Badea Denisa-Mihaela

Facultatea de Agronomie-CEPA,anul 4

Analiza merceologica a cafelei

CAPITOLUL 1. CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A CAFELEI

1.1.Prezentarea cafelei si a grupei de produse alimentare din care face parte
1.2. Importanta in alimentatie a cafelei
1.3. Directii de prelucrare
1.4. Procesul tehnologic de producere a cafelei
1.5. Caracteristici de calitate
1.6. Valoarea 2utritive a cafelei
1.7. Ambalare, transport si depozitare
1.8. Etichetare
1.9. Sortimente de cafea existente pe piata romaneasca
1.10. Consumul national si international de cafea

CAPITOLUL 2
. PROMOVAREA PE PIATA A CAFELEI
2.1. Importanta brandului
2.2. Promovarea cafelei. Puncte forte
2.3. Prezentarea principalelor marci de cafea

BIBLIOGRAFIE

CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A CAFELEI Prezenta lucrare isi propune sa faca o trecere in

vedere a principalelor caracteristici merceologice ale cafelei si a produselor alimentare gustative din care
face parte, precum si date cu privire la principalele sortimente comercializate si date despre consumul in
Romania si in tarile Uniunii Europene. In a doua parte a lucrarii voi prezenta principalele firme de pe
piata cafelei, felul in care acestea isi promoveaza produsele
1.1.Prezentarea cafelei si a grupei de produse gustative

Cafeaua face parte din grupa produselor alimentare numita STIMULENTE. In aceasta grupa sunt curinse
produsele alimentare neurotonice si cardiotonice,deoarece contin substante farmacologice active, ce
actioneaza asupra sistemului nervos central, asupra sistemului circulator si dezvolta o actiune diuretica.
Cafeaua face parte din grupa stimulentelor. Alte produse care fac parte din aceasta grupa sunt ceaiul si
cacao. Cafeaua a fost descoperita pentru prima data in Estul Africii, intr-o zona a Etiopiei, cunoscuta sub
numele de Kaffa O legenda populara vorbeste despre un pastor de capre pe nume Kaldi, care a observat
un comportament destul de agitat al caprelor, dupa ce acestea consumasera fructele unui arbust. Curios de
acest fenomen, Kaldi a incercat sa consume el insusi acele fructe si a constatat ca ii confera o senzatie de
revigorare. Auzind despre aceasta planta extraordinara, calugarii au uscat fructele, astfel incat sa le poata
transporta la manastirile mai indepartate. Ulterior au reconstituit fructele cu apa, le-au consumat si au baut
lichidul, care ii stimula si ii tinea treji pentru rugaciune. Cafeaua in Europa Comerciantii venetieni au
adus cafeaua in Europa in 1615. La inceput, cafeaua se vindea de catre comerciantii de limonada si se
credea ca are calitati medicinale. Primul magazin de cafea din Europa a fost deschis la Venetia in 1683,
iar celebrul Caffe Florian din Piazza San Marco a fost deschis in 1720. Odata ajunsa in Europa, aceasta
noua bautura a fost puternic criticata de biserica catolica, iar multi considerau ca papa ar trebui sa o
interzica, deoarece o numeau bautura diavolului. Spre surprinderea lor, papa a binecuvantat cafeaua
declarand-o bautura crestineasca. Cafeaua in America In anii 1700, cafeaua si-a croit drumul pana in
Americi datorita unui capitan francez de infanterie care a dus cu sine o mica planta in lunga sa calatorie
peste Atlantic. Astazi, peste 400 de miliarde de cani de cafea sunt consumate in fiecare an, cafeaua fiind
cea mai populara bautura din lume. Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea
arborelui in aceasta parte a lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au
reintrodus cresterea cafelei in Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial, infiintand plantatii in zone care
ofereau un climat si un sol propice infloririi arborelui. Asemanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si
echivalentii sai europeni ( in italiana "caffe", in franceza "caffé" si "kaffee" in germana, de exemplu), i-au
determinat pe oameni sa creada ca numele provine din "Kaffa", provincia etiopiana de unde cafeaua isi
trage obarsia. Dar o alta ipoteza a sugerat ca acest cuvant povine din arabescul "quahwek", care inseamna
"stimulant".

1.2.Importanta in alimentatie a cafelei

Cafeaua este o bautura apreciata de milioane de oameni din toata lumea de cel putin o mie de ani. In plus,
in prezent cafeaua este unul dintre produsele cele mai studiate din lume, facand obiectul a mii de studii
stiintifice publicate. Rezultatele acestor studii demonstreaza clar ca un consum moderat de cafea este
sigur si tot mai multe studii sugereaza ca acest consum poate avea chiar anumite efecte pozitive pentru
sanatate. Probabil secretul cel mai bine pastrat cu privire la cafea este faptul ca aceasta contine mai multi
antioxidanti* chiar si decat ceaiul verde, considerat drept principala sursa de antioxidanti. Prin procesul
de prajire se obtin si alti compusi sanatosi care, ca si antioxidantii, pot fi gasiti numai in cafea. Consumata
in cantitati moderate (2-3 cesti pe zi), cafeaua poate avea efecte benefice asupra sanatatii. Folosita pentru
prima data in manastirile Etiopiei de la inceputul crestinismului, pentru diminuarea oboselii in timpul
ceremoniilor religioase de lunga durata, cafeaua este in momentul de fata unul din cele mai consumate
produse care contin cofeina, alaturi de bauturi racoritoare si ceai. Cum actioneaza cafeaua asupra
organismului. Studii recente au evidentiat actiunea psihostimulatoare a cafelei. Se pare ca aceasta
imbunatateste timpul de reactie si vigilenta si poate creea buna dispozitie.Cafeaua stimuleaza secretia de
saliva si de suc gastric precum si tranzitul intestinal, favorizand digestia, de aceea nu este recomandata
celor cu afectiuni precum gastrita, ulcerul gastric sau duodenal. Unele studii indica faptul ca substantele
continute de cafea pot reduce aparitia unor anumite tipuri de cancer, cum ar fi cel hepatic si cel de colon,
acidul colorgenic protejand impotriva diabetului de tip 1 si 2. Consumul de cafea nu influenteaza riscul
bolilor coronariene si poate preveni calculii biliari la femei. Compusii cafelei si rolul lor. Cafeaua contine
antioxidanti (fenol, arome volatile) care impiedica distrugerea celulelor si, implicit, declansarea unor boli,
iar acidul colorgenic reduce concentratia de glucoza. Un consum de pana la 3 cesti de cafea pe zi se pare
ca reduce riscul afectiunilor cardiovasculare. Cofeina, principalul element din compozitia bobului de
cafea, stimuleaza sistemul nervos, creste activitatea intelectuala, reduce temporar starea de oboseala si
favorizeaza digestia, stimuland activitatea aparatului excretor. Actioneaza asupra tubului respirator si este
un bun remediu impotriva durerilor de cap si a migrenelor pentru ca dilateaza vasele de sange.Cofeina nu
se regaseste insa numai in cafea, ci este o componenta importanta a ceaiului, a ciocolatei, dar si a
bauturilor racoritoare sau energizante, precum si a unor medicamente pentru combaterea durerilor de cap,
racelilor ori alergiilor. Cantitatea de cofeina din cafea variaza foarte mult, in functie de tipul acesteia
(cafea pentru filtru sau solubila, tare sau slaba).Studiile de specialitate arata ca nivelul mic de cofeina
continut intr-o ceasca de cafea imbunatateste puterea de decizie si viteza de reactie, in timp ce cantitati
mai mari (2-3 mg/ kg din greutatea corporala) determina o mai buna rezistenta la efort fizic. Prin
imbunatatirea performantelor, vigilentei si promptitudinii, cofeina din cafea scade nivelul de depresie si
anxietate, precum si riscul de suicid. Aceasta se absoarbe rapid si se elimina la fel de repede din organism;
intrun interval de 3-6 ore se reduce la jumatate cantitatea aflata in sange Contraindicatii. Pe langa
beneficiile unui consum moderat, cafeaua are si contraindicatii. Astfel, cei cu afectiuni precum hepatita
cronica, ciroza, ulcer gastric sau duodenal, guta, nevroza, dureri de cap, hipertensiune arteriala si
enterocolita cronica ar fi bine sa evite consumul de cafea. De asemenea, cafeaua nu este recomandata
copiilor, adolescentilor si mai ales femeilor in perioada menopauzei si postmenopauzei, pentru ca
favorizeaza osteoporoza.

Cafeaua si cancerul. Studiile stiintifice nu au confirmat pana acum ca un consum de cafea pe o perioada
indelungata ar putea provoca aparitia cancerului.Dimpotriva, exista dovezi potrivit carora cafeaua ar avea
un efect pozitiv - în functie de doza - asupra cancerului colorectal, posibil datorita reducerii acizilor bilei.
Cafeaua si sarcina.Consumata cu moderatie, cofeina nu are efecte asupra fertilitatii sau conceptiei si nici
asupra ducerii saricinii la termen cu bine. Totusi, femeile insarcinate care beau cafea tind sa devina agitate
si nervoase. In plus, cofeina nu are nici o valoare nutritiva si favorizeaza pierderea calciului, un nutrient
deosebit de important pentru o sarcina sanatoasa. Unele studii au aratat ca 300 mg pe zi de cofeina pot
creste riscul de pierdere a sarcinii. Prin urmare, pentru a fi sigure ca veti purta sarcina fara incidente
deosebite, e bine sa reduceti consumul de cofeina. Cafeaua vindeca celulita. Kilogramele in plus si
celulita sunt cele mai frecvente probleme cu care se confrunta femeia moderna. Ori, cofeina joaca un rol
foarte important in combaterea acestor neplacute fenomene. Majoritatea cremelor de corp anticelulitice o
folosesc ca ingredient, iar unele studii arata ca putem slabi consumand cafea, 300-400 de calorii putand fi
arse in fiecare zi printr-un consum moderat. Cafeaua si obisnuinta Exista o diferenta semnificativa între
obisnuinta si dependenta, desi adesea se face confuzie între cele doua. Simptomele dependentei fizice
includ pofta si nevoia de a creste cantitatile de substanta pentru a satisface aceasta pofta.In cantitati
moderate, cofeina nu actioneaza asupra zonelor din creier legate de dependenta. Consumul exagerat insa,
poate avea efecte negative:tulburari la nivelul tubului digestiv cu arsuri si chiar dureri si spasme
gastrointestinale;palpitatii;insomnii;neliniste;stari depresive;tremur si slabiciune musculara.

1.3.Directii de prelucrare

Cafeaua se obtine prin prelucrarea semintelor arborelui COFFEA din familia Rubiaceae. Genul Coffea are
un numar insemant de specii ,circa 30, din care Coffea arabica , Coffea liberica si coffea robusta, prezinta
importanta. Arborele (sau arbustul) de cafea este un membru al familiei Rubiacee (genus coffea) ; in
general, acesta nu creste decat in regiunile tropicale si subtropicale, cu ploi abundente, Arborele de cafea
se cultiva totusi si in zonele mai inalte (2000 m), cafeaua recoltata aici fiind denumita "High Grown"
(cafea de altitudine), a carei calitate este foarte buna, cu aroma puternica si extrem de apreciata de
cultivatori. Cultura arborelui de cafea impune un efort destul de indelungat, de la semanatul in pepiniere,
la repicatul plantelor si apoi la sadirea acestora in plantatii, cand ating inaltimea minima de 30 - 50 cm.
Arborele de cafea se dezvolta normal, in soluri bine lucrate, aerisite si bine tratate cu diverse ingrasaminte
artificiale, in zonele tropicale plantele tinere trebuie protejate de vanturi si ploi, si din acest motiv se
aplica culturi intercalate cu banani, porumb si ricin. Aceste plante le ofera, pe langa protectie la
intemperii, si umbra de care au nevoie in zilele cand soarele este prea torid. In regiunile subtropicale, in
care conditiile climaterice sunt mai blande, plantatiile de cafea se fac sub cer deschis.

Arborele de cafea din specia Arabica poate atinge la varsta de 6 ani o inaltime de circa 5 - 6 m, iar cel din
specia Robusta ajunge pana la 10 - 15 m inaltime. Totusi, culturile se mentin prin taieri la o inaltime de
2,5 - 3 m, pentru cresterea randamentului in fructe si usurarea culesului. Arborele de cafea pretinde o
temperatura medie de circa 18 - 22°C, cele inferioare temperaturii de 11°C putand avea un efect negativ
asupra recoltelor Specia Robusta infloreste incepand din anul al doilea, iar Arabica infloreste in mod
curent in al treilea an de la plantare. De regula, primele recolte se obtin incepand cu anul al patrulea sau
chiar cu al cincilea, cand plantatiile pot fi considerate "pe rod" si randamentul poate varia astfel: pentru
specia Arabica - de la 400 la 2000 g de fructe pe arbust, iar pentru specia Robusta - de la 600 la 2000 g.
Un arbore de cafea tanar poate furniza la recoltare pana la 2,5 kg de "cirese", fructe din care se pot obtine,
dupa prelucrare, circa 500 g boabe de cafea curate sau 400 g cafea prajita. Arborele de cafea, tot timpul
verde, are de obicei forma unui con, cu ramuri flexibile si radacini superficiale. Frunzele sunt verzi -
lucioase si ating o lungime de maximum 20 cm, asemanatoare cu cele de laur, dispuse opus doua cate
doua, de-a lungul ramurilor, in functie de altitudine si climat, arborele de cafea este in masura sa
infloreasca (la fel ca si portocalul) tot timpul anului, infloritul principal se desfasoara pe o perioada de
mai multe luni, desi florile sale se ofilesc deja dupa cateva ore.Florile sunt albe, cresc sub forma de
ciorchine si emana un miros puternic, asemanator celui de iasomie sau de portocal, iar perioada de
inflorire variaza de la o zona la alta . Ceea ce este caracteristic la arborele de cafea este faptul ca in toate
sezoanele se gasesc in acelasi arbore ramuri cu flori, cu fructe verzi, in parg sau coapte, culoarea acestora
trecand de la verde, la galben, apoi la rosu deschis si in sfarsit la rosu-purpuriu, cand fructele ajung la
maturitate completa. Ca aspect exterior, fructele de cafea se aseamana cu ciresele si contin circa 68%
pulpa, 6% tegument si circa 26% bob curat. Din punct de vedere botanic, fructul arborelui de cafea este o
drupa falsa, acoperita de un tegument membranos, care isi schimba culoarea de la verde la rosu-purpuriu,
in functie de stadiul de dezvoltare a fructului. Sub acest invelis se gaseste o pulpa carnoasa, in interiorul
careia se afla bobul de cafea. Acesta este format din doua parti aplatizate pe o parte si despartite de o
adancitura longitudinala. Bobul de cafea este de culoare verde in interior, acoperit de o pelicula subtire
argintie, peste care se afla un invelis pergamentos de culoare galbena spre bruna. Ciresele arborelui
Arabica ajung la maturitate dupa 8 sau 9 luni, iar cele ale speciei Robusta dupa 10 - 11 luni. Fructele mai
intai verzi, trec la culoarea galbena, apoi la rosu si in sfarsit ajung la rosu inchis, atunci cand se atinge
maturitatea. Momentul recoltarii depinde de urmatorii factori: pozitie geografica, clima si altitudine, astfel
in Brazilia culesul incepe in mai si se prelungeste pana in septembrie, in America Centrala culesul se
practica din luna octombrie pana in martie/aprilie, iar in Africa principalele recolte se strang din martie
pana in septembrie. In general se folosesc doua sisteme de recoltare: culesul manual si culesul mecanic.
Culesul manual asigura un recoltat uniform si de inalta calitate, intrucat culegatorii sunt instuiti sa
selecteze numai fructele mature. Culegatorii revin la aceeasi planta din cand in cand, pentru a culege
restul fructelor, pe masura ce acestea se coc. Culesul mecanic se foloseste in tarile unde sunt plantatii
vaste si costul muncii este ridicat, el constand in recoltarea fructelor cu masina, imediat dupa ce boabele
ajung in medie la maturitate. Desi aceasta metoda este mult mai rapida, ea produce o recolta de o calitate
mai slaba, intrucat "ciresele" neajunse la maturitate se culeg odata cu cele perfect maturate si cele supra-
maturate.

1.4.Procesul tehnologic de obtinere a cafelei

Prelucrarea industriala a cafelei trebuie sa inceapa imediat dupa recoltarea fructelor pentru a impiedica
fermentarea si deteriorarea pulpei. Boabele de cafea pot fi pregatite pentru prajire in doua moduri. Metoda
cea mai veche, simpla si ieftina este metoda uscata. Prin aceasta metoda se obtin cafelele asa-numite
„naturale”; metoda este utilizata cel mai frecvent in Brazilia si partea de vest a Africii. In primul rand,
boabele culese sunt sortate si curatate in vederea separarii boabelor necoapte, coapte prea mult si
deteriorate si a eliminarii impuritatilor, solului, resturilor de lemn si frunzelor. Acest lucru poate fi realizat
prin vanturare, operatiune care este de obicei efectuata manual, cu ajutorul unei site mari. Toate boabele
nedorite sau materialele nevanturate pot fi luate cu mana de pe sita. Boabele coapte pot fi, de asemenea,
separate prin flotare in canale de spalare aflate in apropierea zonelor de uscare. Boabele culese sunt apoi
imprastiate la soare, pe platforme mari de beton sau caramida sau pe plase ridicate pe esafoade din lemn.
Boabele sunt greblate in mod regulat pentru a se evita fermentarea si pentru a le expune la razele soarelui
in mod uniform. In cazul in care ploua sau temperaturile scad considerabil, boabele trebuie sa fie protejate
prin acoperirea cu prelate. In mod alternativ, dupa doua sau trei zile, cafeaua poate fi pusa la uscat in
camere de uscare, unde sunt uscate termic cu ajutorul unui arzator la 45-60 grade C. Este nevoie de pana
la patru saptamani pentru ca nivelul de umiditate din fiecare bob sa scada pana la nivelul optim de 12%
din cantitatea initiala. Coaja exterioara capata o culoare maro inchis si devine sfaramicioasa. Boabele sunt
apoi depozitate in silozuri mari unde procesul de deshidratare continua. Operatiunea de uscare este etapa
cea mai importanta din tot procesul, deoarece are o influenta directa asupra calitatii finale a cafelei verzi.
Cealalta metoda de pregatire este metoda umeda. Principala diferenta dintre metoda uscata si cea umeda
este ca prin metoda umeda se inlatura pulpa din bob in terme de 12-24 de ore de la recoltare, in loc sa se
permita uscarea boabelor in aer liber. Boabele sunt separate de pielita si pulpa cu ajutorul unei masini
speciale de inlaturare a pulpei care preseaza boabele intre suprafete fixe si mobile. Pulpa si pielita
fructului raman intr-o parte, iar boabele invelite in coaja raman pe cealalta parte. Distanta dintre suprafete
este ajustata, in asa fel incat sa se evite deteriorarea boabelor. Curatarea boabelor este un proces optional.
Procesul de curatare este utilizat pentru inlaturarea filamentului exterior si a resturilor de coji, care raman
pe boabe dupa decorticare. Boabele sunt apoi impartite pe dimensiuni si pe diferite grade prin trecerea lor
prin site cu gauri de dimensiuni specifice. Ele sunt sortate cu ajutorul unui jet de aer, care separa boabele
mai grele de cele mai usoare. In aceasta etapa se inlatura boabele supra-fermentate sau nedecorticate.
Acest lucru se realizeaza, de obicei, manual in timpul in care boabele sunt transportate cu ajutorul unei
benzi transportoare – operatiunea este efectuata cu o viteza si indemanare uimitoare. Totusi, se poate face
si o sortare electronica – avantajul acestei metode consta in faptul ca masinile electronice pot inlatura
boabele considerate defectuoase, care nu pot fi vazute cu ochiul liber. Orice boabe cu defect sau
decolorate sunt eliminate inainte de ambalarea in saci pe care se marcheaza categoria, plantatia si tara de
origine a boabelor respective. Boabele sunt acum pregatite pentru export. Degustarea cafelei Degustarea
cafelei este un proces riguros, care necesita foarte multa atentie. Cafeaua este analizata de un expert care
evalueaza calitatea cafelei si ii determina caracteristicile. In primul rand degustatorul evalueaza boabele
verzi si le examineaza aspectul. Apoi, o cantitate mica de boabe este prajita in prajitorul laboratorului,
dupa care se testeaza aroma si savoarea.

Se prepara o infuzie de cafea in apa, care este „mirosita”. Dupa aproximativ trei minute, cafeaua pregatita
cu apa este amestecata usor si mirosita din nou. Spuma care rezulta este data la o parte si incepe procesul
de degustare. Degustatorul ia o lingurita de cafea si este „mestecata” usor inainte de a fi scuipata.
Procedura se repeta cu toate mostrele si se stabilesc anumite note din fiecare esantion. Degustatorul
analizeaza criterii, cum ar fi aciditatea, corpolenta, aroma si savoarea. Amestecarea si prajirea Dupa
obtinerea boabelor de cafea de calitate, incepe cea mai importanta etapa din productia cafelei rafinate,
prajirea si amestecarea.Un specialist competent in prajirea cafelei trebuie sa fie artist si om de stiinta in
acelasi timp, pentru a mentine in mod consecvent calitatea produsului. In timpul procesului de prajire, se
produce caramelizarea zaharurilor si a altor carbohidrati din boabele de cafea, creand o substanta
cunoscuta sub numele de ulei de cafea. Din punct de vedere tehnic, aceasta substanta chimica delicata nu
este propriu-zis un ulei (deoarece este hidrosolubila), dar reprezinta ceea ce confera gustul si aroma
cafelei.Cele doua metode de prajire utilizate mai frecvent sunt: prajirea in masini cu tambur rotativ si
prajirea cu aer cald.Prajirea in masini cu tambur rotativ este efectuata prin rostogolirea boabelor de cafea
intr-un tambur incalzit cu gaz sau cu lemn. Cand este atins gradul de prajire dorit, boabele sunt turnate
intr-un recipient de racire pentru a evita prajirea excesiva a acestora.Prajirea cu aer cald, cunoscuta si sub
numele de prajire in suspensie fluida, este efectuata prin rostogolirea boabelor de cafea intr-un curent de
aer cald. Majoritatea tipurilor de cafea verde sunt prajite la temperatura de 400 de grade. Procesul de
prajire determina umflarea boabelor de cafea, acestea crescand in volum cu peste 50%, si, simultan,
reducerea considerabila a masei acestora.Culoarea unui bob de cafea supus prajirii delicate poate varia de
la nuanta scortisoarei la ciocolatiu deschis. Macinarea si prepararea cafelei Macinarea este ultima
operatiune prin care cafeaua trebuie sa treaca inainte de a fi efectiv pregatita. In trecut, cafeaua era
macinata in pive de lemn sau marmura cu ajutorul unui instrument de pisat. Mai tarziu au aparut diferitele
rasnite de cafea cu manivela sau sertare, iar in cele din urma s-au inventat rasnitele electrice din zilele
noastre. Gradul de macinare necesar trebuie determinat de tipul de preparare a cafelei. (fierbere, infuzare,
percolare sau filtrare.)
1.5.Caracteristici de calitate

Calitatea cafelei se diferentiaza dupa specia si soiurile arborilor de la care provine, dupa zonele geografice
in care se cultiva, prcum si dupa conditiile climatice. Boabele de cafea se diferentiaza din punct de vedere
calitativprin caracteristicile organoleptice si fizico-chimice. Cele mai importante caracteristici
organoleptice sunt : gustul, mirosul si aroma. Evaluarea acestor caracteristici are loc prin exprimarea
cafelei prajite si macinarea ca atare, percum si prin infuzia pregatita prin introducerea sa in apa fierbinte.
Cele mai apreciate sunt loturile omogene in ceea ce priveste forma si marimea boabelor de cafea,
rotunde ,care este superioara, fata de cele ovale si plate, boabele mici , care sunt mai bune fata de boabele
mari. Acestea au un grad de puritate ridicat , nu contin boabe defecte, nu sunt atacate de insecte si nu ai
impuritati minerale. Culoarea boabelor de cafea variaza de la galben catre verde sau albastru. Sunt
apreciate loturile de culoare deschisa, comparativ cu cele de culoare brun-cenusie, care pot fi avariate pe
parcursul prelucrarii primare, transportului sau pastrarii. Loturile de cafea sunt apreciate daca au o
vechime mai mare, fara sa fi fost avariate, pastrata in conditii optime, fiind superioara celei noi.
Caracteristicile fizico-chimice sunt selectionate drept criterii de apreciere a calitatii: continutul in apa care
este de maximum 12%, continutul de extract solubil si continutul de cofeina.

Compozitia chimica medie a cafelei este prezentata in urmatorul tabel Componentii Apa Glucide (toate)
Celuloza Substantele azotate Lipide Cenusa Cofeina Trigoneliona Vitamina PP Cafeol Extract neoazotat

Cafea Cruda 12,05 9,5% 20,0% 12,0% 13,0% 5,0% 1,2% 1,4% 19,0%
Prajita 2,55 2,5% 17,5% 13,5% 11,5% 3,5% 2,5% 1,0% 50mg 0,1% 30,0%

Cafeaua de calitate se obtine de la arborii de cafea din specia Coffea arabica, care are bobul de marime
mijlocie si culoare ce variaza de la verzui la albastru. Dintre sortimentele comerciale se remarca ca fiind
de calitate superioara cafeaua de columbia, Guatemala, Porto-Rico, Santos, Jamaica si altele. Superioare
tuturor sorturilor este cafeaua Mocca care se caracterizeaza prin continut mare de extract solubil, aciditate
pronuntata si aroma de vin. Sortimentul de cafea cuprinde : cafea cruda, cafea prajita si cafeaua parjita si
macinata. Cafeaua cruda se diferentiaza dupa varietate, nivel calitativ si zona geografica. Cafeaua prajita
si cea macinata se obtine prin amestecarea cafelei crude de diferite proveniente sau varietati , beneficiind
de denumiri strans legate de cele ale firmelor producatoare sau ale zonelor geografice recunoscute,
formand astfel sortimentul comercial din diferite piete, care se desface consumatorilor respectivi. Cea mai
mare cantitate de cafea prajita, prajita si macinata se comercializeaza dupa preambalare in materiale
complexe, in prezenta aerului, prin vidare sau prin inlocuirea cu gaz inert. Cantitati mari de cafea se
prajesc in centre de prelucrare, se mbaleaza in saci si se macina la cerere, in unitatile de desfacere.
Cafeaua cruda (pergamino) se obtine din deshidratarea fructelor dupa recoltare se separarea resturilor
cornoase Calitatea cafelei se diferentiaza si aici dupa specia si soiurile arborilor de la care provine, dupa
zonele geografice in care se cultiva, precum si dupa conditiile climatice. Forma, marimea, culoarea,
mirosul si aspectul general al cafelei sunt criterii organoleptice de apreciere a calitatii cafelei crude.
Gustul, mirosul si aroma sunt cele mai importante caracteristici si se evalueaza pein exprimarea cafelei
prajite si macinate ca atare, precum si a infuziei pregatita prin introducerea sa in apa fierbinte. In
vedereaconsumului, cafeaua este supusa prajirii si macinarii. Cafeaua prajita si macinata. In afara de
cafeaua cruda se comercializeaja cafeaau prajita, cafeaua macinata si cafeaua decofenizata.
Caracteristicile de aroma, gust si miros ale cafelei naturale se formeaza si se desavarsesc prin
pajire(torefiere), tratament obligatoriu inaintea consumului. Prajirea este un tratament xerotermic ce se
desfasoarea la temperatura de 180…200oC. Prin procesul de prajire cafeaua sufera modificari fizico-
chimice insemnate, modificari cu mari implicati asupra caracteristicilor organoleptice.

Culoarea cafelei devine bruna, volumul creste intre 30-40%, ca urmare a expansiunii si eliminarii gazelor
(CO2, CO) si vaporilor de apa ce rezulta din descompunerea pirogenetica. Prin parjire cafeaua pierde
pana la 18% din masa sa, pierdere explicata prin eliminarea apei, indepartarea si descompunerea unor
substante. Se formeaza compusi de caramelizare, de condensare, iar din clorogenat de cofeina rezulta
cofeina, acid cofeic si alte substante; giceridele se descompun partial in acizi grasi si gicerina(care trece in
acrolina), acid formic si alti compusi, iar fosfatidele sunt aproape complet distruse. Se formeaza
complexul aromatic “cofeol”, care grupeaza un numar insemnat se substante volatile si nevolatile
implicate in formarea caracteristicilor de aroma. La formarea aromei cafelei, contribuie cel putin 40
substante formate prin prajire sau existente in cafeaua cruda , printre care se afla: alcooli(furfurilic, eticli);
diacetil; dietilcetona; cresoli, pinol, piridina, guaiacol, vanilina, furan si altele. Aroma cafelei formata prin
prajire se pierde cu timpul, fapt se limiteaza pastrarea cafelei prajite. Pierderea aromei se datoreaza
olatilizarii, oxidarii, hidrolizei sau interactiunii compusilor prezenti. Pentru a pastra aroma si pentru a
imprima boabelor luciu caracteristic, boabele de cfea se acopera uneori cu o glazura. In acest scop se
utilizeaza zahar sau rasini naturale(selac), in cantitatii mici(7% zahar sau 0,5% selac, fata de greutatea
boabelor). Dupa prajire, boabele de cafea sunt supuse imediat unui curent puternic de are rece,
temperatura lor scazand la 60…40oC. Racirea rapida este foarte importanta pentru pastrarea aromei
boabelor de cafea. O metoda prin care se poate limita pierderea aromei cafelei este prin ambalarea in
ambalaje impermeabile la gaze, in absenta aerului, folosirea antioxidantilor si utilizarea ambalarii in vid
sau gaz inert. Pierderea aromei este si mai insemnata la cafeaua macinata. Principalele caracteristici de
calitate ale cafelei prajite sunt prezentate in urmatorul tabel:
Caracteristica Apa, % max Extract solubil raportat la S.U, % min Cofeina raportat la S.U, % min Cenusa
totala % min Cenusa insolubila in HCl 10%, % min Sparturi, % min Aspect

Culoare

Cafea din aceeasi varietate Calitatea I Calitatea II 4,5 25

4,5 23

Cafea amestec din diferite varietati 4,5 25

1,3

1,0

1,3

4,5

5,0

4,5

0,1

0,2

0,1

5,0 Boabe intregi, Boabe intregi, uniforme, uniforme, lucioase lucioase, se admit 10%boabe mate Bruna,
uniforma, Bruna, uniforma, specifica se admit 10%boabe de culoare mai deschisa

Boabe intregi, lucioase, nearse Bruna, specifica varietatiilor din amestec

Aroma si gust

Specifica, aromata, placut

Specifca, fara Specifica faramiros si gust gust miros si gust strain starin, aroma mi slaba

Cafeaua macinata se poate comercializa si in amestec cu surogate (naut, soia, orz, secara, grau, cicoare
etc.) sub anumite denumiri, precizandu-se proportia cafelei naturale. Amestecurile care se practica mai
mult sunt: - 80% cafea naturala si 20% surogate - 60% cafea naturala si 40% surogate - 40% cafea
naturala si 60% surogate.

1.6.Valoarea nutritiva Cafeaua nu are valoare nutritiva, fiind ideala in curele de slabire
1.7. Ambalare, transport, depozitare Cafeaua verde se ambaleaza in saci din fibre textile (iuta) cu tesatura
normala. Cafeaua boabe prajita se ambaleaza in hartie metalizata, hartie inobilata su polietilena, folie de
polietilena termosudabila, imprimata, de 100g, 200g, 250g si 500g. una lt tip de ambalare este cel in vid
sau gaze inerte pentru care se folosesc materiale impermerabile la vapori de apa gaze sau lumina si late
radiatii, asigura numai o incetinire a proceselor complexe de pierdere a aromei, fara a le elimina in
totalitate. Pentru manipulare si transport ambalajele de prezentare si desfacere se introduc in cutii de
carton, folie de polietilena sau lazi (din lemn, matreial plastic). Ambalajele de desfacere se inscriptioneaza
cu urmatoarele date: - denumirea, varietatea, tipul, calitatea; - denumirea producatorului (numele, marca),
ambalatorului sau comerciantului; - sediul locului de productie sau prelucrare - masa neta si abaterea -
data fabricatiei (ziua, luna, anul) - termen de valabilitate; - continut de cofeina; - conditii de pastrare.
Pastrarae cafelei boabe prajite, prajite si macinate se face in spatii special amenajate, racoroase uscate,
aerisite, curate, dezinfectate, dezinsectate, deratizate, izolata de alte produse ce au miros patrunzator.
Temperatura de pastrare este de maxumum 20oC, iar umiditatea relativa a aerului maximum 75oC. In
functie de calitate, ambalaj si conditii de pastrare , termenul de valabiliatete este cuprins intre 60-360 de
zile. Pentru cafeaua in ambalaje vidate termenul de valabilitate este de 2 ani. Termenele de valabilitate
mari nu se justifica nici din motive comerciale, fiind excluse nevoile unitatilor de a forma stocuri, care sa
acopere volumul vanzarilor pe perioade d 1-2 ani, deoarece acesta presupune cheltuieli suplimentare si o
insuficienta rotire a capitalului. Pastrarea cafelei prajite acasaCafeaua este un produs sensibil. Oxigenul
din aer si umezeala pot modifica foarte repede aroma in mod negativ. Acest proces incepe, de indata ce
ambalajul care protejeaza aroma cafelei se deschide in gospodarie.Astfel la temperatura inconjuratoare
cafeaua

macinata e modificata negativ deja dupa sapte zile. Pierderea aromei poate fi incetinita insa prin pastrare
la frigider. De aceea se recomanda depozitarea cafelei dupa deschiderea pachetului intr-un recipient inchis
de metal sau de sticla si pastrarea acesteia la frigider pana la folosire. La un consum mic si un timp
indelungat de consumatie se recomanda pastrarea in congelator. Atunci cafeaua isi pastreaza un timp mai
indelungat prospetimea. Cafeaua boabe poate fi tinuta proaspata mai mult timp. De aceea cafeaua boabe
se va macina chiar inainte de preparare, pentru a beneficia cat se poate de mult de acest avantaj. Si aici
pastrarea proviziilor in frigider prezinta avantaje.

1.8.Etichetarea cafelei Conform cu H.G. 106/2002, Etichetarea, etichetarea cafelei trebuie sa cuprinda: a)
denumirea sub care este vândut alimentul;
b) lista cuprinzând ingredientele;
c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente;
d) cantitatea netă pentru alimentele preambalate;
e) data durabilită ţii minimale sau, în cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic au un grad
înalt de perisabilitate, data limită de consum;
f) condiţiile de depozitare sau de folosire, atunci când acestea necesită indicaţii speciale;
g) denumirea sau denumirea comercială şi sediul producă torului, al ambalatorului sau al distribuitorului;
în cazul produselor din import se înscriu numele şi sediul importatorului sau ale distribuitorului
înregistrat în România;
 h) locul de origine sau de provenienţă a alimentului, dacă omiterea acestuia ar fi de natură să creeze
confuzii în gândirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienţa reală a alimentului;
i) instrucţiuni de utilizare, atunci când lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunză toare a
alimentelor; j) o menţiune care să permită identificarea lotului; k) menţiuni suplimentare de etichetare pe
grupe de produse, si anume:

 menţionarea denumirii varietă ţilor de cafea, în cazul comercializă rii acesteia sub formă verde sau
pră jită , în vrac;

 în cazul în care conţinutul de cafeină este sub 0,1%, raportat la substanţa uscată , se înscrie menţiunea
"cafea decafeinizată ;

 se interzice comercializarea sub denumirea de "cafea a amestecurilor de cafea cu substituenţi ai

acesteia;

 în cazul amestecurilor de cafea cu substituenţi de cafea se indică substituenţii utilizaţi şi procentul de

cafea din amestec. Înscrierea cantită ţii nete a alimentelor preambalate se face în unită ţi de volum pentru
produsele lichide şi în unită ţi de masă pentru celelalte produse, utilizându-se, după caz, litrul, centilitrul,
mililitrul, kilogramul sau gramul. Pe eticheta sau pe ambalajul alimentelor se înscrie de că tre producă tor
data durabilită ţii minimale, respectiv data până la care acestea îşi pă strează caracteristicile specifice în
condiţii de depozitare corespunză toare. Data va fi precedată de menţiunea: - "A se consuma, de
preferinţă , înainte de...“, dacă în dată este inclusă ziua; sau - "A se consuma, de preferinţă , până la
sfârşitul...“, dacă se indică luna şi anul sau numai anul. Alimentele nu pot fi comercializate dacă nu sunt
însoţite de o indicaţie care să permită identificarea lotului din care fac parte.Ră spunderea în ceea ce
priveşte stabilirea şi înscrierea lotului revine, după caz, producă torului sau ambalatorului ori agentului
economic înregistrat în România, care

comercializează pentru prima oară produsul. Indicarea lotului este precedată de litera L, cu excepţia
cazurilor în care aceasta se distinge cu claritate faţă de alte indicaţii de pe etichetă . În cazul alimentelor
preambalate indicarea lotului conform alin. (4) se face pe ambalaj sau pe eticheta ataşată de acesta;.
Înscrierea lotului se face în aşa fel încât să poată fi vă zută cu uşurinţă , să poată fi citită cu claritate şi să
nu permită ştergerea.

1.9. Sortimente existente pe piata Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri
indrustiale urmatoarel trei tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica Cafeaua
Arabica Cafeaua arabica, originara din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai apreciata si mai
raspandita specie de cafea. Se cultiva mai ales in America Latina, dar si in Africa, de fapt ea este cea mai
cultivata specie si este deosebit de pretuita pentru ciresele sale de calitate superioara, de forma alungita si
culoare verzuie - albastruie.Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate in minerale si o temperatura
constanta de aprox. 20°C si creste la o altitudine de peste 600 metri. Aceasta are aroma si gustul mult mai
rafinate decat alte specii. Cafeaua cu tarie medie este obtinuta in exclusivitate din varietati ale soiului
arabica, provenite din America Centrala si de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Exceptie face Brazilia,
intrucat varietatile de arabica braziliene au o aroma mai putin rafinata. Cafeaua Robusta.Cafeaua robusta,
originara din bazinul Congo, creste mai rapid si este mult rezistenta acolo unde climatul nu este favorabil
cafelei arabice. Se cultiva intens in Africa, India si Indonezia.Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua
arabica, care este pretentioasa la conditiile climatice, se adapteaza usor climatului sever, este rezistenta la
boli si daunatori. Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o forma neregulata si culoare maroniu -
galbuie. Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai putin aromata decat arabica si este foarte
apreciata in gama de cafea solubila. Cafeaua Liberica Cafeaua liberica, originara din Africa, Liberia, are
de asemenea o crestere rapida si o rezistenta buna la boli. Se cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale
Africii si Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura este cuprinsa intre 20 si 25°C.
Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna la galbena. Calitatea acestei
specii de cafea este mediocra. Productia mondiala de cafea se situeaza in jur de 6,6 mil. Tone , din care
66% specia Arabica. Cea mai mare producatoare si exportatoare este Brazilia ( 1,9 mil.tone) ; de altfel,
cea mai mare productie este concentrata in America Latina ( Columbia, Guatemala, mexic, etc), in Africa
(Coasta de fildes, Etiopia, Kenya) si in Asia ( indonezia si Vietnam). Principalii importatori sunt tarile
Uniunii Europene, SUA, Japonia. In majoritatea tarilor importatoare, Coffea Arabica este specia preferata,
iar Coffea robusta este folosita, in general, la amestecuri si la obtinerea cafelei solubile. In Romania se
importa ambele tipuri de cafea, robusta si Arabica.

1.10 Consumul national si international de cafea

In prezent, pe piata mondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale, printre materiile prime de
export de inalta valoare, situatia economica a multor tari prim-producatoare de cafea depinzand aproape
in intregime de exportul cafelei, pentru bunastarea lor nationala. Cele mai importante piete ale cafelei se
afla la New York si Londra, unde se negociaza varietati de cafea din speciile Arabica si respectiv Robusta.
La nivel national, piata cafelei a avut o valoare de aproximativ 543 milioane lei (169 milioane euro) in
2005, a crescut la 749 milioane lei in 2006 (235 milioane euro) si va atinge 936 milioane lei in 2007 (292
milioane euro) daca tendinta de crestere se va mentine in aceleasi cote raportate in 2005 si 2006, respectiv
25%. Fara sa fi ajuns la maturitate, piata cafelei este intr-o continua miscare, gusturile si preferintele
consumatorilor romani evoluand odata cu piata. Aceasta schimbare este subliniata de cresterile unor
segmente in detrimentul altora, exemplu fiind cresterile inregistrate la vanzarile marcilor de cafea din
segmentul premium, care incep sa erodeze pozitiile ocupate de marcile lowstream. Daca privim piata
cafelei din perspectiva tuturor varietatilor de cafea prezente la vanzare, atunci observam ca peste trei
sferturi din piata este acoperita de cafeaua naturala ambalata, cu o detinere de 77,2%, restul pietei fiind
impartita de cafeaua solubila, preferata de 15% din consumatori, cappuccino completand cu restul de
8,7% din piata. Ultimele statistici realizate de Organizatia Internationala a Cafelei, cu date comparabile la
nivelul anului 2005, arata ca in Romania consumul de cafea este de 2,34 kg pe cap de locuitor, devansand
doar Ungaria, unde consumul este de 2,33 kg de cafea pe cap de locuitor. Fata de media europeana, unde
consumul de cafea este de aproximativ 5 kg pe cap de locuitor, in Romania consumul este la jumatate.
Spre comparatie, in Bulgaria se consuma 3,93 kg de cafea, in Cehia 3,14 kg, in Irlanda 3,26 kg, iar in
Polonia 3,39 kg. La polul opus se afla Finlanda, cu 12,7 kg de cafea consumata pe an, Danemarca, cu un
consum de 8,8 kg, Belgia si Luxemburg cu 7,2 kg si Germania cu un consum anual de aproximativ 6 kg
de cafea anual. In fine, in analiza pietei cafelei, un rol important il are si profilul consumatorului. La fel ca
si pe piata ciocolatei, in Romania profilul consumatorului se suprapune peste cel al consumatorului de
cafea si arata ca el se identifica in 60% din cazuri cu sexul frumos. Consumatorul tipic pentru Romania
este, asadar, femeie, in majoritate intelectuala, realizeaza venituri de la mediu in sus, bea o ceasca de
cafea dimineata si, eventual, una dupa-amiaza si o prefera amara. Cele maximum doua cesti de cafea pe
care le bea consumatorul tipic roman plaseaza Romania pe unul dintre ultimele locuri din Europa daca
avem in vedere consumul de cafea pe cap de locuitor.

PROMOVAREA PE PIATA A CAFELEI

2.1. Importanta brandului Pe piata din Romania activeaza aproximativ 10 producatori si importatori
importanti. Dintre acestia, Elite Romania, Kraft Foods Romania, Supreme Imex, Nestlé, Alca Co si
Panfoods detin impreuna aproximativ 90% din piata locala oficiala a cafelei de marca. Elite Romania este
lider pe piata detasat, cu o cota totala de aproximativ 50% din piata. La mare distanta se plaseaza Kraft
Foods, cu aproape 25% din piata, podiumul fiind completat de Tchibo Romania, filiala a grupului german
Tchibo, cu o cota de piata de 10%. Romanii au inceput sa isi doreasca gustul unei cafele superioare
calitativ, acest lucru explicandu-se prin cresterea puterii de cumparare a populatiei si oferta diversificata a
competitorilor, cei mai importanti find Kraft Foods, Nestle, Tchibo, Lavazza, Julius Meinl Germania si
Elite Romania. Elite Romania subcrie trendului de orientare a consumatorilor romani catre cafeaua
premium, explicata si de trecerea de la cafeaua vrac la cea ambalata, fenomen accentuat inca din prima
jumatate a anului trecut. Avand ca repere calitatea de exceptie a cafelei (gustul si aroma)si imaginea unei
marci cu traditie, Elite Romania a lansat gama premium Selected Gold, un mix perfect de cafea Arabica
din Brazilia, Guatemala si Kenya. Produsele Elite Romania inglobeaza o traditie de peste 70 de ani a
grupului Strauss-Elite, o companie internationala cu o valoare de piata de aproximativ un miliard de euro,
potrivit declaratiilor lui Schwartz. De 12 ani pe piata romaneasca, Elite face parte din grupul international
Strauss-Elite, care activeaza la nivel global in Europa, America si Asia. In Romania, Elite este lider pe
piata cafelei ambalate din Romania, cu o cota de piata de aproximativ 50%. Kraft Foods Romania este
producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si Nova Brasilia si una din companiile de top de pe
piata produselor zaharoase. Compania vinde in lume aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea anual,
echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in fiecare zi. Portofoliul Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs,
marci de cafea precum Carte Noire, Gevalia, Jacques Vabre, Maxwell House. Kraft Foods a generat 1.1
mld USD venit net din vanzarile de noi produse in 2002, iar in 2001 i s-a acordat titlul de "Compania
Anului pentru Produse Noi" de catre revista New Products. In urma unor teste senzoriale pe 19 tipuri de
cafea macinata si prajita, sigilata de producatori, expertii Centrului de Cercetari si Expertize Marfuri
Alimentare, din cadrul Catedrei de Merceologie si Managementul Calitatii (Academia de Studii
Economice Bucuresti), au putut stabili un top al celor mai aromate tipuri de cafea existente pe piata
romaneasca. Dupa testarea si analizarea probelor, Nova Brasilia Select, Tchibo Mocca, Elita Selected si
Tchibo Exclusive au fost desemnate ca avand cele mai pronuntate arome si gusturi, acestea reprezentand
cea mai buna alegere pentru un consumator. Totusi, din toate probele analizate, nici una nu s-a ridicat la
calificarea maxima de cinci stele. Studiul de piata a fost comandat de Asociatia pentru Protectia
Consumatorilor (APC) Romania. Bauturile de cafea obtinute au fost degustate de zece degustatori experti
care au analizat gustul, aroma si mirosul. Ei au verificat intensitatea acestor parametri si au efectuat o
ierarhizare calitativa a probelor, exprimata si prin raportul calitate/pret. In functie de acest raport per 100
grame de produs, probele au fost ordonate si in functie de pretul de la data respectiva. Fiind cea mai
ieftina dintre cele

patru clasate pe locul intai, Nova Brasilia Select a ocupat pozitia cea mai inalta a calitatii de ansamblu la
pretul cel mai mic, fiind catalogata drept "cea mai buna cumparatura". Arabica, cea mai buna. Cafeaua se
obtine prin prelucarea semintelor arborelui Coffea, care creste in tarile tropicale. Exista multe specii de
arbori de cafea, dar dintre ele Coffea arabica, Coffea robusta si Coffea iberica au valoare economica si
sunt cultivate in plantatii. Cafeaua arabica este considerata de calitate superioara fata de alte tipuri.
Varietatile cele mai valoroase de cafea arabica sunt Mocca, cu boabele sale mici, dure si rotunde si cu o
aroma foarte pronuntata si varietatea Bourbon, cu boabele ascutite, care provine din Insulele Reunion.
Prin denumirea Cafea de Brasilia se intelege cafeaua arabica cultivata in Brazilia, iar prin denumirea
Cafea Milds - cafeaua arabica provenita din alte tari.

2.2. Promovarea cafelei. Puncte forte Kraft Foods Romania , producatorul si distribuitorul cafelei Jacobs
se foloseste in promovarea cafelei de proprietatile antioxidante ale acesteia .Potrivit reprezentantilor
Kraft, cercetarile recente atesta prezenta antioxidantilor in cafea, la un nivel chiar mai ridicat decat in
ceaiul verde. Potrivit unui comunicat al companiei Kraft, cafeaua este o sursa naturala de antioxidanti
care pot ajuta sistemul de autoaparare al celulelor organismului sa reduca radicalii liberi a caror
dezvoltare in timp poate dauna corpului.

Jacobs Kronung – puterea alintaromei

Directorul Institutului de Cercetari Alimentare sustine aceasta informatie: "Statistic, pentru omul sanatos,
o cafea naturala, nu amestecurile de cafele si cappucino in care gasim grasimi hidrogenate, poate sa fie
sanatoasa, daca este bauta cu moderatie si de persoanele care o suporta". Reprezentantii Kraft Romania
considera ca toate tipurile de cafea contin antioxidanti in proportii diferite. Beneficiile diferitelor
sortimente de cafea sunt comunicate consumatorilor prin campanii multimedia si pe ambalaj. Campania
initiata de curand de Kraft, "Alintaroma pentru suflet, antioxidanti pentru sanatate", pentru produsul
Jacobs Kronung Cafea Prajita si Macinata, explica beneficiile cafelei ca sursa naturala de antioxidanti,
care poate ajuta la intarirea sistemului natural de autoaparare a organismului. "Comunicarea catre
consumator se va face prin inserturi in presa (advertoriale si machete de presa); de asemenea, ei vor gasi
la raft pachetele Jacobs Kronung cu insemnul distinctiv, alaturi de materia le de promovare la punctul de
vanzare", a mai precizat Doina Cavache. Reprezentantul Kraft Romania precizeaza ca publicul, tinta al
categoriei cafea solubila este

format in majoritate de tinerii care au un stil de viata dinamic si care apreciaza usurinta de preparare a
acestor produse, formatul accesibil si gustul echilibrat de lapte si zahar. Cafeaua prajita si macinata este o
varianta consumata in peste 85% din gospodariile din Romania.

2.3. Prezentarea principalelor marci de cafea si a sloganelor lor

Tchibo – daruieste ce-I mai bun

TchiboExclusive Tchibo Exclusive este o cafea aromata, preparata din cele mai proaspete boabe. Gustul
rafinat al acestei cafele premium, aroma ei deosebita, puternica si catifelata, deriva din compozitia unica a
boabelor Arabica.

Tchibo Family Tchibo Family este o cafea tare, revigoranta si accesibila intregii familii. Efectul puternic
stimulator se datoreaza boabelor Robusta atent selectionate

Eduscho Dupla Eduscho Dupla este o cafea cu un gust complet gust datorat modului deosebit de prajire a
amestecurilor speciale de cafea.

Elite – bucura-te de viata

ELITA cafea la ibric , ce te face sa simti placerea gustului unei cafele inconfundabile ELITA filtru, cafea
tare, cu aroma unica, macinata special pt. filtru, este tot ce ti-ai dori pt ca in fiecare zi sa simti bucuria de
a trai ;

SELECTED, este o cafea pura, macinata, cu un gust deosebit si o aroma delicata. Obtinuta din cele mai
alese boabe de cafea, va fi ghidul tau prin momentele cele mai interesante si pline de savoare ale vietii.
Gusta din plin bucuria de a trai. La final as dori sa va supun atentia cateva curiozitati despre cafea:
Este nevoie de 42 de boabe de cafea pentru a prepara un espresso Un espresso are mai putina cafeina
decat o ceasca de cafea.

Cafeaua se afla printre primele zece mirosuri cel mai usor de recunoscut.

Aroma boabelor de cafea si multe dintre caracteristicile sale de gust sunt afectate de: tara, regiune,
temperatura, altitudine, precipitatii, sol

Cafeina este prezenta in multe medicamente eliberate pe baza de prescriptie medicala si nu numai
(medicamente generice), inclusiv medicamente administrate pentru dureri de cap, usurarea durerilor,
controlul apetitului, mentinerea starii de trezie, raceala, astm si retentia fluidelor.

Peste 1,5 miliarde de cesti de cafea sunt consumate in fiecare zi in intreaga lume. Aparent, britanicii
consuma peste 165 de milioane de cesti pe zi

Cea mai fina cafea este cea din specia arabica. In Brazilia si Columbia se produce peste 70% din
necesarul mondial de arabica.

O ceasca de cafea fiarta are aproximativ 115 miligrame de cofeina, un expresso (filtru) aproape 80 mg,
in timp ce o cafea instant 65 mg de cofeina. Cafeaua decofeinizata nu este in totalitate fara cofeina,
continand de fapt 3 mg de cofeina. o cutie de Coca-Cola are aproape 23mg de cofeina, Pepsi Cola 25mg,
Mountain Dew 37mg, and TAB 31mg. Ceaiul are aproximativ 40 mg de cofeina, in timp ce o uncie de
ciocolata contine 20 mg.

BIBLIOGRAFIE

1. Dima, D ,Marfuri alimentare si securitatea consumatorului, Editura Economica, Bucuresti 2. H.G.

106/2002, privind Etichetarea, publicata in M.O. 147/2002 3. www.bursaagricola.ro 4.
www.desprecafea.ro 5. www.elitecafe.ro 6. www.foodandbar.ro 7. www.tchibo.ro 8. www.standard.ro 9.
www.zf.ro