Modele culturale

Cultura cuprinde o serie complexa de aspecte, analizate din prisma mai multor
filosofi. Acestia si-au spus pe rand parerea despre sensul culturii si despre cum
considera ca aceasta influenteaza sau este influentata de viata unui popor.
Cultura poate fi definite de mai multe aspect ale societatii, mai ales de om ca
membru al acesteia, conform lui Taylor Eduard, precum arta, moravuri, legi sau
obiceiuri. Acestea reprezinta manifestarile de viata ale popoarelor si contin
elemente referitoare la mitologie, limbaj, ritualuri, ceremonii etc. Ele reprezinta
cateva dintre obiceiurile intreprinse de om in cadrul unei societati care o definesc si
pun bazele culturii.
Boas, de asemenea, considera ca un rol foarte important in cadrul culturii il are
istoria. Conform acestuia, cultura fiecarui popor are la baza evolutia sa istorica,
aceasta fiind influentata de mediul geographic si social in care s-a dezvoltat si de
modul in care oamenii au dezvoltat cultura primita de la stramosi si din exterior. De
aceea, fiecare cultura este unica. Ea depinde strict de mediul si oamenii de la care
provine si care sunt la randul lor influentati de cultura. Desi respecta cultura
formata de inaintasii lor, oamenii continua sa o sustina si dezvolte pe parcursul
fiecarui secol.
Conform lui Sapir Edward, cultura este definita de trei aspecte principale. Primul
este reprezentat de manifestarea mostenirii vietii materiale si spirituale a oamenilor.
Astfel considera ca trecutul pune bazele culturii pe care fiecare individ si-o insuseste
ulterior. Al doilea aspect este constituit de cunostintele si experienta acumulata,
care este alcatuita de reactii tipice sau printr-o indelungata traditie. Iar cel de-al
treilea aspect pune in lumina elementele psihice in contrast cu elementele
civilizatiei pur materiale. Astfel, acesta sustine ca fenomenul cultural se manifesta
prin intruchiparea unor elemente din trecut, obiceiuri sau experiente accumulate,
dar trecute prin filtrul gandirii fiecarui individ ce duc la manifestarea activa in planul
creatiei, obtinand astfel sensuri culturale.
In ceea ce il priveste pe Malinowski, acesta atribuie culturii o definitie putin atipica
conform careia aceasta reprezinta, inainte de toate, un instrument care ii permite
omului sa resolve problemele pe care le va intampina in procesul de satisfacere a
nevoilor sale. Astfel, acesta vede cultura ca fiind alcatuita dintr-o serie de elemente
indivizibile interdependente pe care omul le creeaza. Purtandu-si activitatea zilnica
pentru a-si indeplini nevoile, indivizii ajung sa creeze o serie de mestesuguri,
obiceiuri, credinte, meserii si chiar bunuri de consum, care private per ansamblu
alcatuiesc definitia lui Malinowski despre cultura. De asemenea, cultura apare ca
fiind atat psihologica, cat si colectiva deoarece este privita ca o imbinare dintre un
mediu artificial, creat de om pe baza nevoilor sale si dorintei de satisfacere a
acestora si un system de obiceiuri deprins in urma unei perioade mai lungi de timp,
dar care provine din acelasi motiv.
Din alt punct de vedere, cultura apare ca o eliberare a omului de sine, iar limbajul,
religia si stiinta sunt momente ale acestui proces. Cassirer sustine asfel ca omul se
diferentiaza de restul speciilor prin faptul ca lumea sa nu se limiteaza doar la
aspectul material, ci traieste intr-un univers symbolic. Prin acesta, realitatea umana
capata alte dimensiuni si omul tinde sa perceapa orice stimul extern prin prisma
unor imagini artistice, simboluri mitice, de rituri religioase. Mai exact, raspunsul
individului la acesti stimuli este amanat de faptul ca omul este fascinat de formele
culturii si tinde sa priveasca fiecare aspect al vietii din mai multe unghiuri si ca
atare raspunsul sau este amanat de formele lingvistice.

Conform lui Linton Ralph, cultura ofera membrilor unei societati un ghid
indispensabil in toate manifestarile vietii. Mai exact, el considera ca aceasta
cuprinde o serie de aspect privitoare la comportamentul individual, dar detine si
factori comuri. Printre cei din urma se Numara raspunsul unei societati intr-o situatie
data, care va avea o opinie comuna. Astfel, acest model cultural se bazeaza pe un
anumit comportament general pentru toti membrii unei socitati, dar personalizat de
fiecare individ ulterior.
Moles Abraham sustine ca gandirea este devenirea culturii. Astfel, gandirea
influenteaza comportamentul omului in societate si actiunile intreprinse de acesta
in fata unei anumite situatii. Aceasta este imbinare dintre educatie si ceva nativ cu
care se nasc cei noi veniti in lumea spiritului. Cultura imbratiseaza, astfel,
ansamblul elementelor intelectuale si reprezinta modul in care omul isi proiecteaza
stimulii, mesajele primite din exterior pentru a constitui perceptii. Prin intermediul
gandirii, se pot creea astfel, idei noi pornind de la idei vechi, de la cultura in
general. De asemenea, omul valorizeaza diferit anumite aspect ale vietii prin cultura
personala, alimentand astfel propria viata mentala, dar si pe a celorlalti, prin
exprimarea ideilor. Dintre acestia se deosebesc cativa care nu se tem sa isi exprime
parerea sau arta, modalitatile lor de creatie fiind speciale, dar conditionate tot de
conceptele, cuvinte si formele pe care le primesc.

Comportamentul contine, conform lui Sorokin, toate atitudinile si reactiile omului in

interactiune cu mediul sau de viata. Acesta descrie o manifestare umana externa,
dar dezvaluie un fond individual si intelctual intern si reprezinta astfel socitatea
omeneasca si interactiunile dintre acestia ce pun bazele relatiilor sociale. Cultura se
refera astfel la totalitatea semnificatiilor si valorilor dovedite de indivizi in
interactiune si constituie piatra de temelie a instituiilor ce se ocupa cu studiul
acestora. Ea descrie doar actele de comportament ce definesc o personalitate si
care pot da nastere unor semnificatii. De aceea, nu orice comportament care este
sau nu demn de apreciere, ajuta la definirea culturii unui popor, aceeasta din urma
fiind dezvaluita prin raporturile dintre om si om.