Criminologie

Obiectivul criminologiei: Majoritatea autorilor: -fapta penala:infractiunea, crima, delictul Sutherland: -infractiunea ca fenomen social(incalcari ale legii penale, civile, administrative) Alti autori propuneau: -schimbarea obiectului de studiu -delimitari conceptuale de stiinta dreptului penal->conceptii sectoriale -obiectul criminologiei trebuie focalizat pe fapta penala Obiectul criminologiei este mai amplu, priveste in deosebi studiul infractional Rodica Mihaela Stanoiu: controversele au condus la o targuire a orizontului de cercetare, criminologia avand astazi 2 puncte de focalizare: trecerea la act si reactia sociala. Criminologia moderna: fenomenul criminalitatii cu intregul sau ansamblu de elemente: infractiune, infractorul Obirctul criminologiei: criminalitatea ca fenomen social,fapta penala comisa, faptuitorul , victima si reactia sociala impotriva criminalitatii

Fenomenul criminal: -prim obiect al cercetarii criminologice Crima: -analiza intelesului de crima In limbaj comun: crima desemneaza una din infractiunile in dreptate impotriva vietii unei persoane. In limbaj penal: -crima desemneaza o infractiune grava pentru care sunt stabilita pedepse si procedure speciala in raport cu alte infractiuni. -impartirea infractiunilor: bipartite; conceptie unitara -impartirea tripartita: crime, delicate ,contraventii -conceptia unitara: a fost adoptata in Romania in Codul Penal de la 1969 prin care s-a renuntat la sistemul trinitar. In limbaj criminologic: -notiunea de crima se refera la infractiune in general -in analiza crimei si a criminalului se va avea in vedere oscilatia in timp si spatiu a legii penale

-notiunea de crima in sens criminologic trebuie sa porneasca de la conceptul de infractiune din dr penal depasind insa mai apoi aest stadiu Pentru ca o fapta sa tie considerate infractiune trebuie sa: 1. Fie prevazuta de legea penala 2.Fie comisa cu vinovatie 3.Prezinte pericol social. Pentru stabilirea limitelor in care opereaza n otiunea de crima, se va pleca de la definitia data infractiunii in legea penala. Pentru ca o fapta sa fie considerate infractiune trebuie sa: -fie prevazuta de legea penala pentru cercetarea criminologica prezinta interes si faptele care au iesit de sub incidenta legii penale -fie comisa cu vinovatie alece fapte in care se constata lipsa vinovatiei -sa prezinte pericol social generic (abstract) si concret

Criminalul: Provine in special din populatia penitenciarelor Semnificatia penala a notiuni de infractor nu este suficienta in criminologie. Exista fapte relative minore sanctionate de lege si comise in mod intamplator. Bolnavii psihic lipsiti total de discernamant, indiferent de fapta pe care au comis-o , nu pot fi trasi la raspundere.

Criminalitatea: ansamblul de infractiuni care se produc intr-o anumita perioada de timp si intr-un loc bine determinat. -explicarea criminalitatii ca fenomen social porneste de la faptele sociale anterioare. Metode folosite: - statisticile fenomenului criminal tinute la nivelul unor institutii -anchete si interogatorii , inclusiv prin cercetarea dosarelor si arhivelor -monografiile si urmarirea studiilor Clasificarea criminalitatii: a. Clasificarea subiectiva: Criminalitate nationala: -categorii restranse: regiune, oras -categorii largi: zonale, continentale, mondiale Criminalitatea anuala

In functie de natura faptelor: criminalitate violent si criminalitate vicleana In functie de raportarea la diferite categorii de persoane: criminalitate juvenila, criminalitate adulta, criminalitate masculina, criminalitate feminina. b. Clasificare obiectiva: Criminalitate reala: orice fapta penala savarsita. Cifra neagra: ansamblul faptelor penale care comit egoctiv, dar care nu ajung la cunoctinta justitiei penale. -factori generator: abilitatea infractiunilor, ineficienta organelod de cercetare penale, pasivitatea victimei. Criminalitatea aparenta(relativa); totalitatea faptelor cu aparentapenala ajunse la cunostinta organelor de justitie Criminalitatea legala(judecata): totalitatea faptelor penale pentru care s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca de condamnare definitive si irevocabila.

Practica anticriminala Impartirea filozofica a stiintelor: Stiinte teoretice:- cercetarea fundamental ce are ca scop cunoasterea in sine a obiectului de studiu Stiinte practice- cercetarea aplicativa , avand drept finalitate o cunoastere utilitara

Dublul caracter al cercetarii criminologice: 1. Stiinta fundamental sau teoretica :are ca obiect cercetarea fenomenului criminal in sine; face abstractie de la aplicatiile practice care pot decurge din rezultatele cercetarii sale. 2. Criminologia se reduce la cercetarea aplicativa- nu exista criminologie daca nu exista perspective terapeutice. Criminologia poate fi definite numai in raport cu ceea ce se realizeaza. 3. Calea de mijloc: . Continutul practicii anticriminale Desemnarea practicilor anticriminale: prevenirea si cimbaterea fenomenului criminal, prevenirea si tratamentul comportamentului anti-social, reactia sociala contra crimei, mijloacele de lupta contra criminalitatii. Mijloace folosite impotriva criminalitatii: Mijloace juridice Mijloace empirice

Din combinarea celor 2 categorii de mijloace rezulta: 1. Domeniul dreptului penal si aplicarile lui concrete 2. Domeniul tratamentului delicventilor 3. domeniul prevenirii criminalitatii Stapanirea fenomenului criminalitatii prin decizie politica anticriminala. Practica anticriminala............ Modalitati de cunoastere in cercetarea criminologica: Aflarea cauzelor, a conditiilor si a factorilor care determina sau favorizeaza fenomenul criminal Apare o data cu scoala pozitivista italiana Explicarea cauzelor pleaca de la premisa ca liberul arbitru nu ???? are un rol limitat. Comportamenul criminal este determinat total sau partial. Ce poate fi divizata in ???? de fragmentul obiectului de cercetare care se doreste a fi cunoscut (etimologia crimei ca fenomen individual si ca fenomen colectiv) Structura criminalitatii- evaluare cantitativa, delimitare in functie de diverse categorii de fapte penale sau alte criterii Dinamica criminalitatii evolutia si variatia acesteia in timp si spatiu

*evolutia in timp a criminalitatii compota 3 tipuri de descriere: 1 tendinte pe termen lung 2 variatii sezoniere 3 miscarile accidentale (razboi, catastrofe naturale) *variatia in spatiu a criminalitatii in functie de diferitele teritorii luate ca termen de comparatie. Cunoasterea dinamica-trecerea la actul criminal Urmateste intelegerea proceselor ce insotesc trecerea a actul criminal, mecanismele interne ale acestuia Este o cunoastere calitativa ce tinte la explicarea conduitei criminale printr-o succesiune de etape. A aparut ca o completare a cunoasterii etimologice In functie de directia preponderenta a cercetarilor- biologica, psihologica, sociologica Cunoasterea etimologica este posibila numai daca se pleaca de la o imagine cat mai clara a fenomenului criminal

Cunoasterea reactiei sociale- in legatura cu fenomenul criminal nu trebuie sa intereseze actul in sine, si pricesele prin care societatea lipeste eticheta de deviat anumitor indivizi si maniera in care acestia reactioneaza la respectiva sigmatizare. H.s. becker, outsiders grupurile sociale creaza devianta instituind norme a caror transpersiune constituie devianta, aplicand aceste norme anumitor indivizi si etichedansu-i ca devianti. Cunoasterea dinamica este interesata de conduita criminala ca actiune izolata, distincta de celelalte acte realizate de autor. Explicatie independenta de trecutul infractorului, de factorii endogeni ari extrogeni ar fi putut actiona acestuia inainte de momentul trecerii la act. Se repune in discutie liberul arbitru

Cunoasterea oxiologica Presupune stabilirea dupa criterii stiintifice, a valorii mijloacelor aplicate in lupta impotriva fenomenului criminal- evaluarea stiintifica a practicii anticriminale. Crearea si punerea in miscare a mijloacelor juridice si a celor empirice reprezentand un act de ???? politica Legea penala si legile de organizare si functionare a institutiilor chemate sa aplice legea penala, raspund fie unor criterii exclusive politice, fie unor criterii de policiva anticriminala, care nu intotdeauna tin cont de rezultatele stiintifice relative la fenomenul criminal. Dezbateri parlamentare privind reforme legislative in domeniul dreptului penal sunt luate in discutie : Conjuctura economico-sociala interna Aspecte tehnico-materiale Aspecte de ordin financiar-bugetar Aspecte legate de conjunctura internationala Aspecte politice uneori electorale Prin cunoasterea oxiologica se urmareste stabilirea gradului de eficacitate al mojloacelor legale utilizate in practica anticriminala.

Procedee in cercetarea crimilogica Metode: (greaca-meto-spre; odos-cale) 1. Metode generale Metoda inductiva-ansamlu procedeelor prin care ???? la particular la general Metoda deductiva ansamblul de procedee care consta in aplicarea unui principiu general la un caz particular. Metoda empirica( J. Stuard Mill) 3 etape : a) Observarea faptelor b) Inductia ipotezei

c) Verificarea experimentala - Include inductia care corespunde etapei a2a si are la baza observatia privind enuntarea unei ipoteze - Include deductia care corespunde celei dea3a etape care consta in verificarea ipotezei pe baya unor fapte noi Tehnici (greaca veche- viclesug, procedeu) I. Tehnici criminologice- ????? criminalitatii - Tehnici ????? care servesc cunoasterii descriptive, utile cunoasterii etiologice A. Statistici criminale oficiale, realizate de politie, parchete, instante de judecata; private , realizate de cercetatori individuali, crupuri de cercetare. Cel mai frecvent utilizate dintre tehnici au caracter relativ. Factori care concureaza la cindecarea statisticilor: 1. Obiectivi sau involuntari care produc efecte asupra datelor statistice: - Modificarile intervenite in legislatie - Modificari intervenite in sistemene de inregistrare si prelucrare a datelor, eventuale erori materiale in inregistrare - Fluctuatii intervenite in activitatea ordonantelor respective 2. Subiectivi sau intentionati care duc la vicierea datelor statistice: - Falsificarea datelor pur si simplu - Prezentarea trunchiata a datelor si unerea in lumina cu precaderea anumitor cifre. - Campanii anti X infractiune: se directioneaza organele represive in depistarea cu precadere a anumitor fapte. B. Tehnicile de evaluare a cifrei negre anchete de auto-confesiune si anchete de victimizare C. Estimarile privind costul criminalitatii. II. Tehnicile micro-criminologice 1. Examenul clinic 2. Bibliografiile criminale 3. Studiile de urmarire 4. Studiile prin ,,Cohorte,,

Criminalitatea etiologica Etiologie= stiinta cauzelor Etiologia criminala este o modalitate specifica de cunoastere in cadrul cercetarii criminologiei prin care se vizeaza aflarea cauyelor, a conditiiloe ori a factorilor care determina sau favorizeaza fenomenul criminal Intrebari:

de ce unii oameni comit crime iar altii nu? Exista anumite cauye ori anumiti factori care ii determina? Unde trebuie cautati acei factori? Pt raspuns: comportamentul criminal este privit ca un raspuns al personalitatii fata de o situatie data. Astfel ,etimologia crimei se afla in : Personalitatea delicventului Situatia precriminala Conjuctura intre cele 2 Intrebari: De ce nu toti criminalii comit aceleasi crime? Exista factori care favorizeaza un anumit gen de crime_ Exista diferentieri intre criminali? Pt raspuns: Au fost elaborate diferite clasificari ale factorilor Au fost realizate diverse tipologii ale criminalului

Cesare Bonesana, marchiz de Beccaria( 15.03.1738-25.11.1797) Fondatorul dreptului penal modern. 1764 apare la Milano lucrarea ,,despre delicte si pedepse Ideile cuprinse in lucrare au declansat transformari rapide si radicale in sistemele penale ale unor state europene. Principiile umaniste formulate in legatura cu drepturile si libertatile individuale, au stat la baya redactatii art 7,8 din Declaratia drepturilor omului si cetateanului de la 1789 Surta bibliografie: Studii juridice Studii post-universitare intr-uncolegiu iezuit Doctor in dr economic si dr roman, universitatea din Pavia Prof.de economie politica la universitatea din Milano. Principalele idei din Tratatul lui Beccaria: 1. Codificarea riguroasa a delictelor si a pedepselor, necesitatea elaborarii unui corp de legi scrise, clare, si accesibile (principiul legalitatii delictelor si pedepselornullum crimen,nulla poema sine lege) Cetareanul nu poate fi limitat in srepturile sale individuale decat prin vointa legiuitorului ,ca reprezentant al vointei generale. Cetateanul trenuie sa fie protejat impotriva apuzurilor puterii Cetateanul tebuie sa cunoasca ceea ce este permis si ceea ce este nterzis 2. Justificarea pedepsei prin caracterizarea ei retributiv, descurajand si prin urmare util pt conservara ordinii sociale 3. Necesitatea aplicarii unor pedepse moderate, dar sigure si prompte

4. Desfiintarea pedepsei cu moartea 5. Introcuderea sist. acuzatorial in procedura penala, necesitatea ca judecata si probele sa fie publice 6. Desfiintarea torturii ca procedee de ancheta , ca mijloc de obtinere a probelor. 7. Necesitatea prevederii delictelor Scoala geografica(cartografica) Lambert Adolphe Jacques Quetelet(22.02.1796-17.02.1874) De origine belgiana, doctor in matematica, a studiat fenomenul criminal si a publicat lucrari legate de acest subiect, intre care cea mai importanta este,,despre om si deyvoltarea facultatilor sale sau Eseu de fizica sociala(1835) A mixat meterologia, matematica, biologia si sociologia in ceea ce a numit fizica sociala A fost un adept al explicatiilor biologice cu privire la predispozitiile criminale. Principalele idei ce rezulta din studiile lui sunt : Stiinta omului mediu este rezultanta aplicarii fenomenelor sociale a unor metode specifice fizicii. Omul mediu este descris ca fenomen, atat static, cat si dinamic, valoare centrala aflata intre 2 extreme unde sunt plasati indivisi cu tendinte spre crima , fie foarte slabe, fie foarte puternice. Educatie morala prevaleaza asupra instructiei scolare Criminalitatea nu este generalade saracie ci mai degraba dde discrepanta intre posibilitatile materiale, nevoile si aspiratiile oamenilor. A formulat ,,legea termica a criminalitatii conform careia crima trebuie analiyata conform climei si zonei geografice Andre Michel-Guery (1802-1866) De origine franceza,jurist A contribuit la dezvoltarea statisticilor criminale prin lucrarile sale Eseu asupra statisticilor morale in Franta; statistica morala a Angliei comparata cu statistica morala a Frantei A sustinut ideea influentei climei asupra criminalitatii Idei principale: comportamentul uman se supune unor legi care determina o regularitate remarcabila in ceea ce priveste criminalitatea. Scoala Lyoneza (a mediului social) Alexandre Lacassagne (17.08 1843-24.09 1924) Francez, prof de medicina legala la universitatea din Lyon A pus accentul pe factorii sociali , combinand cu prioritate influenta criminogena a mediului Principalele idei: Mediul social este un amestec de cultura al criminalitatii Orice act dauneaza existentei unei colectivitati este o crima Societatile au criminalii pe care ii merita Scoala socialista

Amatorii curentului marxist vedeau in criminalitate expresia manifestarii capitaliste. Inegalitatea ecomica considetata a fi prosie capotalimului, se va diminua pe masura inaintarii pe calea comunismului, ceea ce va conduce la disparitia criminalitatii. Karl Heimrich Marx (5.05.1818- 14.03.1904) Friedrich Engels(28.11.1820-5.08.1895) Scoala interpsihologica Gabriel Tarde(12.03.1843-13.05.1904) Criminolog francey Studiile sale publicate in lucrari ca : Criminalitatea comparata Legile imitatiei A desfasurat analiye statistice asupra criminalitatii si a pus in discutie problema progresului social si cea a moralitatii ca elemente ce pot contribuii la explicarea fenomenului criminal Dezvolta teoria imitatiei conform careia comportamentul criminam este unul imitat Scoala sociologica Emile Dukheim(1858-1917) Sociolog francez Considera crima un element de normalitate sociala , un factor de sanatate publica Principalele lucrari: Despre diviziunea muncii sociale Suicidul Regulile metodei sociologice A introdus termenul de anamie, in sensul de reyultat al frangerii sistemului normativ, care produce aceleasi efecte , indiferent ca apare drept urmare a cresterii prosperitatii individului, ori ca urmare a cresterii prosperitatii individului.

Premisele pozitivismului italian 1. Semiesecul scolii clasice 2. Dezvoltarea cercetarilor stiintifice in general si particular, aplica metodele inductiei pozitice. Rezultatele cercetarilor stiintifice intreprinse de Charles Darwin si opera sa fundamentala ,despre originea speciilor pe calea selectiei naturale au fost valorificate de Lombroso, Garafalo si Ferri - Importante studii in domeniul frenelogiei si psihiatriei Franz Josepf Gall (1758- 1828) - Lucrare :,anatomia si fiziologia sistemului nervos in general si a creierului in particular(1810-1819) Benedict August Morel (1809-1873)-medic psihiatru - Lucrare : tratat despre degenerescentele fizice, intelectuale si morale ale speciei umane (1857)

Degenerescenta este conceputa ca maladie ereditara care are ca efect devierea individului de la tipul normal 3. Expresiile anterioare ori contemporane cu privire la fenomenul crimal grupate in scolole criminologice: cartografica, lyoneza, etc Pozitivismul italian Cesare Lombroso (1835-1909) 1864 profesor de curs psihiatrie la universitatea din Pavia si director azil de alienati 1976 profesor medicina legala la Torino/ considerat parintele criminolocicii 1885 forma primul Congres International de Antropologie Criminala- actul de identitate al stiintei criminologice A fost influentat de: - Charles Darwin (despre origine speciilor pe calea selectiei naturale 1859) - Frantz Josepf Gall(anatomia si fiziologia sistemului nervos in general si a creierului in particular 1810-1819) - Della Porta (tratat de fiyionomie 1640) - Benedict August Morel(tratat privind degenerestencetele fizice, intelectuale si morale ale speciei umane 1857) Cea mai importanta lucrare a sa este ,omul criminal Alte lucrari : antropologia criminala si recentele ei progrese ; omul de geniu Teoria anormalitatii biologice Parcurge 3 faze: Natura???? a criminalului (oprirea din dezvoltare pe lantul filogenetic foseta accentuala a zonei occipitale medii) studiu pe 383 de cranii Analiza stigmatelor omului criminal:sinusurile frontale foarte pronuntate , pometii si falcile voluminoase, orbite mari si departate, asimetria fetei si a deschiderilor nazale, apendice lemurian al falcilor. A studiat anomalii ale creierului, ale sheletului si ale organelor interne, cercetari pe criminali in viata: grad scayut al perceptiei durerii. Studii anatomo fiziologice dar si studii sicio culturale : tatuaje, jargon, credinta, practica religioasa Raportul intre degenerescentele si criminalitate. Cercetato exacte pe corespontenta psihica, care se refera la unele malformatii mofo-sunctionale de natura degerativa Exista analogii intre ,nebunul moral(tratat de Morel drept maladie ereditara degenerativa) si ,criminalul nascut in special sub aspectul simtului moral Criminalitatea ca forma de epilepsie, este considerata factorul cheie in etimologia criminala, puntea de legatura intre omul criminal , criminalul nebun si nebunul moral. Concluyia teoriei lombrosiene: fenomenul criminal este determinat de o anomalie biologica bazata pe atavism organic si psihic si pe o patalogie epileptica. Importanta operei lombrosiene

1. Primul care a facut ca studiul criminalului sa treaca de la metafizica la studiul stiintific 2. Cercetarile lombrosiene au constituit punctul de plecare al unor numeroase investigatii stiintifice cu privire la fenomenul criminal. Au fost determinate: Exp de natura biologica-venite ca reactii prin simpatii Exp de natura socio-morala-venite ca reactii contrara 3. Precursorul biotipologiei 4. Opera lombrosiana contine constatari importante si utile asuptra infractorilor bolnavi, alcoolismului, a structurii organiyatiilor criminale. 5. Contributia fundamentala la dezvoltarea gandirii criminologice consta in: Negarea ideii de liber arbitru si implicit a celei de raspundere morala ca temei al represiunii Creatorul omului criminal a fost in realitate creatorul criminalului om, o fiinta neputincioasa in fata unui destin biologic ostil. Rafaelo Garofalo(1852-1934) Baron, magistrat italian A fost in fapt influentat de miscarea americana eugenica care a sterilizat mii de persoane cu handicap pt a impiedica reproducerea acestora. A fost cel care a facut cunoscuta fraza,societatea este un corp organic si crima este boala ca ingrijorarea pt degenerarea morala. Criminalii sufera de defecte in motivatia lor morala. Principala sa lucrare ,criminologie (1885) Garafalo a formulat propia sa teorie cu privire la fenomenul criminal: teoria anormalitatii morale. ,elementul de imoralitate necesar pentru ca un act daunator sa fie considerat drep criminal de catre opinia publica este vatamarea acelei parti a simtului moral care consta in sentimentele altruiste funtamentale mila si probitatea. Trebuie insa in plus ca vatamarea sa nu atinga pasrtea superioara si cea mai delicata a cestor sentimente ,ci masura mesie in care acestea sunt posedate de catre o comunitate si care este indispensabila pentru adaptarea individului la societate. Acesta este ceea ce vom numi crima sau delict moral Enrico Ferri(1856.1928) Jurist italian A formulat teoria anormalitatii bio-psiho-sociale Considera ca toate crimele sunt rezultatul unui comportament involuntar Este cunoscut prin actul definitiv asupra conceptului de, vointa libera Criminalii obisnuiti sau din obisnuinta dobandita sunt in mare parte afectati de mediul social ; si intr.o mai mica masura de factorii biologici si psihologici 5 clase de criminali: 1. Nascuti(atavici)

2. Nebuni 3. Ocazionali(cu unele caracteristici atavice, influnentati de unii factori de mediu) 4. Din pasiune 5. Obisnuiti sau din obisnuinta dobandita Factorii crimiogeni sunt ,dupaFerri , urmatorii: 1. Antropologici-constitutia organica a individului , constitutia psihica a criminalului, caracteristicile personale ale criminalului 2. Fizici- cuprind toate cauzele apartinant mediului fizic 3. Sociali- rezulta din mediul social in care traieste delicventul Crima ca fenomen individual este determinata de o multime de factori concurenti de natura biologica, psihologica si sociala. Teoriile etiologice moderne Teoriile psiho-biologice:- crima ca fenomen individual are la baza biologica (organica sau functionala) -factorii exteriori individului au un rol secundar Teoria bio-tipologica: exista o corelatie intre activitatea criminala si biotip Gnest kretshmer(1888-1964) Psiholog german Considera ca exista relatii precise intre tipuri morfologice si unele tulburari psihice In lucrarea sa ,structura corpului si caracterul distingea 4 tipuri de indivizi , fiecare avand inclinatii diferite spre comiterea unor infractiuni specifice Tipul picnicomarf(pitic) comite infractiuni ca inselaciunea sau frauda; sunt corpolenti scunzi, fata ovala calvitie, inteligenti, expansivi Tipul leptomorf(astenic) este predispus infractiunilor asupra patrimoniului; sunt inalti slabi, chip prelung, interiorizati, adaptare sociala precara. Tipul altomorf (atletic) are tendinta de a comite omoruri; sistem osteo-muscular puternic, oscileaza intre sentimentalism si brutalitate Tipul displaxic comite de regula delicte sexuale; ianpoiati in plan psihic, si morfoligic, adesea slabi, deficiente ale caracterelor sexuale ori malformatii corporale, debili mental si schizofreni. Teoria inadaptarii bio-psihice Dolf Kinberg Criminolog suedez A reluat ideea antropologiei criminale Lucrarea sa principalaprobleme fundamentale ale criminologiei1935 Omul este o fiinta biologica psihologica si sociala caracterizata prin plasticitate Daca plasticitatea nu se coreleaza cu influentele mediului, se creaza o stare de inadaptare intre mediu si organism

In analiza structurilor bio-psihice, Kinberg a evidentiai 2 elemente: Nucleul constitutional suma tendintelor reactionale ale individului Se disting 4 trasaturi fundamentale: capacitatea(inteligenta),validitatea(energie), stabilitatea(comportamente ferme) si soliditatea (coesiunea interna a personalitatii), care se regasesc in cantitate variabila in personalitatea indivizilor Functia morala este compusa din elemente emotionale si elemente cognitive si reprezinta modalitatea si profunzimea asimilarii valorilor morale ce compun etmosfera morala unde subiectul a trait ori traieste Se disting 4 categorii: Cunostinte morale general acceptate, dar le lipsesc elementele emotionale Cunostinte despre regulile morale, capabili sa reactioneze emotional la stimuli adecvati Functiile morale au suferit modificari in urma unor leziuni patologice ale tesuturilor cerebrale. Sunt afectate elementele emotionale Cunosc regulile morale, raspund emotional la stimuli, insa au o perceptie deformata a sentului real al actului. Teoria constitutiei criminale Benigno di Tullio Criminolog italian Principala lucrare este tratat de antropoligie criminala1945 Constititutie criminala- o stare de predispozitie specifica spre crima, astfel spus capacitatea care exista in anumiti indivizi de a comite acte criminale, in general grave in urma unor instigari exterioare ce raman sub pragul ce opereaza asupra generalitatii oamenilor. Considera ca anumite conditii organice si psihice diminueaza exitenta individului la instigarile criminogene Totodata individul este influentat de factorii criminogeni ai mediului, numai in masura in care acestia au o constitutie crimana preexistenta Criminalogul considera ca factorii ce conduc spre formarea personalitatii criminale sunt: Ereditatea (posibilitatea sporita, nu determinare absoluta) Disfunfunctionalitati cerebrale, hormonale, etc Procesul evolutiei si involitiei biologice Teoria genetica sau teoria aberatiilor cromozoniale Careotipul uman are 46 cromozoni dispusi in 23 de perechi din care 22 reprezinta soma(partea nereproductiva)iar perechea 23 reprezinta goma(partea reproductiva)alcatuit din cromozomi sexuali Forma genetica femeiasca este 46xx iar cea barbateasca este 46xy

Formeaza ideea predispozitiei spre comportamentul criminal al pesoanei cu anomalii cromozoice Principalele anomaloo sunt reprezentate de de formulele: 47xxy sindromul klinefelter, respectiv existenta suplimentara a unui cromozom x 47xyy respectiv existenta suplimentara a unui cromozom y(cromozomul crimei) Teoriile psiho-sociale Teoria asociatiilor diferentiate Edwin Sutherland Intemeietorul criminologiei americane Autorul teoriei diferentiale Lucrarecriminologie1924 2 tipuri de explicatii ale fenomenului criminal: In functie de elementele care intra in joc in momentul in care infractiunea este comisa(mecanista, situationala, dinamica) In functie de elementele care si-au exercitat influenta anterior , mai alesin viata delicventului (istorica, genetica) Explicatii genetice-ipoteza: un act criminal se produce atunci cand exista o situatie propice , pentru un individ determinat Comportamentul criminal nu este ereditar ci este invatat de indivizii care sunt in contact cu modele criminale Un individ devine criminal daca interpretarile defavorabile respectului legii domina interpretarile favorabile-principiul asociatiilor diferentiate Cei care devin criminali nu o fac pentru ca sunt in contact cu modele criminale si nu au sub ochi modele anticriminale Rata ridicata a criminalitatii se datoreaza unei organizari sociale diferentiate Teoria conflictelor de culturi Theorsten sellin Criminolog american Lucrarea conflictul cultural si crima Definea crima ca fiind o calamitate sociala Comportamentul uman nu poate fi determinat si ca atare nu se poate vorbi despre o cunoastere pur stiintifica in criminologie Cultura-totalitatea ideilor a institutiilor si a produselor muncii care, aplicata la srupuri determinate de fiinte umane permite a se vorbi despre regiuni culturale, despre tipuri de cultura, despre cultura nationala. Conflict cultural lupta dintre valori morale ori norme de conduita apuse ori aflate in dezacord

Norme de conduita- reguli, explimate sau implicite , pe care o persoana le urmeaza atunci cand se gaseste intr-o situatie care impune o actiune sau un raspuns din partea sa Diferentele etnice, sociale, de varsta, profesionale, religioase, antreneaza diferente de reguli si valori morale Raportarea unilaterala la un sistem diferit de valori- lipsa reprezentarii situatiei de incalcare a legii Situatii generatoare de conflict: 2 atitudini perfect morale dar bazate pe un valori diferite Intre legi arbitrare ori legi care favorizeaza coruptia pe deo parte si indivizi care se supun unor conceptii morale sanatoase pe de alta parte Intre legi conforme cu valori socialmente acceptate si indivizi care au coduri morale particulare Teoria anomiei Romert K. Merton Sociolog american Principala sa lucrare teoria sociala si structura sociala A formulat teoria anomiei , care evidentiaza faptul ca lipsa ori slabirea normei conduce spre lipsa caziunii intre membri societatii Autorul explica staea de anomie prin utilizarea conceptului de cultura si a celui de organizare sociala Cultura- ansamblul valorilor ce guverneaza conduita indivizilor in societate si desemneaza scopurile spre care acestia trebuie sa tinda Organizare sociala- ansamblul de norme si institutii care reglementeaza accesul la cultura si indica mijloacele autorizate pentru atingerea scopurilor Starea de anomie- cand exista decalaj intre scopurile propuse si mijloacele legitime Teoria angajamentului Howard S Becker Sociolog american A formulat teoria angajamentului in lucrarea sa outsiders 1963 Delicventa este o ????? a structurilor sociale care eticheteaza individul ca deviat Teoria angajatorului face parte din categoria explicatiilor privind factorii sociali ai respectului legii penale de ce anumiti indivizi respecta legea? Indivizii care comit infractiuni sunt cei ce nu sunt suficient angajati in angrenajul social Totodata, autorul analizeaza tehnicile de neutralizare ca fiind justificarile delicventilor in comiterea actiunilor infractionale: Descarcarea de responsabilitatea propiilor actiuni Legatura cu prejudiciul comis prin infractiune-considerat inexistent

Consideratia unei vatamari juste Condamnarea celor ce condamna Sanctionarea exigentelor sociale generale in schimbul salvarii celor ale unui grup social restrans Teoriile psiho morale Teoriile psiho-morale de factura psihoanalitica Sigmund Freud(1856-1939) Creatorul psihoanalizei Contribuie la dezvoltarea gandirii criminologice prin 3 instante psihice: inconstientul, preconstientul si constientul Elemente structurale ale psihicului : Sinele (sediul tendintelor instinctuale si al refulatului) ia locul constientului Eul Supraeul Explicatiile privind etimologia mevrazelor (complexul oedipan) 3 factori intervin la persoanele bolnave: Predispozitii ereditare Influenta unor evenimente din prima copilarie Renntarea reala-unde se includ si diferitele frustai provocate individului de mediu social si mai ales de cel moral Evenimente din prima copilarie- instinctul sexual parcurge mai multe faze ,in functie de anumite sone erogene in jurul carora se situeaza libidoul :faza orala, faza anala, faza genitala Explicatii privind fenomenul criminal Teoria criminalului nevrotic Fr. Alexander si H Staub Lucrarea criminalul si judecatorii sai 1020 Au clasat criminalitatea in 3 categorii: 1. Criminalitate imaginara 2. Criminalitate ocazionala 3. Criminaliltat relationala Teoria personalitatii antisociale Kate Friedlander Analizeaza delicventa juvenila Considera ca la origine copilul este o fiinta instinctiva care se adapteaza social parcurgand : Etapa relatiilor dinter copil si parinti Etapa formarii supraeului

Etapa relatiilor ce se dezvolta in grupul familial Teoriile psiho-morale autonome Teoria instinctelor Etienne de Gneeff Criminolog belgian Este considerat a fi fondatorul criminologiei elenice si pionier al criminologiei dinamice Criminologul considera ca personalitatea umana in general este determinata de instincre Ansamblul de tendinte instinctive organizate intre ele tinand cont ce viitor, adica organizate potrivit preocuparilor inteligentei formeaza structura afectiva Structura afectiva -2 grupe fundamentale de instincte: Instincte de aparare Instincte de simpatie

Teoria personalitatii criminale Jean Pinatel Criminolog francez Propune un model explicativ cu privire la geneza si dinamica actului criminal Personalitatea criminala nu trebuie inteleasa ca o varianta a speciei calaului uman Considera ca nu exista diferente de natura intre oameni, insa trecerea la actul criminal ce se face diferit in functie de pragul lor delicventional Orice om in circumstante exceptionale poate deveni delicvent Componentele nucleului personalitatii criminale care comanda conditiile trecerii la act sunt: - Egocentristul - Labilitatea - Agresivitatea - Indiferenta afectiva Criminologia dinamica sau criminologia actului Reuneste explicatii de tip noncauzal cu privire la fenomenul criminal Explicatii calificate de Edwin Sutherland mecaniste, situationale, dinamice-iau in calcul doar elemente care intra in joc in momentul in care infractiunea este comisa Actul de nastere- raportul asupra criminogenezei prezentat de E. De Greeff la cel deal 2lea congres international de criminologie de la Paris 1950 Noua orientare neaga valoarea stiintifica si utilitatea explicatiilor de tipul cauzal , se canalizeaza asupra actului in sine, facand abstractie de istoria infractorului , de factorii care actioneaza asupra acestuia anterior comiterii faptei

Criminologia dinamica-subramura a criminologiei teoretice care se ocupa cu studierea fenomenului criminal din punct de vedere al mecanismelor si al proceselor care insotesc trecerea la act La originea explicatiilor noncauzale se afla conceptia utilitarista a scolii clasice a dreptului penal Trecerea la act ca prelungire a explicatiilor etiologice Teorii dinamice complementare modele generale si modele particulare Modele particulare: Model care atribuie un rol determinant personalitatii Modele care atribuie un rol important situatiei Modele de analiza a procesului de trecere la act Modele particulare la trecerea la act Criminologul belgian Etienne de Greeff Modelul subiectiv- descrie trecerea la act asa cum acesta este trait de subiectul insusi Procesul criminogen trebuie raportat la actul grav Foloseste ca model procesul de convertire parcurs de indivizi Apartinand comunitatilor precivilizate Sunt parcurse 3 etape: Etapa asentimentului ineficace Etapa asentimentului formulat Criza Criminologul Jean Pinatel Model obiectiv- actul criminal este descris asa cum este perceput din exterior, de catre un observator care analizeaza dinamica personalitatii agentului Pentru ca un subiect sa treaca la act trebuie: Sa nu fie retinut de aprobiul public-proces asigurat de auto-legitimare subiectiva(EGOCENTRISM) LABILITATE-nu este retinut de amenintarea pedepsei AGRESIVITATE- obstacolele maeriale susceptibile sa impiedice executarea crimei sunt invinse INDIFERENTA AFECTIVA- nu este retinut de sentimentul ca produce un rau modelul particular propus de H Becker Modelul de analiza de trecere la act- succesiunea secventelor conduc persoana autoului in interactiunea cu situatia pre-criminala pana la consemnarea actului Gresala ???? anterioare: considera ca toti factorii care contribuie la producerea fenomenelor actiunii simultan explicatii sincronice Un model trebuie sa ia un considerare faptul ca modurile de comportament se dezvaluie potrivit unei secvente ordonate Studiu-diferitele faze pe care le parcurge un individ pt a deveni consumator de droguri

Contributia factorilor constienti si rationali la trecerea la act: Analiza vointei de a experimenta Analiza actelor deviante ca motivatie Actele ???? ???? adesea comise de indivizi care nu au intentia de a actiona in acest sens Model general: modelul arborelui- sociologul american Albert Cohen Analizeaza un sistem de propuneri aplicabile numeroaselor varietati de devianta Pune accentul asupra factorilor sociali asupra deviantei Analiza explicatiilor la nivel psihologic- mecanisme motiavtionale concepute de diversi autori au pus accentul fie pe autor, fie pe situatie, fie pe conjunctura dintre variabilele actorului si cele ale situatiei- acestor explicatii se opun teoriile care vad in devianta rezultatul unui proces de interactiune Actul deviant- succesiune de etape in interiorul carora are oricand posibilitatea de a alege directia Aceste teorii comorta o comceptie asupra actului insusi ca o tentativa, un proces de tatonare a terenului , care nu este niciodata in integime determinat de trecut si este mereu susceptibil de a-si modifica cursur ca raspuns la schimbari intervenite la nivelul actorului , a situatiei Teoriile dinamice Explica actul ciminal in sine , in afara oricaror referinte la trecutul infractorului Deosebiri: Modele de trecere la act- formulate ca prelungiri are explicatiilor etiologice (teorii dinamice elementare) Teorii dinamice- teorii principale ale actului criminal (contrare teoriilor cauzale) Teoria retinerii Walter O Reckless A mai fost denumita : In varianta originala containment theory In doctrina franceza la theorie desbarrieres Este pus sub semnul intrebarii insasi conceptul de cauzalitate-valabilitatea aplicarii acestuia intr-o explicatie privind comportamentul uman Autorul presupune ca ipotezele si explicatiile criminologilor sa nu mai recurga la conceptul de cauza ori combinatii de cauze Ipoteza teoriei: exista o stare sociala externa de retinere, precum si un tampon interior-> menire: a asigura o aparare impotriva devierii indivizilor de la norma legala sau sociala Retineri interne: O imagine favorabila despre sine cu celelalte persoane , cu grupurile , cu insitutiile: O cunostinta de a fi bine plasat , de a crea un obiectiv

Un nivel ridicat de toleranta la frustare Principii morale si etice interioare puternice O buna dezvoltare a eului si a supra eului Aceste componente ce alcatuiesc retinerile (interne si externe) nu sunt cauze, ci tampoane sau izolatii cu rolul de a opri presiunile, atragerile si puseurile Retineri absente sau fragile- este posibil ca persoana sa vedieze de la conduita conforma cu norma, ea devine vulnerabila, putand sa comita diverse abateri sau crime Retineri puternice- este putin probabil ca persoana sa devina infractor Teoria acopera o zona medie a fenomenului , ca neputand fi aplicata extremelor delicventei. Nu este aplicabila infractorilor care sunt rezultatul unor puseuri interne irezistibile Teoria strategica Maurice Cusson Surse de inspiratie: 1. Autobiografiile criminale-sicursul delicventilor despre propiile decizii, ocazii de care profita, strategii si lupte 2. Gandirea unor sociologi care ilustreaza un discurs fara sorespondenta in criminologie omul este un actor care ia decizii, dezvolta strategii, urmareste scopuri, ataca si se apara ???? delicventa aduce autorilor ei mai multe avantaje daca ne imaginam in mod obisnuit Delictul apare ca mijloc in realizarea scopirilor pe care le urmaresc majoritatea oamenilor- doar o minoritate se va angaja profund in crima- frecventeaza camarazii care ii incrimineaza in tehnicile criminale Analiza strategica concepe delictul ca un comportament orientat spre rezultate avand rationalitatea sa propie, tinand cont de oportunitatile care se ofera actorului si de conduita adversarilor sai Comportamentul- o secventa de acte; actiunea umana conteaza mai mult decat personalitatea Rezultate- rezultatele pe care actorul doreste sa il atinga si care este vizat anterior actului In locul interogatiilor cauzale- ce aduce crima autorului ei ? Rationalitatea- prezuma capacitatea delicventului de a lua decizii pana la un punct rationale Conflicte- delicventul este un actor care decide tinand cont de actiunea adversarilor sai.