INDRUMAR DE AFACERI

Albania

Informaii generale

Albania i-a declarat independena de Imperiul Otoman n 1912, dar a fost

cucerit de Italia n 1939. Partizanii comuniti au preluat puterea n 1944. ara s-a aliat
iniial cu URSS pn n 1960, apoi cu China, pn n 1978. La nceputul anilor 90, cei 46
de ani de regim comunist xenofob au luat sfrit i s-a trecut la un regim democratic.
Tranziia s-a dovedit a fi dificil, guvernele luptndu-se cu omajul ridicat, corupia,
infrastructura precar i o opoziie agresiv. Albania a progresat mult de la primele
alegeri libere, din 1991, dar totui rmn deficiene. Observatorii internaionali au
considerat c ultimele alegeri, dup reinstaurarea stabilitii politice n urma prbuirii
schemelor piramidale din 1997, au fost corecte. Cu toate acestea au fost sesizate fraude
la toate alegerile postcomuniste.
n urma alegerilor generale din 2013, o coaliie condusa de Partidul Socialist a
ctigat o victorie decisiv, promind reducerea criminalitii i a corupiei, stimularea
creterii economice i reducerea aparatului bugetar.
Sistemul politic: Albania este Republica Parlamentara. Presedintele republicii
neste Bujar Nishani, iar Guvernul este condus de premierul Edi Rama.
Transferul lin al puterii, a fost considerat un pas semnificativ nainte. Albania a
aderat la NATO n aprilie 2009 i este un candidat pentru aderarea la Uniunea
European. Albania este membra a : WTO, SAA, CEFTA, EFTA, Acordul de Comert Liber
cu Turcia, US-GSP etc.
In ciuda creterii economice constante din ultimii ani, Albania rmne una din
cele mai srace ri din Europa, avnd probleme ca de exemplu economia subteran
semnificativ i infrastructura energetic i de transport inca precar.

Geografie

Localizare:
Europa de sud-est, la malul mrilor Adriatic i Ionic, ntre Grecia la sud,
Macedonia la est i Muntenegru i Kosovo la nord.

Coordonate geografice:
41 00 N, 20 00 E

Suprafa:
total: 28.748 km2 (poziia 144 n lume)
uscat: 27.398 km2
ape: 1350 km2
Granie terestre:
total: 717 km
ri vecine: Grecia 282 km, Macedonia 151 km, Muntenegru 172 km,
Kosovo 112 km
Coast marina: 360 km
Ora locala: GMT+ 1

Climat:
Temperat blnd, ierni noroase, umede si rcoroase, veri senine, foarte calde i
uscate, interiorul tarii este mai rcoros i umed

Relief:
n general muntos i deluros, mici cmpii de-a lungul coastelor

Altitudini extreme:
cel mai jos punct: nivelul mrii 0 m
cel mai nalt punct: Maja e Korabit (Golem Korab) 2764 m

Resurse naturale:
petrol, gaze naturale, crbune, bauxita, crom, cupru, fier, nichel, sare, lemn,
hidroenergie

Utilizarea solului:
teren arabil: 24.0%
culturi permanente: 7.21%
altele: 76.%

Suprafa irigat: 3,530 km2

Probleme de mediu:
despduriri, eroziune a solului, poluare a apelor prin deeuri industriale i casnice

Mediu participarea la tratate internaionale:

semnatar: poluarea aerului, biodiversitate, schimbarea climei, protocolul Kyoto,
deertificare, specii pe cale de dispariie, deeuri periculoase, legile mrii,
protecia stratului de ozon, zone umede
neratificat: nici unul dintre cele de mai sus

Principalele orase: Tirana, capitala; Shkoder si Durres

Principalele porturi: Durres, cu un dever de marfuri de 3.526.114 tone si 853.748

pasageri ( in 2011) ; Vlora; Shengjin, Saranda, Porto Romano, Petrolifera Port
( Vlora)

Retea de sosele: 18.000 km care leaga Albania de tarile vecine; Retea de cai
ferate: 441 km, legata decea internationala prin Muntenegru si prin Coridorul VIII
prin Portul Durres.

Populaie

Populaie: 2.821.977 ( la ultimul recensamant din 2011)

Structura pe vrste (2011):

0-14 ani: 23.1% (brbai 440.528 / femei 400.816)
15-64 ani: 67.1% (brbai 1.251.001 / femei 1.190.841)
65 ani i peste: 9.8% (brbai 165.557 / femei 190.710)

Rata de cretere a populaiei (2011): 0.546%

Urbanizare:
 populaie urban: 53,7% din total (2011)

Grupuri etnice:
albanezi 95%, greci 3%, altele 2% (aromni, rromi, srbi, macedonieni,
bulgari) (1989)
Structura confesional:
islam 70%, ortodoxism 20%, catolicism 10%
observaie: procentajele sunt aproximative, neexistnd statistici cu privire la
afilierea religioasa. Toate moscheile i bisericile au fost nchise n 1967 i toate
practicile religioase au fost interzise, abia n noiembrie 1990 s-a permis
practicarea religiei n privat

Limbi:
albanez (oficial provine din dialectul Tosk), greac, aromn, rromanes,
limbi slave.
Salariul mediu si minim in Albania:
In leke
2008 2009 2010 2011 2012 2013 Description

36,537 40,874 43,625 46,665 50,092 52,150 Salariu mediu lunar

17,000 18,000 19,000 20,000 21,000 22,000 Salariul minim oficial

Veniturile pe familie

Venitul anual in leks Venitul lunar in leks Tip de familie

Pe familie Pe cap Pe familie Pe cap

178,3 178,31 14,8 14,8

O persoana
10 0 59 59
337,7 168,89 28,1 14,0
Cuplu fara copii
89 5 49 75
507,0 169,01 42,2 14,0
Cuplu cu un copil
33 1 53 84
520,1 130,03 43,3 10,8
Pensii
si Cuplu cu doi copii
23 1 44 36
407,9 77,5 33,9 6,4 Cuplu cu trei sau mai
31 59 94 63 multi copii
434,0 138,42 36,1 11,5
Familie cu un parinte
24 1 69 35
566,5 109,70 47,2 9,1
Alte familii
23 5 10 42
457,6 130,60 38,1 10,8
Total
91 8 41 84
asigurari sociale

2009 2010 2011 2012 2013 Description

Pensii urbane
380,852 384,187 390,956 399,959 418,399 - Total
165,227 169,523 173,663 179,945 192,719 - Femei
Din care:

Pensii batrani
 285,630 285,875 288,533 296,076 311,382 - Total
135,099 135,651 138,156 140,106 150,402 - Femeie

Pensii de invaliditate
45,146 48,402 52,023 55,245 59,241 - Total
16,976 18,600 19,966 21,279 22,934 - Femeie

Pensii urmasi
50,076 49,910 50,400 48,638 47,776 - Total
13,152 15,272 15,541 18,560 19,383 - Femeie

Moneda nationala in Albania este LEKE. Rata medie de schimb valutar in

2014: 1 EURO=139,5 LEKE.

Economia Albaniei

Privire de ansamblu
Albania, care a avut un sistem nchis i centralizat, se afl n dificila tranziie
nspre un sistem economic modern, bazat pe piaa liber.
Principalii indicatori economici ai Albaniei in perioada 2008-2015, conform datelor
INSTAT, sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Sursa: Banca Albaniei; INSATAT

Guvernul a luat msuri pentru stoparea criminalitii organizate, i un pachet de

msuri fiscale a fost recent adoptat cu scopul de a reduce economia subterana i de a
atrage investiii strine. Economia este susinut i de banii trimii acas n principal de
albanezii din Grecia i Italia, sum care se ridic la 15% din PIB. Aceasta contribuie la
echilibrarea balanei comerciale.
Albania face eforturi importante n vederea adoptrii aquis-ului comunitar, n
special n ceea ce privete libera concuren, achiziiile publice i standardizarea.
Cadrul legislativ referitor la mediul de afaceri a fost mbuntit, prin implementarea
unor reforme n domeniul taxelor i impozitelor. In vederea dezvoltarii industriei
incepand cu martie 2012 au fost anulate taxele de import pentru masini si
echipamente industriale.
Piaa muncii este afectat de rata omajului i de nivelul ridicat al muncii la
negru, care a atins n Trim III 2014 un procent de 17.0%. Procentul somajului in randul
populatiei tinere este ingrijorator, atingand n aceiasi perioada 32,4%.
Investitii
Sectoarele prioritare de investitii ale actualului Guvern sunt: energia, turism,
industria de prelucrare a produselor agricole si alimentare, mineritul, serviciile si
productia.
Conform datelor din World Investment Report 2012, al UNCTAD, in 2010 au fost
investitii straine directe, in Albania, de 1051 milioane dolari, iar in 2011 de 1031
milioane dolari. Un obiectiv principal al Albaniei este atragerea de investitii straine
directe, in special in sectoarele unde Alabania are un potential neexploatat
corespunzator, atat in ce privesc resursele naturale, cat si sectoare importante ale
economiei ca: energii regenerabile, turism, agrobusiness, infrastructura si servicii.
Albania a adoptat o legislatie liberala destinata sa atraga investitii si sa creeze un
climat economic favorabil investitorilor straini.In aceeasi directie, Albania a semnat o
serie de Tratate de Investitii Bilaterale cu tari ca: UK, Franta, Germania, Italia, Austria,
Elvatia, SUA, China, Rusia, Israel, Egipt, Malaiesia, Cipru, Kuwait, Turcia, Serbia etc.
In ceea ce priveste clasarea Albaniei din punct de vedere al libertatii in economie
( Economic Freedom), aceasta se regaseste in 2014 pe locul 54 in lume si pe 25 din 43 de
tari din Europa, cu imbunatatiri notabile in domeniile libertatii investitiilor si libertatii
comertului.

Regimul comertului in Albania

Regimul exportuluiu si importului de produse din/in Albania este pe deplin
liberalizat. Totusi unele produse cu efecte negative asupra sanatatii umane, florei si
faunei si integritatii sau securitatii nationale a Republicii Albania sunt supuse unui
control legal, in general prin intermediul unor licente de import. Astfel de produse
sunt: materiale militare si strategice, materiale radioactive, produse de dubla folosinta,
narcotice, droguri si substante psihotropice, produse de flora si fauna vii. Regimul de
comert al Albaniei este monitorizat si indrumat de Ministerul Economiei, Comertului si
Energiei. Importurile in Albania sunt supuse Tarifului Vamal, care este ad-valorem.
Acest tarif vamal este in totala concordanta cu Nomenclatorul Combinat al Comunitatii
Europene ( 8 -digits).
Achizitiile publice in Albania
Achizitiile publice in Republica Albania sunt reglementate prin Legea nr.
9643/20.11.2006, cu amendamentele din Legile 9800/2007, 9855/2007, 10170/2009,
10309/2010.
Tipurile de proceduri de achizitii publice in Albania sunt: procedura deschisa
( open procedure, la care pot participa toti operatorii economici interesati); procedura
restrictionata ( restricted procedure, care se desfasoara in doua stagii, primul fiind o
selectie a participantilor care au depus solicitari de participare) si procedura negociata
( negotiated procedure, in care autoritatea contractanta negociaza conditiile
contractuale de participare cu unul sau mai multi ofertanti)
Achizitiile publice in Albania sunt derulate electronic, printr-o procedura de
inregistrare online a operatorilor interesati, la Agentia de Achizitii Publice, pe siteul
www.app.gov.al .
 Principalele sectoare ale economiei Albaniei sunt:

Energia regenerabila
Albania este cea mai dinamica tara din Europa in acest domeniu. Datorita
masurilor luate de Guvern, concretizate in Strategia Nationala, energia regenerabila a
fost plasata in topul agendei de dezvoltare a tarii. Strategia pe termen lung a Albaniei,
in acest domeniu, vizeaza pozitionarea acesteia ca economie de varf in lume,
influentata de energia regenerabila.

Industria miniera
Industria miniera a constituit traditional, pozitia centrala a economiei albaneze,
datorita istoriei bogate si traditiei acestei industrii in Albania. Albania beneficiaza si de
rezerve naturale considerabile si de un mediu investitional favorabil, ceea ce i-a permis
safie unul dintre liderii regionali si chiar europeni in productia de minereuri. Pe
parcursul ultimilor cincizeci de ani, extracia s-a axat pe dezvoltarea capacitilor de
producie fr s se bazeze pe modernizari de tehnologie. Sectorul minier a trecut prin
schimbari drastice de la mijlocul anilor 1990, atunci cnd Guvernul a aprobat Legea
minelor i Legea privind concesiunile. Eforturile majore de privatizare au nceput n
anul 1999. Interesul investitorilor n acest domeniu este n cretere continu i sectorul
prezint bune oportuniti de investiii. Albania este cunoscuta in special pentru gradul
ridicat de crom din minereurile sale. Acesta se claseaz printre principalii productori i
exportatori de minereu de crom i a fost al treilea productor mondial n anii 1980.
Depozitele cu cele mai mari concentraii de crom sunt situate n partea de nord.
Rezervele totale sunt estimate la 32.8 milioane de tone. Per total, cele patru regiuni
principale cu rezerve de crom sunt:
Regiunea de Nord-: Tropoja ; Regiunea Central-: Bulqiza i Kukes ; Sud-Est: Shebenik
- Pogradec

Fierul i nichelul sunt alte minerale principale de care dispune Albania. Rezervele sunt
estimated la 220 milioane de tone. Depozitele sunt concentrate n trei regiuni
principale: Regiunea de Nord-: Kukes; Regiunea Central-: Librazhd i Pogradec;
Regiunea Sud-: Bitincke i Korce.
Rezervele de ghips sunt estimate la aproximativ 84.4 milioane de tone, iar acestea sunt
de o calitate comercial buna putand fi utilizate pentru industria cimentului.
Principalele rezerve de minereuri din Albania sunt ( in milioane tone):

Chrome 32.8 ; Fier - Nichel 220 ; cupru 53 ; nisipuri de gudroane 406 ; Bitum 0.864 ;
Pirobitumens 6.4 ; Titanomagnetites 137 ; bauxita 12 ; Dolomita 158.5 ; Crbune
770.4 ; Turba-gazon 156 ; TUFE 5 ; Barit 0.72 ; Calcar cantiti uriae ; ghips 84.4 ;
nisipurile silicioase, cuarite 200.5 ; pietre decorative, marmura 299 ; Magnezites
1.135 ; fosforit 57.1 ; Polymetals 1.031 ; Platina 848 kg ; 13742.4 kg de aur.
 In cursul anului 2007, Guvernul Albaniei a aprobat dou acorduri majore de
investiii n sectorul de ciment. Primul prevede construirea unei fabrici cu o capacitate
de un milion tone de ciment ( o investitie de 250 milioane dolari a unei companii din
Grecia, "Antea Ciment", parte a grupului internaional Titan), n timp ce al doilea este o
investitie cu o valoare de 155.5 milioane de euro, a unei companii spaniole, "Cemento
Aguila", ARICAM Group.

In cursul anului 2008 guvernul a semnat contracte de concesiune "generatia 2", cu

"FASSA BERBERI" Balldre la Lezhe, "COLACEM", "GENERAL CEMENT" Balldre-la Lezhe, i
ALBACEM "Mes-la Shkoder.
Dei Albania este un productor de ciment, cu fabrici de ciment in dou orase
Kruje si Elbasan, operate de investitorii straini, Albania continu s importe cantiti
semnificative de ciment. Necesarul de ciment depaseste 1 milion de tone anual.
Investitia totala in industria cimentului, pe termen scurt, este estimat s ating 1,5
miliarde de Euro. Avnd n vedere viitorul dezvoltarii investiiilor planificate n acest
sector, Albania ar trebui s se transforme ntr-un exportator net de ciment.
Investiii mai mici au avut loc de asemenea, n domenii legate de materiale de
constructii, in special asfalt i producia de bitum, care constituie o parte considerabil
din producia total de minerale.

Turismul
Principalele atuuri turistice ale Albaniei sunt:

pozitia geografica favorabila si climatul sezonier;

densitatea mare a siturilor arheologice, istorice si religioase;

popularitatea celor doua situri UNESCO World Heritage;

cei 360 km de coasta marina cu plaje si destinatii turistice;

sute de lacuri cu privelisti minunate;

varietatea de relief, cu munti, lagune, plaje etc.

In 2014 New York Times a clasat Albania pe locul patru din 52 de destinatii
turistice recomandate a fi vizitate, IAR Lonely Planet, in 2011 a clasat Albania ca prima
destinatie turistica sa fie vizitata, in ciuda faptului ca este o tara in curs de dezvoltare.
Recent, Albania a fost catalogata ca Noua dragoste Mediteraneeana si Ultimul
secret al Europei.
 Cel mai important numar de turisti care viziteaza Albania provin din Kosovo,
Macedonia, Muntenegru, Grecia si Italia ( unde exista si comunitati albaneze importante
ca numar). Turisti straini provin in general din Europa Centrala si de Est, din tari ca
Polonia, Ungaria, Cehia, sau din vestul Europei, din tari ca Germania, Belgia, Olanda,
Franta, UK, si din tari scandinave si din Asia.

Hoteluri si capacitati de cazare in Albania

2008 2009 2010 2011 2012 2013

240 _ _ _ _ _ Hoteluri
8,038 11,932 11,793 18,905 15,901 10,620 Paturi

Sosirile pe regiuni, de turisti straini in Albania

2008 2009 2010 2011 2012 2013

1,419,19 1,855,63 2,417,33 2,932,13 3,513,66 3,255,98

1 4 7 2 6 8 Total

317 211 3,193 432 1,057 919 I Africa

60,978 59,945 61,878 70,291 73,810 73,291 II America
15,419 28,433 11,361 17,418 19,689 23,628 III. Asia de Est si Pacific
1,115 1,313 1,247 1,178 1,524 3,944 IV.Orientul Mijlociu
484 661 764 909 1,135 961 V. Asia de Sud
1,335,22 1,512,73 2,238,95 2,738,84 2,963,58
7 4 8 6 3,214,111 3 VI. Europa
60,038 60,880 63,722 82,418 90,643 112,333 - Europa de Est si Centrala
79,553 79,931 85,463 109,924 117,434 119,016 - Europa de Nord
1,058,06 1,220,25 1,912,38 2,320,74 2,759,37 2,467,19
3 4 3 6 4 5 - Europa de Sud
101,616 116,030 141,187 186,531 200,462 210,845 - Europa de Vest
35,957 35,639 36,203 39,227 46,198 54,194 - Europa de Est Mediteraneeana
5,651 252,337 99,936 103,058 202,340 189,662 VII Alte tari nespecificate

In ultimii ani s-a dezvoltat si turismul dentar, deoarece dentistii locali ofera
servicii de calitate si cu preturi mult mai mici ca in vest.

Problemele care influenteaza negativ turismul in Albania sunt legate de calitatea

slaba a drumurilor de acces, a utilitatilor de infrastructura turistice, constructii ilegale,
incertitudinea proprietatii asupra locatiilor, si uneori ospitalitatea redusa a serviciilor
turistice, dar in prezent are loc o actiune a oficialitatilor de a elimina aceste
inconveniente din calea dezvoltarii turismului in Albania..
Sarbatori legale in Albania:
Januarie 1 & 2 - New Years Day
 Martie 14 - Summer Day
Martie 22 - Nevrouz day
Mai 1 - Labor Day
Octombrie 19 - Day of Beautification of Mother Teresa
Noiembrie 28 - Independence Day or Flag day
Noiembrie 29 - Liberation Day
Decembrie 8 - National Youth Day
Decembrie 24 - Christmas Eve
Decembrie 25 - Christmas Day

Agricultura
Sectorul agricol, unde sunt activi mai mult de jumtate din angajaii din Albania,
produce doar aproximativ 20% din PIB i este format n principal din ferme de familie i
gospodrii de subzisten. Datorita lipsei de utilaje moderne, a neclaritatii in domeniul
drepturilor de proprietate asupra pamantului i existenei a numeroase parcele mici,
agricultura nu s-a putut dezvolta cu un ritm sustinut si a fost uneori privata de
implicarea unor investitori straini in acest domeniu. Lipsurile n alimentarea cu energie
electric, datorate punerii accentului doar pe hidro-electricitate i a infrastructurii
depite i ineficiente, au contribuit la crearea unui mediu de lucru neprietenos i
uneori au influentat negativ atragerea de investitori strini.
Principalele atuuri ale Albaniei, pentru atragerea de investitii in domeniul
agriculturii sunt:
Solul fertil si climatul cu abundenta de apa ceea ce poate stimula
potentialul de productie;
Gama larga de produse ce se pot cultiva in Albania: fructe, vegetale,
masline pentru ulei, nuci, ierburi diferite si condimente, peste si produse
lactate etc;
Dezvoltarea in ultima perioada a agriculturii organice si potentialul
acesteia;
Accesibilitatea usoara la pietele regionale si cresterea importanta a pietei
locale;
Acord comercial preferential cu UE privind cresterea exporturilor de
produse agricole;
Existenta a 20.000 hectare de pamant agricol in proprietatea statului;
Costurile reduse ale fortei de munca din domeniu.
Principalele produse agricole din Albania sunt: gru, porumb, cartofi, legume,
fructe, sfecl de zahr, carne, lactate.
Tipurile de ferme agricole in Albania
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Farms
328,668 331,404 298,496 305,378 294,525 299,077 301950 Ferme cu animale
Alte culturi cu
exceptia celor
39,870 37,508 57,676 48,108 55,622 54,086 48966 animaliere
0 457 472 - - - - Animale fara culturi
366,068 364,917 352,766 350,067 344,928 348,704 342974 Culturi in camp
149,636 148,660 144,578 151,784 155,986 170,846 159778 Culturi pomicole
123,510 113,384 115,014 105,133 91,251 97,137 83241 Pamanturi necultivate
368,997 369,598 357,027 353,486 350,654 353,341 350916 Total

Numarul de masini agricole din Albania

2008 2009 2010 2011 2012 Type of machine

17,869 15,598 18,479 19,371 18,970 Total

10,038 7,883 7,968 8,579 8719 Tractoare
3,177 3,064 3,232 3,312 3292 Semanatori
3,976 3,893 1,919 2,007 2151 Cositori
678 758 715 708 Combine harvestors
4,645 4,765 4808 Minitractor
Structura terenurilor in Albania( 1000 ha)

2008 2009 2010 2011 2012

Suprafata
2875 2875 2875 2875 2875 totala
697 696 696 696 696 Teren agricol
24 24 24 24 24% %
Paduri
1040 1043 1237 1237 1237
36 36 43 43 43 %
484 505 505 505 505 Pasune
17 18 18 18 18 %
654 631 437 437 437 Alte suprafete
23 22 15 15 15 %

Suprafetele irigate pe judete in Albania

2008 2009 2010 2011 2012

Republika 117,930 204,891 204,544 204,396 204,735

Berat 1,768 10,180 10,180 10,180 7,860
Diber 14,700 16,016 15,996 15,996 16,504
Durres 9,120 13,637 12,731 12,650 12,771
Elbasan 9,492 20,699 21,103 21,190 21,493
Fier 22,448 47,398 46,451 46,432 46,240
Gjirokaster 4,058 10,045 10,604 10,018 10,018
Korce 15,765 23,291 21,874 22,250 22,591
Kukues 5,254 7,861 7,768 8,006 8,100
Lezhe 6,005 8,328 9,168 9,776 9,794
Shkoder 12,712 15,988 16,930 16,948 17,010
Tirane 5,458 10,864 11,140 10,450 11,354
Vlore 11,150 20,584 20,600 20,500 21,000
 Transporturi si logistica

Sistemul Rutier

In prezent orasele importante din Albania sunt conectate cu drumuri nationale cu

una sau doua benzi pe directie. Intre Tirana (capitala) si principalul port albanez, Durres
exista o autostrada cu cate doua benzi pe directie de mers. Aceasta se continua spre
Vlore cu autostrada, inca in faza de finalizare. In fapt sunt trei segmente de autostrazi
oficiale in Albania: A1-Thumane-Milot-Rreshen-Kalimash; A2 Levan-Vlore; A3 partial
Tirana-Elbasan. Cea mai mare parte a drumurilor rurale sunt inca in conditii precare de
circulatie, lipsesc semnalizarile rutiere, au intrari sau pasaje de nivel lipsa, rampe, cu
toate ca din anul 2000 a fost initiat un proiect de refacere a acestora de catre Albanian
Development Fund. Exista inca si o problema cu centurile rutiere ale oraselor
importante, in conditiile in care acestea nu sunt finalizate integral.
Cea mai importanta prioritate a Guvernului in 2014 a fost finalizarea lucrarilor la
drumurile principale, stopate datorita lipsei de fonduri. Astfel ca prioritati pentru
urmatoarea perioada sunt: finalizarea Arber Highway ( care leaga Albania de Macedonia
si care va deveni parte a Coridorului European nr. 8 ce leaga Albania de Macedonia si
Grecia); finalizarea proiectului Tirana-Elbasan Highway; lansarea autostrazilor cu plata;
completarea circularei de est a Albaniei care va trece prin Valbone-Kukes-Krume-
Bulquize si Librazhd. Cand toate coridoarele rutiere vor fi finalizate, Albania va avea 759
km de autostrazi care o vor conecta cu toate tarile vecine.
Situatia actuala a sistemului rutier in Albania este:
Total: 18,000 km

o Pavat: 12,920 km

o Nepavat: 5,080 km (2002 est.)

Poluarea a devenit o problema in capitala Tirana, datorita numarului mare de

masini inregistrate, peste 300.000. Acestea sunt in mare parte din anii 1990, si pana in
2004, cu motoare diesel, iar combustibilul utilizat in Albania contine cantitati sporite de
sulf si plumb, fata de cel din UE.

Cai ferate
Sistemul de cai ferate albanez totalizeaza 447 de km de cale ferata, plasand
Albania, din acest punct de vedere, pe locul 120 in lume.
Sistemul de cai ferate leaga Albania de sistemul international de cai ferate prin
linia ferata ce leaga Albania de Muntenegru ( aceasta fiind operata doar pentru
transportul de marfuri).

In prezent este in discutie construirea unei cai ferate rapide, pentru marfuri si
calatori, intre Tirana si Durres, cale ferata pentru care Albania are deja finantare de la
Banca Europeana.
Cai Navigabile si porturi
 Lungimea totala a cailor navigabile ale Albaniei este de 43 km, plasand Albania pe
locul 105 in lume, la care se adaoga sectiunea albaneza a Lake Scutari, Ohr Lake si Big
Prespa Lake.
Din anul 1983 exista linii regulate de feriboturi pentru transport de marfa si
calatori intre Durres si Trieste-Italia. Din 1988 a fost stabilita linie de feriboat intre
Saranda-Albania si insula greaca Corfu. O linie regulata de feriboat leaga orasul Ohrid
din Macedonia cu cel albanez Pogradec.
Marina comercial detine o flota de 25 vapoare (locul 93 n lume), care se
clasifica astfel: dup tip: bulk carrier 1, cargo 23, roll on/roll off 1; cu proprietar strin:
1 (Turcia 1); nregistrate n alte ri: 4 (Antigua i Barbuda 1, Panama 3)

Porturi si marine in Albania

External
Port Judet Coordonate
Link
Portul Durrs (under Durrs 411835N
www.apdurres.com.al
expansion as of 2012) County 192726E41.30972N 19.45722E
Portul Sarand (under Vlor 395215N
www.portisarande.com.al
expansion as of 2012) County 20011E39.87083N 20.00306E
Portul Shngjin (under Lezh 414820N
www.portofshengjin.com
expansion as of 2012) County 193535E41.80556N 19.59306E
Portul Vlor (under Vlor 40271N
www.portivlore.com
expansion as of 2013) County 19290E40.45028N 19.48333E
Vlor 402025N
Marina din Orikum www.orikum.it
County 192820E40.34028N 19.47222E
Portul Himar (domestic Vlor 40552N
www.himara.gov.al
only) County 194510E40.09778N 19.75278E

Transportuldemarfurisipasageri

Pasageri Marfa Transportata

Year

in millioane in millioane tone-

in mii pasageri/kms in mii tone kms
2004 1,758 89 417 32
2005 1,440 73 404 26
2006 1,659 80 450 36
2007 1,091 51 399 53
2008 822 41 355 52
2009 645 32 343 46
2010 430 19 403 66
2011 453 18 317 50
2012 448 16 142 25
2013 329 12 151 23

Transportul aerian in Albania

In Albania exista, conform statisticilor, 8 aeroporturi (2008), din care doar cel din
Tirana are caracter de aeroport international, primind aeronave din toata lumea.
O parte din aeroporturile regionale au fost refacute, modernizate, dar ele nu pot
deveni functionale datorita monopolului asupra spatiului aedrian al Albaniei, de peste 20
de ani, a actionarilor companiei Tirana International Airport, din 2005.
In 2014 a fost anuntata construirea unui nou aeroport, in sudul Albaniei.
Aeroportul Kukes a fost deschis in 2008, transformandu-l pe acesta in al doilea aeroport
civil din Albania. In prezent sunt in executare doua studii de fezabilitate pentru
aeroporturi in Vlora si Korca. Cel pentru aeroportul din Saranda este finalizat, dar nu a
fost gasit un finantator pentru acest proiect.
Statistica aeroporturilor din Albania arata ca exista in prezent : 4 aeroporturi cu
pista pavat (2010) care sunt clasate functie de lungimea pistei in - 2,438 pn la 3,047
m, trei aeroporturi si 1,524 pn la 2,437 m, un aeroport. Aeroporturi cu pista nepavat
(2010): unul cu pista de 914 pn la 1,523 m (2010).
Exista si un Heliport conform statisticii din anul 2010.

Statistica transporturilor aeriene albaneze

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013*

16 18 16 18 15 14 19 Linii aeriene
Din care:
Societati
3 2 2 2 2 1 1 mixte
13 16 14 16 13 13 18 Straine

18,276 19,289 20,214 20,775 22,932 20,408 19,799 Zboruri

120,182 125,595 138,365 158,644 172,055 172,768 178,989 Overflights

1,107,32 1,259,66 1,394,68 1,536,82 1,817,08 1,665,33 1,757,34

3 5 8 2 4 1 2 Pasageri
Din care:
543,780 614,984 686,745 752,483 896,153 826,299 873,159 Intrati
563,543 644,681 707,943 784,399 920,931 839,032 884,183 Plecati

Marfuri
3,499 2,560 1,863 1,940 2,290 1,875 1,778 ( tonne )
Din care:
1,586 1,152 647 1,691 1,822 1,459 1,477 Intrate
1,913 1,408 1,217 249 468 416 301 Plecate

Posta aeriana
349 347 402 409 366 386 386 ( tonne )
Din care:
260 196 146 325 301 317 314 Intrate
89 151 256 84 65 69 72 Plecate

Sistemul de conducte de transport in Albania

Acest sistem este format din 207 km de conducte pentru transportul de petrol
brut, 229 km de conducte pentru transportul de gaze ( conform statisticilor din 2008).
In 2007 a fost planificata sa inceapa construirea conductei AMBO PIPELINE, in
valoare de 1,2 miliardede dolari. Aceasta ar conecta portul Burgas din Bulgaria, cu
portul Vlora din Albania si era de asteptat a facilita transportul a 750.000 barili
( 119.000 m3), pana la 1.000.000 barili ( 160.000 m3) de petrol brut, zilnic. Totusi se
discuta tot mai mult ca aceasta la conducta nu va demara executia, dar vor incepe
lucrarile la Trans Adriatic Pipeline

Telecomunicaiile si IT in Albania

Principalele elemente legate de telecomun icatii in Albania sunt:

Telefonie

Prefix telefonic internaional: 00355

Linii telefonice principale n uz 312.000 ( anul 2012)
Linii telefonice principale n uz: 316.400 (anul 2008) (locul 113 n lume)
Telefoane mobile: 3,5 milioane (anul 2012)
Telefoane mobile: 3,141 million (anul 2008) (locul 109 n lume)

Sistemul de telefonie evaluare general:

n ciuda investiiilor recente n reeaua fix, densitatea rmne sczut, avnd
aproximativ 10 conexiuni la 100 de locuitori. Sistemul de telefonie mobil este rspndit
i eficient, densitatea global, fix+mobil, ajungnd la 100%, compensnd pentru lipsa
liniilor fixe. Telefonia mobil este disponibil din 1996. n 2003, dou firme ofereau
servicii mobile cu o acoperire mai bun dect n unele state vecine. Serviciile de
internet n band larg au fost iniiate n 2005. Internet-cafe-urile sunt populare n
Tirana i au nceput s se rspndeasc i n afara capitalei.
Cabluri submarine fac legtura cu Italia, Croaia i Grecia, i linia Transbalcan
ofer conectivitate suplimentar cu Bulgaria, Macedonia i Turcia. Traficul internaional
este facilitat de cablurile de fibr optic i, la nevoie, de semnalele radio trimise din
Tirana n Italia i Grecia.
Internet

Col de ar pentru internet: .al

Utilizatori de internet: 1,6 milioane - in 2012 ( locul 100 in lume), reprezentand
54,7 % din total populatie (locul 77 in lume).
Utilizatori de internet: 1,3 milioane-in 2009 ( locul 91 in lume)
Servere de internet: 15.528 (2012) (locul 124 n lume)
AdreseIPV4 alocate: 323.840 (2012), deci 3,4 adrese la 1000 locuitori.
Eutelsat satellite broadband este utilizata pentru furnizarea de internet public gratis
in partea rurala a Albaniei si pentru oficiile guvernnamentale .
Mass-media

Trei posturi publice de televiziune, dintre care unul transmite prin satelit la
comunitile albaneze din rile vecine; peste 60 de posturi private de televiziune, muli
telespectatori au acces prin cablu la posturi TV italiene i greceti, exist televiziune
prin satelit; dou posturi publice de radio i aproximativ 50 de posturi private. Sunt
disponibile serviciile a numeroi emitori din strintate. Sunt 76 ( din care 3 nationale
si 73 locale) retele de televiziune prin cablu.

Fore armate
 Ramuri armate:
Comandamentul general (cuprinde forele terestre, navale i aeriene),
Comandamentul auxiliar (cuprinde unitile de logistic)
Comandamentul de instrucie i doctrin

Vrsta de ncorporare: 19 ani (2004)

Personal disponibil (2010):

brbai 16-49 ani: 947.446
femei 16-49 ani: 910.145

Cheltuieli militare (2005): 1,49% of GDP (locul 102 n lume)

Chestiuni transfrontaliere

Dispute internaionale:
Guvernul albanez susine protejarea drepturilor etnicilor albanezi din rile
vecine i soluionarea panic a disputelor interetnice. Unele organizaii albaneze din
afara granielor militeaz pentru o Albanie mare, dar ideea nu are muli adepi n
rndul cetenilor Albaniei. Emigrarea n mas a albanezilor fr loc de munca rmne o
problem pentru statele dezvoltate, n special Grecia i Italia.

Relatiile economice bilaterale

Evoluia schimburilor de mrfuri

Evoluia schimburilor de mrfuri dintre Romnia si Albania, in perioada 2003 . 2014

se prezint astfel:
- milioane dolari 2006/2012
- milioane euro 2013/ 2014

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

nov
Euro Euro
TOTAL 32,3 54,3 58,4 47,6 74,3 63,7 60,2 41,64 40,69
Export 30,8 50,5 56,0 42,8 62,9 61,0 57,3 38,45 35,45
Import 1,5 3,8 2,3 4,8 1,4 2,7 2,9 3,19 5,24
Sold 29,3 46,7 53,7 38, 61,5 58,3 54,4 35,26 30,21
0

Aspecte privind comertul bilateral:

Exportul romanesc de marfuri dupa atingerea nivelului maxim in anul 2010 de

respectiv 62,9 mil. dolari a cunoscut o scadere continua atingand in 2012
valoarea de 57,3 mil. dolari .
 Importul romanesc, aproape inexistent in perioada 2000-2004, in intervalul 2005
2009 se situeaza la un nivel modest, valoarea maxima se va intregistra in anul
2014, avand in vedere ca la 30.11.2014 a inregistrat deja 5,54 mil. Euro. Balanta
comerciala mentine pemanent un sold activ.
Volumul total al schimburilor comerciale ale Romaniei cu Albania in 2013 a fost
de 41,64 mil. Euro, din care la export 38,45 mil. euro, iar la import 3,19 mil. euro,
soldul fiind de 35,26 mil. Euro in favoarea Romaniei.
volumul schimburilor au scazut cu 11,2 % in 2013 fata de aceasi perioada a
anului 2012, din care exporturile au scazut cu 13,8 %, iar importurile au crescut cu
37,5%

La data de 30.112014 volumul total al schimburilor comerciale ale Romaniei cu

Albania a fost de 40,69 mil. Euro, din care la export 35,45 mil. euro, iar importul
5,24 mil. euro, soldul fiind de 30,21 mil. Euro in favoarea Romaniei. Nivelul acestor
realizari ne fac sa estimam

4. Structura schimburilor de mrfuri la 31.10.2014

Structura exporturilor:
produse ale industriei chimice 32,6 %.
masini, echipamente electrice 15,7 %
produse alimentare,bauturi,tutun 11,3 %
metale comunie si art. din metal 9,3 %
animale vii 8,8 %
Structura importurilor
Produse alimentare bauturi 25,4%
Materiale textile si art.textile 24,0%
mobila,art.interior si sportive 22,5%
produse ale regnului vegetal 11,1%
masini si echipamente electrice 4,0%

La 30.11.2014 volumul schimburilor a crescut cu cu 3,3 % fata de aceaasi

perioada a anului 2013, din care exporturile au scazut cu 3,7 %, iar importurile
au crescut cu 80,0%.

Adrese utile in Albania

Ambasada Romaniei la Tirana

Adresa: Rruga Pandeli Evangjeli, nr. 15, Tirana; Tel: 0035542303134;Fax: 0035542303133

Biroul de Promovare Comercial Economica ( BPCE) Tirana

Adresa: Rruga Pandeli Evangjeli, nr. 15, Tirana; Tel: 0035542303134;Fax:
0035542303133; mobil: 00355699821771

Ministry of Economy, Trade and Energy: www.mete.gov.al

Albanian Investment and Development Agency: www.aida.gov.al
Albanian Business Information Centre: www.albic.net
Albanian British Chamber of Commerce: http://www.abcci.com/
Albanian Chamber of Commerce and Industry: www.cci.al
Albanian Customs Services: www.dogana.gov.al
National Agency for Tourism: www.akt.gov.al
National Agency of Natural Resources: www.akbn.gov.al
National Licensing Centre: www.qkl.gov.al
National Registration Centre for Business: www.qkr.gov.al

Februarie2015