Sunteți pe pagina 1din 3

NUME: POPA

PRENUME: ANA- MARIA


AN: I
FORMA DE INVATAMANT: IF

REFERAT

ROLUL LOGICII IN PSIHOLOGIE

DEFINITIA LOGICII

Logica este o disciplina care se ocupa de studierea regulilor si principiilor care guverneaza
gandirea corecta si rationamentul. Ea poate fi impartita in mai multe subdomenii, cum ar fi
logica generala, logica matematica si logica dialectica. Logica generala este o ramura a
logicii care se concentreaza pe formele fundamentale ale gandirii, cum ar fi notiunea,
judecata si rationamentul. Logica matematica, sau simbolica, este o ramura a logicii care
studiaza operatorii logici, precum negatia, conjunctia si disjunctia. Logica dialecta este o
ramura a logicii care se concentreaza pe raportul dintre formele logice si continutul lor, din
persperctiva filozofiei materialismului dialectic.

Logica este o disciplina care exista de foarte mult timp, chiar mai mult decat geometria.
Primele lucrari de logica au fost scrise de catre filosoful grec Aristotel, iar de atunci, aceasta
ramura a stiintei a cunoscut perioade de dezvoltare intense, dar si perioade mai putin
productive. Inainte de Aristotel, filosofi precum Platon si Socrate au abordat subiectul logicii,
dar numele acestei discipline a fost a adoptat mai tarziu.

SOCRATE

Socrate (469-399 i. Hr.) a fost una dintre cele mai remarcabile personalitati ale omenirii. El
nu a lasat nimic scris, dar discutiile sale cu diverse persoane din toate clasele sociale au fost
inregistrate de catre Platon si contin cele mai juste morale si idei corecte despre bine,
dreptate, frumos, iubire, prietenie. In dialogurile sale, Socrate folosea ironia si aborda
interlocutorul cu o aparenta naivitate, sustinand ca nu stie nimic in comparatie cu cei care
pretind ca stiu totul. El ii confrunta pe ceilalti cu intrebari simple, dar in realitate foarte
provocatoare, iar ceilalti ajungeau sa ii dea mereu dreptate. Al doilea pas al discutiei sale era
“maieutica”( MAIEÚTICĂ s. f. (La Socrate) Arta de a scoate la iveală în cursul discuțiilor
filosofice, prin întrebări neașteptate, adevărul.)

Prin care ajuta interlocutorii sa inteleaga rolul lor in lume si in societate. Maieutica este un
procedeu de generalizare inductiva prin care se stabileste adevarul pentru toate celelalte
cazuri similare posibile, folosind un numar limitat de cazuri. Viata si activitatea lui Socrate au
fost marcate de maximul scris pe frontispiciul templului lui Apollo din Delphi: “Homo nosce
te ipsum” care inseamna “ Cunoaste-te pe tine insuti” si continuarea “ si vei cunoaste
universul si zeii”. Aceasta se refera la o cunoastere superioara, transcedentala, o cunoastere a
ceea ce este cu adevarat divin. Din cauza ideilor pe care le impartasea tuturor celor dispusi
sa-l creada, Socrate a fost considerat un pericol pentru cetatea Atena si a fost condamnat la
moarte, fiind obligat sa bea otrava.

PLATON

Platon (427-347 i.Hr) Discipol a lui Socrate si maestru a lui Aristotel a fost ganditorul
care a pus bazele filosofiei antice grecesti. Dialogurile de tinerete a lui Platon poarta
marca gandirii lui Socrate. A carui condamnare la moarte l-a impresionat profund si pe care
a facut tot posibilul sa-l reabiliteze. Pentru Platon era foarte importanta distinctia intre opinii
si stiinta. Opinia isi are sursele in simturile noastre, fiind foarte utila si practica zi cu zi. La
cunoastere se poate ajunge prin inteligenta.

ARISTOTEL

Aristotel, cunoscut ca “ parintele logicii”, a organizat bazele stiintei sub numele de


“analitica”. Acest lucru, ceea ce noi numim astazi filosofie logica, era numit de catre
Aristotel analitic. Teoria privind rationamentul demonstrativ a fost numita analitica, in timp
ce teoria care se ocupa cu rationamentul probabil a fost numita dialectica. Termenul “logica”
provine din grecescul “logos”, care inseamna gandire sau ratiune,

Importanţa logicii
"Logica te va duce de la A la Z. Imaginația te va
purta dincolo de limite." (Albert Einstein)
Logica este o disciplina care ghideaza alte stiinte, dar nu poate fi considerata stiinta in sine.
Ea este radacina tuturor stiintelor si este necesara pentru orice gandire, inventie, inovatie sau
idee care a aparut in mintea umana, deoarece se bazeaza pe rationamentul logic. Logica,
inteleasa ca stiinta a legilor rationamentului, nu poate fi ignorata de nici o stiinta sau
disciplina, astfel ca ea are legatura cu psihologia. Logica, in intelegerea informatiilor, este la
baza memorarii logice si contribuie la formarea mecanismelor logico-matematice care
coordoneaza intreaga noastra activitate si comportament, precum si la formarea calitatilor de
gandire si limbaj, ajutandu-ne sa ne adaptam cat mai bine la situatiile concrete cu care ne
confruntam.
Logica este prezenta si in teologie, in Evul Mediu, unii filosofi au utilizat instrumentele
limbii si ale logicii pentru a justifica existenta lui Dumnezeu.
In domeniul juridic, logica a fost implicata inca din antichitate. In anii 1950, sub influenta lui
Georg von Wright, a fost creata o logica deontica care a permis formalizarea rationamentelor
referitoare la obligatii, interdictii, datorii si drepturi.
Logica este esentiala pentru intelegerea problemelor si ajuta la formularea intrebarilor
corecte pentru aflarea adevarului. Ea ne ajuta sa fim clari in argumentare si ne ajuta sa luam
decizii bazate pe rationament logic, cum ar fi aprinderea becului atunci cand suntem intr-o
casa intunecoasa pentru a evita posibile accidente. Logica se aplica in multiple situatii
cotidiene si poate fi observata in rationamentele cunoscute in scoli, cum ar fi exemplul cu
metalele care conduc electricitatea sau rationamente care implica ploaia si norii. De
asemenea, logica poate fi utilizata pentru a analiza rationamentele care implica legi si norme,
cum ar fi faptul ca prietenia nu este o infractiune sau ca toti avocatii care au studii juridice
cunosc codul penal. Este important sa invatam si sa studiem logica pentru a ne putea face
rationamentele clare si coerente pentru a lua decizii bune in viata de zi cu zi.
Logica este importanta in psihologie pentru mai multe motive. In primul rand, logica ne
permite sa gandim si sa luam decizii bazate pe dovezi si rationamente valide. Aceasta poate fi
utila atat in cercetarea psihologica, cat si in practica clinica, deoarece ajuta la identificarea si
intelegerea problemelor psihologice si la dezvoltarea de interventii eficiente.
In al doile rand, logica poate ajuta la eliminarea erorilor cognitive, cum ar fi false
rationamente sau prejudecati, care pot distorsiona perceptia realitatii si pot conduce la luarea
de decizii nefaste. Folosind logica si metoda critica, putem analiza afirmatiile si argumentele
si putem determina daca sunt valide sau nu.
In cele din urma, logica este importanta in psihologie, deoarece ne permite sa intelgem mai
bine modul in care gandim si luam decizii, cee ace poate fi util pentru a ne imbunatati
abilitatile cognitive si pentru a ne gestiona mai bine emotiile si comportamentele.

Bibliografie
https://ro.scribd.com/doc/16697286/Aristotel
https://dexonline.ro/definitie/logic
http://comunitate.ziare.com/blogs/15099/15979/aristotel-concep-ia-politico
https://jurisdictie.wordpress.com/2012/12/11/de-ce-e-importanta-logica/
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/logica-juridica/obiectul-si-importanta-
logicii/
http://cuvintecelebre.ro/subiecte/imaginatie/
http://www.materie.ro/materie/importanta-logicii-201
“Logică şi argumentare” Elena Lupşa, Victor Bratu, Maria Dorina Stoica. Editura „Corvin”

S-ar putea să vă placă și