UNIVERSITATEA de STAT din MOLDOVA

ȘCOALA DOCTORALĂ ȘTIINȚE JURIDICE

CONSILIUL ȘCOLII DOCTORALE

ȘTIINȚE JURIDICE
APROBAT: _________________
„____” _____________ 2020
Proces verbal nr. _____

GHID
privind redactarea rapoartelor științifice

Chişinău, 2020
 Introducere

Organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de doctorat este reglementată de

următoarele acte normative şi regulamente interne:

a) Codul educaţiei al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014;

b) Regulamentul privind organizarea studiilor superioare de doctorat, ciclul III, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr. 1007 din 10 decembrie 2014 (Monitorul Oficial nr. 386-396 din
26 decembrie 2014, art. 1101);
c) Regulamentul instituţional de organizare şi funcţionare a programelor de studii de
doctorat al USM;
d) Regulamentul Școlii doctorale Științe Juridice.

În conformitate cu regulamentele în vigoare, doctorandul este obligat să susţină, în cadrul

programului individual de cercetare ştiinţifică, un număr de 3 rapoarte ştiinţifice (de cercetare),
în conformitate cu planul de lucru stabilit.

Comisia de evaluare a raportului de cercetare este formată din preşedinte (care este
conducătorul de doctorat) şi din cei 3 membri ai Comisiei de îndrumare a doctorandului.

1. ELABORAREA RAPORTULUI ȘTIINȚIFIC

Programul de cercetare ştiinţifică avansată la nivelul Şcolii doctorale Științe Juridice

prevede obligaţia oricărui doctorand de a elabora şi susţine 3 rapoarte de cercetare, conform
Programului de pregătire individuală al fiecărui doctorand. Concepţia rapoartelor de cercetare
ştiinţifică se bazează pe principiul dezvoltării graduale a cunoaşterii şi inter-relaţionării.

Activitatea de elaborare a raportului este o activitate de cercetare originala, fundamentală

și aplicativă, validată prin publicații în reviste științifice de profil. Autorul raportului împreună
cu conducătorul de doctorat sunt responsabili de respectarea standardelor de calitate şi de etică
profesională, inclusiv de originalitatea conţinutului. Raportul conţine rezultate teoretice şi
practice noi la nivel naţional şi internațional, ilustrează aportul autorului în ştiinţă.

Prezentul Ghid vine să ajute studentul-doctorand la redactarea raportului științific.

Ghidul este destinat studenților-doctoranzi, conducătorilor de doctorat.

In raportul științific trebuie să se regăsească în mod distinct o serie de elemente precum :

 stadiul cunoașterii în sfera și aria de cercetare propusă;

 metodologia de cercetare utilizată pe parcursul activității de cercetare;
 conținutul și rezultatele cercetării efectuate de către doctorand;
 concluziile ce decurg ca urmare a activității de cercetare efectuate ;
 propuneri pentru cercetări ulterioare;
 referințele bibliografice studiate.
 Rapoartele de cercetare ştiinţifică trebuie să asigure, prin conţinutul lor, îndeplinirea
rolului de a crea cunoştinţele, competenţele şi abilităţile de specialitate, care îi conferă
doctorandului capacitatea de:

a) a înţelege sistematic şi comprehensiv domeniul şi tema de cercetare;

b) a fi la curent cu stadiul cunoaşterii în domeniul şi tema respectivă;
c) a folosi metodele de cercetare avansate din domeniu;
d) a analiza critic şi a sintetiza idei noi şi complexe;
e) a da noi interpretări şi dezvoltări ale ideilor şi abordărilor existente;
f) a anticipa şi rezolva probleme complexe;
g) a propune soluţii inovatoare şi creative, fundamentate ştiinţific;
h) a contribui la progresul cunoaşterii prin cercetare originală cu impact naţional sau
internaţional, demonstrată prin publicaţii ştiinţifice;
i) a contribui la promovarea dezvoltării economice, sociale şi culturale în contextul unei
societăţi bazate pe cunoaştere.
Raportul nr. 1

Raportul reprezintă o trecere în revistă a stadiului cunoaşterii în domeniu, preponderent o

investigare conceptuală a direcţiilor de cercetare din cadrul tematicii abordate.

Se recomanda o abordare sistematica și comparativă a materialelor ştiinţifice la tema

tezei: articole, monografii, brevete de invenţie etc., publicate în ţară şi peste hotare. O atenţie
deosebită se va acorda publicaţiilor din ultimii ani.

La nivelul acestui raport, contributia doctorandului la cunoasterea stiintifica poate fi

realizata prin identificarea elementelor comune sau de diferentiere a materialelor analizate,
generând pe baza acestora formularea problemei de cercetare şi direcţiile de soluţionare a ei,
formularea ipotezelor de cercetare, a căror argumentare faptică poate reprezentă obiectivul
primordial al raportului ulterior.

Raportul nr. 2

Raportul al doilea va conţine abordări de profunzime, sistematice şi comparative, a

situaţiilor existente sau potenţiale în domeniul de cercetare al tezei de doctorat.

La nivelul acestui raport, contributia doctorandului la cunoasterea științifică poate fi

realizata prin identificarea elementelor comune sau de diferentiere a situatiilor analizate,
generand pe baza acestora ipoteze de cercetare, a caror argumentare faptica poate reprezenta
obiectivul primordial al ultimului raport.

Raportul nr. 3

Ultimul raport de cercetare va reprezenta o cercetare stiintifica empirica, cantitativa și/sau

calitativa.

Cercetarea empirică, de regulă se aplică la nivel naţional/regional/sectorial, se bazează pe

utilizarea de analize statistice, metode cantitative şi calitative pentru a demonstra valoarea
ştiinţifică a ipotezelor şi modelelor formulate în raportul (rapoartele) de cercetare ştiinţifică
anterior (anterioare).

La acest nivel, contributia doctorandului la cunoasterea stiintifica trebuie sa poata fi

identificată cu ușurință, pe baza rezultatelor obtinute pe parcursul cercetării efectuate.
Rezultatele activității de cercetare întreprinse de doctorand trebuie sa fie relevante pentru aria de
cercetare asumată, iar pe de altă parte să fie cuantificabile și sustinute de argumentarea nevoii
rezultatelor obtinute pentru cunoașterea științifică in domeniul de cercetare abordat.

2. STRUCTURA RAPORTULUI ȘTIINȚIFIC

Raportul este structurat în conformitate cu rigorile acestui tip de lucrări și conține
următoarele elemente obligatorii:
1.foaia de titlu;
2. cuprinsul;
3. lista abrevierilor (dacă este cazul);
4. introducere
4. conținutul (introducere, capitole, concluzii generale și recomandări);
5. concluzii
6. bibliografia;
7. anexe.

Introducerea (cca. 1-2 pagini) are rolul de a contura caracteristicile generale ale
raportului de cercetare, prin referire la: actualitatea și importanța temei de cercetare, problemei
abordate. Itroducerea trebuie sa reprezinte o imagine succinta a stadiului actual al cunoasterii in
sfera tematicii abordate la nivelul respectivului raport, demersul stiintific al doctorandului,
precum si rezultatele obtinute, fie ele de natura conceptuala sau empirica, importanța teoretică;
structura succintă a lucrării.

Motivatia si importanta cercetării empirice trebuie sa cuprinda elemente precum:

 scopul și obiectivele cercetarii desfasurate,

 metodele și tehnicile de cercetare utilizate,
 descrierea detaliata si clara a procesului de cercetare stiintifica,
 importanta cercetarii pentru sfera cunoasterii, noutatea științifică,
 problema științifică importantă soluționată în domeniul respectiv,
 valoarea aplicativă a lucrării.

Conţinutul raportului de cercetare va fi structurat în raport cu obiectivele cercetării,

responsabilitatea acestuia fiind în sarcina doctorandului şi a conducătorului de doctorat.
Conţinutul raportului de cercetare trebuie să fie adecvat din punct de vedere ştiinţific şi să se
distingă prin:
  nivel de informare şi limbaj de exprimare;
 relevanţa şi actualitatea publicaţiilor;
 contribuţii personale, critic-analitice, bazate pe analiza stadiului actual al cunoaşterii şi
comparate cu cele mai recente realizări citate în fluxul principal de publicaţii;
 originalitatea contribuţiilor personale şi impactul acestora asupra domeniului studiat.

În baza studierii literaturii de specialitate, se va face o analiză comparativă a situației

existente in domeniu, se va formula problema de cercetare și direcțiile de soluționatre a ei. Se
vor formula scopul și obiectivele cercetării.

După prezentarea capitolelor raportul se finalizează cu concluzii generale ale cercetarii

intreprinse, înclusiv descrierea perspectivelor de cercetare aferente domeniului studiat, in
contextul rezultatelor obtinute.

Raportul științific trebuie sa aiba la bază o documentare solidă, reală, autentică si

relevantă, regasită la nivelul referintelor bibliografice.

Pentru identificarea și utilizarea referintelor bibliografice se recomanda urmatoarele

aspecte:

 utilizarea unor surse de documentare de inalt nivel stiintific (reviste cotate

ISI/indexate BDI, cărţi şi volume de referinţă, alte materiale de studiu);
 se apreciaza ca fiind o conditie minimală pentru asigurarea unui nivel stiintific
mediu ca referintele bibliografice prezentate la finalul raportului sa se regaseasca
integral in textul materialului elaborat;
 nu este admis la nivelul referintelor bibliografice existența unor referinte a căror
utilizare nu poate fi identificata în textul raportului ;
 doctorandul trebuie să demonstreze un echilibru între titlurile din literatura
română şi cea străină în documentarea bibliografică.

Referinţele bibliografice sînt prezentate în ordine alfabetică și se vor diviza conform

originii (română, engleză, rusă etc.), cu păstrarea numerotării unice.

Referinţele la sursele bibliografice se indică în subsol.

În bibliografie se includ lucrările utilizate în raport, inclusiv lucrările publicate de autor,

cu referinţele respective în text.

Daca se considera oportun atașearea la raportul de cercetare a unor anexe care vin in
sprijinul susținerii demersului stiintific intreprins, se recomanda ca ponderea acestora raportată la
numarul total de pagini a raportului sa fie maxim 20%. Anexele reprezintă un element opţional,
dependent de conţinutul raportului de cercetare ştiinţifică, prin care se dezvoltă sau se susţin
anumite idei, de regulă prin date cifrice.
 Toate cercetările efectuate în rapoartele științifice se subordonează cerinţei de diseminare
a rezultatelor teoretice şi practice în publicaţii de prestigiu naţionale şi internaţionale, de realizare
a vizibilităţii cercetărilor doctorandului.

3. REGULI DE REDACTARE ȘI TEHNOREDACTARE

Raportul de cercetare va cuprinde 15 - 30 pagini. Formatul pentru prima pagină este
prezentat în Anexa 1. A doua pagină va fi reprezentată de cuprins.

Formatul raportului: de regulă A4; spațierea între rânduri: 1,5 linii; cu caractere Times
New Roman, font 12. Marginile utilizate: stânga 3 cm; dreapta 1,5 cm; sus și jos 2,5 cm.
Paginile vor fi numerotate continuu, începând cu numărul 1 (foaia de titlu) şi încheind cu
numărul ultimei pagini. Pe foaia de titlu numărul paginii nu se indică. Numărul de pagină se
inserează în subsolul paginii, centrat.
Alinierea textului: textul în cadrul paragrafelor va fi aliniat între marginile din stânga și
dreapta (Justify). Primul rând al fiecărui paragraf poate avea o indentare de 1 cm.
Capitolele se numerotează prin cifre arabe încontinuu (1, 2, 3 ...), iar componentele
acestora – în funcţie de numărul capitolului (de exemplu: 1.1, 2.1 etc.). În denumirile capitolelor
tezei de doctorat poate fi utilizat cuvântul „Capitol”. În denumirile componentelor capitolelor
tezei de doctorat pot fi utilizate cuvintele „Secțiune”, „Subsecțiune”, „Paragraf” etc., precum și
semnul §.
Titlurile capitolelor vor fi aliniate central (Center); titlurile componentelor capitolelor vor
avea o indentare de 1 cm.
Formatul titlurilor:
a) titlul 1 (capitol) - font TNR, 12 puncte, Bold, CAPS, aliniere centrală, numerotare 1., de
exemplu:
DENUMIREA CAPITOLULUI (12 pt, Bold, CAPS, centred)
b) titlul 2 (subcapitol) - font TNR, 12 pt, Bold, indentare de 1 cm; alignet left, numerotare:
1.1.., de exemplu:
6.1. Denumirea secțiunii (12 pt, Bold, indentare de 1 cm, alignet left)
c) titlul 3 - font TNR, 12 puncte, Bold, indentare de 1 cm; alignet left, numerotare: 1.1.1.,
de exemplu:
6.1.1. Denumirea subsecțiunii (12 pt, Bold, indentare de 1 cm, alignet left)

Alineatele. Separând ideile dintr-un text, alineatele nu încep de la marginea stângă a

rândului, ci după un spaţiu liber de 1 cm. Ar fi indicat ca pe o pagină să apară maximum patru-
cinci alineate, fără spaţii libere (rânduri goale) între ele.
Fiecare capitol începe cu o pagină nouă.
 Raportul de cercetare trebuie listat pe o singură faţă, îndosariat (spiralat) şi multiplicat în 5
exemplare (1 pentru conducătorul de doctorat, 3 pentru membrii comisiei de îndrumare, care vor
participa la susținerea publică a raportului, 1 pentru dosarul doctorandului).

BIBLIOGRAFIA
Raportul științific trebuie să aiba la bază o documentare solidă, reală, autentică și relevantă,
regăsită la nivelul referințelor bibliografice. Referințele bibliografice vor cuprinde în mod
obligatoriu orice sursă de informare folosită de studentul-doctorand și citată în text, inclusiv
lucrările publicate de autor, cu referinţele respective în text.
Pentru asigurarea unui nivel științific mediu al raportului se recomandă ca referințele
bibliografice să se regasească integral în textul materialului elaborat.
În Bibliografie nu se admit surse a caror utilizare nu poate fi identificată în textul tezei.
Modalitatea de întocmire a Bibliografiei este conformă criteriului alfabetic aplicat numelui
autorului. Dacă acelaşi autor a scris mai multe lucrări care apar în bibliografie, acestea se vor
include în ordine cronologică, de la cea mai veche spre cea editată recent.
Bibliografia conține succesiv în cazul fiecărei surse în mod obligatoriu: numele și
prenumele autorului, titlul lucrării, locul apariției, editura, anul apariției, numărul de pagini.
Sursele bibliografice se vor diviza conform originii (română, rusă, engleză etc.), cu
păstrarea numerotării unice. În cazul în care este posibil, studentul-doctorand asigură în
documentarea bibliografică un echilibru între titlurile din literatura română şi cea străină. Nu este
necesar ca sursele bibliografice provenite de pe Internet să fie grupate în Bibliografie online, sau
în Surse online, sau în e-Bibliografie. În cazul surselor bibliografice provenite de pe Internet, nu
este necesar să se indice data consultării site-lui.
Bibliografia nu se numerotează drept capitol.
Cerințele pentru prezentarea surselor în Bibliografie sunt prezentate în Anexa 2.

4. REGULI PRIVIND EVALUAREA RAPOARTELOR DE CERCETARE

Rezultatele activității de cercetare a unui doctorand, concretizate la nivelul unui raport

științific este supus analizei și dezbaterii la nivelul comisiei de evaluare (preşedintele (care este
conducătorul de doctorat) şi din cei 3 membri ai Comisiei de îndrumare a doctorandului).

Evaluarea rapoartelor de cercetare ştiinţifică se realizează de către conducător de doctorat

și comisia de îndrumare și privește:

a) evaluarea conţinutului ştiinţific al raportului;

b) evaluarea susţinerii raportului de cercetare şi interviul.
 a) Evaluarea conţinutului ştiinţific al raportului.

Această evaluare se realizează în mod individual de cei 4 membri ai comisiei

(conducătorul de doctorat și membrii Comisiei de îndrumare).

În acest sens:

 după elaborarea și redactarea efectivă a raportului, acesta este oferit spre analiză
conducătorului științific;
 în vederea depunerii raportului științific membriloor comisiei de îndrumare trebuie să
existe acordul conducătorului de doctorat (acordul se confirmă prin semnătura
conducătorului pe foia de titlu a raportului);
 doctorandul va preda exemplarele raportului de cercetare membrilor comisiei de
îndrumare;
 conducătorul de doctorat şi membrii comisiei de îndrumare vor stabili, de comun acord,
data și ora la care va avea loc susţinerea raportului de cercetare, în perioada stabilită de
către directorul școlii doctorale prin dispozitie respectivă. Şedinţa de susţinere publică va
avea loc după cel puţin 5 zile lucrătoare de la depunerea raportului de cercetare;
 directorul Școlii doctorale va afișa la nivel de facultate (pe saitul școlii doctorale) un
anunț privind perioada susținerii publice a raportului științific.

b) În cadrul ședinței comisiei de evaluare, în vederea susţinerii publică a raportului

științific, se va respecta următoare procedură:

 conducătorul de doctorat, în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare, prezintă

doctorandul şi îi dă cuvântul;
 doctorandul realizează un expozeu de maxim 15 minute, utilizând, de regulă, o prezentare
power point; doctorandul insistă în cadrul expunerii asupra elementelor de noutate şi
originalitate şi asupra contribuţiilor proprii în cadrul raportului de cercetare ştiinţifică;
 după prezentarea raportului de către doctorand, se alocă 15 - 20 min. pentru intrebările
venite din partea membrilor comisiei și cei prezenți la sedințe;
 la următoare etapă membri ai comisiei îşi prezintă sintetic propriile aprecieri cu privire la
conţinutul ştiinţific, analiza critică constructivă aferentă raportului prezentat, în final
propun calificativul raportului;
 la finalul acestor discuții coordonatorul științific îşi expune aprecierile și propune
mebrilor comisiei calificativul ce urmează a fi acordat (sunt permise discuțiile libere pe
marginea calificativului);
 după supunerea la vot a calificativului propus, conducătorul de doctorat anunţă
calificativul final acordat .
 la finalul discuțiilor, doctorandului i se alocă maxim 3 min. pentru exprimarea unei opinii
finale privind integrul proces de susținere a raportului;
 președintele ședinței (conducătorul de doctorat) închide ședința.

În urma susținerei publice a raportului se completează Procesul-verbal (vezi Anexa 3).

 Pentru evaluarea propriu-zisă a conţinutului ştiinţific al raportului, fiecare membru al
comisiei de examinare completează Procesul verbal prin înscrierea calificativului cuvenit.
Prezentările rapoartelor se evaluează printr-un calificativ: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător”
sau „nesatisfăcător”. La sfârşitul susținerii, conducătorul de doctorat consemnează media
calificativelor obţinute de doctorand în urma evaluării şi susţinerii raportului de cercetare
ştiinţifică şi comunică rezultatul final doctorandului.

Pentru stabilirea calificativului ce va fi acordat, se recomandă considerarea următoarelor

criterii de evaluare:

1. Complexitatea și nivelul conținutului științific al raportului.

2. Capacitatea de sinteză și gradul de coerență dovedit de către doctorand.
3. Existența analizei critice, interpretarea și dezvoltarea ideilor și abordărilr studiate.
4. Prezentarea rezultatelor cercetării în publicații știinfice.
5. Structura raportului analizat.
6. Valoarea și relevanța referințelor bibliografice studiate.
7. Existența metodologiei de cercetare și motivației cercetării.
8. Corelația dintre metodologia cercetării și caracterul raportului elaborat.
9. Valoarea rezultatelor obținute ca urmare a cercetării desfășurate.
10. Capacitatea de a prezenta în fața membrilor comisiei raportul elaborat.
11. Gradul și capacitatea de a răspunde la întrebările adresate doctorandului.
12. Respectarea prevederilor prezentului ghid.

Raportul va fi evaluat cu calificativele : „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător” sau

„nesatisfăcător”.

Rezultatele evaluării raportului științific se vor consemna într-un Proces-verbal

(Anexa 3), semnat de conducătorul de doctorat și membrii comisiei de îndrumare.
 Anexa 1

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

ŞCOALA DOCTORALĂ ȘTIINȚE JURIDICE

(font 14, Bold, centred)

RAPORTUL DE CERCETARE NR..... (font 14, Bold, centred)

TITLUL RAPORTULUI (font 20, Bold, centred)

TITLUL TEZEI: (font 14, Bold, centred)

(Font 14)

Conducător ştiinţific SEMNATURA Nume, prenume, grad științific,

titlul didactico-științific

Doctorand SEMNATURA
 Localitatea, anul (font 12, Bold, centred)

Anexa 2

Reguli de prezentare a surselor în Bibliografie

În Bibliografie sursele se prezintă în felul următor:

CĂRȚI CU AUTOR(I)
un autor:
1) Palii A. Cultura comunicării. Chişinău: Epigraf, 1999. 176 p.
2) Tave D. Inbreeding and brood stok management. Rome: FAO, 1999. 122 p.
3) Семенов В.В. Философия: итог тысячелетий. Философская психология. Москва:
Эврика, 2000. 64 с.
doi sau trei autori:
1) Nicolescu O., Verboncu I. Management. Bucureşti: Editura Economică, 1996. 407 p.
2) Permin A., Hansen I. Epidemiology, diagnosis and control of poultry parasites.
Rome: AO, 1998. 160 p.
3) Costenco T., Costenco C. Ciuperci din Moldova. Chişinău: ARC, 2004. 96 p.
4) Balan V., Cimpoieş Gh., Barbăroşie M. Pomicultura. Chişinău: Museum, 2001. 451
p.
mai mult de trei autori:
1) Stan N. ş. a. Tratat de legumicultură. Bucureşti: Timpul, 2004. 282 p.

CĂRȚI FĂRĂ AUTOR(I)

1) Anuarul statistic al Republicii Moldova. Chişinău, 2005. 560 p.
2) Production: Yearbook 2003. Vol. 57, 2003. Rome: FAO, 2004. 260 p.

ACTE NORMATIVE
Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova, adoptat de Parlamentul
Republicii Moldova la 15.07.2004. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.125-
129.

AUTORAPORTE (REZUMATE), TEZE

1) Sava P. Productivitatea agrişului în funcţie de soi şi distanţa de plantare: Autoref.
tezei de dr. şt. agricole. Chişinău, 2003. 21 p.
2) Mardare I. Concepţia cognitiv-structurală de creare a sistemelor intelectuale pentru
restabilirea imaginilor: Teză de dr.hab. în tehnică. Chişinău, 2008. 240 p.

BREVETE DE INVENŢII
 1) Brevet de invenţie. 2732 B2, MD, A 01 M 7/00. Captator de soluţie al stropitorii cu
ventilator / Ivan Stalev, Sergiu Stalev (MD). Cererea depusă 23.02.2001, BOPI, 2005,
nr.4.
2) Пат. 2187888 Российская Федерация, MПK7 Х 04 Б 1/38, Х 04 Ж 13/00.
3) Приемопередающее устройство. В.И. Чугаева; Заявитель и патентооблад.
Воронеж. науч.-исслед. ин-т связи. Опубл. 20.08.02, Бюл. №23.

CONTRIBUŢII
în reviste:
Adăscăliţei M. Tăierea de reîntinerire a pomilor de măr. În: Agricultura Moldovei, 1997,
nr.9, p.17-22.
în lucrări ştiinţifice:
Rurac M. Influenţa prelucrării de bază a solului asupra unor însuşiri fizice. În: Culegere
de lucrări ştiinţifice a Universităţii Agrare de Stat din Moldova, 2001, vol.9, p.95-99.
în materialele simpozioanelor:
Babuc V. ş. a. Cercetări şi realizări în tehnică. În: Realizări, programe, perspective.
Tezele conf. jubiliare internaţionale. Chişinău: Universitatea Tehnică a Moldovei, 1995, p.152-
157.

EXEMPLE DE REFERINŢE LA DOCUMENTE ELECTRONICE

1. Hârnău S., Ohrimenko S., Cernei G. Tehnologiile informaţionale şi problemele globale
ale dezvoltării societăţii. Chişinău, 2008. Disponibil:
http: //www.ase.md./Inside/PersonalPagesRomCom.phtml
2. Dumitrescu D. Evaluarea în biblioteci. În: UniBIB. 2007. Disponibil:
http://www.bcub.ro/articoledr.htm
Anexa 3
UNIVERSITATEA DE STAT “CONFIRM”
DIN MOLDOVA Președintele Consiliului
Științific

“___”______________2022

Proces-verbal nr.
de evaluare al referatului

Școala Doctorală

Studentul-doctorand

Specialitatea

Forma de studii/finanțare

Conducătorul de doctorat

Tema tezei

Tema referatului

Data susținerii

Comisia de îndrumare

Sugestii, observații:

Rezultatele evaluării:

Calificativul final (admis/ respins)

 Conducătorul de doctorat
Membrii Comisiei de îndrumare