a) Studiul „Utilizare, atitudini şi aşteptări ale consumatorilor români de mass–

media” realizat de Institutul de Marketing şi Sondaje – IMAS, în primăvara anului 2004,

la cererea CNA, oferă date şi informaţii asupra relaţiilor complexe dintre media
audiovizuale şi consumatorii de toate categoriile. Concluziile acestui studiu au arătat că
TV-ul continua să fie principalul mijloc de divertisment pentru cea mai mare parte a
populaţiei iar vizionarea TV a ajutat telespectatorii să înţeleagă mai bine problemele
corupţiei şi criminalităţii, situaţia copiilor abandonaţi, abuzaţi, situaţia politică şi situaţia
economică din România, problemele internaţionale.
b) Studiul „Expunerea copiilor la programele Radio şi TV” realizat de Gallup
România şi Metrou Media Transilvania, în octombrie 2007, la cererea CNA, oferă date
reprezentative pentru familiile cu copii (6- 14 ani), privind: accesul la mass-media;
comportamente de petrecere a timpului liber (tipuri de activităţi, frecvenţa lor,
preferinţele); semnificaţiile asociate TV; motivaţii şi satisfacţii ale vizionării TV;

contextul social al vizionării; expunerea la conţinuturi cu potenţial negativ; selecţia

programelor şi emisiunilor; modificările induse de consumul Radio şi TV. Dintre
rezultatele acestui studiu reţinem: copiii se uită la TV, în medie, peste 150 minute zilnic,
iar în weekend peste 200 minute zilnic; creşterea consumului de TV în timpul liber este
asociată cu frecvenţa scăzută a lecturii; TV desensibilizează copiii cu privire la
comportamentele violente, îi determină să creadă că violenţa este ceva firesc (20% dintre
ei) şi să acţioneze imitativ (18% dintre ei). Majoritatea părinţilor consideră că şcoala
rămâne o instituţie importantă de socializare, dar 20% dintre ei cred că TV are efecte
socializatoare mai puternice decât şcoala.
c) Studiul „Evaluarea reprezentării violenţei în programele de televiziune” realizat
de Centrul de Studii Media şi Noi Tehnologii de Comunicare al Universităţii Bucureşti, în
perioada iulie – decembrie 2008, la cererea CNA, s-a bazat pe monitorizarea şi evaluarea
conţinuturilor violente din emisiuni difuzate pe 10 canale de televiziune. Dintre concluzii
menţionăm: modelul cultural al identităţii editoriale a televiziunilor din România
reproduce, în linii mari, modelul televiziunilor americane şi vest-europene; în proporţie
importantă, programele TV din România sunt producţii de import (mai ales filme, seriale
etc.) sau producţii autohtone în formate de import (emisiuni de divertisment, clipuri
muzicale etc.). Se constată: o tendinţă pozitivă, de reducere a numărului, ponderii şi
duratei în programe a scenelor de violenţă „reală”(din Telejurnale) şi violenţa „ficţională”
(din filme); violenţa „reală” are o pondere importantă; în programele difuzate de TV,
primul loc, este deţinut de violenţa fizică, urmată de violenţa verbală.

3. Care din următoarele programe îl sfătuiţi pe copilul dvs să le urmărească

(răspuns
multiplu):
a) Filme
b) Ştiri
c) Emisiuni de divertisment
d) Talk-show-uri
e) Documentare
f) Emisiuni muzicale
4. Vă ajutaţi copilul să îşi rezolve temele pentru acasă:
a) Da, mereu
b) Nu
c) Câteodată
5. În general ţineţi cont de recomandările privind vizionarea unui program (acordul părinţilor,
interzis minorilor sub 12 ani/16 ani etc):
a) Da, mereu
b) Nu
c) În unele cazuri
ANEXA NR. 3: Chestionar pentru profesori
1. Încurajaţi elevii să utilizeze surse de informare externe (internet/bibliotecă/presă) pentru
îndeplinirea sarcinilor de lucru:
a) Da, mereu
b) Nu
c) Câteodată
2. În opinia dvs., mass-media este:
a) O sursă sigură de informare
b) Un mijloc de manipulare
c) Un instrument de educare
d) Un mod de relaxare/divertisment
3. Dacă ar fi să recomandaţi elevilor un model demn de urmat, acesta ar fi:
a) Nadia Comăneci
b) Elena Băsescu
c) Dinu Patriciu
d) Părintele Ilie Cleopa
4. Consideraţi că ar fi necesară introducerea unei discipline despre conţinutul mass-media:
a) Da, ar fi foarte utilă
b) Nu cred că ar schimba ceva
5. Credeţi că profesorii fac suficiente eforturi pentru a informa elevii asupra naturii
bivalente ale informaţiilor difuzate în mass-media:
a) Profesorii sunt implicaţi
b) Exista o tendinţă dar nu suficient de puternică
c) Nu se depune deloc efort