Vaio

[Pick the date]

Concepte si scheme de alimentatie in cancer
Incidența bolilor netransmisibile, cum ar fi cancerul, bolile cardiovasculare și diabetul a
crescut odată cu îmbătrânirea populației. Cu toate acestea, îmbătrânirea nu este singurul factor de
risc pentru bolile netransmisibile. Lipsa de exerciții fizice, aportul excesiv de calorii și o dietă
scăzută în alimente neprocesate, fructe și legume și conținut ridicat de carne, grăsimi, sare și
zaharuri au contribuit la creșterea bolilor netransmisibile.1

Pe baza datelor din 195 de țări (între 1990 și 2017), principalele cauze ale morții și
morbidității legate de dietă au fost un aport mare de sare și un aport scăzut de cereale integrale și
fructe Este o certitudine ca dieta poate fi folosită pentru a îmbunătăți sănătatea și pentru a
prevenirea deceselor .2

Cancerul este o boală complexă care rezultă din interacțiuni multiple între gene și mediul
înconjurător și este considerată una dintre principalele cauze de mortalitate actuale la nivel
mondial

Cancerul reprezinta o multitudine de afectiuni umane, caracterizate printr-o crestere

anormala, haotica a unor celule intr-un anumit organ sau tesut.

Aceasta crestere aberanta duce la aparitia unor tumori numite tumori primare.cauzele
acestei boli sunt multiple, neexisatnd un singur factor de risc care sa poata fi incriminate in
aparitia cancerului. In general se considera factori de risc legati de mediul de viata,
comportament individual, si obiceiuri(alimentatie, fumat, sedentarism.) precum si factori
genetici, ereditari.

Studiul interacțiunii dintre genă și mediu reprezintă un domeniu provocator, dar și unul
promițător, cu potențial ridicat de prevenire a sănătății, iar epi-genetica a fost sugerată ca fiind
unul dintre cei mai buni candidați pentru medierea efectelor asupra mediului genomului.

Printre factorii de mediu capabili să interacționeze atât cu genomul, cât și cu epigenomul,

nutriția este una dintre cei mai impactanti. Nu doar genomul nostru influențează capacitatea de
reacție la alimente și nutrienți, ci și viciile, adictiile, iar nutriția poate modifica și expresia
genelor prin mecanisme epigenetice. În această imagine complexă, nutrigenetica și
nutrigenomica reprezintă discipline menite să definească perspective noi de nutriție
personalizată. 3

Pentru persoanele diagnosticate cu cancer alimentatia are rolul de a sustine organismul

aflat sub efectele adverse ale tratamentului asigurandu-i elementele nutritive necesare.

Deficiențele nutriționale sunt o problemă medicală frecventă care afectează 15-40% dintre
pacienții cu cancer. Aceasta are un impact negativ asupra calității vietii și poate compromite
finalizarea tratamentului. Terapiile oncologice, precum chirurgia, radioterapia și terapiile
medicamentoase îmbunătățesc rata de supraviețuire. Cu toate acestea, toate aceste tratamente pot

1
juca un rol în dezvoltarea malnutriției și / sau a modificărilor metabolice la pacienții cu cancer,
induse de tumoră sau de tratamentul acesteia. Evaluarea nutrițională a pacienților cu cancer este
necesară în momentul diagnosticării și pe tot parcursul tratamentului, pentru a detecta
deficiențele nutriționale.4

Terapia anticanceroasa are scopul de a distruge celulele afectate insa poate actiona si asupra
celulelor sanatoase determinand efecte adverse ce pot duce la tulburari alimentare :

Malnutriția in cancer a fost definită ca o afecțiune care rezultă din activarea răspunsului
inflamator systemic.Este un raspuns inflamator ce provoacă anorexie și degradarea
țesuturilor, care, la rândul său, poate duce la pierderi în greutate semnificative, modificări ale
compoziției corpului și scăderea capacității funcționale

Sursa: http://medifoodinternational.com/disease-related-malnutrition_oncology

2
 Malnutritia este foarte prevalenta la pacienții cu cancer, 15 până la 40% dintre pacienți
raportează pierderi în greutate la diagnostic . Se estimează că 40 - 80% din toți pacienții cu
cancer vor fi subnutriți pe parcursul bolii. Mai mult, malnutriția poate influența rezultatele
tratamentului, întârzie vindecarea rănilor, agravează funcția musculară și crește riscul de
complicații postoperatorii. De asemenea, poate afecta toleranța și răspunsul la tratamentele
antineoplastice, care la rândul lor pot duce la o ședere prelungită în spital, pot crește riscul
întreruperilor tratamentului și o posibilă supraviețuire redusă5

Sarcopenia se caracterizează printr-o scădere a masei corporale slabe, cu impact atât

asupra puterii, cât și a funcției fizice care poate scădea calitatea vieții.

Întrucât pierderea în greutate legată de cancer la pacienții obezi nu poate fi identificată printr-un
indice de masă corporală scăzută (IMC), obezitatea sarcopenică, definită ca masă corporală slabă
la pacienții obezi, este frecvent neglijată La acești pacienți, modificările compoziției corpului au
ca rezultat un risc metabolic crescut și se pare că este un predictor semnificativ al evenimentelor
adverse legate de tratament

Casexia cancerului este un sindrom multifactorial complex care rezultă dintr-o

combinație de modificări metabolice, inflamații sistemice și scăderea poftei de mâncare.

Se caracterizează printr-o pierdere în greutate susținută, involuntară, și pierderea masei

musculare scheletice, cu sau fără pierderea masei grase care sunt ireversibile prin sprijinul
nutrițional convențional
Satietatea instalata devreme si anorexia sunt simptome considerate direct associate cu casexia. In
plus au fost identificate urmatoarele simptome:

3
Simptome cu impact nutritional

Stomatita

Dureri de stomac

Disfagia

Modificari ale gustului si mirosului

Constipatie

Diareee

Dispneee si oboseala accentuata

Mucoase uscate si buze crapate

Intoleranta la lactoza

Crestere sau scadere ponderala

Conform studiilor recente intervenția nutrițională ar trebui să fie centrală și adjuvantă

pentru tratamentul in orice tip de cancer și ar trebui inclusă în abordarea multidisciplinară
obligatorie în oncologie. Acest lucru va permite la acești pacienți rezultate mai adecvate și mai
eficiente. Urmărirea multidisciplinară, cu intervenție nutritivă timpurie și regulată, are o
importanță majoră în oncologie, fiind astfel un factor cheie pentru un tratament și o recuperare de
succes.

Etapele interventiei nutritionale

Noile strategii de interventie nutritionala in cancer prevad:

 Screenningul statusului nutritional al fiecarui pacient in stadii cat mai incipiente in

cursultratamentului de cancer.
 Identificarea simptomelor de anorexie, casexie si sarcopenie cat mai devreme posibil
 Determinarea prin folosirea tehnicilor imagistice Computer tomograf a markerilor de
malnutritie si sarcopenia.
 Folosirea unor biomarkeri specifici pentru evaluarea severitatii inflamatiei sistemice
(proteina C reactiva si albumina)
 Utilizarea calorimetriei indirecte pentru estimarea ratei metabolismului de repaus(REE)
pentru personalizarea diteti si aprecierea necesarului proteic.
 Supportul metabolic si nutritional ca parte vitala a interventiei in terapia cancerului vine
cu promisiuni in reducerea inflamatiei si restaurarea masei musculare.

4
Evaluarea nutritionala si diagnosticarea malnutritiei

Screening nutrițional și evaluare

Depistarea riscului nutrițional cât mai devreme permite identificarea pacienților cu riscul de
subnutritie.Screening-ul trebuie să fie făcut cât mai devreme, iar literatura recentă sugerează că
ar trebui făcută la diagnostic sau la internarea în spital;screeningul trebuie repetat în timpul
tratamentului pentru evaluare, dacă este nevoieInterventia nutritionala

Pentru a combate deteriorarea nutrițională, colectarea de date obiective privind starea nutrițională
și evoluția pe parcursul bolii este o necessitate primordiala,

Intervenția nutritionala personalizata

Aceasta va varia în funcție de istoricul medical al pacienților, tipul și stadiul cancerului,precum

și răspunsul la tratament. Dacă pacientul poate mânca și are un tract gastro-intestinal funcțional,
consilierea nutrițională, ar trebui să fie intervenția aleasă pentru a face față solicitărilor
nutriționale alterate datorate tratamentului sau bolii.

Consilierea nutritionala individualizata

 Nutriția orală este întotdeauna o prioritate in practica clinica.

Alimentația orală va fi calea preferată de hrănire, deoarece este o parte semnificativă din rutina
zilnică a pacientului și contribuie în mod substanțial la autonomia paciențilo si seprezintă un
timp privilegiat de petrecere alături de familie și prieteni, evitând tendința de izolare.

Dieta prescrisă va fi individualizată, adaptată și adecvată nevoilor individuale, si va conferi

pacientului o senzatie de control si motivare psihologica.

 Nutritia artificiala Dacă se păstrează funcțiile intestinale integer, trebuie menținută

Nutritia entera;a pentru a menține Integritatea intestinelor și a reduce translocația
bacteriană, precum și reducerea riscului de infectie.
1. Nutriția enterala este indicată dacă <60% din aportul de hrana este oral, în ciuda
intervențiilor nutriționale per os, iar funcția gastrointestinală este păstrată
2. Alimentația parentală este indicată atunci când nu este posibilă pentru a folosirea
tractului gastrointestinal, alimentația orală și / sau alimentația enterală nu sunt
suficiente și există așteptări de îmbunătățire a calității vieții și funcționalității
pacientului.

Rolul exercițiului fizic în starea nutrițională

5
Exercițiile de rezistență, antrenamentele aerobice și activități precum îngrijirea zilnică sau mersul
pe jos sunt considerate strategii eficiente pentru îmbunătățirea forței musculare și a stării fizice
generale.6

Operatia chirurgicala Pentru a reduce la minimum reacția metabolică la stres și catabolismul

asociat cu intervenția chirurgicală la pacienții subnutriți, programul de recuperare îmbunătățit
după operație (ERAS) este recomandat tuturor pacienților cu cancer supuși unei intervenții
curative sau palliative

Radioterapia si chimioterapia

Disfagia și diareea sunt complicații frecvente ale RT și / sau CT tratamente În timpul RT, se
recomandă, de asemenea, consiliere nutrițională, în special în cancerele de toracel și tract
gastrointestinal Atunci când consilierea dietetică și nutritia orala n sunt insuficiente pentru a
reduce pierderea în greutate sau în prezența tumorilor obstructive ale capului, gâtului sau
toracelui, trebuie luată în considerare nutriția artificială La pacienții tratati cu RT sau
chimioradioterapie,nutritia parenterala nu este recomandata și trebuie luata în considerare numai
atunci când nu poate fi asigurată o nutriție adecvată cu administrare orală sau enterala.

Asigurarea unor nutrienti specifici:

Strategiile nutriționale care permit o gestionare mai bună a cancerului au fost pe scară
largă cercetate, dar puține rezultate sunt concludente

 Aportul proteic: Mulți pacienți cu cancer nu respectă aportul recomandat (1,2-

1,5 g / kg / zi) și nu intrunesc nici recomandarea pentru persoanele sănătoase (0,8
g / kg / zi) [63]. Aportul limitat de proteine rezultă în principal din simptomele
impactului nutrițional care afectează aportul dietetic. Recomandările recente
sugerează o gamă mai mare de aport de proteine (1,2-1,5 g / kg / zi), datotita
rezultatelor pozitive ale aportului mai mare de proteine în echilibrarea proteinelor
și în menținerea masei musculare.7
 Intervențiile cu aminoacizi au fost testate în cancer, urmărind optimizarea stării
nutriționale și combaterea pierderii de masă musculară. Acestea includ
suplimentarea cu aminoacizi cu lanț ramificat (leucină, izoleucină și valină) [63],
β-hidroxi β-metil butirat, carnitină și creatină. Cu toate acestea, sunt necesare
cercetări suplimentare pentru a clarifica potențialele beneficii8
 EPA si uleiul de peste

Acidul eicosapentaenoic (EPA) a fost identificat ca un nutrient promițător cu beneficii

clinice dovedite. Potențialele beneficii ale EPA asupra compoziției organismului sunt
inhibarea stimulilor catabolici prin modularea producției de citokine pro-inflamatorii și
îmbunătățirea sensibilității la insulină ce conduce la o mai buna sinteza a proteinelor.

6
 Studiile de intervenție au arătat că EPA poate atenua deteriorarea stării nutriționale și
poate ajuta la îmbunătățirea aportului de calorii și proteine. Recenziile recente au
descoperit că EPA poate reduce inflamația și are un potențial de a modula starea
nutrițională / compoziția corpului Mai mult, unele studii sugerează că acizii grași n-3
inhibă proliferarea celulelor canceroase și ar putea scădea toxicitatea chimioterapiei.9,10

 Micronutrienti

Institutul pentru Cercetarea Cancerului și Societatea Europeană pentru Nutriție Clinică și

Metabolism - ESPEN susțin utilizarea unui supliment de multivitamine-multiminerale în
doze apropiate de recomandarile dietetice uzuale, datorita efectelor adverse ale terapiei și
ale dietei restrânse.

Dozele mari de vitamine și minerale sunt descurajate în absența deficiențelor specifice

Deficitul de vitamina D ar putea fi relevant în cancer de asemenea, a fost raportată o

asociere între vitamina D și pierderea musculară scăzută6

Pacientii cu patologie maligna necesita o dieta diferita de cea considerata standard. Pentru
majoritatea indivizilor o dieta sanatoasa presupune multe fructe si vegetale,cereale integrale,
cantitati moderate de carne sau produse lactate si cantitati reduse de grasimi, zahar, alcool sis
sare.

Scheme terapeutice in cancer

O evaluare proactivă a modificărilor clinice care apar la cancer este esențială pentru selectarea
intervenției nutriționale adecvate, cu cel mai bun impact posibil asupra stării nutriționale,
compoziției corpului, eficacității tratamentului și, în final, reducerii complicațiilor și
îmbunătățirii supraviețuirii și calității vieții.11

Oboseala legată de cancer este un sindrom debilitant care persistă mulți ani care au supraviețuit
canceruluidupa tratament. Simptomele includ oboseala precoce și persistentă, declinul
funcțional, depresia și dificultăți cognitive. Inflamarea, evaluată folosind biomarkeri pro-
inflamatori, este crescută în supraviețuitorii de cancer si este asociata coboseală.

Cancerul și tratamentul acestuia duc la complicații nutriționale, modificări ale organismului

compoziția iar deficiențele nutriționale pot slăbi supraviețuitorul de cancer

Suplimentarea cu ginseng, ghimbir sau probiotice poate îmbunătăți nivelul de energie al

supraviețuitorilor de cancer.

Intervențiile nutriționale, singure sau în combinație cu alte intervenții, trebuie luate în

considerare terapie pentru oboseala supraviețuitorilor de cancer

7
Dieta mediteraneana
MD este unul dintre cele mai populare modele dietetice examinate în prezent pentru prevenirea
cancerului. Modelul dietetic în stil mediteranean este un stil dietetic urmat de populațiile care
trăiesc în jurul Mării Mediterane

Schema dietetică se bazează pe consumul de cereale integrale, fructe și legume proaspete (praz,
mămăligă, roșii, salată, cicoare, broccoli și ciuperci, printre altele), apă dulce, produse de
măsline și completate de brânză de oaie, aport scazut de carne roșie și consum ridicat de pește
și fructe de mare.

Relația pozitivă (efectele benefice) dintre dieta mediteraneană și cancer se datorează conținutului
ridicat de antioxidanți și nutrienți antiinflamatori conținuți în multe alimente din MD
(leguminoase, fructe proaspete sau nuci, legume, pește și ulei de măsline, în special ulei de
măsline extra-virgin), care au un efect protector în celulele de aparare ale organsimului
impiedicand degenerarea și proliferarea celulelor canceroase12.

În general, polifenolii și fitochimicele, conținute în multe alimente mediteraneene, au un efect

protector și antioxidant, chiar și pentru a echilibra acizii grași conținuți în unele alimente din
dieta mediteraneană, ca uleiul de măsline. Fibra conținută în cereale integrale, legume,
leguminoase și fructe, precum și vitaminele antioxidante și fitochimice, reduc rezistența la
insulină, inhibă absorbția colesterolului în intestin și sinteza de colesterol în ficat
acest model alimentar produce următoarele efecte pozitive: - scăderea lipidelor și modularea
efectelor acestora; - efecte antiinflamatorii, anti-oxidative și antiagregante; - modularea
mediatorilor predispusi la cancer (hormoni sau factori de crestere); - reducerea, prin modificările
conținutului de aminoacizi, a stimulării hormonilor sau a altor căi de transmitere extra- și
intracelulare implicate în cancer; - modificări ale microbiotei intestinale datorită unei producții
pozitive și modificate de metaboliți bacterieni

Impactul dietei mediteraneene asupra cancerului

Studii recente evidentiaza impactul dietei mediteraneene asupra cancerelor de diverse tipuri:
Cancer mamar
Cancer colorectal
cancer de prostata
Cancer de vezica biliara
Cancer la aparatul reproducator
Cancer de plamani
Cancer de prostata

8
Recomandari nutritionale in preventia si terapia cancerului;
Aport caloric

Aport proteic

Aport lipidic

Aport glucidic

Alimente fucntionale

Antoxidanti

Salvestroli

Aport caloric:

Aportul dietetic înainte, în timpul și după tratamentul cancerului este direct legat cu nivelul de
oboseală.

Aportul crescut de proteine poate ajuta la păstrarea masei slabe și compoziția corpului.

Bibliografie
1. Shaikh A Al, Braakhuis AJ, Bishop KS. The Mediterranean Diet and Breast Cancer: A
Personalised Approach. Healthcare. 2019;7(3):104. doi:10.3390/healthcare7030104
2. Afshin A, Sur PJ, Fay KA, et al. Health effects of dietary risks in 195 countries, 1990–
2017: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2017. Lancet.
2019;393(10184):1958-1972. doi:10.1016/S0140-6736(19)30041-8
3. Bordoni L, Gabbianelli R. Primers on nutrigenetics and nutri(epi)genomics: Origins and
development of precision nutrition. Biochimie. 2019;160:156-171.
doi:10.1016/j.biochi.2019.03.006
4. de las Peñas R, Majem M, Perez-Altozano J, et al. SEOM clinical guidelines on nutrition
in cancer patients (2018). Clin Transl Oncol. 2019;21(1):87-93. doi:10.1007/s12094-018-
02009-3
5. Irimie AI, Braicu C, Pasca S, et al. Role of key micronutrients from nutrigenetic and
nutrigenomic perspectives in cancer prevention. Med. 2019;55(6).
doi:10.3390/medicina55060283
6. Arends J, Bachmann P, Baracos V, et al. ESPEN guidelines on nutrition in cancer
patients. Clin Nutr. 2017;36(1):11-48. doi:10.1016/j.clnu.2016.07.015

9
7. Omlin A, Blum D, Wierecky J, Haile SR, Ottery FD, Strasser F. Nutrition impact
symptoms in advanced cancer patients: Frequency and specific interventions, a case-
control study. J Cachexia Sarcopenia Muscle. 2013;4(1):55-61. doi:10.1007/s13539-012-
0099-x
8. Felber SR. 1-H-Magnetresonanzspektroskopie Bei Intrakraniellen Tumoren Und
Zerebralen Ischamien. Radiologe. 1993;33(11):626-632.
doi:10.1016/j.clnu.2011.05.008.Muscle
9. Pratt VC, Watanabe S, Bruera E, et al. Plasma and neutrophil fatty acid composition in
advanced cancer patients and response to fish oil supplementation. Br J Cancer.
2002;87(12):1370-1378. doi:10.1038/sj.bjc.6600659
10. Hering J, Garrean S, Dekoj TR, et al. Inhibition of proliferation by omega-3 fatty acids in
chemoresistant pancreatic cancer cells. Ann Surg Oncol. 2007;14(12):3620-3628.
doi:10.1245/s10434-007-9556-8
11. Wishnofsky M. Nutrition in Cancer Patients. JAMA J Am Med Assoc. 1961;175(10):924-
925. doi:10.1001/jama.1961.03040100088029
12. Ciancarelli M, Massimo C, Amicis D, Ciancarelli I. Mediterranean Diet and Health
Promotion: evidence and current concerns. Med Res Arch. 2017;5(7):1-16.
doi:10.18103/mra.v5i7.1385

10