Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Experimentul gândit de Solomon Asch este relativ simplu. Grupuri de maxim nouă persoane sunt
invitate pentru a participa la un experiment despre ceea ce ar trebui să fie testarea mecanismelor
percepției. Li se prezintă serii de planșe, în stânga cu o linie verticală, numită linie-etalon, iar drepta
cu trei linii verticale, dintre care trebuie s-o identifice pe cea identică cu linia etalon. Și pentru că nu
erau persoane care să fi stat cu ochii în monitor până la 30 de ani ca acum, șansele de a alege greșit
erau infime. Asta doar în teorie. În practică, ne aflam în fața unei tentative de manipulare, numai
puțin de opt membri ai grupului fiind complici și unul singur, subiect. Mai mult, printr-o tragere la
sorți aranjată, subiectul naiv ajunge să-și spună printre ultimii (sau penultimul), după ce majoritatea
complicilor se pronunțaseră deja.
Sentimentele de disconfort ale subiectului naiv au crescut pe masura si altii dadeau acelasi raspuns
eronat. La sfârsit era rândul subiectului naiv sa raspunda, si el avea de ales în a da un raspuns
conform cu celelalte, sau sa ramâna independent. Pâna la sfârsitul experimentului au existat între 5
si 12 asemenea acte de „conformism”, în fiecare din cele 10 / 15 probe. Fiecare proba critica a
confruntat subiectii cu aceeasi dilema: fie sa se conformeze, si în acest fel sa nege evidenta, fie sa
ramâna independenti. Asch a sperat la începutul studiului ca majoritatea subiectilor îsi vor mentine
convingerile în fata majoritatii unanime, dar rezultatele au aratat ca, pe când în conditia control doar
doi subiecti se înseala, unul asupra unui item, celalalt asupra a doi, dovedind astfel lipsa de
ambiguitate a stimulului .
Coronavirus in Romania :
Infecția cu virusul nCoV a apărut în decembrie 2019 în orașul Wuhan, China, de unde s-a propagat în
majoritatea provinciilor chineze și mai multe țări din lume, inclusiv în Europa.
Putem regasi in aceasta situatie unul dintre tipurile de influenta sociala , si anume
CONFORMISMUL . Oamenii isi schimba perceptiile , opiniile si comportamentul astfel incat sa le
aduca in concordanta cu modelele grupului intern . De exemplu , majoritatea Romanilor veniti
din strainatate au ales sa formeze efectul de “ turma “ , venind in tara fara a se gandi la viitoarele
consecinte .
Comportamentul oamenilor pe social media : Aici putem vorbi despre o totala obedienta ,
majoritatea oamenilor prefera sa isi schimbe comportamentul ascultand tot felul de „ fake
news” . intr-adevar , unele dintre ele sunt chiar credibile dar lumea ar trebui sa isi pastreze
calmul si sa urmareasca cu atentie adevaratele stiri . Lumea tinde sa fie prea usor influntabila si
asta nu este un lucru tocmai bun .
Sunt multe categorii de oameni care se incadreaza aici : ,majoritatea isi dau cu parerea fara sa
stie , altii care fac pe „ medicii” sau „atotstiutori „ , cei care fac „ fake news” ,etc.
- Care a fost până acum experiența voastră (și/sau a familiei voastre) legată de acest
fenomen?
Recent am iesit scurt din casa . Cu masca . In centrul Pitestiului . Se pare ca am fost inca o
imagine destul de amuzanta pentru multi, de vreme ce cativa cumparatori au pufnit in ras,
incepand sa ma ironizeze. "Mai vorbim noi intr-o saptamana", mi-am spus in gand, amintindu-mi
de cat de razant au crescut cazurile de Covid-19 in Romania , in numai 48 de ore. Amuzatii erau
aceiasi, insa, care asteptasera deja la coada inainte de ora 7, ora deschiderii, si care au dat buzna
sa-si faca acele "provizii", adica un comportament asemanator unui hamster care-si umple falcile
cu hrana.