Definiție

Strategiile metacognitive reprezintă totalitatea metodelor utilizate de

elevi pentru a înțelege modul prin care ei învață. Cu alte cuvinte,
metacogniția cuprinde totalitatea proceselor prin care elevii învață să
se gândească la felul în care gândesc. Intervențiile metacognitive tind
la maximizarea metacogniției la elevi.
Descriere

Termenul de metacogniție se traduce ad literam drept „peste cogniție”

și este folosit pentru a desemna „cognițiile despre cogniție”, sau mai
informal „gândirea despre gândire”. Metacogniția poate lua diferite
forme dar în toate acestea cuprinde cunoașterea de către o persoană
a modului în care ea însăși utilizează anumite strategii de învățare sau
de rezolvare a problemelor. În general, sunt luate în considerare două
dimensiuni ale metacogniției: cunoașterea (despre cogniție) și
reglarea cognițiilor. De exemplu, se poate afirma despre o persoană
că este implicată în metacogniție atunci când conștientizează că
întâmpină mai multe dificultăți cu învățarea elementului „A” comparativ
cu „B”, sau că e nevoie să verifice de două ori elementul „C” înainte să
îl accepte ca adevărat. Cunoașterea metacognitivă include
cunoașterea conținutului (cunoștințe declarative), a sarcinilor
(cunoștințe procedurale) și cunoașterea strategică (sau condițională).
În mod similar, modalitățile de reglare metacognitive includ abilități
precum planificarea sarcinilor de învățare, monitorizarea performanței
în aceste sarcini și evaluarea eficienței finale în aceste sarcini. 
Eficiență

Metacogniția joacă un rol important în învățarea cu succes, motiv

pentru care metodele și strategiile de dezvoltare a acesteia în rândul
elevilor au atras deseori atenția cercetătorilor. Într-adevăr, elevii care
prezintă abilități metacognitive superioare înregistrează performanțe
mai bune în cadrul examenelor și finalizează sarcinile în mod mai
eficient. Acești elevi învață în mod autonom, utilizând cele mai
potrivite metode și modificându-și strategiile de învățare și deprinderile
necesare în funcție de caracteristicile contextului instrucțional.
De asemenea, persoanele cu abilități metacognitive sunt conștiente
de propriile puncte tari și puncte slabe, de natura sarcinii cu care se
confruntă și de instrumentele și deprinderile avute. O varietate mai
mare de instrumente cognitive individuale, mai ales cele generale,
generice și independente de context, contribuie la atingerea
scopurilor, putând fi astfel aplicate în mai multe tipuri de situații de
învățare. În ceea ce privește rezolvarea eficientă a sarcinilor cognitive,
metacogniția joacă un rol esențial prin utilizarea strategiilor
metacognitive, precum chestionarea proprie (self-questioning), prin
întrebări de tipul: „Ce știu deja despre acest subiect?”, „Cum am
rezolvat probleme similare în trecut?”, gândirea cu voce tare pe
parcursul rezolvării sarcinii sau crearea reprezentărilor grafice a
propriilor gânduri sau cunoștințe.

De asemenea, utilizarea strategiilor meta-cognitive contribuie la

dezvoltarea abilității de conștientizare a lacunelor în cunoaștere și a
capacității de a renunța la modul în care anumite noțiuni sau procese
sunt înțelese în prezent, pentru modalități alternative și noi de
conceptualizare. Mai mult, eficiența strategiilor cognitive se manifestă
în diferite arii ale învățării, metacogniția fiind confirmată drept un
contributor masiv la îmbunătățirea rezultatelor la examene școlare, a
abilităților de asimilare a unei limbi străine, a abilităților de înțelegere a
textului citit și a abilităților de rezolvare a problemelor matematice. 

Au fost identificate trei etape ale activităților metacognitive. Prima fază

vizează strategiile de planificare, în care sarcina este analizată și în
care se planifică modul de abordare. A doua fază este constituită de
executarea sarcinii, în cadrul căreia sunt importante strategiile de
monitorizare constantă pentru verificarea nivelului de înțelegere a
materialului. Cea din urmă etapă este constituită de reflectare, în
cadrul căreia persoana evaluează procesul sau produsul învățării,
rezultatul dobândit constituind informația necesară pentru planificarea
viitoarelor sarcini.

Cercetătorii au identificat de asemenea patru acțiuni care contribuie la

facilitarea și monitorizarea înțelegerii noilor informații: chestionarea
proprie, sumarizarea, clarificarea și predicția. La acestea se adaugă în
literatură opt strategii metacognitive considerate eficiente în domeniul
învățării: monitorizarea înțelegerii, învățarea prin cooperare,
organizarea grafică și semantică, adoptarea povestirilor, oferirea
soluțiilor la diferite întrebări-problemă, generarea întrebărilor și
utilizarea strategiilor combinate.
Dovezi științifice

Eficiența strategiilor metacognitive a fost investigată experimental în

mai multe domenii ale învățării, precum matematica sau citirea. În
ceea ce privește înțelegerea textului citit, elevii cu abilități
metacognitive au avut performanțe mai bune cu 40% la nivelul
cunoștințelor și deprinderilor de vocabular ,comparativ cu grupul de
control. De asemenea, elevii ai căror profesori au sprijinit utilizarea
metacogniției au înregistrat performanțe superioare în cadrul
examenelor la matematică, acești elevi demonstrând abilități
superioare în rezolvarea problemelor, indiferent de nivelul IQ-ului sau
al cunoștințelor anterioare.

O meta-analiză recentă a investigat eficiența pe termen lung a

strategiilor de învățare asupra performanței elevilor, luând în
considerare efectele a 48 de intervenții care au inclus și dezvoltarea
strategiilor metacognitive. Analiza a demonstrat că în cazul strategiilor
meta-cognitive se înregistrează efecte pozitive la nivelul performanței
academice, iar acestea se mențin mult timp după ce intervenția s-a
finalizat. Mai mult decât atât, a fost înregistrat un număr semnificativ
de intervenții din acest domeniu în cazul cărora efectele utilizării
strategiilor metacognitive asupra performanței chiar s-au amplificat
după finalizarea intervenției, pe o perioadă mai lungă de timp. 
Costuri

Spre deosebire de multe alte intervenții educaționale, implementarea

strategiilor metacognitive nu necesită echipament specializat sau
schimbări la nivelul infrastructurii școlii. Principalul cost este asociat
programelor de intervenție, ori centrate direct pe elev, ori pe profesor.
În cazul programelor centrate pe profesor, acestea tind la dezvoltarea
profesională și instruirea cadrelor didactice pentru a încuraja
metacogniția la elevi. Costurile la nivel de sistem sunt astfel mai mici,
căci profesorii contribuie apoi la realizarea propriu-zisă a intervenției
față de elevi. În cazul programelor centrate pe elevi, aceștia sunt
direct adresați de consilieri; costul la nivel de sistem este astfel mai
mare, căci intervenția este practic extrasă din programul școlar
propriu-zis, se desfășoară extra-curricular și are costuri directe pe elev
dezvoltat. Un alt avantaj legat de sustenabilitatea acestor programe
de intervenție este reprezentat de faptul că nu este necesar ca
profesorii să adopte oră de oră componente de încurajare a meta-
cogniției, dat fiind faptul că efectele tind să fie transferabile de la un
context de învățare la altul.

Costul pentru o ședință de training meta-cognitiv centrat pe elev poate

varia între 10-100 Euro pe elev, în funcție de caracteristicile
desfășurării (în ședințe individuale sau de grup) și estimăm un minim
de 4 ședințe pentru un efect. Diverse intervenții digitale apărute mai
nou sunt mult mai ieftine, însă efectele lor nu sunt încă dovedite.
Costul pentru o formare a profesorilor în această direcție poate varia
între 500-2000 de Euro pe profesor.
Scalabilitate

Intervențiile asupra strategiilor metacognitive în rândul elevilor sunt

relativ ușor scalabile, dat fiind faptul că acestea sunt utile tuturor
elevilor începând de la clasele primare. De asemenea, acestea
prezintă avantajul de a fi ușor generalizabile asupra mai multor
domenii de învățare, permițând elevilor să transfere ceea ce au
învățat de la o situație sau sarcină la alta. Programele centrate pe
dezvoltarea profesorilor pentru încurajarea metacogniției la elevi sunt
mai ușor scalabile la nivel sistemic decât cele centrate direct pe elevi
(în mod special a celor livrate prin consilieri), care au costuri mari de
generalizare chiar și la nivelul unei școli – și evident costuri
proporțional mai ridicate pentru scalarea la nivelul întregului sistem de
educație.
Ușurința implementării

Intervențiile asupra strategiilor metacognitive au avantajul de a fi ușor

implementate în în școală, de regulă facilitatorul fiind chiar profesorul
de la clasă, evident format anterior pentru a utiliza instruirea spre
încurajarea și dezvoltarea acestora la elevi. Atât intervențiile centrate
pe dezvoltarea profesorilor cât și cele centrate direct pe elevi sunt
rezonabil de simplu de implementat și nu necesită pre-rechizite
deosebite nici sub aspectul abilităților sau deprinderilor, nici sub
aspect tehnologic. Ca în cazul oricăror alte intervenții de acest tip,
pentru ca implementarea să aibă succes este necesar să le fie
asigurat elevilor este un mediu de lucru care îi sprijină, care să îi
încurajeze să utilizeze, exploreze și dezvolte abilitățile metacognitive;
în absența unui astfel de climat, există dificultăți în implementare –
căci este necesară și modificarea climatului clasei sau școlii.
Diverse

O strategie meta-cognitivă care a atras atenția cercetătorilor este

predarea reciprocă (reciprocal teaching) utilizată de regulă pentru
dezvoltarea înțelegerii citirii și care necesită ca elevii să își ia pe rând
rolul de profesor pentru a-i învăța pe ceilalți. Efortul cognitiv presupus
de explicarea unor aspecte către altă persoană impulsionează
raționamentele meta-cognitive, căci încurajează insight-uri în propria
abordare privind învățarea respectivului material.

O altă strategie metacognitivă care a fost dovedită eficientă în studiile

experimentale a constat în redactarea unui rezumat al pasajelor citite,
care să cuprindă esența întregului text. Eficiența acestei abordări se
datorează faptului că această sarcină a necesitat identificarea ideii
principale a pasajului, organizarea ideilor și scrierea lor într-un format
cât mai redus – în tot acest timp persoana focală trebuind să
monitorizeze ce a înțeles din pasajul citit.
În înțelegerea textului, o altă strategie eficientă vizează utilizarea unor
reprezentări grafice sub formă hărți cognitive (mind maps) a cuvintelor
utilizate pentru a spori înțelegerea conceptuală a unității de text și
înțelegerea punctuală a sensului cuvintelor.  

Examinarea performanței după examen ca strategie metacognitivă îi

ajută pe elevi să reflecteze asupra testului prin care chiar au trecut și
a performanței lor în cadrul acestuia și să ofere un feedback cu privire
la experiența avută. 
Studii recente au identificat că auto-eficacitatea și motivația intrinsecă
joacă un rol important în predicția performanței la matematică, având
rol de mediator în relația dintre strategiile metacognitive și rezultatele
obținute. Cu alte cuvinte, strategiile metacognitive bine dezvoltate
generează mai multă încredere în sine și mai multă motivație
intrinsecă, ducând la rezultate mai bune, cel puțin la matematică.

Rezultatele meta-analizelor arată că există categorii de elevi care

beneficiază mai mult în urma învățării unor strategii metacognitive - un
loc aparte printre aceștia este deținut de elevii cu un statut socio-
economic mai redus și de cei cu nevoi speciale. Așadar, intervențiile
metacognitive sunt eficiente la reducerea disparităților școlare cauzate
de statutul socio-economic sau nevoile speciale ale elevilor.

Eficacitatea acestor strategii este moderată și de caracteristicile

efective ale intervenției prin sunt implementate: intervenții
metacognitive facilitate de un consilier sau psiholog s-au dovedit a fi
mai eficiente decât cele implementate cu ajutorul profesorilor sau
programelor computerizate.