Sustragerea sau distrugerea de probe sau de

inscrisuri

Profesor : Camelia Morareanu

Elev: Dragomir Mariana Cristina
Drept, Anul III, Grupa 1

Sustragerea sau distrugerea de probe sau de inscrisuri

Art. 275
(1) Sustragerea, distrugerea, retinerea, ascunderea ori alterarea de mijloace materiale de proba
sau de inscrisuri, in scopul de a impiedica aflarea adevarului intr-o procedura judiciara, se
pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza impiedicarea, in orice alt mod, ca un inscris necesar
solutionarii unei cauze, emis de catre un organ judiciar sau adresat acestuia, sa ajunga la
destinatar.

Obiectul juridic
Obiectul juridic generic consta in relatiile sociale referitoare la infaptuirea justitiei.1
Obiectul juridic specific consta in relatiile sociale ce implica respectarea tuturor masurilor
referitoare la securitatea si integritatea mijloacelor material de proba sau a incrisurilor.
Obiectul material consta in mijloacele material de proba precum si inscrisurile destinate aflarii
adevarului si solutionarii unei cauze.2
Este de retinut ca obiect material al infractiunii il constituie doar acel inscris ori mijloc material de
proba necesar solutionarii cauzei, nu si orice alt inscris folosit de organele judiciare.
Pin mijloc material de proba se intelege obiectul care contine sau poarta o urma a faptei savarsite sau
care poate servi la aflarea adevarului, precum si obiecte care reprezinta mijloace de savarsire a
infractiunii ori obiecte care sunt produsul acesteia.
Prin inscris intelegem acel act care prin continutul sau contribuie la aflarea adevarului si in care sunt
consemnate celelalte mijloace de proba.3

Subiectii infractiunii
Subiectul activ este necalificat putand fi orice persoana ce indeplineste conditiile cerute de lege pentru
a fi subiect al infractiunii.
Participatia penala poate fi posibila in toate formele sale : coautorat, complicitate, instigare.
1 Mihail Udroiu, Drept penal. Parte speciala, Editia a II-a, rev. , Editura C.H.Beck,
Bucuresti, 2015, pg. 334.
2 Ilie Pascu, V. Dobrinoiu, M.A. Hotca, si altii, Editia a II-a, rev. si adaug., Editura Universul
Juridic, Bucuresti, 2014, pg. 421.
3 Vasile Lapadusi, Revista de Drept penal Nr. 3,Infractiunile contra infaptuirii justitiei din
perspectiva Noului Cod penal si a Codului penal in vigoare, Editura Univesrul Juridic,Bucuresti,
2013, pg. 58.

 Subiectul pasiv se imparte in subiect principal si secundar.

Cel principal este reprezentat de stat ca titular al valorilor sociale ocrotite.
Iar cel secundar este reprezentat de persoana ale carei interese au fost lezate prin savarsirea
infractiunii.4

Latura obiectiva
Elementul material consta in sustragerea, distrugerea, retinerea, ascunderea ori alterarea de mijloace
materiale de proba ori de inscrisuri in scopul de a impiedica aflarea adevarului intr-o procedura
judiciara. 5
In variant asimilata elemental material consta in impiedicarea in orice mod ca un inscris necesar
solutionarii unei cauze, emis de catre un organ judiciar sau adresat acestuia, sa ajunga la destinatar.6
O cerinta esentiala a elementului material in ceea ce priveste varianta asimilata este aceea ca
inscrisul sa fie necesar solutionarii cauzei.
Sustragerea .
In opinia lui Georgiana Bodoroncea sustragerea este echivalentul unei infractiuni de furt7, pe cand
in opinia lui Ilie Pascu sustragerea reprezinta insusirea prin frauda sau viclenie de mijloace material de
proba sau inscrisuri in scopul de a impiedica aflarea adevarului.
Distrugerea probei presupune nimicirea fizica a acesteia ori desfinarea sa totala sau partiala, in acest
fel mijloacele materiale de proba ori inscrisurile devenind inapte pentru a putea fi folosite si utilizate
conform scopului in vederea caruia au fost intocmite nemaiputand sa serveasca ca element probator.
Retinerea se poate face prin oprirea, neremiterea, neexpedierea mijlocului material de proba ori a
inscrisului, nedepunerea lui la locul stabilit, activiate prin care se impiedica ajungerea acestuia la
organele abilitate care sunt competente sa solutioneze o cauza.
Ascunderea presupune deplasarea acestuia dintr-un loc in care acesta se afla in altul, astfel incat sa
fie inaccesibil organelor judiciare.
Alterarea consta in distrugerea partiala a mijlocului material de proba ori inscris sau stergerea unor
mentiuni, astfel incat acesta isi pierde unele din calitatile sale ce atrage o reducere sau anulare a
potentialului sau probator.
Impiedicarea presupune neexpedierea probelor, scrierea gresita a adreseipe plicul de expeditie,
interceptarea inscrisului pe drum, intarzierea in mod voit a inscrisului si alte asemenea.8
4 Mihail Udroiu, op. cit., pg. 334.
5 Georgiana Bodoroncea, Valerian Cioclei, L.V. Lefterache si altii, Cod penal: comentariu
pe articole, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2014, pg.589.
6 Mihail Udroiu, op. cit., pg. 334.
7 G.Bodoroncea,V.Cioclei,L.V.Lefterache si altii, ibidem.

Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru realizarea actului de justitie.
Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei.

Latura subiectiva
Forma de vinovatie consta in intentia directa sau intentia indirecta in opinia lui Mihail Udroiu.9
In opinia lui Ilie Pascu precum si a Georgianei Bodoronce forma de vinovatie consta in intentie
directa calificata prin scop si anume acela de a impiedica aflarea adevarului.
In cazul variantei asimilate forma de vinovatie consta in intentie directa sau indirecta dupa cum
faptuiotorul doreste sau accepta survenirea urmarii periculoase a faptei sale.10
In cee ace priveste mobilul si scopul, acestea nu intereseaza pentru existent infractiunii in varianta
asimilata dar sunt avute in vedere la individualizarea pedepsei.

Consumarea infractiunii
Fiind o infractiune de pericol si nu de rezultat consumarea acestei infractiuni are loc in momentul
comiterii activitatii de sustragere, distrugere, retinere, ascundere sau alterare a mijloacelor materiale de
proba sau de inscrisuri indiferent daca scopul urmarit a fost atins sau nu.
Aceasta infractiune poate fi savarsita si in forma continuata, situatie in care infractiunea se epuizeaza
la data realizarii ultimului act de executare.11

Varianta asimilata
Consta in impiedicarea, in orice alt mod, ca un inscris necesar solutionarii unei cauze, emis de catre
un organ judiciar sau adresat acestuia, sa ajunga la destinatar.
Forma de vinovatie este intentia directa sau intentia indirecta dupa cum faptuiotorul doreste sau
accepta survenirea urmarii periculoase a faptei sale.
Aceasta varinata asimilata se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.

Aspecte de procedura
Actiunea penala se pune in miscare din oficiu.

8 Iliel Pascu, V. Dobrinoiu, M.A. Hotca, si altii, op. cit., pg. 422.
9 Mihail Udroiu, op. cit., pg.335.
10 A se vedea Ilie Pascu, V. Dobrinoiu, M.A. Hotca, si altii, op. cit., pg 424 precum si
Georgiana Bodoroncea, Valerian Cioclei, L.V. Lefterache si altii, op. cit., pg. 590.
11 Mihail Udroiu, ibidem.

Competenta de solutionare a cauzei in prima instant revine judecatoriei.12

Bibliografie
1.Georgiana Bodoroncea, Valerian Cioclei, L.V. Lefterache si altii, Cod penal: comentariu pe
articole, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2014.
2.Ilie Pascu, V. Dobrinoiu, M.A. Hotca, si altii, Editia a II-a, rev. si adaug., Editura Universul
Juridic, Bucuresti.
3.Mihail Udroiu, Drept penal. Parte speciala, Editia a II-a, rev. , Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2015.
4.Vasile Lapadusi, Revista de Drept penal Nr. 3,Infractiunile contra infaptuirii justitiei din
perspectiva Noului Cod penal si a Codului penal in vigoare, Editura Univesrul Juridic,Bucuresti,
2013.
5.Noul Cod penal si Noul Cod de procedura penala.

12 Noul Cod Penal si Noul Cod de procedura penal