Masuri de profilaxie si de combatere a bolilor digestive.

Desi se cunosc o mare parte dintre factorii de risc legati de bolile digestive, totusinu
se stie cu precizie care anume provoaca aceste boli. Cea mai buna strategie estecea
de a reduce acolo unde este posibil, factorii de risc, de a diagnostica in stadiilecit
mai precoce bolile digestive.
Profilaxia primara
se ocupa de creareaconditilor sanatoase de viata si de munca prin eliminarea sau
neutralizareafactorilor de risc in asa scop pentru prevenirea aparitiei bolilor.
Profilaxia primara a bolilor digestive prevede evitarea factorilor ce conditioneaza
aparitia sauintretinerea acestora si ea este posibila in cazul factorilor infectiosi si
boloilor generale care afecteaza aparatul digestiv, asociatiilor variabile ale factorilor
demediu, alimentari si comportamentali. Stabilirea factorilor sau atitudinilor de
protectie, particularitatilor legate de starea fiziologica sau de virsta ale
individuluiasigura atit prevenirea acestor boli, cit si realizarea rolului aparatului
digestiv innutritia organismului. In cadrul profilaxiei prmare se includ:regim de
alimentatienormal resind din virsta si profesie, alimentatie bogata in microelemente
lipide,glucide, proteine, fructe legume, calitatea alimentelor, modul de preparare
aalimentelor trebuie sa corespunda normelor, produse alimentare
naturale,respecatrea igienei personale, evitarea stresului, respectarea unui mod
sanatos deviata psiholigic, excluderea deprinderilor daunatoare precum alcoolul,
drogurile,tutunul, substante toxice(cafea, ceai), si nu in ultimul rind examenul
medical profilactic care se realizeaza la cel putin jumatate de an, pentru a verifica
stareagenerala a organismui, precum si a organelor in parte, pentru a preveni
maladiile instadiile cit mai precoce.
Profilaxia secundara
pune accentul pe depistarea bolilor in stadiile cit mai precoce inscopul prevenirii
aparitiei complicatiilor., princunoasterea precoce a bolilor, bolnavilor si a grupurilor
expuse la factori de riscidentificati, realizeaza reducerea gravitatii, a recedivelor si
consecintelor acestora.. Un rol important in cadrul acestui nivel reprezinta
cunoasterea simptomelor bolii,adica clinica acestora, care este majora in cadrul
depistarii un alt lucru importanteste efecuarea screeningurilor la gravide, precum si
la persoane care au avut infamilie cazuri de boala, in pofida aparitiei complicatiilor.
Profilaxia tertiara,
prinstabilirea restantului functional-dispensarizarea, prin obtinerea unui
comportamentde protectie si prin tratamente (dieta, ape minerale) asigura evitarea
agravarilor,complicatiilor si mentinerea capacitaii de munca. In asigurarea asistentei
medicale bolnavilor, participarea cooperanta a tuturor esaloanelor
medicale( dispensarulmedical teritorial si de intreprindere, policlinica, spitalulu)
asigura eficienta programului sanitar teritorial in cunoasterea factorilor de risc,.

Consumul de fibre
Farfuria oricarei persoane ar trebui sa fie plina, cat de des se poate, cu alimente ca
cirese, struguri, ardei, fasole, cereale integrale si nuci. Alimentele bogate in fibre
ajuta la reglarea digestiei. Organismul are nevoie de 20-35 grame de fibre pe zi.
Mesele mici - alternativa pentru balonare si pirozis
O modalitate eficienta de a preveni indigestia, balonarea si arsurile stomacale, dar
si alte probleme ale aparatului digestiv, este sa se serveasca, des, mese sarace
cantitativ, iar mancarea se se mestece lent. Astfel se va evita supraincarcarea
sistemului digestiv si se va micsora capacitatea stomacului, fapt ce va face mai
putin probabil mancatul in exces.
Consumul de lichide pentru ameliorarea constipatiei
Ingestia de lichide este recomandata pentru a usura eliminarea scaunelor si pentru
preintampinarea constipatiei. Ar trebui ca fiecare persoana sa consume 8 pahare cu
apa pe zi. Fiecare ar trebui sa ceara sfatul medicului privind cantitatea de apa pe
care ar trebui sa o consume zilnic.
Probiotice pentru tratarea diareei
Probioticele sunt microorganisme vii care fac adesea parte din compozitia
iaurturilor, sucurilor si gustarilor, dar pot fi gasite si sub forma suplimentelor
alimentare. Cercetarile au demonstrat ca acestea pot actiona benefic in cazul
diareei, sindromului de intestin iritabil si in cazul bolilor inflamatorii ale intestinului.
Totusi oamenii de stiinta inca cerceteaza care anume tipuri de probiotice sunt
eficiente in anumite boli si care este dozajul recomandat. Pentru mai multe detalii
se va discuta cu medicul.

Profilaxia ulcerului gastric i duodenal la copii

Msuri de profilaxie primar n ulcerul gastric i duodenal la momnet nu se
ntreprind.
Profilaxia secundar const n:
- prentmpinarea factorilorilor de ric i a celor ce pot precipita acutizrile (caseta 1);
- supravegherea copiilor cu gastrit i/sau duodenit;
gastrita
- profilaxia infeciilor intercurente ale tractului gastroinestinal i respirator;
- profilaxia tabagismuui sau abandonarea fumatului;

- micorarea expunerii la stresuri.

Msuri de profilaxie primar nu se ntreprind. pancreatita
Profilaxia secundar const n reducerea factorilor de risc, meninerea unei
alimentaii echilibrate adecvate vrstei copilului.
ecomandri:

De lmuri prinilor naura erucrilor i regurgi rilor i de a-i convinge n

posibiliaea soluiei problemei;

de a nu raa alimenaia i de a evia supraalimen aia;

poziionarea i aplicarea corec la piep ;

respecarea recomandrilor de diluare a ormulelor ali-men are,

de conrola rimiciaea i vieza alimenaiei;

poziia verical sau semiverical dup alimen aie pen- ru evacuarea

aerului;

haine conorabile;

n caz de regurgiri recvene i abudende se adminis rea-z n alimen aie

amesecuri mai dense sau coagulae.

ecomandri:

De lmuri prinilor naura erucrilor i regurgi rilor i de a-i convinge n

posibiliaea soluiei problemei;

de a nu raa alimenaia i de a evia supraalimen aia;

poziionarea i aplicarea corec la piep ;

respecarea recomandrilor de diluare a ormulelor ali-men are,

de conrola rimiciaea i vieza alimenaiei;

poziia verical sau semiverical dup alimen aie pen- ru evacuarea

aerului;

haine conorabile;

n caz de regurgiri recvene i abudende se adminis rea-z n alimen aie

amesecuri mai dense sau coagulae.