UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI

UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" – "ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. 010014 BUCURESTI, ROMANIA
CONSILIUL PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE DOCTORAT

GHID DE ELABORARE, REDACTARE ȘI EVALUARE

A TEZELOR DE DOCTORAT
în cadrul
I.O.S.U.D. – U.A.U.I.M.

2021

1
Cuprins

A. ELEMENTE PRELIMINARE DE ORIENTARE A CERCETĂRII ....................................................... 3

B. ALCĂTUIREA TEZEI ............................................................................................................................ 3
C. STRUCTURA CONȚINUTULUI TEZEI DE DOCTORAT .................................................................. 4
I. INTRODUCERE ....................................................................................................................................... 4
I.1. Tema şi scopul cercetării. ....................................................................................................................... 4
I.2. Motivația și semnificația cercetării......................................................................................................... 4
I.3. Stadiul cunoaşterii în domeniu. .............................................................................................................. 5
I.4. Obiectivele cercetării. ............................................................................................................................. 5
I.5. Ipotezele de lucru și /sau întrebările de cercetare. .................................................................................. 5
I.6. Metodologia de cercetare. Metodele și instrumentele de cercetare folosite ........................................... 5
I.7. Concepte fundamentale .......................................................................................................................... 5
I.8. Rezultatele aşteptate, limitele cercetării. ................................................................................................ 6
II. CONȚINUTUL TEZEI ............................................................................................................................ 6
III. CONCLUZII FINALE............................................................................................................................ 6
IV. BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................... 7
V. ANEXE. ................................................................................................................................................... 7
VI. GLOSAR DE TERMENI ....................................................................................................................... 7
D. REDACTAREA TEZEI........................................................................................................................... 7
• Stilul .................................................................................................................................................... 7
• Dimensiunile tezei ............................................................................................................................... 8
• Referinţele ........................................................................................................................................... 8
E. CRITERIILE I.O.S.U.D.-U.A.U.I.M. PENTRU APRECIEREA TEZEI DE DOCTORAT ................... 9
I. Criteriile I.O.S.U.D.-U.A.U.I.M. pentru susţinerea publică a tezei de doctorat ........................................ 9
II. Standardele minimale pentru obţinerea titlului de Doctor în arhitectură sau Doctor în urbanism şi a
calificativelor acordate................................................................................................................................ 10
III. Criterii pentru acordarea calificativelor tezelor de doctorat.................................................................. 11

2
 A. ELEMENTE PRELIMINARE DE ORIENTARE A CERCETĂRII

Activitatea de cercetare are ca scop producerea de noi cunoștințe 1; în caz contrar, nu

poate fi vorba de o activitate de cercetare, ci de documentare.
Paşii majori în desfăşurarea unei cercetări sunt:
1. IDENTIFICAREA UNEI PROBLEME DE CERCETARE: alegerea temei (ce
cercetez?)
a. formularea temei
b. selecția domeniului de studiu
c. delimitarea ariei de studiu (temporală/spaţială)
d. titlul proiectului (foarte important! Titlul trebuie să rezume și să exprime
clar și concis obiectivele și rezultatele cercetării)
2. INVESTIGAREA LITERATURII DE SPECIALITATE
3. PRECIZAREA SCOPULUI / OBIECTIVELOR CERCETĂRII
4. IDENTIFICAREA ÎNTREBĂRILOR DE CERCETARE ŞI/SAU A
IPOTEZELOR
5. CULEGEREA DATELOR/INFORMAŢIILOR NECESARE
6. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR / INFORMAŢIILOR;
VERIFICAREA IPOTEZELOR
7. EVALUAREA CERCETĂRII (limite, deschideri, originalitatea)

B. ALCĂTUIREA TEZEI

Teza de doctorat va include, în această ordine:

(1) Coperta cu precizarea: Titlului exact al tezei, numele doctorandului, numele
conducătorului/ conducătorilor de doctorat (în cazul co-tutelei), anul susținerii;
(2) Cuprinsul lucrării, care va include titlurile tuturor capitolelor, subcapitolelor
etc. (cu excepţia cuprinsului şi a listelor imaginilor şi tabelelor) şi pagina la care
încep acestea (Anexa 2);
(3) Lista tuturor imaginilor din text, care va include titlul şi pagina la care se
află acestea, având titlul „Lista imaginilor din lucrare”;

1
„Research and experimental development (R&D) comprise creative work undertaken on a systematic basis in order to
increase the stock of knowledge, including knowledge of man, culture and society, and the use of this stock of
knowledge to devise new applications.” (Frascati Manual, OECD 2002, p.30)

3
 (4) Lista tuturor tabelelor din text, care va include titlul şi pagina la care încep
acestea, având titlul „Lista tabelelor din lucrare”;
(5) Lista cu simboluri, acronime, abrevieri (daca sunt folosite in text mai mult
de 4 ori);
(6) Lucrarea propriu-zisă, structurată pe capitole, sub-capitole etc. Capitolele se
vor numerota folosind sistemul zecimal, cu numere arabe (Anexa 2). Se
recomandă ca în lucrare nivelul maxim de detaliere să fie 4 (sub-sub-sub-capitol);
(7) Concluzii;
(8) Bibliografie;
(9) Anexe.

C. STRUCTURA CONȚINUTULUI TEZEI DE DOCTORAT

Teza de doctorat reprezintă produsul final al cercetării desfăşurate în cadrul studiilor

doctorale. Ea trebuie să demonstreze rezultate ştiinţifice originale obţinute cu acurateţe
metodologică şi trebuie să probeze competenţele autorului de a explica, interpreta şi
argumenta aceste rezultate. Cum produsul final va fi evaluat în parametrii definiţi de autor,
este foarte important modul în care este formulată problema de cercetare şi cum este
construit răspunsul, în cadrul tezei.

I. INTRODUCERE
Introducerea va fundamenta problematica cercetată pe baza studiului literaturii
ştiinţifice de specialitate, prezentând cele mai importante concepte şi teorii asupra
subiectului studiat, de la cele generale, la cele specifice. În finalul acestui capitol,
doctorandul va evidenţia, într-o secţiune distinctă, propria sa contribuţie, precizând ipoteza
(sau ipotezele) şi obiectivele cercetării, precum şi elementele de noutate sau originalitate.
Introducerea trebuie să fie sintetică, coerentă, uşor de urmărit şi să capteze interesul.
Introducerea va include următoarele sub-capitole:

I.1. Tema şi scopul cercetării. Se defineşte problema de cercetare identificată şi se

precizează scopul cercetării și aportul de noutate.
I.2. Motivația și semnificația cercetării. Se argumentează alegerea temei evidenţiind
importanţa şi actualitatea ei. Se pot prezenta motive personale, subiective, care justifică
preferinţa pentru tema respectivă, dar este necesară şi o argumentaţie obiectivă care poate

4
pune în evidenţă noutatea/actualitatea temei propuse, caracterul personal al interpretării,
noutatea metodologică etc.
I.3. Stadiul cunoaşterii în domeniu. Se fac referiri la cele mai importante şi
influente lucrări legate de tema propusă.
I.4. Obiectivele cercetării. Se arată ce se urmărește prin respectiva cercetare, ce se reţine
din rezultatele cercetărilor anterioare, pentru a sublinia limitele cunoaşterii şi a motiva
astfel demersul propriu (contribuţia personală avută în vedere). Se arată valoarea
rezultatelor aşteptate şi – unde e cazul – aplicabilitatea lor (funcţie de tipul cercetării) 2.
I.5. Ipotezele de lucru și /sau întrebările de cercetare 3. Cercetarea presupune
formularea unor ipoteze (supoziţii) şi/sau a unor întrebări privind problema de cercetare.
Prin analiza şi interpretarea informaţiei acumulate, se formulează răspunsuri şi/sau se
verifică ipotezele. (Obs. Un proiect de cercetare nu-şi poate propune o simplă prezentare
cronologică/descriptivă a unor fapte/date/informaţii.)
I.6. Metodologia de cercetare 4. Metodele și instrumentele de cercetare folosite 5. Se
referă la procedurile folosite pentru culegerea datelor/informaţiilor necesare, analiza şi
interpretarea lor, testarea ipotezelor – după caz.
Se indică etapele pe care le-a parcurs cercetarea, scopul fiecăreia (rezultatele obţinute) şi
legătura logică dintre ele – prin raportare la ceea ce se dorea a se demonstra/obţine în
final. Pot fi utilizate reprezentări grafice (scheme logice).
Se prezintă principalele metode, tehnici şi instrumente folosite. Metodele de cercetare
consacrate în domeniu sunt doar menționate fără a fi descrise în detaliu; metodele proprii
se prezintă în detaliu.
I.7. Concepte fundamentale
Se definesc cele mai importante concepte cu care se operează în cadrul cercetării. Se pot
utiliza dicţionare, enciclopedii, se pot prelua definiţii din alte lucrări dedicate temei sau

2 Se încadrează cercetarea într-una din categoriile de mai jos. Cercetare fundamentală: activitate experimentală sau
teoretică desfăşurată pentru obţinerea de noi cunoştinţe privind fundamentele fenomenelor şi faptelor observabile, fără a
avea în vedere o anumită aplicare sau utilizare. Cercetare aplicată: investigaţie desfăşurată pentru obţinerea de noi
cunoştinţe, având în vedere un obiectiv sau scop practic. Cercetare de tip dezvoltare experimentală: activitate
sistematică, bazată pe cunoştinţe existente obţinute prin cercetare şi/sau experienţă practică, ce are în vedere producerea
de noi materiale, produse sau dispozitive, instalarea unor noi procese, sisteme şi servicii, sau îmbunătăţirea substanţială a
celor deja produse sau instalate. Se precizează caracterul cercetării – monodisciplinar, multidisciplinar, interdisciplinar,
transdisciplinar.
3 IPOTÉZĂ, ipoteze, s. f. Presupunere, enunțată pe baza unor fapte cunoscute, cu privire la anumite (legături între)

fenomene care nu pot fi observate direct sau cu privire la esența fenomenelor, la cauza sau la mecanismul intern care le
produce; presupunere cu caracter provizoriu, formulată pe baza datelor experimentale existente la un moment dat sau pe
baza intuiției, impresiei etc. ♦ (Mat.) Ansamblul proprietăților date într-o demonstrație și cu ajutorul cărora se obțin noi
propoziții. – Din fr. hypothèse. (http://dexonline.ro/definitie/ipotez%C4%83 accesat pe 8.05.2013)
4 METODOLOGIE: ansamblu de metode, reguli şi postulate folosite de o disciplină; o procedură anume sau un set de

proceduri. (după http://www.merriam-webster.com/dictionary/methods accesat pe 11.05.2013)

5 METODĂ: 1 - procedură sau proces pentru atingerea unui obiectiv, cum ar fi: a - (1) o procedură sistematică, o tehnică

sau un mod de investigare folosit de o anumită disciplină sau artă, sau adecvat ei; (2) un plan sistematic urmat; b - (1) o
cale, o tehnică sau un proces de a sau pentru a face ceva; (2) un ansamblu de abilităţi sau tehnici; 2 - disciplină care se
ocupă cu principiile şi tehnicile investigaţiei ştiinţifice; 3 - aranjanjare ordonată, dezvoltare sau clasificare: plan

5
unor teme conexe, se pot propune propriile definiţii. Este important să se clarifice sensul
atribuit în lucrarea proprie.
I.8. Rezultatele aşteptate, limitele cercetării. Se prezintă succint rezultatele cercetării,
care pot fi 100% coerente cu obiectivele stabilite, sau să prezinte anumite
limitări/constrângeri datorate unor factori externi, instrumentelor etc. sau dimpotrivă, să se
constate o deschidere a cercetării către noi câmpuri de investigare, care nu sunt atinse în
teză. Are legătura cu delimitarea domeniului de studiu.

II. CONȚINUTUL TEZEI

Este partea dominantă a tezei și dezvoltă/problematizează tema de cercetare, evidenţiind
următoarele aspecte:
a) premise/context/ipoteze/ teorii fundamentale
b) culegerea datelor necesare; observații asupra calității datelor/factori de
influență;
c) analiza și interpretarea datelor;
d) testarea ipotezelor;
e) studiu de caz (opțional) cu valoare de aplicare/verificare/ testare sau ilustrare a
conținutului/ipotezeor tezei;
f) concluzii (şi reiterare, dacă este cazul).
Teza trebuie să reflecte o secvenţialitate bine structurată, logică şi progresivă, aşa
încât să servească argumentaţiei şi să pună în evidenţă felul în care sunt atinse obiectivele
cercetării.
După caz, poate include „părţi”, „secţiuni” şi „capitole”.
Este indicat ca diversele capitole să fie comparabile ca amploare, demonstrând
astfel o structură cumulativă şi echilibrată a argumentării.
Fiecare capitol trebuie să fie finalizat cu concluzii parțiale.

III. CONCLUZII FINALE

Această parte a tezei de doctorat se constituie într-un capitol distinct şi el trebuie să

convingă - printr-o prezentare concisă şi coerentă – că autorul a desfăşurat o cercetare ale
cărei obiective au fost atinse; de asemenea, concluziile trebuie să treacă în revistă
contribuţiile pe care autorul le revendică. (Obs. Inevitabil se vor repeta anumite idei din
capitolele precedente).
Concluziile tezei pot indica direcţii de continuare a cercetărilor, în conexiune cu teza,
eventual să sugereze moduri de aplicare a conceptelor utilizate.
6
IV. BIBLIOGRAFIE

Bibliografia se organizează pe categorii de surse – în funcţie de relevanţa în cadrul

cercetării (privind anumite categorii problematice) şi/sau tipul lor (articole, cărţi,
documente etc).
Lista bibliografică trebuie să conţină şi lucrările elaborate de doctorand, inclusiv
referatele şi rapoartele de cercetare elaborate în perioada de pregătire a tezei de doctorat.
Toate trimiterile bibliografice se vor face folosind note de subsol. Pentru a nu
creşte volumul tezei, acestea vor oferi minimul de informaţie necesară identificării lucrării
citate. În afara trimiterilor bibliografice, notele de subsol pot aduce completări textului,
pot clarifica anumite aspecte sau pot introduce comentariile doctorandului faţă de
materialele citate.
Se recomandă ca folosirea notelor de subsol să nu fie abuzivă, astfel ca acestea să
nu depăşească mai mult de 50% din pagină.
Toate titlurile din lista bibliografică trebuie să fie menţionate în text, trimiterea făcându-
se prin note de subsol. De asemenea, toate lucrările menţionate în text trebuie să se
regăsească în lista bibliografică.

V. ANEXE.
Anexele cuprind piese ce nu îşi găsesc locul în lucrare – de exemplu: chestionare,
interviuri, scheme explicative, ilustrații, detalieri ale unor studii de caz etc. Fiecare anexă
va fi menţionată cel puţin o dată în textul lucrării.

VI. GLOSAR DE TERMENI

(obligatoriu în cazul tezelor cu caracter inter-disciplinar; se precizează sensul folosirii
principalilor termeni de specialitate, preluarea sensului dintr-un anumit domeniu sau
pentru propria definiţie).

D. REDACTAREA TEZEI

• Stilul
- Se foloseşte stilul ştiinţific: comunicare lipsită de încărcătură afectivă; textul transmite
informaţii ştiinţifice, tehnice, pe baza unor raţionamente logice, deductive,
argumentate; exprimare clară, precisă, corectă, fără ambiguităţi, fără figuri de stil şi
digresiuni.

7
- Exprimările sunt de regulă la modul impersonal. (Ex. Se are în vedere ... Se va
demonstra ... Autorul consideră că ...). Se foloseşte „pluralul autorului” (Considerăm
că ...).
- Se va ţine seama că teza se adresează unor receptori specializaţi - deci trebuie evitate
descrierile generale.
- Se vor evita excesele care dau o falsă impresie de competenţă, precum jargonul greoi
hiperspecializat sau supraîncărcarea cu tabele, grafice etc. care nu sunt absolut
necesare înţelegerii.

• Dimensiunile tezei
Teza de doctorat va avea cca. 50.000 – 70.000 cuvinte (fără bibliografie, glosar de termeni
şi anexe).
Este recomandat ca imaginile, însumate, să nu reprezinte mai mult de 20% din numărul
total de pagini ale tezei.

• Referinţele
Referințele permit cititorului identificarea surselor citate. Este recomandabil ca ele
să apară la fiecare sfârşit de capitol.
Există diverse modalităţi (stiluri) de indicare a referinţelor în text şi a surselor
bibliografice. La redactarea tezei se va alege un stil care se va folosi cu consecvenţă în
toată lucrarea.
Se recomandă folosirea stilului ”note-bibliografie” (cu trimiteri la note în text) sau
a stilului ”autor-dată” (cu paranteze în text) cunoscut ca stilul Harvard.
Pentru detalii privind indicarea referinţelor în diverse situații particulare, se
recomandă consultarea următoarelor surse:
• http://www.chicagomanualofstyle.org/tools_citationguide.html
• https://www.citethisforme.com/guides

8
 E. CRITERIILE I.O.S.U.D.-U.A.U.I.M.

PENTRUEVALUAREA TEZELOR DE DOCTORAT

I. Criteriile I.O.S.U.D.-U.A.U.I.M. pentru acceptarea susţinerii publice a tezelor de

doctorat

I.A. Pentru a fi prezentată public în vederea obţinerii titlului de doctor în arhitectură sau în
urbanism, teza de doctorat trebuie să prezinte următoarele atribute de calitate:
a) actualitatea şi relevanţa ştiinţifică a temei alese pentru domeniu, în raport cu stadiul
internaţional al cunoaşterii, ilustrate de participarea la sesiuni de comunicări ştiinţifice
naţionale şi internaţionale şi de publicarea rezultatelor în reviste de specialitate naţionale şi
internaţionale cu cotaţie de cercetare şi indexate în BDI relevante pentru domeniu
b) caracterul inovativ al metodologiei de cercetare
c) logica intrinsecă a construirii argumentaţiei şi a redactării tezei
d) concordanţa între temă, titlu şi conţinutul tezei
e) conexiunea temei de cercetare din teză cu domeniul de specializare al îndrumătorului de
doctorat
f) în cazul tezelor cu teme interdisciplinare, evidențierea legăturii dintre domeniul
arhitectură/urbanism și aportul de cunoaștere provenit din domeniile conexe
g) respectarea eticii cercetării de către doctorand
h) structurarea clară și coerentă a tezei conform Ghidului de elaborare a tezelor de doctorat
i) proporția judicioasă a volumului lucrării în raport cu tema și obiectivele de cercetare
j) relevanța analizei şi interpretării datelor folosite
k) evidenţierea clară a contribuţiei proprii tezei şi evaluarea critică a rezultatelor obţinute
l) cunoașterea în profunzime a bibliografiei de specialitate fundamentală şi actualizată
necesară abordării subiectului
m) realizarea în mod corect a trimiterilor la surse pe tot parcursul lucrării, inclusiv a
imaginilor folosite
n) structurarea corectă a bibliografiei.

I.B. Referenţii din comisia de susţinere a tezei de doctorat sunt specialişti în domeniul
cercetării prezentate fără a se prejudicia cercetările interdisciplinare. Aceştia realizează o
evaluare calitativă, critică şi apreciativă a tezei, după criteriile descrise mai sus.

9
II. Standardele minimale pentru obţinerea titlului de Doctor în arhitectură sau Doctor
în urbanism şi a calificativelor acordate

II.A. Criterii privind conţinutul lucrării

1. Claritatea titlului și concordanța cu tema propusă inițial studiului
2. Calitatea prezentării modului de înscriere a problematicii lucrării în contextul științific
al domeniului
3. Întrebarea de cercetare – argumentare și oportunitate științifică și metodologică
4. Obiectivele lucrării – modul în care sunt evidențiate și argumentate sistemic aceste
obiective
5. Semnificația științifică a lucrării
6. Aspectele inovatoare – relevanța lor teoretică și/sau în planul practicii
7. Importanța studiului și relevanța acestuia pentru dezvoltarea domeniului de specializare
în România
8. Coerența prezentării din punctul de vedere al structurii conținutului lucrării.

II. B. Criterii privind metodologia de elaborare

1. Claritatea discursului științific din punctul de vedere al premiselor de studiu enunțate
2. Coerența mesajului științific la nivelul fiecărui capitol, cu enunțarea explicită a
concluziilor parțiale
3. Concordanța dintre concluziile fiecărui capitol, cu concluziile finale, ca rezultat al
demonstraţiei în ansamblul său
4. Rezonanța dintre demonstraţia ştiinţifică, a concluziilor și obiectivelor științifice
propuse.

II. C. Criterii privind forma şi redactarea lucrării

1. Aspecte privind redactarea şi tehno-redactarea lucrării
2. Prezentarea notelor de subsol, a ilustrațiilor, schemelor, tabelelor etc.
3. Indicarea corectă a citatelor
4. Indicarea completă a surselor de informare în text, în subsol etc.
5. Calitatea bibliografiei consultate (actualitate, diversitate, corectitudinea listării autorilor
și a lucrărilor).

10
III. Criterii pentru acordarea calificativelor tezelor de doctorat

Prin aprecierea conducătorului de doctorat asupra a) parcursului doctoral al

studentului și relevanței contribuțiilor sale știintifice publicate (20%), prin b) evaluarea
conţinutului tezei de către toți referenţii din comisia de susținere a tezei pe baza grilei
criteriale de mai sus (70%), precum și prin c) aprecierea calității susţinerii publice a
lucrării de doctorat (10%), exprimându-se prin votul nominal, direct și secret al tuturor
membrilor comisiei, calificativele acordate tezelor de doctorat pot fi:
1. Excelent / summa cum laude (acordarea titlului de doctor);
2. Foarte bine / magna cum laude (acordarea titlului de doctor);
3. Bine/cum laude (acordarea titlului de doctor);
4. Satisfăcător (acordarea titlului de doctor);
5. Nesatisfăcător (respingerea motivată a acordării titlului de doctor).

Conform REGULAMENTULUI INSTITUŢIONAL DE ORGANIZARE ŞI

FUNCȚIONARE A STUDIILOR UNIVERSITARE DE DOCTORAT ÎN CADRUL
IOSUD- UAUIM,
• În cazul în care un membru al comisiei de doctorat identifică în cadrul evaluării
tezei, atât anterior susţinerii publice, cât şi în cadrul acesteia, abateri grave de la
buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară, inclusiv plagierea
rezultatelor sau publicaţiilor altor autori, confecţionarea de rezultate ori înlocuirea
rezultatelor cu date fictive etc., președintele comisiei susținere a tezei de doctorat
este obligat să ia următoarele măsuri:
a) să sesizeze comisia de etică a instituţiei de învăţământ superior în care este
înmatriculat studentul-doctorand şi comisia de etică a instituţiei în care este angajat
conducătorul de doctorat pentru analiza şi soluţionarea cazului, inclusiv prin
exmatricularea studentului-doctorand, potrivit art. 306-310 şi 318-322 din Legea nr.
1/2011 şi prevederilor Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică,
dezvoltarea tehnologică şi inovare, cu modificările şi completările ulterioare;
b) să notifice abaterile tuturor membrilor comisiei de doctorat şi să propună
acordarea calificativului „Nesatisfăcător”.

• În cazul atribuirii calificativului „Nesatisfăcător”, comisia de doctorat precizează

elementele de continut care urmează să fie refăcute sau completate în teza de
doctorat și solicită o nouă susţinere publică a tezei. A doua susținere publică a tezei
11
 are loc în fața aceleiași comisii de doctorat, ca și în cazul primei susțineri, la cel
mult 3 luni de la prima susţinere. În cazul în care şi la a doua susținere publică se
obține calificativul „Nesatisfăcător”, titlul de doctor nu se acordă, iar studentul-
doctorand este exmatriculat.

Prezentul regulament a fost aprobat de Senatul UAUIM la data de 18.06.2021.

Rector,
Prof. dr. arh. Marian MOICEANU

Director CSUD,
Conf.dr.arh. habil.urb. Angelica Stan

12