2. Logica s i gnoseologia: validitatea si adevarul.

Cuvinte Logic, gnoseologie, validitate, adevr cheie Scurt prezentare Spuneam mai sus cnd ne refeream la obiectul logicii ca logica este disciplina care studiaza structura gndirii, facnd abstract ie de legaturile ei cu obiectul cunoasterii ct si de cele cu subiectul cunoasterii. Mai spuneam ca logica nu e interesata de factorii extralogici, cum ar fi conditiile psihologice ale efectuarii rationamentului sau domeniul cunoasterii n care se desfas oara acel rat ionament. Putem adauga acum ca n studiul validitat ii rationamentelor logica aproape ca nu e interesata nici macar de adevarul propozitiilor care-l compun. Adevarul reprezinta corespondenta biunivoca ntre enunt si realitate. Prin urmare, adevarul unei propozitii este o chestiune extralogica. Sa consideram din nou rationamentul (1): Daca toti condamnat ii sunt vinovati iar Popescu este condamnat, atunci Popescu e vinovat. Acest rationament este n mod evident, corect (valid) din punct de vedere logic. nsa validitatea lui nu consta n corespondenta cu realitatea a premiselor (adevaru l lor). Rat ionamentul (1) nu spune nimic despre cum sunt lucrurile n realitate, el spune doar att: daca e adevarat ca toti cei condamnati sunt vinovat i , s i e de asemenea adevarat ca Popescu este condamnat , atunci n mod sigur e adevarat ca Popescu este vinovat . Aceasta concluzie nu ne este garantata dect daca avem garant ia adevarului premiselor. Desigur, exista dubii ca toti cei condamnat i sunt vinovati, pentru ca unii sunt condamnat i pe nedrept, fara sa fie vinovati. Totusi, asta nu face ca rat ionamentul (1) sa nu fie corect (valid). Prin urmare, trebuie sa distingem ntre doua notiuni aparent apropiate ca sens, nsa din punct de vedere logic fundamental diferite: adevarul si validitatea . Daca adevarul unei propozitii reprezinta corespondent a enuntului cu faptele, s i pentru stabilirea lui sunt necesari factori extralogici, validitatea reprezinta o proprietate a formei logice a rationamentelor. Sa luam rat ionamentul de mai jos: Toti europenii sunt romni. Mr. Smith este european. ____________________ Mr. Smith este romn. Cele doua propozit ii de deasupra liniei sunt premisele. Linia de sub premise se citeste prin urmare si anunta concluzia. n acest rat ionament, evident, prima premisa este falsa. Doar unii europeni sunt romni, nu tot i. nsa cu toate acestea, rat ionamentul este valid, adica corect din punct de vedere logic. El nu spune dect ca daca premisele sunt adevarate , atunci concluzia rezulta cu necesitate. Acest rat ionament este valid n virtutea formei sale logice , s i nu a materiei (sau a cont inutului) sau. Forma lui logica este aceasta: Toti E sunt R; X este E ____________ X este R Orice rat ionament care are aceasta forma logica va fi de asemenea

valid. Pentru a proba aceasta putem nlocui simbolurile E, R si X prin o rice alte notiuni dorim s i vom vedea ca rationamentul ramne valid orice interpretare ar primi aceste simboluri . Definitie: Prin urmare, validitatea reprezinta acea proprietate a unui rationament de a garanta adevarul concluziei pe baza a devarului premiselor. Nu se tine cont de adevarul premiselor: ele se presupun adevarate. Un rationament este valid daca presupunnd ca premisele lui sunt adevarate, concluzia nu poate fi falsa. Altminteri, rationa mentul nu este valid. Validitatea, a s i nevaliditatea unui rationament sunt proprietati formale, care tin de forma logica (de structura rationamentului) si nu de materia (sau continutul) sau. ntr-un rationament valid ntre premise s i concluzie se instituie o relatie de decurgere logica : concluzia decurge logic din premise. Test de autoevaluare 2. 1. Logica i gnoseologia: validitatea i adevrul.

3. Utilitatea practica a logicii. Cuvinte Logic, praxiologie, informatic, utilitatea logicii cheie Scurt Logica este o disciplina extrem de utila astazi, nsa lucrurile nu au stat prezentare as a dintotdeauna, filosofi precum Seneca socotind problemele logicii nis te prostii copilaresti. Evident ca nu este asa, prin urmare nu tot i filosofii au dreptate. Pentru a avea garant ia obt inerii adevarului trebuie, asa cum am vazut, sa ndeplinim doua condit ii: 1. Sa rationam corect. 2. Datele pe care le folosim n rationament (premisele rationamentului) sa fie adevarate. Prima conditie este conditia validitat ii rationarii, o condit ie formala, cea de-a doua este este conditia materiala, a adevarului premiselor. Chiar daca avem premise adevarate, modul de rationare poate fi nevalid, si date importante (dar nu evidente) ramn ascunse mintii practicianului. Logica are o arie de aplicab ilitate larga n s tiinta, att direct, ct si indirect, fiind de folos n metodologia s tiintei. Logica formala foloseste la formalizarea stiintelor deductive (expunerea lor mai riguroasa) si a celor inductive, indirect, ca metodologie a stiintei. Logica a fost folosita d e filosofi ai stiintei pentru a elabora modele ale s tiint ei s i viziuni filosofice asupra acesteia. l putem da exemplu aici pe filosoful austriac K.R. Popper. Dincolo de importanta teoretica a studiului logicii, aceasta disciplina are aplicatii practice fara de care civilizatia nu ar arata nici pe departe asa cum o cunoas tem noi azi. Dezvoltata sub forma matematica a calculului logic al propozitiilor ea este indispensabila n proiectarea sistemelor de calcul. Funct ionarea calculatoarelor se bazeaza pe o logica booleana , binara. Sistemele logice si-au gasit o mare aplicabilitate n teoria si practica inteligent ei artificiale.

Introducerea cuantificatorilor vagi de catre L.A. Zadeh a determinat o ntreaga directie de cercetare n privint a sistemelor de viata si inteligenta artificiala. Interesante progrese n aceasta directie se fac astazi la MIT ( Massachusetts Institute of Technology ) unde alaturi de ingineri s i matematicieni lucreaza n laboratoarele de inteligenta artificiala filosofi si logicieni. Dar logica nu are aplicatii numai n ceea ce prives te hardware-ul. Proiectarea si realizarea programelor expert nu ar fi fost posibila fara cunos tinte aprofundate de logica. Astazi teoremele logicii se demonstreaza automat furniznd axiomele si regulile de deductie si lasnd mas ina sa faca restul. Referitor la aplicabilitatea logicii n domeniul juridic putem mentiona aparitia programelor specializate pe drept administrativ, identificarea legilor ce reglementeaza un caz, eliberarea unor adeverinte. n cadrul barourilor functioneaza pe calculator programe speciale de informatica juridica pentru a tezauriza informatia spetelor. Jurisprudent a tinde sa fie ncorporata n memoria calculatoarelor. n afara de aplicatiile tehnologice ale logicii n domeniul juridic, putem spune ca a gndi logic este esential pentru cei care lucreaza n domeniul criminalitatii (procurorii criminalisti). Rat ionamentele corecte pot releva uneori date importante, dar ascunse, care duc la identificarea corecta a infractorilor. Exemplare sunt fictiunile lui Arthur Conan Doyle n care celebrul personaj Sherlock Holmes dezleaga, cu ajutorul rationamentului, enigme incitante. Logica este de folos si celor care lucreaza n domeniul leg islativ. A gndi s i a elabora o lege este un proces care implica abilitati de logician cum ar fi usurinta n operarea cu definitii, clasificari si diviziuni (care reprezinta de fapt operatii logice fundamentale). De o importanta capitala este nsa folosirea logicii la nivelul celor care iau decizii n privinta stabilirii vin ovat iei inculpatilor. Exista, din pacate, oameni care au fost condamnat i pe nedrept, acest lucru dovedindu-se n urma aparitiei ulterioare de dovezi care i-au disculpat. As adar, verdictul care a dus la condamnarea initiala a fost concluzia unui rationament eronat, nevalid. n acest caz putem spune ca lipsa logicii n gndire si actiune creeaza situatii nedrepte. nsa logica, pe lnga aplicatiile ei ntr-un domeniu sau altul, are o alta mare calitate: aceea de a fi educatoare : n lumina cunos tintelor de logica, procedeele gndirii noastre se precizeaza, se s lefuiesc. Ni se cere mereu sa definim, sa clasificam, sa demonstram, sa combatem. Toate acestea pot fi facute mai rau sau mai bine. Logica ne nvata cum sa le facem bine . Test de autoevaluare 2. Care este utilitatea logicii?

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 2

Ce semnificaie are logica pentru celelalte tiine ?

Rspunsurile testelor de autoevaluare Rspunsurile testelor de autoevaluare se regsesc n scurta prezentare, de mai sus, a unitii de nvare.

Bibliografie unitate de nvare nr. 2 BIBLIOGRAFIE : Botezatu, Petre, Introducere n logic, Ed. Polirom, Iai, 1997. Botezatu, Petre, Constituirea logicitii, Editura tiinific i Encilopedic, Bucureti, 1983. Dima, T, Marma, A, Stoianovici, D, Logica general, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1991. Flew, Antony, Dicionar de filosofie i logic, Ed. Humanitas, Bucureti, 1996. Ionescu, Nae, Curs de logic, Ed. Humanitas, Bucureti, 1993.