Grădinița cu P.P.

Codruța Galați

Proiect educațional ce vizează

DEZVOLTAREA COMPETENTELOR SOCIALE SI
EMOTIONALE LA PRESCOLARI

-grupa mare-
„Invat sa cresc mare”

Coordonatori: -prof psiholog

Cirjau Valentina

An școlar 2018-2019

Argument

Acest program optional are un dublu scop: pe de o parte dezvoltam competenţele

emoţionale şi sociale ale copiilor, dar si optimizam aceste abilităţi.
Componenta socio- emoţională optimă reprezintă una dintre componentele esenţiale ale
adaptării. Ea este necesară pentru menţinerea stării de sănătate mentală şi influenţează
dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor sociale. Dacă în cazul adulţilor dezvoltarea emoţională este
deseori tratată sub termenul de Inteligenţă Emoţională , în cazul copiilor, literatura de specialitate
preferă termenul de competenţă emoţională.
 Competenţa Emoţională este definită drept capacitatea de a recunoaşte şi interpreta
emoţiile proprii şi ale celorlalţi, precum şi abilitatea de a gestiona adecvat situaţiile cu
încărcătură emoţională. Competenţele emoţionale sunt împărţite în trei categorii:
• trăirea şi exprimarea emoţiilor;
• înţelegerea şi recunoaşterea emoţiilor;
• reglarea emoţională.
Adaptarea eficientă a copiilor la cerinţele din ce în ce mai complexe ale mediului sunt
asigurate de dezvoltarea optimă a competenţelor emoţionale şi sociale.
Competenţele Sociale se referă la abilitatea copiilor de a forma relaţii sociale funcţionale
cu ceilalţi copii şi adulţi din viaţa lor. Altfel spus, competenţele sociale facilitează interacţiunile
pozitive, corespunzătoare normelor culturale, în aşa fel încât să permită atingerea propriilor
scopuri şi în acelaşi timp respectarea nevoilor celorlalţi.
Conform definiţiei de mai sus, orice comportament social este rezultatul unui proces de
învăţare a ceea ce este valorizat de către societate; de exemplu, faptul că salutăm sau ne
prezentăm persoanelor necunoscute sunt considerate modalităţi politicoase de a iniţia o
interacţiune. Deoarece astfel de comportamente sunt percepute ca fiind adecvate, manifestarea
lor va fi încurajată şi ca atare repetată în contexte similare. În plus, aceste comportamente ne
ajută să atingem anumite scopuri, în condiţiile în care ne permit să iniţiem şi să stabilim o relaţie
cu altcineva.
Competenţele Sociale ale preşcolarilor sunt împărţite în două categorii:
• abilităţi interpersonale de relaţionare şi de rezolvare de probleme;
• abilităţi intrapersonale.
Cu toate că abilităţile intelectuale sunt foarte importante, emoţiile sunt o sursă de
informaţii esenţiale pentru supravieţuire. Ceea ce numim noi emoţie este de fapt combinaţia mai
multor modificări survenite la nivel subiectiv, cognitiv (de gândire), biologic şi comportamental.
Emoţiile modulează comportamentele noastre direcţionate spre noi înşine (intrapersonal), cât şi
comportamentele noastre direcţionate spre ceilalţi (interpersonal).
În cadrul disciplinei, se formează în primul rând abilităţi şi se dezvoltă atitudini,
finalitatea fiind dobândirea încrederii în sine, starea de bine a copiilor, pregătirea lor pentru viaţă
si pentru viitor.

Structura programei şcolare include următoarele elemente:

- Argument
-Bibliografie
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
-Planificarea calendaristica
- Sugestii metodologice.

Competenţe generale
1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de
ceilalţi.
2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi.

3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în vederea pregatirii pentru viata de

elev .
Competenţe specifice/Activităţi de învăţare

1.Manifestarea interesului pentru 1.1. Identificarea unor trăsături personale

autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de elementare
sine şi faţă de ceilalţi 1.2. Identificarea unor obiecte şi activităţi simple
de igienă personală

2.Exprimarea adecvată a emoţiilor în 2.1. Recunoaşterea emoţiilor de bază în situaţii

interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi
3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor 3.1.Identificarea unor atitudini si
specifice învăţării în universul gradinitei
simple, familiare
2.2. Identificarea regulilor de comunicare în
activitatea cu colegii
2.3. Explorarea caracteristicilor fiinţelor şi
obiectelor preferate şi a interacţiunii simple cu
acestea
comportamnete în activitatile prescolarilor dar
si a celor din jur
3.2. Identificarea hobby-urilor, jocurilor şi
activităţilor preferate

Competenţele sociale
Tipuri de competenţe sociale Exemple de competenţe
I.Interpersonale 1) interacţionează cu ceilalţi copii prin jocuri
A. Relaţionare adecvate vârstei;
Social 2) iniţiază interacţiuni cu ceilalţi copii;
3) împarte obiecte/jucării;
4) oferă şi cere ajutor;
5) îşi aşteaptă rândul;
 6) utilizează formule de adresare politicoase.
B. Rezolvare de 1) rezolvă conflictele prin strategii adecvate
probleme sociale vârstei.

II. Intrapersonale 1) respectă regulile;

2) tolerează situaţiile care provoacă frustrare.

Competente emotionale
Tipuri de competenţe emoţionale Exemple de competenţe
I. Experienţierea 1) conştientizarea trăirilor emoţionale proprii;
(trăirea) şi exprimarea 2) transmiterea adecvată a mesajelor cu
Emoţiilor încărcătură emoţională;
3) manifestarea empatiei.
II. Înţelegerea şi 1) identificarea emoţiilor pe baza indicilor
recunoaşterea emoţiilor non-verbali;
2) denumirea emoţiilor,recunoasterea lor .
3) înţelegerea cauzelor şi consecint.emoţiilor.
III. Reglarea emoţională 1) utilizarea strategiilor de reglare emoţională
adecvate vârstei.
Precizari metodologice si de evaluare
Poveştile pot fi utilizate şi pentru a dezvolta capacitatea copiilor de a privi o problemă
din mai multe perspective: „La ce crezi că s-a gândit personajul X”, „Tu ai fi făcut la fel în locul
lui?”, „Cum s-a simţit el?”, „Tu cum te-ai fi simţit dacă ai fi fost în locul lui?”. Focalizaţi-vă atât
pe emoţiile pozitive, cât şi pe cele negative. Este important ca ambele categorii de emoţii să fie
recunoscute. Dezvoltând abilitatea de a percepe o situaţie din mai multe perspective, ajutaţi
copiii să-şi dezvolte empatia şi să rezolve problemele adecvat.O atenţie deosebită este acordată
explorării intereselor şi exersării abilităţilor de învăţare,

identificării experienţelor anterioare şi cunoaşterii aşteptărilor elevilor cu privire la activităţile

care urmează a fi derulate. urmează a fi derulate.
La finalul unui modul tematic sau al unei lecţii, elevii sunt invitaţi să îşi exprime
emoţiile cu privire la ceea ce au descoperit sau experimentat. Expoziţiile, discuţiile pe baza
portofoliului sunt oportunităţi pentru valorizarea intereselor şi aptitudinilor personale.
Se recomandă metode de evaluare precum: activităţi practice, proiecte individuale şi de
grup, postere/desene/colaje, portofolii.
Evaluarea nu reprezintă numai un instrument de control şi măsurare a competenţelor
prescolarilor, ci şi o modalitate de reglare a strategiilor de predare-învăţare, de adaptare a
cadrului didactic la nevoile individuale şi de vârstă ale prescolarilor. Cadrul didactic va urmări
progresul prescolarilor reflectat în achiziţii cognitive, emoţionale, comportamentale şi
atitudinale.
 Învăţarea şi dezvoltarea reglării emoţionale la copii
 Oferiţi copiilor un mediu stabil şi consecvenţă în aplicarea strategiilor de disciplinare;
 Nu criticaţi sau minimalizaţi manifestările emoţionale negative;
 Discutaţi despre emoţii (pozitive sau negative) împreună cu copiii;
 Învăţaţi copiii să îşi exprime adecvat emoţiile negative;
 Învăţaţi copiii strategii de reglare a furiei:
 identificaţi etapele de manifestare a furiei şi metodele adecvate de intervenţie;
 utilizaţi rezolvarea de probleme pentru a găsi soluţii la situaţiile conflictuale.
 Lăudaţi copiii atunci când îşi gestionează adecvat furia.

BIBLIOGRAFIE
1. *** (1998). Conflicte şi comunicarea. Fundaţia Soros, Ed. ARC Bucureşti
2. Abric, J-C. (2002). Psihologia comunicării, teorii şi metode. Editura Collegium,
3. Băban, A. (2003). Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie
şi consiliere. Ed. ASCR, Cluj-Napoca.
4. Goleman, D. (2001). Inteligenţa Emoţională. Ed. Curtea Veche, Bucureşti.
5. Miclea, M. (2000). Psihologie cognitivă – ediţia a doua. Ed. Polirom, Bucureşti.
6. Vernon, A. (2004). Consilierea în şcoală. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin
educaţie raţional-emotivă şi comportamentală. Clasele I-IV. Ed. ASCR, Cluj-Napoca
7. Bruner, J., Acts of Meaning, Cambridge, Harvart U.P, 1990, pg. 32.
8. Goleman, D. Inteligenţa Emoţională, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2008, pg. 247-
248.
9. Piaget, J., Inhelder, B., Psihologia copilului, Editura Cartier, Chişinău, 2005, pg. 116.
10. Ştefan, C. A., Kallay, E., Dezvoltarea Competenţelor Emoţionale şi Sociale la Preşcolari
- ghid practice pentru educatori, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2007, pg. 27.
11. Ciarrochi, J.V., Chan, A.Y., Caputi, P., A critical evaluation of the emotional intelligence
concept.Personality Individual Differences, 2000, pg.61.
12. Rocco, M., Creativitate şi Inteligenţă Emoţională, Editura Polirom, Iaşi, 2004, pg.140-
143.
13. Petrovai, D., Petrică, S., Preda, V., Brănişteanu, R., Pentru un copil sănătos emoţional şi
social- ghid.