Proiect de semestru

Chestionar
Consumul de cafea in randul tinerilor si adultilor

Universitatea din Craiova UCV Facultatea de Stiinte Socio-umane Specializare : Sociologie An: I Semestrul II Disciplina: Metode si tehnici de cercetare sociologica Nume profesor: Constantin Craitoiu Nume: Porojan Anca-Ioana

Cuprins

1. Definirea temei.pag 3 2. Sinteza privitoare la consumul de cafea in randul tinerilor si adultilor.pag 4 3. Motivatia alegerii temei..pag 6 4. Precizarea scopului cercetarii..pag 7 5. Precizarea obiectivelor cercetarii pag 8 6. Ipotezele cercetarii...pag 9 7. Operationalizarea conceptuala pag 10 A Lista de concepte.pag 10 B Lista de variabile..pag 11 C Lista de indicatoripag 12 8 Metoda de cercetare utilizata.pag 13 9.Precizarea tehnicii de cercetare folosite.pag 14 10 Instrumentele de cercetare utilizatepag 15 11.1. Tehnica de structurare a chestionaruluipag 17 11.2 Explicarea tipului de intrebari si functia acestora..pag 19 12 ChestionarConsumul de cafea in randul tinerilor si adultilor...pag 24
2

1.Definirea temei
Consumul de cafea in randul tinerilor si adultilor este un chestionar privind alegerea persoanelor in varsta dar si a adolescentilor de a-si incepe dimineata cu o ceasca imbietoare de cafea. Majoritatea consumatorilor nu detin informatii suficiente despre actiunea cafelei asupra intregului organism. Bineinteles exista si beneficii aduse de cafea dar exista si numeroase contraindicatii atata timp cat cafeaua este consumata in cantitati foarte mari. Precum consumul excesiv de alcool, de tutun si cel de cafea poate produce foarte usor dependenta. Foarte multe persoane tind in zilele noastre sa inlocuiasca masa de dimineata cu o ceasca de cafea, lucru ce aduce dupa sine foarte multe efecte negative. Cafeaua este considerata in momentul de fata cel mai consumat produs ce contine cofeina, alaturi de bauturile racoritoare si de ceai.

2.Sinteza privitoare la consumul de cafea in randul tinerilor si a adultilor

Cafeaua a avut o evolutie foarte interesanta de-a lungul timpului. Principalul tip de cafea, cafeaua arabica originara din Etiopia a migrat in America de Sud, Brazilia, Columbia si alte tari aflate intre paralela de 25 de grade la nord si cea 30 de grade la sud. La inceput, boabele de cafea au fost importate din Etiopia in Yemen. O legenda traditionala yemenita povesteste despre omul sfant Shaikh ash-Shadhili, un yemenit sufi, care in timp ce calatorea prin Etiopia a observat capre neobisnuit de sanatoase si de vioaie. Curios, a gustat si el boabele cu care se hraneau, si a simtit un efect similar. Un alt mit, il numeste drept descoperitor pe un pastor de capre etiopian numit Kaldi. Cel mai probabil, cuvantul cafea provine de la denumirea locului de origine, Kaffa din Etiopia. Acest cuvant are multe forme, foarte asemanatoare: qahwa in araba, kahveh in turca, caff in italiana, caf in franceza, coffee in engleza, ajungand la cafea in linmba romana. Primele cafenele europene s-au deschis de abia la mijlocul secolului XVII la Londra. Ca o masura a popularitatii cafelei, aceste localuri au cunoscut o crestere impresionanta: in 1675, erau peste 3 000 in Anglia. Succesul cafelei in Europa secolului XVII a fost paralel cu raspandirea masiva a obiceiului de a fuma tutun, in timpul Razboiului de 30 de Ani (1618-1648).Planta mama pentru majoritatea cafelei arabice din lume este pastrata la Amsterdam. Cafeaua praf dateaza din secolul XVIII, dar nu a devenit populara decat in 1901, cand cafeaua instant a fost prezentata de Satorie Kato la expozitia Buffalo Pan American. Aceast tip de cafea a fost marketata sub denumirea de Nescaf in 1939. Procesul de decofeinizare a fost dezvoltat de doctorul Dr. Ludwig Roselius of Bremen. Cofeina este inlaturata prin intermediul apei sau a unor solventi cum ar fi acetatul de etil. Ca si vinul, cafeaua are degustatorii ei, specialisti care pot detecta multe nuante si arome, care trec de obicei neobservate de oamenii obisnuiti.

Consumata in cantitati moderate (2-3 cesti pe zi), cafeaua poate avea efecte benefice asupra sanatatii precum: -imbunatateste timpul de reactie si vigilenta si poate creea buna dispozitie. -stimuleaza secretia de saliva si de suc gastric precum si tranzitul intestinal, favorizand digestia -substantele continute de cafea pot reduce aparitia unor anumite tipuri de cancer, cum ar fi cel hepatic si cel de colon, acidul colorgenic protejand impotriva diabetului de tip 1 si 2. -antioxidantii din cafea impiedica distrugerea celulelor si, implicit, declansarea unor boli, iar acidul colorgenic reduce concentratia de glucoza. -Un consum de pana la 3 cesti de cafea pe zi se pare ca reduce riscul afectiunilor cardiovasculare. -se poate slabi consumand cafea, 300-400 de calorii putand fi arse in fiecare zi printr-un consum moderat. Toate aceste efecte positive sunt aduse de cofeina. Cofeina este principalul element din compozitia bobului de cafea, stimuleaza sistemul nervos, creste activitatea intelectuala, reduce temporar starea de oboseala si favorizeaza digestia, stimuland activitatea aparatului excretor. Actioneaza asupra tubului respirator si este un bun remediu impotriva durerilor de cap si a migrenelor pentru ca dilateaza vasele de sange. Pe langa beneficiile unui consum moderat, cafeaua are si contraindicatii. Nu este recomandata: -celor cu afectiuni precum hepatita cronica, ciroza, ulcer gastric sau duodenal, guta, nevroza, dureri de cap, hipertensiune arteriala si enterocolita cronica. -copiilor, adolescentilor - femeilor in perioada menopauzei si postmenopauzei, pentru ca favorizeaza osteoporoza. Efecte negative: * tulburari la nivelul tubului digestiv cu arsuri si chiar dureri si spasme gastrointestinale; * palpitatii; * insomnii; * neliniste; * stari depresive; * tremur si slabiciune musculara.

3. Motivatia alegerii temei

Am ales aceasta tema a consumului de cafea intrucat privita ca un obicei sau ca o necesitate, cafeaua este o prezenta constanta a diminetilor oamenilor. Aroma cafelei ne "loveste" in fiecare zi chiar daca prezenta ei este deja un aspect banal al cotidianului. Probabil ca pe fiecare strada, in fiecare cladire din apropierea noastra un automat, un filtru sau un ibric cu cafea e gata sa pregateasca licoarea magica despre care se vorbeste atat de mult si de care atat de multa lume este dependenta, persoane atat din randul tinerilor cat si din randul adultilor. Atunci cand ne trezim cu o ceasca de cafea totul ia o intorsura pozitiva iar dimineata pare mai frumoasa.. .aroma cafelei de dimineata este acel medicament miraculos ce ne ajuta sa incepem ziua cu forte noi si cu zambetul pe buze. Consumata in cantitati potrivite aceasta poate actiona ca un adevarat medicament. Cafeneaua e locul lipsei de inhibiii.Cafeneaua e locul flirturilor cumini, al nceputurilor de afaceri, e spaiul schimbului de idei i al ritualurilor parvenite. E locul de desfru tolerat al fumtorilor i destinaia matinal a cititorilor dependeni de pres. Cafeaua n ora pare s fi devenit stereotipul cosmopolit al femeilor sofisticate i al brbailor independeni. Este pretextul cel mai facil de relaionare. Din anii predecembriti s-a transformat ntr-un liant de comunicare al celor care se rsfa i vor s-i afieze statutul.

In concluzie, nu va feriti sa va faceti viata mai frumoasa cu ajutorul unei parfumate si delicioase cesti de cafea. In definitiv, este cel mai studiat aliment natural de-a lungul tuturor timpurilor. Faceti totusi diferenta dintre ceasca si cana, asta ca sa nu aveti palpitatii.

In definitiv, cafeaua este amara, un gust dintr-o lume interzisa si periculoasa (Diane Ackerman)

4. Precizarea scopului cercetarii

Scopul cercetarii despre consumul de cafea este in primul rand de a afla cantitatea folosita de tineri si adolescenti intr-o anumita perioada de timp, de asemenea preferintele legate de marcile producatoare,de aromele cafelei, modalitatile de preparare. Cafeaua a ajuns sa inlocuiasca micul dejun pentru multii dintre consumatori, fapt ce aduce dupa sine o multime de efecte negative. Altii au pornit de la o singura ceasca de cafea bauta dimineata pentru a se trezi mai bine , ajungand sa depaseasca 4-5 cesti pe zi, un lucru negative de asemenea intrucat cafeaua trebuie bauta in cantitati moderate. Reclamele la cafea sunt foarte convingatoare si trezeste pofta fiecarui consumator si curiozitatea oricarui individ ce inca nu a consumat acest tip de produs. Indiferent de reclama, prin aceeasi stare trec atat consumatorii cat si neconsumatorii, nu e vorba de cat de veche sau noua e reclama, nu conteaza nici ce personaj apare, este vorba pur si simplu despre o cafea buna in viziunea lor, ceea ce incurajeaza viciul . Scopul principal al cercetarii mele este acela de a afla daca oamenii au ide de efectele negative aduse de consumul de cafea si daca sunt influentati de reclame, mass media in alegerea produselor respective.

5.Precizarea obiectivelor cercetarii

1. Stabilirea ponderii consumatorilor de cafea in randul tinerilor si adultilor 2. Stabilirea factorilor determinanti ai consumului 3. Stabilirea obiceiurilor de consum a)frecventa de consum b)cantitatea consumata c)localizarea consumului 4. Stabilirea tipului de cafea consumata

6.Ipotezele cercetarii
1. In jur de 80% dintre adulti si 60% dintre tineri sunt consumatori de cafea. 2. In fiecare an se beau in jur de 2miliarde de cesti de cafea in lumea intreaga 3. Un consum regulat de cafea contribuie la diminuarea atacurilor de astm. 4. Consumatorii de cafea inraiti se pot alege cu nervozitate, ritm cardiac rapid si transpiratii.

7.Operationalizarea conceptuala
A). Cafea(Cu sens colectiv) Smna arborelui de cafea. 2. Butur preparat din cafea (1) prjit i rnit sau dintr-un surogat. 3 arbore sau arbust tropical cultivat pentru semin ele lui comestibile; cafeu. 4) Smn a cafeului. 5) Praf obinut prin mcinarea seminelor de cafeu. 6) Butur preparat din acest praf (sau dintr-un surogat). CofeinaAlcaloid extras din boabe de cafea, din frunze de ceai, nuci de cola etc., ntrebuinat n medicin ca tonic al sistemului nervos central, cardiac etc DependentaSituaia de a fi dependent; stare de subordonare, de supunere, aservire, atrnare, subordonare, servitute. AromaEmanaie a unor substane plcut mirositoare (i cu gust plcut); miros tare i plcut; mireasm, parfum. Substan care d unui produs miros sau gust plcut. ConsumatorPersoan care consum1 bunuri rezultate din producie. Spec. Persoan care consum mncare (i butur) ntr-un local public. BauturaLichid folosit pentru potolirea setei sau n alte scopuri; lichid care se bea. GustSim prin care organismul primete (cu ajutorul limbii i mucoasei bucale) informaii asupra proprietilor chimice ale unor substane cu care vine n contact; senzaie produs de o substan (alimentar) prin excitarea limbii i mucoasei bucale; proprietatea unor substan e (alimentare) de a provoca aceast senzaie. ProdusBun material realizat n procesul de producie; totalitatea obiectelor sau bunurilor produse. AntioxidantSubstan care mpiedic sau temporizeaz oxidarea; antioxigen. OrganismTotalitatea organelor i a prilor indisolubil legate ntre ele ale unei fiine vii; corp, fiin. 2. Fig. Ceea ce apare ca un lot nchegat; ceea ce func ioneaz n mod organizat. ObisnuintaFaptul de a fi obinuit cu ceva, de a avea un anumit obicei; deprindere, obicei; datin.

Lista de concepte:

10

B).Lista
1) 2) 3) 4) 5) 6)

Frecventa achizitionarii de cafea de catre consumatori Tipul de consum Obiceiul de a consuma cafea Dependenta de cafea Diminuarea/Renuntarea la consumul de cafea Influenta mass-mediei cu privire la cafea

de variabile

11

C).Lista

de indicatori

1) Consumul de cafea 2) Tipul de produse preferate de subiecti 3) Locurile de procurare a cafelei 4) Determinantul principal in alegerea cafelei 5) Cantitatea de cafea consumata pe zi/luna 6) Principalul distribuitor de cafea al familiei 7) Riscurile aduse de cafea 8) Beneficiile cofeinei 9) Contraindicatiile cofeinei 10) Dependenta de cafea 11) Modul de consumare al cafelei 12) Imbunatatirea gustului cafelei 13) Aparate pentru pregatirea cafelei 14) Apa pentru pregatirea cafelei 15) Secretele prepararii cafelei 16) Date socio- demografice

12

8. Metoda de cercetare utilizata

Metoda de culegere a datelor / metoda de cercetare folosit = ,, modalitatea general de abordare a realitii , a fost ANCHETA de opinie pe baz de chestionar administrat, completat la domiciliul subiecilor intervievai. ANCHETA pe baz de chestionar a fost de tip extensiv, cu caracter standardizat deoarece ntrebrile sunt formulate clar dinainte, - la fel i numrul i ordinea acestora-, efectuat asupra unei populaii numeroase, valabil la scara oraului Craiova. Aceasta a impus astfel cerina de reprezentativitate a acestora n raport cu populaia vizat de cercetare. innd cont de acest model de abordare a realitii, putem afirma c ancheta prin chestionar face parte din categoria metodelor cantitative. Axat pe o tem special, aceast anchet surprinde caracteristici de ordin general. Aceasta a fost utilizat pentru a culege informaii direct de la respondeni, despre modul n care acetia gndesc cu privire la consumul de cafea, utilizeaz cunoscutele tipuri de cafele .Ancheta, - de tip colectiv - , a fost aplicat pe grupuri de oameni n vederea colectrii informaiei necesare .

13

9.Precizarea tehnicii de cercetare folosite

Sondajul de opinie este o metoda frecventa de observatie in stiintele sociale.Intr-un sondaj clasic, cercetatorul selecteaza un esantion de respondenti si le aplica un chestionar standardizat. Astazi, sondajele sunt o metoda frecventa de observatie in stiintele sociale.Intr-un sondaj clasic, cercetatorul selecteaza un esantion de respondenti si le aplica un chestionar standardizat. Sondajele pot fi folosite in scopuri descriptive, explicative si de explorare.Ele sunt utilizate mai ales in studii care au ca unitate de analiza individul.Sondajul este cea mai buna metoda pe care o aula indemana cercetatorii sociali care sunt interesati sa colecteze date noi pentru a descrie o populatie prea mare pentru a fi observata direct.Sondajele sunt de asemenea metode excelente pentru a masura atitudini si orientari intr-o populatie mare. Uneori, sondajul e folosit ca un pretext pentru alte scopuri.Din pacate, unii agenti de telemarketing sau reprezentantii partidelor politice incearca sa profite de disponibilitatea oamenilor de a lua parte la sondajele de opinie.

14

10. Instrumentele de cercetare utilizate

Chestionarul = definiiile la chestionar sunt variate: chestionarele sunt teste compuse dintr-un numr mai mare sau mai mic de ntrebri prezentate n scris subiectilor i se refer la opiniile, preferinele, sentimentele, interesele i comportamentele lor n circumstane precise. ( P. Pichot), chestionarul nu poate fi considerat dect o list de ntrebri ( Roger Mucchielli), prin chestionar se nelege o metod de colectare a datelor prin ntrebrile puse persoanelor sau prin ntrebarea acestora dac sunt de acord sau n dezacord cu enunurile care reprezint diferite puncte de vedere. (Earl Babbie) ntrebrile cuprinse n chestionar sunt relativ simple i generale, nemergnd foarte mult n profunzimea tuturor aspectelor legate de cafea. Chestionarul cuprinde ntrebri nchise (sau precodificate), ntrebri la care variantele posibile de rspuns sunt dinainte fixate, persoana intervievat urmnd doar s o aleag pe cea care corespunde opiniei sale. Cel mai simplu sistem de rspuns la o ntrebare nchis este cel dihotomic (cu dou variante de rspuns), n termenii DA / NU sau masculin / feminin.

,, Sunteti un consumator/consumatoare de cafea? ,, 1. Da 2. Nu

Uneori i se ofer subiectului i o a treia variant de rspuns, de exemplu NU TIU / NU RSPUND, caz n care ntrebrile poart denumirea de trihotomice. Opiniile i atitudinile sunt, ns, elemente extrem de complexe, motiv pentru care s-au preferat ntrebri cu un evantai larg de rspunsuri.

,, Ce va determina sa cumparati o cafea? ,, 1. reclama 2. pretul 3. ambalajul 4. marca 5. gustul 6. calitatea 7.disponibilitatea produsului 8.Nu stiu/Nu pot aprecia 15

n chestionar sunt cuprinse i ntrebri mixte (seminchise sau semideschise), n care sunt oferite variante de rspuns, dar nu se epuizeaz ntreaga gam de posibiliti, ci se las i libertatea subiectului de a rspunde la ntrebare:

,, Unde obinuii s beti cel mai des cafeaua? ,, 1. acas 2. la serviciu 3. la prieteni 4. n cafenele 5. n alte locuri (care?_________) 0. Nu tiu/Nu pot aprecia
Opiniile oamenilor sunt variabile ca intensitate, ele pot oscila de la o valoare minim la una maxim sau de la una negativ la una pozitiv. De aceea, ntrebrile cuprinse n chestionar au fost ntrebri scalate, cu o scal echilibrat , cu perechi de rspunsuri:

,, Ct de des beti cafea? 1. foarte des 2. des 3. rar 4. cteodat 5. niciodat 0. Nu tiu/Nu pot aprecia

16

11. 1 Tehnica de structurare a chestionarului

Am folosit tehnica palniei rasturnate, am pornit de la o intrebare particulara apoi am trecut la una generala: Sunteti un consumator de cafea? 1. da 2. nu

2Ce cafea cumparati in mod regulat? 1. Elita 2.Jacobs 3.Douwe Egberts 4.Tchibo 5.Alta (care?______________) Se recomanda utilizarea acestei tehnici in special in cazul persoanelor cu un nivel de scolarizare mai scazut, pentru o mai buna intelegere a sensului vizat de intrebarea generala. In chestionar este present si efectul halo care se refera la contaminarea raspunsurilor datorate, in special asezarii intrebarilor in chestionar. Daca avem o succesiune deintrebari particulare, cu un anumit raspuns atunci ele pot influenta si raspunsul la urmatoarea intrebare, cu character general. Stiti sa existe vreo legatura intre cafea si cancer? 1. Da 2. Nu 0. Nu stiu/ Nu pot aprecia Consumul de cafea stimuleaza performantele sportive? 1. Da 2. Nu 0. Nu stiu/ Nu pot precia

17

.Poate consumul excesiv de cafea sa provoace dependenta? 1. Da 2. Nu 0. Nu stiu/ Nu pot aprecia

Primele intrebari vor determina mai mult ca sigur raspunsuri favorabile. In virtutea acestui raspuns repetat e probabil ca si a 3a intrebare sa primeasca acelasi raspuns, intr-un procent mai mare decat daca ar fi fost plasata in alta parte a chestionarului, la distanta de celelalte 2. Efectul de pozitie, asemanator celui de halo poate influenta raspunsurilor in cazul chestionarelor cu mai multe teme, in functie de succesiunea lor. In functie de acest aspect trebuie retinut ca la inceputul chestionarului trebuie puse intrebari care sa capteze interesul subiectilor, iar la sfarsitul chestionarului pot fi bine plasate intrebarile de identificare, in timp ce in interiorul chestionarului, intre aceste 2 extreme se recomanda alternarea intrebarilor interesate cu cele mai putin interesate, in vederea mentinerii unui anumit exhilibru in desfasurarea interviului. Lungimea chestionarului Nu exista un numar standard de intrebari in cuprinsulunui chestionar: exista chestionare cu 15 itemi dar exista si cu 300 de itemi. Septimiu Chelcea propune un numar de 25 pana la50 de intrebari, astfel neobosindu-l nici pe anchetator nici pe anchetat Durata Un chestionar nu trebuie sa dureze mai mult de 45 de minute intrucat apoi incepe sa scada atentia, capacitatea de concentrare, coerenta sau interesul interlocutorului. Designul Chestionarele trebuie sa fie foarte bine imprimate, clare, fara greseli, stersaturi sau omisiuni, caracterele trebuie sa fie destul de mari pentru a asigura usurinta si corectitudinea la citirea intrebarilor. Se recomanda utilizarea unei hartii de calitate, imprimarea textului pe ambele fete ale foii. Formularea intrebarilor Acestea trebuie sa fie cat mai clare, scurte,cuvintele trebuie sa fie simple, accesibile tuturor subiectilor. Trebuie evitate dublele negatii ex: (nu este asa ca nu ar trebui.?) Intrebarile nu trebuie sa fie tendentioase, nu trebuie formulate intrebari duble. Intotdeauna intrebarile se formuleaza dupa o riguroasa operationalizare a conceptelor utilizate in cadrul cercetarii. Nu in ultimul rand, intrebarile trebuiesc aplicate tuturor subiectilor.

18

11.2 Explicarea tipului de intrebari si functia acestora

Intrebari inchise
Cel mai simplu sistem de rspuns la o ntrebare nchis este cel dihotomic (cu dou variante de rspuns), n termenii DA / NU sau masculin / feminin. 1 Sunteti un consumator de cafea? 1. da 2. nu . Sexul: 1 Masculin 2.Feminin Uneori i se ofer subiectului i o a treia variant de rspuns, de exemplu NU TIU / NU RSPUND, caz n care ntrebrile poart denumirea de trihotomice: . Consumul de cafea dupa parerea d-voastra sporeste riscul de a face atat de cord? 1. Da 2. Nu 0.Nu stiu/Nu pot aprecia Dependenta de cafea poate afecta sistemul nervos? 1.Da 2.Nu 0.Nu stiu/ Nu pot aprecia Stiti sa existe vreo legatura intre cafea si cancer? 1. Da 2. Nu 0. Nu stiu/ Nu pot aprecia 14.Sunteti de acord cu consumul de cafea in timpul sarcinii? 1. Da 2.Nu 0. Nu stiu/ Nu pot aprecia Consumul de cafea stimuleaza performantele sportive? 1. Da

19

2. Nu 0. Nu stiu/ Nu pot precia 18.Poate consumul excesiv de cafea sa provoace dependenta? 1. Da 2. Nu 0. Nu stiu/ Nu pot aprecia

Exista de asemenea si ntrebri cu un evantai larg de rspunsuri, acestea sunt intrebari selective. Ca de exemplu: De unde alegeti sa cumparati cafeaua favorita? 1. hypermarket 2. supermarket 3. magazinele din cartier (piata) 4. alte locatii Ce va determina in general sa cumparati o cafea? 1. reclama 2. pretul 3. ambalajul 4. marca 5. gustul 6. calitatea 7.disponibilitatea produsului 8.Nu stiu/Nu pot aprecia Se intampla sa aveti insomnii din cauza consumului de cafea? 1. foarte des 2. des 3. rar 4. cteodat 5. niciodat 0. Nu tiu/Nu pot aprecia Starea civila: 1 necasatorit 2 casatorit 3 divortat 4 vaduv 0. N.R Ultima scoala absolvita 1.Fara studii 2. Scoala primara 3. Scoala generala

20

4. Scoala profesionala 5.Scoala postliceala 6. Liceu 7. Facultate 0. N.R 30 Ocupatia 1 Elev/student 2 Liber profesionist 3 Muncitor 4. Comerciant, distribuitor 5. Functionar, gestionar, technician 6. Educator, invatator, asistent medical 7. Agricultor 8. Subofilet MAPN si MI 9. Medic, inginer, professor, ofiter 10. Patron/manager 11. Pensionar 12. Casnic/fara ocupatie 13. Somer

Intrebari Mixte
n chestionar sunt cuprinse i ntrebri mixte (seminchise sau semideschise), n care sunt oferite variante de rspuns, dar nu se epuizeaz ntreaga gam de posibiliti, ci se las i libertatea subiectului de a rspunde la ntrebare. Exemplu : Ce cafea cumparati in mod regulat? 1. Elita 2.Jacobs 3.Douwe Egberts 4.Tchibo 5.Alta (care?______________) Ce apreciati cel mai mult la cafeaua pe care o cumparati? 1.aroma 2.gustul 3.taria 4.altceva(ce?_____________) 0.Nu stiu/Nu pot aprecia Cine cumpara de obicei cafeaua in familia dumneavoastra? 1.sotul 2.sotia 3. copilul 4. altcineva(cine?_____________) Cum preferati sa beti cafeaua in general? 1.neagra

21

2.cu lapte 3.cu zahar/zaharina 4.altfel(cum?______________) Cu ce arome preferati sa imbogatiti gustul cafelei? 1. Simpla, fara arome 2.Frisca 3. vanilie 4. scortisoara 5.Altceva(ce?______________) Cu ajutorul carui aparat va pregatiti cafeaua? 1. Cafetiera 2. Ibric 3. Expresor 4. Filtru de cafea 5. Altceva(ce?______________) 24.Ce fel de apa folositi pentru prepararea cafelei? 1. Apa de la robinet 2. Apa minerala 3. Apa plata 4. Altceva(ce?____________)

Intrebari deschise
Subiectul chestionat poate rspunde acelor ntrebri cu propriile cuvinte i poate exprima orice idee sugerat de ntrebare. Rspunsul cerut poate fi, n funcie de ntrebare, scurt sau de factur extins. Deoarece ntrebrile deschise nu sugereaz rspunsuri alternative, ele tind s aib mai puin influen asupra rspunsului actual dect au ntrebrile cu alternative multiple (ntrebrile multi-opiune) sau cele dihotomice. O slbiciune a acestui tip de ntrebri este aceea c respondentul poate interpreta greit tipul informaiei cutate. De asemenea, pot aprea dificulti la codificarea ulterioar a rspunsurilor i la prelucrarea primar a datelor, ce se face manual pentru ntrebrile deschise, constnd n procedura de despuiere a chestionarelor i analiz de coninut. Multe rspunsuri sunt structurate astfel nct este dificil comasarea, restrngerea lor sau combinarea i obinerea de asociaii, corelaii ntre rspunsuri. Pe de alt parte, ntrebrile deschise acord mai mult importan rspunsurilor persoanelor cu un anumit nivel de educaie, de obicei medie i peste, deoarece acest grup este mai articulat n gndire i, de aceea, poate comunica mai eficient ideile. Numiti trei cuvinte pe care le asociati cu cel al cafelei: 1. 2 3.. 0.NS/NR Care credeti ca sunt contraindicatiile cofeinei?

22

1. 2. 3.. 0.Nu stiu/ Nu pot aprecia

Care sunt secretele prepararii unei cafele deosebite? 1.. 2. 3.. 0. Nu stiu/Nu pot aprecia

Care este varsta dumneavoastra in ani impliniti:___________

23

Chestionar privind consumul de cafea in randul tinerilor si adultilor

IFrecventa consumului de cafea si modul in care aceasta atrage populatia 1 Sunteti un consumator de cafea? 1. da 2. nu 2Ce cafea cumparati in mod regulat? 1. Elita 2.Jacobs 3.Douwe Egberts 4.Tchibo 5.Alta (care?______________) 3De unde alegeti sa cumparati cafeaua favorita? 1. hypermarket 2. supermarket 3. magazinele din cartier (piata) 4. alte locatii 4.Ce apreciati cel mai mult la cafeaua pe care o cumparati? 1.aroma 2.gustul 3.taria 4.altceva(ce?_____________) 0.Nu stiu/Nu pot aprecia 5.Ce va determina in general sa cumparati o cafea? 1. reclama 2. pretul 3. ambalajul 4. marca 5. gustul 6. calitatea 7.disponibilitatea produsului 8.Nu stiu/Nu pot aprecia 6.Cate cafele consumati in medie in fiecare zi? 1. una 2. doua 3. trei 4.cel putin patru 0.Nu stiu/ Nu pot aprecia

24

7.Ce cantitate de cafea consumati lunar? 1. un pachet 250g 2. doua pachete 250 g 3. mai multe pachete 4. nu stiu/nu pot aprecia 8.Cine cumpara de obicei cafeaua in familia dumneavoastra? 1.sotul 2.sotia 3. copilul 4. altcineva(cine?_____________)

9.Numiti trei cuvinte pe care le asociati cu cel al cafelei: 1. 2 3.. 0.NS/NR

II Cunoasterea efectelor pozitive si negative ale cafelei 10. Consumul de cafea dupa parerea d-voastra sporeste riscul de a face atat de cord? 1. Da 2. Nu 0.Nu stiu/Nu pot aprecia 11. Dependenta de cafea poate afecta sistemul nervos? 1.Da 2.Nu 0.Nu stiu/ Nu pot aprecia 12.Se intampla sa aveti insomnii din cauza consumului de cafea?

1. foarte des 2. des 3. rar 4. cteodat 5. niciodat 0. Nu tiu/Nu pot aprecia

13.Stiti sa existe vreo legatura intre cafea si cancer? 1. Da 2. Nu 0. Nu stiu/ Nu pot aprecia 14.Sunteti de acord cu consumul de cafea in timpul sarcinii? 1. Da 2.Nu 0. Nu stiu/ Nu pot aprecia 15.Care credeti ca sunt beneficiile cofeinei? 1.. 2

25

3. 0 Nu stiu/ Nu pot aprecia

16. Care credeti ca sunt contraindicatiile cofeinei? 1. 2. 3.. 0.Nu stiu/ Nu pot aprecia 17.Consumul de cafea stimuleaza performantele sportive? 1. Da 2. Nu 0. Nu stiu/ Nu pot precia 18.Poate consumul excesiv de cafea sa provoace dependenta? 1. Da 2. Nu 0. Nu stiu/ Nu pot aprecia IIIPreferintele tinerilor si adultilor privind consumarea cafelei 19.Cum preferati sa beti cafeaua in general? 1.neagra 2.cu lapte 3.cu zahar/zaharina 4.altfel(cum?______________) 20.Pe o scara de la 1 la 5, cat de tare preferati sa fie cafeaua (1=foarte slaba, 5= foarte tare)? 1 2 3 4 5 21.Cu ce arome preferati sa imbogatiti gustul cafelei? 1. Simpla, fara arome 2.Frisca 3. vanilie 4. scortisoara 5.Altceva(ce?______________) 22. In ce masura conteaza pentru dumneavoastra calitatea cafelei pe care o consumati? 1.Foarte mult 2.Mult 3.Putin 4.Deloc 23.Cu ajutorul carui aparat va pregatiti cafeaua? 1. Cafetiera 2. Ibric 3. Expresor 4. Filtru de cafea 5. Altceva(ce?______________) 24.Ce fel de apa folositi pentru prepararea cafelei? 1. Apa de la robinet 2. Apa minerala

26

3. Apa plata 4. Altceva(ce?____________) 25. Care sunt secretele prepararii unei cafele deosebite? 1.. 2. 3.. 0. Nu stiu/Nu pot aprecia IV Date socio-demografice 26. Sexul: 1 Masculin 2.Feminin 27.Care este varsta dumneavoastra in ani impliniti:___________ 28:Starea civila: 1 necasatorit 2 casatorit 3 divortat 4 vaduv 0. N.R 29 Ultima scoala absolvita 1.Fara studii 2. Scoala primara 3. Scoala generala 4. Scoala profesionala 5.Scoala postliceala 6. Liceu 7. Facultate 0. N.R 30 Ocupatia 1 Elev/student 2 Liber profesionist 3 Muncitor 4. Comerciant, distribuitor 5. Functionar, gestionar, technician 6. Educator, invatator, asistent medical 7. Agricultor 8. Subofilet MAPN si MI 9. Medic, inginer, professor, ofiter 10. Patron/manager 11. Pensionar 12. Casnic/fara ocupatie 13. Somer Adresa respondentului: Localitatea.. StrBlSc.EtAp..Nr Nume si prenume operator. Specializarea..Anul de studio.Nr telefon..

27

Data completarii chestionarului.ora..

28