Caiete de Sarcinipdf

Beneficiar: Complexul Sportiv National
S.C. GRUBIS Lia Manoliu Pag.

PROJECTS S.R.L. Obiectiv: ACORD – CADRU LUCRARI
1
REPARATII CAPITALE SI REABILITARI
CAIETE DE SARCINI
CUPRINS
Nr.
crt Denumire capitol Pagina
1. Prezentare lucrari 1
2. Specificatii generale (STAS-uri, Normative, org. santier, masuri protectia muncii) 2
3. Desfaceri, demontari (mozaic, faianta, gresie, tencuieli, lambriu, travertin, tapet PVC,
izolatii, tamplarie, ob. sanitare, calorifere, etc) 5
4. Terasamente 7
5. Lucrari de zidarie 12
6. Pereti din gips carton pe schelet metalic si tavane suspendate (gips, fibra minerala) 15
7. Lucrari de tencuieli interioare, inclusiv gleturi 30
8. Lucrari de pardoseli (sape, gresie, piatra, covor PVC, parchet,epoxidica, mocheta, 34
poliuretan pt sala de sport)
9. Placaje ceramice din faianta 46
10. Glafuri interioare, exterioare 48
11. Lucrari de zugraveli si vopsitorie 51
12. Tamplarie (PVC, AL, metalica) 55
13. Lucrari de hidroizolatii (sarpanta, bai, acoperis terasa, ) 62
14. Lucrari de reparatii la acoperis tip sarpanta din lemn 68
15. Invelitori, tinichigerie (tigla ceramica, tabla, sindrila bitum., sita lemn, jgheaburi, burlane) 73
16. Confectii metalice ( balustrada, mana curenta etc) 77
17. Lucrari exterioare: drumuri, borduri, alei pietonale, trotuare, parcari (beton, asfalt, pavaj) 78
18. Lucrari de amenajare spatii verzi (gazon), inclusiv imprejmuire cu gard 86
19. Instalatii sanitare (inlocuiri de obiecte sanitare si tubulatura aferenta) 88
20. Lucrari la retele exterioare de alimentare cu apa si canalizare 91
21. Instalatii termice (schimbat cazan, inlocuit echipamente, conducte) 98
22. Instalatii electrice interioare (tablouri electrice, inlocuiri cabluri, aparate electr. Etc.) 107
23. Instalatii electrice de curenti slabi (instalatie detectie incendiu) 113
1
2
Lucrări de pregătire
Functie de categoria de lucrări, se vor stabili formatiile de lucru, pe meserii, şi modul în care urmează a
se desfăşura executia. Echipele de meseriaşi, cu calificare corespunzătoare, vor fi dotate cu echipament
de protectie, scule şi utilaje necesare.
În ceea ce priveşte verificarea lucrărilor pe parcursul executiei şi receptionarea lor, trebuie retinute
următoarele:
- beneficiarul participă la toate verificările pe etape de executie, semnând cu constructorul procese
verbale;
În afară de măsurile ce trebuie luate la executie, beneficiarul are următoarele sarcini:
- efectuarea la timp şi în bune conditii a remedierilor şi reparatiilor necesare;
- controlul lucrărilor de reparatii efectuate.
Toate verificarile şi constatările făcute se vor consemna în procese verbale de lucrări ascunse.
1. SPECIFICATII GENERALE
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile de calitate a executiei, verificarea si receptia lucrarilor
care fac obiectul contractului.
Verificarea calitatii lucrarilor se va face conform prevederilor prescriptiei, Normativ pentru verificarea
calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente - indicativ C 56-85. Scopul verificarii
calitatii lucrarilor este examinarea modului in care sunt respectate prevederile cuprinse in prescriptiile
tehnice in vigoare in perioada executiei.
Lista normativelor cuprinse in caietul de sarcini va fi adusa la zi de catre constructor (executant) cu
normele noi sau revizuite aparute pana la data executiei.
Executantul este obligat sa ia masuri organizatorice pentru realizarea lucrarilor in conditiile de calitate
cerute, asigurand respectarea prevederilor inscrise in prezentul caiet de sarcini.
Lucrarile cuprinse in listele de cantitati vor fi corelate in mod obligatoriu cu caietele de sarcini, cu
legislatia si normele tehnice in vigoare, semnaland eventualele obiectiuni sau neconcordante
beneficiarului .
Constructorul trebuie sa adapteze tehnologia proprie de punere in opera a lucrarilor, in conformitate cu
legislatia si normele tehnice in vigoare si cu agrementele tehnice si specificatiile diverselor lucrari cu
materiale speciale si sa cuprinda toate cheltuielile auxiliare legate de punerea in opera a lucrarilor
enuntate in lista (incluzand procurare, preparare, transport, montaj, materialele si utilajele auxiliare
pentru executia lucrarilor, unelte si dispozitive auxiliare de montaj).
Lucrarile trebuie executate cu ingrijire, atat in ceea ce priveste calitatea executiei cat si a folosirii de
materiale de constructii de foarte buna calitate..
Materialele ce vor fi puse in opera trebuie sa corespunda prevederilor din standarde, din standardele
romane care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute in
2
3
domeniul produselor pentru constructii ,din normele de fabricatie, din certificatele de calitate pentru
cele provenite din import cu marcaj european de conformitate (CE) sau din alte acte normative in
vigoare.
Nu se vor utiliza materiale de finisaj care prin alcătuirea lor, sau prin modul de punere în operă, pot
produce substante nocive ce pot periclita sănătatea omului.
Toate lucrarile, atat cele prevazute in listele de cantitati si Caietul de sarcini, cat si cele care se pot ivi
din diverse situatii, se considera ca se executa in conformitate cu prevederile standardelor de stat, ale
normativelor, ale prescriptiilor tehnice si normelor tehnice de protectia muncii in vigoare in Romania.
In cazul in care antreprenorul foloseste materiale si echipamente din import, normelor tehnice si
normativelor mentionate li se vor adauga prevederile specifice cerute de firma producatoare respectiva
si agrementele tehnice eliberate de forurile legal abilitate.
Organizarea de santier
Imprejmuirea santierului
Beneficiarul are obligatia de a pune la dispozitia Constructorului suprafata de teren libera de orice
obligatii, necesara activitatii de santier, avand obligatia de a fixa pe santier limitele acestuia.
Constructorul in intelegere cu Beneficiarul are obligatia de a imprejmui partial sau total pe durata
derularii contractului, teritoriul santierului, pentru a-l proteja de accesul publicului, de circulatia rutiera
sau de vagabondajul animalelor. Se prefera imprejmuirea realizata cu panouri pline.
Imprejmuirea va avea de regula o singura poarta de acces in incinta, in scopul asigurarii unui control
eficient asupra circulatiei in santier.
Curatenia santierului
Pe toata durata santierului, incinta acestuia, constructiile de organizare, cat si acelea care fac parte din
contract, vor fi tinute in permanenta in stare de curatenie.
Constructorul este obligat sa respecte toate reglementarile in vigoare ale organelor sa nitare, ale politiei
si ale Primariei, in scopul asigurarii unui climat de ordine in desfasurarea lucrarilor.
Curatenia finala a santierului

La terminarea lucrarilor Constructorul va evacua de pe santier toate utilajele de constructii, surplusul
de materiale, ambalaje, deseurile si lucrarile provizorii, conditia de indeplinire a acestor sarcini va avea
acordul exclusiv al Beneficiarului.
REGLEMENTARI GENERALE
Realizarea constructiei impune executantului cunoasterea si folosirea integrala a legislatiei actuale in
domeniu.
Legile si normativele cu caracter general care completeaza reglementarile specifice categoriilor de
lucrari pe capitole sunt:
• Legea nr. 10 / 95 Asigurarea durabilitatii, sigurantei in exploatare, functionare si a calitatii in
constructii;
3
4
2. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR
MASURI DE PROTECTIE A MUNCII
La elaborarea prezentei documentatii s-au avut in vedere urmatoarele normative si prescriptii pentru
protectia muncii :
• Regulamentul privind protectia muncii si igiena muncii in constructii - MLPAT 9/N/15.03.93
• Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrari de montaj utilaje si constructii metalice -
elaborat de IPC si TMUCB
• Prescriptii tehnice C15/1984 - colectia ISCIR
La executia lucrarilor precum si in activitatea de exploatare si intretinere a instalatiilor se va urmari
respectarea cu strictete a prevederilor actelor normative care vizeaza activitatea pe santier.
TEHNICA SECURITATII MUNCII
In cele ce urmeaza se prezinta principalele masuri care trebuie avute in vedere la executia lucrarilor de
constructii montaj.
- Personalul muncitor trebuie sa aiba cunostinte profesionale si de protectie a muncii specifice
lucrarilor pe care le executa, precum si cunostinte privind acordarea primului ajutor in caz de accident.
- Instructajul este obligatoriu pentru intreg personalul muncitor si de urmarire a lucrarilor precum si
pentru cel din alte unitati care vine pe santier in interesul serviciului sau in interes personal.
- Pentru evitarea accidentelor personalul va purta echipamente de protectie corespunzatoare in timpul
lucrului sau circulatiei pe santier.
- Mecanismele de ridicat vor fi deservite numai de catre personalul calificat.
- Nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor.
- In timpul transporturilor pe verticala, elementele de constructie vor fi asigurate contra deplasarilor
longitudinale si transversale.
- Efectuarea operatiilor de incarcare – descarcare se va face sub supravegherea sefului de echipa , care
raspunde de asezarea materialelor in raport cu greutatea si cu capacitatea mijlocului de ridicare,
precum si de intreaga manevra de ridicare/coborire. Se vor monta placute avertizoare pentru locurile
periculoase.
- Se interzice prezenta personalului muncitor in santuri sau goluri cind se ridica sau se coboara prin
acestea tevi, accesorii sau alte materiale.
Aceleasi norme se vor respecta si de catre investitor sau beneficiarul de dotatie.
MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR

Masurile de prevenire si stingere a incendiilor sunt stipulate atat in Normativul P118/1999 cat si in
urmatoarele acte normative :
- Ordonanta Guvernului nr. 60/1997
- Ordinul MI nr. 775/1998
4
5
3. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE DESFACERI, DEMONTARI
Se vor desface finisajele care constituie denivelari pe suprafata aplicata astfel incat, dupa demontarea
lor, suprafata rezultata sa fie plana si sa permita refacerea finisajelor. Se vor demonta elementele de
instalatii in cazul in care este prevazut sa fie inlocuite.
Demontare tamplarie exterioara (usi si ferestre) inclusiv glafuri exterioare si interioare;

- Transportul tamplariei demontate prin purtare directa la distanta de 50m
- Incarcarea in mijloacele auto sau depozitarea in vederea pastrarii, daca beneficiarul doreste
revalorificarea
- Transportul cu autocamionul la groapa de gunoi – dupa caz
Demontare tamplarie interioara (usi si ferestre) – toc, captuseala, foaie de usa, eventual praguri;
- Transportul tamplariei demontate prin purtare directa la distanta de 50m
revalorificarea
Curatare de finisaje existente a suprafetelor de perete

- Transportul molozului prin purtare directa la distanta de 50m
- Incarcarea in mijloacele auto
- Transportul cu autocamionul la groapa de gunoi
Curatare de finisaje existente a suprafetelor de tavan

Desfacere pardoseli existente din gresie, parchet si mozaic turnat – suprafata rezultata trebuie sa
fie aproximativ la acelasi nivel; dupa caz se vor scoate inclusiv sapele, mai ales in situatia cand
acestea sunt dislocate neuniform la scoaterea mozaicului;
Spargeri de goluri de usa si fereastra in peretii interiori nestructurali (din zidarie)
Pe perioada realizarii lucrarilor de demolare, antrepriza va lua urmatoarele masuri de protectie:
5
6
a) limitarea emisiilor de praf prin utilizarea de “tehnologii umede” ;

b) acoperirea transporturilor de moloz cu prelatǎ pentru a evita creşterea concentraţiei de pulberi în
atmosferǎ;
Demontare obiecte sanitare (lavoare, vase WC, cazi baie, cazi dus, port prosop etc.), corpuri de
iluminat, intrerupatoare, prize, radiatoare si alte asemenea;
- Transportul obiectelor sanitare demontate prin purtare directa la distanta de 50m
revalorificarea
Inainte de inceperea lucrarilor de demolare (spargeri locale), desfaceri si demontare, intreg personalul
de executie va fi instruit asupra procesului tehnologic, a fazelor de lucru si asupra masurilor de
protectia muncii conf vol II NTSM. Instructajul va fi inscris in fisa individuala de protectia muncii.
Demontarile se vor face sub coordonarea directa a conducatorului lucrarii, care raspunde de instruirea
muncitorilor si de fazele de lucru prevazute. Inainte de inceperea demontarilor sau a spargerilor
prevazute, se vor intrerupe legaturile de alimentare cu apa, energie electrica, alte racorduri existente.
Pe perioada realizarii lucrarilor de demolare, antrepriza va lua urmatoarele masuri de protectie:
a) limitarea emisiilor de praf prin utilizarea de “tehnologii umede” ;
b) acoperirea transporturilor de moloz cu prelatǎ pentru a evita creşterea concentraţiei de pulberi în
atmosferǎ;
c) izolarea amplasamentului cu panouri metalice de imprejmuire şi prelate de protectie;
d) curatarea zilnica a cǎilor de acces din vecinǎtatea amplasamentului prin îndepǎrtarea nisipului, a
pǎmântului, pentru prevenirea ridicǎrii prafului;
e) eliberarea terenului de deşeurile rezultate dupǎ fiecare operaţiune de demolare şi pregatirea acestuia
pentru executarea operaţiunii urmǎtoare;
f) curatarea roţilor vehiculelor la ieşirea din şantier pe drumurile publice;
g) la terminarea lucrǎrilor de demolare/construire se va asigura salubritatea întregului amplasament,
inclusiv a zonelor adiacente, prin eliminarea tuturor materialelor şi resturilor rezultate din execuţia
obiectivului;
Deşeurile generate in urma executarii lucrarilor de demolare vor fi colectate selectiv şi se vor evacua
pe mǎsura generǎrii lor.
6
7
4. CAIET DE SARCINI - EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE
GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificaţiile tehnice pentru executia lucrărilor de terasamente.
La orice lucrari legate de terasamente, Contractorul trebuie sa tina cont de previziunile standardelor si
normelor in vigoare.
Contractorul va folosi metode de constructii si sisteme de management pentru a asigura deplina
conformitate cu aceste Caiete de Sarcini.
In cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Caietele de Sarcini, Contractorul poate cere
intreruperea lucrarilor si sa indice actiunile necesare care se vor face pe cheltuiala sa.
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
1 STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului

Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a
2 C 56-85
instalatiilor aferente
3 Law 10/1995 Lege privind calitatea lucrarilor in constructii
Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si
4 STAS 10493-76
deplasarii constructiilor si terenurilor.
Teren de fundare. Principii de cercetare geologica, tehnica si geotehnica a
5 STAS 1242/1
terenului de fundare
Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si
6 STAS 9824/1
agricole
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si
7 C16-84
instalatii aferente
MATERIALE
Soluri si roci
Definitia solurilor si a rocilor este, conform descrierii din STAS 1243 "Teren de fundare. Clasificarea
si identificarea pamantului", astel:
 "Roci masive" inseamna roci in straturi sau gramezi naturale, care pot fi deplasate numai cu unelte
de impuscare, pneumatice sau hidraulice, sau cu alte echipamente similare, sau cu pene si ciocane
de spart piatra. Toti bolovanii sau bucatile de piatra care depasesc 03m3 in sapaturi sau 06m3 in
excavatii vor fi considerate ca roci masive.
7
8
 "Roci in straturi subtiri" inseamna roci stratificate avand suprafetele straturilor la intervale medii de
cel mult 150mm.
 "Pamant vegetal" inseamna stratul de material organic de suprafaţă ce ofera conditii pentru
cresterea plantelor.
Pamantul vegetal de cea mai buna calitate se va folosi pentru acoperirea ariilor care se vor planta sau
sadi.
Lucrari de umplutura
Definitii:
 "Pamant corespunzator de umplutura" - materiale care provin fie din excavatie fie sunt aduse
si care pot fi compactate conform specificatiei.
 "Material impropriu pentru umplutura" - oricare din urmatoarele materiale:
o Materiale perisabile;
o Materiale care provin din zone mlastinoase;
o Busteni, butuci, noroi sau namol;
o Materiale susceptibile la combustie spontana;
o Materiale in stare inghetata;
o Argila cu limita de lichid depasind 80 si/sau indexul de plastifiere depasind 55 determinat
in conformitate cu STAS 1913/4 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate;
o Materiale cu un continut de sulfat (cum ar fi SO 4) solubil in apa de peste 01%;
o Materiale definite ca necorespunzătoare de către Beneficiar;
o Materiale avand un grad de umidificare mai mare decat maximul permis;
Pentru pamantul coeziv continutul de apa admisibil nu va depasi limita plastica a pamatului inmultita
cu 11.
EXECUTAREA LUCRARILOR
Lucrari preliminare
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele lucrari preliminare:
 defrisare;
 indepartarea frunzelor, crengi, iarba, buruieni, si altele;
 indepartarea si depozitarea stratului vegetal;
 uscarea pamantului;
 demontarea structurilor existente;
 pregatirea si aprobarea de catre Beneficiar a Procedurilor de Executie ale lucrarilor de
terasamente.
8
9
Unde este necesar, Contractorul trebuie sa indeparteze toti copacii, arbustii cu radacini si va cara
materialul in concordanta cu normele si pe cheltuiala sa. Contractorul trebuie sa respecte formalitatiile
legale.
Stratul de pamant vegetal va fi indepartat de pe amplasament, si in cazul refolosirii acestuia se va stoca
in depozite temporare. Aceste depozite nu vor depasi 2m inaltime.
Structurile existente vor fi demolate la o adancime de 1m sub nivelul platformelor.
Lucrarile de terasamente nu se pot face cand solul este inghetat, sau contine zapada sau gheata.
Lucrarile de terasamente vor fi intrerupte daca conditiile din aceste Caiete de Sarcini sunt compromise.
Lucrari de excavare
Pentru evitarea surparii malurilor, ceea ce ar putea duce la accidente si/sau opriri ale fluxului de lucru
este necesara respectarea urmatoarelor conditii:
1. Adancimea maxima de sapatura nesprijinita in spatii inguste:
 Teren slab coeziv: 0.75m
 Teren mijlociu: 1.25m
 Teren tare si forte tare: 2.00m
2. Inclinarea maxima a taluzului ,stabilită de către Contractor, nu va fi mai mare de:

 Nisip, balast: 2:3;
 Nisip argilos: 1:1;
 Argila nisipoasa: 4:3;
 Argila: 3:2;
 Roca: 6:1;
Contractorul este responsabil de asigurarea stabilităţii taluzurilor şi acolo unde este cazul va reduce
aceste limite definite mai sus, în special în cazul prezenţei apei în aceste zone.
La începerea lucrărilor de săpături, se va verifica încheierea şi buna execuţie a lucrărilor pregătitoare..
Executarea lucrarilor de excavare se face, de regulă, mecanizat, săpătura manuală fiind folosită numai
acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificată din punct de vedere tehnico–economic. În
timpul executării săpăturilor, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
 mentinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii pe o distanţă suficientă pentru a nu
periclita construcţiile învecinate;
 când turnarea betonului de fundaţii sau a celui de egalizare nu se face imediat după executarea
săpăturii, săpătura va fi oprită la o cotă mai ridicată cu cel puţin 30 cm decat cota finală, pentru
a împiedica modificarea caracteristicilor fizico–mecanice ale terenului de sub talpa de fundaţie;
 sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel încât pentru orice fază a lucrului, fundul
săpăturii să fie înclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura colectarea apelor;
 Contractorul va lua toate măsurile necesare pentru a evacua apa colectată în zona excavată;
9
10
 în cazul umezirii superficiale datorate precipitaţiilor atmosferice, fundul gropii trebuie lăsat să
se usuce înainte de începerea betonarii

Evacuarea apei
Contractorul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente:
 aranjarea si indepartarea rapida a apei care patrunde la lucrarile de terasamente;
 micsorarea si mentinerea nivelului apei din excavatii pentru a permite executarea lucrarilor.
Pentru realizarea acestor cerinte, Contractorul trebuie:
 sa preveda unde este necesar canal de scurgere, drenare, pomparea apei;
Apa din excavatii nu se pompeaza in sistemul permanent de drenaj al statiei.
Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunzător şi traseele de evacuare a apei. La
evacuarea apei din excavatii trebuie prevenit accesul namolului in sistemul permanent de drenaj al
statiei. Daca sunt necesare bazine de colectare provizorii acestea vor fi construite la distanta fata de
lucrarile de excavatie pentru lucrarile permanente. Cand nu mai sunt necesare vor fi umplute cu
materiale de umplere adecvate.
Eliminarea materialelor
Materialele excavate necorespunzatoare pentru umplutura sau in surplus vor fi indepartate din santier.
Beneficiarul poate cere Contractorului sa retina materialul neadecvat de pe santier pentru a -l folosi ca
material pentru amenajare la terminarea lucrarilor.
Rigolele pentru ape pluviale si tuburile de drenaj vor fi deviate. Daca in cursul excavatiilor se intalnesc
tuburi de drenaj sau canale subterane trebuie informat Beneficiarul caruia i se vor cere instructiuni.
Drenajele scoase din uz intalnite in cursul excavatiilor vor fi indepartate.
Fundatiile neutilizate/improprii intalnite in cursul lucrarilor de excavatii vor fi indepartate.
Lucrari de umplutura
Se imprastie si se niveleaza umplutura de pamant in straturi afanate de cate 250 mm. Se depune
umplutura astfel incat apa sa se poata scurge liber pe suprafetele de deasupra. Se va reface umplutura
compactata acolo unde s-a deteriorat in cursul executiei lucrarilor.
Fiecare strat de umplutura va fi compactat cu atentie si consolidate pana la minim 95% din densitatea
maxima masurata in testul Procter pentru gradul de compactare conform STAS 1913/13-83. Gradul de
umiditate al umpluturii trebuie sa fie intre +/-2% din continutul optim de umezeala, pentru material
granular si intre de 0,8 si 1,2 ori limita plastica pentru materialele coezive.
Executia lucrarilor de excavatii pe timp friguros
Executarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros vor respecta toate prevederile normativului C16-84
“Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente” aplicabile
acestui tip de lucrare. Unele prevederi ale normativului sunt date in continuare in caietul de sarcini.
10
11
Executarea sapaturilor
Va fi inceputa imediat dupa dezghetarea naturala sau afanarea stratului superficial , astfel incat sa se
evite o noua inghetare a acestuia inainte de sapare si in special inainte de turnarea unor fundatii.
La sapaturile cu epuismente, apa pompata va fi indepartata imediat , pentru a nu se forma gheata in
jurul punctului de lucru.
Utilajele pentru excavarea sapaturilor pe timp friguros excavatoare, scarificatoare , buldozere vor
trebui examinate cu atentie la terminarea si inceperea lucrului curatandu-se de resturile de pamant.
Transportul pamantului pet imp friguros
Transportul pamantului sapat pe timp friguros trebuie sa se termine inainte de a incepe sa inghete , in
conformitate cu tabelul urmator:
Temperatura aerului (˚C ) Timpul de incepere a inghetarii (min)
-5 90
- 10 60
- 15 50
Executarea umpluturilor pe timp friguros

Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace manuale sau mecanice daca se
respecta urmatoarele conditii:
Procesul tehnologic si conditii de realizare Temperatura Durata
Saparea, transportul asternerea in umplutura si + 1 ˚C. Durata totala de executie

compactarea pamantului neinghetat.
Saparea pamantului pentru asezarea in umplutura, din + 1 ˚C. Durata de sapare

zone in care terenul nu este inghetat.
Asezarea pamantului de umplutura pe teren sau pe + 1 ˚C. In momentul asternerii

stratul inferior neinghetat stratului.
La atingerea temperaturilor critice mentionate in tabel , executarea umpluturilor se opreste luindu -se
masuri de protejare a a suparafetelor decapate cat si a celor realizate prin umplutura.
Toata activitatea de executare a umpluturilor trebuie sa fie concentrata pe portiuni mici de teren,
activitate care trebuie sa se desfasoare fara intrerupere astfel incat la sfarsitul zilei de lucru portiunea
de lucrare sa fie complet terminata.
La asternerea si compactarea straturilor se vor evita pauzele in executie, iar asternerea se va face in
straturi subtiri de 20 cm si se va alterna cu compactarea lor.
Indiferent de temperatura exterioara lucrarile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau
ninsoare, iar umpluturile trebuie protejate prin santuri si diguri impotriva spalarii.
11
12
5. CAIET DE SARCINI – LUCRARI DE ZIDARIE
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de zidarie de tip panouri de umplutura la structurile
din cadre, precum si executarea lucrarilor de zidarie din blocuri ceramice cu goluri verticale si locasuri
de mortar.
STANDARDE DE REFERINTA / NORMATIVE
STAS 10.109/1 – 82 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie. Alcatuire si

calcul.
STAS 2.634 – 80 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de încercare.
STAS 1.030 – 85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice.
P2 – 85 Normativ pentru alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie.
C 17 – 82 Instructiuni tehnice pentru stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de zidarie si
tencuiala (B.C. 1 – 82); 4 – 85 ; 6 – 88.
STAS 5185/1-2-86 - Caramizi si blocuri cu goluri verticale
MATERIALE SI PRODUSE
- Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale – STAS 5.185/ 2 – 86

- Var hidratat în pulbere pentru constructii – STAS 146 – 78
- Cimenturi cu adaosuri – SR 1500: 1996
- Argila pentru mortare pe baza de ciment – STAS 46.686 – 71
- Ipsos pentru constructii – STAS 545/ 1 – 80
- Nisip de cariera sau de râu – STAS 1.667 – 76
- Apa – STAS 790 – 84
- Otel beton OB 37 si PC 52 – STAS 438/1 – 89
- STNB – STAS 438/2 – 91
LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Se recomanda ca la transport si manipulare sa se foloseasca palete conform „Fisei tehnologice pentru
transport, manipulare si depozitarea materialelor de constructii – 1979 ”.
Asezarea blocurilor ceramice cu goluri în mijloacele de transport se va face în rânduri strânse, bine
împanate.
Manipularea, încarcarea si descarcarea prin basculare este interzisa.
Depozitarea caramizilor se va face în stive de cel mult 1,50 m înaltime.
La depozitarea în aer liber, blocurile cu goluri se vor aseza cu golurile în jos pe platforme protejate
împotriva umiditatii din teren.
12
13
EXECUTAREA LUCRARILOR
a) Operatiuni pregatitoare:
Executarea zidariei si peretilor nu va putea începe decât numai dupa ce s-a verificat existenta
proceselor verbale de lucrari ascunse, care sa ateste ca suportul peste care se executa zidaria
corespunde prescriptiilor tehnice respective.
Suprafata suportului se va curata si spala cu apa, de noroi, praf, etc.
Pe suprafata de beton curatata în prealabil, pe tot conturul peretilor exteriori, anterior executarii
zidariei, se va realiza întoarcerea membranei hidroizolatoare bituminoase aplicate pe zona de soclu
(aprox. 30 cm).
b) Alcatuirea zidariilor:
Zidaria se alcatuieste din blocuri cu goluri verticale, care se aseaza numai pe lat, în rânduri orizontale
si paralele.
La alcatuirea zidariilor, pe lânga caramizile întregi se folosesc si fractiuni, necesare realizarii teserii
legaturilor, ramificatiilor si colturilor.
La zidaria din caramizi cu goluri verticale, rosturile orizontale si verticale vor fi bine umplute cu
mortar, dar lasându-se neumplute pe o adâncime de 1…1,5 cm de la fata exterioara a zidului.
Legaturile la colturi si ramificatii se fac alternativ, functie de tipul de caramizi si blocuri utilizate
conform Normativului P 2 – 85.
Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii (stâlpii de beton armat) se face fie cu ajutorul
mustatilor de otel beton, fie cu agrafe fixate pe bolturi împuscate cu pistolul.
Înainte de executarea zidariei de umplutura, pe suprafetele respective ale stâlpilor se va aplica un sprit
de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementul de structura va fi umplut complet cu
mortar.
ABATERI ADMISE
A) La dimensiunile zidurilor la grosimea de executie a zidurilor:
a) din caramizi si blocuri ceramice:
- ziduri cu grosimea mai mare de 240 mm - ± 10 mm
B) La goluri pentru ziduri din caramizi blocuri ceramice si din blocuri mici de beton cu agregate
usoare,
- ziduri cu grosimea mai mare de 100 mm - ± 20 mm;
VERIFICARI ÎN VEDEREA RECEPTIEI

a) Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor:
Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele care se folosesc la executarea zidariilor si peretilor,
se vor pune în opera numai dupa ce dirigintele de santier al lucrarii a verificat ca ele corespund cu
prescriptiile tehnice.
Controlul asupra calitatii materialelor în momentul punerii în opera va consta în urmatoarele:
-se va examina starea suprafetelor caramizilor, interzicându-se folosirea celor acoperite de praf,
impuritati;
-se va verifica în special pe timp calduros, daca se uda caramizile înainte de punerea în opera;
13
14
-pe masura executarii lucrarilor, se va verifica daca procentul de fractiuni de caramizi fata de cele
întregi nu depasesc limita maxima de 15 %
-se va examina starea suprafetelor caramizilor interzicându-se folosirea celor cu stirbituri sau cu colturi
rupte;
-prin masuratori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sarja de mortar, cât
mai frecvent, daca consistenta mortarului de zidarie se înscrie în limitele prevazute în Normativul P 2 –
85; C 14 – 82 si în instructiunile tehnice P 104 – 83;
b) Verificarea calitatii executiei zidariilor consta din urmatoarele:

-prin masuratori la fiecare zid se va verifica daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rând ca
suprapunerea sa se faca pe 1/2 bloc;
-se vor verifica grosimile rosturilor orizontale si verticale ale zidariei prin masurarea a 5- 20 rosturi la
fiecare zid; media aritmetica a masuratorilor facute cu precizie de 1 mm trebuie sa se înscrie în limitele
abaterilor admisibile;
-vizual, se va verifica în toate zidurile, daca toate rosturile verticale si orizontale sunt umplute complet
cu mortar, cu exceptia adâncimii de 1…1,5 cm de la fetele vazute ale zidariei; nu se admit rosturi
neumplute;
-orizontalitatea rândurilor de zidarie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului, la toate
zidurile;
- modul de realizare a legaturilor zidariilor se va verifica la toate colturile si intersectiile, asigurându-se
executarea lor conform cu prevederile din Normativul P2- 85 si instructiunile tehnice C 190 – 79 si C
198 – 79;
-grosimea zidariilor se va verifica la fiecare zid în parte. Verificarea grosimii zidariei se va face prin
masurarea cu precizie de 1 mm a distantei pe orizontala dintre doua dreptare aplicate pe ambele fete ale
zidului;
-verticalitatea zidariei (suprafetelor si muchiilor) se verifica cu ajutorul firului de plumb si dreptarului
cu lungimea de cca. 2,5 m, verificarea se face în câte trei puncte pe înaltime la fiecare zid;
-planeitatea suprafetelor si rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafata zidurilor a
unui dreptar cu lungimea de cca. 2,5 m si prin masurarea cu precizia de 1 mm, a distantei dintre rigla si
suprafata sau muchia respectiva, verificarea se va face la toate zidurile.
-lungimea si înaltimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor si ale plinurilor dintre goluri se verifica
prin masurarea direct cu ruleta sau cu metrul.
-comisia de receptie preliminara procedeaza la verificarea scriptica si verificarea directa prin sondaje, a
planeitatii, verticalitatii zidariei si a peretilor, precum si a dimensiunilor golurilor. Daca ele dau
rezultate nesatisfacatoare, se va dubla numarul masuratorilor ai daca si în acest caz o parte din rezultate
sunt nesatisfacatoare, Comisia de Receptie preliminara va proceda conform reglementarilor privind
efectuarea receptiilor.
MASURATOARE SI DECONTARE
Zidariile se vor plati la mc de zidarie, exclusiv mortarul care se deconteaza separat.
14
15
6. CAIET DE SARCINI - PERETI DIN GIPSCARTON PE SCHELET METALIC SI TAVANE

SUSPENDATE CASETATE
A. PERETI DIN GIPSCARTON PE SCHELET METALIC

Prevederi generale
Prezentul Caiet de Sarcini se aplica la executia pe santier a lucrarilor de panotaje interioare si cuprinde
conditiile tehnice pentru:
- pregatirea, transportul si punerea in opera a materialelor.
- controlul calitatii materialelor, a lucrarilor executate.In cursul executiei lucrarilor de panotaje
interioare nu se va face nici o derogare de la prevederile prezentelor prescriptii fara aprobarea
prealabila - in scris - a Beneficiarului.
Constructorul si Beneficiarul sunt obligati sa respecte in afara Caietului de Sarcini toate prevederile
standardelor, instructiunilor tehnice departamentale si normativelor in vigoare la data executiei
lucrarilor.
Constructorul prin laboratorul sau de santier sau prin colaborarea cu unitati de specialitate va efectua
toate incercarile si determinarile rezultate din aplicarea prezentului Caiet de Sarcini.
Constructorul este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la
respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul Caiet de Sarcini, Beneficiarul va dispune
intreruperea lucrarilor si luarea masurilor de remediere ce se impun.
Lucrarile de panotaje interioare nu se vor executa sub temperatura de + 5 grd. C.
Oprirea executiei lucrarilor sub temperatura de + 5 grd. C este determinata de conditiile termoclimatice
reale existente efectiv pe santier pe perioada realizarii lucrarilor indiferent de anotimpul in care se
produc aceste fenomene.
Lucrarile de panotaje interioare pot incepe numai dupa terminarea tuturor lucrarilor a caror efectuare
simultana sau ulterioara ar putea deteriora calitatea placajelor. Lucrarile se executa concomitent si in
coordonare cu lucrarile de instalatii adiacente panotaje interioare.
Materiale
Gipscarton
Panouri gipscarton 12.5 mm grosime, compuse din miez de ipsos si 2 fete carton special superior, cu
muchie aplatizata.
Panourile de gipscarton se transporta vertical si se depoziteaza pe suport plan, neted, si se protejeaza de
umiditate.
Gipscarton pentru spatii umede

Panouri gipscarton impregnat 12.5 mm grosime, compuse din miez de ipsos si 2 fete carton special
superior, cu muchie aplatizata. Panourile sunt tratate contra absorbtiei de umezeala (in general de
culoare verde).Panourile de gipscarton se transporta vertical si se depoziteaza pe suport plan, neted, si
se protejeaza de umiditate
15
16
Schelet metalic
Profile metalice tip UW, CW, CD, UA, traverse si montanti pentru suspendarea obiectelor sanitare si a
armaturilor, profile de rigidizare, profile de imbinare, ancore de suspendare, tije de suspendare, piese
de ancorare, bride de ajustare, suruburi pentru montaj, dibluri, etc. Profilele metalice vor fi executate
din tabla de otel 0.6 mm protejata anticorosiv si vor constitui un sistem agrementat pentru montarea
panotajului de gipscarton.
Umplutura vata minerala

Saltele din vata minerala
Conditii tehnice
Clasificare
Se vor executa urmatoarele tipuri de placaje cu gipscarton:
 Pereti de compartimentare din montaj din gipscarton cu structura de sustinere din metal,
panotaj 2 straturi.
 Pereti de compartimentare pentru spatii umede, montaj din gipscarton cu structura de sustinere
din metal, panotaj 2 straturi cu pereti gipscarton.
 Pereti de inchidere din montaj din gipscarton cu structura de sustinere din metal, panotaj 1 strat
cu pereti gipscarton rezistent la foc 60 min.
 Pereti de inchidere pentru spatii umede, inclusiv la ghene sanitare, din montaj din gipscarton
cu structura de sustinere din metal, panotaj 1 strat cu pereti gipscarton impregnati (tratati contra
absorbtiei de umezeala – culoare verde) + rezistent la foc 60 min .
 Plafoane suspendate din montaj din gipscarton cu structura de sustinere din metal, panotaj 1
strat.
 Plafoane suspendate din montaj din gipscarton cu structura de sustinere din metal, panotaj 1
strat impregnat (tratat contra absorbtiei de umezeala – culoare verde).

Caracteristici
pereti : inaltime variabila: ml
grosime vata minerala 50 mm
izolare fonica 48 dB
Executia lucrarilor de panotaje interioare
Lucrari premergatoare
Se executa si se verifica toate lucrarile umede premergatoare.
Se traseaza traseele pe pardoseala si peretii adiacenti, inclusiv golurile de usi. Se traseaza pozitiile
sistemelor de suspendare pentru plafoanele false.
16
17
PUNEREA IN OPERA PROPRIU-ZISA
Panotajele se executa pe structura proprie.

A. Peretii de compartimentare si placajele verticale se executa astfel:
Peretii se monteaza pe profile de racord tip UW si montanti tip CW. Profilele se fixeaza in pardoseala
cu elemente de prindere universale la 80 cm distanta. Intre pardoseala si perete se prevede o banda de
etansare. Racordul la peretii adiacenti se face cu profile tip CW. Pentru o mai buna izolare fonica,
profilele de racord se preseaza strans de elementele de constructie. Montantii tip CW se dispun la 60
cm interax si se introduc minim 2 cm in profilele de racord, orientate cu latura deschisa spre directia de
montaj. Pentru peretii care vor fi finisati cu faianta, distanta dintre montanti se reduce la 40 cm.
Daca se executa panotaj in 2 straturi, panotarea primei fete a peretelui se incepe cu o lungime intreaga
de panou, fixat cu suruburi la 25 cm distanta.
Dupa panotarea primei fete (in cazul panotajului in 2 straturi), sau dupa montarea structurii
metalice (in cazul panotajului intr-un strat) se monteaza instalatiile sanitare si electrice si se fixeaza
izolatia din vata minerala, astfel incat spatiul liber sa fie complet izolat si izolatia sa fie stabila.
Dupa montarea instalatiilor si a izolatiei se trece la panotare cu gipscarton. In cazul panotajului
in 2 straturi, se incepe cu ½ latime de panou, astfel incat rosturile celor doua fete sa fie decalate. In
cazul panotajului intr-un strat, panotarea peretelui se incepe cu o lungime intreaga de panou, fixat cu
suruburi la 25 cm distanta.
Tocurile de usi se realizeaza din profile de perete tip UW, CW, cu structura tip cutie, si cu
profile de rigidizare tip UA (la peretii cu inaltimea de peste 2.80 m), fixate de profilele de racord cu
pardoseala prin nituri cu cap ascuns si de pardoseala cu minim 2 dibluri. Alaturarea panourilor de
perete se face deasupra buiandrugului. Nu se admite alaturarea panourilor de perete in dreptul
profilelor verticale ale tocului.
Traseele de instalatii si dozele se monteaza in golul interior al peretilor.
Racordul cu pardoseala se face prin oprirea sapei in peretele de compartimentare. Racordul cu planseul
si cu peretii adiacenti se face cu fasie de protectie prelucrata cu spaclul spre interior. Toate racordurile
se prevad cu benzi de etansare fonica. Peretii adiacenti se separa complet.
Obiectele sanitare se fixeaza cu prinderi adaptabile de montantii si traversele portante.
Instalatiile se separa de perete cu garnituri de cauciuc. Tevile de apa rece se izoleaza contra
condensului. Instalatiile sanitare se izoleaza fonic cu fibre minerale. Intre marginea cazilor si panotaj
se introduce un straif de pasla, iar panourile superioare vor fi oprite la 10 mm fata de marginea cazii,
rostul umplandu-se cu chit permanent elastic si fungicid. La bai, intre pardoseala si panourile in dublu
strat se lasa un rost de 10 mm. Toate zonele de colt se etanseaza cu benzi de etansare. Placile de
gresie si faianta se fixeaza cu adezivi de etansare. Golurile pentru instalatii se decupeaza cu 10 mm
mai mari decat diametrul tevii, iar marginile golului se acopera cu grund. Toate strapungerile,
racordurile si colturile se protejeaza cu chit permanent elastic si fungicid. Armaturile se monteaza cu
bratari speciale pe traversele metalice.
Rosturile dintre muchiile transversale ale panourilor se decaleaza cu minim 80 cm. Rosturile panourilor se
prelucreaza cu pasta de imbinare a rosturilor si cu banda de protectie din fibra de sticla.
Prinderea obiectelor:
17
18
Sarcinile concentrate usoare (galerii, corpuri de iluminat, rafturi, etc.) se prind cu dibluri direct de panotaj (150
N/1 diblu si 1 mp). Pentru tablouri, sarcina admisibila la prindere directa este de 5 kg/carlig.
Obiectele sanitare, sarcinile grele se prind pe montanti portanti speciali. Sarcinile mari cu efect static se
calculeaza la incarcare si transmitere.
Influenta conditiilor meteorologice

Lucrarile de panotaje interioare se vor executa numai la temperaturi de minim + 5 grd. C.
Materialele utilizate la lucrarile de panotaje interioare se depoziteaza in medii incalzite si ferite de
umiditate.
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Verificari ce se efectueaza inainte de a incepe lucrarile de panotaje interioare.

Se verifica traseele verticale si orizontale de instalatii. Se verifica calitatea materialelor si produselor
aprovizionate .
Verificari in timpul executiei lucrarilor de panotaje interioare si a lucrarilor executate.

Constau in:
- verificarea caracteristicilor materialelor
- verificarea si supravegherea punerii in opera
Pe durata executiei ca si la finalizarea lucrarilor se vor verifica
 structura de rezistenta a panotajului
 tasarea corecta a panourilor
 pozitia si dimensiunile golurilor
 planeitatea, orizontalitatea si verticalitatea suprafetelor, considerandu-se urmatoarele abateri
maxime :
 abateri la goluri: latime (+2/-2 mm)
 abateri de la planeitate: 1mm/m
 abateri de la rectiliniitatea muchiilor: 1mm/m
 abateri de la verticalitatea suprafetelor si muchiilor: 1mm/m, maxim 2 mm pe etaj .
Receptia lucrarilor
Receptia lucrarilor de placaje se efectueaza in doua etape:
- preliminara
- finala
Receptia preliminara
La receptie se verifica:
-Nu se admit crapaturi, fisuri, urme vizibile de reparatii locale, asperitati, pete, urme de lovire etc.
Lucrarile care nu indeplinesc conditiile de calitate se refac corect.
18
19
Receptia preliminara se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet
terminate, toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Caietului de Sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile, privind conditiile tehnice si de calitate de executie, precum
si constatarile in cursul executiei de catre organele de control. Se incheie proces verbal de receptie
conform prevederilor in vigoare specificandu-se eventualele remedieri necesare.
Receptia finala
Va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii conditiilor in
vigoare precum si a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini.
Prevederi finale
Prevederile din prezentul Caiet de Sarcini nu exclud obligativitatea respectarii de catre intreprinderea
constructoare si de catre Beneficiar, a tuturor actelor normative (STAS Const.departamentale si
republicane) care au referire la problemele ce fac obiectul Caietului de Sarcini si care sunt in vigoare la
data executiei lucrarilor
B.TAVANE CASETATE DIN GIPSCARTON PE STRUCTURA METALICA

B.1. SCOP SI DOMENIU DE APLICARE
Realizarea în conditii de calitate a tavanelor din placi de gipscarton suspendate casetate, montate pe
santier.
Tavanele casetate se folosesc în amenajari interioare la cladiri civile.
B.2. PREGATIREA LUCRULUI

a) Verificarea materialului aprovizionat:
- sistem de tavan casetat cu grila expusa de tip T24 compus din:
-placi perforate cu o fata finisata pentru plafoane demontabile casetate tip Casoprano (sau similar),
realizate din gips-carton, material ecologic, usor si rezistent, cu muchie A si grosime de 8 mm, cu buna
absorbtie acustica, clasa de material greu combustibile C, cu rezistenta la foc cel putin 30 minute cu
dimensiunea de 600x600x8 mm
-profile metalice perimetrale L 300
-profile metalice principale L 3600
-profile metalice secundare L1200
-profile metalice de compartimentare L600
-tije de suspendare
-dibluri DN 6
b) Pregatire utilaje, dispozitive, mijloace de control, echipamente de lucru si protectie:
- masina de gaurit;
- surubelnita electrica rapida;
- nivela cu hula;
- sfoara pentru trasat;
- nivela LASER;
19
20
- ruleta;
- cutter;
- schela metalica;
- cablu de alimentare electric
c) Pregatirea locului de lucru, verificari corectii:
Se elibereaza frontul de lucru de resturi material, suprafetele de ipsos si ciment trebuie sa fie uscate.
Materialele necesare realizarii tavanelor se vor depozita la locul de lucru astfel încât sa nu blocheze
caile de acces si sa permita conditii optime de lucru. Se compara datele (cotele) cerute cu situtatia
existenta (releveu).
d) Conditii de mediu
Se verifica la preluarea frontului de lucru daca sunt asigurate conditii de ventilare naturala. Se scot din
zona de lucru eventualele materiale sau substante toxice, materiale cu pericol de accidente sau
explozie. Spatiul în care urmeaza a fi montate placile de gipscarton in sistem casetat nu trebuie sa aibe
un nivel de umiditate relativa mai mare de 70% la o temperatura mai mare de 20o.
B.3. MOD DE EXECUTIE SI PARAMETRI

Ulterior placarii cu gipscarton a peretilor de compartimentare, se demareaza realizarea structurii
metalice a tavanului casetat, dupa cum urmeaza:
Cu un dispozitiv de nivelare potrivit se determina înaltimea tavanului si nivelul la perimteru, care se
marcheaza cu creta.
Se monteaza profilele metalice perimetrale T24, cu prinderi din 40 în 40 de cm, dupa care din 120 în
120 de cm se monteaza profilele principale ancorate cu tije de suspendare de planseul de B.A. În
continuare se monteaza principalii suporti de ghidaj si profilele secundare L1200. Se introduce clemele
de suspendare în principalul suport de ghidaj si se lasa sa alunece pe lungime.
Marginea primului ochi de placa trebuie sa corespunda bine cu directia gaurii care trebuie aliniata.
Toate directiile gaurilor de prindere trebuiesc aliniate cu un snur sau laser, dupa care se niveleaza toti
suportii de ghidaj si se conecteaza la etrierele de suspendare. La fiecare 60 de cm se conecteaza un
profil secundar în directia gaurii si se blocheaza functie de profilele transversale învecinate. Apoi se
pozitioneaza profilul de compartimentare L600 la 60 cm în directia gaurilor în centrul profilelor
secundare L1200. Astfel se obtine un plan de ansamblu cu o grila de 60x60 de cm. În continuare
urmeaza executarea lucrarilor de instalatii electrice, termice si de climatizare. Dupa terminarea
acestora se trece la închiderea tavanului cu placile din gips-carton de 60x60 cm. Acestea se monteaza
dupa semnele marcate pe spate iar la montajul acestora este indicata folosirea unor manusi curate,
pentru a nu pata fata gata finisata a acestora.
TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE

Generalitati
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia tavanelor false modulare cu
sisteme de prindere si sustinere din otel galvanizat, placate cu panouri din fibra minerala, gips carton
sau panouri din vata de sticla, panouri metalice liniare.
20
21
Standarde si Normative de referinta

EN ISO 140: Part 9 - Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in
cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor
BS EN 20-354 - Absorbtie fonica
EN ISO 140: Part 3 - Acustica – Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii – Partea
a 3: masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii
EN ISO 1182:2002 - Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie – Test de
necombustibilitate
EN ISO 1716:2002 - Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie – Test de
necombustibilitate
Materiale si echipamente utilizate, controlul calitatii, livrare, manipulare, depozitare
Sistem de tavan din fibra minerala cu profile metalice vizibile pentru montare
Descriere
a) Acest tip de tavan va cuprinde placi de tavan fals demontabile complet din fibra minerala,
gips, placa cu particule sau vata de sticla, sistem cu efect drept sau tegular. Placile de tavan
pot avea urmatoarele finisaje:
- neteda;
- texturata de model de suprafata fin granulata;
- micro-perforata.
Sitemul va fi executat pentru suport dintr-un sistem compatibil de montare in forma de T sau o
sectiune din aluminu in forma de T.
b) Placile vor avea margini drepte sau tagulare pe toate partile si vo fi disponibile la urmatoarele
dimensiuni:
600 x 600mm
600 x 1200mm
Pentru placile din vata de sticla deasemenea se pot folosi urmatoarele dimensiuni aditionale:
600 x 1600mm
600 x 1800mm
600 x 2000mm
600 x 2400mm
1200 x 1200mm
c) Profilele metalice vizibile pentru suport se vor vopsi in camp electrostatic (RAL9010 alb).
d) Sistemele pentru fixare si suspendare vor include carlige, piese de imbinare, profile principale,
profile secundare, profile perimetrale, elemente de ancorare, cleme, bratari, conectori etc., care
sunt necesare pentru a finaliza montarea si pentru a obtine eficienta specificata.
e) Placile de tavan vor avea penetrari din fabrica pentru a monta obiecte de iluminat, detectore de
fum, difuzoare de tavan cu amplificare, difuzoare de aer sau alte obiecte necesare. Se vor lua in
considerare toate suporturile aditionale pentru penetratii necesare pentru montarea unor astfel de
fiting-uri.
f) Grosimea placilor de tavan si materialul necesar pentru montare trebuie sa fie adecvat privind
cerintele de calitate stipulate.
g) Nu trebuie sa existe taieturi vizibile.
21
22
Absorbtia fonica
In cazul in care este necesar o clasa mai mare de absorbtie fonica , se pot folosi placi texturare si/sau cu
particule sau placi perforate din gips carton. In acest caz coeficientul de absorbtie fonica α s a tavanului
va avea valori cuprinse in urmatoarele limite:
- cel putin 0,30 pentru frecvente foarte joase sau inalte (100Hz si 3000 Hz)
- si 0,75 pentru frecventele critice de la 150 la 1000 Hz.
.
Limite de folosire
Tavanele modulare din placi non-metalice nu se vor folosi in exterior sau in incaperi umede, cum ar fi
incaperile sanitare, bucatariile si spalatorii, deoarece au tendinta de a se indoi sub influenta aburilor.
Sisteme de tavane false metalice liniare
Descriere
Aceste sisteme, cum ar fi Hunter-Douglas, Armstrong sau similar aprobate, sunt alcatuite din placi
metalice liniare (din placi din aluminiu vopsite sau din otel), late de 100, 150 sau 200mm, fixate pe
profile, care sunt suspendate cu carlige reglabile sau din tije de suspendare. Culoarea standard este alb,
alte culori se vor stabili de beneficiar.
In cazul in care este necesara o clasa mai mare de absorbtie fonica, placile sunt perforate si acoperite
de un strat de vata minerala, in grosime de aprox. 3cm.
Tavanele lineare pot avea imbinari inguste (de exemplu Armstrong “Siteme de Legatura”) sau imbinari
late (de exemplu Armstrong “Sisteme de Contrast”), asa numitele tavane lamerale cu profile negre din
plastic pentru imbinare.
Limite de folosire
Acest tip de tavan se va folosi in exterior si in incaperile umede, unde folosirea altor tipuri de tavane
nu este adecvata.
Cand sistemele de tavane metalice sunt folosite in exterior, trebuie sa se ia masuri speciale impotriva
ridicarii lor de vant (viteza max. 160 km/h).
Tavane cu suport modular

Materiale
Principalele materiale care se vor folosi pentru placile de tavan cu suport modular sunt:
- fibra minerala neteda, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton fara calitati acustice
specifice;
- fibra minerala, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa de combustie F30;
- fibra minerala texturata, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa medie de
absorbtie fonica;
- Fibra minerala micro-perforata sau placi cu particule cu clasa de absorbtie fonica mare;
Alte elemente pentru tavan:
- Goluri de vizitare si chepenguri;
- Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendii;
- In cazul tavanelor cu clasa de combustie: placi de gips carton sau placi speciale (PROMATECT
sau similar aprobate) pentru a proteja in canale inchise elementele (corpuri de iluminat, difuzoare
22
23
de aer etc.) integrate in tavan.

Placile din gips carton rezistente la foc trebuie sa cuprinda placi din gips carton cu fibra de sticla
si aditivi pentru a imbunatati rezistenta la foc SB 1230: Partea 1 Tip de Clasificare 5 (Pereti de
gips carton F) sau echivalent in concordanta cu normele Romanesti.
Structura suport pentru tavane este facuta din:
o Profile principale in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb;
o Profile secundare pline in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb;
o Sectiuni de unghi, din otel sau aluminiu vopsite in alb;
o Carlige reglabile din otel galvanizat;
o Elemente de fixare si ancorare la schimbarile de nivel si goluri de vizitare;
o Fiting-uri metalice;
o Suruburi si piulite cu filet;
Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele care se vor utiliza
vor fi in anexa pentru oferta de licitatie.
Sisteme de tavane metalice liniare
Principalele materiale care se vor folosi pentru placile liniare de tavane:
- Placi neperforate sau perforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100mm sau 200mm;
- Placi neperforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100mm sau 150mm, folosite la tavane
lamelare;
Alte elemente de tavan:
- Goluri de vizitare si chepenguri;
- Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendiu;
- In cazul tavanelor cu clasa de combustie sau acustice: strat de vata minerala de 1,5 - 5cm
grosime..
Structura suport a tavanelor este facuta din:
o Profile simple sau duble din aluminiu sau otel cu cleme de prindere pentru fixarea
placilor;
o Profile negre din plastic (pentru imbinarea placilor lamelare);
o Carlige galvanizate pentru suspendare si tije de suspendare de 2,052mm grosime;
o Profile perimetrale in forma de C si profile perimetrale pentru prindere;
o Elemente de fixare si ancorare la modificarile de nivel sau pentru golurile de vizitare;
o Fiting-uri metalice;
o Suruburi si piulite cu filet;
Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele care se vor utiliza
vor fi in anexa pentru oferta de licitatie.
Tavanele liniare metalice trebuie sa aiba certificate de folosire in zonele seismice.
Demontarea
Toate panourile de tavan si sistemele de sustinere ale acestora vor fi demontabile astfel incat sa
permita interventia locala acolo unde este necesara.
23
24
Rezistenta la foc
Clasificare
Tavanele false trebuie clasificate ca ’materiale cu combustie limitata’ cum sunt definite in Normele
Romanesti pentru Constructii. Tavanele false trebuie sa aiba “Clasa A ca suprafata de raspandire a
focului” cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partea 6 si 7 sau minim Clasa C2 conform
standardelor Romanesti.
Unde sunt definite ca 'placi din gips carton rezistente la foc' trebuie verificat daca compozitia placii
din gips carton este in concordanta cu specificatiile necesare pentru acest tip de produs.
Rezistenta la foc
Sistemul de tavane false trebuie sa fie rezistent la foc cel putin conform SB 476: partile 21, 22 si/sau
23. Standardele Romanesti se vor aplica cand sunt mai stricte.
Clasa de raspandire a Focului: Clasa 0 pentru raspandirea focului pe suprafata cand se testeaza in
concordanta cu SB 476: Partile 6 and 7 si/sau cu normele aplicabile in Romania.
Bariere pentru goluri

Toate spatiile mascate de deasupra tavanelor false trebuie sa aiba bariere pentru incendiu in
concordanta cu normele de constructie pentru a imparti spatiul gol dintre tavane in suprafete care nu
depasesc 20 mp. Barierele pentru foc trebuie localizate pe linia compartimentelor.
Barierele trebuie fixate la zonele perimetrale si la imbinari deoarece este necesar sa se asigure o
stabilitate permanenta si continua, fara goluri in acest mod asigurandu-se o bariera completa impotriva
fumului si focului.
Fixarea la tavanele false nu trebuie sa impiedice dilatarea sistemului de profilele altfel afectea za
eficacitatea rezistentei la foc.
Oprirea focului
Toate golurile de la imbinarile dintre tavanele false si pereti, bariere, conducte, tevi alte elemente etc.
trebuie etansate folosind vata minerala, etansator intumescent sau alt material rezistent la foc pentru a
impiedica patrunderea fumului si a focului conform SB 5588 si/sau Standarde Romanesti importante.
Bariere in spatiile goale

Barierele din spatiile goale (in cazul spatiilor goale dintre tavane ventilate pentru sistemele de
ventilatie fara conducte) trebuie sa aiba table rigide sau semi-rigide neporoase avand aceeasi clasa de
combustie ca si cea necesara pentru materialele de etansare din spatiile goale.
Unde se poate, barierele din spatiile goale trebuie fixate la ariile perimetrale si la imbinari, folosind
metodele recomandate de producatorul barierei pentru a asigura stabilitate permanenta. Toate
marginile si imbinarile trebuie etansate eficient pentru a impiedica scurgerile de aer.
Durabilitate
Durata de viata a componentelor principale
Componentele primare trebuie sa fie toate componente cu o durata de exploatare nu mai mica decat
garantia tavanelor false fara a fi necesara o intretinere speciala, decat curatire regulata. Urmatoarele
componente vor fi considerate componente primare;Panouri si placi de tavan.
24
25
a) Sistem de suspendare.
b) Goluri de vizitare.
Durata de exploatare a componentelor secundare

Componentele secundare au o durata de exploatare mai mica decat garantia pentru tavanele false si
includ elemente de fixare, garnituri si accesorii.
Durata de exploatare a tuturor componenetelor secundare trebuie declarata si trebuie oferita asistenta
in ceea ce priveste intretinerea necesara, perioadele de inlocuire si metodele de inlocuire.
Componentele secundare trebuie sa se poata inlocui usor fara a compromite integritatea vizuala sau
structurala a tavanelor false. Componentele trebuie sa se poata inlocui fara a demonta progresiv
tavanele false.
Livrare si depozitare
Toate placile de tavan trebuie livrate in invelisuri din plastic impermeabile. Sectiunile T vizibile
trebuie livrate astfel incat sa nu se zgarie sau sa se deformeze in timpul transportului, descarcarii sau
depozitarii.
Placile de tavan se pot depozita in stive, in camere inchise si fara umiditate sau alti factori externi. Ele
sunt depozitate in functie de tipuri si dimensiuni.
Placile de tavan si profilele metalice pentru suspendare sunt manipulate cu grija pentru a evita
zgarierea, deformarea sau ruperea lor.
Executia lucrarilor, montare, asamblare

Faze de lucru:
- Montarea structurii metalice de suspendare;
- Executarea Instalatiilor (de alte specialitati);
- Asezarea placilor de tavan si profilelor metalice;
- Montarea tuturor celorlalte elemente integrate (de alte specialitati).
Tavane false cu suport modular
Montarea structurilor metalice de suspendare:
Carligele si sectiunile T primare sunt montate si fixate cu carlige reglabile suspendate de strucura
principala existenta. Sectiunile T secundare sunt montate si fixate de sectiunile primare.
Profilele perimetrale asigura suport la imbinarea tavanului cu peretele, sau la inchiderile verticale intre
tavane aflate la diferite niveluri de inaltime.
Executarea instalatiilor (de alte specialitati):
- Lucrari electrice: Cablare, paturi de cabluri etc.
- Lucrari mecanice: tevi si conducte pentru termice, ventilatii si aer conditionat;
- Tevi sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidranti, canalizare etc.
Asezarea placilor de tavan si a profilelor metalice:
- Trebuie prevazute un numar suficient de goluri de acces, pentru a permite accesul personalului
pentru intretinere la locul gol dintre tavane.
Montarea tuturor elementelor pentru instalatii (de alte specialitati):
25
26
- Electricitate: Corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoare de lumini de avertizare etc.;

- Mecanice: Difuzoare de aer, admisii aer etc.
Tavanele din incaperi care nu se potrivesc cu dimensiunea standard pot fi adaptate cu ajutorul
panourilor nemodulare din gips carton, conform instructiunilor Beneficiarului.
Marcarea trebuie facuta astfel incat panourile pentru margine sa nu fie mai mici de jumatate din placa
standard. Corpurile de iluminat integrate in salile de clasa trebuie asezate conform asezarii mobilei (de
exemplu luarea in considerare a numarului de randuri de banci).
Sistemul de tavane false se va monta astfel incat sa nu se compromita integritatea placilor.
Gaurile vor fi perforate sau taiate in tavanele false pentru a permite corpurilor de iluminat sa fie fixate
in placile de tavan, inclusiv pentru a permite introducerea tuturor suporturilor aditionale pentru
corpurile de iluminat. Coordonarea necesara trebuie asigurata pentru toti ceilalti Contractori asociati.
Inainte de inceperea lucrarilor, trebuie verificate toate dimensiunile la locul de montare.
Sisteme de tavane metalice liniare

Montarea structurilor metalice pentru suspendare:
- Profilele principale portante sunt montate si fixate folosind cleme galvanizate de suspendare si
tije de suspendare fixate de placa existenta de deasupra. Capetele profilelor principale portante
sunt legate de profilele perimetrale in forma de C.
Montarea panourilor liniare si a profilelor din plastic pentru imbinare:
- Panourile liniare se prind pe profilurile principale portante. Capetele taiate se aseaza pe
profilele perimetrale in forma de C;
- In cazul imbinarilor mari: profilele din plastic pentru imbinare se prind pe partea superioara a
rosturilor, in timp ce se inainteaza cu montarea panourilor liniare;
Executarea instalatiilor:
- De alte specalitati, vezi tavane cu sisteme suport modulare.
-
Cerinte specifice pentru lucrarile metalice la tavane
Grosimile extrudarilor si materialelor, dimensiunile panourilor, profilele suport etc. trebuie
mentinute, nu trebuie modificate .
Toate materialele si componentele trebuie sa fie rezistente si sa satisfaca standardele minime stabilite
in aceste Caiete de Sarcini, si Standardele Romanesti importante pentru Constructii etc. Pentru ca
materiale sau elementele sa aiba aceeasi calitate trebuie obtinuta de la acelasi Furnizor sau Producator,
daca nu este astfel specificat.
Otelul trebuie adecvat protejat imbotriva coroziunii.
Toate sistemele suport trebuie sa aiba grosimea si rezistenta adecvata pentru a fi in
concordanta cu cerintele structurale, si pentru a elimina riscul de deformare la suprafetele finisate.
Lucrarile trebuie protejate pana se face receptia lor, incluzand golurile de vizitare, inainte, in timpul
si dupa darea in exploatare si pana la inspectia finala pentru a evita deteriorarea elementelor finisate.
Verificarea inainte de inceperea lucrarilor
Inainte de executarea lucrarilor pentru tavane false, tavanele trebuie mai intai marcate cu nivela cu
fascicul laser.
Trebuie verificate urmatoarele: Daca faza anterioara este finisata :
26
27
-toate lucrarile de tevi si conducte si cablare de sub tavan trebuie terminate inainte de asezarea
carligelor si a structurii suport pentru tavan.
- Daca materialele componente, placile, profilele etc. sunt in concordanta cu cerintele specifice
Daca materialele au fost depozitate corect;
- Daca procedura tehnica de executare a lucrarilor pentru tavane false exista in documentatia
prezentata de Contractor;
- Tavanele false trebuie sa reziste la variate incarcaturi determinate de alte fiting-uri care sunt
fixate, care trec prin tavane sau conectate la tavane. Se permite consolidarea si fixarea conform
cerintelor pentru sustinerea urmatoarelor elemente care interactioneaza cu tavanul fals:
- amortizoare de zgomot si alte dispozitive mecanice si electrice.
- fiting-uri generale: toate fiting-urile generale trebuie sa aiba inclus cadrul suport
necesar.
- Greutatea proprie a tavanelor suspendate trebuie ajustata local, fara a cauza deviari sau miscari
ale sistemului suportului sau ale elementelelor care interactioneaza. Greutatile moarte care
deriva de la accesoriile permanente sau dispozitivele atasate la sau prin tavanele false trebuie
ajustate local, fara a determina deviatii sau miscari.
- Tavanele false trebuie sa ramana rigide, sa nu se deplaseze si sa nu se deformeze permanent din
cauza functionarii in regim normal. Tavanele false vor fi rezistente in toate conditiile (inclusiv
seismice si de incendiu).
- Trebuie luate in considerare cerintele structurale privind accesoriile si fiting-urile pentru a fi
fixate in tavanele false. Trebuie incorporate elemente de prindere si suporturi adecvate pentru a fi
folosite cu structura de care sunt fixate.
- Verificarea in timpul executiei lucrarilor
Trebuie verificate urmatoarele:
- Daca se respecta procedura tehnica de excutie a Contractorului;
- Daca inaltimea la care se monteaza tavanele este corecta si este in limitele abaterilor admisibile,
in special in ceea ce priveste imbinarile cu peretii de compartimentare sau cu alte structuri
existente;
- Daca profilele pentru tavanele false sunt la acelasi nivel si fixate cu suficiente carlige;
- Tavanele false trebuie sa fie executate astfel incat sa rezisite la toate vibratiile sau la alte socuri,
fortari, presiuni si miscari care pot aparea. Aceste nu trebuie sa determine ruptura sau
deteriorarea nici unui element in special a elementelor mobile sau care se deschid. Dispozitive
adecvate pentru atenuarea unor astfel de vibratii trebuie incluse.
- Toate componenetele, elemetele de cuplare si de fixare trebuie instalate astfel incat sa se ajusteze
devierile si tolerantele, fara a fi strambate si deformate.
- Sapa, peretii in gips carton si alte lucrari umede trebuie finisate si uscate inainte de montarea
panourilor pline pentru tavanele modulare, pentru a evita deformarea datorita umezelii. Se
recomanda sa se finalizeze cel putin primul strat de vopsire a peretiilor si sa se lase sa se usuce
inainte de inceperea montarii panourilor pline;
- Trebuie sa se asigure ca tavanele false sunt rezistente la miscare fara sa se deterioreze permanent
sa fara sa se reduca eficacitatea indicata in Caietele de Sarcini, ca rezultat al modificarilor
27
28
- elementelor la umezeala, modificari rezultate din variatii la umezeala ale aerului in interiorul si in
exteriorul cladirii.
- Contractorul trebuie sa se asigure ca nu sunt posibile infiltratii ale apei de ploaie si ca nu mai
exista scurgeri de la sistemele de incalzire, ventilatie, aer conditionat, pentru alimentare cu apa si
pentru canalizare.
- Umezeala care rezulta de la lucrarile finale de vopsire nu trebuie sa determine deformari ale
panourilor pline. In timpul lucrarilor de executie, Contractorul trebuie sa asigure suficienta
ventilatie naturala si mecanica, pentru a mentine umezeala in aer.
- Sistemele de tavane false trebuie sa formeze un rost complet etansat fonic la imbinarile cu
elementele cu care interactioneaza (pereti de compartimentare, pereti portanti).
- Trebuie verificat daca tavanele sunt etansate la toate marginile, in jurul corpurilor de iluminat,
golurile de vizitare si celelalte elemente pentru a minimiza transmiterea sunetului doar daca nu
este specificat altfel.
- Partea 4 si pentru:
a) atenuare fonica de la o clasa la alta: EN 20-140: Partea 9.
b) absorbtia sunetului: EN 20-354.
c) reducerea sunetului: EN ISO 140: Partea 3
Verificarea dupa finalizare lucrarilor

Trebuie verificate urmatoarele lucruri cand lucarile sunt finalizate:
- Daca tavanele false au limitele de nivel din abaterile admisibile;
- Daca s-a intomit proces verbal pentru lucarile de acoperire si pentru receptia calitatii;
- Tavanele false trebuie sa fie rezistente la toate sarcinile statice si dinamice impuse, fara sa se
deformeze permanent sau sa se strice componentele, si trebuie sa transmita fara riscuri astfel de
sarcini suportului.
- Tavanele false nu trebuie sa se deteriorze in nici un fel la astfel de sarcini deoarece este in
detrimentul oricarui element, oricarei structuri adiacente, oricaror elemente sau dispozitive de
constructie.
- Tavanele false trebuie sa impiedice transmiterea zgomotelor care rezulta din vibratii, socuri,
tensiuni etc., utilizand materiale pentru izolatie fonica in toate zonele si deasupra tavanelor false
unde este necesar.
- Tavanele false trebuie sa fie rezistente la sarcinile impuse la golurile de vizitare si la sarcinile
moarte ale acestor goluri de vizitare.
- Tavanele si golurile de vizitare vor trebui sa sustina incarcarile impuse in momentul curatarii
spatiului dintre tavan si structura, plus greutatea echipamentelor cu care se face curatarea.
- Tavanele false trebuie executate astfel incat sa nu se produca condensari.
- Sistemul de tavane false nu trebuie sa prezinte zgomote de fond rezultate de la fiting-uri, cauzate
de vibratii interioare sau alte miscari. Zgomotul de fond provenit de la vibratiile locale ale
tavanului, de la elementele de ajustaj, de la zonele cu frecare, vor fi eliminate prin verificari
atente ale ansamblurilor si instalatiilor.
28
29
Abateri admise
Rigiditate: deformarea maxima permisa a deschizaturii pentru profilele de suspendare, sub sarcina
impusa, nu trebuie sa fie mai mare de 400/deschizatura unde deschizatura are maxim 1.500mm (=
spatiul max. dintre carlige).
Trebuie luate in considerare toate cerintele de tolerante pentru montarea tavanelor false pentru ca
panourile sa fie corect localizate. Toate sectiunile tavanului fals de pe profile trebuie aliniate in
limitele tolerantelor admise pentru a satisface cerintele vizuale stabilite in aceste Caiete de Sarcini.
Tavanele false trebuie montate in rand in raport cu liniile si profilele stabilite.
Imbinarile dintre panouri: latimea oricarei imbinari nu trebuie deviata de la latimea nominala cu mai
mult de: ± 1 mm sau 10% de la latimea normala. Orice variatie trebuie sa fie egal distribuita fara
modificari bruste. Dezalinierile dintre imbinari nu trebuie sa fie mai mari de 2 mm.
Variatia maxima in plan pentru cotele date, a fiecarei parti de tavan, nu trebuie sa fie mai mica de
1:1000 peste orice lungime, supuse la maxim: ± 1.5mm.
Variatia maxima in ceea ce priveste nivelul trebuie sa fie 1:400 fata de orice lungime pentru orice
component posibil de maxim: ± 4mm.
Deviatia maxima in plan sau sectiune intre oricare 2 panouri adiacente trebuie sa fie de ± 0.5mm.
Golurile pentru lucrarile de interactiune trebuie sa fie la dimensiunile date: ± 1mm.
Deformarea profilelor in sistem nu trebuie sa depaseasca: ± 1,5mm din lungimea totala.
29
30
7. CAIET DE SARCINI - TENCUIELI INTERIOARE
GENERALITATI
Acest capitol se refera la conditiile tehnice pentru executarea si receptionarea lucrarilor cu tencuieli
obisnuite (umede) si a tencuielilor subtiri (tratamente) aplicate manual pe suprafete de beton si de
zidarie de caramida la cladiri socialculturale.
STANDARDE, NORMATIVE SI MATERIALE

NE001-96 - Normativ privind executarea tencuielilor umede, groase si subtiri
C 17-82 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala
NP60-89 - Instructiuni tehnice provizorii privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si
tencuiala cu plastifianti
C 16-79 - Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros
STAS 388-80 - Ciment Portland
STAS 790-84 - Apa
STAS 1667-76 - Nisip
STAS 146-80 - Var pentru constructii Tencuielile umede obisnuite se executa cu mortar preparat în
statii de preparare a mortarului, conform “Instructiunilor tehnice pentru stabilirea compozitiei si
prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala”, indicativ C 17/82 si C 18/83 “Normativ pentru
executarea “tencuielilor umede”.
MATERIALE
Materialele prevazute vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si normelor în vigoare.
Ciment Portland - STAS 388-80
Ipsos - STAS 545/1 - 80
Var pasta - STAS 146 - 80
Apa - STAS 790 - 84
Apa stop - STAS 8573 - 78
Nisip 0-1 mm - STAS 1667 - 76
Nisip 0-3 mm - STAS 1667 - 76
Nisip 0-7 mm - STAS 1667 – 76
TEHNOLOGIE DE EXECUTIE
Tencuieli interioare pe suprafete de caramida se executa în 2 straturi: grund si tinci - strat vizibil.
Tencuielile interioare la stâlpi, grinzi si buiandrugi de beton armat se executa din sprit, grund si strat
vizibil.
La tavanele de beton nu se executa tencuieli, deoarece nu vor fi niciodata vizibile. Tencuielile
interioare sunt driscuite. Mortarul pentru stratul vizibil este preparat cu nisip fin. Acesta se aplica
manual pe pereti si tavane si se netezese cu drisca.
30
31
CONDITIILE TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARELE DE TENCUIALA
Marca mortarului si dozajul se va stabili în functie de structura peretilor pe care se aplica, în

conformitate cu prevederile din Instructiunile tehnice C 17-92. La tencuirea peretilor si stâlpilor se
foloseste mortar de var-ciment M 10 –T.
Perioada maxima de utilizare a mortarelor de ciment si var - ciment este de pâna la 10 ore.
Consistenta mortarelor se va stabili în raport cu felul lucrarilor si cu suprafata pe care se aplica; ele
trebuie sa corespunda urmatoarelor tasari ale conului etalon:
- pentru sprit 9 cm
- pentru smir 5 - 7 cm
- pentru grund 7 - 8 cm
- pentru stratul vizibil, executat din mortar cu ipsos 9 - 12 cm
- pentru stratul vizibil executat din mortar faraipsos 7 - 8 cm
CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTAREA TENCUIELILOR

Controlul si pregatirea stratului suport
Pentru executarea unor tencuieli de buna calitate se va efectua, în prealabil, un control al suprafetelor
care urmeaza a fi tencuite; mortarul din rosturi al zidariei de caramida a peretilor trebuie lasat sa se
întareasca.
Suprafetele de beton trebuie sa fie uscate, pentru ca umiditatea sa nu mai influenteze ulterior aderenta
tencuielilor. La începerea lucrarilor de tencuieli trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror executie
simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.
Suprafetele suport pe care se aplica tencuielile trebuie sa fie curate, fara urme de noroi, pete de grasime
etc.;
Tencuielile nu se vor aplica decât dupa remedierea eventualelor deficiente constatate.
Pentru a se obtine o buna aderenta a tencuielilor fata de diferitele straturi suport, acestea trebuie
pregatite în vederea tencuirii (cu conditia ca ele sa fie rigide, plane, uscate, rugoase si sa nu prezinte
abateri de la verticalitate si planeitate mai mari decât cele indicate în prescriptii tehnice în vigoare.
(Abaterile mai mari decât cele admisibile se vor rectifica prin cioplirea iesindurilor si prin acoperirea
intrindurilor mari peste 40 mm cu o plasa de rabit prinsa cu cuie în rosturile zidariei, peste care se va
executa tencuiala).
Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adâncime de 3-5
mm, iar suprafetele netede de beton vor fi aduse în stare rugoasa.
Pe suprafetele peretilor din cladire care au în mod permanent umiditati relative interioare peste 60 % se
vor lua masuri de verificare prin calcul termotehnic, pentru împiedicarea acumularii progresive a
umiditatii provenite din condensarea vaporilor, în interiorul elementelor de constructie.
Executarea trasarii suprafetelor de tencuit

Trasarea suprafetelor care urmeaza a fi tencuite se face prin diferite metode:
- cu repere de mortar (stâlpisori)
- cu scoabe metalice lungi
- cu sipci de lemn
31
32
- cu repere metalice de inventar.

La efectuarea trasarii se va verifica modul de fixare a reperelor, asa încât sa se obtina un strat de mortar
cu grosima stabilita. Daca se utilizeaza stâlpisorii de mortar, acestia se vor executa din acelasi mortar
ca si grundul si vor avea o latime de 8 -12 cm.
Executarea amorsarii
Suprafetele de beton se vor stropi cu apa si apoi se va face amorsarea prin stropire cu un sprit (lapte de
ciment) în grosime de 3 mm.
Suprafetele peretilor din zidarie de caramida vor fi stropite cu apa si vor fi amorsate prin stropirea cu
mortar fluid în grosime de maximum 3 mm cu aceeasi compozitie ca si mortarul pentru stratul de
grund.
Pe suprafetele din plasa de sârma se va aplica smirul care are aceeasi compozitie ca si mortarul de
grund.
În timpul executarii armosarii suprafetelor se va urmari ca spritul sa fie aplicat cât mai uniform, fara
discontinuitati prea mari.
Amorsarea suprafetelor se va face cât mai uniform, fara discontinuitati, fara prelingeri pronuntate,
având o suprafata rugoasa si aspra la pipait.
Executarea grundului
Înainte de aplicarea grundului se va verifica daca spritul este suficient întarit si daca suprafata amorsata
este suficient de rugoasa si aspra.
Grundul în grosime de 5 - 20 mm se va aplica dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului pe
suprafetele de beton si dupa 1 ora în cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea
uscata se stropeste cu apa înainte de aplicarea grundului. Grosimea stratului de grund este de maxim 15
mm.
Aplicarea mecanizata a spritului si grundului în încaperi pe pereti si tavane la înaltime de pâna la 3 m,
se executa de pe pardoselile respective sau de pe capre mobile.
În timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unor suprafete plane, care sa ascunda si sa
rectifice defectele stratului suport. Suprafata grundului nu trebuie sa prezinte asperitati pronuntate,
zgârieturi, ciupituri, neregularitati etc.
Executarea stratului vizibil

Se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nehidratat. Stratul
vizibil se va executa dintr-un mortar denumit “tinci” care are aceeasi compozitie cu stratul de grund.
Tencuielile gletuite se vor realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire (cca 2 mm) de pasta de
ipsos (glet de ipsos), netezita fin.
Gletul de ipsos se va aplica pe un strat vizibil, care are un anumit grad de umiditate, în cantitati strict
necesare, înainte de terminarea prizei ipsosului. Grosimea stratului vizibil este de 2 - 3 mm.
Suprafetele cu glet de ipsos trebuie sã fie plane, netede, fara desprinderi sau fisuri. Toate fisurile,
neregularitatile etc., se chituiesc de catre zugravul vopsitor sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi
compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituirea defectelor izolate, se prepara din doua
parti ipsos si o parte apa (în volume). Pasta se realizeaza prin presararea ipsosului în apa, dupa care se
32
33
omogenizeazã prin amestecare rapida (in intervalul de maxim 1 minut de la presarare). Pasta se va
prepara în cantitati care sa poata fi folosite înainte de sfârsitul prizei ipsosului (circa 6 min.).
Pentru spacluirea suprafetelor mai mari se foloseste si pasta de ipsos - var, în proportie de 1 parte ipsos
si 1 parte lapte de var (în volume). Compozitia se va prepara în cantitati care sa poata fi folosite în cel
mult 20 minute de la preparare. Dupa uscarea portiunilor reparate, suprafata se slefuieste cu hârtie de
slefuit (în cazul peretilor începând de la partea superioara spre partea inferioara) dupa care se curata de
praf cu perii sau bidinele curate si uscate. În cazul când pe suprafata gletului se aplica rasini epoxidice,
vopsitorii de ulei, alchidal, nitroceluloza sau alte vopsele care formeaza dupa uscare pelicule cu bariere
de vapori, umiditatea gletului trebuie sa fie de max. 8 %.
Dupa executarea tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor proaspat tencuite,
de urmatoarele actiuni:
- umiditate mare, care întârzie întarirea mortarului si-l altereaza;
- uscarea fortata, care provoaca prinderea brusca a apei din mortar.
În cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de + 50 C se vor lua
masurile special prevazute în Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros, indicativ C 16-
79.
Este interzis a se începe executarea oricaror lucrari de tencuire, înainte ca suportul pentru
fiecare portiune ce urmeaza a fi tencuita sa fi fost verificat si receptionat conform instructiunilor pentru
verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse si conform normativului C 18-83.
Înainte de începerea lucrarilor de tencuieli, este necesar a se verifica daca au fost executate si
receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (de exemplu: învelitori, plansee etc.) sau a caror
executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte pentru instalatii, conductor electric etc.).
Mortarele vor fi introduse în lucrare numai dupa ce s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii
ca au fost livrate cu certificate de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor
respective.
Pe timpul executarii lucrarilor, se verifica respectarea tehnologiei de executie, utilizarea
timpului si compozitiei mortarului indicat în lista calitatilor de lucrari, precum si aplicarea straturilor
succesive în grosimile prescrise.
Receptia pe faze de lucrari se va face pe baza urmatoarelor verificari:
- rezistenta mortarului;
- numarul de straturi aplicat si grosimile respective; sondaj la 50 mp;
- aderenta la suport si între straturi; sondaj la 50 mp;
- planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor.
Rezultatele se înscriu în registrele de procese-verbale de lucrari ascunse si pe faze de lucrari.
Abaterile admisibile sunt cele date în anexa 4 din Normativul C 18-83.
Verificarea aspectului general al tencuielilor

Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, împuscaturi
provocate de granule de var nestins etc.
Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor trebuie sa fie drepte,
verticale sau orizontale.
33
34
Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la

racordarea tencuielilor cu tâmplaria etc.
Verificarea planeitatii suprafetelor se face cu un dreptar, iar abaterile care pot fi admise sunt date în NE
001-96.
Verificarea verticalitatii si orizontalitatii suprafetelor si a muchiilor se va face cu dreptarul, polobocul
si cu firul cu plumb. Abaterile nu pot depasi limitele admise prevazute în anexa 4 din Normativul C
18-83.
MASURATORI SI DECONTARE
Tencuielile interioare pe pereti se masoara si se deconteaza la mp de suprafata desfasurata.
Suprafata tencuielilor interioare, pereti si stâlpi, se determina înmultind înaltimea acestora, masurate
între fata bruta inferioara a planseului superior si fata finita a pardoselii, la care se adauga 2 cm, cu
latimea lor, masurata între fetele brute ale peretilor si stâlpilor.
Golurile în tencuieli, a caror suprafete este mai mica de 0,5 mp, nu se scad din suprafata tencuielilor,
cele mai mari de 0,5 mp se scad, dar se adauga suprafetele glafurilor si spaletilor tencuiti.
MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI DE PAZA CONTRA INCENDIILOR

Se vor respecta urmatoarele prescriptii tehnice:
- Norme generale de prevenirea si stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul Ministerului de Interne
nr. 775/1998
- Norme tehnice de realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului, indicative P 118-
1999
- Normativul de prevenire si stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora – C300-94- Ordin MLPTL nr. 20/N/1994.
- Normele de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu masini, instalatii, utilaje, aparaturi,
echipamente de protectie si substante chimice pentru prevenirea si stingerea incendiilor în unitati N.C.
Id. aprobate cu Ordinul nr. 742-1981.
- Regulament privind protectia si igiena în constructii - MLPT 9/N/15.III.1993
- Normele departamentale de protectie a muncii în activitatea de constructii - montaj, aprobate cu
Ordinele nr. 1253/D din oct. 1980, vol. 1, 5, 8.
34
35
8. CAIET DE SARCINI – PARDOSELI
SAPE PENTRU PARDOSELI

Generalitati
Obiectul specificatiei
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea sapelor de mortar pentru stratul suport al
pardoselilor.
Acest capitol va completa capitolele cuprinzand specificatii pentru executarea urmatoarelor tipuri de
pardoseli:
pardoseli din gresie ceramica;
pardoseli din piatra;.
pardoseli din parchet;
pardoseli din covor PVC;
pardoseli din mocheta.
Standarde si normative de referin|a

Acolo unde exista contradictii intre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile standardelor si
normativelor enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standarde
STAS 388-80 – Ciment Portland.
STAS 790-84 – Apa pentru mortare si betoane
STAS 1030-85 – Mortare obisnuite pentru zidarii
STAS 1667-76 – Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali
STAS 2634-80 – Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de incercare.
SR EN 13813:2003 – Materiale pentru sape si pardoseli. Materiale pentru sape.
Caracteristici si cerinte.
SR EN 13055-1:2003 Agregate usoare. Partea 1: agregate usoare pentru betoane, mortare si
paste de ciment
Normative
C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.
C35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor, modificarile si completarile acestuia.
Mostre si testari
Testarea mortarului se va face prin prelevarea de probe conform prevederilor din STAS 263480 si
anume:
• rezistenta la compresiune la 28 zile: 1 test la fiecare 40 mc mortar:
• consistenta si densitatea mortarului proaspat: un test la fiecare schimb. (6) 1132 Conditii de
acceptare la receptie a mortarului:
35
36
• rezistenta la compresiune la 28 zile: 50 kg/cm2;

• consistenta mortar proaspat: 12 cm;
• densitate mortar proaspat: min. 1950 kg/m3;
Se vor face testari, de asemenea, pentru cimentul folosit la mortare, pe cate 5 kg din fiecare tip de
ciment propus spre a fi folosit la lucrari.
Materiale si produse
Ciment gri Portland, conform STAS 388-80, fara bule de aer, de culoare naturala sau alb, fara
constituenti care sa pateze.
Agregate naturale (nisip, 0 - 7 mm) conform STAS 1667-76, avand densitatea in gramada, in stare
afanata de minimum 1200 kg/m\
Nisipul de cariera poate fi partial inlocuit cu nisip de concasare
Continutul de nisip natural va fi de cel putin 50%.
Apa conform STAS 790 - 84.
Apa va fi potabila, curata, fara urme de grasime sau alte substante care pot pata, nu va contine
acizi.
Plastifianti de tip DISAN (produs romanesc) sau alti similari apropiati.
Livrare, depozitare, manipulare
Agregate
1. Agregatele vor fi transportate si depozitate în functie de sursa si sortul lor. Agregatele vor fi
manipulate astfel incat sa se evite separarea lor, pierderea finetii sau contaminarea cu pamant sau alte
materiale straine.
2. Daca agregatele se separa sau daca diferitele sorturi se amesteca, ele vor fi din nou trecute prin sita
inainte de intrebuintare.
3. Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete deosebite. Agregatele se
vor amesteca numai pentru a obtine gradatii noi de finete.
4. Nu se vor transfera agregatele din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de la santier
daca continutul de umiditate este astfel incat poate afecta precizia amestecului de mortar; în acest caz
agregatele se vor depozita separat pana ce umiditatea dispare.
5. Agregatele se vor depozita în silozuri, lazi sau platforme cu suprafete dure, curate. La pregatirea
depozitarii agregatelor se vor lua masuri pentru a preveni patrunderea materialelor
straine.Agregatele de tipuri și marimi diferite se vor depozita separat.
Inainte de utilizarea agregatelor, acestea vor fi lasate sa se usuce pentru 12 ore.
Cimentul:
1. Cimentul se va livra la locul de amestecare în saci originali, etansi, purtand etichete pe care s-au inscris
greutatea, numele producatorului, marca si tipul. Cimentul se va depozita în cladiri inchise, ferit de
umezeala.
2. Nu se vor livra ambalaje care sa difere cu mai mult de 1% fata de greutatea specificata.
3. Daca Beneficiarul aproba livrarea cimentului în vrac, se vor asigura silozuri pentru depozitarea
cimentului si protejarea lui de umiditate.
Nu se vor amesteca marcile si tipurile de ciment în siloz.
36
37
4. Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelasi sort, dar din surse diferite.
Materialele vor fi livrate si manipulate astfel incat sa se evite patrunderea unor materiale straine, sau
deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor.
Materialele vor fi livrate in timp util, pentru a se permite inspectarea si testarea lor.
Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate in structuri etanse pe suporti mai inalti cu aproximativ
30 cm decat elementele din jur.
Pentru perioade scurte de timp, cimentul poate fi depozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit cu
prelate impermeabile.
Se va indeparta de pe santier cimentul nefolosit care s-a intarit sau a facut priza.
Amestecuri pentru mortar
Generalitati
1. Se vor masura materialele pe lucrari astfel incat proportiile specificate în amestecul de mortar sa poata
fi controlate si mentinute cu strictete în timpul desfasurarii lucrarilor.
2. Daca nu se specifica altfel, proportiile se vor stabili dupa volum.
3. In cadrul acestor specificatii, greutatea unui mc din fiecare material folosit ca ingredient pentru mortar
este considerata astfel:
Material Greutatea pe metru cub
Ciment Portland 1506 kg
Nisip natural 0-7 mm cu umiditate 2% 1300 kg
Dozaje, compozitii
Mortarul pentru sapele de pardoseli va fi un amestec de ciment cu nisip în proportie de 1:3,5 (circa 405 kg
ciment la m3 mortar).
Executie
Prepararea mortarului
Mortarul se amesteca bine si numai in cantitati ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarului se
va folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfacatoare, dar se va evita
suprasaturarea cu apa a amestecului. Mortarul se va pune in opera intr-un interval de 2 ore dupa preparare.
In acest interval de timp se permite adaugarea apei in mortar pentru a compensa cantitatea de apa evaporata,
dar acest lucru este permis numai in recipientele zidarului si nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul
care nu se foloseste in timpul stabilit va fi indepartat.
Daca nu se aproba altfel, pentru loturile mici, prepararea se va face in mixere mecanice cu tambur,
in care cantitatea de apa poate fi controlata cu precizie si uniformitate. Se va amesteca pentru cel putin 5
minute: 2 minute pentru amestecul materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea amestecului dupa
adaugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depasi capacitatea specificata de producatorul
mixerului. Tamburul se goleste complet inainte de adaugarea lotului urmator.
Mortarul folosit la rostuire va fi uscat atat incat sa aiba proprietati plastice care sa permita folosirea lui la
umplerea rosturilor.
Transportul mortarului:
Se face cu utilaje adecvate.
Durata maxima de transport va fi astfel apreciata, incat transportul si punerea în opera a mortarelor sa
se faca:
• în maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var;
37
38
• în maxim 1 ora de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment – var – fara intarzietor de priza;
• în maximum 2 ore, pentru mortarele cu intarzietor de priza.
Operatiuni pregatitoare
Imediat inainte de turnarea sapei, betonul de rezistenta va fi spalat si toate resturile de materiale vor fi
indepartate. Suprafata betonului va fi curatata de praf.
- sapele vor fi turnate intr-o singura operatic si vor fi driscuite; atunci cand sunt partial uscate, vor fi periate
pentru obtinerea unei suprafete striate.
- sapa de mortar de ciment se executa in timp de minimum 24 ore si maximum 24 zile de la turnarea
planseului de beton simplu sau armat.
- sapa se va executa in spatii in care s-au executat deja urmatoarele operatiuni de finisare:
1. pozarea peretilor despartitori;
2. executarea tencuielilor;
3. pozarea tocurilor pentru usi interioare;
4. executarea lucrarilor de instalatii, inclusiv probele de verificare.
Se verifica ca planseul de beton sa aiba abaterile de la planeitate admise maxime astfel:
• planeitate: +/- 4 mm la 2 m;
 denivelari intre 2 elemente prefabricate alaturate (placi): +/- 0,5 mm.
Executarea sapei
Daca nu se specifica altfel, sapa va avea grosimea de 22 mm, indiferent de stratul pe care se aplica (beton sau
hidroizolatie) sau de tipul pardoselii care se aplica ulterior.
Se va avea de asemenea o grija deosebita la executarea pantelor , la spatiile umede (bai, bucatarii, spalatorii,
etc.).
Suprafata planseului se curata cu perii de paie sau sarma, de reziduri, impuritati, praf, moloz, se razuie cu
spaclul picaturile de beton sau mortar cazute din alte procese tehnologice, se matura si se spala cu jetul de
apa, fara sa se inunde.
Se stropeste suprafata cu lapte de ciment.
Se traseaza nivelul, pornind de la linia de vagris.
Mortarul se aplica pe pardoseala cu pompe sau alte mijloace si se niveleaza cu dreptarul, apoi se driscuieste
suprafata.
sapele vor fi periate pentm a se realiza o suprafata care sa asigure o buna aderenta a stratului suport al
pardoselii.
Curatare si protectie
Dupa executarea sapei, Antreprenorul o va acoperi si proteja cu mijloacele pe care le considera adecvate.
Defecte admisibile si remedieri
Antreprenorul va executa pe propria sa cheltuiala toate lucrarile de inlaturare si inlocuire a sapelor
defectuoase.
Nu sunt admise lucrarile daca:
1. sapa nu indeplineste conditiile prevazute în specificatii;
2. suprafata sapei este mult prea deteriorata pentru a putea fi acceptata.
3. Datorita incarcarilor premature, sapa s-a deformat sau a fost deteriorata
38
39
PARDOSELI
PREVEDERI GENERALE
Prezentul Caiet de Sarcini se aplica la executia pe santier a lucrarilor de pardoseli si cuprinde conditiile
tehnice pentru:
- prepararea, transportul si punerea in opera a materialelor.
- controlul calitatii materialelor, a lucrarilor executate
In cursul executiei lucrarilor de pardoseli nu se va face nici o derogare de la prevederile prezentelor
prescriptii fara aprobarea prealabila – in scris – a Beneficiarului.
Constructorul si Beneficiarul sunt obligati sa respecte in afara Caietului de Sarcini toate prevederile
lucrarilor.
Constructorul prin laboratorul sau de santier sau prin colaborarea cu unitati de specialitate va efectua
toate incercarile si determinarile rezultate din aplicarea prezentului Caiet de Sarcini.
Constructorul este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la
respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul Caiet de Sarcini, Beneficiarul va dispune
intreruperea lucrarilor.
Lucrarile de pardoseli nu se vor executa sub temperatura de + 10 0C.
Oprirea executiei lucrarilor sub temperatura de + 100C este determinata de conditiile termoclimatice
Marca mortarului, definita conf. STAS 1030-85 se stabileste pentru fiecare element de constructie.
Lucrarile de pardoseli pot incepe numai dupa terminarea tuturor lucrarilor a caror efectuare simultana
sau ulterioara ar putea deteriora calitatea pardoselilor Vor fi terminate urmatoarele lucrari:
- executarea instalatiilor de scurgere a apelor pluviale.
- executarea peretilor despartitori, niselor, montarea tocurilor usilor si ferestrelor.
- executarea instalatiilor, fara montarea obiectelor de instalatii.
- executarea instalatiilor electrice ingropate, fara montarea aparatelor.
- astuparea tuturor santurilor, strapungerilor din pereti si plansee.
- executarea lucrarilor de invelitori, inclusiv streasini, jgheaburi, burlane.
- montarea tocurilor usilor si ferestrelor.
- montarea oricaror instalatii exterioare a caror executie ulterioara ar putea deteriora calitatea
pardoselilor.
- tencuieli si placaje interioare si exterioare
-
Materiale
Calitatea materialelor si nivelul de executie va fi in conformitate cu C18-83, C 70-86, C6-86, C35-
82, precum si standardelor si normativelor care prevad in legatura conexa, conditii de realizare a unei
calitati conform cu aceste acte normative.
Straturi suport, panta si de egalizare
Straturi suport: mortar de ciment M100 , grosime medie 3 cm.
39
40
Se va folosi mortar de ciment: marca M100 cu dozajul volumetric 1 parte ciment, 3 parti nisip , armat
cu retea OB Ø4-5 mm ochiuri de 25 cm si plasa rabit.
Straturi suport: mortar de ciment M100 , grosime medie 5 cm.
Se va folosi mortar de ciment: marca M100 cu dozajul volumetric 1 parte ciment, 3 parti nisip .
Straturi de panta, grosime medie 5 cm.
Strat de egalizare peste suprafete hidroizolate, din mortar de ciment marca M100, grosime medie 2 cm.
Pardoseli din materiale ceramice la interior si exterior.

Se va respecta STAS 3281-75, STAS 6748-81, STAS 3050-68.
La interior se va folosi gresie ceramica antiderapanta, rezistenta la lovire, zgariere, abraziune, actiunea
agentilor chimici .
La exterior se va folosi gresie portelanata antiderapanta, rezistenta la inghet, soc termic, lovire,
zgariere, abraziune, agenti chimici, in culori rezistente UV si la lumina.
Materialul va fi livrat in placi si piese speciale din gresie, compusa dintr-o masa unica, omogena si
compacta, fara emailari sau tratari superficiale, obtinuta prin presare uscata a agregatelor de minerale
pe baza de caolin, feldspat si filer cu continut mic de fier. Materialul va avea culoare naturala opaca,
nuante intens si uniform colorate
Formatul recomandat – dar nu obligatoriu - este 500X500X10 mm pentru placi, iar pentru elementele
de racord din gresie ceramica: plinte 100x200x8 mm, piese de colt concave si convexe .
Caracteristici:
absorbtie apa <0.05 %
rezistenta > 45N/mm2
-Mostra: Constructorul va prezenta, fara plata, mostre de culoare spre alegere / aprobare.
PARDOSELI DIN CIMENT SCLIVISIT

Ciment cu adaos de culoare, sclivisit, cu mortar M100, 2 cm grosime
 STAS 2560, pardoseli compuse din strat de mortar de ciment de 20 mm grosime, cu fata sclivisita.
 scafe din strat de mortar de ciment de 20 mm grosime, cu fata sclivisita, 10 cm inaltime.
PARDOSELI DIN COVOR PVC

Covor PVC omogen
SR EN ISO 2812-1.
 PTE 4.9-LPPF-03.01/3
 SR EN 660/1
 SR EN ISO 62
40
41
EXECUTIA LUCRARILOR DE PARDOSELI

Se obtureaza toate golurile verticale.
Se traseaza nivelul stratului suport, in raport cu diferentele dimensionale datorate materialelor stratului
de uzura al pardoselii, astfel incat la finalizarea lucrarilor nivelul general sa respecte prevederile din
Caietul de sarcini.
Pentru executia straturilor de uzura, stratul suport trebuie sa fie neted, uscat si bine fixat.
Punerea in opera propriu-zisa

Executarea sapelor suport, de egalizare si panta se va face in conformitate cu prevederilor
instructiunilor C130-78.
Sapa va fi asezata pe suportul de beton umezit in prealabil. Nivelarea se face cu dreptarul tras pe fasii
de ghidaj. Denivelarile sub dreptarul de 2 metri nu vor depasi 3 mm.
Straturile de egalizare si suport al pardoselii suprafetelor hidroizolate se vor executa in figuri de maxim
16 metri patrati, rosturile dintre figuri si de racord la atic, racordul cu zidaria, reborduri, etc., se vor
realiza cu rosturi de 2 cm umplute cu mastic de bitum.
Executarea pardoselilor din gresie ceramica se va face astfel:

 gresia se aplica cu adeziv artificial pe baza de dispersie. Adezivul se aplica pe stratul suport in
prealabil umezit si pe elementul de placaj in strat subtire pe intreaga suprafata si se piaptana cu
mistria cu dinti fini.
 la exterior se va folosi adeziv special pentru exterior.
 montajul se face cu distantieri pentru gresie, cu rosturi de 1 mm latime.
 rosturile se dispun paralel cu peretii adiacenti, urmarindu-se dispunerea rosturilor pardoselii in
continuare cu rosturile placajului peretelui.
 rosturile se etanseaza cu chit elastic colorat conform specificatii Beneficiar.
 legaturile cu alta pardoseala (inclusiv gresie de dimensiuni diferite) se acopera cu profile metalice
(alama).
 Diferentele de nivel se acopera cu profile metalice (alama) sau se utilizeaza placi speciale pentru
trepte cu una din muchii profilate.
 plintele si placile de margine se completeaza dupa 2-3 zile.
 montajul pardoselilor exterioare se va face cu panta 1 %

Executarea pardoselilor din ciment sclivisit se va face astfel:
 se pozeaza pe strat suport din beton simplu sau armat.
 Mortarul se intinde si niveleaza prin batere cu mistria, dupa care se presara ciment si se netezeste
cu drisca metalica pana la obtinerea unei suprafete netede si lucioase.
 dupa sclivisire pardoseala se roleaza cu ruloul metalic cu dinti.
 pardoseala de protejeaza 5-6 zile dela executie, de soare si curenti de aer.
 scafele se executa identic si concomitent cu pardoselile, folosind sabloane din sipci de 8 mm
grosime.
41
42
 in zonele scafei, inainte de executarea pardoselii se indeparteaza tencuiala peretilor si se inlocuieste

cu mortar de ciment dozaj 400 kg ciment la mc nisip, a carui fata se cresteaza cu mistria dupa
intarire.
Executarea pardoselilor din covor PVC:
 Cele mai utilizate materiale sintetice pentru unitati sanitare sunt covorul PVC cu sau fara suport
textil si covorul din fibre poliamidice depuse electrostatic cu strat fonoizolator din PVC expandat,
cunoscut sub numele de mocheta. Pardoselile din materiale sintetice se aplica pe stratul suport prin
lipire cu adeziv. Acest gen de straturi de uzura se utilizeaza cu precadere in camere de locuit, holuri
si coridoare interioare. Cele mai importante avantaje ale pardoselilor din materiale sintetice sunt:
intretinere usoara prin spalare, bune izolatoare fonice si termice, durabile, rezistente si nu produc
praf.
Stadiul lucrarilor pe santier in momentul inceperii montarii parchetului trebuie sa fie urmatorul:
 lucrarile de instalatii electrice si de incalzire vor fi terminate si probate;
 tencuielile, inclusiv reparatiile de dupa lucrarile de instalatii, vor fi terminate si vor avea un grad de
umiditate mai mic de 5%;
 zugravelile, vopsitoriile, precum si toate finisajele peretilor cu care se racordeaza imbracamintea de
parchet vor fi terminate
 In incaperile in care se executa imbracamintea din parchet se va asigura urmatorul climat interior:
temperatura min. +5 grade Celsius, umiditate relativa a aerului de max. 60%.
 De-a lungul peretilor se vor fixa cu cuie de dusumeaua oarba frizurile de perete, la o distanta de 10 -
15mm de acesta.
 Imbinarea frizurilor la colturile incaperii se vor face la 45 de grade; cuiele de fixare a parchetului
de cca. 40mm lungime, se vor bate oblic in ulucul frizurilor, la o distanta de cca. 50cm si se vor
infunda cu un dorn metalic.
 Frizurile se vor intepeni fata de perete cu pene asezate la 50cm distanta una fata de alta, pentru a
impiedica orice deplasare in timpul montarii parchetului.
 Lamele de parchet din camp se vor bate incepand de la frizul asezat la peretele opus usii de acces in
incapere.
 Lamele de parchet se vor bate strans, cu ciocanul, astfel incat lamba sa intre strans in ulucul piesei
alaturate. Fiecare lamela se fixeaza cu doua cuie, batute la distanta de cca. 5cm de capete, in functie
de lungimea lambei. Cuiele se vor bate oblic in uluc si se vor infunda cu un dorn metalic.
 Montarea lamelelor de parchet se va face la 45 de grade, in sah, impletit etc.
 Dupa baterea in cuie a parchetului, pe intreaga suprafata se scot penele de intepenire a frizurilor.
 Se fixeaza pervazurile cu cuie batute in frizuri la 40-50cm distanta, lipite de perete; la colturi,
pervazul se taie la 45 de grade si se pasuieste.
 Curatirea parchetului se va face dupa terminarea eventualelor reparatii la zugraveli si vopsitorii in
incaperile respective.
42
43
Curatarea parchetului dupa montare se face mecanizat si anume cu masina de raschetat parchet.
Curatirea parchetului se poate face si manual cu rindeaua de parchet, urmata de curatirea cu
tiglingul.
Executarea pardoselilor din parchet se va face astfel:
 peste placa parterului se asigura placile cu un strat - bariera de vapori din folie de polietilena.
 la stratul de baza se foloseste o folie expandata de PVC 3 mm grosime sau covoras de pluta.
 pe tot perimetrul pardoselii, intre perete si parchet se lasa un rost de dilatare de 10 mm, utilizand ca
distantieri pene din lemn. La lungimi de peste 7 metri, dimensiunea rostului creste, astfel incat sa
existe 1.5 mm de rost la 1 metru lungime de parchet.
 bucatile de placi taiate nu se asambleaza una langa alta la mai putin de 20 cm.
 canturile rezultate in urma taieturilor trebuie sa fie drepte, fara denivelari.
 parchetul se lipeste cu adeziv special pentru parchet, care se lasa la uscat 12 ore. Petele de adeziv
se indeparteaza imediat.
 legaturile cu alta pardoseala si diferentele de nivel se acopera cu profile metalice (alama).
 plintele se monteaza in peretii adiacenti folosind dibluri si suruburi cu cap ingropat .
 plintele nu se fixeaza pe parchet, pentru a pastra rostul de dilatatie necesar.
 placile de parchet se monteaza, in principiu, paralelel cu caderea de lumina.
Executarea pardoselilor din piatra naturala se va face astfel:
 piatra se aplica cu adeziv artificial pe baza de dispersie. Adezivul se aplica pe stratul suport in
 la exterior se va folosi adeziv special pentru exterior.
 montajul cu rosturi de maxim 0.5 mm latime.
 rosturile se etanseaza cu silicon transparent.
 rosturile se dispun paralel cu peretii adiacenti, urmarindu-se dispunerea rosturilor pardoselii in
continuare cu rosturile placajului peretelui.
 legaturile cu alta pardoseala ( inclusiv gresie de dimensiuni diferite) se acopera cu profile metalice
(alama).
 Diferentele de nivel se acopera cu profile metalice (alama) sau se utilizeaza placi speciale pentru
trepte cu una din muchii profilate.
 plintele si placile de margine se completeaza dupa 2-3 zile.
 montajul pardoselilor exterioare se va face cu panta 1.5%
Lucrarile de pardoseli nu se vor executa sub temperatura de + 10 grd.C.
Lucrarile de pardoseli exterioare se vor executa numai in urmatoarele conditii climaterice: iarna, la
temperaturi de minim + 10 grd. C, vara intre +10 grd.C si +30 grd. C, umiditate 65%. Lucrarile de
straturi suport, de panta si egalizare exterioare nu se vor executa pe ploaie, soare direct sau vant
puternic.
Lucrarile de pardoseli se aplica numai pe suport uscat.
Materialele utilizate se depoziteaza in medii incalzite si protejate la 15-35 grade C..
43
44
Controlul calitatii lucrarilor
Verificari ce se efectueaza inainte de a incepe lucrarile de pardoseli si placaje de faianta.

Se verifica verticalitatea si planeitatea suportului placajelor.
Se verifica montajul lucrarilor de instalatii care urmeaza a deveni ascunse.
Verificari in timpul executiei lucrarilor de pardoseli si placaje de faianta si a lucrarilor

executate.
Continuitatea si aderenta de stratul suport se vor verifica prin metode nedistructive (vizual, usoara
ciocanire, deplasare pe intreaga suprafata a presei de polizare, etc.).
Stratul suport trebuie sa fie plan, uscat; orice denivelare se repara inainte de montare.
Pardoseala din gresie ceramica trebuie sa aiba placile intregi, cu muchii vii, sa adere la stratul suport,
rosturile sa fie continue, egale, paralele, denivelarea intre 2 placi alaturate sa fie mai mica de 0.5 mm
iar sub dreptarul de 2 m sa fie mai mica de 1 mm.
Se verifica planeitatea placilor. Se verifica rectiliniitatea si paralelismul rosturilor.
Placile trebuie sa prezinte o suprafata verticala, de culoare uniforma, aderenta la perete, cu rosturile
pastrand verticala si orizontala. Placile nu trebuie sa aiba stirbituri sau fisuri.
Fixarea pe panotajele de gipscarton se face cu adezivi speciali de etansare.
La pardoselile din ciment sclivisit, suprafata trebuie sa se prezinte uniforma, fara asperitati si fisuri, iar
denivelarile sub dreptarul de 2 m sa nu depaseasca 2 mm. Se verifica prin ciocanire aderenta de stratul
suport.
Stratul de uzura nu trebuie sa prezinte urme de lovire, zgariere, ciobire, pete, rosturile trebuie sa fie
umplute in mod uniform.
RECEPTIA LUCRARILOR
La receptia preliminara a straturilor suport si de egalizare si a straturilor de uzura se va incheia proces
verbal de lucrari ascunse.Receptia preliminara se face pe faze de lucrari, la cererea Beneficiarului, dar
la cel putin 100 metri patrati.
La receptie se verifica:
- respectarea standardelor si a consistentei si caracteristicilor mortarului ( STAS 1030-85)
- respectarea dimensiunilor
- aderenta la suport prin sondaje,
Rezultatele se inscriu in PVLA (Proces verbal de lucrari ascunse).
Nu se admit umflaturi, crapaturi, fisuri, urme vizibile de reparatii locale, asperitati, pete, urme de lovire
etc.
Abateri admisibile :
- orizontalitate : 1mm/m, nu mai mult 2 mm pe dimensiunea incaperii.
- rosturi: 1mm/m, nu mai mult 2 mm pe dimensiunea incaperii.
- omogenitatea culorii: nu se admit discontinuitati de culoare.
44
45
Comisia de receptie examineaza lucrarile privind conditiile tehnice si de calitate de executie, precum si
constatarile in cursul executiei de catre organele de control. Se incheie proces verbal de receptie
conform prevederilor in vigoare specificandu-se eventualele remedieri necesare. In zonele cu defecte
majore lucrarile se refac integral.
Receptia finala
vigoare precum si a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini.
Prevederi finale
Prevederile din prezentul Caiet de Sarcini nu exclud obligativitatea respectarii de catre intreprinderea
constructoare si de catre Beneficiar, a tuturor actelor normative (STAS Const.departamentale si
republicane) care au referire la problemele ce fac obiectul Caietului de Sarcini si care sunt in vigoare la
data executiei lucrarilor.
MONTAJ MOCHETA
PARDOSELI EPOXIDICE
Instructiunile prezentate au doar caracter orientativ. Pentru instructiuni detaliate se va citi Fisa Tehnica
a produsului sau instructiuni speciale de aplicare, de la producator.
Pregatirea suprafetei este factorul determinant in obtinerea unei maxime aderente, care asigura
durabilitatea in exploatare si pastrarea in timp a calitatii acoperirii. Astfel:
1. Produsul se conditioneaza la temperatura de aplicare 24 ore inainte de aplicare.

2. Inainte de deschiderea ambalajului se indeparteaza praful sau alte urme de murdarie.
3. Se omogenizeaza produsul in ambalajul original, folosind un amestecator mecanic, in vederea
redispersarii eventualului sediment.
4. Inainte de utilizare este necesara filtrarea produsului.
5. Grundurile de amorsare se vor dilua, in functie de tipul de produs, prin adaugarea de diluant
recomandat de producator.
6. Se omogenizeaza bine componenta A in ambalaj folosind un amestecator mecanic, apoi se adauga
si componenta B in rapoartele prevazute in Fisa Tehnica a produsului.
Conditii de aplicare
1. Temperatura optima de aplicare a produsului: 15 - 30°C.
2. Umiditatea relativa a mediului max. 65%.
3. Temperatura suportului va fi cu cel putin 3°C peste temperatura punctului de roua pentru a evita
condensarea umiditatii pe suport, ce poate determina scaderea aderentei, a luciului sau aparitia de
basicari.
4. Produsele nu se vor aplica pe timp de ceata, ploaie, ninsoare, vant, in prezenta prafului sau cand
exista pelicula de apa sau gheata pe suprafata – suport.
5. Aplicarea sub 15°C poate fi facuta doar dupa instiintarea producatorului, cu materiale speciale
pentru acest scop, care pot cobori temperatura de formare a filmului pana la 0°C.
45
46
9. CAIET DE SARCINI - PLACAJE CERAMICE LA PERETI
Scop
Scopul prezentei instructiuni îl constituie documentarea punerii în opera a placajelor de faianta la
pereti.
Domeniul de aplicare
Placajele de faianta la pereti se executa în grupurile sanitare.
Pregatirea lucrului
-înainte de începerea lucrului se face verificarea, prin sondaj, a materialului aprovizionat. Placile de
faianta se verifica din punct de vedere dimensional si al planeitatii. Neconformitatile constatate sunt
aduse la cunostinta sefului de santier care împreuna cu reprezentantul beneficiarului stabilesc masurile
care se impun.
-se verifica si adezivul de montaj care urmeaza a fi utilizat: acesta nu trebuie sa prezinte zone întarite
datorita umiditatii, iar termenul de utilizare sa nu fie depasit.
- lucrarile de executie a placajelor de faianta se realizeaza numai cu scule corespunzatoare (din punct
de vedere a specificului lucrarii si al protectiei muncii). Taierea placilor se executa cu masina de taiat
faianta. Verificarea lucrarilor se face periodic cu ajutorul dreptarului din aluminiu cu bula de aer si cu
firul cu plumb, iar colturile la 900 se verifica cu winclul metalic.
-asigurarea sculelor, pastrarea si întretinerea lor cad în sarcina sefului de echipa.
-înainte de începerea lucrului se face preluarea frontului de lucru de catre seful de echipa faiantari (de
la seful de echipa zidari sau de la maistru), în prezenta sefului de santier.
Se completeaza formularul F PV 02/1.
-înaintea începerii lucrului, se îndeparteaza eventualele resturi de mortar, praf, pete de grasime, etc. si
se verifica planeitatea peretilor. Daca este cazul se fac remedieri pentru corectie.
-în încaperile în care se lucreaza se asigura temperatura si gradul de umiditate impuse de tipul de
adeziv folosit, astfel încât acesta sa-si dezvolte corect în timp caracteristicile fizico-mecanice la nivel
optim.
-lucrarile se executa numai de personal calificat corespunzator, formatia de lucru fiind alcatuita din doi
faiantari si un ajutor.
Acestia sunt instruiti de catre seful de echipa din punct de vedere al respectarii tehnologiei lucrarilor si
al protectiei muncii, care este responsabil de respectarea acestora.
Modul de executie
-se monteaza la nivel placi de reper la colturile încaperii.
-dupa montarea placilor de reper, se monteaza placile pe orizontala, în rânduri, de jos în sus si de la
stânga spre dreapta.
-rosturile dintre placi sunt de max. 3 mm si se realizeaza cu ajutorul distantierelor tip cruciulite.
-dupa cca. 6 ore de la montare, cu o cârpa umezita se îndeparteaza resturile de mortar adeziv, trecându-
se la umplerea (chituirea) rosturilor orizontale si verticale cu materialul indicat .
46
47
Verificari
Verificarea lucrarilor se face atât de catre executant cât si de catre seful de echipa la fiecare 2-3 rânduri
montate. Se verifica planeitatea, verticalitatea si corectitudinea rosturilor placajului executat.
-nu sunt admise devieri de la verticalitate si nici rosturi umplute cu mortar adeziv.
-devierea admisa la planeitate (distanta dintre dreptar si suprafata de placaj) este de max. 1 mm.
-devierea maxima a rosturilor între placi este de 1 mm pe placa.
-strapungerile (golurile) în suprafata placata nu trebuie sa fie vizibile în perimetrul obiectelor sanitare
sau aparatelor electrice care se monteaza pe aceste goluri.
-la linia de separare cu tâmplaria de aluminiu, etc., placajul ceramic trebuie sa patrunda sub pervaz pe
cel putin 10 mm.
-responsabilitatea executiei de calitate a lucrarilor revine executantului direct.
-seful de echipa este responsabil de realizarea verificarilor periodice, respectarea prescriptiilor
tehnologice, a detaliilor de executie stabilite si de luarea de masuri imediate si eficiente în cazul în care
constata abateri si neconformitati.
-maistrul sau seful punctului de lucru raspund de asigurarea conditiilor de lucru, a materialelor
necesare si de buna calitate, precum si de încadrarea subordonatilor în prevederile prezentelor
instructiuni de lucru.
Tratare neconformitati
Neconformitatile se trateaza prin refacerea lucrarilor pe zonele unde s-au constatat deficiente care
depasesc limitele admise.
Conditii de protejare
Se interzice lovirea placajelor executate sau orice alte actiuni care pot produce zgârierea, deplasarea
placilor proaspat aplicate, etc.
Se interzice murdarirea suprafetelor placate cu vopsele, grasimi, acizi, etc.
Conditii de receptie
La receptie se fac verificari privind:
-aspectul general al placajului,
-corespondenta cu prevederile stabilite
-modul în care au fost asigurate fixarile pe suport
-racordarea placajului executat cu tâmplaria, obiectele sanitare etc.
-existenta certificatelor de calitate pentru materialele puse in opera.
Protectia muncii
Protectia muncii se realizeaza prin asigurarea echipamentelor si sculelor specifice, în conformitate cu
prevederile normelor de protectia muncii în vigoare. Maistrul sau seful de lucru sunt responsabili de
instruirea generala si cea specifica conditiilor locului de munca
47
48
10. CAIET DE SARCINI - GLAFURI INTERIOARE SI EXTERIOARE
Prevederi generale
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executia pe santier a lucrarilor de glafuri si cuprinde conditiile
tehnice pentru:
- materiale necesare pentru prepararea staturilor suport.
- prepararea, transportul si punerea in opera a materialelor.
- controlul calitatii materialelor, a lucrarilor executate si a cerintelor indicate.
In cursul executiei lucrarilor de glafuri nu se va face nici o derogare de la prevederile prezentelor
prescriptii fara aprobarea prealabila - in scris – a Beneficiarului.
Constructorul si Beneficiarul sunt obligati sa respecte in afara caietului de sarcini toate prevederile
lucrarilor.
Executantul este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la
respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Beneficiarul va dispune
intreruperea lucrarilor pentru ca de comun acord sa se ia masurile de remediere ce se impun.
Lucrarile de glafuri exterioare si interioare nu se vor executa sub temperature de + 10 C.
Oprirea executiei lucrarilor sub temperatura de + 10 C este determinata de conditiile termoclimatice
Lucrarile de glafuri pot incepe numai dupa terminarea tuturor lucrarilor a caror efectuare simultana sau
ulterioara ar putea deteriora calitatea pardoselilor. Vor fi terminate urmatoarele lucrari:
- executarea instalatiilor de scurgere a apelor pluviale.
- executarea peretilor despartitori, niselor, montarea tocurilor usilor si ferestrelor.
- executarea instalatiilor, fara montarea obiectelor de instalatii.
- executarea instalatiilor electrice ingropate, fara montarea aparatelor.
- astuparea tuturor santurilor, strapungerilor din pereti si plansee.
- executarea lucrarilor de invelitori, inclusiv streasini, jgheaburi, burlane.
- montarea tocurilor usilor si ferestrelor.
- montarea oricaror instalatii exterioare a caror executie ulterioara ar putea
deteriora calitatea pardoselilor.
- tencuieli interioare si exterioare
Materiale
straturi suport.
straturi suport: din mortar de ciment marca M100, grosime medie 2 cm. Se va folosi mortar de ciment:
marca M100 cu dozajul volumetric 1 parte ciment, 3 parti nisip .
glafuri pentru exterior din piatra naturala
48
49
Glafuri din piatra naturala, profilate, cu lacrimar si panta 3%. Glafurile se vor executa (STAS 5090-66)
din piatra naturala rezistenta la inghet-dezghet si la expunere la soare, fara tendinte de ruginire,
rezistenta la soc, cu uzura mijlocie, duritate mijlocie, putin absorbanta la apa, semigrea.
Se va respecta STAS 5090-83, STAS 6200-71, 5089-71, STAS 6200-73, STAS9110-87.
glafuri pentru interior din piatra naturala
Glafuri din piatra naturala, profilate. Glafurile se vor executa (STAS 5090-66) din piatra naturala
rezistenta la expunere la soare, fara tendinte de ruginire, rezistenta la soc, cu uzura mijlocie, duritate
mijlocie, putin absorbanta la apa, semigrea.
Se va respecta STAS 5090-83, STAS 6200-71, 5089-71, STAS 6200-73, STAS9110-87.
Necesar de materiale
conform specificatii producator.
Executia lucrarilor de glafuri
Se executa si se verifica toate lucrarile de izolatii hidrofuge si termice prevazute la capitolul – Lucrari
de tamplarii.
Punerea in opera propriu-zisa

Executarea straturilor suport, se va face in conformitate cu prevederilor instructiunilor C130-78.
Stratul suport va fi asezat pe suportul de beton / zidarie umezit in prealabil. Denivelarile sub dreptarul
de 2 metri nu vor depasi 1 mm.
Executarea glafurilor exterioare se va face astfel:
peste stratul suport se asigura un strat - bariera de vapori din folie de polietilena, un strat izolator –
garnitura EPDM, si stratul de izolare termica si fonica din polistiren expandat rigid.
 se asigura panta glafului de minim 3%, spre exterior.
 glaful se prevede cu lacrimar.
 fixarea se face cu dispozitive mecanice si cu adeziv special pentru exterior.
 Adezivul se aplica pe stratul suport in prealabil umezit si pe elementul de placaj in strat subtire pe
intreaga suprafata si se piaptana cu mistria cu dinti fini.
 rosturile se etanseaza cu garnituri de tansare (EPDM).
 Executarea glafurilor interioare se va face astfel:
 peste stratul suport se asigura un strat izolator – garnitura EPDM.
 fixarea se face cu dispozitive mecanice si cu adeziv. Adezivul se aplica pe stratul suport in
 rosturile se etanseaza cu garnituri de tansare (EPDM).
49
50
Lucrarile de glafuri se vor executa numai in urmatoarele conditii climaterice: iarna, la temperaturi de
minim + 10 grd. C, vara intre +10 si +30 grd. C, umiditate 65%.
Lucrarile exterioare nu se vor executa pe ploaie, soare direct sau vant puternic.
Lucrarile de glafuri se aplica numai pe suport uscat.
Materialele utilizate la lucrarile de glafuri se depoziteaza in medii incalzite.
Controlul calitatii lucrarilor

Verificari ce se efectueaza inainte de a incepe lucrarile de glafuri.
Se verifica si se remediaza abaterile golurilor, pozitia tocurilor.
Verificari in timpul executiei lucrarilor de glafuri si a lucrarilor de glafuri executate.

Continuitatea si aderenta de stratul suport a glafurilor se vor verifica prin metode nedistructive (vizual,
usoara ciocanire, deplasare pe intreaga suprafata a presei de polizare, etc.).
Glafurile trebuie sa aiba placile intregi, cu muchii vii, sa adere la stratul suport, rosturile sa fie
continue, egale, paralele, denivelarea intre 2 placi alaturate sa fie mai mica de 0.5 mm iar sub dreptarul
de 2 m sa fie mai mica de 1 mm.
Se verifica respectarea dimensiunilor si pantelor..
Glafurile nu trebuie sa prezinte urme de lovire, zgariere, ciobire, pete.
Receptia lucrarilor
La receptia preliminara a lucrarilor se va incheia proces verbal de lucrari ascunse. Receptia preliminara
se se face pe faze de lucrari, la cererea Beneficiarului, dar la cel putin 100 metri liniari.
La receptie se verifica
- respectarea standardelor , asigurarea izolarii conform prevederilor din caietul de sarcini.
- pozitionarea corecta astfel incat sa nu fie astupate golurile de scurgere ale tamplariei.
Verifica rezultatele se inscriu in PVLA.
Nu se admit crapaturi, fisuri, urme vizibile de reparatii locale, asperitati, pete, urme de lovire etc.
Comisia de receptie examineaza lucrarile privind conditiile tehnice si de calitate de executie, precum si
constatarile in cursul executiei de catre organele de control. Se incheie proces verbal de receptie
conform prevederilor in vigoare specificandu-se eventualele remedieri necesare.
In zonele cu defecte majore lucrarile se refac integral.
Receptia finala
vigoare precum si a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Prevederi finale
Prevederile din prezentul caiet de sarcini nu exclud obligativitatea respectarii de catre intreprinderea
constructoare si de catre beneficiar, a tuturor actelor normative (STAS Const.departamentale si
republicane) care au referire la problemele ce fac obiectul caietului de sarcini si care sunt in vigoare la
data executiei lucrarilor.
50
51
11. CAIET DE SARCINI -- ZUGRAVELI SI VOPSITORII
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de zugraveli si vopsitorii.
GENERALITATI
Pentru realizarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va tine seama de Normativul C3 – 76, care
stabileste conditiile si modul de realizare si conditiile tehnice de calitate ale acestor lucrari.
LUCRARI PREGATITOARE
Înainte de începerea lucrarilor de zugraveli, toate lucrarile si reparatiile de tencuieli, glet, placaje,
instalatii sanitare, termice si electrice, trebuie sa fie terminate. Pardoselile reci de gresie, etc., vor fi
terminate, lustruirea facându-se dupa terminarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii.
La spatiile prevazute cu pardoseli din rasina epoxidica, zugravelile se vor executa înaintea aplicarii
îmbracamintii pardoselii.
Tâmplaria de aluminiu trebuie sa fie montata definitiv, accesoriile metalice trebuie sa fie montate
corect si buna lor functionare trebuie sa fie verificata cu exceptia armaturilor, a aparatelor oscilo-
basculante si a pieselor nichelate, care se vor fixa dupa vopsirea tâmplariei.
La lucrarile de vopsitorie, ultimul strat se va aplica numai dupa terminarea completa a zugravelilor si
înainte de fixarea îmbracamintilor pe pardoseli (curatire, lustruire).
Trebuie sa fie complet executate toate lucrarile de la fatada constructiei, ca: jgheaburi, burlane,
streasini, cornise, glafuri, socluri, etc. precum si trotuarele.
PREGATIREA SUPRAFETELOR
În cazul suprafetelor tencuite sau de beton plane si netede, toti porii ramasi de la turnare sau gaurile
survenite de la transport, montaj ori turnare (în cazul peretilor din monolit) se vor umple cu mortar de
ciment-var, dupa ce în prealabil gaurile si dungile în relief au fost îndepartate, astfel ca sa rezulte
suprafetele netede. De asemenea, petele cu urme de decofrol, se vor freca cu piatra de slefuit sau cu
perii de sârma. Suprafetele cu glet de ipsos trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi sau fisuri.
Toate fisurile, neregularitatile se chituiesc de catre zugravul vopsitor sau se spacluiesc cu pasta de
aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituirea defectelor izolate se prepara
din doua parti ipsos si o parte apa (în volume). Compozitia se va prepara în cantitati care sa poata fi
folosite în cel mult 6 minute de la preparare.
Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura, grasimi, mortar, vopsea veche,
noroi, gheata, zapada etc. Rugina se departeaza prin frecare cu perii de sârma, spacluri de otel,
razuitoare, dalti, piatra abraziva sau prin sablare sau ardere cu flacara; în cazuri speciale se vor folosi
bai de spalare si decapare acida, în instalatii industriale sau paste decapante. Petele de grasimi se sterg
cu tampoane înmuiate în solventi whitespirit, terebentina, benzina usoara. Se interzice folosirea
petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot înlesni coroziunea metalului. Confectia metalica de la
balustrade va fi în prealabil grunduita cu un grund anticoroziv corespunzator vopselei care se aplica.
51
52
CONDITII DE EXECUTIE
Zugravelile si vopsitoriile se vor executa în conformitate cu prevederile din normativ. Lucrarile de
finisare a peretilor si tavanelor se vor începe numai la o temperatura a aerului, în mediul ambiant, de
cel putin + 5o C în cazul zugravelilor pe baza de apa si cel putin 15oC, în cazul vopsitoriilor sau al
finisajelor cu polimeri. Acest regim se va mentine în tot timpul executarii lucrarilor cel putin înca 8 ore
pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii si finisaje cu polimeri, dupa executarea lor.
Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii
(în conditiile de temperatura care sa permita uscarea suprafetei); de asemenea, se evita lucrul la fatade
în orele de însorire maxima sau vânt puternic, pentru a evita uscarea si craparea peliculei.
VOPSITORII CU VOPSEA ALCHIDICA SAU DE ULEI

Vopsitoriile cu vopsea alchidica se aplica pe suprafete exterioare de lemn (pazii, elemente streasina
infundata etc.) si pe confectia metalica (balustrade etc.).
Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor trebuie sa corespunda standardelor de stat si normelor
interne ale unitatilor producatoare.
Materialele folosite sunt:
- vopsea, lacuri si emailuri pe baza de ulei NI 90-61
- chituri pe baza de ulei STAS 6592-80
- diluant 104 STAS 3124-75
- benzina STAS 45-75
- hârtie de slefuit SR 1581:1994
- ulei de in sicativ STAS 16-80
Vopsitoria de ulei se aplica dupa terminarea lucrarilor pregatitoare.
Confectia de lemn si metalica se furnizeaza pe santier gata grunduita cu grund de îmbinare, respectiv
grund anticoroziv.
Dupa grunduire se executa chituirea defectelor locale, slefuirea locurilor chituite si stergerea de praf
dupa slefuire. Aplicarea vopselei se face în 3 straturi. Straturile de vopsea succesive se întind pe
directii perpendiculare unul fata de celalalt. Dupa aplicarea primului strat de vopsea, acesta se
netezeste cu pensule speciale cu parul moale, dupa uscare suprafata se slefuieste cu hârtie de slefuit.
Slefuirea si aplicarea unui nou strat se face numai dupa minim 24 de ore de la aplicarea stratului
precedent, dupa uscarea acestuia. Dupa aplicarea ultimului strat de vopsea, acesta se va tufui sau se va
netezi cu pensule moi.
Încaperea unde se vopseste trebuie sa fie lipsita de praf si bine aerisita. În încaperile unde se produc
vapori de apa, suprafetele vopsite nu se tufuiesc, acestea trebuind sa ramâna netede pentru o mai buna
întretinere.
Aderenta vopsitoriilor se constata prin frecare usoara cu palma pe perete. Aspectul vopsitoriei se
verifica vizual avându-se în vedere urmatoarele:
- suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi
ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat,
- la vopsitoriile executate pe elemente de lemn si metalice se va verifica vizual buna acoperire cu
pelicula de vopsea a suprafetelor bine chituite si slefuite în prealabil, se va controla ca accesoriile
52
53
metalice vizibile sa nu fie patate cu vopsea. Se va examina vizual daca elementele supuse procesului de
vopsire sunt vopsite în culorile prescrise si daca vopseaua este de culoare uniforma.
ZUGRAVELI LAVABILE INTERIOARE

SCOPUL PROCEDURll
Prezenta procedura are ca scop documentarea modului de executare a zugravelilor lavabile cu vinarom.
DOMENIUL DE APLICARE
Procedura se aplica pentru zugraveli lavabile cu vinarom, pe glet de ipsos sau placi de gipscarton.
Procedura este întocmita pentru executarea zugravelilor la constructii civile si industriale.
DOCUMENTE DE REFERINTA
Pentru realizarea activitatilor legate de domeniul de aplicare a prezentei proceduri, se au în vedere
urmatoarele documente de referinta:
Legea 10/1995 privind calitatea în constructii;
HGR 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind aplicarea Legii 10/1995;
Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente acestora, Indicativ
C 56-85;
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii Indicativ
0300-93;
DEFINITII
Pentru scopurile acestei proceduri se utilizeaza definitiile din SR ISO 8402/1995, precum si
reglementarile tehnice specific din domeniului de aplicare mentionat.
DESCRIERE SI RESPONSABILITATI
Lucrari pregatitoare:
Se verifica planeitatea peretilor si tavanelor si gradul de încarcare cu gips la rosturi, în cazul peretilor
de gips carton. În cazul în care, la verificare, peretii sau tavanele prezinta neplaneitati, se reface
tencuirea si gletuirea suprafetelor.
Executia propriu-zisa:
Se slefuieste suprafata de zugravit cu hârtie sticlata, manual sau mecanic.
Se executa micile reparatii, umplând micile goluri sau zgârieturi cu ipsos sau un înlocuitor adecvat.
Se slefuieste din nou suprafata, pâna se obtine o suprafata neteda la pipait.
Se aplica un strat de grund pentru amorsarea suprafetei. Se aplica uniform pe întreaga suprafata.
Se executa micile reparatii, pentru asperitatile devenite vizibile dupa aplicarea grundului.
Se executa slefuirea zonelor pe care s-au executat reparatii.
Se aplica primul strat de vinarom, cu pensula, uniform pe întreaga suprafata.
Se aplica, succesiv, si cu pauza pentru uscare, stratul 2 si 3, cu trafaletul.
În zonele în care se considera ca stratul de zugraveala nu a acoperit suficient, se poate aplica înca un
strat suplimentar de vinarom cu diluare mai mare decât stratul initial.
53
54
MASURI DE PROTECTIA MUNCII

La executarea lucrarilor de zidarii se respecta prevederile aplicabile în vigoare.
10.6.7. MASURl DE PAZA CONTRA INCENDIILOR

Se respecta prevederile normelor aplicabile în vigoare.
10.6.8. VERIFlCAREA Sl RECEPTIA LUCRARILOR

În timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea
dispozitiilor privind îndeplinirea prevederilor prezentei proceduri. Compartimentul de asigurare a
calitatii include în planul calitatii pe lucrare încercarile si verificarile prevazute. Responsabilul CTC
controleaza modul de realizare a verificarilor si încercarilor, precum si respectarea conditiilor
tehnologice si de calitate prevazute.
54
55
12. CAIET DE SARCINI - TÂMPLARIE DIN PVC/AL CU GEAM TERMOPAN;

TAMPLARIE METALICA, TAMPLARIE DIN LEMN STRATIFICAT
GENERALITATI
Tâmplaria va fi depozitata în încaperi uscate, ferite de ploaie si raze solare, ferite de vânt si de
degradare prin lovire, prevazânduse spatii de circulatie între stive. Pe durata transportului, se vor evita
socurile si loviturile, acestea putand avea drept urmari defecte de functionare neacoperite probabil de
garantie.
Transportul tâmplariei se face cu mijloace de transport acoperite. Accesoriile metalice demontabile
(sildurile si mânerele) vor fi livrate în ladite bine asamblate pentru a evita deprecierea lor.
Înainte de începerea lucrarilor de montare a tâmplariei, trebuie verificate si receptionate lucrarile de
zidarie în ceea ce priveste planeitatea peretilor exterior, respectiv dimensiunile golurilor.
SPECIFICATII TEHNICE-TAMPLARIE PVC / AL

La executarea tâmplariei exterioare din PVC/AL cu geam termopan se consulta si se relationeaza cu
tablourile de tâmplarie.
Se verifica urmatoarele:
-pozitionarea tâmplariei exterioare
-functional este constituita din mai multe tipuri de obiecte: ferestre si usi.
-ferestrele sunt prevazute cu ochiuri mobile indicate în tabloul de tâmplarie cu functiunea de ventilare
naturala si de evacuare a fumului în caz de incendiu.
-în rostul dintre zidarie si toc se aplica un strat de etansare din spuma poliuretanica, în grosime
uniforma pe toata înaltimea si latimea tocului.
-la tâmplaria exterioara, peste stratul de etansare se aplica un chit plastic sau elastic.
-la ferestre, spre interior, se vor monta glafuri, respectându-se urmatoarele:
glafurile vor fi croite dintr-o bucata, depasind lungimea ferestrei cu 6 – 8 cm, pentru a se executa direct
întoarcerea pe verticala a glafului. Spre exterior se vor monta solbancuri. Glafurile si solbancurile vor
depasi finisajul interior / exterior cu 2 – 3 cm.
Conditii de performanta:
a. Rezistenta la solicitari mecanice
Generalitati:
Deformatiile datorate variatiilor de temperatura, vântului sau solicitarilor seismice nu trebuie sa
distruga sau sa deterioreze periculos nici o parte a închiderilor exterioare.
b. Comportarea la foc
Panourile tâmplariei exterioare vor fi incombustibile (CO) si rezistente la foc 15 min.
Conform Ordin nr. 29 / N din 14.04.96 al MLPAT „Norme tehnice de proiectare si realizare a
constructiilor privind protectia la actiunea focului ” – indicativ P 118 – 99, se vor avea în vedere
urmatoarele: limita de rezistenta la foc trebuie sa fie minimum 15 min.
55
56
c. Izolarea termica
Panourile vitrate si tâmplaria de exterior vor fi realizate din doua foi de geam, cu interspatiu aer.
K = 1,4 W/ (mp.K), (pentru termopan si/sau profile)
R = 0,5 mpK/W
Profilele pentru tâmplaria de exterior vor fi cu rupere de punte termica din grupa 2.1 (conf. DIN 4108)
d. Posibilitatea de aparitie a condensului

În conditii de temperaturi scazute la exterior:
- t ext = - 15°C
- t int = + 22°C
Pentru evitarea aparitiei condensului se vor lua masuri corespunzatoare în ceea ce priveste
conditionarea aerului.
e. Etanseitatea la apa si aer

Etanseitatea la apa de ploaie sub actiunea vântului se considera corespunzatoare daca panoul se
încadreaza în clasa E4 conf. UNI EN 86.
Sistemele de tâmplarie utilizate vor asigura drenarea spre exterior a infiltratiilor accidentale de apa si
aerarea zonei perimetrale a geamurilor.
Permeabilitatea la vapori trebuie sa fie mai mica de 1g / mp în 24 de ore.
f. Izolarea acustica
Închiderile exterioare trebuie sa reduca:
- transmiterea zgomotelor aeriene din exterior;
- transmiterea zgomotului de ploaie sau grindina;
- transmiterea zgomotelor aeriene sau de impact dintr-un spatiu interior în altul prin intermediul
structurii proprii;
g. Cerinte privind aspectul

Pentru toate elementele fatadelor, vizibile din interior sau exterior, culoarea si stralucirea vor ramâne
constant pe o perioada cât mai mare. Eventualele modificari ale acestora vor fi uniforme.
Se vor evita pe cât posibil, prinderi aparente.
Deformatiile de planeitate nu trebuie sa depaseasca 1 cm / fatada.
h. Cerinte de mentinere a calitatii în timp (durabilitatea)

Cu exceptia partilor usor înlocuibile, se cere garantarea durabilitatii în timp pe o perioada de 50 ani. Se
accepta, ca usor înlocuibile, parti ale lucrarii care se pot înlocui usor si care nu pun probleme speciale
de aprovizionare.
56
57
ASIGURAREA CALITATII
Firmele ofertante pentru executia lucrarilor de închidere vor prezenta documentele de agrementare si
omologare în România si în Comunitatea Europeana pentru sistemele de tâmplarie utilizate (profile,
garnituri, chituri, feronerii) pentru panourile de închidere si pentru dispozitive de automatizare
încorporate.
Pentru asigurarea rezolvarii tuturor detaliilor (în special a racordurilor cu restul elementelor de
constructie), executantul va fi unic si îsi va expune în cadrul ofertei conceptul de realizare a sistemului
de repere, utilizat pentru încadrarea în parametrii de calitate si timpii specifici lucrarii.
Se va lua în considerare ca începerea montajului va preceda terminarea executiei structurii de
rezistenta.
Se vor prezenta metodele si modalitatile de verificare a etanseitatii si izolarii.
Se va specifica sistemul de masuri de protectie adoptat pentru varianta de executie propusa.
DATE ASUPRA PRODUSELOR
Materiale:
a. Compozitia materialelor
Pentru realizarea închiderilor vitrate se va folosi la exterior geam termopan clar. Etansarea acestora se
va face cu chit siliconic rezistent la actiunea razelor ultraviolete.
Suruburile si accesoriile folosite la montajul tâmplariei vor fi inoxidabile sau protejate anticoroziv din
fabricatie.
Etansarile perimetrale se realizeaza cu benzi butilice autoadezive sau benzi din cauciuc lipite cu
adezivi speciali.
Etansarea ochiurilor mobile fata de partile fixe se va face cu cel putin doua rânduri de garnituri.
Etansarile perimetrale ale panourilor de tâmplarie se vor efectua cu chituri siliconice, spuma
poliuretanica si alte material compresibile. Chiturile siliconice expuse actiunii razelor solare vor fi
rezistente la razele ultraviolete, conform specificatiilor producatorului de sistem.
Termoizolatiile se vor realiza cu vata minerala sau alte materiale incombustibile.
b. Finisari
Geamul tâmplariei exterioare va fi clar din fabricatie.
Suprafata vizibila a feroneriilor partilor mobile va fi finisata prin vopsire într-o culoare apropiata de
culoarea profilelor tâmplariei din PVC/AL.
c. Documente de atestare
Nu se vor folosi decât materiale si sisteme agrementate în România.
La livrare se va face certificarea provenientei materialelor si a calitatii tratamentelor aplicate acestora
prin verificarea marcajelor si documentelor însotitoare.
Componente:
a. Structuri de sustinere
Structurile de sustinere (montanti, rigle, profile de sustinere) vor fi dimensionate în concordanta cu
solicitarile mecanice preconizate.
57
58
Profilele cu care se va realiza tâmplaria de exterior vor fi dimensionate în concordanta cu solicitarile

mecanice corespunzatoare, urmarindu-se si obtinerea unui aspect unitar al tâmplariei pe fiecare fatada.
b. Elemente de închidere
Închiderile tâmplariei exterioare se vor realiza cu panouri termopan cu urmatoarea alcatuire:
- geam float transparent 4 mm
- spatiu aer
- geam float transparent 4 mm
Geamurile termopan vor fi realizate cu dubla sigilare, cu butil si silicon. Se va preveni formarea
condensului în spatiul dintre foile de geam prin folosirea de saruri deshidratante.
c. Elemente de izolare/etansare
Racordurile perimetrale se vor izola cu vata minerala si se vor etansa cu banda butilica sau de cauciuc.
d. Sisteme de actionare (feronerii)

Feroneriile trebuie sa fie destinate a fi montate fara prelucrari mecanice, pentru a se asigura un reglaj
rapid si usor. Ochiurile mobile de interventie în caz de incendiu vor avea sisteme de actionare si
închidere în exterior.
Confectionare
a. Verificarea caracteristicilor materialelor ce intra în fabricatie
Se va verifica daca sistemele de tâmplarie contin elementele necesare, conforme cerintelor functionale
si de aspect.
b. Verificarea datelor de executie cu releveele amplasamentului

Confectionarea se va realiza numai dupa verificarea de catre executant prin releveu.
c. Verificarea calitatii. Documente de fabricatie

În timpul confectionarii ramelor de tâmplarie se vor avea în vedere:
- precizia realizarii îmbinarilor
- corespondenta dimensionala a ramelor mobile cu ochiuri fixe în care se încadreaza
- dimensionarea si pozitionarea corecta a garniturilor
- realizarea drenajelor de apa si a aerarii zonei perimetrale a geamurilor
- sigilarea îmbinarilor
- montajul corect al feroneriilor pentru a se asigura o manevra usoara si sigura a panourilor mobile
Dupa realizarea confectiilor se va face verificarea etanseitatii acestora si a manevrabilitatii partilor
mobile ca si a corectei functionari a sistemelor de siguranta în caz de manevrare gresita.
În cazurile în care este necesar se vor monta limitatoare ale deschiderii ochiurilor mobile.
Se va verifica corecta dimensionare si conservarea calitatii suprafetelor aparente ale acestora.
Furnizorul va pune la dispozitia beneficiarului certificatele de calitate ale materialelor folosite, ale
tratamentelor aplicate acestora si ale produselor realizate.
58
59
d. Masuri de protejare a confectiilor pâna la punerea lor în opera

Materialele si confectiile vor fi transportate la locul de montaj bine ambalate pentru a se evita orice
deteriorare a acestora. Mecanismele vor fi protejate cu folii din mase plastice expandate.
Se recomanda înfolierea cu folii adezive a profilelor de tâmplarie. Astfel se va evita pe timpul
montajului sau ulterior acestuia, ca pe suprafetele tâmplariei, sa cada picaturi de ciment, var, vopsea
sau alte materiale care pot afecta finisajul.
Va fi exclusa folosirea sudurilor în apropierea materialelor si confectiilor.
EXECUTIE
Verificari
a. Examinarea suprafetelor de montaj
Înainte de intrarea în fabricatie a elementelor componente se vor cunoaste datele exacte ale
elementelor de închidere adiacente. Executia lucrarilor se va face conform planurilor tehnologice ale
montatorului.
b. Verificarea furniturilor aprovizionate

Se va verifica calitatea materialelor si a confectiilor furnizate, a finisajelor suprafetelor si a
caracteristicilor de performanta ale acestora.
c. Verificarea punctelor de racord la sursa de energie

Se va verifica daca se poate asigura un acces usor de la locul de montaj la punctele de racord la sursa
de energie electrica si daca racordarea se face în conditii de asigurare a protectiei muncii.
Lucrari pregatitoare
a. Receptii fronturi de lucru
Se vor desfasura conform graficelor de esalonare a lucrarilor si conform clauzelor de contract.
b. Amplasare dispozitive / instalatii de montaj (nacele, schele, etc.)
Se vor asigura instalatii de acces si de ridicare a materialelor la locul de montaj, conform normelor.
Se va exclude accesul prin zonele expuse caderii de materiale.
MONTAJ
Montajul tâmplariei din PVC se va executa de aceeasi firma, ce va asigura pe tot parcursul desfasurarii
ritmicitatea operatiilor,integrarea lucrarilor de etanseitate si garantarea lucrarii în ansamblu.
Montarea elementelor de închidere

Se va asigura fixarea sigura, dar suficient de elastica a elementelor de închidere, astfel încât sa fie
excluse desprinderea sau deteriorarea acestora datorita actiunii vântului, a socurilor accidentale sau a
solicitarilor seismice.
Se va asigura aerarea ramelor de tâmplarie si dirijarea spre exterior a apei patrunse accidental.
Sistemele de montaj trebuie sa permita dilatarea libera a acestora, fara sa produca zgomote sau sa
transmita vibratii structurii.
59
60
CONTROLUL MONTAJULUI SI RECEPTIA LUCRARILOR

Dupa terminarea lucrarilor de montaj se va face receptia de functionare a ferestrelor si usilor. Se
verifica:
-verticalitatea tocurilor si a captuselilor (nu se admit abateri mai mari de 1 mm/m).
-fixarea tocului în zidarie cu ajutorul unui numar suficient de suruburi, executarea corecta a izolatiei
de etansare între toc si golul ferestrei sau usii si acoperirea cu chit permanent elastic, racordarea
tencuielilor, acoperirea cu baghete;
-functionarea cu usurinta a cercevelelor, foilor si accesoriilor metalice de închidere, deschidere si
blocare;
-daca glafurile protejeaza bine îmbinarea între tâmplarie si zidarie;
-glafurile interioare vor fi montate cu o panta catre interior de 1 % si la aceeasi înaltime fata de
pardoseala camerei;
-abaterile de la planeitate a foilor de usi sau a cercevelelor mai lungi de 1,5 m trebuie sa fie mai mici
de 1 % din lungimea pieselor respective;
-potrivirea corecta a foilor de usi si a cercevelelor pe tocuri, pe toata lungimea faltului respectiv, nu
trebuie sa depaseasca 2 mm;
-lacasurile de patrundere a zavoarelor în pardoseala si tocuri, trebuie protejate prin placute metalice sau
alte dispozitive bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului;
Receptii:
-lucrarile pot fi receptionate partial la terminare prin întocmirea de rapoarte si procese verbale.
-se vor stabili lucrarile care sunt subiect de reclamatie si fiecare parte va face cunoscute propriile
obiectii.
-receptiile partiale nu implica acceptarea lucrarilor ca atare, aceasta fiind subiectul testarilor finale.
-stabilirea performantelor partiale sau detectarea de defecte partiale nu va împiedica receptia, atâta
timp cât exista acordul de completare si / sau remedierea lucrarilor.
-toate angajamentele furnizorului privind supravegherea si întretinerea lucrarilor receptionate, vor
înceta la data procesului-verbal de receptie.
Testari:
-la receptionarea lucrarilor se vor efectua testari prin examinare încrucisata, cu asistenta unor
specialisti, în termenii de contract.
-se va verifica buna functionare a tuturor elementelor si sistemelor de închidere / deschidere speciale.
-se vor întocmi rapoarte de testare. Acestea nu constituie certificate de garantie, dar certifica o executie
corecta a lucrarilor si absenta defectelor aparente.
-testarea se va efectua în termen de 30 de zile de la terminarea lucrarilor.
SISTEME DE ÎNTRETINERE
Întretinere directa în spatii accesibile
Întretinerea lucrarilor se va face conform manualelor de întretinere si specificatiilor furnizorului.
În principal se vor efectua, periodic si exceptional (în conditii deosebite) operatii de curatire si
verificari ale calitatii finisajelor si ale bunei functionari a mecanismelor.
60
61
MANUAL DE ÎNTRETINERE
Verificari periodice
a. Finisaje
-se va verifica lunar aspectul finisajelor
-deteriorarea, ciupituri, exfolieri, decolorarea sau patarea puternica a stratului de finisare va fi
remediata de montator.
b. Elemente de sustinere, rame

-se va verifica lunar planeitatea si forma ramelor de tâmplarie.
-în cazul în care apar abateri de planeitate sau de forma (curbarea profilelor) fara cauze cunoscute se va
apela de urgenta la montator pentru remediere.
c. Ochiuri mobile
-se va verifica lunar uniformitatea rostului dintre rama mobila si rama fixa.
-se va verifica lunar usurinta manevrarii si functionarea corecta si fara zgomote neobisnuite a
mecanismelor.
-se va verifica lunar asigurarea mecanismelor la actionarea gresita.
-se va verifica lunar starea de curatenie a ramelor si mecanismelor si pozitionarea garniturilor.
-în caz de blocare a mecanismului sau de cedare a unei componente a acestuia nu se va încerca
remedierea defectiunii iar aceasta se va face numai de personal specializat.
-se vor face verificari exceptionale pe timp de furtuna însotita de ploaie sau ninsoare asupra etanseitatii
ramelor mobile iar în cazul în care apar infiltratii de apa se va verifica sistemul de drenare a apei.
Lucrari de întretinere
Suprafetele geamurilor, profilele de PVC se spala cu detergenti destinati special acestui scop, se clatesc
cu apa, dupa care se usuca. Amprentele digitale, petele de grasime, vopsea sau mastic, care ramân pe
sticla, pot fi curatate cu solventi pe baza de acetona, metilacetona sau amoniac, în conditiile în care
acesti produsi nu intra în contact cu garniturile sau cu suprafetele profilelor.
Este interzisa curatarea suprafetelor finisate cu produse abrazive, solutii acide (în special cele care
contin clor sau fluor) sau alcaline.
În cazul în care gradul de poluare este ridicat sau în cazul în care pe suprafetele finisate se depun
reziduuri metalice sau de ciment, se va mari numarul de spalari pentru a evita acumularile de praf sau
particule abrazive.
Eventualele particule de praf patrunse în spatiile înguste se vor îndeparta cu perii sau pensule.
Mecanismele se vor curata prin stergere cu materiale textile moi sau cu bucati din piele moale si se vor
gresa în concordanta cu tehnologiile furnizorului.
Este interzisa demontarea mecanismelor, feroneriilor sau a panourilor de închidere, în vederea curatirii
de catre persoane neautorizate.
61
62
13. CAIET DE SARCINI – LUCRARI DE HIDROIZOLATII
GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia hidroizolatiilor. Lucrarile de
hidroizolatii se vor executa pentru acoperisurile de tip terasa necirculabila, pentru acoperisurile tip
sarpanta cu invelitoare din tigla si pentru grupuri sanitare si bai.
Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, insa orice modificari sau completari se vor putea face numai
cu avizul Beneficiarului.
La executarea lucrarilor se vor utiliza materialele consemnate in Caietul de sarcini sau similare.
Constructorul va prezenta spre aprobare Beneficiarului mostre si date tehnice ale materialelor si
produselor ce urmeaza a fi puse in executie. Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de
contractant şi aprobata de catre Beneficiar.
DOCUMENTE CONEXE
Hidroizolatiile se vor face in conformitate cu ’’Normativul privind proiectarea, executarea si
exploatarea hidroizolatiilor la cladiri’’ – NP 040 – 2002.
Hidroizolarea acoperisurilor de tip terasa se va face dupa montarea termoizolatiei. In acest sens se va
consulta si caietul de sarcini pentru TERMOIZOLATII.
CONTINUT
A. Aceasta sectiune include sistemele de membrane din folie hidroizolanta.
B. Tipurile de folii hidroizolatoare specificata in aceasta sectiune include urmatoarele :
1. Membrane hidroizolante termosudabile dublu strat, cea din exterior cu ardezie – pentru
hidroizolarea acoperisurilor tip terasa necirculabila
2. Membrane hidroizolante din EPDM (monomer de etilendiena), folie bituminoasa preturnata, PVC
(policlorura de vinil), hidroizolatie pe baza de bitum modificat cu polimeri sau similare – pentru
hidroizolarea bailor si a grupurilor sanitare
3.Folie polietilena, membrana din cauciuc sau similar pentru hidroizolarea sarpantei;
PERFORMANTELE SISTEMULUI
General: Furnizati produse de tip folie hidroizolanta care au fost produse si instalate pentru a stabili si
mentine etansarea la apa continua.
ASIGURAREA CALITATII
A. Lucrarile trebuie sa fie conforme cu:
 STAS 2355/1-85
 STAS 2921-76
 C 217-83
 C 234-91
 C 37-88
62
63
 C 172-88
 SR EN 87-94
 SR EN 163- 94

B. General: Furnizati materiale identice cu cele ale caror caracteristici de performanta indicate au fost
determinate in acord cu metodele de testare standardizate in Romania, sau de alte organizatii de
inspectie si testare acceptabile pentru autoritatile in drept. Identifica produse cu marcaje a testelor
aplicate si organizatiile de inspectie.
C. Calificarile fabricantului: obtineti materiale de hidroizolare de fiecare tip cerut de la un singur
fabricant de cea mai mare marime posibila. Furnizati materialele secundare doar din cele
recomandate de fabricanti materialelor primare
CONDITII DE SANTIER
A. Substrat: Incepeti lucrul dupa ce constructia suport, deschiderile si golurile au fost realizate iar
suprafetele sunt eliberate de zone cu apa stagnanta sau in curgere, ghiata si chiciura. Verificati ca
betonul este uscat, neted si eliberat de colturi iesite ascutite sau aspre, poros, segregari, cu adancituri
si iesinduri.
B. Vremea: Incepeti cu hidroizolarea si lucrarile asociate doar cand conditiile de vreme existente sau
probabile va permit ca lucrarea sa fie realizata in acord cu recomandarile si cerintele de garantie.
MATERIALE
1. MEMBRANA HIDROIZOLANTA TERMOSUDABILA

Membrana impermeabila de inalta performanta pe baza de bitum de petrol in amestec cu polimeri APP
si SBS , armata cu impaslitura din poliester sau fibra de sticla.
Armarea cu impaslitura din poliester asigura performante mecanice crescute iar componentele
elastomerice permit o foarte buna comportare a materialului la temperaturi joase.
Membranele trebuie sa contina protectii ale suprafetelor impotriva autoaderentei astfel: -pe suprafata
inferioara cu un film termofuzibil de polietilena de 10 g\mp care va fi topit in timpul aplicarii; -la
partea superioara fie cu nisip autoaderent , fie cu granule minerale de ardezie divers colorata. 1.
Duritate: 50 la 70 plaja A, conform standardelor
2. Rezistenta la intindere (10Mpa), conform standardelor
3. Elongatie maxima 300%, conform standardelor
4. Temperatura de sfarmare: (-59grade C), conform standardelor
5. Rezistenta de imbatranire la caldura: Cresterea duritatii este de maximum 15 puncte, reducerea in
elongatie este de maxim 30%, si pierderea rezistentei la intindere de maxim 15 %( 168 ore la 116
grade C), conform standardelor
6. rezistenta la imbatranire cu ozon : Nici o spartura dupa 168 ore expunere la esantion 50% elongatie
la 40 grade C si 100MPa ozon, conform standardelor
7. Rezistenta la absorbtia de apa: Mai putin de 0.5% crestere de volum dupa 72 ore imersie (la 100
grade C), conform standardelor
63
64
2. HIDROIZOLATIE BAI
Hidroizolatie in strat gros; aplicare prin pulverizare.
3.HIDROIZOLATIE SARPANTA
Membrana impermeabila montata la rece prin lipire.
MATERIALE AUXILIARE
A. Adeziv si banda de rost: Furnizati tipuri de compusi adezivi si benzi recomandati de fabricantul de
folie hidroizolanta pentru legatura cu substratul (la cerere), pentru coaserea hidroizolatiilor in
membrane si pentru hidroizolarea rosturilor intre membrana si sorturi, suprafetele adiacente si
strapungeri prin membrana.
B. Materiale de sorturi: Mai putin unde este indicat altfel furnizati tipurile de folii flexibile din
materiale pentru sorturi la recomandarea fabricantului de folii hidroizolatoare.
EXECUTIE
PREPARARE
A. General: Respectati instructiunile fabricantului pentru prepararea suprafetei.
B. Pe planseele de beton, imediat inainte de plasarea foliei hidroizolante, slefuiti sau indepartati
mecanic usor de pe suprafata iesinduri care ar putea strapunge si compusi de priza care ar putea
interfera cu sistemele legate deplin. Curatati platforma de materiale prin maturare si aspirare.
MONTARE
A) MEMBRANA HIDROIZOLANTA TERMOSUDABILA - dublustrat
- se va monta la acoperisurile de tip terasa, dupa termoizolarea acestora cu placi polistiren extrudat
ignifugat de 15cm grosime
1. Pregatire suprafata
2. Aplicare strat suplimentar de intarire;
3. Inlocuire receptoare pluviale si parafrunzare;
4. Montare deflectoare;
5. Amorsare suprafata pentru aplicarea primului strat de membrana bituminoasa;
6. Aplicarea primului strat de hidroizolatie – membrana bituminoasa armata cu fibra de sticla (tipuri
membrane);
7. Amorsare suprafata pentru aplicarea celui de-al doilea strat de membrana bituminoasa;
8. Aplicarea stratului doi de hidroizolatie – membrana bituminoasa cu poliester si strat de ardezie
(tipuri membrane);
9. Reasezare nisip/pietris/dale, dupa caz.
64
65
B) HIDROIZOLATIE INCINTE UMEDE

Procedura se referă la lucrările de etanşare a suportului, fără rosturi, prin aplicarea unei amorse
hidrofobizante sau a unor folii de etanşare elastice, funcţie de gradul de solicitare la umezeală (ex:
bucătării, băi, cabine de duş, rezervoare de apă potabilă, bazine de înot, terase, etc.)
Procedura
Suportul trebuie să fie uscat, rezistent, lipsit de praf, substanţe decapante (vopsele) şi resturi de ulei de
decofrare.
Suporturile pe bază de ciment care nu prezintă o planeitate suficientă vor fi nivelate cu mortar de
egalizare la pereţi şi cu masă de şpaclu autonivelantă în cazul pardoselilor (neplaneitatea admisă la
dreptar de 2,5 m este de 4 mm).
Se vor executa lucrările a căror realizare ulterioară ar putea produce degradarea hidroizolaţiei.
Se vor monta elementele înglobate.
Se vor respecta timpii de uscare pentru tencuieli şi pentru şape (14 zile). Pentru beton se va avea în
vedere perioada de consumare a contracţiilor (3 luni).
Executarea propriu-zisa a lucrărilor .
Executarea lucrărilor se va efectua în concordanţă cu prevederile fişelor tehnologice.
Produsele utilizate sunt:
- Gipsgrund
- Emulsie adezivă / Kleberemulsion
- Folie fluidă de etanşare / Flussigfolie
- Folie de etanşare / Dichtfolie
Alegerea soluţiei optime de hidrofobizare se va face având în vedere climatul hidric al încăperii. În
tabelul următor sunt prezentate condiţiile şi măsurile de adoptat pentru domenii concrete de utilizare.
Grupa de solicitare
W1 W2 W3 W4
Tipul solicitării
Durata şi intensitatea solicitării
Umiditate relativă Mărită, fără Mărită pe durată Mărită pe Mărită pe
(apă de condens) condens scurtă, eventual durată scurtă, durată lungă,
condens apă de apă de
condens condens
Apă-spălare Ştergere umedă Ştergere umedă Spălare Spălare zilnică

periodică periodică, spălare periodică
Apă-stropire - Scurtă durată, redus Scurtă durată, Lungă durată,

spre mediu puternic mediu spre
puternic
65
66
Exemple Locuinţe: WC, Locuinţe: bucătării şi Locuinţe: Industrial:

holuri, casa băi; Industrial: WC-uri duşuri, zona bucătării,
scării stropită lângă instalaţii de
chiuvetă duşuri,
spălătorii de
vase
2. Materiale Betonol recomandate

Tencuiala de - - - -
ciment
Tencuiala de - -
Măsuri Flüssigfolie Flüssigfolie
ciment-var
pregătire
suport - Nu sunt
Ipsos Gipsgrund Flüssigfolie
recomandate
materiale de
ipsos
Pentru lipire Mortar adeziv Mortar -

Mortar
adeziv adeziv
flexibil
Pentru umplerea Chit pentru rosturi Chit pentru Chit pentru -

rosturilor rosturi rosturi
Produs: Gipsgrund
Utilizare: Drept amorsă hidrofobizantă pe mortarele pe bază de ipsos aplicate mecanizat, plăcile de
gipscarton, plăcile prefabricate de ipsos pentru pereţi, şapele de anhidrit şi placi de PAL înainte de
lipirea placajelor ceramice. Pentru încăperile de WC, bucătării, camere de baie cu duş de mână (fără
cabină).
Mod de livrare: Dispersie apoasă de culoare galbenă, la bidoane de plastic de 1 kg, 3 kg şi 25 kg.
Punere în operă: Se aplică direct, pe toată suprafaţa cu o bidinea curată, fără a fi diluat.
Consum: 0,1 kg/m2 .
Timp de întărire: 4 ore.
Folia fluidă de etanşare
.a. Emulsia adezivă Kleberemulsion
Mod de livrare: dispersie de substanţe sintetice gata preparată, la bidoane de1 kg şi 3 kg.
Mod de preparare: Se diluează 1:1 cu apă.
Aplicare: se va aplica pe toată suprafaţa cu ajutorul unei bidinele curate.
Amorsa nu va fi lăsată să se usuce, ci se va lucra în umed.
Folie fluidă de etanşare Flussigfolie
66
67
Mod de livrare: produs monocomponent, gata preparat, lipsit de solvenţi, elastic în timp,
aplicabil la izolaţii continue fără rostuire, la interior, la găleţi de 7 kg, 14 kg şi 25 kg.
Folia fluidă de etanşare " Flussigfolie" serveşte la etanşarea fără rosturi pe suport din mortar de var-
ciment, BCA, mortar pe bază de ciment, beton monolit, beton prefabricat, şape, materiale de
construcţie pe bază de ipsos, plăci de spumă rigidă, lemn, metal, poliester, faianţă. Se aplică direct sub
placajul ceramic la duşuri, băi, etc.
Aplicare: Pe toată suprafaţa suport se va aplica, cu o bidinea curată, un strat uniform de amorsă
cu emulsie adezivă Betonol (Kleberemulsion) diluată 1:1 cu apă. După cca. 15 min (înainte de uscarea
completă a emulsiei adezive ) se va aplica folia fluidă de etanşare Betonol într-un strat egal, pe toată
suprafaţa, direct din găleată, folosind un trafalet cu burete sau blăniţă.
Grosimea de aplicare minim 1 mm. La îmbinările dintre pereţi sau dintre perete şi pardoseală se va
introduce banda de etanşare Betonol. La trecerile de conducte se vor aplica manşete de etanşare. După
minim 24 ore de la aplicarea hidroizolaţiei, se poate trece la lipirea placajului ceramic, folosind adeziv
Flexklemortel.
Folie de etanşare / Dichtfolie
Mod de livrare: Material de hidroizolaţie bicomponent cu priză hidraulică, lipsit de solvenţi,
impermeabil la apă, dar permeabil la vaporii de apă, rezistent la radiaţii UV, la bidoane de 9 kg, 18 kg
şi 75 kg.
Aplicare: Cu o bidinea curată se aplică pe toată suprafaţa o amorsă de emulsie adezivă. Amorsa se lasă
să se usuce cca. 15 minute. Folia izolatoare este ambalată în cantităţile corespunzătoare raportului
corect de amestecare (pulbere:lichid = 2:1) şi se amestecă numai în unităţi întregi. Componenta
puverulentă se adaugă în cantitatea întreagă de lichid şi se amestecă cu un malaxor mecanic până la
obţinerea unei mase omogene lipsite de aglomerări. Este necesar un timp de aproximativ 3 minute.
Folia de etanşare se aplică pe toată suprafaţa în strat egal cu ajutorul unei mistrii dinţate (de 6 mm). La
îmbinările dintre pereţi şi pereţi şi planşee se aşează banda de etanşare.
În cazul bazinelor de înot, pe toată suprafaţa în masa proaspătă de Dichtfolie se va îngloba plasă din
fibră de sticlă, petrecută 10 cm la îmbinări (folia de etanşare nu va fi aplicată la soare puternic). La
trecerile de conducte se vor aplica manşete de etanşare.
C) HIDROIZOLATIE SARPANTA
- se va monta peste astereala;
VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR

tea hidroizolatiilor prin inundarea cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu pante pana la 7
% inclusiv. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm . punctul cel mai ridicat ;
tratului de apa fiind
de 3,6 cm ;
In cazul in care probele prin inundare nu se pot efectua, verificarea se face vizual prin ciocănire şi
eventuale sondaje în punctele dubioase;
67
68
14. CAIET DE SARCINI – ACOPERIS DIN SARPANTA DIN LEMN
GENERALITATI
Sarpanta reprezinta elementul de rezistenta al acoperisurilor cu panta. In cazul cladirilor cu inaltimi
mici sau cu ziduri interioare ce pot servi ca reazeme pentru sarpante, se utilizeaza sarpante dulgheresti
pe scaune.
Sarpantele pe scaune sunt alcatuite din stalpi verticali sau inclinati numiti popi, legati intre ei in sens
transversal cu clesti, care impreuna cu capriorii asezati in dreptul popilor realizeaza un contur
indeformabil in sens transversal. Longitudinal, pe capul popilor reazema pane ce sustin capriorii, legate
de popi prin contrafise care asigura stabilitatea longitudinala a sarpantei.
Acest capitol cuprinde specificatii tehnice in conditii de eficienta tehnico-economica ridicata si de
reducere a consumurilor specifice de materiale si manopera privind realizarea elementelor de sarpanta
cu evidentierea parametrilor determinati pentru alegerea solutiilor eficiente in functie de caracteristicile
cladirii si de conditiile de executie.
STANDARDE DE REFERINTA
In conformitate cu « Nomenclatorul materialelor pentru locuinte tipizate », elementele de sarpanta s-au
prevazut din lemn de rasinoase (cer, gorun, fag, stejar,frasin pentru deschideri mici si medii).
 STAS 1961-80 – Cherestea de fag. Clase de calitate;
 STAS 942-86 – Cherestea de rasinoase. Dimensiuni nominale;
 STAS 1949-86 – Cherestea de rasinoase. Clase de calitate;
 STAS 4510-89 – Cherestea terminologie;
 STAS 8733-86 – Cherestea. Clasificarea si terminologia defectelor;
 STAS 9814-87 – Cherestea. Metode de masurare a defectelor;
 SR 925 :1993 – Suruburi cu cap bombat si gat patrat pentru lemn;
 STAS 1451-80 –Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap bombat crestat. Dimensiuni;
 STAS 1452-80 –Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap inecat crestat. Dimensiuni;
 STAS 1453-80 –Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap semiinecat crestat. Dimensiuni;
 STAS 1454-80 –Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap hexagonal. Dimensiuni;
 STAS 1455-80 –Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap patrat. Dimensiuni;
 STAS 1755-71 –Suruburi cu filet pentru lemn. Conditii generale;
 STAS 922-89 – Piulite hexagonale. Clasa de executie C;
 STAS 926-90 – Piulite patrate. Clasa de executie C;
 STAS 856-71 - Constructii de lemn.
 C 37-88 - Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii.
 NP-005-1996- Codul pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructie din lemn.
68
69
MATERIALE PROPUSE
 Elemente de lemn
 Materialele intrebuintate la executarea sarpantelor trebuie sa corespunda specificatiilor tehnice.
 Se foloseste lemn de rasinoase : - clasa de calitate II (clasa B).
 Toate elementele semichesonate si secundare se trateaza antiseptic cu sulf de cupru si bicromat de
sodiu.
 Ignifugarea se face pe santier,
 Elemente metalice pentru imbinari
 STAS 2111-90 – cuie din sarma de otel ;
 suruburi pentru lemn ;
 piulite hexagonale si patrate ;
 buloane confectionate din otel beton OB37, saibe confectionate din tabla groasa, inele metalice,
profile laminate, coltare, etc.
EXECUTIA LUCRARILOR
 Inainte de inceperea lucrarilor de executie a sarpantelor se vor face verificarile si receptionarea
materialelor necesare.
 Conditii de admisibilitate ale defectelor lemnului sunt cele prevazute in tabelul de mai jos:
Denumirea defectelor Conditii de admisibilitate
- putregai - nu se admite
- crapaturi nestrapunse - se admite
- crapaturi strapunse - nu se admit
- noduri sanatoase - se admite cu diametrul maxim 50mm
- noduri putrede - se admit cu diametrul maxim 20mm cu distanta minima 150 mm
- tesituri - se admit fara a depasi 50 % din grosimea scandurii
- coloratii diferite - se admit, cu conditia sa nu diminueze rezistenta lemnului
- alte defecte - se admit, cu conditia sa nu diminueze rezistenta lemnului
 Umiditatea maxima a lemnului este de 18 %

 Abaterile dimensionale admise sunt:
69
70
+5 mm lungime
+ 3 mm latime
 2 mm grosime
 Nu se admit la talpi: noduri, noduri longitudinale, putegrai, crapaturi, gauri, galerii de insecte, coaja
infundata, alte defecte nementionate.
 Inainte de inceperea lucrarilor propriu zise de montaj sunt necesare executarea urmatoarelor
operatiuni :
 se va da o atentie deosebita lucrarilor de trasare si pozitionare a placutelor si a elementelor de ancoraj
pentru cosoroabe, inglobate in centuri - 8/50/75 cm si cel putin doua pentru o cosoroaba.
VERIFICAREA CALITATII
 Metode de verificare
 verificarea documentelor de atestare a calitatii (Certificate de calitate/ Declaratii de conformitate)
 verificarea defectelor lemnului si asamblarea se va face vizual
 verificarea dimensiunilor se va face cu aparate obisnuite de masura (metru, sublerul…)
 verificarea umiditatii lemnului se va face cu aparate electrice de masurat umiditatea.
 Receptia la lucrare se face pe baza unor verificari de catre comisia de receptie numita la nivelul
santierului, prin sondaj, asupra unor esantioane prelevate din loturile de receptie.
 Executantul (muncitor/sef de echipa) are obligatia de a nu introduce in lucrare materiale neconforme
calitatii (fisuri, carii, elemente deformate, etc).
AMBALAJE, DEPOZITARE SI TRANSPORT

 Produsele se depoziteaza si se livreaza in stare neambalata.
 Depozitarea se face in incaperi acoperite prin stivuirea separata a elementelor semichesonate si a
elementelor secundare.
 Elementele negeluite se depoziteaza in stare acoperita iar elementele si piesele geluite se depoziteaza
in incaperi inchise, curate, in conditii care sa le fereasca de deteriori, umezeala, raze directe ale
soarelui;
 Transportul se face cu mijloace de transport acoperite.
CLASE DE EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR DIN LEMN

Din punct de vedere al conditiilor in care functioneaza elementele de constructie din lemn, se definesc
urmatoarele clase de exploatare:
 Clasa I de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos corespunzatoare
unei temperaturi = 202C0 si a unei umiditati relative a aerului <65%
 Clasa II de exploatare, caracterizata prin umiditatea continua de materialul lemnos corespunzatoare
unei temperaturi = 202C0 si a unei umiditati relative a aerului <80%
 Clasa III de exploatare, caracterizata prin umiditatea continua de materialul lemnos superioara celei
de la clasa II de exploatare.
70
71
RECEPTIA LUCRARILOR
Generalitati
 In vederea asigurarii unei executii corecte a sarpantei se vor verifica:
 executia lucrarilor;
 probe de laborator si certificate de calitate a elementelor de lemn;
 corespodenta amplasamentului si geometria sarpantei
Verificari in vederea receptiei

 La receptie se vor efectua verificari ale proceselor verbale de lucrari ascunse si ale eventualelor
remedieri executate in cazul placarii sarpantei pe interior cu placi de gips carton sau alte materiale de
termoizolatie, hidroizolatie, etc.
 Se vor verifica probele de laborator sau certificatele de calitate a lemnului folosit.
 Se va verifica daca s-au respectat : amplasamentul, cotele de nivel, dimensiunile elementelor,
numarul de bucati si cotele prevazute pentru asigurarea legaturii intre popi, capriori, dolii, cosoroabe,
pane, contrafise, etc.
Remedieri
 Reprezentantul Beneficiarului va decide, in cazul neimplinirii prevederilor din documentatia tehnica
si a prezentelor specificatii, care sunt masurile de remediere, locale sau de mai mare intindere, in
functie de natura si amploarea deficientelor constatate. Costul lucrarilor de remediere va fi integral
suportate de executant.
 Se verifica calitatea ignifugarii elementelor de sarpanta si se va innainta procesul de constatare
Beneficiarului, pentru decizie.
Documente incheiate la receptie :

 La terminarea lucrarilor se face receptia lucrarilor, in conformitate cu « programul de control »
aprobat de o comisie din care fac parte reprezentantul beneficiarului (dirigintele de santier),
executantul si Beneficiarul si se incheie un proces verbal care se inscrie in Registrul de procese
verbale. ;
 Eventualele remedieri efectuate se consemneaza intr-un alt proces verbal incheiat intre aceiasi
participanti.
SECURITATEA SI PROTECTIA MUNCII

Se vor respecta prevederile specifice cuprinse in NSSM cod 12 si NSSM cod 27;
Se vor respecta NGPM/2002 capitolele specifice executarii lucrarilor dulgheresti si sarpante de lemn;
Se va pune accent special pe urmatoarele:
 Pentru lucrarile de sarpante se vor utiliza scari si schele rezemate pe placa ultimului nivel;
 Pentru lucrarile aferente coamelor si perimetrale se vor lua masuri suplimentare impotriva caderii
de la inaltime, prin folosirea centurilor de siguranta, asigurate corespunzator;
 La lucrarile de invelitoare (astereala, folie, elemente de acoperis, etc) se vor folosi sisteme de
franghii de care se vor asigura lucratorii respectiv prin intermediul centurilor de siguranta ;
71
72
-Se va acorda o mare atentie lucrarilor de :

- Chituire a elementelor de coama ;
- Montarea aticelor si a doliilor ;
- Lucrarilor de executare a cosurilor amplasate langa constructie si care se executa ulterior
constructiei(schele adecvate legate de constructie, centuri de siguranta care se vor prinde de
elementele de rezistenta, etC.
Paza contra incendiilor

Se vor respecta prevederile specifice cuprinse in:
 C300/94 – Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata de executie a lucrarilor de
constructii si instlatii aferente acestora
 OG60/97 – Privind apararea impotriva incendiilor
 ORD 778/98 - Pentru aprobarea Normelor Generale de prevenire si stingere a incendiilor
 DGPSI001 – DGPSI007 – Dispozitii Generale pentru activitatea de prevenire si stingere a
incendiilor.
72
73
15. CAIET DE SARCINI – INVELITORI SI TINICHIGERIE
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrari de tinichigerie pentru acoperis, din tabla
cum ar fi tabla galvanizata, titaniu-zinc si cupru, tigla ceramic, sindrila bituminata etc.. Aceste lucrari
pot include atat lucrari noi cat si/sau lucrari de reabilitare.
Urmatoarele tipuri de invelitori sunt tratate in cadrul acestui capitol :
- Invelitoare din tigla;
- Invelitoare din tabla;
- Invelitoare din sindrila bituminoasa
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERREFERINTA
SR EN 485-1-95 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Foaie, fasie si

tabla. Partea I: Specificatii Tehnice pentru
verificare livrare
SR EN 485-3-95 Aluminiu si aliaje de aluminiu, foaie, fasie si tabla.
Partea III:
Tolerante pentru forma si dimensiune pentru
produsele laminate la
cald
SR EN 485-4-95 Aluminiu si aliaje de aluminiu, foaie, fasie si tabla.
Partea III:
Tolerante pentru forma si dimensiune pentru
produsele laminate la
rece
STAS 7608-88 Aliaje de aluminu. Clase
STAS 428/1-90 Foi de aluminu. Specificatii tehnice
STAS 488-87 Tabla din zinc si aliaje de zinc .
C37 -88 Normativ pentru alcatuirea si executarea
invelitorilor la constructii .
STAS 2028-80 Otel galvanizat la cald Tabla galvanizata
STAS 289/2-87 Table din aliaj Cu-Zn. Dimensiuni
STAS 426/1 -84 Table din cupru. Specificatii tehnice
73
74
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE,

DEPOZITARE
Materiale:
Invelitoarea este alcatuita din urmatoarele straturi :
- astereala - strat continuu de scanduri care asigura o protectie suplimentara impotriva patrunderii
apelor si zapezilor ;
- folie polietilena cu rol de hidroizolatie peste care se bat sipci din lemn paralele cu panta pe care se
vor monta elementele de invelitoare ;
- elementele de invelitoare : tigle ceramice ;
Pantele invelitorilor :
Natura invelitorii Pante (cm/m) Pante ( cm / m )

minime uzuale
Tigla ceramica 60 70 - 90
Jgheaburile si burlanele se vor realiza din tabla din otel galvanizat :
- Va fi otel laminat la cald Gauge 24 (0,60mm), tabla moale si otelita.
- Zincata nu va fi mai mica de 215 g/m2 conform EN 10143 aplcata prin proces continuu de
imersare.
-
Depozitare si manipulare
-Tabla metalica in timpul depozitarii se va mentine uscata si departe de pamant pentru a asigura
ventilatie adecvata. Tablele si tiglele se depoziteaza in exterior, dar se vor acoperi cu o invelitoare
impermeabila pentru a le pastra uscate si pentru a impiedica deteriorarea lor.
Trebuie avuta grija la manipularea tablei metalice pentru a evita deteriorarea suprafetelor. Deteriorarile
minore se vor repara cu chit.
- Tiglele se vor depozita in stive si se vor manipula cu atentie pentru a evita spargerea lor. Se va
verifica aspectul calitativ al atiglelor neadmitandu-se cele sparte, fisurate sau ciobite mai mult de 2 cm
din margine.
EXECUTIE
Montarea invelitorii din tigla
Pe astereala se monteaza randuri din sipci din lemn paralele cu poala, la distante egale intre ele, in
vederea fixarii tiglelor. Distanta dintre sipci este data de marimea elementelor de tigla. Decalarea
randurilor succesive de tigla de orice tip se va face cu o jumatate de tigla.
La tiglele asezate simplu primul rand de la poala si ultimul rand de la coama trebuie sa fie asezate
dublu si cu rosturile decalate. In dreptul unei sipci trebuie sa rezulte trei tigle suprapuse, iar intre sipci
2 tigle.
74
75
Prinderea pe suport a tiglelor se va face in principal prin respectarea instructiunilor producatorului, dar
in principal se va face prin legarea cu sarma zincata si / sau prin baterea in cuie.
Coamele se vor fixa cu mortar de ciment, iar in cazul depasirii pantelor uzuale se vor folosi prinderi
suplimentare prin cuie cu cap conic.
Executarea si montarea jgheaburilor si burlanelor

Jgheaburile si burlanele pot fi executate din tabla zincata sau pot fi prefabricate, de acelasi tip cu
materialul invelitorii ( pot fi din PVC sau tabla prevopsita ).
Jgheaburile si burlanele din tabla zincata vor respecta prevederile STAS 2274/81 ;
Burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine fixate cu bratari, cu tronsoanele petrecute etans, cel
superior in cel inferior pe cca 6 cm.
Jgheaburile se vor fixa cu carlige din platbanda zincata sau protejata anticoroziv .
Glafurile, sorturile trebuie montate cu panta transversala spre exterior si trebuie prevazute cu lacrimar,
iar strapungerile sa fie lipite cu cositor.
VERIFICAREA CALITATII
Verificari inainte de inceperea executiei invelitorii
Trebuie sa se verifice :
- Existenta procedurii tehnice de executie a invelitorii in documentele de calitate ale constructorului;
- Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;
- Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
- Suportul invelitorii - existenta procesului verbal de receptie calitativa al suportului;
- Elementele geometrice ale suportului : pante, planeitate, rectiliniaritate, distante dintre axe;
abaterile de la planeitate nu trebuie sa depaseasca 5 mm in lungul pantei la dreptarul de 3m si 10
mm perpendicular pe panta;
- Existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii (sorturi, pazii, dolii,
strapungeri, jgheaburi, burlane);
Verificari in timpul executiei lucrarilor

A) Pentru stratul de protectie din membrana hidroizolatoare (folie polietilena) :
- suprafata invelitorii trebuie sa fie neteda , lipsita de denivelari;
- la streasina astereala trebuie sa fie scoasa in consola fata de capriori cu 2 –3 cm, iar cartonul
trebuie adus pe fata inferioara a asterelei si prinse in cuie;
- ca foile hidroizolatoare sa fie dispuse paralel cu streasina la acoperisuri cu panta pana la 20 cm/m
si perpendicular la acoperisuri cu pante mai mari;
- ca foile hidroizolatoare sa fie asezate pe astereala lipite intre ele, cu petreceri de 10 cm in sensul
scurgerii apelor si fixate cu cuie cu cap plat;
- toate racordarile acoperisului cu elementele verticale ce ies deasupra invelitorii;
75
76
B) Pentru invelitorile din tigla se va verifica :

- asezarea randurilor de tigla sau olane, in sfoara, paralel cu poala; admiterea admisibila este de 1
cm/m, dar max 5 cm pentru intreaga lungime a versantului;
- decalarea randurilor succesive de tigle cu o jumatate de tigla;
- la tiglele solzi asezate simplu, primul rand de la poala si ultimul rand sa fie asezate dublu si cu
rosturi decalate;
- la tiglele profilate realizarea rezemarii complete pe cele patru laturi;
- fixarea si etansarea coamelor cu mortar de ciment;
- la olane, asezare pe suport continuu, protejat cu un strat de material bitumat;
- ca tiglele si olanele sa fie intregi, nefiind admise cele sparte, fisurate sau ciobite;
- executarea corecta a doliilor din tabla zincata cu falturi duble, cositorite;
-
C) Pentru elementele de tinichigerie (jgheaburi, burlane, dolii, glafuri ) se va verifica:
- panta jgheaburilor sa fie minim 5 %, sa corespunda prevederilor si sa nu permita stagnarea locala
a apei turnate in jgheab pentru verificare;
- asezarea jgheabului sa fie minim 1 cm si maxim 5 cm sub picatura streasinii;
- imbinarea tronsoanelor de jgheab sa fie facuta prin lipire cu cositor;
- fixarea jgheaburilor sa fie facuta cu carlige din platbanda zincata sau protejate anticorosiv prin
vopsire, montate ingropat in astereala si fixate la distantele prevazute;
- burlanele trebuie montate vertical, cu abateri de max 0,5 cm/m, bine fixate cu bratari din tabla
zincata , cu tronsoanele petrecute etans, cel superior in cel inferior pe 6 cm, iar la imbinarea cu
tuburile de fonta din canal sa nu existe pierderi de apa;
- glafurile si sorturile sa aiba panta transversala spre exterior, sa fie prevazute cu lacrimare si sa fie
bine fixate cu cuie, iar strapungerile lipite cu cositor;
- amplasarea, prinderea corecta si etansarea imbinarilor pieselor de racordare in camp, la colturi si
la burlane ;
- executia si prinderea corecta a sortului si racordarea lui la jgheab;
- realizarea pantei spre burlan, asigurand scurgerea apei fara stagnari;
-
Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor
Trebuie sa se verifice :
- existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor;
- existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
- invelitorile sa indeplineasca functia de indepartare a apei pluviale si de etanseitate la apa , la vant ,
la ploaie sau zapada ;la examinarea invelitorii pe dedesubt nu se admite ca aceasta sa prezinte
interspatii prin care sa se vada lumina din exterior .
76
77
16. CAIET DE SARCINI - CONFECTII METALICE
GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde descrierea lucrarilor de confectii metalice debitate la producator si apoi
sudate si finisate pe santier.Confectiile metalice care fac obiectul prezentului capitol sunt: balustrade,
glafurile de protectie ale aticelor si parapetilor.
MATERIALE SI STANDARDE
- tabla plana zincata STAS 2028 – 80
- otel patrat 50x50 mm STAS 334 - 88
Operatiuni pregatitoare
Pe santier, verificarea calitatii materialelor are la baza certificatul de calitate emis de furnizor, ce
trebuie sa însoteasca în mod obligatoriu fiecare livrare de confectii metalice.
Verificarea calitatii confectiilor metalice revine maistrului sau sefului de echipa care receptioneaza
lucrarea.
Transportul, depozitarea si manipularea materialelor utilizate trebuie sa se faca în stricta concordanta
cu standardele în vigoare.
Descrierea lucrarilor
Toate operatiile se fac numai cu echipa specializata dotata cu mijloacele necesare.
Scule utilizate: aparat de sudura, ciocan, cleste, bula de aer.
Pozitionarea corecta se va verifica cu ajutorul bulei de nivel, asigurându-se orizontalitatea si
verticalitatea panourilor confectionate. Montarea confectiilor metalice
Dupa ce verificarile au fost efectuate, se trece la montarea propriu-zisa, astfel:
- se ancoreaza confectiile metalice gata confectionate la elementele suport de care se vor lega
balustradele metalice la aparatul de acces, scari, terasa.
Ancorarea se realizeaza prin sudarea confectiilor metalice de placutele metalice cu care sunt echipate
elementele din beton armat sau prin sudare de mustatile de otel beton ramase aparente în acest scop.
Dupa sudura confectiilor metalice, înainte de a se trece la montarea acestora la balustrade si sistem de
sustinere, se recomanda aplicarea unui prim strat de grund anticoroziv uniform, dupa care se va trece la
vopsirea acestora în doua straturi în culoarea indicate de Beneficiar.
TERMINAREA LUCRARILOR
Masuri privind protectia muncii
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile aplicabile în vigoare.
Abateri admise
Se admit abateri de pâna la 0,5 % pentru executia lucrarilor de confectii metalice si pâna la 5 % pentru
lucrari de sudura.
Verificarea în vederea receptiei
Dupa terminarea lucrarilor de montaj se va face receptia, verificând:
- daca a fost realizata corect fixarea definitiva a panourilor
- verticalitatea montantilor
- completa montare a accesoriilor din lemn
- daca s-a avut în vedere protectia anticoroziva a confectiilor metalice
77
S.C. GRUBIS PROJECTS Lia Manoliu Pag.
S.R.L. Obiectiv: ACORD – CADRU LUCRARI
78
17. CAIET DE SARCINI – DRUMURI, ALEI PIETONALE, PARCARI, TROTUARE,

BORDURI
Lucrări pregătitoare înaintea începerii executării drumurilor

Se va face degajarea terenului de frunze şi crengi ce se vor strânge în grămezi in vederea evacuarii.Se
vor tăia arborii, se vor scoate rădăcinile şi totul se va transporta în afara incintei.
Se va face pozarea tuturor reţelelor subterane ce subtraversează carosabilul sau platformele pietonale.
Terasamente
Săpăturile se vor executa cu buldozerul în proporţie de cca. 90 % şi manual cca. 10 %. Pământul
rezultat se va aduna în grămezi.Pamantul sapat manual se va incarca in roaba si se va transporta la 30
m.unde se vor face mici gramezi,de unde se va incarca manual in autobasculanta.Pamantul sapat cu
buldozerul se va incarca,di gramezile formate,cu escavatorul in mijlocul de transport.Intreaga cantitate
de pamant sapat se va transporta în depozit.
Pregătirea patului drumului

Se curăţă suprafaţa patului drumului de impurităţi şi se înlătură manual, în afara zonei carosabile, prin
strîngerea în grămezi. Platforma se va nivela cu buldozerul, după care se va executa o finisare manuală.
Se trece la compactarea cu ruloul compresor de 10 - 12 tone, asigurându-se umiditatea optimă de
compactare. Se vor realiza minimum 10 treceri suprapuse, completându-se tasările locale rezultate în
timpul compactării. Se va asigura şi verifica realizarea cotelor de nivel si gradul de compactare
conform STAS 2914 /-84, STAS 2914 / 4-89 şi STAS 1913 / 13-83.
Elementele geometrice ale patului prevăzute vor fi respectate, denivelările admisibile sunt de .0,5cm
în profil transversal şi .2cm în profil longitudinal, măsurate sub dreptarul de 3,00m.
Lucrările de amenajare a patului sistemului rutier vor fi executate în perioade uscate ale anului,ele nu
se vor executa pe timp de ploaie sau la temperaturi ale aerului sub+5 C.
Substrat de nisip izolator ( 7cm. grosime la carosabil )

Nisipul folosit pentru executarea substratului izolator va trebui să corespundă prevederilor STAS 662-
89.
După aprovizionarea nisipului, acesta se aşterne verificându-se profilul la şablon, înainte şi după
cilindrare. Aceasta se va începe la uscat, continuând pînă la terminare prin stropire cu apă. Politura
manuală a suprafeţei şi corectarea denivelărilor se va face cu material nou, înainte şi după cilindrare.
Se vor respecta prevederile STAS 6400-84 şi grosimea de 7cm.
Fundaţie de balast ( 20 cm. grosime )

Materialul folosit, balastul, va trebui să corespundă cu prevederile SR 662-2002 şi se va executa din
balast sortul 0…63mm.
După aprovizionarea balastului se va trece la aşternerea lui cu autogrederului şi nivelarea la şablon.
Cilindrarea acestuia se va începe la uscat şi va continua până la terminare prin stropire cu apă, în
78
79
cantitatea necesară pentru a asigura umiditatea optimă de compactare. Pentru aceasta se va utiliza
încercarea Proctor modificată conform STAS 1913 / 13-83. Gradul de compactare va fi conform STAS
6400-84 de 100% din densitatea în stare uscată, maximă determinată prin încercarea Proctor
modificată.
Politura suprafeţei şi corectarea denivelărilor se va face cu materialul nou, înainte şi după cilindrare.
Se vor respecta prevederile STAS 6400-84 şi grosimea de 15 cm.
Elementele geometrice ale patului prevăzute vor fi respectate, denivelările admisibile sunt de .0,5cm
în profil transversal şi .2cm în profil longitudinal, faţă de nivelul inferior al stratului de deasupra,
măsurate sub dreptarul de 3,00 m.
Îmbrăcăminte din beton vibrat BcR4 in grosime de 18 cm.

Peste fundaţia gata pregatita se va aşterne un strat de 2cm de nisip, după compactare, peste care se va
întinde hârtie Kraft. Apoi se poate aşterne betonul Bc R4,intre longrina metalice asezate la nivel pe
benzi de mortar de ciment.Operatia se executa mecanizat,cu ajutorul repartizoarelor si
vibrofinisoarelor. Imbracamintea se executa intr-unul sau doua straturi. După vibrare grosimea dalei
de beton trebuie să rezulte de 18 cm grosime.
Se vor asigura rosturile de dilataţie, de contracţie - încovoiere şi de contact.
Rosturile longitudinale de contact se vor arma cu ancore din oţel beton 10mm. Acestea vor
avea lungimea de 1,00m şi vor fi prevăzute cu ciocuri la capete. Ele se montează la jumătatea grosimii
dalei la distanţa de 1,00 m între ele.Fac exceptie platformele cu panta transversala sub 2%,unde
armarea nu este necesara.
Apoi se va trece la finisarea suprafeţei şi protejarea betonului proaspăt turnat. Se vor respecta
prevederile SR 183/1-1995 şi a normativul C22-93
La executarea dalei de beton se vor avea în vedere următoarele recomandări:
-punerea in operă a betonului se va face numai dacă temperatura efectivă de lucru depăşeşte +5 C;
-evitarea rosturilor de întrerupere a lucrului, pentru aceasta adoptându-se turnarea pe tronsoane ce
delimitează rosturile de dilataţie;
Condiţiile de calitate ce trebuie avute în vedere la realizarea îmbrăcăminţii de beton sunt următoarele:
-prepararea betonului se va face în instalatii de betoane cu amestecare fortata prevazute cu sisteme
automate sau semiautomate de dozare pentru toti componentii betonului.
-productivitatea practica a statiei de betoane trebuie sa fie cel putin egala cu cea a utilajului de punere
in opera a betonului spre a evita stationarea acestuia.
-durata minima de malaxare trebuie sa fie de cel putin 60 sec.de la introducerea ultimului component.
-betonul gata preparat se transporta cu autobasculante cu bene etanse si curate,protejate de conditii
atmosferice defavorabile(ploi,vant,arsita)care pot sa modifice caracteristicele sale.
-durata de transport a betonului se considera din momentul terminarii incarcarii autobasculantei si
sfarsitul descarcarii acesteia la punctul de lucru si nu pote depasi valorile urmatoare:
45 minute pentru temperatura amestecului de beton cuprinsa intre 15 si 30 C
60 minute pentru temperatura amestecului de beton mai mica de 15 C
79
80
-timpul care se scurge de la prepararea betonului pentru stratul de rezistenta si pana la complecta
finisare a suprafetei stratului de uzura nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului
determinat conform STAS 1759.
-nu se admite punerea in lucru a betonului care prezinta inceput de priza.
-abaterile de la lăţimea dalei este de 15mm;
-abaterea limită de la grosimea dalei este de 10mm;
-abaterea limită de la panta in sens transversal este de 0,4% ;
-abaterea maximă de la cotele profilului logitudinal este de 20mm;
-denivelările admise măsurate sub dreptarul de 3,00m sunt de 10mm în sens longitudinal şi de 5mm
în sens transversal;
-denivelările admise între două benzi adiacente la rosturile logitudinale şi transversale sunt de 2mm ;
-controlul calităţii betoanelor şi al materialelor componente se va face în staţiile de betoane, în
conformitate cu STAS17999/1988.Calitatea betonului se consideră a fi corespunzătoare dacă nu se
constată vizual defecte de execuţie( goluri, segregări,exfolieri, fisuri , crăpături) şi dacă calitatea
betonului livrat este corespunzătoare din punct de vedere al rezistenţei la compresiune şi la încovoiere.
Pavaj autoblocant la trotuare si spatii pietonale

După curăţarea şi udarea patului se va aşterne substratul de nisip care va avea 5 cm grosime după
pilonare.
Urmează turnarea betonului C8/10 într-un strat de 10 cm grosime, turnat în carouri de 2,00m lungime,
suprafaţa acestuia fiind apoi nivelată şi protejată prin acoperire cu nisip şi udare pînă la întărire.
După întărirea betonului se scot cofrajele iar rosturile se umplu cu mastic de bitum.
Peste fundaţia realizată se aşterne un strat de mortar de 3 cm grosime, în care se vor fixa dalele din
piatra bruta.
Încadrarea drumului
Se vor folosi borduri din beton, având secţiunea de 20X25 cm. Ele se vor aşeza pe o fundaţie de beton
C6/ 7,5 cu secţiunea 15X30 cm după care, din acelaşi beton se va realiza pana din spate.
Rosturile dintre borduri se vor colmata cu mortar de ciment M 100.
Bordurile vor corespunde STAS 6244-67, iar executarea încadrării va ţine seama de STAS 1598 / 1-89.
Încadrarea trotuarelor si a spatiilor pietonale

Se vor folosi borduri cu secţiunea 10X15 cm. Ele se vor aşeza pe o fundaţie de beton C6/ 7,5 cu
secţiunea 10X20 cm, după care se va realiza din acelaşi beton, pana din spatele bordurii.
Rosturile dintre borduri se vor colmata cu mortar de ciment M 100.
Bordurile vor corespunde prevederilor STAS 1139-87, iar executarea încadrării va ţine seama de STAS
1598 / 1-89.
BORDURI SI DALE AUTOBLOCANTE

Montarea bordurilor de incadrare:
Incadrarea partii pavate cu borduri noi:
80
81
Bordurile vor fi din beton de ciment asezate pe o fundatie din beton C8/10. Aducerea la cota a
bordurilor comporta urmatoarele operatiuni:
-asternerea betonului pe fundatie;
- asternerea pe pozitie a bordurilor noi, cu corectarea nivelului acestora; rostuirea bordurilor cu mortar
de ciment.
Executie incadrarilor trebuie sa respecte conditiile impuse de STAS 1139-87 care reglementeaza
tipurile de borduri utilizate, sistemul de notare, forme si dimensiuni,caracteristicile fizice ale betonului.
Conditiile privind aspectul imbracamintilor la partea carosabila care trebuiesc indeplinite sunt
urmatoarele:
- abaterea de la planeitate a fetelor vazute este de max.3mm;
- deformari pe fetele vazute mai mari de 2mm nu se admit;
- abaterea de la unghiul drept de 3mm/m si max. 10’ in gradatia sexagesimala.
- Stirbituri de max. 3mm la lungime si de 2mm la adancime la 25% din lot. La muchiile rotunjite nu se
admit stirbituri.
Verificarea calitatii bordurilor si pavelelor cade in sarcina producatorului si este reglementata de STAS
1139-87. Bordurile si pavelele vor fi puse in opera de constructor numai in conditiile in care lotul este
insotit de certificatul de calitate. Bordurile si pavelele se depoziteaza in randuri, pe stive de max.1,5 m
inaltime. Intre randuri se recomanda a se aseza sipci din lemn. Este interzisa incarcarea sau dscarcarea
lor prin rostogolire su aruncare.
INSTRUCTIUNI DE MONTAJ PAVELE AUTOBLOCANTE

Se inlatura un strat de 10-30 cm de pamant de pe suprafata pe care se va realiza pavajul. Se aplica un
strat de pietris care se compacteaza, dupa care se asterne stratul de egalizare, care consta intr-un strat
de nisip uscat(sort 0-3mm) de 2-4 cm grosime aplicat deasupra pietrisului. Urmeaza montarea
pavelelor, ce consta in asezarea lor pe stratul de nisip in forma dorita.. Planeitatea lor se realizeaza prin
baterea cu un ciocan de cauciuc. Pentru o buna stabilitate a pavajului este de preferat sa se monteze
intre doua laturi cu borduri. In final se presara un strat de nisip fin peste suprafata pavata care se curata
in final prin maturare.
Greutati admise pe pavajele autoblocante asezate pe:
- un pat de nisip:
* 3,5 to pt. Pavaje cu o grosime de 3,5 cm
* 7 to pt. Pavaje cu o grosime de 4,8-5,5 cm
* 20 to pt. Pavaje cu o grosime de 7-8 cm
- sapa de beton:
* pavaje pietonale, cu o grosime de 2,2-2,8 cm
* 10to pt. Pavaje cu o grosime de 3,5 cm
* 40 to pt. Pavaje cu o grosime de 7-8 cm
TROTUARE
Trotuarele de protectie ale cladirii existente trebuie refacute dupa executarea operatiunilor de consolidare a
cladirii
81
82
Trotuarele au latimea de 1 metru. Ele se vor realiza din beton turnat cu rosturi pe pat de balast
compactat .
Generalitati
Acest capital cuprinde specificatii pentru executarea trotuarelor de protectie pentru cladiri astfel:
• trotuare din beton simplu turnat pe loc;
• trotuare din placi din beton;
• trotuare din mixturi asfaltice;
Standarde de referinta
Standarde:
1. STAS 388-80 – Ciment Portland
2.STAS 790-84 – Apa pentru mortare si betoane
3. STAS 1030-85 – Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli
4. STAS 1134-71 – Piatra de mozaic
5. STAS 1137-68 – Placi din beton pentru pavaje
6. STAS 1139-87 – Borduri din beton pentru trotuare
7. STAS 1667-76 – Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti mineral
8. STAS 7064-78 – Bitumuri pentru materiale si lucrari de hidroizolatii în constructii-
9. STAS 9199-73 – Masticuri bitumioase pentru izolatii în constructii
10. SR EN 1339:2004- Dale de beton. Conditii si metode de incercare
11. SR EN 1339:2004/AC:2006- Dale de beton. Conditii si metode de incercare
12.SR EN 1340:2004 – Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercare
13. SR EN 1340:2004/AC:2006 – Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercare
14.SR EN 1341:2002- Dale de piatra naturala pentru pavari exterioare. Conditii si metode de incercare
15. SR EN 1342:2002- Pavele de piatra naturala pentru pavari exterioare. Conditii si metode de
incercare
16. SR EN 1343:2002- Borduri de piatra naturala pentru pavari exterioare. Conditii si metode de
incercare
Materiale si produse
Produse
Borduri pentru trotuare, executate din beton mozaicat (daca se specifica astfel) avand fete finisate, cu o
laturd tesita .Bordurile se vor executa prin turnare si presare.
Vor fi fasonate, cu muchiile drepte sau rotunjite fara defecte care sa afecteze aspectul sau functionalitatea
lor. Nu se vor monta borduri cu stirbituri si fisuri.
Bordurile se vor poliza si freca in atelierul de confectionare.
Confectionare:
bordurile se vor confectiona dintr-un beton simplu, o parte ciment Portland la 3 parti pietris granilic.
• stratul finisat în grosime de circa 2 cm, pe 2 fete, asa cum este specificat în planse, va consta din
ciment si piatra de mozaic în proportie 1: 2 (la greutate în stare uscata), cu granulatie de la 0 la 30 mm.
• cantitatea de apa ce urmeaza a fi adaugata va fi maximum 20 I la 45 kg ciment.
82
83
• daca se specifica astfel, în cimentul pentru stratul de finisaj se va adauga pigment colorant.
• agregatul, piatra de mozaic va fi aprobat de Beneficiar si va trebui sa constituie agregat aparent în
proportie de aproximativ 50% din suprafata totala finisata.
Placi din beton pentru pavarea trotuarelor executate dintr-un strat de beton cu agregate din roca dura sau
din doua straturi din care cel de baza din beton obisnuit, iar cel de uzura cu agregate din roca dura, cu
dimensiuni si grosimi conform STAS 113 7-68.
Placile se vor executa prin presare mecanica fie in culoarea naturala a liantului, fie colorate. Placile vor avea
fata superioara neteda sau cu santuri imprimate.
Nu se vor monta placi cu stirbituri sau fisuri.
Confectionare:
• placile se vor confectiona din piatra sparta dura cu dimensiunile pana la 1/3 din grosimea stratului
respectiv, sau din agregate de balastiera.
• cimentul folosit va avea rezistenta minima la compresiune la 28 zile de 4000 N/cm2 (400 kgf/cm2)
 daca se specifica astfel, in cimentul pentru stratul de finisaj se va adauga pigment colorant .
Beton simplu marca Be 3,5 preparat cu balast cu granulatia pana la 31 mm si ciment F 25
Mixtura asfaltica pentru imbracaminti bituminoase turnate executate la cald. Mixtura se prepara din
bitum D 80/100 sau D 100/120 conform STAS 754-86 (functie de zona climaterica calda sau rece)
amestecat in malaxor cu filer conform STAS 539-79 si la care se adauga agregatele naturale (nisip
natural conform STAS 662-89 si criblura conform STAS} 667-90); tipul si dozajele mixturii asfaltice
pentru stratul de uzura vor fi conform STAS 174-83.
Materiafe folosite la executia produselor

Coloranti minerali, daca se specifica.
Bitum neparafinos pentru drumuri, conform STAS 754- 86.
Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere, conform STAS 539-79
Agregate naturale de balastiera, conform STAS 662- 89.
Agregate naturale si piatra prelucrata pentru drumuri, conform 667-90.
Materiale pentru stratul de poza
Mortar de poza conform specificatiilor de la,capitolul (10) 1000.
Beton simplu cu rezistenta Be 7,5 conform specificatiilor de la capitolul (10) 0000.
Nisip cu granulatie 0-7 mm conform STAS 1667-76.
Lapte de ciment pentru umplerea rosturilor la borduri.
Bitum pentru umplerea rosturilor conform STAS 754-86.
Livrare, transport, manipuiare
Executia trotuarelor
Borduri din beton prefabricate
Se verifica suprafata de pozare si se aplica stratul de poza din mortar de ciment.
Se pozeaza bordurile
83
84
Placi de beton prefabricate

Se indeparteaza stratul vegetal, dupa care pamantul natural va fi bine batut iar pamantul de umplutura va fi
asezat si bine batut in straturi succesive de maximum 20 cm grosime.
Se toarna fundatia din beton marca Be 3,5, turnat in panouri de 4 m2, cu panta spre exterior de cca. 3%.
Se aplica stratul de poza din mortar de ciment 400 kg/m3 conform (10) 1000 in grosime de 3cm.
Se aseaza placile prin presare, cu rosturile in contlnuare pe cele doua directii, controlandu-se cu dreptarul de
2m, si avand grija sa se asigure panta de scurgere de cca.3 % de la cladire spre exterior.
Se umplu rosturile intre placi cu lapte de ciment iar spre soclul cladirii cu bitum (dop de bitum).
Beton simplu turnat pe loc

Se indeparteaza stratul vegetal, dupa care pamantul natural va fi bine batut, iar pamantul de umplutura
va fi bine batut in straturi succesive de maximum 20 cm grosime.
Se asterne stratul de bafast marunt amestecat cu argila batuta in proportie de 1:1 si grosime medie de 10 cm cu
panta spre exterior de cca. 3%.
Se toarna betonul marca Be 3,5 () 0000 si se prelucreaza fata vizibila cu rolul; la cca 3,0 m se lasa
rosturi de dilatare.
Se umplu rosturile de dilatare si rostul dintre trotuar si soclu cu bitum.
Mixtura asfaltica
Se indeparteaza stratul vegetal, dupa care pamantul natural va fi bine batut iar pamantul de umplutura va fi asezat si
bine batut in straturi succesive de maximum 20 cm grosime.
Se toarna fundatia din beton marca Be 3.5 in grosime medie de 10 cm, in panouri de 4 m2 si cu panta spre
exterior de cca. 3 %.
Se toarna asfaltul fn grosime de 2 cm conform STAS 174-83 si STAS 175-87.
Abateri limita admisibile

La asezarea bordurilor si placilor:
1. Planeitate : ± 4 mm sub dreptarul de 2 m lungime.
2. Denivelarea admisa intre 2 elemente prefabricate alaturate. Este de 1 mm la tumarea betonului si
asfaltului:
1. Grosime: 10% pentru fiecare strat în parte.Panta profilului transversal: ± 5 mm/m.
Verificari in vederea receptiei

Verificarea la receptie a lucrarilor se va face prin examinarea suprafetelor, lucrarile trebuind sa se
incadreze in prevederile acestor specificatii.
Se vor face verificari la:
• aspectul si starea generala
• elementele geometrice (grosime, planeitate)
• fixarea imbracamintii pe suport;
 rosturi;
- Acolo unde prescriptiile nu au fost respectate, sau daca aspectul lucrarilor nu este corespunzator (placi
84
85
fisurate, rosturi cu muchil stirbite, etc. Beneficiarul poate decide inlocuirea locala sau pe suprafete mai
mari a lucrarilor si refacerea în conditiile prescrise în specificatii.
85
86
18. CAIET DE SARCINI – AMENAJARE SPATIU VERDE
Amenajarea zonelor verzi

Se curăţă terenul de iarbă, crengi şi buruieni. Acestea se vor încărca în roabe şi transporta în afara
zonei, în depozit.
Terenul astfel curăţat, se sapă pe adîncimea medie de 10cm, iar pământul se întoarce şi se sfărâmă
bulgării, după care se nivelează cu sapa şi cu grebla.
Se procedează la semănarea prin împrăştiere cu mâna a seminţelor şi la îngroparea lor cu grebla, după
care se va trece cu tăvălugul de mână peste suprafaţa însămânţată. În final se face udarea acestei
suprafeţe, cu apă transportată de la sursă.
Taluzurile de asemenea se vor insamanta cu samanta de iarba, dupa ce au fost finisate.
Gazonul
Este o suprafaţă de teren acoperită de vegetaţie ierboasă formată, in special, din ierburi graminee şi
folosită in scopuri decorative.
După destinaţie, compoziţie şi modul de intreţinere se disting următoarele tipuri de gazon:
- gazonul de parter (de culoare verde intens şi des ca peria);
- gazonul de peluză de grădină (cu specii rezistente la călcat);
- gazonul de pajişte;
- gazonul decorativ (cu flori rare, diseminate natural sau cultivate);
- gazonurile pentru terenurile sportive;
- gazonul de taluz.
Specii indicate pentru gazon

Ierburile graminee folosite pentru gazon se pot clasifica, convenţional, după: inălţime, modul de
infrăţire etc.
După inălţime, se disting: graminee cu port inalt, cu port mijlociu şi cu port mic.
Gramineele cu port inalt (de etaj superior) se caracterizează prin inălţime mare.
Gramineele cu port mijlociu (de etaj mijlociu) formează tufe mari, deoarece după cosit se intensifică
formarea lăstarilor scurţi.
Gramineele cu port pitic (de etaj inferior) au o inălţime redusă, după cosit sau păşunat lăstăresc
puternic.
Instalarea gazonului
Acoperirea suprafeţelor cu gazon se poate realiza fie prin semănare fie prin brăzduire.
Instalarea gazonului prin semănare

Se intalnesc frecvent două cazuri:
- terenul ce urmează a fi inierbat este lipsit de stratul de sol fertil;
- terenul prezintă stratul de sol fertil.
86
87
In primul caz terenul se nivelează şi apoi se acoperă cu un strat uniform de pămant vegetal in grosime
de 15-20 cm.
In al doilea caz, după efectuarea lucrărilor de canalizare, drenarea curăţirea şi nivelare, se trece la
lucrarea de bază a solului care constă in mobilizarea lui pană la 15-20 cm. In primăvară se execută
mărunţirea solului şi nivelarea, precum şi administrarea ingrăşămintelor. Perioada semănării cea mai
indicată este primăvara in “mustul zăpezii”.
Rezultate bune se pot obţine şi in cazul semănării de toamnă (aug.- sept.).
Metodele de semănat folosite sunt: metoda manuală şi metoda mecanizată. Pentru distrbuirea uniformă
a seminţelor pe intreaga suprafaţă, semănatul se face “in cruce”, adică jumătate din norma de sămanţă
se imprăştie intr-un sens şi cealaltă jumătate se distribuie mergand perpendicular pe prima direcţie.
Instalarea gazonului prin brăzduire

Brazdele de iarbă sunt bucăţi de brazdă de iarbă cojite şi rulate (pentru a fi transportate) care ulterior se
desfăşoară şi se aplică pe solurile pregătite in prealabil. Metoda prezintă următoarele avantaje: efectul
de protecţie a terenului se resimte imediat şi faptul că se realizează o inierbare mai rapidă.
Aşezarea brazdelor la locul definitiv se poate face liniar sau in şah.
Întreţinerea şi îngrijirea gazonului

- Reîntărirea gazonului se face după 5-10 ani şi se realizează prin insămanţare in primăvară a unor
cantităţi de seminţe graminee deoarece, deşi perene, acestea au totuşi o longevitate determinată (ex. 10-
12 ani). Pentru aceasta se foloseşte 25-50% din norma de sămanţă folosită la infiinţare.
- Cositul gazonului este obligatoriu mai ales in perioadele umede. In general, periodicitatea cosirii şi
tunderii gazonului este influenţată de specie, amestecul de specii, condiţiile staţionale şi destinaţia
gazonului. De regulă gazonul de parter se coseşte la un interval de cca. 10 zile (de 10-12 ori intr-un
sezon de vegetaţie) in timp ce gazonul de pajişte se poate cosi de numai 2-3 ori pe vară.
87
88
19. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUŢIA INSTALAŢIILOR INTERIOARE DE APĂ

RECE ŞI CALDĂ MENAJERĂ REALIZATE CU ŢEVI DIN POLIETILENĂ
Prevederi Generale
Instalaţiile se vor executa cu respectarea prevederilor Normativului pentru proiectarea şi
executarea instalaţiilor sanitare I9-94 şi a instrucţiunilor de montaj ale furnizorului de materiale.
Materiale
Pentru instalaţiile de alimentare cu apă potabilă se vor utiliza:
- ţeavă din polietilenă multistrat;
- ţeavă din cupru pentru legături la bateriile obiectelor sanitare;
- fitinguri şi manşoane glisante;
- robinete de închidere cu obturator sferă PN16;
- baterii amestecătoare, cu monocomandă;
Materialele vor fi însoţite de certificate de calitate eliberate de producător sau după caz vor fi
agrementate tehnic conform legislaţiei în vigoare.
Verificarea materialelor
Înainte de punerea în operă, conductele şi fitingurile vor fi verificate în vederea depistării unor
deficienţe care ar putea să afecteze montajul sau condiţiile de exploatare ale instalaţiilor.
Verificarea se va face prin:
- control vizual,
- controlul dimensiunilor, şi după caz se vor lua măsuri de remediere a eventualelor deficienţe.
Controlul vizual va urmări ca:
- ţevile să fie drepte;
- suprafaţa exterioară să fie netedă, fară fisuri;
- suprafaţa filetului să nu aibe deformări, zgârieturi care să pericliteze etanşarea îmbinărilor.
Controlul dimensiunilor va urmări ca abaterile dimensionale la diametrul exterior mediu al ţevilor şi la
diametrul interior al mufelor fitingurilor să se încadreze în cele admise în standardele de produs.
Materialele găsite necorespunzătoare nu vor fi puse în operă.
Manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea materialelor

Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnică a securităţii muncii în aşa fel
încât acestea să nu se deterioreze şi să nu se înregistreze accidente din rândul personalului
manipulator. Pentru aceasta se va utiliza numai personal instruit care va respecta prevederile cap. 2.8.
din Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire
ed.1996.
Transportul materialelor se va face astfel încât să nu se deterioreze materialele iar personalul să nu fie
pus în pericol. Pentru aceasta se vor respecta prevederile cap. 2.8. din Norme specifice de securitate a
muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire ed.1996.
88
89
Păstrarea şi depozitarea materialelor se va face în spaţii de depozitare organizate în acest scop,

în condiţii care să asigure buna lor conservare respectând pevederile pct. 2.4.4. din Norme generale de
protecţie a muncii ed.1996
Se vor respecta instrucţiunile furnizorului privind manipularea, transportul, depozitarea şi
conservarea materialelor.
Tehnologia de îmbinare, fasonare şi montare

Îmbinarea cu manşonul alunecător este nedemontabilă, ceea ce înseamnă că se poate pune sub
tencuială sau sub sapă .
Se debitează conductele la lungimea dorită.
Se trage pe conductă mansonul alunecător. Partea interioară teşită a manşonului alunecătore va fi spre
capătul conductei.
Conducta se lărgeşte la rece de două ori, a doua oara după rotirea ei cu 30 0. Manşonul nu se va afla în
zona de lărgire.
Fitingul se introduce în conductă. După scurt timp fitingul va sta fix în aceasta.
Cu ajutorul unui dispozitiv de presare (presa), maşonul alunecător este împins pâna la gulerul
fitingului .
Tehnica de îmbinare este conform procedurii producătorului şi necesită numai ţevi şi fitinguri
corespunzătoare precum şi dispozitiv special de îmbinare.
Panta minimă a conductelor de alimentare cu apa va fi de 1%0 pentru asigurarea aerisirii sau golirii.
Conductele ingropate în pereţi, respectiv izolaţiile acestora, vor fi retrase de la suprafaţa zidariei cu cel
puţin 1 cm.
La trecerea prin pereţi şi planşee conductele de apă se vor monta în golurile existente sau în tuburi de
protecţie. Partea superioară a manşoanelor de protecţie din încăperile dotate cu instalaţii sanitare, va
depăşii nivelul pardoselii finite cu 2-3 cm.
Conductele orizontale de apă caldă vor fi montate deasupra celor de apă rece cu 10 -15 cm.
Conductele pozate în sapă vor fi protejate în manşoane gofrate din polietilenă.
Confecţionarea şi montarea dispozitivelor de preluare a dilatărilor şi eforturilor din conducte.
Dilatările conductelor de apa caldă de consum vor fi preluate prin montajul cu semicămăşi din oţel sau
prin montajul arcuit cu braţ de dilatare. Realizarea acestor montaje se va face conform procedurii
producătorului.
Susţinerea conductelor montate pe pereţi se face prin brăţări.
Distanţele maxime între punctele de fixare:
- conducte de apă rece montate aparent fară semicămaşă de oţel: 1.0 -1.50 m funcţie de diametru;
- conducte de apă rece montate aparent cu semicămaşă din oţel: 2 m;
- conducte de apă caldă montate aparent cu semicămaşă din oţel: 2 m;
- conducte de apă caldă montate în nişă fară semicămaşă din oţel: 1.5 m;
Punctele fixe se vor realiza cu ajutorul braţărilor şi se vor plasa de-o parte şi de cealaltă a îmbinărilor şi
în vecinătatea armăturilor de separare sau închidere.
Pe şantier suporţii se vor monta ţinând seama de sensul de dilatare al conductei.
89
90
Proba instalaţiilor
În conformitate cu prevederile normativului I9-94, cap. 13 conductele de alimentare cu apă rece şi
caldă de consum vor fi supuse la următoarele încercări:
- încercarea de etanşeitate la presiune la rece;
- încercarea de funcţionare la apă rece şi caldă;
- încercarea de etanşeitate şi rezistenţă la cald a conductelor de alimentare cu apă caldă.
Instalaţiile montate dar încă neacoperite se umplu cu apă dar fară aer. Proba de presiune se face atât ca
probă prealabilă cât şi ca probă principală.
Pentru proba prealabilă se introduce în instalaţie o presiune de probă de 15 bari, care trebuie restabilită
pe parcursul a 30 minute de două ori la câte 10 minute. în continuare, după alte 30 minute de încercare
presiunea de probă nu trebuie să fi scăzut cu mai mult de 0.6 bari şi să nu fi apărut neetanşeităţi.
Imediat după proba prealabilă se face proba principală. Durata încercării este de două ore. În acest ca z,
presiunea de lucru citită imediat după proba prealabilă nu are voie să fi scăzut după alte ore, cu mai
mult de 0.2 bari. Nu trebuie să fi apărut neetanşeităţi în nici un punct al instalaţiei încercate.
Încercarea de etanşeitate la presiune la rece - se efectuează înnainte de închiderea golurilor, încăperilor
şi demontarea armăturilor şi a aparatelor de la punctele de consum, locurile lor fiind obturate cu flanşe
sau dopuri.
După remedierea eventualelor defecte încercarea se reia.
Încercarea de funcţionare la apa rece şi caldă se efectuează după ce s-au montat armăturile şi aparatele
de la punctele de consum, precum şi toate echipamantele (staţiei de pompe, staţiei de preparare apă
caldă, etc.) şi instalaţia este adusă la presiunea de regim.
Prin deschiderea succesivă a armăturilor de alimentare se verifică dacă apa ajunge la presiunea de
utilizare la fiecare punct de consum. Prin deschiderea numarului de robinete de consum corespunzător
se verifică simultaneitatea şi debitul de calcul.
Încercarea de etanşeitate şi rezistenţa la cald a conductelor de alimentare cu apă se efectuează prin
punerea în funcţiune a instalaţiilor de apă caldă la presiunea de regim şi la temperatura de 55 -600C
care trebuiesc menţinute cel puţin 6 ore. După răcirea completă se repeta încercarea la presiune la rece.
Principalele etape şi ordinea de execuţie a lucrărilor

1- extrasul principalelor materiale şi echipamente, conform listelor de cantităţi de lucrări, a listelor de
materiale, echipamente şi dotări precum şi a fişelor tehnice.
- extrasul principalelor anexe de inventar: scări mobile, rulete, nivele etc.
2. Stabilirea structurii, calificării, numărului şi eşalonării forţei de muncă, pe baza termenului
contractual şi a graficului de execuţie a principalelor lucrări.
3. Aprovizionarea, sortarea şi depozitarea în siguranţă a materialelor necesare în primă urgenţă, apoi a
celorlalte materiale, funcţie de eşalonarea lucrărilor.
4. Selecţionarea şi angajarea forţei de muncă necesară, a responsabililor tehnici cu execuţia, instruirea
asupra lucrărilor de instalaţii – montaj, instruirea asupra protecţiei şi igienei muncii, inclusiv semnarea
fişelor individuale de instructaj- dotarea muncitorilor cu echipamentele tehnice, echipamentului
individual de protecţie etc., precum şi organizarea muncii conform graficului de eşalonare a lucrărilor.
. Lucrările de bază ale instalaţiei să fie executate în următoarea ordine;
90
91
- montarea conductelor, armăturilor, aparatelor, suporţilor şi accesoriilor instalaţiei, conform

prevederilor Normativului I 9-94 şi a prevederilor prezentului caiet de sarcini;
- efectuarea probelor hidraulice de etanşeitate şi rezistenţă a instalaţiilor, conform prevederilor
Normativului I 9-94, a Normativului C 56 şi a prevederilor prezentului caiet de sarcini;
- efectuarea probelor de funcţionare conform prevederilor Normativului I 9-94, a Normativului C 56 şi
a prevederilor prezentului caiet de sarcini;
- efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor conform HG 273/1994.
Măsuri de protecţie a muncii

Pe perioada de execuţie a lucrărilor se vor lua măsuri de protecţie a muncii specificate în NGPM-1996,
Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii – MLPAT 1993 şi a “Normelor
specifice de securitate a muncii pentru lucrările de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire” din 1996.
Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor

Pentru perioada de execuţie a lucrărilor, măsurile PSI vor fi stabilite de executantul lucrării conform
“Normativului de prevenire a incendiilor pe perioada executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente acestora” C 300 / 94.
Normative şi standard de referinţă

1. Legea nr. 10 / 1995, privind calitatea în construcţii;
2. HGR nr 273 / 1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii;
3. HGR nr 766 / 1997 - Hotarârea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii;
4. Ordin M.I. nr 775 / 1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor;
5. Ordonanţa G.R. privind apărarea împotriva incendiilor nr. 60 / 1997;
6. H.G.R. nr.51 / 1992 privind unele măsuri pentru activităţi de prevenire şi stingere a incendiilor;
7. P118 / 1999 – Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor;
8. I9 / 1994. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare;
9. I9 / 1 – 1997. Normativ pentru exploatarea instalaţiilor sanitare;
10. C – 56. Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
acestora;
11. Norme generale de protecţie a muncii, ediţia 1996;
12. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico -sanitare şi de încălzire
ediţia1996.
13. STAS 1478 / 90. Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale.
Prescripţii generale.
91
92
20. CAIET DE SARCINI PENTRU INSTALAŢII DE CANALIZARE INTERIOARĂ

REALIZATE CU TUBURI DIN POLIPROPILENĂ ŞI P.V.C.
Prevederi Generale
Instalaţiile se vor executa cu respectarea prevederilor Normativului pentru proiectarea şi executarea
instalaţiilor sanitare I9-94 şi a Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor tehnico -
sanitare cu ţevi din PP ind. N.P. 003 - 96" .
Materiale
Pentru instalaţiile de canalizare menajera vor utiliza:
- ţevi din polipropilenă pentru presiuni nominale 2,5 - 4;
- piese speciale pentru instalaţii de canalizare din polipropilenă, pentru etanşare cu garnituri de
cauciuc, ambele cu caracteristici şi dimensiuni conform anexa 3A1 din "Normativ pentru proiectarea
executarea şi exploatarea instalaţiilor tehnico-sanitare şi tehnologice cu ţevi din polipropilenă" ind.
N.P. 003-96;
- obiecte sanitare din porţelan sanitar (lavoare, vase WC);
- obiecte sanitare din material plastic şi fibră de sticlă (căzi de duş, sifoane de pardoseală, guri de
scurgere apă pluvială );
- rezervor îngropat pentru vas WC, din polietilenă, complet echipat;
- obiecte sanitare din inox (spalatoare comune, chiuvete,spalatoare cu picurator);
- accesorii şi stelaje de montaj.
Obiectele sanitare vor fi însoţite de certificate eliberate de producător sau după caz vor fi agrementate
tehnic conform legislaţiei în vigoare.
Verificarea materialelor
Înainte de punerea în operă materialele vor fi verificate vizual şi dimensional. Prin examinare vizuală
se va urmări ca:
- ţevile să fie drepte, culoarea lor să fie uniformă şi de aceeaşi nuanţă;
- suprafaţă interioară şi exterioară să fie netedă, fără fisuri, arsuri sau cojeli;
- să nu fie bule de aer, incluziuni şi arsuri în secţiunea transversală a ţevii;
- suprafaţă interioară a mufelor fitingurilor trebuie să fie netedă, fără denivelări, incluziuni, cojeli etc;
Prin verificarea cu şublerul se urmăreste ca:
- abaterile la diametrul exterior, la diametrul interior al ţevilor şi al mufelor fitingurilor se vor înscrie
în limitele valorilor înscrise în prospect.
Materialele găsite necorespunzătoare nu vor fi puse în lucru.
Manipularea, transportul şi depozitarea materialelor

Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnică a securităţii muncii şi în aşa fel
încât acestea să nu se deterioreze şi să nu se înregistreze accidente din rândul personalului
manipulator. Pentru aceasta se va utiliza numai personal instruit care va respecta prevederile cap.
2.8.din “ Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico-sanitare şi de
încălzire” ed.1996.
92
93
Transportul materialelor se va face astfel încât să nu se deterioreze materialele iar personalul să nu fie
pus în pericol. Pentru aceasta se vor respecta prevederile cap. 2.8. din “Norme specifice de securitate a
muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire” ed.1996.
Păstrarea şi depozitarea materialelor se va face în spaţii de depozitare organizate în acest scop, în
condiţii care să asigure buna lor conservare respectând pevederile pct. 2.4.4. din “Norme generale de
protecţie a muncii” ed. 1996.
Manipularea materialelor din polipropilenă se va face cu grijă, pentru a le feri de lovituri sau de
zgârieturi, nu vor fi arucate, iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale.
Ţevile se vor aranja pentru transport numai orizontal, pe suprafeţe drepte şi netede, sprijinite continuu
pe toată lungimea lor, în stive care să nu depăşească 1,50 m înălţime.
La transportul cu autocamioanele al ţevilor din polipropilenă cu lungimi mai mari de 4 m,
autocamionul respectiv trebuie să fie prevazut, în mod obligatoriu cu remorcă monoaxă.
Pe durata transportului materialele vor fi bine sprijinite lateral pentru a nu se răsturna unele peste
altele.
Nu se vor efectua transporturi cu alte materiale aşezate deasupra materialelor din polipropilenă. De
asemeni, transportul materialelor din polipropilenă trebuie efectuat la adăpost de acţiunea directă a
radiaţiilor solare, iar pe timp friguros trebuie luate măsuri suplimentare de asigurare contra loviturilor
sau de zgârieturilor.
Materialele din polipropilenă vor fi depozitate în magazii închise, bine aerisite sau în locuri ferite de
soare. Temperatura de depozitare recomandată va fi cuprinsa între 0 şi +45 0 C.
Ţevile se vor aranja în rastele orizontale pe sortimente şi dimensiuni, stivuindu -se pe înălţimi de
maximum 1,50 m. Ele se vor sprijini continuu pe toată lungimea, pe suprafeţe drepte şi netede.
Fitingurile se vor aranja în rafturi, de asemenea, pe sortimente şi dimensiuni.
Tehnologii de îmbinare şi fasonare

Temperaturile optime de prelucrare a materialelor din polipropilenă în atelier cât şi la montarea pe
şantier sunt de +5 pâna la +300 C.
Nu se recomandă prelucrarea mecanică a ţevilor la temperaturi sub +50 C, însa deformarea la cald se
poate efectua.
Prelucrarea materialelor din polipropilenă se va efectua numai de către personal tehnic de specialitate
instruit în domeniul prelucrării materialelor plastice.
La efectuarea operaţiilor de prelucrare a materialelor din polipropilenă se va ţine seama de
plasticitatea materialului la temperaturi relativ scăzute şi de coeficientul redus de transmisie a căldurii,
ceea ce poate provoca încălzirea sculelor prelucrătoare şi împiedica lucrul prin îmuierea materialului.
Nu este permisă răcirea sculelor cu apă în timpul prelucrării.
Suprafaţa prelucrată nu trebuie să prezinte fisuri care se pot amplifica ulterior pâna la apariţia de
crăpături.
Pentru operaţiile de taiere, lipire, polizare, găurire şi deformări la cald se vor respecta prevederile din
normativul cu ind. N.P - 003 - 96, anexa 5.
Îmbinarea conductelor de canalizare din PP între ele sau cu piese fasonate se realizează cu inele de
cauciuc pentru etanşare. Tehnologia de execuţie a acestor îmbinări va respecta prevederile din anexa 5
a normativului cu ind. N.P.- 003- 96.
93
94
Condiţii de montare
Conductele se vor monta paralel cu elementele de construcţii adiacente respectând pantele indicate în
planuri. Nu se realizează îmbinări în zonele de trecere ale acestora prin planşee, pereţi, plafoane sau
rosturi de tasare.
Ţevile din PP se pot monta aparent, mascat (în şliţuri, în elemente de construcţii), îngropate în pământ
şi în canale vizitabile şi nevizitabile.
La trecerea prin pereţi şi planşee se va proteja conducta cu tub de diametru mai mare, tot din PP sau alt
material (PVC, metal).
Diametrul interior al tubului de protecţie va fi cu 10-20 mm mai mare decât diametrul exterior al ţevii.
Spaţiul liber între ţeavă PP şi tubul de protecţie se va completa cu pâslă minerala, carton, etc.
La trecerile prin pereţi, tubul de protecţie va avea lungimea egală cu grosimea finită a pereţilor, iar la
trecerile prin planşee tubul de protecţie va depăşi partea superioară finită a planşeului cu 20 mm şi va
fi la nivelul părţii finite inferioare a planşeului. Nu se admit îmbinări ale conductelor în manşoanele de
protecţie.
Distanţă minimă între marginea tubului de protecţie şi cea mai apropiată îmbinare sau derivaţie va fi
de 3 cm.
În cazul reţelelor aparente ţevile se vor monta numai după ce s-au executat tencuielile. Distanţă liberă
de la conducta la perete va fi maxim 3 cm.
Montarea obiectelor sanitare se va face pe stelaje specifice fiecărui obiect. Acestea, precum şi
rezervoarele de spălare ale WC-urilor, se vor prinde în structura de rezistenţă a pereţilor, pe poziţiile şi
la distanţele din teren fata de instalaţii sanitare, şi înălţimile normate în STAS 1504-85.
Pe stelaje se vor lega şi racordurile specifice obiectului la conductele corespunzătoare montate în
pereţi. Montarea propriu-zisă a obiectelor şi a armăturilor caracteristice acestora, se face numai după
executatea şi finisarea pereţilor.
Obiectele se fixeaza prin şuruburi de stelajele metalice, apoi se fac legăturile la armăturile obiectului.
Confecţionarea şi montarea dispozitivelor de preluare a dilatărilor şi eforturilor din conducte

În cazul tuburilor din PP îmbinate cu piese de legătura cu garnituri de cauciuc, preluarea dilatărilor se
va realiza prin menţinerea unei distanţe de 10 mm între tubul de PP şi capătul fiecărei mufe.
Conductele orizontale de canalizare (colectoarele aparente) din PP, se vor susţine de elementele de
rezistenţă cu coliere şi brăţări amplasate la o distanţă de 10 ø D. Punctele fixe se vor amplasa la fiecare
tub după mufa acestuia.
Coloanele se vor susţine astfel:
- pentru coloanele care sunt încastrate la nivelul planşeului, se vor monta câte două brăţări de ghidaj la
distanţa de 1-2 m pe fiecare nivel;
- pentru coloanele care traverseaza planşeele prin goluri, pentru fiecare tub se va prevedea câte un
punct şi o brăţară de ghidaj la fiecare nivel
La baza şi vârful coloanei se vor monta puncte fixe.
Prinderea şi susţinerea conductelor orizontale se face cu:
- console de susţinere din resturi de ţeavă din PP (uşor turtită, fasonată la cald) fixate în perete;
- brăţări de perete.
Punctele fixe se vor realiza prin lipirea a două inele de ambele părţi ale unei brăţări încastrate în perete.
94
95
Distanţele între dispozitivele de susţinere pe orizontală ale conductelor din PP sunt conform tabel 1
pct.3.26 din normativ ind.N.P.- 003 - 96.
În cazul montajului aparent al conductelor distanţa între conducta şi peretele finisat (tencuit înainte de
montaj) va fi de maximum 3cm.
Probarea instalaţiilor
În conformitate cu prevederile normativului I9-94, cap.13 conductele interioare de canalizare a apelor
vor fi supuse la următoarele încercări:
- încercarea de etanşeitate;
- încercarea de funcţionare.
Încercarea de etanşeitate la presiune la rece - se efectuează prin verificarea etanşeităţii pe tot traseul
conductelor şi la punctele de îmbinare prin umplerea cu apă a conductelor până la nivelul de refulare
prin sifoanele de pardoseală şi obiectele sanitare.
Încercarea de funcţionare - se efectuează prin alimentarea cu apă a obiectelor sanitare şi a punctelor de
scurgere la debitul nominal de funcţionare.
Recepţia şi punerea în funcţiune

Recepţionarea lucrărilor de canalizare este precedată de controlul riguros al acestora, care cuprinde
următoarele operaţii:
-verificarea conductelor montate pe suporţi;
-verificarea cotelor conductelor;
-verificarea armăturilor şi a accesoriilor;
-verificarea la etanşeitate;
Verificarea şi recepţia se fac cu respectarea Regulamentului de recepţie aprobat prin HG 766/97 şi a
celorlalte acte normative care reglementează efectuarea recepţiei obiectivelor de investiţii.
La recepţie va participa în mod obligatoriu, în calitate de membru şi un delegat al unităţii care urmează
să asigure exploatarea şi întreţinerea reţelei.
Beneficiarul va recepţiona:
-modul de execuţie a instalaţiei de canalizare;
-cartea construcţiei, cu toate lucrările executate precis specificate.
La recepţia finală a lucrărilor, beneficiarul va solicita constructorului cartea tehnică a lucrării în care să
fie evidenţiate cu cea mai mare precizie modul de execuţie, eventualele modificări acceptate de
beneficiar, inclusiv marcarea lucrărilor.
Realizarea lucrărilor în conformitate cu prevederile documentaţiei va asigura o calitate
corespunzătoare a acestora şi o bună fiabilitate.
Cartea construcţiei, întocmită de antreprenor şi prezentată la recepţie va fi documentul principal pe
baza căruia se va realiza recepţia finală.
Principalele etape şi ordinea de execuţie a lucrărilor

2. După încheierea contractului de execuţie a lucrărilor, se va întocmi:
- extrasul principalelor materiale şi echipamente, conform listelor de cantităţi de lucrări, a listelor de
materiale, echipamente şi dotări precum şi a fişelor tehnice.
95
96
- extrasul principalelor anexe de inventar: schele demontabile, platforme de lucru, balustrade de

protecţie, scări mobile, rulete, nivele etc.
3. Stabilirea graficului de execuţie a principalelor lucrări de instalaţii corelat cu frontul de lucru
posibil, pe baza stadiului lucrărilor de construcţii şi alte instalaţii şi cu termenul din contractul încheiat
cu beneficiarul.
4. Stabilirea structurii, calificării, numarului şi eşalonării forţei de muncă, pe baza termenului
contractual şi a graficului de execuţie a principalelor lucrări
5. Aprovizionarea, sortarea şi depozitarea în siguranţă a materialelor necesare în prima urgenţă, apoi a
celorlalte materiale, funcţie de eşalonarea lucrărilor.
6. Selecţionarea şi angajarea forţei de muncă necesară, a responsabililor tehnici cu execuţia, instruirea
asupra lucrărilor de instalaţii – montaj, instruirea asupra protecţiei şi igienei muncii, - inclusiv
semnarea fişelor individuale de instructaj - dotarea muncitorilor cu echipamentele tehnice,
echipamentului individual de protecţie etc., precum şi organizarea muncii conform graficului de
eşalonare a lucrărilor.
7.Lucrările de bază ale instalaţiei trebuie să fie executate în următoarea ordine;
- montarea conductelor, suporţilor şi accesoriilor instalaţiei, conform prevederilor Normativului I 9-94
şi a prevederilor prezentului caiet de sarcini;
- efectuarea probelor hidraulice de etanşeitate a instalaţiilor , conform prevederilor Normativului I 9 -
94 , a Normativului C 56 şi a prevederilor prezentului caiet de sarcini;
- montarea obiectelor sanitare;
- efectuarea probelor de funcţionare conform prevederilor Normativului I 9-94, a Normativului C 56 şi
a prevederilor prezentului caiet de sarcini;
- efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor conform HG 273/1994.
Măsuri de protecţie a muncii

Pe perioada de execuţie a lucrărilor se vor lua măsuri de protecţie a muncii specificate în NGPM-1996.
Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii – MLPAT 1993 şi a Normelor specifice
de securitate a muncii pentru lucrările de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire-1996.
Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor

Pentru perioada de execuţie a lucrărilor, măsurile PSI vor fi stabilite de executantul lucrării conform
Normativului de prevenire a incendiilor pe perioada executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente acestora C 300-94.
Normative şi standard de referinţă

1. Legea nr. 10 / 1995, privind calitatea în construcţii;
2. HGR nr. 273 / 1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii;
3. HGR nr 766 / 1997 - Hotarârea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii;
4. Ordin M.I. nr 775 / 1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor;
5. Ordonanţa G.R. privind apărarea împotriva incendiilor nr. 60 / 1997;
6. H.G.R. nr.51 / 1992 privind unele măsuri pentru activităţi de prevenire şi stingere a incendiilor;
7. P118 / 1999 – Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor;
96
97
8. I9 / 1994. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare;

9. I9 / 1 – 1997. Normativ pentru exploatarea instalaţiilor sanitare;
10. C – 56. Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
acestora;
11. Norme generale de protecţie a muncii, ediţia 1996;
12. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico -sanitare şi de încălzire
ediţia 1996.
13. STAS 1478 / 90. Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale.
Prescripţii generale;
14. STAS 1795 -90. Instalaţii sanitare. Canalizari interioare. Prescripţii fundamentale;
15. STAS 1504-85. Instalaţii sanitare. Distanţe de amplasare a obiectelor sanitare, armăturilor şi
accesoriilor.
97
98
21. CAIET DE SARCINI – INSTALATII TERMICE
DATE GENERALE
Contractorul trebuie să efectueze detaliile de lucru si sa dezvolte soluţii pe baza acestui caiet de sarcini
si a situatiei existente in teren.
Este responsabilitatea contractorului pentru a se asigura că el a inclus în oferta sa toate elementele
necesare pentru a îndeplini cerinţele de performanţă, cerintele Caietului de sarcini, coordonarea cu
lucrarile de arhitectura, cu celelalte lucrari de instalatii precum şi cerintele contractului.
REGLEMENTARI
Instalatiile termice vor fi conforme cu urmatoarele norme si reglementari romanesti, si anume:
- I13-02 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală
- STAS 7132-86 Măsuri de siguranţă la instalaţiile de încălzire centrală cu apă având temperatura
maximă de 115oC.
- SR 1907-1-97 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură. Prescripţii de calcul
- SR 1907-2-97 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură. Temperaturi interioare convenţionale
de calcul
- C 142-85 Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elemetele de
instalaţii
- C 56 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.
- P 118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, dar orice modificări sau completări la documentaţia iniţială
vor fi făcute numai cu Beneficiarului.
OBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERI ALE EXECUTANŢILOR

Asigurarea executării lucrărilor instalaţiei de încălzire şi a celor auxiliare la un nivel calitativ
corespunzător standardelor, prin responsabili tehnici cu execuţia, atestaţi.
Toate materialele autohtone vor fi însoţite de certificate de calitate, iar cele de import de certificat
de omologare în ţara noastră.
Orice propunere de înlocuire trebuie motivată de antreprenor şi aprobată de către beneficiar.
Verificarea atentă a documentaţiei tehnice puse la dispoziţie de către beneficiar în ceea ce priveşte
adaptabilitatea la condiţiile din teren, trasee, goluri în elementele de construcţie, coordonare cu
celelalte specialităţi, după care vor fi făcute observaţii.
98
99
Remedierea pe propria cheltuială a defecţiunilor apărute din vina proprie , atât în perioada
şantierului cât şi în perioada de garanţie stabilită conform legii.
Sesizarea în termen de 24 de ore, a Inspectoratului de Stat în Construcţii, Lucrări Publice,
Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, în cazul producerii unor accidente tehnice în timpul execuţiei
lucrărilor.
Respectarea riguroasă a prevederilor “Normativului de prevenire şi stingere a incendiilor” pe
durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.
Respectarea riguroasă a prevederilor privind igiena şi protecţia muncii în construcţii.
Lucrarea trebuie executată în modul cel mai corect şi complet, pentru îndeplinirea condiţiilor
beneficiarului, care va avea dreptul să respingă orice lucrare sau material ce nu corespunde
standardelor de calitate.
După contractarea utilajelor, antreprenorul va pune la dispoziţia beneficiarului documentaţia
tehnică de selecţie şi montaj obţinută de la furnizor, necesară pentru verificare, avizare şi întocmirea
eventualelor modificări faţă de cerintele iniţiale. Executantul şi beneficiarul vor solicita certificate de
garanţie de la furnizor şi agremente tehnice.
Acestea vor fi prezentate comisiei de recepţie.
Supunerea la recepţie numai a lucrărilor terminate, care corespund întocmai documentatiei tehnice
şi îndeplinesc standardele de calitate.
Aducerea la îndeplinire întocmai şi la termen a măsurilor şi hotărârilor dispuse prin acte de control
sau dispoziţii de şantier.
Respectarea cu stricteţe a termenelor stabilite.
VERIFICAREA, DEPOZITAREA SI MANIPULAREA MATERIALELOR SI

ECHIPAMENTELOR
Vor fi verificate certificatele de calitate şi de omologare puse la dispoziţie de furnizori.

Înaintea punerii în operă, toate materialele, echipamentele şi utilajele vor fi supuse unui control
vizual, în vederea depistării defecţiunilor evidente care ar putea să le compromită tehnic şi calitativ
(deformări sau blocări la aparate, starea filetelor, a flanşelor, funcţionarea necorespunzătoare a
armăturilor, ştuţuri deformate sau lipsă) în vederea remedierii defecţiunilor.
Ţevile vor fi verificate să nu conţină la interior corpuri străine şi să aibă o secţiune constantă.
Materialele, piesele sau aparatele la care defecţiunile constatate depăşesc posibilităţile de remediere
ale şantierului, vor fi înlocuite.
Toate aparatele şi materialele pot fi introduse în lucrare numai dacă au fost livrate cu certificate de
calitate şi dacă în cursul depozitării sau manipulării şi-au păstrat integritatea.
În toate cazurile în care nu există prescripţii tehnice specifice se vor efectua probe directe pe şantier
(ex: probe de etanşeitate la armături, probe la presiune pentru corpurile de radiatoare etc.)
Toate aparatele şi piesele vor fi examinate de şeful de echipă înainte de montare.
Acesta va lua măsuri de curăţire si înlăturare a eventualelor resturi de murdărie sau pete de ulei.
La transport şi manipulare se vor lua măsuri pentru evitarea deteriorării lor.
99
100
O atenţie deosebită va fi acordată materialelor casante sau uşor deformabile.

De asemenea vor fi respectate normele de protecţia muncii.
Păstrarea materialelor, echipamentelor şi utilajelor de instalaţii de încălzire se va face în condiţii
care să asigure buna lor conservare în deplină siguranţă.
Materialele şi instalaţiile, asupra cărora condiţiile atmosferice nu au practic influenţa nefavorabilă,
pot fi depozitate în aer liber, în stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate, special amenajate
în acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica securităţii muncii.
Materialele ce pot fi deteriorate de agenţi climatici (radiatoare, armături) se vor depozita în
şoproane şi vor fi acoperite cu prelate sau foi de polietilenă.
Materialele ce se deteriorează la umiditate sau radiaţie solară (aparatura fină, instrumentele de
măsură şi control precum şi componentele instalaţiilor de automatizare,tevi din PP-R) vor fi depozitate
în magazii speciale, cu măsuri de siguranţă sporite.
INSTRUCTIUNI DE EXECUTIE, PSI, PROTECTIA MUNCII SI A MEDIULUI
In functiune si reglarea echipamentelor se va face de catre specialistii furnizorilor care asigura

asistenta tehnica cât si garantia lucrarii. Inainte de racordarea echipamentelor, instalatia se va spala de
mai multe ori cu apa potabila si se va proba.
Dupa racordare se va face proba de circulatie, etanseitate si presiune – la presiunea maxim admisa
de utilaje de 3 bari. Proba de eficienta la încalzire se va realiza cu apa calda, urmarind ca bareria de
incalzire sa functioneze si sa asigure temperatura prescrisa.
La executie se vor respecta masurile de siguranta la foc. Executia lucrarilor se va face de unitati
specializate, cu experienta în lucrari asemanatoare, în special pentru instalatii de climatizare.
Echipamentele sosite vor avea caracteristicile tehnice conform fiselor tehnice, pentru orice
nepotrivire se va sesiza beneficiarul pentru analiza. Montarea si racordarea echipamentelor la instalatii
se va face în conformitate cu cartile tehnice care le însotesc.
Se vor lua masuri de siguranta a muncii la lucrari la înaltime, probe, etc.
Se va cere asistenta tehnica de la furnizori pentru lucrarile de montaj (în special pentru pompa de
caldura, panourile solare, automatizare) si punere în functiune (reglaj).
CONDUCTELE
Conductele vor fi montate după o prealabilă trasare conform traseu existent. Se vor însemna pe
pereţi poziţiile de montaj pentru ţevi, atât în plan vertical, cât şi orizontal, pante, ramificaţii, etc. Unde
nu este specificat în documentaţie în mod expres altceva, se va considera panta min. 2 %o, asigurându-
se atât golirea cât şi dezaerisirea instalaţiei.
. Dacă din condiţii obiective, aceste devieri implică şi o majorare a consumului de materiale, este
necesară aprobarea beneficiarului.
Conductele vor fi din PP-R cu insertie de aluminiu (PN 20,).Imbinarea se face prin termofuziune
folosind fitinguri din PP-R sau fitinguri mixte PP-R/alama prezentind filet interior sau exterior.Punerea
in opera va tine cont de prescriptiile tehnice ale furnizorului (constituie certitudine in oferirea garantiei
materialelor).
100
101
Etanşarea îmbinărilor filetate se va face cu materiale omologate şi în lipsa altor specificaţii cu fuior
de cânepă şi miniu de plumb sau pastă de grafit în ulei sau cu rola de teflon.
În acest caz excesul de cânepă va fi îndepărtat, lăsând îmbinarea perfect curată.
În locurile unde este necesară o demontare ulterioară vor fi folosite mufe cu filet stânga-dreapta sau
racorduri olandeze.
Flanşele se utilizează numai la racordarea utilajelor, aparatelor sau armăturilor dotate cu flanşe în
scopul uşurării demontărilor ulterioare în vederea înlocuirii sau reparaţiilor.
La aceste îmbinări, etanşarea se va face cu garnituri de carton STAS 1733/79, unse cu pastă de
miniu de plumb ori cu pastă de grafit în ulei, sau cu garnituri din clingherit. Garniturile nu vor obtura
secţiunea de trecere a ţevii, iar marginea exterioară va ajunge până la şuruburi.
Vor fi utilizate flanşe rotunde din otel, Pn. = 10, STAS 8013-74.
Prinderea flanşelor se va face cu şuruburi mecanice ce vor fi strânse treptat, în diagonală, operaţie
ce se va repeta de mai multe ori până la strângerea definitivă.
Traversările elementelor de construcţie (pereţi, planşee) vor fi executate numai în tuburi de
protecţie.
Spaţiile dintre tuburile de protecţie şi conducte vor fi umplute cu materiale incombustibile (vată
minerală sau material spumant).
În porţiunile de traversare nu se admit îmbinări.
Schimbările de direcţie ale conductelor se vor realiza cu fitinguri simple sau mixte.
La montarea conductelor în plasă pe unul sau mai multe rânduri, se va lăsa spaţiu suficient între
ţevi sau între ţevi şi elementele de construcţie, pentru a permite executarea derivaţiilor, manevrarea
robinetelor, ca şi intervenţiile ulterioare pentru întreţinere şi reparaţii.
Distanţele minime vor corespunde Normativului I 13/2002 şi anume:
 Intre conducte neizolate: 3 cm.
 între conducta neizolată şi peretele finit: 3 cm.
 între feţele exterioare ale conductelor izolate: 4 cm.
 între faţa exterioară a izolaţiei şi peretele finit: 4 cm.
 între flanşele armăturilor a două conducte alăturate: 3 cm.
La conductele izolate, poziţia armăturilor va fi decalată astfel încât distanţa între flanşa armăturii şi
conducta apropiată, sau izolaţia acesteia să fie de 3 cm.
Faţă de instalaţiile electrice şi faţă de instalaţiile de gaze, traseele conductelor de instalaţii ce conţin
apă vor fi montate conform Normativului I 7/91, respectiv I 6/2002
După montarea unei porţiuni de conductă, provizoriu aceasta va fi astupată cu dopuri din lemn
pentru a împiedica pătrunderea de corpuri străine la interior (praf, bucăţi de tencuială, etc.).
Este interzisă utilizarea dopurilor din hârtie sau câlţi, ce pot fi uşor introduse din neatenţie la
interior şi uitate.
101
102
ARMATURI
Vor fi prevăzute armături de trecere, de închidere şi reglaj, de golire, de reţinere şi de siguranţă

conform listelor Cantitati de lucrari.Pot fi folosite armături din import numai cu îndeplinirea condiţiilor
impuse de legislaţia româneasca şi omologate .
Armăturile vor fi pozate în condiţii corespunzătoare funcţionării normale, respectându -se sensul
curgerii fluidului.
Montarea armăturilor va fi făcută cu asigurarea unei accesibilităţi uşoare precum şi a posibilităţilor
de reparare, demontare sau înlocuire.
După montarea armăturilor filetate se va proceda la curăţirea de excesul materialului de etanşare.
La montarea armăturilor cu flanşe se va asigura paralelismul şi distanţele corespunzătoare între
flanşele acestora şi cele ale conductelor.
Suprafeţele de îmbinare vor fi întotdeauna verticale sau orizontale, perpendiculare pe axa
conductei.
Pentru respectarea acestei condiţii, atunci când după flanşă urmează un cot, între ele se intercalează
un tronson drept.
Garniturile flanşelor vor fi astfel dimensionate încât să nu obtureze golul de trecere a fluidului, iar
marginile să ajungă până la şuruburile de strângere.
Nu este permisă decât utilizarea unei singure garnituri la o pereche de flanşe.
Toate armăturile vor fi montate în poziţia închis.
Montarea armăturilor se va face în conformitate cu prevederile Normativului I13/2002
CORPURILE DE INCALZIRE SI ACCESORII

Vor fi achiziţionate corpuri de încălzire numai conform specificaţiei tehnice.În cazul unor
modificări de tip sau caracteristici se va cere avizul beneficiarului.
Inainte de montare la poziţie, corpurile de incalzire vor fi probate la presiune.Pentru probarea
corpurilor de încălzire de provenienţă străină se vor respecta indicaţiile puse la dispoziţie de către
furnizor.
Pozarea corpurilor de încălzire va fi paralelă cu suprafaţa elementului de construcţie pe care este
fixat, la o distantă de 50 mm.
Corpurile montate vor avea distanţa până la pardoseală de 100 mm.
În spaţiile în care corpurile de încălzire sunt montate în nişe în pereţi exteriori se recomandă ca
rezistenţa termică a pereţilor din spatele corpurilor de încălzire să fie cel puţin egală cu cea din câmpul
normal al pereţilor respectivi; pentru creşterea eficientei termice se poate prevedea o placă sau folie
reflectorizantă, pe perete, în spatele corpurilor de încălzire.
REPERARE SI ETICHETARE
Toate aparatele sau mai multe elemente care constituie aparatul, vor avea etichete gravate in doua
tente, rezistente, de culori diferite dupa natura circuitelor.
Etichetele se vor monta pe un suport metalic si vor indica functiunea si reperul de pe schema.
Toate etichetele vor fi insurubate si lipite
102
103
.
Aparatajul inclus in tablourile electrice va fi cu grija reperat, in conformitate cu schema de
principiu.
Pompele, precum si distributiile generale, vor avea indicatia naturii circuitului.
Circuitele hidraulice si de ventilatie vor fi reperate in culori conventionale, cu ajutorul bandelor
adezive, care vor indica natura si sensul de curgere ale fluidelor, mult mai specificat in dreptul trapelor
de acces, in fiecare gol accesibil, in localurile tehnice, in galeriile tehnice, in plafonul fals, etc.
Reperarea se va face la fiecare 10 m, la fiecare derivatie, de o parte de alta la traversarile peretilor,
planseului.
Toate vanele vor avea etichete foarte solid atasate (lantisor). Etichetele vor fi din plexiglass, gravat
in culori care corespund naturii circuitului.
Eticheta va avea un numar indicator, conform unor coduri stabilite:
− circuitul caruia ii apartine
 − functiunea sa
 − reperarea localurilor deservite (etaj, local, cladire)
 − toate celelalte informatii utile.
Numerele vor fi indicate pe toate planurile si schemele
PROBE, VERIFICARI
Verificarea instalatiilor de ventilare si climatizare se face conform celor indicate in cap. 26 din I 5 -
98 "Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare”. Aceste lucrari
presupun urmatoarele etape:
 − lucrari pregatitoare;
 − verificarea instalatiilor;
 − punerea in functiune a instalatiilor;
 − probarea elementelor din instalatie;
 − verificarea eficacitatii.
Lucrari pregatitoare
Lucrarile pregatitoare constau din:
Examinarea atenta a instalatiei realizate;
 Stabilirea operatiilor de verificare;
 Procurarea aparatelor de masura necesare operatiilor de verificare (
anemometre,termoanemometre, microanemometre, tuburi Pitot – Prandtl,
termometre,psihrometre, tahometre, etc)
 Pregatirea fiselor de constatare.
Verificarea instalatiei
Pentru ca verificarea sa fie concludenta, in functie de felul instalatiei, perioada de verificare va fi:
 perioada rece a anului cu temperaturi exterioare sub 0°C, in cazul instaltiilor de ventilare si
incalzire cu aer cald;
 perioada calda a anului cu temperaturi exterioare de peste 20°C pentru instaltiile de climatizare.
103
104
Inainte de efectuarea masuratorilor pentru verificarea eficacitatii globale, se va verifica daca

conditiile de viciere a incaperilor ventilate, legate de gradul de ocupare (numarul de persoane, cladire
etc.) corespund conditiilor tehnice admise.
Determinarile se vor efectua in conditiile unei desfasurari normale a activitatii (grad de ocupare a
incaperilor cu persoane, grad de desfasurare a procesului de productie etc.), in zonele de activitate
umana.
Eficacitatea igienico-sanitara a instalatiei se va stabili prin compararea determinarilor efectuate cu
instalatia in functiune si instalatia oprita.
In cazul in care instalatia de ventilare-climatizare are mai multe regimuri de functionare, dupa
anotimp:
 se va verifica eficacitatea igienico-sanitara in regimul de functionare corespunzator anotimpului in
care are loc receptia;
 se va aprecia, prin calcule si masurari partiale, eficacitatea igienico-sanitara a instalatiei in alte
anotimpuri decat cele in care s-a desfasurat receptia;
 daca calculele si masurarile partiale nu sunt concludente pentru aprecierea eficacitatii igienico-
sanitara, se vor efectua, in timp, in perioada potrivita, operatiile de masurari si verificari
corespunzatoare.
La verificarea eficacitatii globale se vor avea in vedere si prescriptiile art.2.1 din “Normativ privind
proiectarea si executarea instaltiilor de ventilare si climatizare indicativ I5-98”, privind calitatea aerului
exterior introdus in incaperile ventilate sau climatizate.
Verificarea calitatii lucrarilor sau dispozitivelor de izolare fonica se va face cu aparate de masurare
adecvate.
Rezultatele probelor de verificare a eficacitatii globale a instalatiei se considera satisfacatoare daca
temperaturile, vitezele si umiditatile relative ale aerului in zona de activitate se incadreaza, in functie
de destinatia incaperii, in diagramele si ecuatiile de confort termic, normele igienico-sanitare sau
Normele Republicane de Protectia Muncii (NRPM).
DOCUMENTE DE REFERINTA
Ordin 9/N/93 MLPTL - Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii

Legea 10/95 - Lege privind calitatea in constructii.
Legea 137/95 - Legea protectiei mediului
O.M.T. 290/00 Ordinul privind admiterea tehnica a produselor/serviciilor destinate a fi utilizate in
activitatile de construire, intretinere si reparare a infrastructurii feroviare si a materialului rulant, pentru
transportul feroviar si cu metroul.
HG 964/1998 - Aprobarea clasificatiei si a duratei normale de functionare a mijloacelor fixe;
HG 766/1997 Hotararea 766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind
calitatea in constructii
P 118 -1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor din 1977, 1994
104
105
STAS 11357 Masuri de siguranta contra incendiilor. Clasificarea materialelor si elementelor de

constructie din punct de vedere al combustibilitatii
O.G.60/1997 Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor
DG PSI-001/1999 Dispozitii generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor
P 130 -1999 Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor
NPGM ed. 1996 Norme generale de protectia muncii ale MMPS si MS
Norme specifice de securitate a muncii pentru instalatii tehnico-sanitare si de incalzire - editia
MMPS-1996 si conexe (Anexa 1)
Ord. MF+MLPTL nr. 1014/874-2001 Ordin privind aprobarea structurii, continuitului si modului
de utilizare a Documentatiei standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica
de lucrari;
HG 273/1994 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora;
Anexa: Cartea tehnica a constructiei
C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente;
PC 001-97 Ghid pentru intocmirea cartii tehnice a constructiei - avizata de MLPTL cu nr.
193/23.07.1996;
I 13-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala;
I 13/1-2002 Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire centrala;
C 300-94 Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora;
C 107/3 – 97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor;
“Ghidului de performanta pentru instalatii” aviz MLPAT-CTS nr18/1996;
SR 1907-1-97 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Prescriptii de calcul;
SR 1907-2-97 Instalatii de incalzire.
Necesarul de caldura de calcul. Temperaturi interioare convetionale de calcul;
STAS 6648-1-82 Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de caldura din exterior.
Prescriptii fundamentale;
STAS 7132-86 Masuri de siguranta la instalatiile de incalzire centrala cu apa avand temperatura
maxima de 115°C;
STAS 12025/2 Acustica in constructii. Efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor de cladire,
limite admisibile;
SR 404-1:2001 Tevi de otel fara sudura laminate la cald;
STAS 7656-90 Tevi de otel sudate longitudinal pentru instalatii;
STAS 471-85 Fitinguri din fonta maleabila. Nomenclator;
STAS 1155-80 Flanse pentru armaturi si conducte. Tipuri, presiuni si diametre nominale;
STAS 1733-89 Garnituri nemetalice. Garnituri pentru suprafete de etansare plane Pn2,5; Pn6; Pn
10, Pn25, Pn40. Dimensiuni;
STAS 8804/1-92 Fitinguri de otel nealiat si aliat pentru sudare cap la cap.
Conditii tehnice generale;
STAS 5838/6-80 Vata minerala si produse din vata minerala. Cochilii din vata minerala;
STAS 7335/3-86 Protectia contra corziunii a constructiilor metalice ingropate.
105
106
Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel

STAS 7364-86 Radiatoare din fonta cu coloane libere si sectiune circulara;
STAS 2028-80 Otel laminat la cald. Tabla zincata;
STAS 424/91 Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale.
STAS 8974/1 Fiabilitate, mentenabilitate
HG 392/1994 Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente
noi in constructii
Catalog detalii tip subansambluri pentru instalatii:
 Volum I – incalzire
Caiet de sarcini instalatii termotehnice
In cazul absentei reglementarilor locale, se vor respecta normele internationale IEC.
106
107
22. CAIET DE SARCINI - INSTALATII ELECTRICE
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

GENERALITATI
Contractantul va furniza materialele cerute, lucrarile, sculele, echipamentele, serviciile de
administratie, inspectie, incercari si service necesare pentru o instalatie completa si functionala,
precum si sisteme si servicii auxiliare in conformitate cu cerintele indicate pe planurile desenate, in
listele de cantitati si in prezentul Caiet de sarcini.
CERINTE GENERALE
Materialele si echipa de lucru trebuie sa corespunda cerintelor din prezentul Caiet de sarcini.
Toate materialele si echipamentele trebuie sa corespunda cu standardele in vigoare si trebuie sa fie
potrivite conditiilor de lucru continuu intr-un mediu temperat cu temperatura ambianta cuprinsa in
limitele -20oC…+400C si cu unditatea relativa cuprinsa in limitele 5%...95%.
Toate materialele si echipamentele trebuie sa corespunda sistemului local de alimentare cu energie.
Toate lucrarile trebuie duse la bun sfarsit cu indeplinirea prevederilor Beneficiarului.
STANDARDE SI NORMATIVE
Toate instalatiile, materialele si echipamentele, trebuie sa corespunda cerintelor standardelor si
normativelor urmatoare, ca si cu alte documente editate de Autoritati, Institutii si Organizatii, inclusiv
cu referire la prezentul Caiet de sarcini, la Planurile desenate si la Listele de Cantitati, fara a limita
numai la acestea:
Normativele nationale din domeniul Energiei, pentru MT si JT;
Standardele internationale din domeniu, adoptate ca standarde romane (SR CEI si SR ISO);
Standardele europene din domeniu, adoptate ca standarde romane (SR EN);
Legea 10/1995 privind calitatea in constructii in Romania;
Legea 90/1996 privind protectia muncii in Romania;
P118/1999 Normele Nationale din Romania privind prevenirea si stingerea incediilor;
Standarde internationale (CEI), Europene (EN),Britanice (BS), Germane (DIN, VDE) acceptate in
Romania.
In caz de nepotriviri intre cerintele standardelor si legislatiei straine si cerintele standardelor locale,
trebuie urmate cerintelor legislatiei locale din Romania.
Daca intr-unul din normativele sau standardele de mai sus se dau solutii alternative si in specificatia
de fata nu se identifica optiunea ceruta, atunci se va folosi cel mai durabil material si cele mai severe
prescriptii pentru testele aplicate, daca Beneficiarul nu a aprobat altceva.
107
108
DEPOZITAREA, PROTECTIA SI ORDINEA PE SANTIER

Contractantul va fi pus la curent cu spatiul si posibilitatile de depozitare existente pe santier.
Depozitarea echipamentelor si a materialelor in afara santierului se va face in intregime pe cheltuiala
Contractantului. In cazul in care un astfel de depozit in afara santierului a fost autorizat, nu se va plati
pentru depozitarea in afara santierului.
Materialele si lucrarile finisate sau nefinisate pe santier trebuie protejate impotriva loviturilor, a
patrunderii apei din intemperii sau impotriva altor surse de pericol.
Contractantul va tine tot timpul instalatiile sale intr-o stare rezonabila de curatenie si ingrijire si va
evacua din santier pe cheltuiala sa tot surplusul de materiale si lucrari provizorii imediat ce nu mai
sunt necesare.
La terminarea lucrarilor Contractantul va indeparta toate acoperirile provizorii, husele etc.,si va
curata si indeparta petele, defectele, marcajele, etc., pentru pregatirea punerii in functiune.
VERIFICARE SI RECEPTIE
Toate echipamentele electrice trebuie testate. Contractantul va prevedea pe cheltuiala sa toate
instrumentele, laboratorele sau alte facilitati cerute pentru astfel de teste.
Dupa ce echipamentul electric si cablarea sistemului s-au terminat, Contractantul poate executa
verificarile cerute pentru toate operatiile, comenzi si executie, in prezenta Beneficiarului. Orice defect
aparut trebuie remediat pentru a atinge cerintele specificate in contract.
TABLOURI DE JOASA TENSIUNE

TABLOURI ELECTRICE DE DISTRIBUTIE DE JOASA TENSIUNE
Tablourile care intra in dotarea anumitor echipamente trebuie sa corespunda cerintelor din
Specificatiile (fisele) tehnice ale acestora.
Carcasele trebuie sa fie de tabla de otel galvanizat de 1.7 mm grosime pentru inaltimea pana la 2 m
sau 2mm grosime peste 2 m.
Carcasa metalica trebuie sa fie de marimea adecvata ca sa permita circulatia libera a aerului. Vopsirea
carcasei consta dintr-un strat de grund anticoroiv si email de cuptor pentru finisaj.Usile se vor
deschide la 180o ,cu garnituri contra vibratilor si trebuie prevazute cu maner tip bila.
Pentru tablourile din zonele accesibile publicului se vor prevedea lacate cu 3 chei.
Trebuie prevazute deschideri potrivite pentru conectarea tuburilor sau jgheburilor de protectie a
cablurilor, iar cablurile trebuie protejate adecvat prin presetupe la intrarea in tablouri.
Barele conductoare de curent trebuie sa fie din cupru din inalta conductivitate. Barele principale de
curent nu vor avea amperaj inferior separatorului sau intrerupatorul principal, dimensionate dupa
STAS 7944/1974 sau BS 1433 si fixate pe izolatori de portelan sau alt material nehigroscopic
omologat si distantate corespunzator. Conectorul neutru va fi din cupru cu terminale cu suruburi,
egale ca numar si de acelasi calibru ca circuitele de iesire individuale.
Diferitele carcase de aparate, separatoare si intrerupatoare in aer (ACB) trebuie aranjate incat sa
prezinte o configuratie multietajata si vor include camere de cablare cu dimensiuni asa incat sa poata
fi instalate clemele terminale si presgarniturile.
108
109
In cablajul secundar nu trebuie admise jonctiuni cositorite de conectori, care trebuie, pe cat posibil,
grupati si matisati impreuna intr-o maniera ordonata.
Cu exceptia bornelor terminale primare fara sudura ale intrerupatoarelor MCB sau ale sigurantelor
automate, toate terminalele trebuie sa aiba papuci presati sau papuci cositoriti corespunzator.
Trebuie afisata schema circuitelor electrice pentru identificarea circuitelor individuale.
Intrerupatoarele MCB si sigurantele automate trebuie asezate in siruri orizontale. Pentru bornele
aparatelor MCB trebuie folosite derivatii de conductoare pentru iesirea din bare.
Fiecare tablou electric de distributie trebuie sa aiba un intrerupator sau separator principal. Tablourile
de distributie trebuie prevazute cu 20% spatiu de rezerva.
APARATE DE COMUTATIE DE JOASA TENSIUNE

INTRERUPATOR AUTOMAT DE JOASA TENSIUNE CU IZOLATIE IN AER
Intrerupatorul automat de joasa tensiune cu izolatie in aer (ACB) trebuie sa corespunda SR EN

60947-2/1993 sau BS 4725 partea 1/97 sau echivalent.
Intrerupatorul automat de joasa tensiune cu izolatie in aer (ACB), trebuie sa fie tripolar, cu acces in
interiorul dulapului, cu conexiuni in spate.
a) bobina de declansare
b) protectie instantanee la scurtcirciut
c) protectie temporizata la supracurent
Contactele principale si secundare trebuie sa fie placate cu argint. Camera de stingere a arcului
trebuie tratata special pentru a minimiza coroziunea si a elimina sudarea contactelor in orice conditii.
Trebuie prevazute urmatoarele accesorii : bariere intre faze, indicatoare de pozitie
pentru ’’ON ’’, ’’OFF’’, ’’TRIP’’, ’’RESORT AMAT’’. Intrerupatorul ACB trebuie sa poate fi blocat
in pozitia ’’OFF’’ cu lacat.
Intrerupatorul automat ACB trebuie sa aiba posibilitatea de armare si destindere manuala a
mecanismului cu acumulare de energie mecanica cu resorturi. Operatia de declansare trebuie sa poata
fi facuta prin bobina de declansare atat manual, cat si prin protectia de suprasarcina, scurtcirciut, etc.
Intrerupatorul ACB trebuie sa declansee liber, daca acesta a primit comanda de inchidere pe un
defect.
Intrerupatorul automat ACB trebuie sa aiba capacitatea de rupere (Icu) superioara valorii curentului
de scurtcircuit pe barele din care se alimenteaza, mentionate in scheme si in Breviarul de calcul.
INTERUPATOARE IN CARCASE TURNATE(MCCB)

Toate partile mecanice si electrice sub tensiune, cu exceptia terminalelor trebuie montate in casete
electrolitic argint/tungten fara sudare.
Intreruptoarele MCCB trebuie sa fie cu declansare libera ( ’’trip free’’). Mecanismul de declansare va
fi cu declansare termica pentru suprasarcina 100%.
Intrerupatoarele MCCB trebuie echipate cu dispozitive de protectie la suprasarcina si scurtcircuit
reglabile (adjustabile) care sa asigure selectivitatea protectiei, trebuie sa aiba o caracteristica
curent/timp temporizata invers proportional cu curentul. Acolo unde este specificat, se va prevedea
declansator suplimentar de deschidere la un semnal de comanda.
109
110
Toate intreruptoarele MCCB trebuie prevazute dispozitive de indicare clara la declansarea prin
protectie (’’trip’’).
INTRERUPTOARE MINIATURA (MCB

Intreruptoarele MCB (Mini Circuit-Breaker) trebuie sa corespunda SR EN60947-2/1993,
IEC898,EN60898 sau echivalent.
Partile mecanice si partile electrice sub tensiune, cu exceptia terminalelor trebuie montate in casete
turnate de inalta rezistenta mecanica.
Contactele de sarcina trebuie sa fie pe suporti de cupru de inalta conductivitate acoperite electrolitic
cu argint/tungsten, fara sudare. Declansatorul trebuie sa aiba indicate clar pozitiile ON-OFF.
Intreruptoarele MCB trebuie sa fie cu declansare libera ( ’’trip free’’). Mecanismul de declansare
trebuie sa fie electromagnetic sau termomagnetic, scurtcircuit si compensat la variatiile de
temperatura pentru a putea lucra corect la temperaturi ambiente intre -5o C…+40o C si calibrate la
+40o C pentru sarcina 100%.
Intrerupatoarele MCB bipolare sau tripolare trebuie sa fie interblocate intern incat defectul pe o faza
sa declanseze toti polii simultan.
Intreruptoarele MCB pentru circuitele de iluminat si prize trebuie sa aiba caracteristica de declansare
pe curba B, iar pentru circuitele de forta care alimenteaza motoare caracteristica de declansare pe
curba C.
CABLURILE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

CERINTELE GENERALE
Toate cablurile electrice de joasa tensiune trebuie sa fi econform SR CEI 60227-1..6/1996-97 ; SR
CEI 189-1/1993 si trebuie sa fie folosite in aplicatii corespunzatoare, definite in I7-2002 si PE 107-
95.
Izolatia si mantaua PVC sau (PE) trebuie sa aiba caracteristici de intarziere la propagarea flacarii,
conform SR CEI 189-1/1993 si trebuie sa fie folosite in aplicatii corespunzatoare, definite in I7-2002
si PE 107-95.
Cablurile electrice trebuie sa aiba capete terminale in forme aprobate, cum ar fi papuci presati, piese
din cupru cositorit, presetupe etc.
Fiecare conductor de cablu trebuie sa fie identificat prin culoarea izolatiei codificata dupa SR CEI
446/1993 ; STAS 9638/1974. Invelisul exterior al cablului trebuie sa fie de culoare neagra.
Cablurile electrice trebuie izolate si infasurate pe tamburi astfel incat sa fie protejate impotriva
loviturilor in timpul transportului. Tamburii de cablu electric trebuie prevazute cu etichete care sa
contina caracteristicile cablului,precum tensiunea, lungimea, sectiunea conductoarelor, numarul de
fire, greutatea.
Toate cablurile, accesorile si materialele trebuie supuse si vor raspunde satisfacator la verificari
constructive, incercarea continuitatii, testul cu tensiunea marita, verificarea rezistentei de izolatie,
conform standardelor.
110
111
PROTECTII PENTRU CIRCUITELE ELCTRICE

TUBURI DE PROTECTIE SI ACCESORII
Tuburi de protectie si fitingurile lor trebuie sa fie din PVC (conform SR EN 922 :1996, SR
EN 578 :1997, STAS 11360-89) sau din otel (conform STAS 7656-90, STAS 7933-80 sau BS4568-
partea 1 si 2). Tuburile din otel galvanizat trebuie sa fie filetate, sudate longitudinal, clasa 4 de
protectie contra coroziunii, prin galvanizare in baie calda, atat la interior cat si la exterior.
Tuburile rigide din otel si intermediare ca rigiditate, trebuie sa fie folosite in urmatoarele
cazuri :unde nu este permis PVC-ul, pe portiuni verticale de protectie a cablurilor sub h=2 m.
Tuburile de protectie din PVC pentru instalatiile electrice trebuie sa fie folosite la intrarea cablurilor
in cladiri, sub platforme la unele subtraversari, in medii umede si trebuie sa fie din PVC rigid (IPEY).
Tuburile PVC trebuie sa se utilizeze in zone corozive, atat ingropat cat si aparent.
Fitingurile trebuie sa fie de clasa 4 de protectie la coroziunea, galvanizate la cald la interior si la
exterior.
Diametrul minim interior al tuburilor de protectie trebuie sa fie de 12,7 mm. Nu trebuie sa fie admise
in instalatie teuri fixe sau cu capac de inspectare si nici vincluri.
Tuburile mecanice trebuie sa aiba continuitate electrica si mecanica si sa fie permanent legate la
pamant. Cablurile electrice de tensiuni si functiuni diferite trebuie sa fie instalate in tuburi diferite.
JGHEABURI PENTRU CABLURI ELECTRICE

Jgheburile perforate trebuie sa fie executate din tabla plina de otel conform BS 1449 sau echivalent si
galvanizeaza la cald dupa perforare. Jgheaburile trebuie sa aiba margini intoarse.
Grosimea metalului trebuie sa fie de 1 mm pentru latimi intre 150…250 mm.
Jgheaburile folosite trebuie sa aiba latimea de 50 mm sau 100 mm si trebuie sa fie distincte pentru
circuitele de iluminat si prize normale, pentru circuitele de iluminat si prize de siguranta, ca si pentru
circuitele de forta.
Fixarile sectiunilor adiacente trebuie facute cu suruburi de otel cu cap rotund si piulite.
Suporturile trebuie sa fie din tabla indoita, sa susutina greutatea jgheaburilor si a cablurilor.
Jgheaburile suprapuse in mai multe straturi trebuie sa aiba cel putin 200 mm intre ele, si nu trebuie sa
fie mai mult de 3 straturi.
Pentru fixarea cablurilor pe jgheaburi trebuie folosite agrafe. Pe orizontala se accepta agrafe din
nylon, iar pe verticala, bratari din tabla de otel galvanizat, pentru prinderea unuia sau mai multor
cabluri.
Jgheabul de cabluri trebuie legat la pamant cu conductor din cupru neizolat de sectiune
corespunzatoare, insotind jgheaburile pe toata lungimea si fixat la intervale de 1000mm.
111
112
CORPURI DE ILUMINAT SI LAMPI

GENERALITATI
Contractantul trebuie sa furnizeze si sa instaleze toate corpurile de iluminat si lampile aratate in lista
Cantitate lucrari. Corpurile de iluminat trebuie cablate pana la un conector, cu conductoare omologate
pentru corpuri de iluminat, pentru conexiuni corespunzatoare. Contractantul trebuie sa se asigure ca
toate corpurile de iluminat sunt compatibile cu sistemul de suspendare adoptat.
Tipul corpurilor de iluminat cunt compatibile cu sistemul de suspendare adoptat.
Corpuri de iluminat pentru interior cum ar fi lampi cu filament de tungsten, lampi tubulare
fluorescente cu descarcari, trebuie sa fie conform SR EN 60598-1/1994 ; SR EN 60598-2-2+A1/1998
sau BS 4533/1971.
Daca nu e altfel specificat, toate corpurile de iluminat trebuie sa fie prevazute cu lampi.
In interiorul corpurilor de iluminat trebuie sa fie folosite conductoare rezistente la 70 oC sau cabluri
PVC mansonate cu materiale rezistente la temperatura.
Corpuri de iluminat cu carcase metalice trebuie sa fie legate la pamant.
CORPURI DE ILUMINAT TIP LUMINOBLOC PENTRU ILUMINATUL DE SIGURANTA

Corpurile de iluminat pentru iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului, pentru evcuare si
pentru marcarea hidrantilor trebuie sa fie de tip luminobloc trebuie sa fie realizat si omologat conform
CEi 598-1 si SR EN 60598-1-1994 si trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici :
- Protectie la intemperii si lovituri, avand gradul de protectie de minim IP42.
- Carcasa, reflector si difuzor din material plastic fixat cu suruburi captive sau clicheti.
- Lampa fluorescenta de 8W (1 buc.)
- Acumulator Ni-Cd etans 3,6V/4Ah(1 buc.) pentru autonumie de 1 ora
- Montajul electronic care asigura atat incarcarea acumulatorilor (12 ore) in prezenta de tensiunii de
retea cat si alimentarea de la acumulatori in cazul absentei tensiunii de retea
- Comutatia automata de la retea pe baterie in cazul disparitiei tensiunii retelei si revenire pe retea
dupa revenirea tensiunii pe retea.
- Semnalizarea incarcarii acumulatorilor prin LED
- Folie adeziva pentru inscriptionarea difuzorului, cu grafica in functie de rolul fiecarei lampi, culoare
alba pe fond verde
- Livrare cu dibluri pentru montajul pe perete
- Presetupe pentru intrare cablu electric asezate incat sa nu conduca in interior apa sau umezeala.
Lampa tip luminobloc pentru iluminatul de siguranta trebuie sa lucreze in regim permanent, fiind
alimentat de la acumulatori.
112
113
23. CAIET DE SARCINI- INSTALATII CURENTI SLABI
GENERALITĂŢI
Antreprenorul va respecta toate normativele, prescripţiile tehnice, standardele de specialitate, normele
locale specifice lucrării, chiar dacă nu sunt prevazute explicit în prezentul caiet de sarcini.
Lucrările prevăzute a fi executate precum şi materialele utilizate la realizarea instalaţiilor vor fi de cea
mai bună calitate, astfel încât în final acestea să asigure performanţele solicitate, necesare bunei
funcţionări a instalaţiilor electrice de curenţi slabi ale clădirii.
O atenţie mărită se va acorda pozării tuburilor de protecţie şi a dozelor precum şi a coloanelor cu prize
prevăzute în camere.
La modul general, execuţia lucrărilor se face în conformitate cu normativele, regulamentele şi
standardele româneşti, în mod particular supunându-se următoarelor:
Normele tehnice de protecţie impotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi
instalaţiilor, indicativ P118 /99 ;
Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a.,
indicativ NP-I7-02 ;
Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice, indicativ NTE 001/08/00 ;
Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice interioare de curenţi slabi aferente
cladirilor civile şi de productie, indicativ I18/1-01
Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de semnalizare a incendiilor şi a sistemelor de
alarmare contra efracţiei din clădiri, indicativ I18/2-02.
Legea 10/1995 – Privind calitatea în construcţii
Metode şi incercari pentru verificarea calităţii execuţiei lucrărilor
2.1. VERIFICĂRI INAINTE DE INCEPEREA LUCRĂRILOR

La aducerea materialelor pe şantier, acestea vor fi supuse unui control vizual atent, pentru a depista
eventuale deteriorări aparute în timpul transportului, depozitării sau manipulării. De asemenea, se
verifica prospectele sau fişele tehnice, în mod special din punct de vedere al respectării caracteristicilor
tehnice ale materialelor şi aparatelor.
La începerea lucrărilor de execuţie propriu-zise se vor pune la dispoziţia beneficiarului fişele
tehnologice de execuţie pentru categoriile de lucrări care au fise tehnice. Acestea trebuie să respecte
legislaţia tehnică în vigoare în Romania, precum şi celelalte norme adiacente cum sunt normele de
protecţie a muncii şi normele de protecţie a mediului.
Se va urmări ca în timpul executării lucrărilor de construcţie să se respecte:
a) poziţionarea golurilor de trecere prin pereti;
b) poziţionarea corecta a traseelor de cabluri;
c) toate lucrările de montare a instalaţiei electrice se vor face numai în absenţa tensiunii (fără tensiune).
Zona de lucru se va prelua pe bază de proces-verbal în care se va specifica în mod expres fidelitatea
execuţiei lucrărilor de construcţii în raport cu prevederile documentaţiei de execuţie. În cazul depistării
113
114
unor deficienţe, antreprenorul constructor va efectua, pe cheltuiala sa, corecturile necesare astfel încât
montajul instalaţiilor să se desfăşoare fără incidente.
Înainte de inceperea lucrărilor de montaj a instalaţiilor electrice de curenţi slabi zona de lucru se va
asigura din punct de vedere al accesului numai pentru personalului autorizat şi instruit în mod
corespunzător.
Ordinea operaţiilor, incercari şi verificări în timpul execuţiei lucrărilor

INSTALAREA SUPORTILOR DE CABLU ÎN CLĂDIRE
Marcarea traseelor şi a poziţiilor de instalare a materialelor şi aparatelor respectându -se prescripţiile
tehnice, în mod special cele referitoare la corelarea traseelor electrice de curenţi slabi cu traseele
celorlalte instalaţii precum şi a distanţelor minime faţă de acestea (conform cu normativele I7, I18
1/2001, I182/2002 şi PE 107).
Trebuie evitată amplasarea instalaţiilor electrice de curenţi slabi pe trasee comune cu acelea ale altor
instalaţii sau utilaje care ar putea să le pericliteze în funcţionare normală sau în caz de avarie. Cand
acest deziderat nu se poate respecta, instalaţiile electrice se pot dispune pe trasee comune, astfel:
- a) deasupra conductelor de apă, de canalizare şi de gaze lichefiate;
- b) sub conducte de gaze naturale şi sub conductele calde (cu temperaturi peste +40 0 C).
Distanţele minime ce trebuie respectate în situaţiile descrise mai sus, sunt indicate în normativul I7-02,
tabelul 3.1. şi în normativul PE 107 – tabelul 5 pentru cabluri electrice.
Condiţiile pentru montarea tuburilor şi ţevilor de protecţie sunt indicate în normativul I7-02. Dintre
acestea se specifica cateva, considerate ca fiind cele mai importante:
- a) Nu se vor monta tuburi şi ţevi în care sunt introduse conducte electrice cu izolaţie obişnuita pe
suprafaţa coşurilor, în spatele sobelor sau al corpurilor de incălzire;
- b) Tuburile din PVC se pot instala aparent numai în inălţimi de peste 2 m de la pardoseală;
- c) Tuburile şi ţevile se instalează numai pe trasee verticale sau orizontale. Se admit trasee oblice în
cazul tuburilor peste planşee sau îngropate în beton precum şi la traseele golurilor din planşee şi ale
golurilor formate în panouri din beton, la turnare. Deasemenea, se admit trasee oblice în cazurile de
excepţie cand nu se poate altfel (de exemplu: în casa scării);
- d) în încaperi de locuit şi similare, traseele orizontale se distanţează la cca 0,3 m de la plafon;
- e) în încăperi în care în tuburi şi ţevi poate patrunde sau se poate colecta apă de condensaţie, acestea
se vor monta pe trasee orizontale cu panta de 0,5... 1 % între doze;
- f) Tuburile din PVC montate peste planşee sub pardoseală se protejează prin acoperire cu un strat de
mortar de ciment cu grosimea minimă de 1 cm;
- g) Se va evita montarea tuburilor şi a ţevilor de protecţie pe sau în structura de rezistenţă a
construcţiilor, în caz contrar aceasta montare este permisă în condiţiile prevăzute în normativul P100;
- h) Tuburile şi ţevile montate îngropat intr-un şlit în elementul de construcţie sau sub tencuială se
acoperă cu un strat de tencuială de minim 1 cm grosime;
- i) Tuburile şi ţevile se fixează pe elementele de construcţie cu accesorii de montare prin care să se
realizeze o prindere sigură în timp. Distanţele între punctele de fixare pe portiuni drepte sunt indicate
în normativul I7-02, tabel 5.1.4. Se prevăd elemente de fixare şi la 10 cm de la capetele tuburilor şi
curbelor, faţă de doze, aparate, echipamente şi derivaţii;
114
115
- j) Tuburile şi ţevile din PVC se manevrează în limitele de temperatură a mediului ambiant prevazute
în standardele de produs. În cazul unor temperaturi sub regimul termic critic admis, se va face
preîncălzirea la o temperatură de +5 0 C timp de 24 ore.
Condiţiile pentru montarea accesoriilor pentru tuburi urmează condiţiile impuse pentru tuburile
respective. În plus, trebuie respectate următoarele:
- a) Se vor evita îmbinările la tuburile montate ingropat;
- b) Se interzice îmbinarea tuburilor montate înglobat în elementele de beton la turnarea acestora;
- c) Se interzice îmbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de construcţie;
- d) Curbarea tuburilor se executa cu raza interioară egală cu min. de 5...6 ori diametrul exterior al
tubului la montaj aparent şi egală cu min. de 10 ori diametrul tubului la montaj ingropat;
- e) Dozele şi cutiile de derivatie se montează cu prioritate pe suprafeţele verticale ale elementelor de
construcţie;
- f) Dozele de tragere a conductelor electrice de curenţi slabi prin tuburi se prevăd pe trasee drepte, la
distanţa de maxim 25 m şi pe trasee cu cel mult 3 curbe, la distanţa de maxim 15 m.
Dintre condiţiile de montare a conductelor şi cablurilor electrice, care sunt specificate în normativele
I7-02 respectiv PE-107, se menţionează următoarele:
- a) Se interzice executarea legăturilor între conductoare în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie,
coloanelor cu aparate, golurilor din elementele de construcţie şi trecerilor prin elementele de
construcţie;
- b) Legăturile pentru îmbinări sau derivatii intre conductoare de cupru se fac prin răsucire şi matisare,
prin cleme speciale sau prin presare cu scule şi accesorii corespunzătoare;
Ordinea operaţiilor este urmatoarea:
- parcurgerea şi marcarea traseelor de instalare a tuburilor, respectându-se prescripţiile din normative
în mod special cele referitoare la corelarea traseului de tubulatură cu traseele celorlalte instalaţii
edilitare, precum şi a distantelor minime faţă de acestea;
- instruirea personalului de execuţie a lucrărilor;
- pozarea tuburilor, instalarea dozelor, introducerea pe tub a unei şufe pentru tragerea conductorilor;
- pozarea jgheabului de cablu;
- verificarea execuţiei lucrărilor;
INSTALAREA CABLURILOR DE CURENŢI SLABI

- identificarea traseelor de cabluri în cladire conform filelor de plan;
- stabilirea şi asigurarea măsurilor de protecţia muncii corespunzătoare instalării cablurilor;
- instalarea şi fixarea cablurilor cu respectarea detaliilor din planurile de execuţie;
- fixarea cablurilor pe poziţie în punctul de montare al echipamentelor cu respectarea rezervei de cablu
necesară pentru conectarea echipamentelor.
- verificarea instalării cablurilor conform filelor de plan.
115
116
INSTALAREA ECHIPAMENTELOR
Echipamente de semnalizare incendiu

-instalare socluri detectoare, sirene;
-formarea capetelor de cablu şi conectarea lor la aparatele mentionate;
-instalarea detectoarelor în socluri;
-instalarea centralelor de semnalizare, alimentarea, şi verificarea lor fără liniile de detectoare conectate
--instalarea extensiilor şi controlerelor, alimentarea şi verificarea lor .
-verificarea instalării echipamentelor
-conectarea liniilor de detectoare la centrală;
-verificarea funcţionării sistemelor, incercări, măsurători şi reglaje pentru punerea în funcţiune.
116

Caiete de Sarcinipdf

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiete de Sarcinipdf

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Beneficiar: Complexul Sportiv National

S.C. GRUBIS Lia Manoliu Pag.

Curatenia finala a santierului

2. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR

MASURI DE PROTECTIE A MUNCII

TEHNICA SECURITATII MUNCII

MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR

3. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE DESFACERI, DEMONTARI

Demontare tamplarie exterioara (usi si ferestre) inclusiv glafuri exterioare si interioare;

Curatare de finisaje existente a suprafetelor de perete

Curatare de finisaje existente a suprafetelor de tavan

a) limitarea emisiilor de praf prin utilizarea de “tehnologii umede” ;

4. CAIET DE SARCINI - EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

1 STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului

2. Inclinarea maxima a taluzului ,stabilită de către Contractor, nu va fi mai mare de:

Executarea umpluturilor pe timp friguros

Saparea, transportul asternerea in umplutura si + 1 ˚C. Durata totala de executie

Saparea pamantului pentru asezarea in umplutura, din + 1 ˚C. Durata de sapare

Asezarea pamantului de umplutura pe teren sau pe + 1 ˚C. In momentul asternerii

5. CAIET DE SARCINI – LUCRARI DE ZIDARIE

STANDARDE DE REFERINTA / NORMATIVE

STAS 10.109/1 – 82 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie. Alcatuire si

- Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale – STAS 5.185/ 2 – 86

LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

VERIFICARI ÎN VEDEREA RECEPTIEI

b) Verificarea calitatii executiei zidariilor consta din urmatoarele:

Zidariile se vor plati la mc de zidarie, exclusiv mortarul care se deconteaza separat.

6. CAIET DE SARCINI - PERETI DIN GIPSCARTON PE SCHELET METALIC SI TAVANE

A. PERETI DIN GIPSCARTON PE SCHELET METALIC

Gipscarton pentru spatii umede

Umplutura vata minerala

Executia lucrarilor de panotaje interioare

PUNEREA IN OPERA PROPRIU-ZISA

Panotajele se executa pe structura proprie.

Influenta conditiilor meteorologice

CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Verificari ce se efectueaza inainte de a incepe lucrarile de panotaje interioare.

Verificari in timpul executiei lucrarilor de panotaje interioare si a lucrarilor executate.

B.TAVANE CASETATE DIN GIPSCARTON PE STRUCTURA METALICA

B.2. PREGATIREA LUCRULUI

B.3. MOD DE EXECUTIE SI PARAMETRI

TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE

Standarde si Normative de referinta

Tavane cu suport modular

de aer etc.) integrate in tavan.

Bariere pentru goluri

Bariere in spatiile goale

Durata de exploatare a componentelor secundare

Executia lucrarilor, montare, asamblare

- Electricitate: Corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoare de lumini de avertizare etc.;

Sisteme de tavane metalice liniare

Verificarea dupa finalizare lucrarilor

7. CAIET DE SARCINI - TENCUIELI INTERIOARE

STANDARDE, NORMATIVE SI MATERIALE

CONDITIILE TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARELE DE TENCUIALA

Marca mortarului si dozajul se va stabili în functie de structura peretilor pe care se aplica, în

CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTAREA TENCUIELILOR

Executarea trasarii suprafetelor de tencuit

- cu repere metalice de inventar.

Executarea stratului vizibil

Verificarea aspectului general al tencuielilor

Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la