Universitatea Politehnică din București

Facultatea: Inginerie Industrială și Robotică

Departamentul: Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane

Domeniul: Relații Internaționale și Studii Europene

Program de studiu: Studii Europene

CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ

CUM SE REDACTEAZĂ O LUCRARE DE DISERTAȚIE?

Conf.Univ. Dr. Adrian Claudiu STOICA

Cristina BOLBOACĂ

Master SE, An I

București, 2020
 CUPRINS

I. Ce este o lucrare de disertație? 2

I.1. Capacitatea de analiză și raportare critică la lucrările științifice din domeniul de interes
I.2. Modul de elaborare a lucrării de disertație
I.3. Structura lucrării de disertație
II. Tipurile de competențe pe care trebuie să le certifice lucrarea de disertație .4
II.1. Cunoașterea problematicii generale
II.2. Capacitatea de a elabora propriul demers de analiză
II.3. Capacitatea de a susține și demonstra ideile formulate
II.4. Capacitatea de a aborda empiric
III. Etapele de elaborare a lucrării de disertație 5
III.1. Documentarea
III.2. Elaborarea demersului de investigație
III.3. Elaborarea demersului de cercetare empirică
IV. Forma lucrării de disertație. Reguli de redactare 7
Marginile paginii
Spațierea între rânduri
Alinierea în cadrul paragrafelor
Antetul paginii
Citate
Note de subsol
Figuri sau tabele
Bibliografie

Anexe

1
 I. CE ESTE O LUCRARE DE DISERTAȚIE?

Orice activitate de pregătire în mediul academic trebuie să conducă în final la o serie de

cunoştinţe şi abilităţi care pot fi certificate prin elaborarea unei lucrări de cercetare. Într-o astfel de
lucrare nu se urmăreşte doar componenta de elaborare, ci şi cea de argumentare a tezelor
relevante pe care aceasta le conţine.
Fie că vorbim despre o teză de licenţă, o disertaţie sau o lucrare de doctorat, trebuie să
avem în vedere câteva aspecte referitoare la capacitatea de a susţine o anumită teză,
cunoaşterea problematicii generale, capacitatea de a elabora propriul demers de analiză şi de
cercetare a unei anumite teme în domeniul ales, capacitatea de a aborda empiric problematica
vizată.
O lucrare de disertație presupune îndeplinirea mai multor criterii având ca scop certificarea
capacităţilor şi competenţelor teoretice şi de cercetare:

I.1. Capacitatea de analiză și raportare critică la lucrările științifice din domeniul de

interes
O lucrarea de disertație reprezintă dovada capacitații de analiză, sinteză și raportare critică
la lucrările științifice din domeniul de interes ales și de utilizare a competențelor specifice
programului de studiu sau de specializare.
Lucrarea de disertație este o cercetare științifică care trebuie să îndeplinească o serie de
caracteristici și criterii specifice, bazate pe o analiză a unor evenimente, fapte, comportamente,
texte sau teorii, având la bază una sau mai multe variante de lucru.
În redactarea unei lucrări științifice trebuie să se țină cont de câteva recomandări, principii și
norme acceptate de literatura de specialitate internațională 1, raportându-ne astfel lucrarea atât la
teoriile existente în plan internațional, cât și în plan național, referitoare la lucrările științifice deja
existente.
Lucrarea de disertație este o lucrare scrisă redactată de către masterand, sub îndrumarea
unui cadru didactic de specialitate și reprezintă forma activității de cercetare individuală, ce
reflectă nivelul de pregătire profesională 2, inclusiv capacitatea de cercetare științifică, analiza unei
lucrări științifice și capacitatea de a aprecia unele critici și de a-și argumenta propria poziție.

I.2. Modul de elaborare a lucrării de disertație

1
Ilie Radu, Cum se scrie un text științific. Discipline umaniste, Editura Polirom, Iași, 2008, pag. 2
2
Norme de redactare și susținere a lucrării de disertație, Universitatea ”Titu Maiorescu”, București, accesat 20.12.2019

2
 În viața de zi cu zi ne aflăm foarte des în situația de a răspunde unei întrebări: ”De unde știi?”.
În orice domeniu, problema surselor cunoașterii se dovedește a fi primordială în cadrul oricărei
activități. O opinie sau un punct de vedere trebuie argumentate astfel încât să reprezinte o sursă
credibilă.Ținând cont de aceste aspecte, cu atât mai mult, o lucrare sau un text științific trebuie să
se bazeze atât pe culegerea datelor necesare și pe analiza lor, cât și pe cunoștințe care să permită
explicarea și înțelegerea subiectului abordat3, fără a lasă loc de interpretări sau semne de întrebare
referitoare la veridicitatea informațiilor.
Modul prin care elaborăm o lucrare de disertație trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
să demonstreze cunoașterea științifică a temei abordate, să conțină elemente de originalitate și să
propună soluții și modalități de validare științifică.

I.3. Structura lucrării de disertație

O lucrare de disertație este o lucrare dactilografiată, de mărime medie 4, fiind structurată pe
capitole și include câteva elemente obligatorii:
 Coperta: informațiile care trebuie să apară pe coperta lucrării sunt prezentate în Anexa 1
 Pagina de titlu: informațiile care trebuie să apară sunt prezentate în Anexa 2
 Cuprins: titlurile capitolelor, subcapitolelor, numărul paginii pentru fiecare (Anexa 3)
 Introducere: definirea temei de studiu și relevanța acesteia, caracteristicile, gradul de
noutate a temei, obiectivele generale și specifice, metodologia de cercetare folosită.
Introducerea nu se numerotează
 Conținut: capitole numerotate cu cifre romane și subcapitole numerotate cu cifre arabe.
Ultimul capitol reprezintă un studiu de caz: se detaliază metodele, instrumentele/tehnicile
utilizate în cuprinsul lucrării
 Concluzii: cele mai importate aspecte abordate în cadrul lucrării, opinia personală,
eventuale soluții/propuneri/direcții viitoare de cercetare legate de tema abordată
 Bibliografie: lista surselor de informație utilizate pentru redactarea lucrării, lucrări de
referință, surse/izvoare. Bibliografia nu se numerotează
 Anexe (dacă este cazul): apar într-o secțiune separată, nu se numerotează ca și capitol.
Fiecare anexă se va menționa cel puțin o dată în textul lucrării.

II. TIPURILE DE COMPETENȚE PE CARE TREBUIE SĂ LE CERTIFICE

LUCRAREA DE DISERTAȚIE

3
Sorin Dan Șandor, Metode și tehnici de cercetare în științele sociale, Cluj-Napoca, 2010, pag. 4
4
Umberto Eco, Cum se scrie o teză de licență, Editura Pontica, Constanța, 2000, pag.9

3
 II.1. Cunoașterea problematicii generale

Thomas Kuhn (1962, 2008) vede cunoaşterea ştiinţifică dintr-un anumit domeniu ca fiind
organizată în paradigme (viziuni asupra domeniului împărtăşite de către toată comunitatea
ştiinţifică)5. Astfel, știința sau temele de cercetare se bazează pe o construcție mentală larg
acceptată, care oferă pe o bază reală și sigură crearea unei identități de sine (de exemplu:
activitate de cercetare) și o rezolvare a problemei abordate.
Activitatea de documentare și cunoaștere a problematicii generale reprezintă identificarea
corectă a surselor relevante, a publicațiilor de specialitate și a site-urilor care conțin informații
actualizate. Această etapă este una deosebit de importantă în contextul întocmirii unei lucrări de
diserație, asigurând astfel substanță lucrării. De asemenea, capacitatea de înțelegere a unui text,
extragerea informațiilor utile pentru tema abordată în cadrul lucrării de disertație constituie
principalul factor în obținerea unei documentări selective, corecte, reprezentativă pentru subiectul
lucrării și consultarea datelor/informațiilor cu cea mai mare relevanță pentru tema aleasă.

II.2. Capacitatea de a elabora propriul demers de analiză

Lucrarea de disertație constituie proba ”maturității” 6, de a susține o lucrare științifică, dar și o
dovadă a dobândirii cunoștințelor necesare în vederea abordării corecte a unui text științific.
Capacitatea de elaborare a unui demers propriu de analiză nu reprezintă decât o provocare
de a dovedi nivelul de competență profesională, un dialog competent pe marginea subiectului
abordat7 și o familiaritate cu literatura de specialitate din domeniul respectiv.
Pentru a atingerea acestui obiectiv trebuie avute în vedere câteva aspecte: sursele
(legislație, literatura de specialitate) care constituie izvoarele de cercetare și documentare, logica,
intuiția, percepția personală cu privire la tema abordată și cercetarea proprie (bazată pe realitate
și știință).

II.3. Capacitatea de a susține și demonstra ideile formulate

Ideile cuprinse în textul lucrării trebuie să fie formulate clar și concis, să prezinte firul logic al
evenimentelor și să fie relevante pentru fundamentarea punctelor de vedere.
O lucrare de disertație corect susținută presupune o expunere coerentă a ideilor, pornind de
la cele mai simple idei și până la cele mai complexe, de la concret la abstract 8. De asemenea,
utilizarea termenilor de specialitate, prezentarea relației cauză-efect, prezentarea obiectivă, clară
și exactă a faptelor demonstrează capacitatea de a elabora și susține o lucrare de disertație și de
a aduce în prim plan aportul personal, originalitatea ideile formulate și a modului de abordare.

5
Sorin Dan Șandor, Metode și tehnici de cercetare în științele sociale, Cluj-Napoca, 2010, pag. 5
6
Ilie Radu, Cum se scrie un text științific. Discipline umaniste, Editura Polirom, Iași, 2008, pag 12
7
Ibidem
8
Ibidem

4
 II.4. Capacitatea de a aborda empiric
Relația dintre teorie și empiric (experiența, practica) este una destul de controversată9.
Kurt Lewin, părintele psihologiei sociale, afirmă: ”Nu există nimic mai practic decât o teorie
bună”, pentru că o teorie corectă ne poate ajuta foarte mult în ceea ce privește acțiunile noastre10.
A aborda o temă din punct de vedere empiric presupune existența unor aspecte și elemente
teoretice, care pot explica mult mai bine fenomenul studiat. Abordarea empirică, raportată la un
studiu de caz, are ca rezultat inițierea unor teorii noi, reformularea teoriei pe baza unor noi
descoperiri, clasificarea conceptelor, validarea sau invalidarea teoriilor propuse.
În realitate, există foarte puţine cazuri în care teoria să nu se bazeze pe date empirice sau
de cercetări în care teoria să nu fie prezentă, între teoretic şi empiric existând o determinare
reciprocă, iar progresul cunoaşterii se realizează printr-o continuă pendulare între teoretic şi
empiric11.

III. ETAPELE DE ELABORARE A LUCRĂRII DE DISERTAȚIE

III.1. Documentarea
În procesul cercetării o etapă deosebit de importantă este documentarea privind informațiile
existente în funcție de domeniul ales. Ținând cont de volumul mare de informații, a diversificării
științelor și a apariției mai multor sisteme de cunoștințe, problema documentării se dovedește a fi
din ce în ce mai dificilă. Astfel, având în vedere faptul că există un volum mare de informație, este
necesar să identificăm și să folosim corect informația.
O condiție de bază a cercetării și a documentării în domeniu este cunoașterea limbajului
științific, metodelor și metodologiei de cercetare și analiza critică. Documentarea presupune:
informarea generală asupra temei, identificarea corectă a surselor, identificarea autorilor principali
(”surse de prima mână, surse de a doua mână” 12), cercetarea surselor, interpretarea și analiza
documentelor obținute (evaluarea, selectarea și verificarea informațiilor13).
În accepţiunea ştiinţelor sociale, documentele semnifică un obiect sau un text care oferă o
informaţie despre un fenomen social. Metoda analizei documentelor încearcă să rezolve
problema obţinerii datelor în cazul în care nu putem urmări fenomenul care ne interesează şi nu
avem posibilitatea să interogăm persoane care cunosc fenomenul14.

9
Sorin Dan Șandor, Metode și tehnici de cercetare în științele sociale, Cluj-Napoca, 2010, pag 14
10
Ibidem
11
Ibidem
12
Ibidem
13
Ibidem
14
Sorin Dan Șandor, Metode și tehnici de cercetare în științele sociale, Cluj-Napoca, 2010, pag 14

5
 O lucrare științifică studiază un obiect prelevându-se de anumite instrumente. De multe ori,
un obiect este o carte și instrumentele sunt alte cărți15.
Documentarea este o etapă indispensabilă cercetării care presupune definirea corectă a
temei, o cunoaștere cât mai bună a subiectului cercetat, dar și capacitatea de a identifica corect
sursele (dacă nu vor fi cărți și articole de revistă, vor fi articole din ziare sau documente de toate
felurile)16.

II.2. Elaborarea demersului de investigație

În această etapă, obiectivul fundamental este stabilirea subiectului principal pe care dorim
să îl demonstrăm sau argumentăm. Acesta are la bază un sistem de teze, ipoteze şi concepte cu
ajutorul cărora se va construi un model explicativ al unei probleme de cercetare. Relevanţa
practică se referă la gradul în care, pe baza rezultatelor studiului, pot fi formulate recomandări cu
o utilitate practică însemnată pentru dezvoltările de pe piaţa din domeniul de referinţă. Toate
argumentele trebuie să derive din literatura existentă, iar respectivele surse trebuie să fie citate cu
acurateţe17.
Pentru ca acest demes să fie unul de succes, se recomandă parcurgerea unor etape 18:
formularea propriilor teze de cercetare şi argumentarea lor, formularea clară a obiectivelor
studiului, prezentarea conceptelor şi definirea acestora raportat la sursele bibliografice de
referinţă, alegerea unei metode de elaborare a temei de cercetare (abordarea explorativă,
descriptivă, empirică, experimentală, comparativă, istorică și abordarea interpretativă), elaborarea
conţinutului temei de cercetare.

III.3. Elaborarea demersului de cercetare empirică

Această etapă are rolul de a certifica competenţele metodologice de cercetare empirică. În
cazul unei lucrări de disertaţie, componenta empirică este evident foarte importantă. Din acest
motiv, eforturile și preocuparea ar trebui să se concentreze pe această etapă în momentul în care
dorim să elaborăm o lucrare de disertație. Acest demers presupune parcurgerea unor etape
particulare19: definirea problemei şi formularea întrebărilor de cercetare, definirea metodologiei de
culegere si prelucrare a datelor, justificarea opţiunii pentru o anumită metodă/tehnici de cercetare,
definirea ipotezelor și a indicatorilor utilizați, elaborarea modelului empiric/experimental,
prezentarea demersului de cerceta
IV. FORMA LUCRĂRII DE DISERTAȚIE. REGULI DE REDACTARE.

15
Umberto Eco, Cum se scrie o teză de licență, Editura Pontica, Constanța, 2000, pag 55
16
Ibidem
17
Îndrumar pentru elaborarea și susținerea lucrării de licență, Ministrul Educației Naționale, accesat 20.12.2019
18
Ghid de elaborare a lucrării de licență și a disertației, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, accesat
13.12.2019
19
Ibidem

6
 Stilul lucrării trebuie să fie unul ştiinţific, academic, și trebuie să țină cont de limbajul specific
ştiinţei şi implicit al disciplinei din domeniul de studiu, cât şi de normele de scriere academică.
Există câteva elemente care ţin de normele de redactare și se impune respectarea lor20:
 Marginile paginii: stânga/dreapta: 2,5 cm; sus/jos: 2 cm; antet: 1,25; subsol: 1,25.
 Spațierea între rânduri: 1,5 cm între linii.
 Fontul: Times New Roman de 12 puncte, utilizând diacritice.
 Alinierea în cadrul paragrafelor: textul din cadrul paragrafelor va fi aliniat între stânga și
dreapta. Primul rând al fiecărui paragraf - 1,25 cm. Titul capitolelor se scrie cu litere mari, centrat
și bold. Titlul paragrafelor se scrie cu litere mici, aliniat la stânga și bold. Între titlurile capitolelor,
paragrafelor și corpul textului se lasă câte un rând liber .Nu se folosc în exces sublinierea,
bolduirea sau scrierea cu caractere italice.
 Antetul paginii: apare începând cu introducerea. Conține numele absolventului (în stânga)
și titlul capitolului (în dreapta).
 Citatele: una dintre metodologiile standard de citare cel mai des utilizate este sistemul
autordată (sau sistemul Harvard). Potrivit acestui sistem, referinţele bibliografice sunt inserate în
textul lucrării.21 Citatele trebuie să redea fidel cuvintele așa cum sunt în textul original, fără a
elimina părți din text22.
 Note de subsol: în cazul în care se citează, se menționează cifre sau se dorește
explicarea unor termeni, se introduc note de subsol pentru a indica sursele (prenume, nume, titlul
lucrării - caractere italice, locul, anul și pagina). Se numerotează unitar pentru toată lucrarea.
 Figuri (imagini, grafice, capturi de ecran): se numerotează cu 2 cifre (prima reprezintă
numărul capitolului, a doua numărul figurii din capitolul respectiv (Anexa 4). Fiecare figură are
număr și titlu (se menționează sub figură, centrat). Daca este cazul, sursa figurii se indică pe
rândul imediat următor: nume autor, lucrarea, editura, anul, pagina sau adresa de internet
completă).
 Tabele: se numerotează cu 2 cifre (prima reprezintă numărul capitolului, a doua numărul
figurii). Fiecare tabel are titlu (deasupra tabelului, centrat) și un număr la marginea din dreapta.
Dacă este cazul, sursa datelor se indică sub tabel, aliniat între marginile din stânga și dreapta:
nume, lucrare, editura, anul, pagina sau adresa de internet completă - Anexa 5.
Lucrarea de disertație sau orice altă lucrare științifică, de cercetare, presupune respectarea
unor reguli și norme precise. Lucrarea de disertație trebuie să fie o cercetare originală și are
menirea de a-i familiariza pe absolvenți cu metodele și instrumentele cercetării științifice. O
asemenea lucrare trebuie să aducă în mod obligatoriu o noutate, mai mare sau mai mică, în
cercetarea științifică.

20
Norme de redactare și suținere a lucrării de licență și disertației, Universitatea Titu Maiorescu, București, accesat 20.12.2019
21
Ghid de elaborare a lucrării de licență și a disertației, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, accesat
13.12.2019
22
Umberto Eco, Cum se scrie o teză de licență, Editura Pontica, Constanța, 2000, pag. 174

7
 BIBLIOGRAFIE

ECO, Umberto, Cum se scrie o teză de licență, Editura Pontica, Constanța 2000

ILIE, Radu, Cum se scrie un text științific. Discipline Umaniste, Polirom Iași, 2008

CHELCEA, Septimiu, Cum redactăm în domeniul științelor socio-umane, Comunicare.ro, 2003

ȘANDOR, Sorin Dan, Metode și tehnici de cercetare în științele sociale, Cluj-Napoca, 2010

Documentare din surse publice:

Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Ghid de elaborare a lucrării de licență și a
disertației, accesat 13.12.2019
Ministerul Educației Naționale, Îndrumar pentru elaborarea și susținerea lucrării de licență,
accesat 20.12.2019
Universitatea Titu Maiorescu, Norme de redactare și suținere a lucrării de licență și disertației,
București, accesat 20.12.2019