Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
de evaluare a performantelor
Efectul sau eroarea halou-Este acea eroare de evaluare a performantei determinata de faptul
ca evaluatorul sau managerul evalueaza un individ in general sau apreciaza un angajat in special,
ca avand performanta inalta sau scazuta, ca fiind corespunzator sau necorespunzator, bun sau mai
putin bun , prin luarea in considerare numai a unuia dintre criteriile de evaluare a performantei,
ignorandu-le pe toate celelalte.
Efectul sau greseala halou reprezinta tendinta unui evaluator de a se lasa impresionat de o
anumita trasatura a unei persoane, fara a tine seama si de alte caracteristici ale acesteia.
Prin urmare, efectul sau eroarea "halou" semnifica faptul ca o caracteristica pozitiva sau
negativa a persoanei evaluate poate sa le denatureze pe celelalte, modificand nejustificat
continutul evaluarii de ansamblu.
O opinie asemanatoare este exprimata si de Gary Johns, care subliniaza faptul ca efectul de
halo apare atunci cand evaluare unui individ din punctul de vedere al unei trasaturi sau
caracteristici tinde sa denatureze evaluarile pentru alte trasaturi sau caracteristici.Desi, efectul de
halo poate actiona in favoarea sau in defavoarea celui evaluat, in ambele cazuri evaluatorul nu
reuseste sa perceapa diferentele dintre cei evaluati, deoarece aceasta eroare perceputa tinde sa se
manifeste in jurul trasaturilor principale pe care evaluatorul le considera importante.
In acest context, amintim, de asemenea, adevarul recunoscut ca prima impresie asupra unei
persoane oarecare este, adesea, superficiala.De exemplu, sunt situatii in care unei persoane
atragatoare i se asociaza cu mai multa usurinta anumite circumstante atenuante.
Fata de multe din celelalte erori, ca, de exemplu eroarea de indulgenta, eroarea de severitate
sau eroarea tendintei centrale, care se produc, indeseobi, cand sunt evaluati mai multi angajati,
eroarea sau efectul halou implica evaluarea unui singur individ asupra mai multor aspecte ale
performantei.
Feldman defineste eroarea halou ca o corelatie stransa sau deosebit de importanta intre
evaluarile din mai multe domenii ale performantei.Din acest punct de vedere insa, rareori un
individ poate fi evaluat la acelasi nivel in fiecare din domeniile sau caracteristicile de
performanta avute in vedere.
Consecinta unei asemenea erori sitematice este aceea ca se atenueaza sau se micsoreaza
dispersia determinarilor realizate, variabilitatea lor, care devine mai restransa, acestea osciland in
jurul mediei mai mult decat este normal sau decat o justifica distributia gaussiana a calitatilor
profesionale sau a performantelor.
Eroarea evaluarii "logice"- Numita si "eroarea logicii de evaluare" a fost descrisa pentru
prima data de Newcomb, aceasta se refera la relatia stransa care se presupune ca ar exista intre
aspectele notate si care ai fi o extensie a propriului model construit apriori in mintea
evaluatorului.
Aceasta eroare de evaluare este o varianta a efecyului "halou" si consta in tendinta evaluatorilor
in general si a managerilor in special de a acorda calificative pe baza asa-ziselor considerente pur
"logice "si mai putin psihologice.
Eroarea din indulgenta (ingaduinta) si eroarea de severitate (exigenta)- Sunt erori ale
procesului de evaluare a performantei care apar atunci cand anumiti evaluatori sau manageri
manifesta tendinta de a evalua toti indivizi sau toti subordonatii fie la un nivel inalt sau prea sus,
fie la un nivel scazut sau prea jos.
Prin urmare, in cadrul evaluarii performantelor poate aparea tendinta de crestere a
subiectivitatii prin acordarea nejustificata de calificative foarte favorabile sau mult defavorabile.
Gary Johns, care, ocupandu-se de erorile evaluatorului, mentioneaza un set de tendinte
perceptuale conexe, ca, de exemplu:blandetea si asprimea.Blandetea se refera la tendinta de a
percepe activitatea celor apreciati ca fiind in mod special buna.Asprimea se referea la tendinta de
a percepe activitatea celor apreciati ca fiind in mod special ineficace.In cazul erorii din
indulgenta insa, majoritatea angajatilor primeste aprecieri foarte inalte ale performantei.
Aceste erori pozitive sau negative care se pot concretiza in evaluari superioare sau inferioare,
in calificative favorabile sau defavorabile, in supraevaluari sau subevaluari ale performantei sunt
determinate de faptul ca fiecare evaluator are, in primul rand, propriul sau sistem de valori si
dispune de un anumit set de criterii sau acaracteristici care actioneaza ca un standard fata de care
se fac evaluarile sau aprecierile necesare.
Evaluare performantelor se face cu mai multaindulgenta (ingaduinta) sau generozitate pentru
prieteni, colegi sau cunostinte si cu mai multa severitate (exigenta) sau mult mai obiectiv pentru
restul personalului.Altfel spus, nu trebuie neglijat faptul ca unii sefi ierarhici manifesta
favoritism, simpatizeaza in masura diferita persoanele supuse evaluarii notand cu destula
severitate abaterile, deseori, nerelevante ale unor angajati si fiind, in acelasi timp, foarte
indulgenti cu ceilalti.
slabe sau in cazul indivizilor carora nu le place munca si au o aversiune fata de aceasta.
Efectul recent-Datorita acestui efect recent, de ultim sau de moment, rezultatele bune ale unui
angajat potfi neglijate ca urmare a unui incident negativ sau a unui comportament nefavorabil
produs chiar inaintea evaluarii performantei.Aceasta problema potentiala a procesului de
Erorile neintentionate-Sunt acele erori care pot aparea datorita complexitatii proceselor de
reprezentare mentala sau de memorare si de prelucrare a informatiilor necesare evaluarii
performantelor.Aceasta deoarece, dupa unii specialisti, in procesul evaluarii performantelor,
managerii sau evaluatorii trebuie sa obtina informatiile necesare privind performanta unui
angajat,trebuie sa realizeze reprezentarea mentala a informatiilor respective.
Suma problemelor zero-In unele sisteme de evaluare a performantei, numarul celor evaluati
peste medie trebuie sa fie echilibrat de numarul evaluarilor sub medie.
Toate aceste probleme potentiale sau surse de erori ale procesului de evaluare a performantelor,
care se pot produce atat in mod neintentionat, cat si in mod intentionat, reprezinta aspecte
deosebit de importante care trebuie sa fie tratate ca probleme rezolvabile si nu ca obstacole de
netrecut.