4. Construirea personalitii elevului n pedagogia Freinet.

Pedagogia Freinet se bazeaza pe o serie de principii, clar stabilite: scoala

centrata pe copil, munca scolara motivata, activitate personalizata, expresie
libera si comunicare, cooperare, nvatare prin tatonare experimentala, globalitate
a actiunii educative. n pedagogia Freinet elevul devine o prezenta activa, el nu
mai este un simplu recipient n care se toarna cunoastere. Printr-o analiza critica
fata de doctrinele care trateaza scolaritatea ca activitate ludica Frienet evita
neajunsurile acestor doctrine prin crearea si justificarea ideii de ''munca-joc''
contrapusa celei de ''joc-munca'' subliniind astfel rolul muncii asumate liber nu
numai n educatie, ceea ce se observase de mult, ci si n nvatare. Este relevata
Pedagogia Freinet se bazeaza pe o serie de principii, clar stabilite: scoala
repudierea energetica a muncii-corvoada, a muncii-impuse tipice pentru scoala
traditionala.

n pedagogia Freinet, libertatea nu nseamna libertate de a nu face nimic,

ci libertatea de a alege ntre optiuni diverse. Munca individuala nseamna ca
fiecare elev face ce crede ca are nevoie mai multa n acel moment. Freinet
porneste de la ideea ca orice copil poate deveni cel mai bun ntr-un anume
moment al existentei sale, n aceste conditii ierarhizarea ntr-un grup de copii nu
pare cea mai buna idee. Freinet este ''o pedagogie care responsabilizeaza la
maxim si i nvata pe copii respectul fata de altii''(Denise Lelouard Fouquer-
corespondenta sectorului international al Institutului Cooperativ al scolii
Moderne din Franta).

Aciunea pedagogic, n viziunea lui Freinet, trebuie s aib elevul ca ax

n jurul cruia s graviteze totul. Educatorul urmeaz s se adapteze la
trebuinele copilului, s ia n considerare interesele i nclinaiile sale.
nvtorul ajut i nu controleaz, amenin, atenioneaz, pedepsete.

Esena pedagogiei Freinet are n centrul su individul precum i relaiile

sale interumane. Tipologia educaiei promovate de Freinet este nvarea
centrat pe rezolvarea unor probleme de ctre grupurile de copii, aflate sub
ndrumarea cadrelor didactice. Munca n grupuri mici este considerat mijlocul
fundamental de educaie. Formarea grupurilor se face la alegerea copiilor i
dureaz 3-4 sptmni. Neintervenia educatorului i va permite copilului s
contientizeze valoarea sa ca membru al unui grup ca i valoarea celor cu care
colaboreaz. n acest caz rolul educatorului se va limita doar la organizarea
materialelor necesare educaiei, meninerea climatului de ncredere.
 Pentru buna desfasurare a procesului educativ, Clestin Freinet considera
ca este necesara o asociere a profesorului si elevilor n realizarea de sarcini
comune. Orice copil este capabil de reusita; esential este sa nu-l mpingem spre
esec, prin exigente exagerate sau premature. Clestin Freinet respinge emulatia
si competitia, acceptnd nsa autoemulatia si cooperarea. n acest sens, el
propune utilizarea testelor, prin intermediul carora copilul poate sa-si verifice
cunostintele, sa-si descopere posibilitatile si limitele. Pentru a ajunge la aceasta
reusita, elevul trebuie ajutat si ncurajat, organiznd n jurul lui munca si viata
scolara, astfel nct sa-i fie valorificate toate posibilitatile, chiar si cele mai
modeste. Primii din clasa reusesc, pentru ca au aptitudini deosebite, dar scoala i
copleseste pe ceilalti sub avalansa esecurilor: exces de rosu pe exercitiile
efectuate, note proaste, de refacut caiete rau ngrijite etc. Observatiile nu i aduc
copilului dect foarte rar ncurajarea unei reusite.

Sa nu va lasati niciodata copiii sa esueze, ndeamna Freinet, faceti-i sa

reuseasca ajutndu-i daca trebuie printr-o generoasa participare, faceti-i mndri
de realizarile lor. Clestin Freinet a accentuat mereu necesitatea manifestarii
libere, spontane a copiilor. Astfel, el a promovat utilizarea textului liber si a
desenului liber n nvatamnt, ca modalitate fundamentala de manifestare si
exprimare spontana a copilului. Esena pedagogiei Freinet va avea n centrul
su individual a actului educaional precum i relaiile interumane.

Evaluarea n pedagogia Freinet const n verificarea realizrilor elevilor.

Punctul de plecare este planul individual de munc. ntr-o clas Freinet
evaluarea nu vizeaz o ierarhizare, ci are ca scopuri depirea eecurilor colare
i valorizarea reuitelor pariale ale copiilor care, ajutai, trebuie s ajung
la realizarea proiectelor lor individuale.

Tehnicile folosite n cadrul pedagogiei Freinet sunt: jurnalul scolar,

corespondenta scolara, ancheta documentara, exprimarea plastica, exprimarea
corporala, creatia manuala, exprimarea dramatica, textul liber si iesirea scolara.
Instrumentele pedagogiei Freinet sunt: fisiere autocorective, fisiere
documentare, planul de munca individual, brevetul, autoevaluarea, evaluarea.
Formele de organizare a colectivului de elevi sunt: clasa cooperativa, munca n
echipa, traieste-ti proiectul.

Tipologia educatiei promovate de Freinet este nvatarea centrata pe

rezolvarea unor probleme de catre grupurile de copii aflate sub ndrumarea
cadrelor didactice. Munca n grupuri mici este considerata drept mijlocul
fundamental de educatie. Formarea grupurilor se face la alegerea copiilor
si dureaza 3-4 saptamni. Neinterventia educatorului i va permite
copilului sa constientizeze pentru prima data valoarea sa ca membru al
unui grup ca si valoarea celor cu care colaboreaza.

n acest caz rolul educatorului se va limita doar la: organizarea

materialelor necesare educatiei, asigurarea si mentinerea climatului de
ncredere, precum si cultivarea ncrederii n parerile celorlalti. n cea
mai mare parte educatorul este doar un observator atent care dirijeaza
si coordoneaza activitatile elevilor sai.

Literatura de specialitate din strainatate observa de-a lungul

timpului aplicabilitatea acestui tip de pedagogie la ciclul primar,
gimnazial, liceal.