Sunteți pe pagina 1din 122

ETIC

EDUCAȚIE TIMPURIE INCLUZIVĂ ȘI DE CALITATE


POCU/446/6/22/
Beneficiar: Ministerul Educației și Cercetării
Cod SMIS 2014+: 128215
E.T.I.C.
Modul 2. Dezvoltare timpurie; educație și îngrijire
timpurie;

E.T.I.C. – Educație Timpurie Incluzivă și de Calitate Cod SMIS 2014+: 128215


Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020
Dezvoltare
socială și
emoțională
Conf. univ. dr. Adina Colomeischi
Plan

 Competența socio - emoțională


 Repereale dezvoltării competenței
emoționale la copii
COMPETENŢA
EMOŢIONALĂ.
Conf. univ. dr. Aurora Adina Colomeischi
Ce este competenţa
emoţională?
 Competenţa emoţională este un construct
care derivă din conceptul de inteligenţă
emoţională

 O definiţie de lucru a competenţei


emoţionale indică demonstrarea
autoeficacităţii în tranzacţiile sociale
care solicită emoţii (prin autoeficacitate
se înţelege credinţa individului că are
capacitatăţile şi abilităţile de a obţine
rezultatele dorite). (C. Saarni)
Rafael Bisquerra – Grup de cercetare şi
orientare psihopedagogică –
Universitatea Barcelona

 competenţele emoţionale reprezintă „o conjuncţie de abilităţi care


permit înţelegerea, exprimarea şi reglarea într-o formă adecvată a
fenomenelor emoţionale”(Bisquerra,2002)
Daniel Goleman

 competenţele emoţionale sunt abilităţi


profesionale care pot fi (şi trebuie!)
învăţate.
 „o capacitate învăţată care se bazează pe
inteligenţa emoţională şi care se
regăseşte în performanţe deosebite la
locul de muncă” (Goleman, 2004)
Modele ale competenţei emoţionale. Carolyn
Saarni
1. conştientizarea propriei stări emoţionale;
2. abilitatea în a discerne emoţiile altora, bazate pe semnale
situaţionale şi expresive;
3. abilitatea de a utiliza vocabularul emoţiei şi termeni de expresie
disponibili într-o cultură;
4. capacitatea de implicare empatică în experienţele emoţionale ale
altora;
5. abilitatea de a înţelege că starea emoţională internă trebuie să
corespundă expresiei externe;
6. abilitatea de coping adaptativ în faţa emoţiilor aversive sau
distructive folosind strategii de autoreglare;
7. capacitatea de autoeficacitate emoţională – acceptarea propriei
experienţe emoţionale, şi această acceptare este în acord cu
credinţele personale privind „echilibrul” emoţional.
Conceptualizarea competenţei emoţionale se finalizează
prin prezentarea consecinţelor demonstrate ale
competenţei emoţionale:
 managementul emoţiilor,
 starea de bine subiectivă
 rezilienţa.
Modele ale competenţei
emoţionale: R. Bisquerra
CONŞTIINŢA EMOŢIONALĂ
(GROP)

ABILITĂŢI DE VIAŢĂ REGLAREA


STARE DE BINE EMOŢIONALĂ
COMPETENŢA
EMOŢIONALĂ

INTELIGENŢA INTERPERSONALĂ AUTONOMIA PERSONALĂ


ABILITĂŢI SOCIALE
Modele ale competenţei
emoţionale: R. Bisquerra
(GROP)
 1. Conştiinţă emoţională

 a. starea de conştienţă asupra propriilor emoţii:


capacitatea de a percepe cu precizie propriile emoţii
şi sentimente; identificarea şi etichetarea lor.
 b. denumirea propriilor emoţii: abilitatea de a
utiliza vocabularul emoţional şi termenii disponibili
într-o cultură pentru a numi/eticheta propriile
emoţii.
 c. înţelegerea emoţiilor celorlalţi: capacitatea
de a percepe cu precizie emoţiile şi perspectivele
celorlalţi.
2. Reglarea emoţiilor
 a. a fi conştient de interacţiunea între emoţii, cogniţii şi
comportamente;
 b. exprimare emoţională: capacitatea de a exprima emoţia
într-o formă adecvată;
 c. capacitatea de reglare emoţională: propriile emoţii şi
sentimente necesită mecanisme de reglare (aceasta include
autocontrolul impulsivităţii, toleranţa la frustrare pentru a
preveni stările emoţionale negative);
 d. abilităţi de confruntare: abilităţi de confruntare a
emoţiilor negative prin utilizarea de strategii de auto-reglare a
intensităţii şi duratei respectivelor stări emoţionale;
 e. competenţa pentru autogenerarea emoţiilor pozitive:
capacitatea de experimentare a formelor voluntare şi
conştiente a emoţiilor pozitive (bucurie, iubire, umor).
 3. Autonomia personală
 a. Stima de sine pozitivă, înaltă;
 b. Atitudine pozitivă faţă de viaţă;
 c. Responsabilitate
 d.Analiză critică a normelor sociale;
 e. Căutarea ajutorului şi sprijinului : capacitatea de a recunoaşte
necesitatea ajutorului şi asistenţei;
 f. Autoeficacitate emoţională: capacitatea de avea experienţe
emoţionale dezirabile;
 4. Inteligenţa interpersonală şi abilităţi sociale
 a. abilităţi sociale de bază: a asculta, a saluta, a mulţumi, a cere scuze,
a dialoga;
 b. respect pentru ceilalţi:acceptarea şi aprecierea diferenţelor;
 c. receptivitatea comunicării;
 d. expresivitatea comunicării;
 e. împărtăşirea emoţiilor:
 f. comportamentul prosocial şi cooperarea;
 g. asertivitate: menţinerea unui comportament echilibrat între
agresivitate şi pasivitate;
 5. Abilităţi de viaţă şi stare de bine
 a. abilităţi de viaţă: capacitatea de a adopta
comportamente adecvate şi responsabile pentru
soluţionarea problemelor personale, familiale,
profesionale şi sociale;
 b. identificarea problemelor: capacitatea de a
identifica situaţiile care necesită soluţii sau decizii şi
evaluarea riscurilor;
 c. stabilirea de obiective adaptative: stabilirea de
obiective pozitive şi realiste;
 d. negocierea: capacitatea de a rezolva conflicte;
 e. stare de bine subiectivă: capacitatea de a-şi
menţine o stare de bine subiectivă conştientă şi de a
o transmite şi celorlalţi.
SOCIAL EMOTIONAL LEARNING
(CASEL)
 Social and emotional learning (SEL) is the process through
which children and adults acquire and effectively apply the
knowledge, attitudes, and skills necessary to understand and
manage emotions, set and achieve positive goals, feel and
show empathy for others, establish and maintain positive
relationships, and make responsible decisions. 
 Emoții
 Obiective pozitive
 Empatie
 Relatii pozitive
 Decizii responsabile

www.casel.org
CASEL (Centrul de colaborare pentru învăţare
academică, socială şi emoţională) (apud Zins
şi Elias, 2006) ÎNVĂŢARE SOCIALĂ ŞI
EMOŢIONALĂ
 este procesul de achiziţie şi aplicare eficientă a cunoştinţelor, atitudinilor
şi abilităţilor necesare pentru:
 a recunoaşte şi controla emoţii;
 a dezvolta grija şi compasiunea faţă de alţii;
 a lua decizii responsabile;
 a stabili relaţii pozitive;
 a face faţă situaţiilor provocative, dificile.
SOCIAL EMOTIONAL LEARNING (CASEL)
(www.casel.org)

www.casel.org
Conștientizare de sine 

 Abilitatea de a recunoaște acurat propriile emoții și


gânduri și influența lor asupra comportamnetului
 Evaluarea precisă a punctelor tari și slabe
 Încredere în sine
 Optimism

www.casel.org
Managementul sinelui
(personal)
Abilitatea de reglare efectivă a emoțiilor, gândurilor, comportamentelor în
diferite situații
 Managementul stresului
 Controlul impulsurilor
 Automotivarea
 Stabilirea de scopuri
 Urmărirea scopurilor personale și academice

www.casel.org
Conștientizare socială: 

 Abilitatea de aprelua perspectiva altuia,


de a empatiza cu altul din culturi diferite
pt a înțelege normele etice și sociale ale
comportamenetului, pt a recunoaște
resursele și suportul social (familie,
scoala, comunitate)

www.casel.org
Abilități relaționale: 

 Abilitatea de a stabili și menține relații


sănătoase și recompensatoare
 Comunicare clară
 Ascultare activă
 Cooperare
 Rezistența la presiunea socială
 Negociere de conflicte
 Căutare și oferire de ajutor
www.casel.org
Luarea deciziilor în mod
responsabil:
  abilitatea de a face alegeri
constructive, bazate pe respect, privind
propriul comportament și interacțiunile
sociale
 Alegeri bazate pe standarde etice,
norme sociale, evaluări realiste ale
consecințelor acțiunilor proprii, starea
de bine proprie și a altora

www.casel.org
Outcomes Associated with the
Five Competencies (http://www.casel.org/social-
and-emotional-learning/outcomes/)

www.casel.org
Modele ale competenţei
emoţionale: D. Goleman
 Sinele  Alteritate
 Competenţe personale
Conştiinţă de sine -  Competenţe sociale
conştiinţa stărilor interne,
a preferinţelor, a resurselor Conştientizare socială – conştiinţa
şi intuiţiilor, conştiinţă sentimentelor celorlalţi, a nevoilor
emoţională, acurateţe în şi preocupărilor lor empatie
auto-evaluare, încredere în
sine orientare spre servicii conştiinţă
 Self – management – organizaţională
managementul stărilor
interne, al impulsurilor şi Abilităţi sociale – excelenţă în
resurselor pentru a facilita inducerea răspunsurilor dorite la
atingerea scopurilor, alţii, leadership, dezvoltarea
adaptarea, auto control,
conştiinciozitate, a fi de celorlalţi, influenţa, comunicare,
încredere, iniţiativă, managementul conflictelor,
trebuinţă de realizare
(imbold spre achiziţie) crearea relaţiilor, capacitate de
muncă în echipă, colaborare
Exerciţiu 1: Conştiinţă
emoţională
 Agresiv  Vesel
 Amuzat  Curios
 Nervos  Încântat
 Enervat  Deprimat
 Anxios  Hotărît
 Apatic  Dezamăgit
 Plictisit  Descurajat
 Ingrijorat  Dezgustat
 Încrezător  Extatic
 confuz  Jenat
 entuziast
 Invidios
•Epuizat  Trist
 Rănit
•Temător
 Isteric  Satisfăcut
•Speriat
 Interesat
•Frustrat  Şocat
 Gelos
•Bucuros
 Singur  Plin
•Vinovat de
 Iubit

•Fericit regrete
Îndrăgostit

•Neajutorat  Sigur
Negativ

•Plin de speranţă
Optimist  Surprins
 •Ostil
Paranoic
 •Umilit  Suspicios
Paşnic
 Mândru
 Indecis
 Zăpăcit
 Uşurat  retras
Cerinţe:
 Subliniaţi emoţiile pe care le-aţi trăit în cursul vieţii.

 Puneţi semnul “+” alăuri de emoţiile pe care le consideraţi


pozitive, semnul “-” alături de cele pe care le consideraţi
negative, si semnul “0” alături de cele neutre.

 Indicaţi intensitatea celor mai vii experienţe emoţionale: de


la 1 la 10: 1 – minim, 5 – mediu, 10 – extrem

 Adunaţi numărul emoţiilor trăite

 Adunaţi intensitatea emoţiilor pozitive şi a celor negative

 Comparaţi emoţiile pozitive versus negative


CONȘTIENTIZARE
EMOȚIONALĂ.
VOCABULARUL
EMOȚIILOR.
REGLAREA EMOȚIONALĂ
 Scrieți timp de 1 minut un număr cât mai mare de
emoții
 Împărtășire
 Listare
 Discuții
Emotii de
bază/fundamentale/primare

 Paul Ekman: Bucurie, Tristețe, Frică,


Mânie, Dezgust și Surpriză
 Robert Plutchik: Bucurie, Tristețe, Frică,
Mânie,Dezgust, Surpriză, Încredere, 
Anticipație
Discuție – reflecție

 Emoțiile în clasă, în activitatea de predare – învățare


(asocieri)
 Identificați cele mai frecvente emoții trăite în cadrul
școlii și ce situații școlare sunt asociate cu acestea?
Auto – conștientizare

- Abilitatea de a recunoaște și identifica emoții


(dimensiune a competenței emoționale
(CASEL, 2014), precum și abilitate
fundamentală a IE (Goleman, 1995)
- Abilitatea de a recunoaște emoțiile și
gândurile care influențează comportamentul
- Recunoașterea propriilor puncte tari și
puncte slabe și dobândirea încrederii și
optimismului în mai mare măsură (CASEL,
2014).
- Profesorii competenți socio-emoțional
demonstrează înaltă auto- conștientizare (ei
recunosc emoții și patternuri emoționale, știu
să promoveze emoțiile pozitive precum
bucuria și entuziasmul pentru a susține
învățarea) Ei recunosc puncte tari și limite
Auto – conștientizare

 Prima competență
 A fi capabil de a recunoaște emoțiile la
sine, de a conștientiza propriile
experiențe emoționale și expresii
emoționale
 A recunoaște emoțiile la ceilalți
 A gestiona emoțiile
 A vorbi despre emoții
Identificarea emoțiilor

- identificarea emoțiilor la sine și la ceilalți


- exprimarea corectă a emoțiilor și a nevoilor legate
de acestea
- discriminarea între emoțiile autentice și cele false
ÎNȚELEGEREA EMOȚIILOR

- Înțelegearea cauzelor și consecințelor


- Înțelegerea emoțiilor complexe, a
stărilor contradictorii și combinate
- Înțelegearea relațiilor dintre emoții
- Înțelegerea tranzițiilor dintre stările
emoționale
- Cum folosim limbajul pentru a le
descrie
Definește și recunoaște emoții

 Descrie câte un episod particluar în care ați trăit


emoții pozitive și negative în relație cu elevii, colegii,
conducerea, părinții
Fericire
Supărare
Afecțiune
Surpriză
Satisfacție
A vorbi despre emoții

 La grădiniță, interacțiunea educator – copil


 Copiii simt emoții puternice dar au abilități
limitate de a discrimina între ele
 Un copil trăiește stres sau dispreț, confort sau
disconfort, dar aceste stări nu saunt procesate sau
etichetate de către copil, care se bazează pe
adult să gestioneze aceste stări în numele
său(Gerhardt 2004)
 Copiii au un repertoriu redus de răspunsuri la stările de
excitație – râs, plâns, adulții acționează conform
acestor indicii
 Copilul nu poate distinge starea emoțională fără
ajutorul părintelui
 Părintele îl ajută folosind vocabularul emoțiilor
(feelings-state talk)
 Emoțiile primesc o etichetă verbală din partea
adultului, care face o evaluare asupra stării trăite, pe
baza propriilor lor experiențe, pe baza înțelegerii lor și
pe baza observațiilor asupra elementelor care au
determinat reacțiile copilului
Studii neurologice

 Experiențele viscerale și emoțiile – amigdala – sistemul


limbic
 Abilitatea de a eticheta și a descrie emoția ca funcție a
limbajului este organizată în centrii limbajului –
neocortex
 Separarea acestor două funcții – ALEXITIMIE (au
capacitate de a trăi emoții dar nu le recunosc nu le pot
eticheta)
 Se simt confuzi, copleșiți de un sentiment– nu sunt
capabili să îl definească, eticheteze și explice
 Copii învață limbajul și emoțiile cu ajutorul
vocabularului emoțiilor și discursul despre stările
emoționale ca parte a interacțiunii zilnice cu părintele
 Primul pas_ a pune eticheta/ cuvinte pentru fiecare
stare emoțională, viscerală
 Interacțiunea spontană, de zi cu zi
 Dunn and Brown (1991) - de la 20 luni copilul folosește
limbajul emoțiilor în intercațiune cu familia
 24 – 36 luni – crește rapid volumul vocabularului
emoțiilor
 Mamele și copii vorbesc despre cauze particulare ce
generează emoții
 Ridgeway and Waters (1985) – la 36 luni copiii pot vorbi
despre emoții trecute și viitoare, pot dicuta despre
activatorii stărilor emoționale
Scenariu – discuție

 Toma, un băiat de 6 ani s-a trezit de dimineață auzind o


ceartă grozavă a părinților. Este în întârziere și, pentru
că a dormit prea mult, are timp doar pentru o cană de
lapte, nu poate lua micul dejun.
 Ajunge târziu la școală, și este foarte supărat din cauza
episodului de dimineață.
 Lecția a început. Profesoara a avut o dimineață proastă
și abia observă fața tristă a lui Tom. A început să țipe la
el spunând că mereu întârzie. Apoi i-a ordonat să
meargă în bancă și să fie atent la lecție.
Discuție

 Recunoaște punctele tari și limite la propria persoană


 Identifică aceste puncte tari și limite și notează-le
 Folosește punctele tari pentru a depăși dificultățile din
actvitatea școlară
 Alegeți o situație de viață care vi se pare dificilă. Cum
ați reacționa folosindu-vă de punctele tari?
Limbajul de tip EU
 Emoțiile sunt responsabilitatea noastră (sunt
evaluările, experiențele și expresiile noastre față de
anumite situații)
 Folosiți limbajul de tip EU pentru a identifica și
exprima emoții – descrie ceea ce simți și indică
situația în care te simți astfel
 Instrument util pentru conștientizare
 Structura : Eu simt (emoția)...... Când/pentru
că.....(situația)
 Gândește-te la trei situații pe care le-ai trăit în
ultimele zile și scrie despre ele folosind limbajul de
tip EU
Instrumente de promovare a
conștientizării emoționale
 Când ești angajat într-o situație
emoțională, spune STOP și te întreabă
”CE SIMT CHIAR ACUM?”
 Ține un jurnal al emoțiilor și situațiilor
care le-au determinat (te va ajuta să
identifici emoțiile pe care le trăiești mai
des și să înțelegi cum să răspunzi în
diferite situații)
Jurnalul emoțiilor (conștientizare
și autoreglare)

Momentul Emoția Intensi Ce s-a Cum am Cum aș fi


trăită tatea întâmplat? reacționat? putut
(1-10) reacționa
diferit?
http://atlasofemotions.org/

 http://atlasofemotions.org/
Resurse

 http://www.derose.net/steve/resources/emotionwords
/ewords.html
 http://atlasofemotions.org/
Exerciţiu : Emoţii şi semnale – identificaţi
aspecte specifice comportamentului
dumneavoastră atunci când trăiţi emoţiile
următoare (cuvinte,tonul vocii, expresii
faciale, postura corporală)
 Furie
 Frustrare
 Tristeţe
 Gelozie
 Siguranţă, încredere
 Surpriză
 Umilinţă
 Orgoliu
 Anxietate
 Incearca sa vizualizezi situatiile ca pe un
film.
 Centreaza-te pe ce ai gandit si ce ai
facut.
 Cand ma simt furios gandesc ca… si fac…
Reglarea experienţei emoţionale
subiective

Nu suntem tulburaţi de lucrurile în sine, ci de forma


în care gândim asupra acestor lucruri
Epictet (Enchiridion)
Self-management / Reglarea
emoțională
Self-management

 Abilitatea de a regla
eficient emoții, gânduri
și comportamente în
diferite situații. Include
managementul stresului,
controlul impulsurilor,
automotivarea,
urmărirea scopurilor
personale și academice
(CASEL, 2014)
Conștiente...
Inconștiente... atunci
când ....modul în
care.....pe care
 Reglarea emoțională se referă la
procesele ...... și ..... prin care indivizii
influențează emoțiile .... le au, ..... le
au, și .... le exprimă. (Gross, 1998;
Sutton, 2004).
 Reglarea emotionala implica schimbari intr-unul sau mai
multe aspecte ale
emotiilor, precum situatia care genereaza emotiile,
atentia, evaluarea, experienta
subiectiva,comportamentul sau modificarile fiziologice
ale organismului
Ea conduce la schimbari in “dinamica emotiei” precum a
latentei, timpului de aparitie, magnitudinii, duratei si
felului raspunsurilor in domeniul subiectiv,
comportamental si fiziologic.
Ea poate diminua, intensifica sau mentine emotia, in
functie de scopul individului
 ea poate schimba gradul in care raspunsul
la emotie este coerent cu emotia care l-a
declansat, precum in cazul in care un
individ cauta ca expresia sa faciala sa nu
corespunda cu experienta subiectiva si
fiziologica a emotiei pe care o traieste.
 Dar cel mai asteptat rezultat al reglarii
emotionale este descresterea duratei si
intensitatii emotiilor negative.
 Reglarea emotionala este un element
important pe care se sprijina civilizatia
umana, pentru ca societatea poate fi
definita ca suma de interactiuni sociale
coordonate ale indivizilor care o compun,
interactiuni ce o solicita sa regleze modul
in care emotiile sale sunt traite si
exprimate
EMOTIA – modelul modal
(Gross)
 SITUATIA
 ATENTIA
 EVALUAREA
 RASPUNS
 Modelul modal a emotiilor (Gross si
Thompson, 2007
 secventa desfasurarii emotiei: o
 situatie relevanta (interna sau
externa) solicita
 atentia individului,
 care o evalueaza, atribuindu-i o
semnificatie
 care genereaza un raspuns in
concordanta cu reprezentarile
 mentale ale subiectului, experienta
anterioara,
 Acest raspuns poate schimba situatia
generatoare a emotiei, situatie care
poate reveni la input si genera o noua
secventa a emotiei, care poate fi diferita
de cea initiala.
 Aceasta bucla reprezinta aspectul recursiv
al emotiei, faptul ca fiecare schimbare a
situatiei se consituie ca o situatie noua,
un nou input, care genereaza cascada
atentie-evaluare-raspuns.
Se crede ca reglarea emotiilor apare din
punct de vedere
evolutiv o data cu aparitia emotiei, iar in
apararea acestei idei vine faptul ca reglarea
emotiei angajeaza aceleasi regiuni cerebrale
implicate si in generarea emotiilor (Gross si
Thompson, 2007).
Conform teoriei cognitiei sociale a lui Bandura (1991)12
comportamentul uman este
motivat si reglat printr-un proces continuu de auto-
influenta.
Acest proces cuprinde trei mecanisme operationale:
i) auto-monitorizarea comportamentului propriu in ceea
ce priveste determinantii si efectele lui;
ii) judecarea comportamentului in relatiile cu standardele
personale si circumstantele exterioare si
iii) auto-reglarea emotionala.

Aceste trei mecanisme opereaza dupa acelasi principiu, cel


al auto-eficientei, principiu prin care se dobandeste
sentimentul selfului si identitatii si care are un impact
major asupra proceselor emotionale, de gandire, motivatie
si comportamentale
procesul de auto-reglare este conceput ca implicand
controlul, directia si corectia actiunilor proprii in drumul
lor spre un scop
Prin procesul de auto-control se stabilesc scopurile,
competitia dintre acestea si ierarhizarea lor, prioritatile si
standardele utilizate pentru monitorizarea si evaluarea
progresului.
Astfel, in timp ce reglarea emotionala este focalizata pe
experienta emotionala si consecintele ei, lasand scopul
nespecificat, in procesul de auto-reglare scopul acestuia
este mereu tinut in vizor (Diamond si Aspinwall, 2003)
Reglarea emotionala se poate concepe ca o pare a
intregului, adica parte a procesului de auto-control
individual.
Pentru Thompson (1994) procesul de reglare
emotionala este dat de “procesele intrinseci
si extrinseci responsabile de monitorizarea,
evaluarea si modificarea reactiilor
emotionale, in special intensitatea si durata
lor, prin care un individ cauta sa-si
implineasca scopul sau”.

Dupa Mauss si colab.(2007) reglarea


emotionala poate fi definita ca “incercarea
deliberata sau automata a unui individ de a
influenta ce emotii sa aiba, cand si cum sa
le aiba si cum sa le exprime”.
Eisenberg si colab. (2007) include in definitia lor mult mai multe
elemente: “auto-reglarea emotionala (uneori numita si reglare
emotionala) se refera la procesele menite sa dirijeze si sa schimbe
modul in care, cand si cum cineva traieste emotiile;
la emotiile legate motivational si starile fiziologice consecutive;
precum si la felul in care aceste emotii sunt exprimate
comportamental.
Astfel, reglarea emotionala include procese utilizateș
 sa schimbe starile emotionale ale unui subiect,
sa previna sau sa initieze raspunsul emotional (de ex. prin selectarea
sau schimbarea situatiei),
sa modifice semnificatia evenimentului pentru sine
sisa moduleze expresia emotionala (de ex. prin expresii verbale sau
nonverbale)”.
Trasaturile esentiale ale
reglarii emotionale
Posibilitatea de a regla atat emotiile negative cat si cele pozitive prin
descresterea sau cresterea lor.
Desi se considera ca reglarea emotionala este in mare parte constienta, se
poate
imagina ca ea poate fi la inceput un proces constient, pentru ca apoi sa se
continue inconstient.
nu se poate spune ca o forma de reglare emotionala este buna sau rea;
atitudinea fata de emotie este parte a experientei emotionale, oamenii avand
atitudini diferite fata de emotii diferite, iar contextul cultural mediaza aceasta
relatie.
In functie de atitudinea fata de o emotia specifica, individual se va orienta
spre evitatarea, supresia sau acceptarea ei; atitudinea fata de emotie este
parte a reglarii emotionale (Harmon-Jones si colab, 2011)33.
Strategiile de reglare
emotionala
Conform modelului modal al emotiilor a lui Gross (1998) exista
cinci feluri prin
care individual poate regla emotiile
Aceste cinci feluri reprezinta de fapt cinci familii de procese de
reglare a emotiilor: selectarea situatiei, modificarea situatiei,
deplasarea atentiei, schimbarea cognitiva si modularea
raspunsului

Primele patru familii de strategii de reglare a emotiilor pot fi


considerate ca focusate pe antecedent, actioneaza inainte de
aparitia tendintelor de raspuns, iar cea de a cincea este focusata
pe raspuns si se deruleaza dupa ce acesta este generat (Gross &
Munoz, 1995)
Reglare emoțională(Gross, 1998)

EMOȚIA

Strategii de reglare Strategii de reglare emoțională


centrate pe răspuns
emoțională centrate pe
antecedente
Strategii de reglare
emoțională

SELECTAREA SITUAȚIEI
MODIFICAREA SITUAȚIEI
DISTRAGEREA ATENȚIEI
SCHIMBARE COGNITIVĂ
MODULAREA RĂSPUNSURILOR
Selectarea situatiei

Acest tip de reglare a emotiei se realizeaza atunci


cand un individ actioneaza astfel incat sa ajunga in
situatii in care se presupune a fi confruntat cu
emotii dezirabile
Selectia solicita o intelegere a componentelor
situatiei si a asteptarilor emotionale.
Modificarea situatiei

Modificarea situatiei implica actiunea


subiectului de a modifica contextul extern
care genereaza procesul emotional astfel
incat sa se minimizeze sau maximalizeze
emotiile asteptate.
Deplasarea atentiei

Este posibil sa se regleze emotiile fara sa se


schimbe sau sa se aleaga situatia.
Deplasarea atentiei permite subiectului sa se
focalizaze doar pe anumite componente sau
trasaturi ale situatiei, cu scopul de a influenta
emotia sa
Deplasarea atentiei se poate face fie prin
distragerea atentiei, fie prin concentrarea
atentiei.
Schimbarea cognitiva sau
reevaluarea cognitiva
Aceasta strategie de reglare emotionala este o forma
constienta care consta in
schimbarea intelesului a ceea ce este perceput, in
reevaluarea stimulului emotional , atat in
afara cat si in interiorul subiectului.

Aceasta se realizeaza fie prin schimbarea felului cum


gandeste individul despre situatie, fie prin schimbarea
felului lui de a manipula solicitarile situatiei.
Modularea raspunsului
Modularea raspunsului este o strategie care se desfasoara mai tarziu,
dupa ce
tendinta de raspuns a fost initiate
Modularea incearca sa influenteze raspunsul subiectiv,
comportamental si fiziologic cat mai direct posibil, ca atunci cand
subiectul utilizeaza
exercitii de relaxare sau ia tranchilizante sau beta-blocanti
Alta metoda de modulare implica reglarea comportamentului expresiv
emotional, ca atunci cand subiectul incearca sa ascunda o emotie prin
controlul expresiei faciale sau a comportamentului motor
De exemplu, subiectul incearca sa impiedece expresia emotionala
facand exercitii de relaxare sau respiratie, isi abate atentia de la
situatie si emotia generata si modifica intelesul reactiei emotionale
Gratz si Roemer (2004) gasesc ca
reglarea sau controlul emotional
se realizeaza prin urmatoarele
abilitati
- abilitatea de a fi constient de prezenta emotiilor si de a le
intelege;
- abilitatea de a accepta emotiile;
- abilitatea de a controla comportamentele impulsive;
- abilitatea de a se comporta in conformitate cu scopurile setate
chiar atunci cand se experimenteaza emotii negative;
- abilitatea de a utiliza strategii flexibile de reglare emotionala cu
scopul de a modula raspunsul emotional in concordanta cu scopurile
individului in situatia respectiva
Exercițiu: găsiți comportamentele care descriu strategiile de
reglare emoțională

SELECTAREA SITUAȚIEI Profesorul alege sa lucreze la clasele primare pentru că nu-i


plac adolescenții
Numără până la 10
Evită întrruperile lecției prin așezarea elevilor galagioși in
prima bancă
MODIFICAREA SITUAȚIEI Alege alt traseu catre magazin pentru a evita o intalnire cu o
persoană neplăcută
Pregătește cu mare atenție lecția astfel ca problemele să nu
apară
DISTRAGEREA ATENȚIEI Interpretează comentariile și comportamentele elevilor mai
puțin personal
Se focalizează pe a fi entuziast înainte de a intra în clasă
SCHIMBARE COGNITIVĂ Evaluează situația ca un observator detașat
Ignoră actele minore de indiciplină
Compară situația cu a celor mai puțin avantajați
MODULAREA RĂSPUNSULUI Se concentreză pe activități care îi dau stare de bine (flux)
(gradinarit, pictură)
Respiră adânc
ALTE STRATEGII
• Vorbește cu
colegii/prietenii

• Petrece timp cu
prietenii

• Ține un jurnal al
gândurilor și
emoțiilor

• Ascultă muzică
• Practică un hobby
• Fă sport
• Fă o plimbare
• încearcă un sport
extrem
• Planifică următoarea
vacanță
Jurnalul emoțiilor (conștientizare
și autoreglare)

Momentu Emoția Intensi Ce s-a Cum am Cum aș fi


l trăită tatea întâmplat? reacționat putut
(1-10) ? reacționa
diferit?
Reglarea emoţională

Capacitatea de a gestiona emoţiile într-o formă


adecvată:
Creşterea emoţiilor plăcute, pozitive
Gestionarea emoţiilor neplăcute, negative
 Include:
Autocontrolul impulsivităţii (furie, violenţă,
comportament de risc)
Amânarea satisfacţiei, a recompensei
Toleranţa la frustrare pentru a preveni stările
emoţionale negative (stres, anxietate, depresie).
Simţul umorului
Modificarea experienţei şi a expresiei emoţionale.
De ce este necesară reglarea
emoţională?

Emoţiile necontrolate pot aduce


prejudicii:
Furia: violenţă
Tristeţea: depresie, suicid
Teama, anxietatea (examene, selecţie
de personal)
Efecte ale reglării emoţionale

Percepţia autoeficacităţii  Stimă


de sine
Capacitatea de a fi în contact cu
ceilalţi: asertivitate
Facilitarea soluţionării constructive
a problemelor
Echilibrul emoţional
Stare de bine subiectivă
Factori care influenţează
reglarea emoţională
Interni
Reactivitatea temperamentală
Toleranţa la frustrare
Controlul impulsivităţii

Externi
Caracteristici ale experientei
Repere în dezvoltarea
competențelor emoționale

DEZVOLTAREA EMOȚIONALĂ A COPIILOR


Etapa de vârstă 0-2 ani:
– își exprimă emoțiile cel mai frecvent prin plâns
și prin zâmbete spontane. Treptat se transformă
în zâmbete sociale (aproximativ la 3-6
săptămâni);
 în primele 6 luni de viață principala achiziție la
nivel emoțional este sentimentul de frică. Mai
exact frica de persoane pe care nu le cunoaște și
pe care le respinge întorcând privirea și refuzând
să fie luat în brațe;
Etapa de vârstă 0-2 ani:

 până la 2 ani reglarea emoțională se


realizează prin comportamente de
genul suptului degetului, a suzetei,
atașarea frecventă la sân și
căutarea suportului din partea
adultului chiar și printr-o simplă
privire.
Etapa de vârstă 2-4 ani:

 încep să discute despre propriile emoții, ceea


ce înseamnă că încep și să le recunoască și să
înțeleagă cauzele emoțiilor de bază. Nu pot să
înțeleagă că ceea ce produce o anumită emoție
nu este situația de viață în sine ci interpretarea
cognitivă pe care fiecare o acordă situație;
– pot pricepe legătura dintre cauză și efect în
fraza ”dacă … atunci”;
Etapa de vârstă 4-5 ani:

 – identifică expresiile faciale asociate


emoțiilor de bază (bucurie, tristețe, furie și
frică);
– se angajează în „lupte pentru putere”
care conduc la accese de furie;
 manifestă teamă de separare;
 apelează la comportamente de autoreglaj
emoțional precum căutarea suportului
adultului.
Etapa de vârstă 4-5 ani:

 încă atribuie emoțiilor factori externi. Nu


pot să înțeleagă că emoțiile sunt produse
de interpretarea cognitivă pe care o
acordă situație în fapt;
 pot înțelege impactul pozitiv sau negativ
al exprimării unei emoții;
 sunt interesați să exploreze emoțiile
celorlalți (”mami, de ce plângi?” sau „de
ce esti trist, tati?”);
Etapa de vârstă 4-5 ani:

 încep să înțeleagă că aceeași situație poate fi o


sursă de emoții diferite pentru persoane
diferite. De exemplu, câștigătorul concursului e
fericit, iar cel care a pierdut e trist;
 sunt capabili să tolereze trăirile frustrante care
nu au o soluție imediată. Dacă sunt la medic și
le este foame pot aștepta fără să se enerveze
până se termină consultul;
Etapa de vârstă 4-5 ani:

 reglarea emoțională se realizează mai


ușor pentru că pot interioriza regulile
sociale și familiale și pentru că sunt
capabili să identifice
Etapasoluții
de vârsă adecvate
4-5 ani: la
problemele cu care se confruntă
(raționalizarea sau minimalizarea).
Etapa de vârstă 5-7 ani:

 – identifică și denumesc majoritatea emoțiilor


pentru că au limbajul bine dezvoltat;
 devin critici și nu agreează eșecul, motiv
pentru care este recomandată stimularea
competitivității cu ei înșiși și nu cu alți copii;
 își dezvoltă empatia, adică abilitatea de a
înțelege emoțiile celorlalți;
Etapa de vârstă 5-7 ani:

 încep să își formeze simțul moralității și


înțeleg termeni abstracți ca: onestitate,
corectitudine, moralitate;
 manifestă teamă de separare când nu
sunt alături de persoanele semnificative
din viața lor în situații critice (de
exemplu, când schimbă grădinița sau când
dorm în altă parte decât acasă);
Etapa de vârstă 5-7 ani:

 înțeleg că emoțiile sunt produse de interpretarea


cognitivă pe care o acordă situație în fapt, adică
ceea ce gândim noi despre ele;
 sunt capabili să își elaboreze propriile reguli de
reglaj emoțional în diverse situații de joc, de
interacțiuni sociale și uneori aceste reguli sunt
complexe;
 apreciază prietenii de aceeași vârstă dar continuă
să apeleze la adulți pentru ajutor.
Dezvoltarea competenţei
emoţionale – C. Saarni (2000)
Perioada Reglare /Coping Comportament expresiv Construirea de
de relaţii
vârstă
0-12 luni Auto – liniştitor şi Comportament în sincronie Jocuri sociale
învaţă să-şi cu ceilalţi pe anumite canale (Ex. „cucu –
moduleze expresive; creşterea bau”); folosirea
reactivitatea; discriminării expresiilor semnalelor
Reglarea atenţiei celorlalţi; creşte intrumentate
pentru coordonarea responsivitatea expresivă la social (plânsul
acţiunii; stimuli; creşte coordonarea fals pentru a
Încredere în adulţii comportamentului expresiv atrage atenţia)
care il îngrijesc cu circumstanţele
pentru sprijinul din provocatoare de emoţii.
perioadele stresante  
Dezvoltarea competenţei
emoţionale – C. Saarni (2000)
12 luni - Emergenţa Autoevaluare şi conştiinţă de Anticiparea
2 ani conştientizării de sine sine evidente în diferitelor
şi conştiinţa propriilor comportamentele expresive care sentimente în faţa
răspunsuri însoţesc ruşinea, mândria, diferitelor persoane;
emoţionale; timiditatea; creşte înţelegerea creşte capacitatea
iritabilitatea datorată verbală şi numărul cuvintelor de discriminare
constrângerilor şi care exprimă comportamente între emoţiile
limitelor impuse de expresive şi stări emoţionale. celorlalţi şi
nevoile de extindere a semnificaţia lor;
autonomiei şi de forme timpurii de
explorare. empatie şi acţiune
prosocială.
Dezvoltarea competenţei
emoţionale – C. Saarni (2000)
Dezvoltarea competenţei
emoţionale – C. Saarni (2000)
Principalele competenţe
emoţionale întâlnite la copii:
Trăirea şi exprimarea emoţiilor
Înţelegerea şi recunoaşterea
emoţiilor
Reglarea emoţională
Principalele competenţe sociale
întâlnite la copii:
Reflecție:Având în vedere
următoarele afirmații argumentați
valoarea de adevăr a acestora și
precizați
 Cele mai frecvente motive pentru care copii sunt
marginalizați sunt următoarele:
 • copii care se comporta agresiv;
 • copii care au un comportament timid, necooperativ, deficit de
atenție și hiperactivitate, anxiosi;
 • copii care sunt diferiți de ceilalți: etnie diferită de a majoritații,
imaturitate în dezvoltarea fizică, înfățișare mai puțin plăcută sau
mod de îmbrăcăminte precar, copii cu handicap (de ex. fizic,
motor, în limbaj etc.);
 • copii introvertiți care simt nevoia să stea mai mult singuri decât
să comunice cu alții;
 • copii cărora le este frică să interacționeze cu ceilalți, fie că nu
au fost suficient stimulați, nu li s-a oferit oportunitatea de a-și
exersa abilitățile sociale sau au trăit într-un mediu mai autoritar.
Exerciţiu 2: Ce simte această
persoană?
Ce crezi că i s-a
întâmplat?
Cum crezi că va
reacţiona?
Ce anume crezi
că poate provoca
o asemenea
emoţie?
Cum ai reacţiona
tu?
•Ce simte această
persoană?
•Ce crezi că i s-a
întâmplat?
•Cum crezi că va
reacţiona?
•Ce anume crezi că poate
provoca o asemenea
emoţie?
•Cum ai reacţiona tu?
•Ce simte această
persoană?
•Ce crezi că i s-a
întâmplat?
•Cum crezi că va
reacţiona?
•Ce anume crezi că
poate provoca o
asemenea emoţie?
•Cum ai reacţiona tu?
•Ce simte această
persoană?
•Ce crezi că i s-a
întâmplat?
•Cum crezi că va
reacţiona?
•Ce anume crezi că poate
provoca o asemenea
emoţie?
•Cum ai reacţiona tu?
•Ce simte această
persoană?
•Ce crezi că i s-a
întâmplat?
•Cum crezi că va
reacţiona?
•Ce anume crezi că poate
provoca o asemenea
emoţie?
•Cum ai reacţiona tu?
•Ce simte această
persoană?
•Ce crezi că i s-a
întâmplat?
•Cum crezi că va
reacţiona?
•Ce anume crezi că poate
provoca o asemenea
emoţie?
•Cum ai reacţiona tu?
•Ce simte această
persoană?
•Ce crezi că i s-a
întâmplat?
•Cum crezi că va
reacţiona?
•Ce anume crezi că poate
provoca o asemenea
emoţie?
•Cum ai reacţiona tu?
Exerciţiu 3:
 Timp de cinci minute exprimaţi într-un desen o emoţie, la alegere, pe
care aţi trăit-o într-o anumită situaţie.
Discuţie:

 Aţi fost surprinsi de emoţiile pe care colegii le-au


identificat în desenele dumneavoastră?
 Sunt identice cu cea pe care aţi dorit să o exprimaţi? De
ce?
 Diferă interpretarea?
 Ce concluzie putem extrage?
Exerciţiu 4: Emoţii şi semnale – identificaţi
aspecte specifice comportamentului
dumneavoastră atunci când trăiţi emoţiile
următoare (cuvinte,tonul vocii, expresii faciale,
postura corporală)
 Supărare
 Frustrare
 Tristeţe
 Gelozie
 Siguranţă, încredere
 Surpriză
 Umilinţă
 Orgoliu
 Anxietate
Exerciţiu 4: CADRANUL INTIMITĂŢII:
Completaţi cu persoane semnificative din
viaţa dumneavoastră şi emoţiile trăite în
Eu
relaţie cu acestea Persoane intime

Prieteni
cunoscuţi

Lumea întreagă
MULŢUMESC!

 adina.colomeischi@usm.ro

S-ar putea să vă placă și