UNIVERSITATEA DIN PITESTI .

FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE SI

ADMINSTRATIVE.
SPECIALIZARE: DREPT

Sustragerea
sau distrugerea de probe sau
nscrisuri

OANCEA LUIZA ALEXANDRA

DREPT , ANUL 3 , ZI , GRUPA IV

PITESTI 2014

Sustragerea sau distrugerea de probe sau nscrisuri

A. Noiuni introductive
Infraciunea ncriminata in art. 275 Cod penal , i are corespondent , intr-o
oarecare msura n prevederile art. 242 din Codul penal anterior , din care au
derivat i prevederile art. 259 din noul Cod penal privind sustragerea sau
distrugerea de nscrisuri.
Dispoziii similare conin i art. 434-4 din Codul penal francez :Est puni de
trois ans d'emprisonnement et de 45 000 euros d'amende le fait, en vue de faire
obstacle la manifestation de la vrit :
1 De modifier l'tat des lieux d'un crime ou d'un dlit soit par l'altration, la
falsification ou l'effacement des traces ou indices, soit par l'apport, le dplacement
ou la suppression d'objets quelconques ;

2 De dtruire, soustraire, receler

ou altrer un document public ou priv ou un objet de nature faciliter la

dcouverte d'un crime ou d'un dlit, la recherche des preuves ou la condamnation
des coupables . ;

Se pedepsete cu trei ani nchisoare i amend de 45.000 de euro , n scopul

mpiedicrii aflrii adevrului :
1 Dac schimb starea locului unei crime sau unui delict fie prin alterarea ,
falsificarea sau tergerea urmelor sau indiciilor , sau prin contribuia , mutarea sau
tergerea oricror obiecte ;

2 Distrugerea , eliminarea ,

ascunderea sau modificarea unui document public sau privat sau unui obiect de
natur s faciliteze descoperirea unei infraciuni sau delict , gsirea unei probe
sau condamnarea vinovailor .
De asemenea , i art. 189 alin.(1) pct. 2 din codul penal olandez conine dispoziii
similare:

1 . Se fac pasibile de executarea unei pedepse cu

nchisoare de pana la ase luni sau impunerea unei amenzi de categoria a treia
urmtoarele persoane :
(1)
(2) Persoana care , in urma comiterii unei infraciuni grave i cu scopul ascunderii
acesteia , sau cu scopul de a mpiedica sau a face imposibila desfurarea
investigaiilor sau punerii sub acuzare distruge , cauzeaz dispariia , tinuiete
sau sustrage investigaiile organelor judiciare sau de politie obiecte cu privire la
care ori prin intermediul crora infraciunea grava a fost comisa sau alte probe ale
comiterii acesteia .
Art. 275 Cod penal , prevede mai multe modaliti normative prin care
mijloacele materiale de prob sau nscrisuri nu ajung la autoritile judiciare pentru
a servi la aflarea adevrului intr-o procedura judiciar .
Justificarea ncriminrii sustragerii sau distrugerii de probe sau nscrisuri
este data si de gradul de pericol social pe care il prezint o astfel de fapta.

Infraciunea este structurata intr-o varianta tip si una asimilata. Varianta tip
[art. 275 alin. (1) Cod penal ] consta in sustragerea , distrugerea , reinerea ,
ascunderea ori alterarea de mijloace materiale de proba sau de nscrisuri, in scopul
de a mpiedica aflarea adevrului intr-o procedura judiciara .

Varianta

asimilata [art. 275 alin. (2) Cod penal] ncrimineaz mpiedicarea in orice alt
mod , ca un nscris necesar soluionrii unei cauze , emis de ctre un organ judiciar
sau adresat acestuia , sa ajung la destinatar .
n acelai timp, innd seama ca, in majoritatea covritoare a cazurilor, la
nscrisurile sau mijloacele de prob dintr-o cauza penala au acces in mod nemijlocit
persoane cu atribuii judiciare in realizarea actului de justiie, infraciunea conine o
form agravata cnd este comisa de ctre de un avocat, expert, interpret, poliist,
grefier, procuror sau judector.
Sustragerea sau distrugerea de probe ori de nscrisuri este noul nomen juris
al infraciunii de reinere sau distrugere de nscrisuri prevzut de Codul penal n
vigoare.
n

vechiul Cod penal , infraciunea de sustragere sau distrugere de

probe sau nscrisuri era reglementat de art. 272 , reinerea sau distrugerea de
nscrisuri .
Art. 272 prevede c faptele prin care se rein sau se distrug nscrisuri emise
de organele de urmrire penal , n timpul efecturii cercetrii penale duneaz
att activitii acestor organe , ct si activitii instanelor de judecat , deoarece
aceste organe , n astfel de condiii , nu i pot desfura

n mod normal

activitatea de urmrire penal si nici soluiona corect cauzele deduse judecaii . De

asemenea , reinerea sau distrugerea unui nscris care conine luarea unei masuri
de ctre instanele penale ori de ctre alte organe de jurisdicie .

Spre deosebire de vechiul Cod penal , in noul Cod penal alin. (1) elementul
material al infraciunii este extins (orice mijloc material de prob util unei
proceduri judiciare , inclusiv orice nscris , nu doar cele emise sau destinate
organelor judiciare ) , avem noi modaliti de svrire a faptei , cum ar fi :
sustragerea , ascunderea , , alterarea . De asemenea , in noul Cod penal pedeapsa
este majorat .

B.

Coninutul legal

1) Sustragerea, distrugerea, reinerea, ascunderea ori alterarea de mijloace

materiale de prob sau de nscrisuri, n scopul de a mpiedica aflarea
adevrului ntr-o procedur judiciar, se pedepsete cu nchisoarea de la 6
luni la 5 ani.
(2) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz mpiedicarea, n orice alt mod, ca
un nscris necesar soluionrii unei cauze, emis de ctre un organ judiciar sau
adresat acestuia, s ajung la destinatar.

C. Condiii preexistente
1. Obiectul infraciunii
Obiectul juridic special al infraciunii de sustragere sau distrugere de probe ori de
nscrisuri , l constituie relaiile sociale privitoare la sigurana si integritatea
mijloacelor materiale de proba sau a nscrisurilor care pot contribui la aflarea
adevrului intr-o procedur judiciar .
Obiectul juridic generic l constituie relaiile sociale a cror formare i
dezvoltare in de asigurarea prestigiului i respectului datorat autoritii acestor

organe sub toate formele sale de manifestare. Autoritatea public este conferit
organelor publice sau este exprimat prin nsemne, simboluri, ca i prin regimul
juridic pe care l implica .
Obiectul material al infraciunii analizate l constituie nscrisul sau mijlocul
material de proba , care poate contribui la aflarea adevrului in cadrul unei
proceduri judiciare .

Sunt considerate nscrisuri in sensul art. 275 Cod penal , att exemplarele
originale , cat si copiile acestora . Pornind de la problema ridicat in practica
judiciar privind delimitarea acestei infraciuni de infraciunile de furt si distrugere ,
care au ca obiect material un nscris , susinndu-se c vom avea una sau alta din
infraciuni , in raport cu natura nscrisului sustras sau distrus , in literatura juridica sa exprimat opinia , pe care o consideram corecta , ca fata de prevederile noii

incriminri , obiectul material al infraciunii cercetate nu poate fi dect acel

nscris , indiferent de natura sa2, ce este necesar soluionrii unei cauze sau
care este emis de ctre un organ judiciar ori este destinat acestuia .
In practica judiciar s-a pus problema ncadrrii juridice a faptei de a
distruge propria declaraie data de un inculpat , dar scris de procuror ,
nainte de a fi semnat de inculpat , atunci cnd acesta este ascultat cu
prilejul arestrii . In spe , inculpatul cruia i s-a prezentat de ctre
procuror declaraia pe care a dat-o , spre a o semna , a mototolit-o si a rupt1

287
2

Udroiu Mihail , Drept penal , Sinteze si Grile , Editura C.H. Beck , Bucureti , 2014 , p

Ion Ristea , Drept Penal , Parte speciala , Volumul I , Editura Universul Juridic ,

Bucuresti , 2014 , p 458

o , aruncnd-o , susinnd ca nu corespunde realitii. Instana a considerat

ca fapta inculpatului nu ntrunete cerine eseniale ale infraciunii
prevzute de art. 275 (autorul nu avut intenia de a distruge un nscris in
sensul art. 275 ) deoarece in spea nu este vorba despre un nscris emis de
un organ judiciar .
Consideram ca in cauza existau toate motivele pentru a se retine
infraciunea prevzuta in art. 275 Noul Cod Penal , aspect susinut si in
literatura de specialitate.
Constituie obiect material al infraciunii si probele si mijloacele
de prob .Probele sunt reprezentate de acele elemente de fapt ce au valoare
informativ in cauzele penale , sunt administrate in cadrul procesului penal ca
instrument de cunoatere si dovedire . Probele sunt deci elemente de fapt care
servesc la aflarea adevrului in cadrul procesului penal si sunt aduse la cunotina
organelor judiciare prin intermediul mijloacelor de proba .
Constituie aadar obiect material al infraciunii de sustragere sau distrugere
de probe ori de nscrisuri probele , mijloacele de proba , nscrisurile emise sau
adresate unui organ judiciar daca sunt necesare soluionrii unei cauze .
2. Subiecii

infraciunii

Subiectul activ poate fi orice persoan , care ndeplinete condiiile prevzute

de lege pentru a rspunde penal .
Pentru varianta tip [alin. (1) ] a infraciunii , legiuitorul nu prevede necesitatea
ndeplinirii vreunei caliti speciale , de ctre subiectul activ , acesta putnd fi

orice persoana care sustrage si distruge probele si nscrisurile ce pot servi la

aflarea adevrului .
La varianta asimilat prevzut in alin. (2) , subiectul activ poate fi att
necalificat , atunci cnd mpiedicarea se realizeaz de orice persoana care
primete sarcina transportrii , transmiterii , nmnrii nscrisului de la organul
judiciar si ctre acesta , activitate ce nu se desfoar ntotdeauna prin personal
calificat .
Subiectul pasiv principal la infraciunea prevzut de art. 275 Cod Penal este
statul , ca titular al valorii social ocrotite , respectiv buna desfurare si nfptuire
a justiiei .
Subiectul pasiv secundar poate fi persoana fizica sau juridica ale cror interese
sunt lezate , fie prin aceea ca este lipsita de un obiect care constituie mijloc
material de prob , ori un act cu valoare materiala probatorie deosebit , fie pentru
ca organul de jurisdicie , lipsit de nscrisul reinut sau distrus , a dat o hotrre
nedreapt cauzatoare de prejudicii .

D. Coninutul constitutiv
1.Latura obiectiv
Are in componena sa elementul material , cerinele eseniale , urmarea imediat
si legtura de cauzalitate .
a) Elementul material
Elementul material al infraciunii const in sustragerea , distrugerea ,
reinerea , ascunderea ori alterarea mijloacelor materiale de prob ori a unui nscris

emis de un organ de urmrire penal , de o instana de judecata sau de un alt

organ de jurisdicie ori in mpiedicarea ca un nscris destinat unuia dintre organele
mai sus artate sa ajung la acesta , cnd nscrisul este necesar soluionrii
unei cauze .
Daca fptuitorul altereaz coninutul nscrisului , fapta constituie infraciunea
de fals material n nscrisuri oficiale , iar dac , dup distrugerea nscrisului ,
nlocuiete nscrisul distrus cu un nscris pe care l-a falsificat , infraciunea de
reinere sau distrugere de nscrisuri intr in concurs cu infraciunea de fals
material in nscrisuri oficiale si cu cea de uz de fals . 3
Elementul material al infraciunii se poate realiza deci prin una din modalitile
normative enumerate in art. 275 Cod Penal :

Aciunea de sustragerea unui mijloc material de prob sau a unui

nscris;

Aciunea de reinere a unui mijloc material de prob sau a unui nscris;

Aciunea de distrugere a unui mijloc material de prob sau a unui

nscris;

Aciunea de ascundere a unui mijloc de prob sau a unui nscris ;

Aciunea de alterare a unui mijloc de prob sau a unui nscris ;

Aciunea de mpiedicare a unui mijloc de prob sau a unui nscris ;

Alexandru Boroi , Drept penal , Parte speciala , Editura C.H. Beck Bucureti ,

2011, p 325

Prin sustragere se nelege nsuirea prin frauda sau viclenie , de mijloace

materiale de proba sau nscrisuri , scondu-le din sfera de dispoziie a organelor
judiciare sau mpiedicnd n acest fel ca acestea sa mai ajung n sfera de
dispoziie a acestor organe . n practica judiciara s-a decis ca s-a svrit
infraciunea in aceasta varianta n cazul inculpailor care au sustras dintr-un dosar
aflat pe rolul instanei de judecata doua procese verbale de ndeplinire a
procedurii de citare , fiind surprini de judectorul de serviciu. 4
Distrugerea probei nseamn nimicirea fizica a acesteia , care poate fi totala sau
parial . n aceasta ultima variant nscrisul nu mai poate fi folosit potrivit scopului
pentru care a fost ntocmit , adic nu mai poate servi ca mijloc de proba ( de pilda
, tergerea unei cifre sau a unor meniuni dintr-un contract sau orice alt
document ) .
Reinerea se aseamn cu sustragerea , sunt ambele modaliti de apropiere a
nscrisurilor , probelor , mijloacelor de proba , sustragerea implicnd aciunea de
luare urmat sau nu de tinerea n posesie , pe cnd reinerea presupune aciunea
de luare , urmata de tinerea in posesie a acestora , n scopul zdrnicirii aciunii
penale si mpiedicarea aflrii adevrului intr-o cauza penala .
Ascunderea , n sensul textului prevzut in art. 275 Cod penal , nseamn
aezarea mijlocului material de proba sau a nscrisului intr-un loc unde nu poate fi
gsit de ctre organele judiciare , pentru a servi la soluionarea unei cauze .
Alterarea nscrisurilor i mijloacelor materiale de proba semnifica degradarea
totala sau parial a acestora astfel nct sa nu mai poat fi ntrebuinate ca
mijloace de proba , s-i piard astfel fora probant.
Ion Ristea , Drept penal , Partea speciala , Volumul I , Editura Universul Juridic ,
Bucureti , 2014 , p 459
4

mpiedicarea , conform art. 275 alin. (2) , in orice alt mod ca un nscris necesar
soluionrii unei cauze , emis de ctre un organ judiciar sau adresat acestuia , e o
modalitate normativ cu coninut deschis , se poate realiza prin orice mijloc , de
orice persoana , inclusiv de un funcionar cu atribuii in activitatea judiciar , cu
condiia ca nscrisul sa fie necesar soluionrii cauzei . mpiedicarea poate fi
temporar sau definitiv . mpiedicarea unui nscris destinat unui organ de urmrire
penala , unei instane judectoreti sau unui alt organ de jurisdicie s ajung la
acesta consta in orice acte care fac ca nscrisul s nu ajung la acel organ .Aceste
acte pot fi comisive sau omisive . Ele pot fi svrite n orice mod si prin orice
mijloace . Este necesar ca nscrisul sa fie destinat unuia dintre organele indicate n
textul legii , fiind indiferent daca eman de la un alt organ de stat sau de la o
persoana particulara .
Aciunea de reinere sau distrugere trebuie sa se refere la un nscris emis de un
organ de urmrire penal , de o instan de judecat sau de un alt organ de
jurisdicie . Un nscris este emis de un organ de urmrire penal , de o instan de
judecat sau de un alt organ de jurisdicie atunci cnd acel nscris emana de la un
astfel de organ si este in legtur cu activitatea procesual desfurat de acesta
(o citaie , o ordonan emis de procuror , o ncheiere a instanei de judecat
etc. ) . Dac este vorba despre un dosar , registru , document sau orice alt nscris
care se afl in pstrarea ori in deinerea unui organ sau a unei instituii de stat ori
a unei alte uniti publice , fapta se va ncadra in art. 275 Cod penal.
Oricare dintre aciunile incriminate trebuie s se refere la un nscris necesar
soluionrii unei cauze .
b) Urmarea imediat n cazul infraciunii de sustragerea sau distrugerea de
probe sau nscrisuri se prezint , in principal , sub forma unei stri de pericol pentru

buna nfptuire a justiiei care rezult , implicit , din svrirea aciunilor

incriminate , deoarece legea nu cere s se produc un rezultat determinat .
c) Legtura (raportul ) de cauzalitate
Infraciunea pe care o analizam este una de rezultat . n primul rnd , trebuie s
se demonstreze c o anumit persoan a sustras , reinut , ascuns , alterat sau
distrus un nscris sau o prob la care se refer aceast infraciune , dup care ,
urmarea periculoas privind nfptuirea justiiei (starea de pericol) rezult n mod
implicit . Pentru a imputa unei persoane svrirea acestei infraciuni trebuie s se
demonstreze c in realitate fapta a celei persoane a dus la producerea rezultatului
socialmente periculos .

2.Latura subiectiv cuprinde elementul subiectiv i cerine eseniale .

a)Elementul subiectiv .
Forma de vinovie cu care se svrete infraciunea de sustragerea sau
distrugere de probe ori de nscrisuri prevzut de art. 275 Cod penal , este intenia
direct , calificat prin scopul urmrit de fptuitor i anume mpiedicarea aflrii
adevrului intr-o procedur judiciar .
b) Cerine eseniale , nu exist . Mobilul i scopul svririi infraciunii nu au
relevant pentru existenta acesteia , ns pot fi avute n vedere in operaiunea de
individualizare judiciar a pedepsei.

E. Forme . Modaliti . Sanciuni .

a) Formele infraciunii
Actele preparatorii ( pregtitoare ) , dei posibile , nu sunt pedepsite .
Tentativa , de asemenea , nu este incriminat.
Consumarea infraciunii are loc in momentul realizrii elementului material prin
una din aciunile sale prevzute de textul incriminator i s-a produs urmarea
imediat , respectiv starea de pericol .
n cazul n care infraciunea pe care o analizm a fost comisa prin reinerea
mijlocului material de prob sau a nscrisului , infraciunea este continu ,
epuizarea avnd loc in momentul ncetrii aciunii de reinere ori n momentul in
care acel nscris nu mai este necesar soluionrii cauzei .
b) Modaliti
Infraciunea este prevzut in art. 275 Cod penal sub dou modaliti
normative . Modalitatea tipic are in vedere sustragerea , reinerea , ascunderea ,
alterarea ori distrugerea unor nscrisuri sau mijloace de prob emise de autoritile
judiciare , iar modalitatea asimilat , alin. (2) , se refera la situaia cnd se
mpiedic ajungerea oricrui nscris necesar soluionrii unei cauze la destinatar ,
adic la autoritatea competent , cruia nscrisul ii este necesar .
c) Sanciuni
Pentru ambele modaliti ale infraciunii , pedeapsa prevzut este nchisoarea
de la 6 luni la 5 ani .
Pentru infraciunea de sustragere sau distrugere de probe ori de nscrisuri ,
aciunea penal se pune in micare din oficiu. Competena de efectuare a urmririi

penale revine organelor de cercetare penal ale politiei judiciare sub conducerea si
supravegherea procurorului, iar judecata este de competena judectoriei .

Practic judiciar

1. I.C.C.J., secia penal, decizia nr. 159 din 11 ianuarie 2005

Prin sentina penala nr. 68 din 15 iunie 2004, Curtea de Apel Timioara a
condamnat pe inculpatul S.D. pentru svrirea, intre altele, a infraciunii de
sustragere de nscrisuri prevzut in art. 242 alin. (1) si (3) C. pen.
Cu privire la aceast infraciune instana a reinut c inculpatul, avnd
calitatea de adjunct al sefului unei secii de politie, a preluat de la subordonaii

care au ncheiat actele de constatare a unui accident rutier, procese verbale si

flacoane cu probe biologice recoltate in vederea analizelor, cerndu-le s
ntocmeasc un alt proces verbal mai favorabil celor rspunztori de accident.
Probele biologice si procesele verbale nsoitoare au rmas la inculpat, care le-a
sustras si distrus.
Recursurile declarate de procuror si de inculpat cu privire la ncadrarea
juridica data acestei fapte sunt fondate.
Examinnd temeinicia criticilor formulate de recureni , se constata ca
distrugerea unui nscris emis de un organ de urmrire penal se ncadreaz in
prevederile art. 272 C. pen., constituind o infraciune care mpiedica nfptuirea
justiiei ; infraciunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri prevzut in art.
242 alin. (1) si (3) din acelai cod este o infraciune contra autoritii , avnd ca
obiect material alte nscrisuri dect cele aparinnd sau destinate organelor de
urmrire penala, instanelor de judecata ori unui alt organ de jurisdicie.

n spea coninutul infraciunii prevzute in art. 272 C. pen . este pe deplin

realizat, actele disprute fiind emise de un organ de cercetare penala si erau
necesare soluionrii unei cauze.
In consecina, constatnd ca faptei de distrugere de nscrisuri i s-a dat o
greita ncadrare juridica, recursurile au fost admise, s-a schimbat ncadrarea
juridica din prevederile art. 242 alin. (1) si (3) in cele ale art. 272 C. pen ., in baza
crui text de lege s-a dispus condamnarea inculpatului.

2.
Prin plngerea nregistrat pe rolul Curii de Apel Bacu sub nr. 725/32/2010
petentul B. V. N. a atacat rezoluia de nencepere a urmririi penale nr. 773/P/2010 a
Parchetului de pe lng Curtea de Apel Bacu din data de 08.11.2010 fa de
fptuitorii M.S. i .L., .a. cercetai pentru svrirea infraciunilor prevzute de art.
242, alin.1 i art. 246 Cod penal, ntruct nu s-a confirmat existena acestor
infraciuni.
n motivarea plngerii petentul arat c este nemulumit de soluia dispus de
procuror pentru aceleai motive pentru care a formulat plngerea penal.
Din actele i lucrrile dosarului instana reine:
Prin rezoluia nr. 773/P/2010 din 08.11.2010 a Parchetului de pe lng Curtea de
Apel Bacu s-a constatat c LA DATA DE 21.06.2010, PETENTUL B.N. din mun.
Bucureti se adreseaz organelor de anchet cu o plngere penal n care reclam
pe M.S., .L., avocat, .a. sub aspectul svririi infraciunilor prev. de art. 242 al.1
i respectiv art. 246 Cod penal. Sus-numitul reclam sustragerea de ctre
persoanele de mai sus a unor nscrisuri aflate ntr-un dosar al Judectoriei Moineti,
respectiv dosarul civil nr.548/2003, fapt ce a dus la pronunarea unei soluii nelegale
n cauz. Mai concret, petentul reclam faptul c dei instana de judecat,
respectiv Judectoria Moineti, a solicitat relaii n cauz de la Primria A., relaii
care au fost trimise de ctre primrie cu dou adrese purtnd nr.534/12.03.2003 i
nr.541/12.03.2003, aceste adrese dup ce au ajuns la dosarul cauzei, au fost
sustrase de ctre persoanele reclamate de petent, cu scopul de a se da o soluie
defavorabil petentului, lucru care de altfel s-a i ntmplat.

Din verificrile efectuate a rezultat c la Judectoria Moineti n anul 2003 a fost

nregistrat dosarul civil nr. 548/21.01.2003 avnd ca obiect anulare titlu de
proprietate i ca pri pe reclamantul B.N. i prtul S.C.
n timpul cercetrii judectoreti instana de judecat a considerat necesar a se
primi relaii de la Primria A. cu privire la litigiul dintre pri, motiv pentru care s-a
adresat acesteia cu cereri n acest sens, emindu-se la data de 5.03.2003 un
numr de 3 adrese. Primria Comunei A., primind solicitrile de la instana de
judecat, a rspuns prin dou adrese cu nr. 541/12.03.2003 i respectiv nr.
534/12.03.2003, adrese pe care le-a trimis la Judectoria Moineti i pentru care se
semneaz de primire de preedintele instanei la data de 17.03.2003.
Petentul B.N. reclam faptul c s-au sustras de la dosarul nr. 580/2003 cele dou
adrese de mai sus emise de Primria A. i c la momentul redactrii sentinei civile
nr. 833/1.04.2003, care s-a dat n cauz, actele nu erau la dosar. Petentul
nvinuiete de acest lucru pe judectoarea M.S., care a judecat cauza i pe avocata
.L., aprtorul prii adverse, precum i pe arhivari i grefieri de la Judectoria
Moineti.
Din verificarea dosarului nr. 548/2003 al Judectoriei Moineti, se constat c la
paginile 35 i 36 din dosar au fost gsite cele dou adrese ale Primriei Comunei A.,
cu nr. 534/12.03.2003 i respectiv nr. 541/12.03.2003, despre care reclamantul B.N.
a reclamant c ar fi fost sustrase din dosar. Adresa nr. 534/12.02.2003 poart pe ea
rezoluia de primire la instan i datat 17.03.2003. de asemenea, este trecut
meniunea cauz civil cu termen pe 18.03. cele dou adrese sunt cusute i
numerotate la dosar, nefiind elemente din care s rezulte absena acestora de la
dosar la momentul judecrii cauzei n fond.

Este de neneles de ce petentul reclam faptele respective dup 7 ani de la

svrirea acestora, ntruct dnsul a luat cunotin de coninutul dosarului chiar
n cursul anului 2003, cnd n mai multe rnduri a solicitat dosarul pentru
consultare. Aa s-a ntmplat de exemplu la data de 17.11.2003, cnd petentul a
solicitat eliberarea unor copii din dosar, pltind n acest sens taxa judiciar de
timbru de 21.000 ei i timbru judiciar de 1.500 lei pentru eliberarea copiilor
solicitate (pag. 90 dosar instan).
De asemenea, din verificarea actelor dosarului nr. 548/2003 al Judectoriei
Moineti, rezult c reclamantul B.N. a fost prezent la instan, la penultimul termen
din 18.03.2003, precum i la ultimul termen pe 1.04.2003 cnd s-a judecat cauza la
fond.
Se menioneaz i faptul c petentul B.N. a uzitat de cile de atac prevzute de
lege, acestea fiindu-i respinse de instanele de control judiciar, ultima oar de
Curtea de Apel Bacu n dosarul nr. 229/32/2007.
Nu rezult, din verificrile efectuate c persoanele reclamate de petent ar fi
svrit vreuna din faptele reclamate de acesta n sarcina lor. Nu se constat
nclcri ale legii n efectuarea cercetrii judectoreti i nici n darea soluiei finale
n cauz.
Din verificarea aspectelor reclamate de petent i din examinarea actelor de
probatorii efectuate n dosarul la care face referire petentul, nu rezult nclcarea
vreunei dispoziii legale de ctre persoanele reclamante i nici comiterea vreunui
abuz de ctre acestea. Nu rezult aspecte de natur penal care s poat fi reinute
n sarcina judectoarei M.S., avocatei .L., .a. astfel c s-a dispus nenceperea
urmririi penale n cauz.

Prin rezoluia nr. 567/II/2/2010 din 24.11.2010 Procurorul General al Parchetului

de pe lng Curtea de Apel Bacu a dispus respingerea plngerii mpotriva primei
rezoluii, artnd c din probatoriul administrat n cauz nu rezult comiterea
vreunei fapte de natur penal.
n termen legal, petentul a formulat plngere conform art. 2781 Cod procedur
penal pe care a depus-o la instana competent.
Analiznd plngerea petentului, actele i lucrrile dosarului de cercetare penal
ataat, instana constat urmtoarele:
n plngerea formulat naintea Curii, B.N. nu critic soluia atacat din
perspectiva cercetrilor efectuate de procuror, ci reia acelai parcurs, al
evenimentelor finalizate cu pronunarea sentinei civile nr. 833/01.04.2003, n
dosarul nr. 548/2003 al Judectoriei Moineti.
n principal, se acuz lipsa celor dou adrese nr. 534/12.03.2003 i
541/12.03.2003, emise de Primria comunei A., judeul Bacu, destinate instanei
de judecat, de la dosarul cauzei, n momentul pronunrii hotrrii judectoreti
menionate.
Curtea nu are motive s se ndoiasc de constatrile personale ale procurorului,
materializate n procesul-verbal din 28.09.2010, n care se arat c cele dou
adrese se afl la filele nr. 35 i 36 din dosarul nr. 548 al Judectoriei Moineti, mai
ales c fotocopiile lor se afl ataate dosarului de urmrire penal ( f.6, 62 i 63).
Totodat n considerentele sentinei civile nr. 833/2003 nu se face meniune
despre cele dou adrese, ns acest lucru nu semnific n mod obligatoriu c ele nu
se aflau la dosar. Motivele omiterii pronunrii asupra lor pot fi multiple i au
legtur cu soluionarea n fond a cauzei civile, aspect asupra cruia organele

judiciare penale nu pot face verificri. Judectoria Moineti a fost singura instituie
n msur s analizeze concludena celor dou nscrisuri fa de obiectul litigiului
deschis de petent.
Curtea apreciaz c nemulumirile lui B.N. deriv n principal din faptul
respingerii aciunii acestuia i al pierderii termenului legal de formulare a cii de
atac, acuzaia penal de fa fiind o ncercare nepotrivit de repunere n discuie a
chestiunilor litigioase din dosarul civil soluionat cu aproape 8 ani n urm.
Fa de aceste considerente, instana apreciaz c plngerea formulat de
petentul B.N. este nefondat, urmnd s o resping n baza art. 2781, alin.8, lit. a
Cod procedur penal.

BIBLIOGRAFIE

1. Alexandru Boroi , Drept penal , Parte special , Editura

C.H. Beck , Bucureti , 2011

2. Ion Ristea , Drept penal , Parte special , Editura

Universul Juridic , Bucureti , 2014

3. Tudorel Toader , Drept penal roman , Parte special ,

Editia a 6-a revizuita , Editura Hamangiu , 2012

4. Mihai Udroiu , Drept penal , Sinteze si grile , Parte
speciala , Editura C.H. Beck , Bucuresti , 2014
5. Noul Cod penal , Editura Hamangiu 2014