Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grupa mică este formată la sfârșitul anului școlar, dintr-un număr de …… preșcolari. De-
a lungul anului școlar, au frecventat grădinița ….. copii, ….băieți și ….. fete…………..
Evaluarea finală s-a desfășurat în perioada …………………..și a fost organizată conform
planificării săptămânale a activităților didactice de evaluare, avându-se în vedere itemii
comportamentali din Fișa de apreciere a progresului individual al copilului, înainte de intrarea
în învățământul primar.
În urma evaluării cunoştinţelor, priceperilor, abilităţilor dobândite de preşcolari în acest
an şcolar, s-a observat o evoluţie a acestora atât din punct de vedere cognitiv, psihic, fizic cât şi
comportamental. Evaluarea finală s-a realizat prin aplicarea de probe orale, scrise, practice,
probe ce au fost aplicate atât în activităţile de grup, cât şi individuale şi frontale.
Probele de evaluare au fost aplicate pe parcursul ultimei săptămâni din sfârșitul anului
şcolar, unui număr de ......copii care au fost prezenți dintre cei inscriși. În acest sens evaluarea
finală a fost structurată pe cele cinci domenii de dezvoltare ( dezvoltare fizică, a sănătății și
igienei personale, dezvoltarea socio-emoțională, capacități și atitudini în învățare, dezvoltarea
limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii și dezvoltarea cognitivă și cunoașterea
lumii), vizând diferite dimensiuni ale domeniilor de dezvoltare fiind corelate cu domeniile
experientiale.
Ca modalitate de realizare a evaluării finale, a fost utilizat jocul, sub toate formele sale:
joc didactic, joc logico-matematic, joc de mișcare, distractiv, joc liber, etc , dar și alte mijloace
de realizare precum: observarea, lectura după imagini, convorbirea, desenul, pictura, jocul
muzical, jocul de mișcare, etc.
Concluziile în urma efectuării evaluării finale a copiilor preșcolari din grupă, pe dimensiuni
ale dezvoltării și a comportamentelor vizate, sunt:
1
Cuprinde o gamă largă de deprinderi şi abilităţi (de la mişcări largi, cum sunt săritul,
alergarea, până la mişcări fine de tipul realizării desenelor sau modelarea), dar şi coordonarea,
dezvoltarea senzorială, alături de cunoştinţe şi abilităţi referitoare la îngrijire şi igienă
personală, nutriţie, alte practici de menţinere a securităţii personale.
În cadrul acestui domeniu am observat faptul că prescolarii își poziționează corpul și
membrele în mod corespunzător pentru a imita ceva sau pe cineva ori pentru a executa o mișcare
(a prinde o minge,a arunca ceva etc.) ; 12 dintre ei își pun singur pantofii și își leagă șireturile/se
îmbracă și se dezbracă singur, iar ceilalți 4 necesita sprijin; demonstrează conștientizarea
simțurilor în acțiuni (recunoaște obiecte ascunse prin pipăit, fără să le vadă, execută mișcări la
auzirea unor comenzi, recunoaște mirosuri etc.)
Majoritatea copiilor au demonstrat independență în igiena personală: se spală și se șterg
singuri pe mâini, dar nu toți își acoperă gura cu mâna când strănută, când tușesc; toți copiii
folosesc independent toaleta.
În cadrul activităţilor practice preşcolarii au dovedit că pot efectua operaţii simple de lucru cu
materiale din natură şi sintetice. Copiii cunosc materialele şi uneltele folosite în activităţile
practice, utilizându-le corect în cadrul diferitelor tehnici însușiite, realizând în general lucrări
practice estetice, dar coordonarea acţiunilor ambelor mâini nu este perfecţionată, nu toti
finalizează lucrările, nu verbalizează acţiunile specifice.
Copiii sunt bine dezvoltaţi în ceea ce priveşte capacitatea psiho-motorie, dar nu toți reuşesc
să aibă o coordonare oculo-motorie corectă.
În urma activităţilor de evaluare am constatat că aproape toți preşcolarii execută corect
deprinderile motrice învăţate: mers, alergare, săritură, execută mişcări care necesită orientare
spaţială şi temporală şi reuşesc să le utilizeze corect în diferite contexte.
Unii copii întâmpină dificultăţi în perceperea schemei corporale, în păstrarea rândului.
Se referă la modul în care copilul se implică într-o activitate de învăţare, modul în care
abordează sarcinile şi contextele de învăţare, precum şi la atitudinea sa în interacţiunea cu
mediul şi persoanele din jur, în afara deprinderilor şi abilităţilor menţionate în cadrul celorlalte
domenii de dezvoltare.
În cadrul acestui domeniu, preșcolarii formulează întrebări referitoare la schimbările din jur;
exprimă dorința de a învăța să realizeze anumite acțiuni de autoservire, să confecționeze obiecte
sau să afle informații despre subiecte de care este interesat; se concentrează la o activitate de 10-
15 minute,cu supervizare; găsește forme și mijloace noi de exprimare a gândurilor și emoțiilor
(prin muzică, desen, dans, joc simbolic).
În cadrul activităţilor artistico-plastice s-a observat o evoluţie în ceea cepriveşte folosirea
corectă a culorilor pe care le-au asociat corespunzător temei date, lucrând cu plăcere şi iniţiativă;
nu toți dau dovadă de creativitate și originalitate în compunerea spaţiului plastic. S-au constatat
progrese în ceea ce priveşte mânuirea corectă a instrumentelor de lucru (creion, pensulă, bureți
pentru pictură, cretă). Majoritatea copiilor respectă etapele de lucru la modelaj și descriu
lucrările în mod obiectiv.
În cadrul activităţilor de educaţie pentru societate, majoritatea copiilor acceptă şi respectă
regulile de convieţuire în grup, însă există şi unii copii care dovedesc un comportament
neadecvat în relaţiile cu cei din jur. Copiii cunosc regulile de comportare civilizată specifice
3
anumitor momente, dar sunt situaţii în care le ignoră. Am observat că majoritatea copiilor
conştientizează consecinţele pozitive şi negative ale actelor de comportament asupra celorlalţi şi
își adaptează comportamentul la diferite situaţii. Unii copii colaborează în grup pentru realizarea
unor sarcini (au căpătat sentimentul unitar, ajutându-se reciproc), pe când alţii preferă jocul/
lucrul individual.
A fost definit în termenii abilităţii copilului de a înţelege relaţiile dintre obiecte, fenomene,
evenimente şi persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include ablităţile de
gîndire logică şi rezolvare de probleme, cunoştinţe elementare matematice ale copilului şi cele
referitoare la lume şi mediul înconjurător.
În cardul acestui domeniu, s-a observat faptul că preșcolarii grupează obiecte care
întrunesc trei criterii concomitent: formă, culoare și mărime; necesită sprijin pentru lucrul în
grup în soluționarea unei probleme, utilizând strategiile dezvoltate de grup.
4
Toţi copiii numără în limitele 1 – 3, raportează corect numărul la cantitate, recunosc cifrele,
exista şi preşcolari care necesită sprijin în folosirea limbajului matematic.
În cadrul activităţilor de cunoaştere a mediului, majoritatea copiilor au însuşite cunoştinţe
referitoare la mediul înconjurător, au demonstrat că sunt mari iubitori de natură, manifestând
interes şi curiozitate privind aspecte ale lumii înconjurătoare. Şi-au reamintit cu uşurinţă
cunoştinte despre anotimpuri, vieţuitoare, fenomene ale mediului înconjurător, mijloace de
transport etc. Deperinderile de îngrijire şi de ocrotire a mediului înconjurător sunt încă în
dezvoltare, de aceea vom insista în vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta
Constatările prezentate mai sus, evidenţiază progresul realizat de copii în ceea ce priveşte
nivelul de cunoştinţe, priceperi, deprinderi şi abilităţi însuşite pe parcursul anului şcolar şi o
evoluţie în ce priveşte dezvoltarea intelectuală, psiho-fizică şi socio-afectivă a copiilor.
Prin activitățile instructiv-educative care se vor desfășura cu grupa de preșcolari în
următorul an școlar, se va urmări, stimularea interacțiunilor socio-afective între copii-copii și
copii-educatoare, dezvoltarea nivelului intelectual, dezvoltarea imaginatiei și stimularea
creativității, îmbogățirea vocabularului cu noi cuvinte. stimularea interesului pentru frumosul din
artă, prin folosirea mijlocelor, metodelor și tehnicilor moderne de lucru.
Întocmit,