DEFINITIA CONSUMATORULUI

Cumpărătorul este persoana fizica care oferă, accepta şi plăteşte un preţ pentru achiziţionarea unui
produs / serviciu ce poate fi sau nu utilizat de acea persoană; .

Consumatorul îşi utilizează venitul pentru a cumpăra unele bunuri şi a obţine prin consumul acestora o
anumită satisfacţie.

În scopul de a satisface nevoile sale, consumatorul actioneza raţional alegand un coş de bunuri care sa
furnizeze cea mai mare satisfacţie in conditiile unui venit realizat si a pretului ce trebuie achitat pentru
un bun economic.

Consumatorul este un agent economic, căruia îi este caracteristică achiziţionarea şi consumul de bunuri,
pornind de la un venit disponibil dat.

Persoana fizică ce acţionează în scopuri care se află în afara activităţii sale comerciale sau profesionale

Persoană care consumă1 bunuri rezultate din producție. 

Persoană care consumă1 mâncare sau băutură într-un local public.

Aparat care consumă energie electrică

Persoană care consumă bunuri materiale pentru satisfacerea necesităților sale.

Persoana ce cumpără mărfuri pentru trebuințele sale,

Producator de lactate

Consumatorul îşi utilizează venitul pentru a cumpăra unele bunuri şi a obţine prin consumul acestora o
anumită satisfacţie

Persoanele fizice autorizate, practicantii unei profesii liberale 

Consumatorul este un agent economic, căruia îi este caracteristică achiziţionarea şi consumul de bunuri,
pornind de la un venit disponibil dat.

Consumatorul este cumparatorul

Este persoana implicată raţional, afectiv şi activ în procesul decizional de cumpărare, el fiind şi plătitorul
direct (când plăteşte cash) sau indirect (când plăteşte electronic folosind un intermediar financiar banca)
Purtator al cererii de bunuri si servicii de consum, urmarind maximizarea satisfacerii nevoilor sale prin
utilizarea resurselor limitate pe care le are la dispozitie.

Elementul de referinta pentru furnizorii de produse si servicii

Reprezentat al unor interese collective

IMPORTANTA CONSUMATORULUI IN ECONOMIA DE PIATA

Consumatorul, în calitatea sa de purtător al cererii de mărfuri, joacă un rol important în mecanismul de

piaţă, constituind, în acelaşi timp, elementul de referinţă al tuturor acţiunilor întreprinse atât de
producător, cât şi de către comerciant.

  În economia de piaţă, producţia este orientată spre satisfacerea nevoilor, gusturilor şi preferinţelor
consumatorilor. Preferinţele consumatorilor reprezintă repere care orientează activitatea
producătorului. Consumul reprezintǎ premisa şi scopul producţiei. Consumul reprezintǎ actul final al
activitǎţii economice, care constǎ în folosirea bunurilor economice, de cǎtre populaţie şi stat, în scopul
satisfacerii nevoilor personale şi sociale. Consumul este determinat, deopotrivǎ, de oferta de bunuri şi
servicii şi de veniturile consumatorilor.

Preţuri mici: ,

Calitate mai bună: Concurenţa încurajează întreprinderile să producă bunuri şi să furnizeze servicii

de mai bună calitate, pentru a atrage mai mulţi clienţi

Ofertă mai variată: ,. Prin urmare, oferta devine mai bogată şi consumatorii pot alege produsul cu
cel mai bun raport preţ-calitate.,

Inovare: Pentru a prezenta o ofertă variată şi pentru a produce bunuri de mai bună calitate,
întreprinderile trebuie să fie novatoare în concepţie, design, tehnici de producţie, servicii etc.

 Cheltuielile de consum reprezintă peste 63% din PIB. 

- În raporturile lor cu agenții economici, consumatorii nu dețin o poziție de egalitate, fiind

defavorizați, confruntându-se astfel cu o serie de dezechilibre:

ü  pe plan economic – achiziționarea unui produs de folosință îndelungată este o investiție mare pentru
consumator, însă pentru agentul economic este doar o unitate în totalul vânzărilor;
ü  pe plan juridic – consumatorii cunosc într-o mai mică măsură decât agenții economici reglementările
drepturilor într-o tranzacție;
ü  pe plan informațional – agentul economic știe mai multe despre ceea ce vinde, decât consumatorul
ü  pe planul reprezentării intereselor – reprezentarea intereselor consumatorilor este mai deficitară în
comparație cu eficiența cu care agentul economic își reprezintă propriile interese în fața autorităților.

Conceptul de protectie a consumatorului: “un ansamblu de dispozitii legale de natura publica

sau privata care asigura respectarea drepturilor si intereselor consumatorilor.”
Termenul de „protecţia consumatorului”, întâlnit din ce în ce mai mult în vocabularul
românesc în ultimii ani, reflectă, prin definiţie, poziţia şi rolul pe care îl ocupă consumatorii
în buna funcţionare a pieţei, aceştia trebuind să fie în permanenţă protejaţi, atât pe termen
mediu, cât şi lung de o serie de riscuri ale căror consecințe pot fi, nu de puţine ori,
devastatoare. Consumatorii au nevoie de informaţii şi de educaţie, ei trebuie să înţeleagă
diferenţa dintre o necesitate reală şi una imaginară, ei trebuie să înveţe să devină selectivi
pentru a putea cu adevărat să-şi satisfacă nevoile.
            În cadrul politicilor de protecţie socială promovate de orice stat, politica privind
consumatorul este o politică de sine stătătoare cu obiective, priorităţi şi instrumente proprii,
bine integrată celorlalte politici ale statului.