Etica

comportamentului si a
comunicarii in relatiile
de tip familial
Studenti : Geana Antoanela , Ela
Andreica , Alexandra Pasc
 • Educatorii părinților și ai vieții de familie lucrează cu sisteme
familiale complexe, diverse credințe și sisteme de valori, și
o varietate de instituții sociale și agenții. Mulți se confruntă
cu aceste probleme în mod relativ izolat și limitat
îndrumare dintr-un domeniu emergent. Acest document a
fost dezvoltat pentru a fi oferit o abordare atentă și
echilibrată a înțelegerii principiilor etice și un proces
concret de utilizare a acestora pentru a aborda probleme
etice dificile și dileme.
• Abordarea etică relațională oferă un loc de plecare pentru
înțelegerere a relațiilor ca context pentru luarea deciziilor
etice. Această perspectivă permite o examinare atentă a

Etica
relațiilor multiple pe care părintele și educatorii din viața de
familie se întâlnesc ca un pas spre aplicarea
principiilor.Profesioniștii din educația pentru viața
părintească și de familie o văd, de asemenea, ca un ghid
pentru acțiune. Efortul pentru relații de îngrijire în toate

relationala
interacțiunile profesionale este scopul eticii relaționale.
Etica relațională oferă o înțelegere clară a stării imediate a
unei relații ,precum și a obiectivelor de stabilire a unei
relații de grijă. Oferă atât proces cât și conținut pentru etică
comportamentala. Principii generale pentru dezvoltarea
relațiilor îngrijitoare și respectuoase cu membrii familiei
sunt prezentate în secțiunea despre etica relațională .
• Abordarea principiilor eticii a fost legată de etica relațională
,abordarea prin organizarea principiilor în jurul conceptului
de relații.Acest lucru permite părinților și educatorilor de
viață de familie ca grup să se articuleze principii importante
care pot ghida interacțiunile cu diferite populații.Principiile
sunt destinate să-i ghideze pe educatorii părinților și ai
vieții de familie deciziile și acțiunile de zi cu zi .
•
Din discuțiile dintre etică au apărut trei virtuți esențiale

1. Îngrijire: o 2. Prudență /
nevoile și deciziile
dispoziție pentru a agenți în propria lor Înțelepciune practică:
bazate pe reflecție și
spori bunăstarea viață. Abilitatea de a
consultare.
membrilor familiei ca. înțelege concurența

3. Speranță / Membrilor și alți Aceste dispoziții oferă

Optimism: o dispoziție indivizi și să vadă un legat de viața de educatorilor de viață
de a privi punctele potențial pozitiv în familie. si de familie puncte
forte ale familiei, situații forte pentru

Gândire și
comportament într-o
manieră etică.
 Unele dintre cele importante
principiile care îi ajută pe educatorii
vieții de familie în acest scop sunt:
 1. Relația părintelui și educatorului de viață de familie cu individul
membrii familiei, colegii și comunitatea este atât contextul, cât și
punctul de contact pentru gândirea și acțiunile noastre etice. Asta înseamnă
că părinții și educatorii din viața de familie se vor concentra pe relații în
înțelegerea problemelor etice și depind de dezvoltarea
relații de îngrijire pentru a ghida mișcarea spre acțiuni etice.
2. Părinții și educatorii din viața de familie poartă responsabilitatea
principală inițiați pe o relație bazată pe încredere, grijă și înțelegere. Toate
relațiile sunt interacțiuni bidirecționale și viața părintească și ce de familie,
educatorii nu pot asigura că toate relațiile lor vor fi pozitive.
Cu toate acestea, părinții și educatorii din viața de familie vor modela
acceptarea,
grijă și înțelegere față de membrii familiei și colegi
urmărind o relație reciproc respectuoasă și grijulie.
3. Toate relațiile au etape de dezvoltare previzibile. Părinte și
educatorii vieții de familie își vor adapta practica la înțelegerea lor
a stării și etapei unei relații.
 4. Educatorii părinților și ai vieții de familie vor aduce o bază de
cunoștințe generale , principii despre copii și tineri, părinți, familie și
comunitate,
sisteme de partajat cu membrii familiei. Educatori ai părinților și ai vieții
de familie
vor lucra în colaborare cu părinții pentru a înțelege modul în care aceste
principiile se aplică membrilor și situațiilor individuale ale familiei.
5. Educatorii părinților și ai vieții de familie vor stabili limite asupra
relației lor
. Intensitatea relațiilor
vor varia, dar bunul educator al vieții de familie va fi vigilent
in responsabilității sale de a alimenta interdependența între familie,
membrii și alte sisteme comunitare.
Părinții și educatorii din viața de familie trebuie să ia
responsabilitatea majoră pentru inițierea unor relații
sănătoase și trebuie să funcționeze
pentru a menține aceste relații. În multe cazuri relațiile
cu adulții
asumați starnesc rapid o atitudine de respect și
înțelegere reciprocă. În altele
cazuri pot exista o serie de bariere care fac această
relație mult mai
greu de construit într-o relație egalitară și
respectuoasă. Părintele și
educatorii vieții de familie trebuie să continue să
dezvolte o înțelegere a
procesul relației și cum să faciliteze cel mai bine
relațiile sănătoase
printre membrii familiei, colegi și ei înșiși
 - soţii nu sunt fideli unui altuia, ori sunt geloşi;

- interacţiunea nu se bazează pe reciprocitate; - rolurile în familie

sunt repartizate incorect între membrii familiei;

- atitudinea soţiei/soţului nu este respectuoasă faţă de părinţii lor,

Etica în faţă de bunei şi alte rude apropiate;

comportamentul - nu coincid poziţiile părinţilor/buneilor în educaţia copiilor;

familial este - spaţiul individual şi preferinţele culturale nu sunt respectate;

încălcată atunci
când: - interesele membrilor familiei se deosebesc radical şi nu se
discută despre motivele apariţiei acestora;

- unul dintre membrii familiei se străduie să-i manipuleze pe

ceilalţi; - unii membri ai familiei trişează;

- alte motive care pot produce neînţelegeri sau chiar conflicte.

 În concluzie, menţionăm că existenţa în familie a unei
balanţe a îndatoririlor şi responsabilităţilor, respectarea
reciprocă a membrilor familiei, comportamentul
binevoitor, afectuos, fereşte membrii săi de discuţii inutile
şi de disconfort psihologic. Comportamentul etic formează
imaginea de sine în calitate de persoană amabilă,
indulgentă, afectuoasă, binevoitoare, calităţi importante
atât în familie, cât şi în spaţiul extrafamilial, în relaţiile cu
prietenii şi în cele de serviciu.