Sunteți pe pagina 1din 2

Fii un model pentru copilul tau

Copiii sunt adevarate comori daca stii sa-i cresti si sa-i faci sa dea ce au mai bun in ei. Dar sa fii
un parinte bun nu e deloc un lucru usor. S-au scris mii de carti de parenting si se vor mai scrie, dar
oricat le-am citi nu ne vor face mai buni parinti. Multi cunoastem teoria, problema e practica.
“Copilul meu o sa faca ce-i zic!”
Cei mai multi parinti pornesc la drum in cresterea copiilor de la preconceptii diverse. Enumeram
cateva: copilul meu o sa fie ceea ce eu n-am reusit sa fiu, copilul meu o sa fie un om de succes, o sa
fie puternic si respectat, copilul meu n-o sa treaca peste cuvantul meu, o sa faca ce-i zic, etc. Si sunt
multe aceste preconceptii. Dar probabil cea mai raspandita este aceasta – copilul meu o sa faca ce-i
zic. De fapt, copiii nu fac niciodata ceea ce li se spune, ci exact invers. Si nu trebuie sa te gandesti
mult ca sa fii de acord cu noi. Copilul este o copie a parintelui sau. El nu face ce i se spune, el face
ceea ce-l vede pe parintele sau facand. Daca parintele e nevos, tranteste lucruri prin casa, e mereu
nemultumit, vorbeste urat, minte si face orice ca sa-si atinga scopurile, etc exact asa vor face si
copiii lui. Indiferent ce le-ar spune parintele sa faca. Copilul percepe ca normalitate si model de
urmat ceea ce vede in familie. El isi copiaza parintii dar si pe alti adulti din preajma lui. Copilul nu
are alte repere de viata decat ceea ce vede. Sfaturile, recomandarile, vorbele trec usor pe langa el, le
uita, nu le da importanta.

Fii constient ca esti urmarit


O sa spui “parca ar fi la Big Brother!”, dar cam asa stau lucrurile. Orice vorbesti se va intipari in
mintea copilului. Orice faci, va face si el sau ea la fel. Comportamentul tau va genera modele de
comportament cu copii si la ele se vor raporta intreaga viata. Se va intampla rar sa-si puna
intrebarea “lucrul asta pe care l-am invatat de la parinti, chiar e bun?”. Practic parintele creeaza un
calapod pentru viata copilului. Si lucrul asta incepe de la varste fragede. Cand dai copilul la
gradinita este deja format dupa modelul familiei de provenienta. Asa ca incepe sa-l educi bine chiar
de la stadiul de bebelus. Supravegheaza-ti vorbirea, gesturile, faptele, principiile de viata, relatiile
cu parintii si prietenii, raportarea la munca, etc. Sunt o gramada de lucruri de lamurit si pus in
randuiala chiar inainte sa vina pe lume copilul. Daca vrei ca fiul sau fiica ta sa aiba un start bun in
viata incepe sa-ti pui in randuiala propria viata.

Nu trai cu iluzia ca va fi bine chiar si daca nu faci nimic


Sunt multi parinti care se plang de copiii lor ajunsi deja adulti. Se plang ca nu fac ce ar trebui, sa li
se inseala asteptarile. Ca au vieti ratate, ineficiente, impastiate. Si e adevarat. Sunt multe probleme
de relationare intre copii si parinti dar si intre parinti si copii. Se intampla adesea ca parintii sa nu-si
creasca copiii asa cum trebuie la tinerete iar la batranete sa aiba asteptari mari de la ei. Copiii ofera
ceea ce au primit. Nu au cum sa ofere ceva ce nu au. Vrei sa ai copii afectuosi si grijulii la
batranetea ta ca parinte? Ofera-le aceleasi lucru atunci cand ei sunt mici. Vrei sa faci din ei oameni
mari? Creste-i cu atentie si cu principii. E o stransa legatura intre ceea ce oferi si ceea ce primesti.
Ofera mult si vei primi mult. Stim, o sa spui ca nu e mereu asa. Si e adevarat, nu e mereu asa. Dar
acestea sunt exceptii. Daca nu faci lucrurile importante la vremea lor, de ce mai astepti rezultate?
Astepti roadele unei seminte pe care n-ai plantat-o atunci cand trebuia.
Ce se mai poate face?
N-ai fost un parinte bun? Nu te-ai priceput, n-ai stiut, ai facut ce-ai putut? Trage linie peste tot ce a
fost si iarta. Ca si cum nimic n-ar fi gresit intre tine si copiii tai. Acm aveti o noua sansa sa luati
relatiadintre voi de la capat. Fara neiertare, fara resentimente, fara reprosuri. Sterge totul cu
buretele. Sadeste acum samanta lucrurilor bune pe care le vrei parte din viata copiilor tai. Daca nu
te descurci singur, cere ajutorul unui psihoterapeut. Va merita efortul.
Ai fost un copil neglijat, neiubit, neinteles, batut? Si tu trebuie sa ierti. Un parinte care ti-a aplicat
asemenea crestere n-a avit nici el o viata mai buna. Ti-a dat atat cat a primit si el la randul lui. Iarta-
l. Accepta-l asa cum e pentru ca oricum prea multa vreme nu mai are. Nu-l trata cu rautate, nu-i face
reprosuri, nu pastra in memorie toate lucrurile rele pe care ti le-a facut. Si pune punct aici! Tu
trebuie sa oferi copiilor tai mai mult decat atat. Invata din durerile suferite sa fii un parinte bun
pentru copiii tai. Fii tu bun cu ei si ei vor invata bunatatea de la tine. Si cercul vicios care ti-a
provocat durere si tristete in copilarie se va incheia cu tine.

Recunoaste adevarul
Sunt multe relatii de familie frante. Multi copii isi urasc parintii si multi parinti sunt indurerati din
cauza copiilor. Si sunt situatii foarte variate. Primul pas in indreptarea lucrurilor este sa recunoasteti
ca aveti o problema. Al doilea este ca amandoi sa doriti rezolvarea ei. Al treilea este sa incepeti sa
corectati lucrurile pe masura ce va traiti vietile laolalta. Pas cu pas relatiile voastra vor intra pe un
nou fagas. Si da, nu trebuie neglijat ajutorul unui psihoterapeut – mai ales in situatiile in care va
simtiti depasiti si nu stiti ce sa faceti.

S-ar putea să vă placă și