METODE DE CERCETARE

Revizuirea literaturii de specialitate

Studenți:

Constantin Ionela Lavinia

Nimerenco Ina

București, 2021
 Cuprins

Introducere.......................................................................................................................................2

I. Revizuirea literaturii de specialitate....................................................................................4

II. Relația turismului urban cu smart smart
turismul...............................................................12

Concluzii........................................................................................................................................15

Bibliografie....................................................................................................................................16

2
Introducere

Consultarea literaturii este fundamentul pe care se construiește o lucrare. În ultimii ani, procesul
de consultare a literaturii necesare pentru elaborarea unei lucrări a fost foarte mult ușurat de
accesibilitatea informației pe internet și informatizarea bibliotecilor. Chiar dacă aceste dezvoltări
tehnologice facilitează mult procesul de documentare, nu înseamnă că acesta se reduce la o
înșiruire automată a autorilor și lucrărilor lor, în ordine cronologică.

O revizuire a literaturii este un element indispensabil al unui studiu de cercetare. Rolul acestui
capitol într-o lucrare este de a familiariza cercetătorul cu cunoştinţele disponibile în domeniul
respectiv de interes. De asemenea, această parte a lucrării sumarizează un număr de diferite
studii primare și care poate trage concluzii asupra eficacității unei anumite intervenții.

Scopul lucrării este de a accentua importanța și relevanța temei. De asemenea, evidențierea unor
aspecte esențiale pe care trebuie să le avem în vedere în momentul scrierii.

3
 I. Revizuirea literaturii de specialitate

Revizuirea literaturii și revizuirea sistematică sunt două texte academice care ajută la
introducerea de cunoștințe noi în diverse domenii. O revizuire a literaturii, care examinează
cercetările și informațiile existente într-o zonă de studiu selectată, este un element crucial al unui
studiu de cercetare. O revizuire sistematică este, de asemenea, un tip de revizuire a literaturii.
Principala diferență între revizuirea literaturii și revizuirea sistematică este concentrarea lor
asupra întrebării de cercetare; o revizuire sistematică este axată pe o întrebare de cercetare
specifică, în timp ce o revizuire a literaturii nu este.

Scop - O trecere în revistă a literaturii constituie atât un rezumat, cât şi o explicaţie a

stadiului complet şi actual al cunoaşterii pe un anumit subiect.

Consultarea literaturii de specialitate reprezintă o parte extrem de importantă a unei

lucrări de cercetare ştiinţifică. Accentul principal al unei lucrări de cercetare academică este de a
dezvolta o idee nouă, iar o astfel de lucrare de cercetare necesită consultarea literaturii de
specialitate în domeniu. În fond, este vorba de inventarierea cât mai detaliată a nivelului de
cunoaştere a domeniului abordat în literatura naţională şi internaţională. Într-o lucrare de
cercetare este recomandabil ca literatura să fie utilizată ca bază, dar şi ca suport pentru noua
perspectivă care se dezvoltă. Astfel, obiectivul consultării literaturii este de a rezuma şi sintetiza
argumentele şi ideile celorlalţi, fără a adăuga noi contribuţii, dar cu posibilitatea de a formula
păreri proprii pro şi contra informaţiilor dobândite astfel. (Andrei, J. V., Chivu, L., Sima, V.,
Ioan -Franc, V., 2020, pp.49-50)

După Creswell (2013, p. 60), principalele obiective ale secţiunii de trecere în revistă a
literaturii în domeniu sunt următoarele:

 a oferi cititorilor acces facil la cercetarea pe un anumit subiect, prin selectarea

articolelor sau a studiilor de înaltă calitate, care sunt relevante, semnificative, importante şi
valabile şi care sunt rezumate într-un singur raport complet;

4
  a oferi un punct de plecare pentru cercetătorii care studiază un domeniu nou,
impunându-le să rezume, să evalueze şi să compare cercetările originale în acel domeniu
specific;

 a asigura cercetătorii că nu dublează o muncă deja făcută;

 a oferi indicii cu privire la direcţiile spre care se îndreaptă cercetările viitoare sau a
recomanda domenii pe care cercetătorii să se concentreze în viitor;

 a sublinia evidenţele-cheie;

 a identifica neconcordanţe, lacune şi contradicţii din literatură;

 a oferi o analiză constructivă a metodologiilor şi abordărilor altor cercetători.

Cercetătorul trebuie să aibă în vedere faptul că rolul capitolului de „literatură de

specialitate” este, în primul rând, de a-l familiariza cu corpul de cunoştinţe disponibil în zona
respectivă de interes.

Analiza literaturii de specialitate rezumă şi evaluează stadiul actual al cunoştinţelor din

domeniul lucrării. Aceasta trebuie să ţină seama de preocupările majore, de cele mai importante
tendinţe şi de orice aspecte contradictorii cu care cercetătorii sunt în acord sau în dezacord. Dacă
trecerea în revistă a literaturii este preliminară pentru propria teză sau proiect de cercetare,
scopul este de a constitui o argumentaţie care să justifice cercetarea propusă. Prin urmare, se va
discuta doar despre acele cercetări care conduc direct la propriul proiect. (Andrei, J. V., Chivu,
L., Sima, V., Ioan -Franc, V., 2020, p. 59)

O revizuire a literaturii este mai mult decât un rezumat al surselor, are un model
organizațional care combină atât rezumatul, cât și sinteza. Un rezumat este o recapitulare a
informațiilor importante ale sursei, dar o sinteză este o reorganizare sau o remaniere a acelor
informații. S-ar putea oferi o nouă interpretare a materialului vechi sau poate combina
interpretări noi cu vechi. Sau ar putea urmări progresul intelectual al domeniului, inclusiv
dezbateri majore. Și, în funcție de situație, revizuirea literaturii poate evalua sursele și poate
sfătui cititorul cu privire la cele mai pertinente sau relevante.

5
 O revizuire a literaturii are patru obiective principale:

 Studiază literatura din zona de studiu aleasă;

 Aceasta sintetizează informațiile din literatura respectivă într-un rezumat;
 Analizează critic informațiile colectate identificând lacunele din cunoștințele actuale prin
prezentarea limitărilor teoriilor și punctelor de vedere și prin formularea de zone pentru
cercetări ulterioare și revizuirea domeniilor de controversă
 Prezintă literatura într-un mod organizat.

O revizuire a literaturii demonstrează o familiaritate cu un corp de cunoștințe și stabilește

credibilitatea muncii tale; rezumă cercetările anterioare și spune cum este legat proiectul dvs. de
acesta; integrează și rezumă ceea ce se știe despre un subiect; demonstrează că ați învățat de la
alții și că cercetarea dvs. este un punct de plecare pentru idei noi.

În timp ce pentru profesioniști acestea sunt rapoarte utile care îi țin la curent cu ceea ce
este actual în domeniu, pentru cercetători, profunzimea și amploarea revistei literare subliniază
credibilitatea scriitorului în domeniul său. Revizuirile literaturii oferă, de asemenea, un fundal
solid pentru investigația lucrării de cercetare.

Revizia literaturii este o parte esențială a oricărui proiect de cercetare deoarece ne permite să:

 Identificăm cercetările existente, relevante pentrut domeniul nostru; cu cât știm mai multe
despre fenomenul de interes și aflăm mai multe lucruri despre felul în care alți autori au
abordat respectiva chestiune, cercetătorul poate lua o decizie mai potrivită în ceea ce
privește cea mai bună metodă pe care să își fundamenteze cercetarea empirică;
 Previne duplicarea;
 Permite elaborarea celei mai potrivite metodologii prin analiza metodelor de cercetare și
de colectare a datelor utilizate de cercetările anterioare;
 Permite identificarea domeniilor neexplorate de cercetările anterioare,
 Permite familiarizarea temei de cercetare aleasă, deoarece aflăm informații atât despre
felul în care tema a mai fost abordată în trecut, cât și cu teorii curente ce tratează
respectivul subiect;

6
  Literatura consultată permite ca, la finalul cercetarii, cercetătorul să înțeleagă mai bine
semnificația rezultatelor; în momentul în care au formulat rezultatele, cercetătorul poate
compara propriile concluzii cu cele obținute de alți autori în cercetările lor.

În ceea ce prevește revizuirea literaturii de specialitate trebuie să cunoaștem următoarele

aspecte:

 Revizuirea literaturii este o etapă esențială a lucrării;

 Revizuirea literaturii are loc în fazele de început ale pregătirii lucrării, însă aceasta continuă pe
tot parcursul pregătirii lucrării;

 Revizuirea literaturii ajută la rafinarea problemei de cercetare identificate în fazele anterioare

ale procesului de cercetare;

 Structura procesului de revizuire a literaturii depinde de natura problemei de cercetat.

Organizarea surselor se poate face fie cronologic, în funcţie de momentul în care au fost
publicate, fie după tendinţele în abordare, după tematica abordată sau metodologic. Uneori se pot
adăuga secţiuni suplimentare necesare studiului în cauză, dar care nu se încadrează în strategia
de organizare a analizei literaturii.

Câteva exemple de secţiuni care ar putea fi luate în considerare:

 Situaţia actuală (stadiul actual al cunoaşterii): informaţiile necesare pentru înţelegerea

subiectului sau a temei centrale de analiză a literaturii.
 Istoric: prezentarea în ordine cronologică a progreselor realizate în domeniul de interes,
în cazul în care corpul revizuirii literaturii nu are deja o abordare cronologică.
 Metode şi/sau standarde: criteriile utilizate pentru a selecta sursele din revizuirea
literaturii de specialitate sau modul în care sunt prezentate informaţiile. De exemplu, se
poate explica faptul că analiza respectivă include doar articole şi jurnale recenzate (peer-
reviewed).
 Concluziile revizuirii literaturii trebuie să rezume toate dovezile prezentate şi să prezinte
semnificaţiile acestora.

7
 Dacă revizuirea constituie o introducere în propria cercetare, aceasta ar trebui să
evidenţieze lacune existente în domeniu şi să indice modul în care cercetările anterioare conduc
către propriul proiect de cercetare, dar şi metodologia aleasă. De asemenea, aceasta poate sugera
aplicaţiile practice ale studiului, precum şi implicaţiile şi posibilităţile de cercetare viitoare.

În cele ce urmează sunt prezentate sintetic câteva elemente-cheie pentru scrierea

paragrafului despre consultarea literaturii de specialitate: (Andrei, J. V., Chivu, L., Sima, V.,
Ioan -Franc, V., 2020, pp. 59-60)

(1) identificarea unui set de cuvinte-cheie (se pot încerca şi sinonime) pentru a căuta prin
intermediul diferitelor motoare de căutare – baze de date specializate sau Google;

(2) în cazurile în care autorul nu este încă foarte familiarizat cu subiectul, se poate încerca
identificarea primelor cercetări (sau chiar cărţi) care oferă o prezentare generală a subiectului; se

poate apela apoi la articolele din jurnale şi, în cele din urmă, la lucrările conferinţelor;

(3) selectarea unui set de 40-50 de articole care să ajute la obţinerea unei prime imagini
asupra subiectului; acestea ar trebui trecute în revistă rapid, fără a se intra în detalii, autorul
încercând doar filtrarea a ceea ce i se pare util pentru lucrarea sa ori care i-ar putea oferi o primă
imagine globală;

(4) pe baza literaturii utile, se poate începe elaborarea unei hărţi a literaturii (fig. 4.1),
care să ofere o imagine vizuală a acesteia, grupată pe teme şi subteme. În timpul organizării
hărţii, se pot pregăti scurte rezumate ale ideilor-cheie transmise de fiecare articol relevant. Se
poate, de asemenea, organiza o bază de date de referinţe, utilizând, de exemplu Endnote).

(5) cele mai relevante articole pot fi folosite pentru a găsi alte lucrări relevante (în urma
referinţelor incluse în aceste articole). Se poate încerca, de asemenea, identificarea unor grupuri
relevante de cercetători/autori (şcoli de gândire). Toate ideile, conceptele, constatările colectate
trebuie organizate şi criticate (cele mai relevante articole ar trebui acum recitite în detaliu);

(6) corelarea lucrării cu literatura existentă;

8
 (7) planificarea unei structuri pentru sinteza revizuirii literaturii – modalităţi originale de
rezumare a ideilor (ceea ce ar putea constitui valoare adăugată).

În ceea ce priveşte principalele puncte de vedere pe tema dată, autorul trebuie să se

informeze despre existenţa lucrărilor paralele şi despre subiectele conexe aprofundate de alţi
cercetători referitor la tema respectivă.

Referitor la lacunele din literatură, cercetătorul ar trebui să fie preocupat în legătură cu

acele lucrări existente, dar ale căror cercetări ar putea fi extinse.

9
O analiză cuprinzătoare a revizuirii literaturii de specialitate:

Sursa: Adaptare după Hall (2009)

10
 Un capitol de revizuire a literaturii de specialitate scris corect şi complet poate oferi
autorului unei lucrări de cercetare ajutor în mai multe privinţe:

 aduce claritate şi concentrează atenţia asupra respectivei probleme de cercetare;

 îmbunătăţeşte metodologia de cercetare;
 lărgeşte baza de cunoştinţe în domeniul de cercetare respectiv;
 contextualizează constatările autorului.

La elaborarea capitolului de analiză a literaturii de specialitate, autorul ar trebui să aibă în

vedere:

 nevoia de selectivitate – doar cele mai importante puncte din fiecare sursă ar trebui
selectate pentru a fi evidenţiate în revizuirea literaturii. Informaţiile care vor fi
menţionate ar trebui să se refere direct la focalizarea evaluării, fie că este tematică,
metodologică sau cronologică;
 utilizarea cu moderaţie a citatelor;
 rezumarea şi sinteza;
 păstrarea propriei exprimări – în timp ce revizuirea literaturii prezintă ideile celorlalţi,
„vocea autorului” trebuie să rămână în centru. Referinţele la diferite surse trebuie inserate
în propriul text, menţinându-se ideile personale, de exemplu, prin începerea şi încheierea
unui paragraf cu propriile idei şi propriile cuvinte. Sursele ar trebui să susţină ceea ce
spune autorul;
 atenţie la parafrazare – când se parafrazează o sursă, autorul trebuie să se asigure că
prezintă cu exactitate, dar cu propriile cuvinte, informaţiile sau opiniile autorului pe care
îl parafrazează.

Pentru identificarea literaturii relevante ce va fi consultată (cf. Silbergh, 2001) trebuie să

acordăm o deosebită importanță următoarelor aspecte:

 când căutați literatura trebuie să avem în minte scopurile pe care ni le-am propus în proiectul
de cercetare;

11
 utilizăm resursele disponibile în biblioteci (biblioteca fizică sau virtuală a insituției, dar și alte
biblioteci în care putem găsi titlurile care sunt de interes);

 trebuie să fim selectivi în utilizarea surselor disponibile pe internet și să ne asigurăm de

credibilitatea acestora;

 cărțile și articolele vor constitui o sursă extrem de utilă în documentare, însă documentarea nu
trebuie să se oprească aici;

 atunci când citim cărți și articole, trebuie să acordăm o deosebită atenție referințelor oferite de
autori, la notele de subsol, pentru că acestea sunt surse foarte utile de informație suplimentară,
extrem de folositoare;

Revizuirea literaturii de specialitate arată cititorilor dvs. că aveți o înțelegere aprofundată

a subiectului și că înțelegeți unde se încadrează propria dvs. cercetare și se adaugă la un corp
existent de cunoștințe agreate.

12
 II. Relația dintre turismul urban și smart turismul

Zonele urbane au atras întotdeauna vizitatori, dar în ultimii ani turismul către orașe a
crescut, având efecte economice semnificative. Astfel, dezvoltarea turismului în orașe poate
aduce o mulțime de lucruri pozitive (beneficii economice, ocuparea forței de muncă), dar pe de
altă parte, sosirile turiștilor, în special în număr mare, pot crea efecte negative. Autorii Girard și
Nijkamp au indicat că laturile negative ale prezenței turiștilor, în special în număr mare, pot avea
efecte negative asupra calității vieții locale, până la distrugerea posibilă a unicității sociale și
culturale a locațiilor.( Pavlic, I., Portolan, A.,Butorac, M., 2013, p.76)

Turismul urban reprezintă un sector de o importanță foarte mare în ecomia unei țări,
acesta având un potențial imens de a evolua în țara noastră. Pentru ca România, respectiv
Municipiul București să devină o destinație competitivă pe plan internațional, este necesară
conceperea unui plan, a unei strategii adecvate. Planificarea turismului urban este un factor
important pentru toate centrele urbane în încercarea lor de a atrage turiști. Orașele ar trebui să își
urmeze strategiile pentru a evidenția atracțiile și pentru a oferi turiștilor o gamă largă de servicii.

În ceea ce privește, revizuirea literaturii de specialitate, fiind etapă a cercetării

economice, aceasta are un rol esențial în a înțelege cât mai exact tema aleasă și anume
Perspectivele turismului urban în România. Reprezentând o parte semnificativă a lucrării de
cercetare, consultarea literaturii de specialitate, are rolul de a identifica cele mai relevante
cercetări ale specialiștilor în domeniu, pentru a putea elabora cea mai bună metodologie, în urma
analizării acestora.

Încă din cele mai vechi timpuri, orașul a reprezentat punctul principal al activității
turistice, oferind diverse servicii și facilități pentru vizitatori. După spusele lui Karski, turismul
urban „a fost, într-o formă sau alta, încă de pe vremea când Mesopotamia și Sumeria au dat
naștere fenomenului de urbanizare. Oamenii cu mijloacele și înclinația de a călători au fost atrași
în orașe doar pentru a le vizita și a experimenta o multitudine de lucruri de văzut și de făcut..”

13
(Karski A., 1990, pp. 15-17) Încă din antichitate, oamenii petreceau timp liber, într-un mod
plăcut, ceea ce a determinat numirea acestei activități, în turism de recreere sau leisure.

Mediul urban reprezintă sursa și soluția provocărilor cotidiene, atât economice cât și
sociale și de mediu. Conform unor date emise de Comisia Europeană, zonele urbane din Europa,
reprezintă 2/3 din întreaga populație UE, un procent de 80% în ceea ce privește consumul de
energie și produce circa 85% din PIB-ul Europei. Centrele urbane reprezintă un motor al
economiei, dar și un catalizator al inovării. Deși turismul urban aduce numeroase beneficii, unele
orașe se confruntă cu diverse probleme, precum: creșterea sărăciei, a șomajului, a segregării
teritoriale. Astfel, politicile urbane prezintă o semnficație transfrontalieră complexă, evoluția
civilizației urbane reprezentând o necesitate pentru politica regională UE. ( www.ec.europa.eu)

„Smart” este un „termen umbrelă” ambiguu pentru multe tehnologii avansate care duc
conectivitatea la un pas suplimentar, inclusiv senzori, realitate virtuală, conectivitate
omniprezentă prin Wi-Fi și alte rețele, utilizarea de telefoniei mobile și alte etichete inteligente,
aplicații mobile, carduri inteligente, site-uri web de ultimă generație și rețele sociale, etc.
(Gretzel et al., 2015; Huang et al., 2017).

Industria turismului a fost afectată de evoluțiile tehnologice recente, precum revoluția

tehnologiei mobile (Lamsfus și colab., 2015a). De exemplu, folosind aplicațiile de pe
smartphone, călătorii pot obține informații, promoții și localizarea destinațiilor turistice; în plus,
aplicațiile permit să împărtășească experiențe, să cumpere și să consume servicii turistice
(Invat.Tur, 2015). Tehnologia mobilă permite oamenilor să călătorească atât pe internet, cât și cu
internetul, oferind noi oportunități pentru planificarea călătoriilor (Lamsfus și colab., 2015b;
Germann Molz, 2010; Gretzel, 2011).
Termenul a fost adăugat în orașe (smart city) pentru a descrie eforturile care vizează
utilizarea tehnologiilor inovatoare pentru a realiza optimizarea resurselor, o guvernare eficientă
și corectă, sustenabilitatea și calitatea vieții. În legătură cu infrastructura fizică (de exemplu: casa
inteligentă) accentul este pus pe estomparea liniilor dintre fizic și digital și pe favorizarea
integrării tehnologiei.

14
 Orașele inteligente sunt cele care aplică soluții tehnologice și energetice în managementul
teritoriului, lucrând sub colaborarea cetățenilor, administrațiilor și, de asemenea, întreprinderilor
private.
De fapt, actorii din sectorul public și privat colaborează pentru a atinge obiective
comune. Astfel, actorii funcționează ca un ecosistem pentru a atinge obiectivele prin co-crearea
valorii. Actorii vor împărtăși această valoare societății ca un beneficiul general. Managementul
orașelor inteligente este mai complex decât managementul orașelor tradiționale. În timp ce
gestionarea tradițională a orașului se referă la planificarea urbană, managementul inteligent al
orașului implică coordonarea între mai multe părți interesate care interacționează în diferite
subsisteme (transport, sănătate, educație, mediu, etc.) într-un singur macrosistem inteligent care
integrează utilizarea deplină a TIC cu resursele orașului și caracteristicile locale (Weisi & Ping,
2014).
Astfel, relația dintre turismul urban și smart turismul este una directă și conectată. Noul
concept „smart turism” este absolut necesar în dezvoltarea turismului urban. Astfel, turiștii sunt
atrași prin accesibilitatea ridicată oferită de orașul respectiv.

Aplicarea tehnologiei informației în orașe poate produce diverse avantaje:

• Reducerea consumului de resurse, în special de energie și apă, contribuind astfel la
reducerea emisiilor de CO2 [NYC, 2007].
• Îmbunătățirea utilizării capacității infrastructurii existente, îmbunătățind astfel calitatea
vieții și reducând nevoia de proiecte de construcții tradiționale [Stockholm, 2006].
• Punerea la dispoziția cetățenilor și a navetiștilor a unor noi servicii, cum ar fi îndrumări
în timp real cu privire la modul de exploatare optimă a mai multor modalități de transport.
• Îmbunătățirea întreprinderilor comerciale prin publicarea datelor în timp real privind
funcționarea serviciilor orașului [Singapore, 2011].
• Dezvăluirea modului în care crește cererea de energie, apă și transport la nivel de oraș,
astfel încât managerii orașelor să poată colabora pentru a netezi aceste vârfuri și pentru a
îmbunătăți rezistența [Peterborough, 2011].
(https://journals.isss.org/index.php/proceedings55th/article/view/1703/572)

15
Concluzii

În concluzie, o revizuire a literaturii este un element indispensabil al unui studiu de

cercetare. Acesta este locul în care cercetătorul își arată cunoștințele despre domeniul pe care îl
cercetează. Astfel, trebuie sa cercetăm literatura existentă pentrut a descoperi literatura relevantă
pentru tema aleasă, dar și pentru metodologia de cercetare.

O revizuire bună a literaturii este o discuție critică, care prezintă cunoștințele scriitorului
asupra teoriilor și abordărilor relevante și conștientizarea argumentelor contrastante. De
asemenea, revizuirile de literatură ajută cercetătorii să evalueze literatura existentă, să identifice
un decalaj în zona de cercetare, să-și plaseze studiul în cercetarea existentă și să identifice
cercetările viitoare.

Turismul urban prezintă un interes tot mai crescut pentru turiști și se remarcă printr-o
diversitate de forme ale acestui tip de turism, iar adaptarea acestuia la noutățile care circulă deja
în cele mai renumite metropole va contribui la creșterea numărului de vizitatori. Turismul urban
dovedește a fi o formă de turism cu o evoluție rapidă, fiind stimulată de varietatea atracțiilor
culturale și istorice, de evenimente și călătorii de afaceri, de cumpărături și de numeroasele
activități de relaxare și petrecere a timpului liber, oferind posibilitatea regenerării urbane.

Așadar, turismul este unul dintre factorii care favorizează interconectarea și dezvoltarea
societăților și formarea de relații economice, sociale și culturale interdependente. Turismul poate
genera un avantaj competitiv pentru o țară, contribuind astfel la progresul său economic și la o
evaluare adecvată a produselor sale la nivel internațional. (Postelnicu C., Dabija, D.C., 2018,
p.18)

16
Bibliografie

1. Huang, T. and Yasuda, K. (2016), "Comprehensive review of literature survey articles on

ERP", Business Process Management Journal, Vol. 22 No. 1, pp. 2-
32. https://doi.org/10.1108/BPMJ-12-2014-0122, accesat la data de 24.03.2021
2. http://www.studiipaliative.ro/wp-content/uploads/2013/09/strucutura-revizia-
literatura.pdf, accesat la data de 24.03.2021
3. Creswell, J. W. (2013). Research design: Qualitative, quantitative, and mixed methods
approaches. Sage.
4. Andrei, J. V., Chivu, L., Sima, V., Ioan -Franc, V., 2020, PRACTICI ŞI EXIGENŢE
ÎN SCRIEREA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE,  Editura Expert, ISBN: 978-973-618-432-
1, disponibil la
https://www.researchgate.net/publication/343336664_PRACTICI_SI_EXIGENTE_IN_S
CRIEREA_LUCRARILOR_STIINTIFICE, accesat la data de 25.03.2021
5. Pavlic, I., Portolan, A.,Butorac, M., 2013, Urban tourism towards sustainable
development, International Journal of Multidisciplinarity in Business and Science;
Zagreb Vol. 1, Iss. 1, (Jun 2013): 72-79, disponibil la
https://www.proquest.com/docview/2482522209/83589E9CD18E42CEPQ/14
6. www.ec.europa.eu, disponibil la
https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/policy/themes/urban-development/
7. Minciu, R., 2004, Economia turismului;, Editia a III-a revizuită și adăugită; Bucuresti:
Editura Uranus
8. Postelnicu C., Dabija, D.C., 2018, Romanian Tourism: Past, Present and Future in the
Context of Globalization, Ecoforum Volum 7, Issue 14(1):84-89, disponibil la

17
https://www.researchgate.net/publication/324247071_Romanian_Tourism_Past_Present_
and_Future_in_the_Context_of_Globalization

18