Mărimea efectului

Mărimea efectului
Ce este mărimea efectului?
În științele sociale, termenul de mărime a efectului (engl. effect size) face referire la
magnitudinea unui fenomen avut în vedere. În cazul științelor educației și al testării empirice a
eficienței pe care o au diferite strategii/intervenții didactice, mărimea efectului ne arată cât de mare

Un exemplu este impactul pe care îl are acea

strategie/intervenție asupra reușitei
Un cadru didactic observă că la disciplina sa
studenților în învățare.
studenții obțin rezultate destul de slabe, atât la evaluările
Diferența dintre mediile
de pe parcurs, cât și la evaluarea finală. Fiind un cadru
rezultatelor obținute de două
didactic reflexiv își propune să vadă ce ar putea să facă
grupuri educaționale (vezi exemplul
diferit la această disciplină pentru a facilita mai bine
învățarea studenților.
alăturat) reprezintă o măsură brută

În urma unei analize mai amănunțite a situației a impactului avut de o nouă

descrise, dar și a literaturii de specialitate relevante pentru abordare instructiv-educativă

disciplina pe care o predă, acesta ajunge la concluzia că are aplicată doar în cadrul unei grupe.
nevoie să stimuleze mai mult, în rândul studenților, În urma analizei rezultatelor
învățarea prin colaborare. Prin urmare, cadrul didactic își obținute, cadrul didactic poate trage
proiectează, pentru semestrul următor, activități didactice o concluzie, fundamentată empiric,
care presupun un nivel mult mai ridicat de interacțiune între legată de nivelul impactului avut de
studenți și multe exerciții la care studenții vor avea de lucrat noua abordare implementată.
în grup. Această concluzie va fi relevantă
Pentru a măsura impactul, avut de noua sa pentru decizia de a implementa sau
abordare, asupra învățării/reușitei studenților, cadrul
nu această nouă abordare în
didactic va compara: (1) rezultatele obținute de studenții
continuare. Dacă impactul este unul
care vor parcurge disciplina în noul format (cu mai multe
scăzut (studenții din grupul care
activități realizate în echipă), cu (2) rezultatele studenților
beneficiat de noua abordare obțin
care au parcurs disciplina cu un an în urmă (în formatul
în medie aproape aceleași rezultate
inițial).
Centrul de Dezvoltare Academică
Universitatea de Vest din Timișoara
Decembrie, 2019
Mărimea efectului

ca cei din grupul care nu a beneficiat de noua abordare), cadrul didactic va analiza alte posibilități
de facilitare mai eficientă a învățării, în timp ce, dacă impactul este unul crescut (studenții din
grupul care a beneficiat de noua abordare obțin în medie rezultate mai mari ca cei din grupul
care nu a beneficiat de noua abordare), strategia/intervenția didactică folosită va fi păstrată și
implementată în continuare. Totuși, rămâne întrebarea cât de mare trebuie să fie diferența dintre
cele două medii pentru a concluziona că noua abordare trebuie implementată în continuare? La
această întrebare vom răspunde prin următoarele rânduri.

Cum se calculează mărimea efectului?

Există mai multe modalități prin care se poate afla mărimea efectului avut de o
strategie/intervenție didactică asupra reușitei studenților. O primă modalitate este cea prezentată
în exemplul de mai sus, compararea rezultatelor obținute de studenții care au participat la
intervenția/strategia didactică avută în vedere, cu rezultatele studenților care au parcurs aceeași
disciplină atunci când strategiile/intervențiile nu au fost implementate. O a doua modalitate ar
putea fi compararea rezultatelor avute de două grupuri de studenți care parcurg disciplina, în
același timp, cu același cadru didactic, acesta implementând strategia/intervenția didactică avută
în vedere doar în cazul unui singur grup de studenți. A treia modalitate ar putea fi compararea
rezultatelor obținute de aceeași studenți în două momente consecutive ale evaluării, momentul în
care se realizează evaluarea inițială (pre-test) și momentul evaluării finale (post-test), cu condiția
ca evaluarea să fie exact aceeași în ambele momente.
Referitor la formula de calcul, aceasta este una simplă și este dată de raportul dintre
diferența mediilor (M) celor două grupuri sau momente ale evaluării și media abaterilor standard
(AS) avute de cele două grupuri (sau momente de evaluare), după cum urmează:

𝑀(𝑔𝑟1) − 𝑀(𝑔𝑟2)
𝑚ă𝑟𝑖𝑚𝑒 𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡 =
(ASgr1 + 𝐴𝑆𝑔𝑟2)/2

Mediile și abaterile standard se pot calcula manual sau cu orice program de analiză
statistică. Recomandăm utilizarea Jasp (https://jasp-stats.org/) care este un program gratuit, intuitiv
și foarte ușor de folosit.

Centrul de Dezvoltare Academică

Universitatea de Vest din Timișoara
Decembrie, 2019
Mărimea efectului

Cum se interpretează mărimea efectului?

Să presupunem că profesorul din exemplul de mai sus a calculat mărimea efectului avut
de noua sa abordare didactică, comparând rezultatele studenților din anul în curs, cu cele ale
studenților din anul anterior și rezultatul obținut a fost 0,60. Dar ce înseamnă, cum interpretăm
această mărime a efectului de 0,60?
Unul dintre primii teoreticieni ai mărimii efectului a fost Cohen, care a și dezvoltat în
1962 formula de calcul prezentată mai sus. Același autor a propus și o grilă de interpretare a valorii
mărimii efectului (Cohen, 1988), după cum urmează:

- În jur de 0,20  efect scăzut

- În jur de 0,50  efect mediu
- În jur de 0,80 și peste  efect puternic

Totuși, în domeniul științelor educației, când ne punem problema interpretării eficienței

activităților didactice, este recomandabilă utilizarea abordării propuse de Hattie (2009). Reputatul
specialist australian a realizat în 2009 un studiu în care a sintetizat peste 800 de meta-analize
(incluzând peste 250.000.000 de elevi și studenți) referitoare la impactul avut de diferite categorii
de factori asupra reușitei studenților (engl. student achievement).

Figura 1. Grilă de
interpretare a mărimii
efectului (Hattie, 2009)

Centrul de Dezvoltare Academică

Universitatea de Vest din Timișoara
Decembrie, 2019
Mărimea efectului

În studiul său, Hattie a calculat mărimile efectului avute de fiecare factor în parte și a
realizat un clasament al acestora. Rezultatele studiului arată că aproape orice factor legat de
activitatea didactică are un impact pozitiv asupra rezultatelor obținute de studenți, și media acestor
efecte este 0,40. În acest context, Hattie a avansat ideea potrivit căreia un impact cu adevărat
important are cel puțin o mărime egală cu 0,40. În Figura 1, se poate observa grila de interpretare
a mărimii efectului propusă de Hattie. Astfel, raportat la exemplul de mai sus, o mărime a efectului
de 0,60 se încadrează în zona efectelor dezirabile, după Hattie; și în zona efectelor medii, după
Cohen. În urma acestei interpretări, cadrul didactic poate trage concluzia că noua abordare testată
poate fi folosită cu încredere în activitățile didactice viitoare.
Complementar celor de mai sus, merită menționat și faptul că nivelul impactului avut de
orice strategie/intervenție didactică trebuie analizat și în lumina raportului dintre resursele investite
pentru a implementa respectiva intervenție și mărimea efectului calculată în urma intervenției. De
exemplu, Hattie (2012) ne arată că, în învățământul preuniversitar, scăderea numărului de elevi
din clasă de la 30 până la 15 are o mărime a efectului comparabilă cu cea a implementării mai
frecvente a strategiilor de lucru (corect) pe grupe cu elevii în cadrul orelor, d = 21, respectiv d =
18. Deși mărimile efectelor reportate de cele două strategii sunt sensibil egale, este evident că
abordarea lucrului pe grupe cu elevii este o strategie superioară din perspectiva cost/eficiență. În
cazul diminuării numărului de elevi din clasă, efortul investițional presupune practic dublarea
numărului de clase și implicit al fondului de salarii în vederea salarizării cadrelor didactice care
vor preda la noile clase.

Referințe

Cohen, J. (1988). Statistical power analysis for the behavioral sciences (2nd ed.). Hillsdale, NJ:

Lawrence Erlbaum.

Hattie, J. (2009). Visible learning – a synthesis of over 800 meta-analyses relating to achievement.

New York, NY: Routledge.

Hattie, J. (2012). Visible learning for teachers – Maximizing impact on learning. New York, NY:

Routledge.
Centrul de Dezvoltare Academică
Universitatea de Vest din Timișoara
Decembrie, 2019