CAPITOLUL I: BENEFICIILE CAFELEI

Scurt istoric :
Cafeaua face parte din grupa stimulentelor alaturi de ceai. Acestea
sunt produse care contin substante cu rol de stimulare a activitatii sistemului
nervos si a circulatiei sangvine (alcaloizii, cafeina si tetina). Din aceasta cauza
cafeaua, prin consumul ei, inlatura starea de oboseala, prelungind timpul
afectat activitatii fizice sau intelectuale. Cafeaua face parte din specia Coffea,
din familia Rubiaceelor, care creste in tarile tropicale. Specia cuprinde 30 de
soiuri, insa numai Coffe arabica, Coffe liberica si Coffe robusta sunt folosite in
alimentatie. Cafeaua se obtine prin sfaramarea samburelui fructelor coapte si
uscate. Un arbore de cafea poate produce anual 1-5 kg de cafea boabe.

Sortimentul de cafea cuprinde:

 cafeaua crudă ;
 cafeaua prăjită ;
 cafeaua prăjită şi măcinată ;

Cafeaua crudă se diferenţiază după varietate, nivel calitativ şi zona

geografică. Cafeaua crudă se obţine prin uscarea fructelor după recoltare şi
separarea resturilor carnoase.

Cafeaua prăjită şi cea măcinată se obţine prin amestecarea cafelei

crude de diferite provenienţe sau varietăţi, beneficiind de denumiri strîns
legate de cele ale firmelor producătoare sau ale zonelor geografice
recunoscute, formînd astfel sortimentul comercial din diferite pieţe. Cea
mai mare cantitate de cafea prăjită şi prăjită şi măcinată se
comercializează după preambalarea în materiale complexe, în prezenţa
aerului sau prin vidare. Cantităţi mari de cafea se prăjesc în diferite centre
de prelucrare, se ambalează în saci şi se macină la cerere, în unităţile de
desfacere.

Calitatea cafelei se diferenţiază după specia şi soiurile arborilor de la

care provine, după zonele geografice în care se cultivă, precum şi după
condiţiile climaterice. Forma, mărimea, culoarea, mirosul şi aspectul general
sunt criterii organoleptice de apreciere a calităţii cafelei crude. Gustul,
mirosul şi aroma sunt cele mai importante caracteristici organoleptice şi se
evaluează prin examinarea cafelei prăjite şi măcinate ca atare, precum şi a
infuziei pregătită prin introducerea sa în apă fierbinte.

Cele mai apreciate sunt loturile de cafea crudă omogene în ceea ce

priveşte forma, mărimea, care au grad de puritate ridicat, nu conţin boabe
defecte, nu sunt atacate de insecte şi nu au impurităţi minerale. Cafeaua cu
boabe rotunde este superioară celei care are boabe plate sau ovale, iar cea
cu boabe mici este mai bună decît cea cu boabe mari. Sunt apreciate loturile
de culoare deschisă, comparativ cu cele de culoare brun-cenuşie, care sunt
predispuse la depreciere pe parcursul prelucrării primare, transportului sau
păstrării. Cafeaua crudă veche, corect prelucrată, fără să fi fost depreciată,
păstrată în condiţii optime, este superioară celei noi.

În vederea consumului, cafeaua este supusă prăjirii (torefierii) şi

măcinării. Prăjirea cafelei la temperature de 180-200°C, prin amestecare
continuă, contribuie la formarea caracteristicilor de gust, miros şi aromă;
după prăjire, cafeaua este supus imediat răcirii, pană la temperatura de 40-
60°C, pentru evitarea pierderii aromei prin volatilizarea rapidă a
substanţelor implicate. Prin prăjire, culoarea cafelei devine brună, iar
volumul acesteia creşte cu 30-50%.

Cafeaua măcinată se poate comercializa şi în amestec cu înlocuitori pe

bază de năut, soia, orz, secară, grîu, cicoare etc. sub anumite denumiri,
precizîndu-se proporţia cafelei naturale.

Extractele de cafea sunt cunoscute sub denumirea de cafea solubilă,

nescaffe sau cafea instant şi se obţin prin extragere din cafeaua prăjită şi
măcinată. Ele se obţin prin recuperarea aromei şi reintegrarea sa în
produsul prelucrat sau fără recuperare. Extractele pot prezenta conţinutul
normal de cofeină sau pot fi decofeinizate total sau parţial. Extractele se
supun operaţiunii de deshidratare prin procedee perfecţionate (atomizare,
liofilizare), pentru evitarea pierderii aromei şi a denaturării unor
componenţi labili. Extractele cu solubilizare instantanee se obţin prin
aplicarea unor operaţiuni succesive de umezire cu vapori de apă şi uscare şi
se prezintă de cele mai multe ori sub formă granulată.
 Calitatea extractelor este determinată de proprietăţile organoleptice:
gust, miros, aromă, limpiditatea soluţiei, precum şi conţinutul de apă, gradul
de solubilizare şi conţinutul de cofeină.

Ambalarea extractelor de cafea se face în recipiente metalice sau din

sticlă de capacităţi relativ mici.

Beneficiile produsului
Studii recente au evidentiat actiunea psiho-stimulatoare a cafelei. Se
pare ca aceasta imbunatateste timpul de reactie si vigilenta si poate creea
buna dispozitie.

Cafeaua stimuleaza secretia de saliva si de suc gastric precum si

tranzitul intestinal, favorizand digestia, de aceea nu este recomandata celor
cu afectiuni precum gastrita, ulcerul gastric sau duodenal.

Unele studii indica faptul ca substantele continute de cafea pot reduce

aparitia unor anumite tipuri de cancer, cum ar fi cel hepatic si cel de colon,
acidul colorgenic protejand impotriva diabetului de tip 1 si 2. Consumul de
cafea nu influenteaza riscul bolilor coronariene si poate preveni calculii
biliari la femei.

Compusii cafelei si rolul lor :

Cafeaua contine antioxidanti (fenol, arome volatile) care impiedica

distrugerea celulelor si, implicit, declansarea unor boli, iar acidul colorgenic
reduce concentratia de glucoza. Un consum de pana la 3 cesti de cafea pe zi se
pare ca reduce riscul afectiunilor cardiovasculare.

Cofeina, principalul element din compozitia bobului de cafea,

stimuleaza sistemul nervos, creste activitatea intelectuala, reduce temporar
starea de oboseala si favorizeaza digestia, stimuland activitatea aparatului
excretor.

Actioneaza asupra tubului respirator si este un bun remediu impotriva

durerilor de cap si a migrenelor pentru ca dilateaza vasele de sange.

Cofeina nu se regaseste insa numai in cafea, ci este o componenta

importanta a ceaiului, a ciocolatei, dar si a bauturilor racoritoare sau
energizante, precum si a unor medicamente pentru combaterea durerilor de
cap, racelilor ori alergiilor. Cantitatea de cofeina din cafea variaza foarte mult,
in functie de tipul acesteia (cafea pentru filtru sau solubila, tare sau slaba).
Aceasta se absoarbe rapid si se elimina la fel de repede din organism, intr-un
interval de 3-6 ore se reduce la jumatate cantitatea aflata in sange.

Cafeaua contine antioxidanti care controleaza distrugerea de celule care

contribuie la evolutia bolii. De asemenea, este o sursa de acid clorogenic - in
cazul experimentelor pe animale, s-a demonstrat ca acesta reduce
concentratiile de glucoza.

Cofeina, probabil cea mai faimoasa componenta a cafelei, nu pare sa aiba

vreo legatura cu acest lucru. Studiile care au analizat cafeaua fara continut de
cofeina arata ca lichidul “minune” duce la scaderea riscul de declansare a bolii,
in aceeasi proportie ca si cafeaua cu continut de cofeina.

Cantitatile mari de cafea par sa contribuie la prevenirea diabetului

cercetatorii au descoperit ca persoanele care beau de la 4 pana la 6 cesti de
cafea pe zi, au un risc cu 28% mai mic de a suferi de diabet decat persoanele
care consuma zilnic 2 cani de cafea sau mai putin. Studiile au aratat ca
persoanele care consuma peste 6 cesti de cafea pe zi au un risc de aparitie a
bolii cu 35% mai mic.