Caiete de Sarcini PDF

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.
Beneficiar: Complexul Sportiv National Lia Manoliu Obiectiv: ACORD CADRU LUCRARI REPARATII CAPITALE SI REABILITARI
Pag. 1
CAIETE DE SARCINI
CUPRINS
Nr. crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. Denumire capitol Prezentare lucrari Specificatii generale (STAS-uri, Normative, org. santier, masuri protectia muncii) Desfaceri, demontari (mozaic, faianta, gresie, tencuieli, lambriu, travertin, tapet PVC, izolatii, tamplarie, ob. sanitare, calorifere, etc) Terasamente Lucrari de zidarie Pereti din gips carton pe schelet metalic si tavane suspendate (gips, fibra minerala) Lucrari de tencuieli interioare, inclusiv gleturi Lucrari de pardoseli (sape, gresie, piatra, covor PVC, parchet,epoxidica, mocheta, poliuretan pt sala de sport) Placaje ceramice din faianta Glafuri interioare, exterioare Lucrari de zugraveli si vopsitorie Tamplarie (PVC, AL, metalica) Lucrari de hidroizolatii (sarpanta, bai, acoperis terasa, ) Lucrari de reparatii la acoperis tip sarpanta din lemn Invelitori, tinichigerie (tigla ceramica, tabla, sindrila bitum., sita lemn, jgheaburi, burlane) Confectii metalice ( balustrada, mana curenta etc) Lucrari exterioare: drumuri, borduri, alei pietonale, trotuare, parcari (beton, asfalt, pavaj) Lucrari de amenajare spatii verzi (gazon), inclusiv imprejmuire cu gard Instalatii sanitare (inlocuiri de obiecte sanitare si tubulatura aferenta) Lucrari la retele exterioare de alimentare cu apa si canalizare Instalatii termice (schimbat cazan, inlocuit echipamente, conducte) Instalatii electrice interioare (tablouri electrice, inlocuiri cabluri, aparate electr. Etc.) Instalatii electrice de curenti slabi (instalatie detectie incendiu) Pagina 1 2 5 7 12 15 30 34 46 48 51 55 62 68 73 77 78 86 88 91 98 107 113
Pag. 2
Lucrri de pregtire Functie de categoria de lucrri, se vor stabili formatiile de lucru, pe meserii, i modul n care urmeaz a se desfura executia. Echipele de meseriai, cu calificare corespunztoare, vor fi dotate cu echipament de protectie, scule i utilaje necesare. n ceea ce privete verificarea lucrrilor pe parcursul executiei i receptionarea lor, trebuie retinute urmtoarele: - beneficiarul particip la toate verificrile pe etape de executie, semnnd cu constructorul procese verbale; n afar de msurile ce trebuie luate la executie, beneficiarul are urmtoarele sarcini: - efectuarea la timp i n bune conditii a remedierilor i reparatiilor necesare; - controlul lucrrilor de reparatii efectuate. Toate verificarile i constatrile fcute se vor consemna n procese verbale de lucrri ascunse.
1. SPECIFICATII GENERALE Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile de calitate a executiei, verificarea si receptia lucrarilor care fac obiectul contractului. Verificarea calitatii lucrarilor se va face conform prevederilor prescriptiei, Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente - indicativ C 56-85. Scopul verificarii calitatii lucrarilor este examinarea modului in care sunt respectate prevederile cuprinse in prescriptiile tehnice in vigoare in perioada executiei. Lista normativelor cuprinse in caietul de sarcini va fi adusa la zi de catre constructor (executant) cu normele noi sau revizuite aparute pana la data executiei. Executantul este obligat sa ia masuri organizatorice pentru realizarea lucrarilor in conditiile de calitate cerute, asigurand respectarea prevederilor inscrise in prezentul caiet de sarcini. Lucrarile cuprinse in listele de cantitati vor fi corelate in mod obligatoriu cu caietele de sarcini, cu legislatia si normele tehnice in vigoare, semnaland eventualele obiectiuni sau neconcordante beneficiarului . Constructorul trebuie sa adapteze tehnologia proprie de punere in opera a lucrarilor, in conformitate cu legislatia si normele tehnice in vigoare si cu agrementele tehnice si specificatiile diverselor lucrari cu materiale speciale si sa cuprinda toate cheltuielile auxiliare legate de punerea in opera a lucrarilor enuntate in lista (incluzand procurare, preparare, transport, montaj, materialele si utilajele auxiliare pentru executia lucrarilor, unelte si dispozitive auxiliare de montaj). Lucrarile trebuie executate cu ingrijire, atat in ceea ce priveste calitatea executiei cat si a folosirii de materiale de constructii de foarte buna calitate.. Materialele ce vor fi puse in opera trebuie sa corespunda prevederilor din standarde, din standardele romane care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute in
Pag. 3
domeniul produselor pentru constructii ,din normele de fabricatie, din certificatele de calitate pentru cele provenite din import cu marcaj european de conformitate (CE) sau din alte acte normative in vigoare. Nu se vor utiliza materiale de finisaj care prin alctuirea lor, sau prin modul de punere n oper, pot produce substante nocive ce pot periclita sntatea omului. Toate lucrarile, atat cele prevazute in listele de cantitati si Caietul de sarcini, cat si cele care se pot ivi din diverse situatii, se considera ca se executa in conformitate cu prevederile standardelor de stat, ale normativelor, ale prescriptiilor tehnice si normelor tehnice de protectia muncii in vigoare in Romania. In cazul in care antreprenorul foloseste materiale si echipamente din import, normelor tehnice si normativelor mentionate li se vor adauga prevederile specifice cerute de firma producatoare respectiva si agrementele tehnice eliberate de forurile legal abilitate. Organizarea de santier Imprejmuirea santierului Beneficiarul are obligatia de a pune la dispozitia Constructorului suprafata de teren libera de orice obligatii, necesara activitatii de santier, avand obligatia de a fixa pe santier limitele acestuia. Constructorul in intelegere cu Beneficiarul are obligatia de a imprejmui partial sau total pe durata derularii contractului, teritoriul santierului, pentru a-l proteja de accesul publicului, de circulatia rutiera sau de vagabondajul animalelor. Se prefera imprejmuirea realizata cu panouri pline. Imprejmuirea va avea de regula o singura poarta de acces in incinta, in scopul asigurarii unui control eficient asupra circulatiei in santier. Curatenia santierului Pe toata durata santierului, incinta acestuia, constructiile de organizare, cat si acelea care fac parte din contract, vor fi tinute in permanenta in stare de curatenie. Constructorul este obligat sa respecte toate reglementarile in vigoare ale organelor sa nitare, ale politiei si ale Primariei, in scopul asigurarii unui climat de ordine in desfasurarea lucrarilor. Curatenia finala a santierului La terminarea lucrarilor Constructorul va evacua de pe santier toate utilajele de constructii, surplusul de materiale, ambalaje, deseurile si lucrarile provizorii, conditia de indeplinire a acestor sarcini va avea acordul exclusiv al Beneficiarului. REGLEMENTARI GENERALE Realizarea constructiei impune executantului cunoasterea si folosirea integrala a legislatiei actuale in domeniu. Legile si normativele cu caracter general care completeaza reglementarile specifice categoriilor de lucrari pe capitole sunt: Legea nr. 10 / 95 Asigurarea durabilitatii, sigurantei in exploatare, functionare si a calitatii in constructii;
Pag. 4
2. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR MASURI DE PROTECTIE A MUNCII La elaborarea prezentei documentatii s-au avut in vedere urmatoarele normative si prescriptii pentru protectia muncii : Regulamentul privind protectia muncii si igiena muncii in constructii - MLPAT 9/N/15.03.93 Norme specifice de protectie a muncii pentru lucr ari de montaj utilaje si constructii metalice elaborat de IPC si TMUCB Prescriptii tehnice C15/1984 - colectia ISCIR La executia lucrarilor precum si in activitatea de exploatare si intretinere a instalatiilor se va urmari respectarea cu strictete a prevederilor actelor normative care vizeaza activitatea pe santier. TEHNICA SECURITATII MUNCII In cele ce urmeaza se prezinta principalele masuri care trebuie avute in vedere la executia lucrarilor de constructii montaj. - Personalul muncitor trebuie sa aiba cunostinte profesionale si de protectie a muncii specifice lucrarilor pe care le executa, precum si cunostinte privind acordarea primului ajutor in caz de accident. - Instructajul este obligatoriu pentru intreg personalul muncitor si de urmarire a lucrarilor precum si pentru cel din alte unitati care vine pe santier in interesul serviciului sau in interes personal. - Pentru evitarea accidentelor personalul va purta echipamente de protectie corespunzatoare in timpul lucrului sau circulatiei pe santier. - Mecanismele de ridicat vor fi deservite numai de catre personalul calificat. - Nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor. - In timpul transporturilor pe verticala, elementele de constructie vor fi asigurate contra deplasarilor longitudinale si transversale. - Efectuarea operatiilor de incarcare descarcare se va face sub supravegherea sefului de echipa , care raspunde de asezarea materialelor in raport cu greutatea si cu capacitatea mijlocului de ridicare, precum si de intreaga manevra de ridicare/coborire. Se vor monta placute avertizoare pentru locurile periculoase. - Se interzice prezenta personalului muncitor in santuri sau goluri cind se ridica sau se coboara prin acestea tevi, accesorii sau alte materiale. Aceleasi norme se vor respecta si de catre investitor sau beneficiarul de dotatie. MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR Masurile de prevenire si stingere a incendiilor sunt stipulate atat in Normativul P118/1999 cat si in urmatoarele acte normative : - Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 - Ordinul MI nr. 775/1998
Pag. 5
3. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE DESFACERI, DEMONTARI Se vor desface finisajele care constituie denivelari pe suprafata aplicata astfel incat, dupa demontarea lor, suprafata rezultata sa fie plana si sa permita refacerea finisajelor. Se vor demonta elementele de instalatii in cazul in care este prevazut sa fie inlocuite. Demontare tamplarie exterioara (usi si ferestre) inclusiv glafuri exterioare si interioare ; - Transportul tamplariei demontate prin purtare directa la distanta de 50m - Incarcarea in mijloacele auto sau depozitarea in vederea pastrarii, daca beneficiarul doreste revalorificarea - Transportul cu autocamionul la groapa de gunoi dupa caz Demontare tamplarie interioara (usi si ferestre) toc, captuseala, foaie de usa, eventual praguri; - Transportul tamplariei demontate prin purtare directa la distanta de 50m - Incarcarea in mijloacele auto sau depozitarea in vederea pastrarii, daca beneficiarul doreste revalorificarea - Transportul cu autocamionul la groapa de gunoi dupa caz Curatare de finisaje existente a suprafetelor de perete - Transportul molozului prin purtare directa la distanta de 50m - Incarcarea in mijloacele auto - Transportul cu autocamionul la groapa de gunoi Curatare de finisaje existente a suprafetelor de tavan - Transportul molozului prin purtare directa la distanta de 50m - Incarcarea in mijloacele auto - Transportul cu autocamionul la groapa de gunoi Desfacere pardoseli existente din gresie, parchet si mozaic turnat suprafata rezultata trebuie sa fie aproximativ la acelasi nivel; dupa caz se vor scoate inclusiv sapele, mai ales in situatia cand acestea sunt dislocate neuniform la scoaterea mozaicului; - Transportul molozului prin purtare directa la distanta de 50m - Incarcarea in mijloacele auto - Transportul cu autocamionul la groapa de gunoi Spargeri de goluri de usa si fereastra in peretii interiori nestructurali (din zidarie) - Transportul molozului prin purtare directa la distanta de 50m - Incarcarea in mijloacele auto - Transportul cu autocamionul la groapa de gunoi Pe perioada realizarii lucrarilor de demolare, antrepriza va lua urmatoarele masuri de protectie:
5
Pag. 6
a) limitarea emisiilor de praf prin utilizarea de tehnologii umede ; b) acoperirea transporturilor de moloz cu prelat pentru a evita creterea concentraiei de pulberi n atmosfer; Demontare obiecte sanitare (lavoare, vase WC, cazi baie, cazi dus, port prosop etc.), corpuri de iluminat, intrerupatoare, prize, radiatoare si alte asemenea; - Transportul obiectelor sanitare demontate prin purtare directa la distanta de 50m - Incarcarea in mijloacele auto sau depozitarea in vederea pastrarii, daca beneficiarul doreste revalorificarea - Transportul cu autocamionul la groapa de gunoi dupa caz Inainte de inceperea lucrarilor de demolare (spargeri locale), desfaceri si demontare, intreg personalul de executie va fi instruit asupra procesului tehnologic, a fazelor de lucru si asupra masurilor de protectia muncii conf vol II NTSM. Instructajul va fi inscris in fisa individuala de protectia muncii. Demontarile se vor face sub coordonarea directa a conducatorului lucrarii, care raspunde de instruirea muncitorilor si de fazele de lucru prevazute. Inainte de inceperea demontarilor sau a spargerilor prevazute, se vor intrerupe legaturile de alimentare cu apa, energie electrica, alte racorduri existente. Pe perioada realizarii lucrarilor de demolare, antrepriza va lua urmatoarele masuri de protectie: a) limitarea emisiilor de praf prin utilizarea de tehnologii umede ; b) acoperirea transporturilor de moloz cu prelat pentru a evita creterea concentraiei de pulberi n atmosfer; c) izolarea amplasamentului cu panouri metalice de imprejmuire i prelate de protectie; d) curatarea zil nica a cilor de acces din vecintatea amplasamentului prin ndeprtarea nisipului, a pmntului, pentru prevenirea ridicrii prafului; e) eliberarea terenului de deeurile rezultate dup fiecare operaiune de demolare i pregatirea acestuia pentru executarea operaiunii urmtoare; f) curatarea roilor vehiculelor la ieirea din antier pe drumurile publice; g) la terminarea lucrrilor de demolare/construire se va asigura salubritatea ntregului amplasament, inclusiv a zonelor adiacente, prin eliminarea tuturor materialelor i resturilor rezultate din execuia obiectivului; Deeurile generate in urma executarii lucrarilor de demolare vor fi colectate selectiv i se vor evacua pe msura generrii lor.
Pag. 7
4. CAIET DE SARCINI - EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificaiile tehnice pentru executia lucrrilor de terasamente. La orice lucrari legate de terasamente, Contractorul trebuie sa tina cont de previziunile standardelor si normelor in vigoare. Contractorul va folosi metode de constructii si sisteme de management pentru a asigura deplina conformitate cu aceste Caiete de Sarcini. In cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Caietele de Sarcini, Contractorul poate cere intreruperea lucrarilor si sa indice actiunile necesare care se vor face pe cheltuiala sa. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA 1 2 3 4 5 6 7 STAS 1243 C 56-85 Law 10/1995 STAS 10493-76 STAS 1242/1 STAS 9824/1 C16-84 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor aferente Lege privind calitatea lucrarilor in constructii Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor. Teren de fundare. Principii de cercetare geologica, tehnica si geotehnica a terenului de fundare Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
MATERIALE Soluri si roci Definitia solurilor si a rocilor este, conform descrierii din STAS 1243 "Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului", astel: "Roci masive" inseamna roci in straturi sau gramezi naturale, care pot fi deplasate numai cu unelte de impuscare, pneumatice sau hidraulice, sau cu alte echipamente similare, sau cu pene si ciocane de spart piatra. Toti bolovanii sau bucatile de piatra care depasesc 0 3m3 in sapaturi sau 06m3 in excavatii vor fi considerate ca roci masive.
Pag. 8
"Roci in straturi subtiri" inseamna roci stratificate avand suprafetele straturilor la intervale medii de cel mult 150mm. "Pamant vegetal" inseamna stratul de material organic de suprafa ce ofera conditii pentru cresterea plantelor. Pamantul vegetal de cea mai buna calitate se va folosi pentru acoperirea ariilor care se vor planta sau sadi. Lucrari de umplutura Definitii: "Pamant corespunzator de umplutura" - materiale care provin fie din excavatie fie sunt aduse si care pot fi compactate conform specificatiei. "Material impropriu pentru umplutura" - oricare din urmatoarele materiale: o Materiale perisabile; o Materiale care provin din zone mlastinoase; o Busteni, butuci, noroi sau namol; o Materiale susceptibile la combustie spontana; o Materiale in stare inghetata; o Argila cu limita de lichid depasind 80 si/sau indexul de plastifiere depasind 55 determinat in conformitate cu STAS 1913/4 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate; o Materiale cu un continut de sulfat (cum ar fi SO 4) solubil in apa de peste 0 1%; o Materiale definite ca necorespunztoare de ctre Beneficiar; o Materiale avand un grad de umidificare mai mare decat maximul permis; Pentru pamantul coeziv continutul de apa admisibil nu va depasi limita plastica a pamatului inmultita cu 11. EXECUTAREA LUCRARILOR Lucrari preliminare Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele lucrari preliminare: defrisare; indepartarea frunzelor, crengi, iarba, buruieni, si altele; indepartarea si depozitarea stratului vegetal; uscarea pamantului; demontarea structurilor existente; pregatirea si aprobarea de catre Beneficiar a Procedurilor de Executie ale lucrarilor de terasamente.
Pag. 9
Unde este necesar, Contractorul trebuie sa indeparteze toti copacii, arbustii cu radacini si va cara materialul in concordanta cu normele si pe cheltuiala sa. Contractorul trebuie sa respecte formalitatiile legale. Stratul de pamant vegetal va fi indepartat de pe amplasament, si in cazul refolosirii acestuia se va stoca in depozite temporare. Aceste depozite nu vor depasi 2m inaltime. Structurile existente vor fi demolate la o adancime de 1m sub nivelul platformelor. Lucrarile de terasamente nu se pot face cand solul este inghetat, sau contine zapada sau gheata. Lucrarile de terasamente vor fi intrerupte daca conditiile din aceste Caiete de Sarcini sunt compromise. Lucrari de excavare Pentru evitarea surparii malurilor, ceea ce ar putea duce la accidente si/sau opriri ale fluxului de lucru este necesara respectarea urmatoarelor conditii: 1. Adancimea maxima de sapatura nesprijinita in spatii inguste: Teren slab coeziv: 0.75m Teren mijlociu: 1.25m Teren tare si forte tare: 2.00m Inclinarea maxima a taluzului ,stabilit de ctre Contractor, nu va fi mai mare de: Nisip, balast: 2:3; Nisip argilos: 1:1; Argila nisipoasa: 4:3; Argila: 3:2; Roca: 6:1; Contractorul este responsabil de asigurarea stabilitii taluzurilor i acolo unde este cazul va reduce aceste limite definite mai sus, n special n cazul prezenei apei n aceste zone. La nceperea lucrrilor de spturi, se va verifica ncheierea i buna execuie a lucrrilor pregtitoare.. Executarea lucrarilor de excavare se face, de regul, mecanizat, sptura manual fiind folosit numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificat din punct de vedere tehnico economic. n timpul executrii spturilor, trebuie avute n vedere urmtoarele aspecte: mentinerea echilibrului natural al terenului n jurul gropii pe o distan suficient pentru a nu periclita construciile nvecinate; cnd turnarea betonului de fundaii sau a celui de egalizare nu se face imediat dup executarea spturii, sptura va fi oprit la o cot mai ridicat cu cel puin 30 cm decat cota final, pentru a mpiedica modificarea caracteristicilor fizicomecanice ale terenului de sub talpa de fundaie; sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel nct pentru orice faz a lucrului, fundul spturii s fie nclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura colectarea apelor; Contractorul va lua toate msurile necesare pentru a evacua apa colectat n zona excavat; 2.
Pag. 10
Evacuarea apei Contractorul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente: aranjarea si indepartarea rapida a apei care patrunde la lucrarile de terasamente; micsorarea si mentinerea nivelului apei din excavatii pentru a permite executarea lucrarilor. Pentru realizarea acestor cerinte, Contractorul trebuie: sa preveda unde este necesar canal de scurgere, drenare, pomparea apei; Apa din excavatii nu se pompeaza in sistemul permanent de drenaj al statiei. Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunztor i traseele de evacuare a apei. La evacuarea apei din excavatii trebuie prevenit accesul namolului in sistemul permanent de drenaj al statiei. Daca sunt necesare bazine de colectare provizorii acestea vor fi construite la distanta fata de lucrarile de excavatie pentru lucrarile permanente. Cand nu mai sunt necesare vor fi umplute cu materiale de umplere adecvate. Eliminarea materialelor Materialele excavate necorespunzatoare pentru umplutura sau in surplus vor fi indepartate din santier. Beneficiarul poate cere Contractorului sa retina materialul neadecvat de pe santier pentru a -l folosi ca material pentru amenajare la terminarea lucrarilor. Rigolele pentru ape pluviale si tuburile de drenaj vor fi deviate. Daca in cursul excavatiilor se intalnesc tuburi de drenaj sau canale subterane trebuie informat Beneficiarul caruia i se vor cere instructiuni. Drenajele scoase din uz intalnite in cursul excavatiilor vor fi indepartate. Fundatiile neutilizate/improprii intalnite in cursul lucrarilor de excavatii vor fi indepartate. Lucrari de umplutura Se imprastie si se niveleaza umplutura de pamant in straturi afanate de cate 250 mm. Se depune umplutura astfel incat apa sa se poata scurge liber pe suprafetele de deasupra. Se va reface umplutura compactata acolo unde s-a deteriorat in cursul executiei lucrarilor. Fiecare strat de umplutura va fi compactat cu atentie si consolidate pana la minim 95% din densitatea maxima masurata in testul Procter pentru gradul de compactare conform STAS 1913/13-83. Gradul de umiditate al umpluturii trebuie sa fie intre +/-2% din continutul optim de umezeala, pentru material granular si intre de 0,8 si 1,2 ori limita plastica pentru materialele coezive. Executia lucrarilor de excavatii pe timp friguros Executarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros vor respecta toate prevederile normativului C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente aplicabile acestui tip de lucrare. Unele prevederi ale normativului sunt date in continuare in caietul de sarcini.
n cazul umezirii superficiale datorate precipitaiilor atmosferice, fundul gropii trebuie lsat s se usuce nainte de nceperea betonarii
10
Pag. 11
Executarea sapaturilor Va fi inceputa imediat dupa dezghetarea naturala sau afanarea stratului superficial , astfel incat sa se evite o noua inghetare a acestuia inainte de sapare si in special inainte de turnarea unor fundatii. La sapaturile cu epuismente, apa pompata va fi indepartata imediat , pentru a nu se forma gheata in jurul punctului de lucru. Utilajele pentru excavarea sapaturilor pe timp friguros excavatoare, scarificatoare , buldozere vor trebui examinate cu atentie la terminarea si inceperea lucrului curatandu-se de resturile de pamant. Transportul pamantului pet imp friguros Transportul pamantului sapat pe timp friguros trebuie sa se termine inainte de a incepe sa inghete , in conformitate cu tabelul urmator: Temperatura aerului (C ) Timpul de incepere a inghetarii (min) -5 90 - 10 60 - 15 50 Executarea umpluturilor pe timp friguros Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace manuale sau mecanice daca se respecta urmatoarele conditii: Procesul tehnologic si conditii de realizare Temperatura Durata Saparea, transportul asternerea in umplutura compactarea pamantului neinghetat. si + 1 C. Durata totala de executie Durata de sapare In momentul asternerii stratului.
Saparea pamantului pentru asezarea in umplutura, din + 1 C. zone in care terenul nu este inghetat. Asezarea pamantului de umplutura pe teren sau pe + 1 C. stratul inferior neinghetat
La atingerea temperaturilor critice mentionate in tabel , executarea umpluturilor se opreste luindu -se masuri de protejare a a suparafetelor decapate cat si a celor realizate prin umplutura. Toata activitatea de executare a umpluturilor trebuie sa fie concentrata pe portiuni mici de teren, activitate care trebuie sa se desfasoare fara intrerupere astfel incat la sfarsitul zilei de lucru portiunea de lucrare sa fie complet terminata. La asternerea si compactarea straturilor se vor evita pauzele in executie, iar asternerea se va face in straturi subtiri de 20 cm si se va alterna cu compactarea lor. Indiferent de temperatura exterioara lucrarile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare, iar umpluturile trebuie protejate prin santuri si diguri impotriva spalarii.
11
Pag. 12
5. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de zidarie de tip panouri de umplutura la structurile din cadre, precum si executarea lucrarilor de zidarie din blocuri ceramice cu goluri verticale si locasuri de mortar. STANDARDE DE REFERINTA / NORMATIVE STAS 10.109/1 82 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie. Alcatuire si calcul. STAS 2.634 80 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de ncercare. STAS 1.030 85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice. P2 85 Normativ pentru alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie. C 17 82 Instructiuni tehnice pentru stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala (B.C. 1 82); 4 85 ; 6 88. STAS 5185/1-2-86 - Caramizi si blocuri cu goluri verticale MATERIALE SI PRODUSE - Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale STAS 5.185/ 2 86 - Var hidratat n pulbere pentru constructii STAS 146 78 - Cimenturi cu adaosuri SR 1500: 1996 - Argila pentru mortare pe baza de ciment STAS 46.686 71 - Ipsos pentru constructii STAS 545/ 1 80 - Nisip de cariera sau de ru STAS 1.667 76 - Apa STAS 790 84 - Otel beton OB 37 si PC 52 STAS 438/1 89 - STNB STAS 438/2 91 LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE Se recomanda ca la transport si manipulare sa se foloseasca palete conform Fi sei tehnologice pentru transport, manipulare si depozitarea materialelor de constructii 1979 . Asezarea blocurilor ceramice cu goluri n mijloacele de transport se va face n rnduri strnse, bine mpanate. Manipularea, ncarcarea si descarcarea prin basculare este interzisa. Depozitarea caramizilor se va face n stive de cel mult 1,50 m naltime. La depozitarea n aer liber, blocurile cu goluri se vor aseza cu golurile n jos pe platforme protejate mpotriva umiditatii din teren.
12
Pag. 13
EXECUTAREA LUCRARILOR a) Operatiuni pregatitoare: Executarea zidariei si peretilor nu va putea ncepe dect numai dupa ce s-a verificat existenta proceselor verbale de lucrari ascunse, care sa ateste ca suportul peste care se executa zidaria corespunde prescriptiilor tehnice respective. Suprafata suportului se va curata si spala cu apa, de noroi, praf, etc. Pe suprafata de beton curatata n prealabil, pe tot conturul peretilor exteriori, anterior executarii zidariei, se va realiza ntoarcerea membranei hidroizolatoare bituminoase aplicate pe zona de soclu (aprox. 30 cm). b) Alcatuirea zidariilor: Zidaria se alcatuieste din blocuri cu goluri verticale, care se aseaza numai pe lat, n rnduri orizontale si paralele. La alcatuirea zidariilor, pe lnga caramizile ntregi se folosesc si fractiuni, necesare realizarii teserii legaturilor, ramificatiilor si colturilor. La zidaria din caramizi cu goluri verticale, rosturile orizontale si verticale vor fi bine umplute cu mortar, dar lasndu-se neumplute pe o adncime de 11,5 cm de la fa ta exterioara a zidului. Legaturile la colturi si ramificatii se fac alternativ, functie de tipul de caramizi si blocuri utilizate conform Normativului P 2 85. Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii (stlpii de beton armat) se face fie cu ajutorul mustatilor de otel beton, fie cu agrafe fixate pe bolturi mpuscate cu pistolul. nainte de executarea zidariei de umplutura, pe suprafetele respective ale stlpilor se va aplica un sprit de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementul de structura va fi umplut complet cu mortar. ABATERI ADMISE A) La dimensiunile zidurilor la grosimea de executie a zidurilor: a) din caramizi si blocuri ceramice: - ziduri cu grosimea mai mare de 240 mm - 10 mm B) La goluri pentru ziduri din caramizi blocuri ceramice si din blocuri mici de beton cu agregate usoare, - ziduri cu grosimea mai mare de 100 mm - 20 mm; VERIFICARI N VEDEREA RECEPTIEI a) Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor: Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele care se folosesc la executarea zidariilor si peretilor, se vor pune n opera numai dupa ce dirigintele de santier al lucrarii a verificat ca ele corespund cu prescriptiile tehnice. Controlul asupra calitatii materialelor n momentul punerii n opera va consta n urmatoarele: -se va examina starea suprafetelor caramizilor, interzicndu-se folosirea celor acoperite de praf, impuritati; -se va verifica n special pe timp calduros, daca se uda caramizile nainte de punerea n opera;
13
Pag. 14
-pe masura executarii lucrarilor, se va verifica daca procentul de fractiuni de caramizi fata de cele ntregi nu depasesc limita maxima de 15 % -se va examina starea suprafetelor caramizilor interzicndu-se folosirea celor cu stirbituri sau cu colturi rupte; -prin masuratori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sarja de mortar, ct mai frecvent, daca consistenta mortarului de zidarie se nscrie n limitele prevazute n Normativul P 2 85; C 14 82 si n instructiunile tehnice P 104 83; b) Verificarea calitatii executiei zidariilor consta din urmatoarele: -prin masuratori la fiecare zid se va verifica daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rnd ca suprapunerea sa se faca pe 1/2 bloc; -se vor verifica grosimile rosturilor orizontale si verticale ale zidariei prin masurarea a 5- 20 rosturi la fiecare zid; media aritmetica a masuratorilor facute cu precizie de 1 mm trebuie sa se nscrie n limitele abaterilor admisibile; -vizual, se va verifica n toate zidurile, daca toate rosturile verticale si orizontale sunt umplute complet cu mortar, cu exceptia adncimii de 11,5 cm de la fetele vazute ale zidariei; nu se admit rosturi neumplute; -orizontalitatea rndurilor de zidarie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului, la toate zidurile; - modul de realizare a legaturilor zidariilor se va verifica la toate colturile si intersectiile, asigurndu-se executarea lor conform cu prevederile din Normativul P2- 85 si instructiunile tehnice C 190 79 si C 198 79; -grosimea zidariilor se va verifica la fiecare zid n parte. Verificarea grosimii zidariei se va face prin masurarea cu precizie de 1 mm a distantei pe orizontala dintre doua dreptare aplicate pe ambele fete ale zidului; -verticalitatea zidariei (suprafetelor si muchiilor) se verifica cu ajutorul firului de plumb si dreptarului cu lungimea de cca. 2,5 m, verificarea se face n cte trei puncte pe naltime la fiecare zid; -planeitatea suprafetelor si rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafata zidurilor a unui dreptar cu lungimea de cca. 2,5 m si prin masurarea cu precizia de 1 mm, a distantei dintre rigla si suprafata sau muchia respectiva, verificarea se va face la toate zidurile. -lungimea si naltimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor si ale plinurilor dintre goluri se verifica prin masurarea direct cu ruleta sau cu metrul. -comisia de receptie preliminara procedeaza la verificarea scriptica si verificarea directa prin sondaje, a planeitatii, verticalitatii zidariei si a peretilor, precum si a dimensiunilor golurilor. Daca ele dau rezultate nesatisfacatoare, se va dubla numarul masuratorilor ai daca si n acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare, Comisia de Receptie preliminara va proceda conform reglementarilor privind efectuarea receptiilor. MASURATOARE SI DECONTARE Zidariile se vor plati la mc de zidarie, exclusiv mortarul care se deconteaza separat.
14
Pag. 15
6. CAIET DE SARCINI - PERETI DIN GIPSCARTON PE SCHELET METALIC SI TAVANE SUSPENDATE CASETATE A. PERETI DIN GIPSCARTON PE SCHELET METALIC Prevederi generale Prezentul Caiet de Sarcini se aplica la executia pe santier a lucrarilor de panotaje interioare si cuprinde conditiile tehnice pentru: - pregatirea, transportul si punerea in opera a materialelor. - controlul calitatii materialelor, a lucrarilor executate.In cursul executiei lucrarilor de panotaje interioare nu se va face nici o derogare de la prevederile prezentelor prescriptii fara aprobarea prealabila - in scris - a Beneficiarului. Constructorul si Beneficiarul sunt obligati sa respecte in afara Caietului de Sarcini toate prevederile standardelor, instructiunilor tehnice departamentale si normativelor in vigoare la data executiei lucrarilor. Constructorul prin laboratorul sau de santier sau prin colaborarea cu unitati de specialitate va efectua toate incercarile si determinarile rezultate din aplicarea prezentului Caiet de Sarcini. Constructorul este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul Caiet de Sarcini, Beneficiarul va dispune intreruperea lucrarilor si luarea masurilor de remediere ce se impun. Lucrarile de panotaje interioare nu se vor executa sub temperatura de + 5 grd. C. Oprirea executiei lucrarilor sub temperatura de + 5 grd. C este determinata de conditiile termoclimatice reale existente efectiv pe santier pe perioada realizarii lucrarilor indiferent de anotimpul in care se produc aceste fenomene. Lucrarile de panotaje interioare pot incepe numai dupa terminarea tuturor lucrarilor a caror efectuare simultana sau ulterioara ar putea deteriora calitatea placajelor. Lucrarile se executa concomitent si in coordonare cu lucrarile de instalatii adiacente panotaje interioare. Materiale Gipscarton Panouri gipscarton 12.5 mm grosime, compuse din miez de ipsos si 2 fete carton special superior, cu muchie aplatizata. Panourile de gipscarton se transporta vertical si se depoziteaza pe suport plan, neted, si se protejeaza de umiditate. Gipscarton pentru spatii umede Panouri gipscarton impregnat 12.5 mm grosime, compuse din miez de ipsos si 2 fete carton special superior, cu muchie aplatizata. Panourile sunt tratate contra absorbtiei de umezeala (in general de culoare verde).Panourile de gipscarton se transporta vertical si se depoziteaza pe suport plan, neted, si se protejeaza de umiditate
15
Pag. 16
Schelet metalic Profile metalice tip UW, CW, CD, UA, traverse si montanti pentru suspendarea obiectelor sanitare si a armaturilor, profile de rigidizare, profile de imbinare, ancore de suspendare, tije de suspendare, piese de ancorare, bride de ajustare, suruburi pentru montaj, dibluri, etc. Profilele metalice vor fi executate din tabla de otel 0.6 mm protejata anticorosiv si vor constitui un sistem agrementat pentru montarea panotajului de gipscarton. Umplutura vata minerala Saltele din vata minerala Conditii tehnice Clasificare Se vor executa urmatoarele tipuri de placaje cu gipscarton: Pereti de compartimentare din montaj din gipscarton cu structura de sustinere din metal, panotaj 2 straturi. Pereti de compartimentare pentru spatii umede, montaj din gipscarton cu structura de sustinere din metal, panotaj 2 straturi cu pereti gipscarton. Pereti de inchidere din montaj din gipscarton cu structura de sustinere din metal, panotaj 1 strat cu pereti gipscarton rezistent la foc 60 min. Pereti de inchidere pentru spatii umede, inclusiv la ghene sanitare, din montaj din gipscarton cu structura de sustinere din metal, panotaj 1 strat cu pereti gipscarton impregnati (tratati contra absorbtiei de umezeala culoare verde) + rezistent la foc 60 min . Plafoane suspendate din montaj din gipscarton cu structura de sustinere din metal, panotaj 1 strat.
Caracteristici pereti : grosime vata minerala izolare fonica inaltime variabila: 50 48 ml mm dB
Plafoane suspendate din montaj din gipscarton cu structura de sustinere din metal, panotaj 1 strat impregnat (tratat contra absorbtiei de umezeala culoare verde).
Executia lucrarilor de panotaje interioare Lucrari premergatoare Se executa si se verifica toate lucrarile umede premergatoare. Se traseaza traseele pe pardoseala si peretii adiacenti, inclusiv golurile de usi. Se traseaza pozitiile sistemelor de suspendare pentru plafoanele false.
16
Pag. 17
PUNEREA IN OPERA PROPRIU-ZISA Panotajele se executa pe structura proprie. A. Peretii de compartimentare si placajele verticale se executa astfel: Peretii se monteaza pe profile de racord tip UW si montanti tip CW. Profilele se fixeaza in pardoseala cu elemente de prindere universale la 80 cm distanta. Intre pardoseala si perete se prevede o banda de etansare. Racordul la peretii adiacenti se face cu profile tip CW. Pentru o mai buna izolare fonica, profilele de racord se preseaza strans de elementele de constructie. Montantii tip CW se dispun la 60 cm interax si se introduc minim 2 cm in profilele de racord, orientate cu latura deschisa spre directia de montaj. Pentru peretii care vor fi finisati cu faianta, distanta dintre montanti se reduce la 40 cm. Daca se executa panotaj in 2 straturi, panotarea primei fete a peretelui se incepe cu o lungime intreaga de panou, fixat cu suruburi la 25 cm distanta. Dupa panotarea primei fete (in cazul panotajului in 2 straturi), sau dupa montarea structurii metalice (in cazul panotajului intr-un strat) se monteaza instalatiile sanitare si electrice si se fixeaza izolatia din vata minerala, astfel incat spatiul liber sa fie complet izolat si izolatia sa fie stabila. Dupa montarea instalatiilor si a izolatiei se trece la panotare cu gipscarton. In cazul panotajului in 2 straturi, se incepe cu latime de panou, astfel incat rosturile celor doua fete sa fie decalate. In cazul panotajului intr-un strat, panotarea peretelui se incepe cu o lungime intreaga de panou, fixat cu suruburi la 25 cm distanta. Tocurile de usi se realizeaza din profile de perete tip UW, CW, cu structura tip cutie, si cu profile de rigidizare tip UA (la peretii cu inaltimea de peste 2.80 m), fixate de profilele de racord cu pardoseala prin nituri cu cap ascuns si de pardoseala cu minim 2 dibluri. Alaturarea panourilor de perete se face deasupra buiandrugului. Nu se admite alaturarea panourilor de perete in dreptul profilelor verticale ale tocului. Traseele de instalatii si dozele se monteaza in golul interior al peretilor. Racordul cu pardoseala se face prin oprirea sapei in peretele de compartimentare. Racordul cu planseul si cu peretii adiacenti se face cu fasie de protectie prelucrata cu spaclul spre interior. Toate racordurile se prevad cu benzi de etansare fonica. Peretii adiacenti se separa complet. Obiectele sanitare se fixeaza cu prinderi adaptabile de montantii si traversele portante. Instalatiile se separa de perete cu garnituri de cauciuc. Tevile de apa rece se izoleaza contra condensului. Instalatiile sanitare se izoleaza fonic cu fibre minerale. Intre marginea cazilor si panotaj se introduce un straif de pasla, iar panourile superioare vor fi oprite la 10 mm fata de marginea cazii, rostul umplandu-se cu chit permanent elastic si fungicid. La bai, intre pardoseala si panourile in dublu strat se lasa un rost de 10 mm. Toate zonele de colt se etanseaza cu benzi de etansare. Placile de gresie si faianta se fixeaza cu adezivi de etansare. Golurile pentru instalatii se decupeaza cu 10 mm mai mari decat diametrul tevii, iar marginile golului se acopera cu grund. Toate strapungerile, racordurile si colturile se protejeaza cu chit permanent elastic si fungicid. Armaturile se monteaza cu bratari speciale pe traversele metalice.
Rosturile dintre muchiile transversale ale panourilor se decaleaza cu minim 80 cm. Rosturile panourilor se prelucreaza cu pasta de imbinare a rosturilor si cu banda de protectie din fibra de sticla. Prinderea obiectelor:
17
Pag. 18
Sarcinile concentrate usoare (galerii, corpuri de iluminat, rafturi, etc.) se prind cu dibluri direct de panotaj (150 N/1 diblu si 1 mp). Pentru tablouri, sarcina admisibila la prindere directa este de 5 kg/carlig. Obiectele sanitare, sarcinile grele se prind pe montanti portanti speciali. Sarcinile mari cu efect static se calculeaza la incarcare si transmitere.
Influenta conditiilor meteorologice Lucrarile de panotaje interioare se vor executa numai la temperaturi de minim + 5 grd. C. Materialele utilizate la lucrarile de panotaje interioare se depoziteaza in medii incalzite si ferite de umiditate.
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR Verificari ce se efectueaza inainte de a incepe lucrarile de panotaje interioare. Se verifica traseele verticale si orizontale de instalatii. Se verifica calitatea materialelor si produselor aprovizionate . Verificari in timpul executiei lucrarilor de panotaje interioare si a lucrarilor executate. Constau in: - verificarea caracteristicilor materialelor - verificarea si supravegherea punerii in opera Pe durata executiei ca si la finalizarea lucrarilor se vor verifica structura de rezistenta a panotajului tasarea corecta a panourilor pozitia si dimensiunile golurilor planeitatea, orizontalitatea si verticalitatea suprafetelor, considerandu-se urmatoarele abateri maxime : abateri la goluri: latime (+2/-2 mm) abateri de la planeitate: 1mm/m abateri de la rectiliniitatea muchiilor: 1mm/m abateri de la verticalitatea suprafetelor si muchiilor: 1mm/m, maxim 2 mm pe etaj . Receptia lucrarilor Receptia lucrarilor de placaje se efectueaza in doua etape: - preliminara - finala Receptia preliminara La receptie se verifica: -Nu se admit crapaturi, fisuri, urme vizibile de reparatii locale, asperitati, pete, urme de lovire etc. Lucrarile care nu indeplinesc conditiile de calitate se refac corect.
18
Pag. 19
Receptia preliminara se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate, toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Caietului de Sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile, privind conditiile tehnice si de calitate de executie, precum si constatarile in cursul executiei de catre organele de control. Se incheie proces verbal de receptie conform prevederilor in vigoare specificandu-se eventualele remedieri necesare. Receptia finala Va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii conditiilor in vigoare precum si a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini. Prevederi finale Prevederile din prezentul Caiet de Sarcini nu exclud obligativitatea respectarii de catre intreprinderea constructoare si de catre Beneficiar, a tuturor actelor normative (STAS Const.departamentale si republicane) care au referire la problemele ce fac obiectul Caietului de Sarcini si care sunt in vigoare la data executiei lucrarilor B.TAVANE CASETATE DIN GIPSCARTON PE STRUCTURA METALICA B.1. SCOP SI DOMENIU DE APLICARE Realizarea n conditii de calitate a tavanelor din placi de gipscarton suspendate casetate, montate pe santier. Tavanele casetate se folosesc n amenajari interioare la cladiri civile. B.2. PREGATIREA LUCRULUI a) Verificarea materialului aprovizionat: - sistem de tavan casetat cu grila expusa de tip T24 compus din: -placi perforate cu o fata finisata pentru plafoane demontabile casetate tip Casoprano (sau similar), realizate din gips-carton, material ecologic, usor si rezistent, cu muchie A si grosime de 8 mm, cu buna absorbtie acustica, clasa de material greu combustibile C, cu rezistenta la foc cel putin 30 minute cu dimensiunea de 600x600x8 mm -profile metalice perimetrale L 300 -profile metalice principale L 3600 -profile metalice secundare L1200 -profile metalice de compartimentare L600 -tije de suspendare -dibluri DN 6 b) Pregatire utilaje, dispozitive, mijloace de control, echipamente de lucru si protectie: - masina de gaurit; - surubelnita electrica rapida; - nivela cu hula; - sfoara pentru trasat; - nivela LASER;
19
Pag. 20
- ruleta; - cutter; - schela metalica; - cablu de alimentare electric c) Pregatirea locului de lucru, verificari corectii: Se elibereaza frontul de lucru de resturi material, suprafetele de ipsos si ciment trebuie sa fie uscate. Materialele necesare realizarii tavanelor se vor depozita la locul de lucru astfel nct sa nu blocheze caile de acces si sa permita conditii optime de lucru. Se compara datele (cotele) cerute cu situtatia existenta (releveu). d) Conditii de mediu Se verifica la preluarea frontului de lucru daca sunt asigurate conditii de ventilare naturala. Se scot din zona de lucru eventualele materiale sau substante toxice, materiale cu pericol de accidente sau explozie. Spatiul n care urmeaza a fi montate placile de gipscarton in sistem casetat nu trebuie sa aibe un nivel de umiditate relativa mai mare de 70% la o temperatura mai mare de 20o. B.3. MOD DE EXECUTIE SI PARAMETRI Ulterior placarii cu gipscarton a peretilor de compartimentare, se demareaza realizarea structurii metalice a tavanului casetat, dupa cum urmeaza: Cu un dispozitiv de nivelare potrivit se determina naltimea tavanului si nivelul la perimteru, care se marcheaza cu creta. Se monteaza profilele metalice perimetrale T24, cu prinderi din 40 n 40 de cm, dupa care din 120 n 120 de cm se monteaza profilele principale ancorate cu tije de suspendare de planseul de B.A. n continuare se monteaza principalii suporti de ghidaj si profilele secundare L1200. Se introduce clemele de suspendare n principalul suport de ghidaj si se lasa sa alunece pe lungime. Marginea primului ochi de placa trebuie sa corespunda bine cu directia gaurii care trebuie aliniata. Toate directiile gaurilor de prindere trebuiesc aliniate cu un snur sau laser, dupa care se niveleaza toti suportii de ghidaj si se conecteaza la etrierele de suspendare. La fiecare 60 de cm se conecteaza un profil secundar n directia gaurii si se blocheaza functie de profilele transversale nvecinate. Apoi se pozitioneaza profilul de compartimentare L600 la 60 cm n directia gaurilor n centrul profilelor secundare L1200. Astfel se obtine un plan de ansamblu cu o grila de 60x60 de cm. n continuare urmeaza executarea lucrarilor de instalatii electrice, termice si de climatizare. Dupa terminarea acestora se trece la nchiderea tavanului cu placile din gips-carton de 60x60 cm. Acestea se monteaza dupa semnele marcate pe spate iar la montajul acestora este indicata folosirea unor manusi curate, pentru a nu pata fata gata finisata a acestora.
TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE Generalitati Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia tavanelor false modulare cu sisteme de prindere si sustinere din otel galvanizat, placate cu panouri din fibra minerala, gips carton sau panouri din vata de sticla, panouri metalice liniare.
20
Pag. 21
Standarde si Normative de referinta EN ISO 140: Part 9 - Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor BS EN 20-354 - Absorbtie fonica EN ISO 140: Part 3 - Acustica Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii Partea a 3: masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii EN ISO 1182:2002 - Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie Test de necombustibilitate EN ISO 1716:2002 - Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie Test de necombustibilitate Materiale si echipamente utilizate, controlul calitatii, livrare, manipulare, depozitare Sistem de tavan din fibra minerala cu profile metalice vizibile pentru montare Descriere a) Acest tip de tavan va cuprinde placi de tavan fals demontabile complet din fibra minerala, gips, placa cu particule sau vata de sticla, sistem cu efect drept sau tegular. Placile de tavan pot avea urmatoarele finisaje: - neteda; - texturata de model de suprafata fin granulata; - micro-perforata. Sitemul va fi executat pentru suport dintr-un sistem compatibil de montare in forma de T sau o sectiune din aluminu in forma de T. b) Placile vor avea margini drepte sau tagulare pe toate partile si vo fi disponibile la urmatoarele dimensiuni: 600 x 600mm 600 x 1200mm Pentru placile din vata de sticla deasemenea se pot folosi urmatoarele dimensiuni aditionale: 600 x 1600mm 600 x 1800mm 600 x 2000mm 600 x 2400mm 1200 x 1200mm c) Profilele metalice vizibile pentru suport se vor vopsi in camp electrostatic (RAL9010 alb). d) Sistemele pentru fixare si suspendare vor include carlige, piese de imbinare, profile principale, profile secundare, profile perimetrale, elemente de ancorare, cleme, bratari, conectori etc., care sunt necesare pentru a finaliza montarea si pentru a obtine eficienta specificata. e) Placile de tavan vor avea penetrari din fabrica pentru a monta obiecte de iluminat, detectore de fum, difuzoare de tavan cu amplificare, difuzoare de aer sau alte obiecte necesare. Se vor lua in considerare toate suporturile aditionale pentru penetratii necesare pentru montarea unor astfel de fiting-uri. f) Grosimea placilor de tavan si materialul necesar pentru montare trebuie sa fie adecvat privind cerintele de calitate stipulate. g) Nu trebuie sa existe taieturi vizibile.
21
Pag. 22
Absorbtia fonica In cazul in care este necesar o clasa mai mare de absorbtie fonica , se pot folosi placi texturare si/sau cu particule sau placi perforate din gips ca rton. In acest caz coeficientul de absorbtie fonica s a tavanului va avea valori cuprinse in urmatoarele limite: - cel putin 0,30 pentru frecvente foarte joase sau inalte (100Hz si 3000 Hz) - si 0,75 pentru frecventele critice de la 150 la 1000 Hz. . Limite de folosire Tavanele modulare din placi non-metalice nu se vor folosi in exterior sau in incaperi umede, cum ar fi incaperile sanitare, bucatariile si spalatorii, deoarece au tendinta de a se indoi sub influenta aburilor. Sisteme de tavane false metalice liniare Descriere Aceste sisteme, cum ar fi Hunter-Douglas, Armstrong sau similar aprobate, sunt alcatuite din placi metalice liniare (din placi din aluminiu vopsite sau din otel), late de 100, 150 sau 200mm, fixate pe profile, care sunt suspendate cu carlige reglabile sau din tije de suspendare. Culoarea standard este alb, alte culori se vor stabili de beneficiar. In cazul in care este necesara o clasa mai mare de absorbtie fonica, placile sunt perforate si acoperite de un strat de vata minerala, in grosime de aprox. 3cm. Tavanele lineare pot avea imbinari inguste (de exemplu Armstrong Siteme de Legatura) sau imbinari late (de exemplu Armstrong Sisteme de Contrast), asa numitele tavane lamerale cu profile negre din plastic pentru imbinare. Limite de folosire Acest tip de tavan se va folosi in exterior si in incaperile umede, unde folosirea altor tipuri de tavane nu este adecvata. Cand sistemele de tavane metalice sunt folosite in exterior, trebuie sa se ia masuri speciale impotriva ridicarii lor de vant (viteza max. 160 km/h). Tavane cu suport modular Materiale Principalele materiale care se vor folosi pentru placile de tavan cu suport modular sunt: - fibra minerala neteda, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton fara calitati acustice specifice; - fibra minerala, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa de combustie F30; - fibra minerala texturata, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa medie de absorbtie fonica; - Fibra minerala micro-perforata sau placi cu particule cu clasa de absorbtie fonica mare; Alte elemente pentru tavan: - Goluri de vizitare si chepenguri; - Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendii; - In cazul tavanelor cu clasa de combustie: placi de gips carton sau placi speciale (PROMATECT sau similar aprobate) pentru a proteja in canale inchise elementele (corpuri de iluminat, difuzoare
22
Pag. 23
de aer etc.) integrate in tavan. Placile din gips carton rezistente la foc trebuie sa cuprinda placi din gips carton cu fibra de sticla si aditivi pentru a imbunatati rezistenta la foc SB 1230: Partea 1 Tip de Clasificare 5 (Pereti de gips carton F) sau echivalent in concordanta cu normele Romanesti. Structura suport pentru tavane este facuta din: o Profile principale in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb; o Profile secundare pline in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb; o Sectiuni de unghi, din otel sau aluminiu vopsite in alb; o Carlige reglabile din otel galvanizat; o Elemente de fixare si ancorare la schimbarile de nivel si goluri de vizitare; o Fiting-uri metalice; o Suruburi si piulite cu filet; Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele care se vor utiliza vor fi in anexa pentru oferta de licitatie. Sisteme de tavane metalice liniare Principalele materiale care se vor folosi pentru placile liniare de tavane: - Placi neperforate sau perforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100mm sau 200mm; - Placi neperforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100mm sau 150mm, folosite la tavane lamelare; Alte elemente de tavan: - Goluri de vizitare si chepenguri; - Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendiu; - In cazul tavanelor cu clasa de combustie sau acustice: strat de vata minerala de 1,5 - 5cm grosime.. Structura suport a tavanelor este facuta din: o Profile simple sau duble din aluminiu sau otel cu cleme de prindere pentru fixarea placilor; o Profile negre din plastic (pentru imbinarea placilor lamelare); o Carlige galvanizate pentru suspendare si tije de suspendare de 2,052mm grosime; o Profile perimetrale in forma de C si profile perimetrale pentru prindere; o Elemente de fixare si ancorare la modificarile de nivel sau pentru golurile de vizitare; o Fiting-uri metalice; o Suruburi si piulite cu filet; Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele care se vor utiliza vor fi in anexa pentru oferta de licitatie. Tavanele liniare metalice trebuie sa aiba certificate de folosire in zonele seismice. Demontarea Toate panourile de tavan si sistemele de sustinere ale acestora vor fi demontabile astfel incat sa permita interventia locala acolo unde este necesara.
23
Pag. 24
Rezistenta la foc Clasificare Tavanele false trebuie clasificate ca materiale cu combustie limitata cum sunt definite in Normele Romanesti pentru Constructii. Tavanele false trebuie sa aiba Clasa A ca suprafata de raspandire a focului cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partea 6 si 7 sau minim Clasa C2 conform standardelor Romanesti. Unde sunt definite ca 'placi din gips carton rezistente la foc' trebuie verificat daca compozitia placii din gips carton este in concordanta cu specificatiile necesare pentru acest tip de produs. Rezistenta la foc Sistemul de tavane false trebuie sa fie rezistent la foc cel putin conform SB 476: partile 21, 22 si/sau 23. Standardele Romanesti se vor aplica cand sunt mai stricte. Clasa de raspandire a Focului: Clasa 0 pentru raspandirea focului pe suprafata cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partile 6 and 7 si/sau cu normele aplicabile in Romania. Bariere pentru goluri Toate spatiile mascate de deasupra tavanelor false trebuie sa aiba bariere pentru incendiu in concordanta cu normele de constructie pentru a imparti spatiul gol dintre tavane in suprafete care nu depasesc 20 mp. Barierele pentru foc trebuie localizate pe linia compartimentelor. Barierele trebuie fixate la zonele perimetrale si la imbinari deoarece este necesar sa se asigure o stabilitate permanenta si continua, fara goluri in acest mod asigurandu-se o bariera completa impotriva fumului si focului. Fixarea la tavanele false nu trebuie sa impiedice dilatarea sistemului de profilele altfel afectea za eficacitatea rezistentei la foc. Oprirea focului Toate golurile de la imbinarile dintre tavanele false si pereti, bariere, conducte, tevi alte elemente etc. trebuie etansate folosind vata minerala, etansator intumescent sau alt material rezistent la foc pentru a impiedica patrunderea fumului si a focului conform SB 5588 si/sau Standarde Romanesti importante. Bariere in spatiile goale Barierele din spatiile goale (in cazul spatiilor goale dintre tavane ventilate pentru sistemele de ventilatie fara conducte) trebuie sa aiba table rigide sau semi-rigide neporoase avand aceeasi clasa de combustie ca si cea necesara pentru materialele de etansare din spatiile goale. Unde se poate, barierele din spatiile goale trebuie fixate la ariile perimetrale si la imbinari, folosind metodele recomandate de producatorul barierei pentru a asigura stabilitate permanenta. Toate marginile si imbinarile trebuie etansate eficient pentru a impiedica scurgerile de aer. Durabilitate Durata de viata a componentelor principale Componentele primare trebuie sa fie toate componente cu o durata de exploatare nu mai mica decat garantia tavanelor false fara a fi necesara o intretinere speciala, decat curatire regulata. Urmatoarele componente vor fi considerate componente primare;Panouri si placi de tavan.
24
Pag. 25
a) Sistem de suspendare. b) Goluri de vizitare. Durata de exploatare a componentelor secundare Componentele secundare au o durata de exploatare mai mica decat garantia pentru tavanele false si includ elemente de fixare, garnituri si accesorii. Durata de exploatare a tuturor componenetelor secundare trebuie declarata si trebuie oferita asistenta in ceea ce priveste intretinerea necesara, perioadele de inlocuire si metodele de inlocuire. Componentele secundare trebuie sa se poata inlocui usor fara a compromite integritatea vizuala sau structurala a tavanelor false. Componentele trebuie sa se poata inlocui fara a demonta progresiv tavanele false. Livrare si depozitare Toate placile de tavan trebuie livrate in invelisuri din plastic impermeabile. Sectiunile T vizibile trebuie livrate astfel incat sa nu se zgarie sau sa se deformeze in timpul transportului, descarcarii sau depozitarii. Placile de tavan se pot depozita in stive, in camere inchise si fara umiditate sau alti factori externi. Ele sunt depozitate in functie de tipuri si dimensiuni. Placile de tavan si profilele metalice pentru suspendare sunt manipulate cu grija pentru a evita zgarierea, deformarea sau ruperea lor. Executia lucrarilor, montare, asamblare Faze de lucru: - Montarea structurii metalice de suspendare; - Executarea Instalatiilor (de alte specialitati); - Asezarea placilor de tavan si profilelor metalice; - Montarea tuturor celorlalte elemente integrate (de alte specialitati). Tavane false cu suport modular Montarea structurilor metalice de suspendare: Carligele si sectiunile T primare sunt montate si fixate cu carlige reglabile suspendate de strucura principala existenta. Sectiunile T secundare sunt montate si fixate de sectiunile primare. Profilele perimetrale asigura suport la imbinarea tavanului cu peretele, sau la inchiderile verticale intre tavane aflate la diferite niveluri de inaltime. Executarea instalatiilor (de alte specialitati): - Lucrari electrice: Cablare, paturi de cabluri etc. - Lucrari mecanice: tevi si conducte pentru termice, ventilatii si aer conditionat; - Tevi sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidranti, canalizare etc. Asezarea placilor de tavan si a profilelor metalice: - Trebuie prevazute un numar suficient de goluri de acces, pentru a permite accesul personalului pentru intretinere la locul gol dintre tavane. Montarea tuturor elementelor pentru instalatii (de alte specialitati):
25
Pag. 26
- Electricitate: Corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoare de lumini de avertizare etc.; - Mecanice: Difuzoare de aer, admisii aer etc. Tavanele din incaperi care nu se potrivesc cu dimensiunea standard pot fi adaptate cu ajutorul panourilor nemodulare din gips carton, conform instructiunilor Beneficiarului. Marcarea trebuie facuta astfel incat panourile pentru margine sa nu fie mai mici de jumatate din placa standard. Corpurile de iluminat integrate in salile de clasa trebuie asezate conform asezarii mobilei (de exemplu luarea in considerare a numarului de randuri de banci). Sistemul de tavane false se va monta astfel incat sa nu se compromita integritatea placilor. Gaurile vor fi perforate sau taiate in tavanele false pentru a permite corpurilor de iluminat sa fie fixate in placile de tavan, inclusiv pentru a permite introducerea tuturor suporturilor aditionale pentru corpurile de iluminat. Coordonarea necesara trebuie asigurata pentru toti ceilalti Contractori asociati. Inainte de inceperea lucrarilor, trebuie verificate toate dimensiunile la locul de montare. Sisteme de tavane metalice liniare Montarea structurilor metalice pentru suspendare: - Profilele principale portante sunt montate si fixate folosind cleme galvanizate de suspendare si tije de suspendare fixate de placa existenta de deasupra. Capetele profilelor principale portante sunt legate de profilele perimetrale in forma de C. Montarea panourilor liniare si a profilelor din plastic pentru imbinare: - Panourile liniare se prind pe profilurile principale portante. Capetele taiate se aseaza pe profilele perimetrale in forma de C; - In cazul imbinarilor mari: profilele din plastic pentru imbinare se prind pe partea superioara a rosturilor, in timp ce se inainteaza cu montarea panourilor liniare; Executarea instalatiilor: - De alte specalitati, vezi tavane cu sisteme suport modulare. Cerinte specifice pentru lucrarile metalice la tavane Grosimile extrudarilor si materialelor, dimensiunile panourilor, profilele suport etc. trebuie mentinute, nu trebuie modificate . Toate materialele si componentele trebuie sa fie rezistente si sa satisfaca standardele minime stabilite in aceste Caiete de Sarcini, si Standardele Romanesti importante pentru Constructii etc. Pentru ca materiale sau elementele sa aiba aceeasi calitate trebuie obtinuta de la acelasi Furnizor sau Producator, daca nu este astfel specificat. Otelul trebuie adecvat protejat imbotriva coroziunii. Toate sistemele suport trebuie sa aiba grosimea si rezistenta adecvata pentru a fi in concordanta cu cerintele structurale, si pentru a elimina riscul de deformare la suprafetele finisate. Lucrarile trebuie protejate pana se face receptia lor, incluzand golurile de vizitare, inainte, in timpul si dupa darea in exploatare si pana la inspectia finala pentru a evita deteriorarea elementelor finisate. Verificarea inainte de inceperea lucrarilor Inainte de executarea lucrarilor pentru tavane false, tavanele trebuie mai intai marcate cu nivela cu fascicul laser. Trebuie verificate urmatoarele: Daca faza anterioara este finisata :
26
Pag. 27
-toate lucrarile de tevi si conducte si cablare de sub tavan trebuie terminate inainte de asezarea carligelor si a structurii suport pentru tavan. - Daca materialele componente, placile, profilele etc. sunt in concordanta cu cerintele specifice Daca materialele au fost depozitate corect; - Daca procedura tehnica de executare a lucrarilor pentru tavane false exista in documentatia prezentata de Contractor; - Tavanele false trebuie sa reziste la variate incarcaturi determinate de alte fiting-uri care sunt fixate, care trec prin tavane sau conectate la tavane. Se permite consolidarea si fixarea conform cerintelor pentru sustinerea urmatoarelor elemente care interactioneaza cu tavanul fals: amortizoare de zgomot si alte dispozitive mecanice si electrice. fiting-uri generale: toate fiting-urile generale trebuie sa aiba inclus cadrul suport necesar. - Greutatea proprie a tavanelor suspendate trebuie ajustata local, fara a cauza deviari sau miscari ale sistemului suportului sau ale elementelelor care interactioneaza. Greutatile moarte care deriva de la accesoriile permanente sau dispozitivele atasate la sau prin tavanele false trebuie ajustate local, fara a determina deviatii sau miscari. - Tavanele false trebuie sa ramana rigide, sa nu se deplaseze si sa nu se deformeze permanent din cauza functionarii in regim normal. Tavanele false vor fi rezistente in toate conditiile (inclusiv seismice si de incendiu). - Trebuie luate in considerare cerintele structurale privind accesoriile si fiting-urile pentru a fi fixate in tavanele false. Trebuie incorporate elemente de prindere si suporturi adecvate pentru a fi folosite cu structura de care sunt fixate. - Verificarea in timpul executiei lucrarilor Trebuie verificate urmatoarele: - Daca se respecta procedura tehnica de excutie a Contractorului; - Daca inaltimea la care se monteaza tavanele este corecta si este in limitele abaterilor admisibile, in special in ceea ce priveste imbinarile cu peretii de compartimentare sau cu alte structuri existente; - Daca profilele pentru tavanele false sunt la acelasi nivel si fixate cu suficiente carlige; - Tavanele false trebuie sa fie executate astfel incat sa rezisite la toate vibratiile sau la alte socuri, fortari, presiuni si miscari care pot aparea. Aceste nu trebuie sa determine ruptura sau deteriorarea nici unui element in special a elementelor mobile sau care se deschid. Dispozitive adecvate pentru atenuarea unor astfel de vibratii trebuie incluse. - Toate componenetele, elemetele de cuplare si de fixare trebuie instalate astfel incat sa se ajusteze devierile si tolerantele, fara a fi strambate si deformate. - Sapa, peretii in gips carton si alte lucrari umede trebuie finisate si uscate inainte de montarea panourilor pline pentru tavanele modulare, pentru a evita deformarea datorita umezelii. Se recomanda sa se finalizeze cel putin primul strat de vopsire a peretiilor si sa se lase sa se usuce inainte de inceperea montarii panourilor pline; - Trebuie sa se asigure ca tavanele false sunt rezistente la miscare fara sa se deterioreze permanent sa fara sa se reduca eficacitatea indicata in Caietele de Sarcini, ca rezultat al modificarilor
27
Pag. 28
elementelor la umezeala, modificari rezultate din variatii la umezeala ale aerului in interiorul si in exteriorul cladirii. Contractorul trebuie sa se asigure ca nu sunt posibile infiltratii ale apei de ploaie si ca nu mai exista scurgeri de la sistemele de incalzire, ventilatie, aer conditionat, pentru alimentare cu apa si pentru canalizare. Umezeala care rezulta de la lucrarile finale de vopsire nu trebuie sa determine deformari ale panourilor pline. In timpul lucrarilor de executie, Contractorul trebuie sa asigure suficienta ventilatie naturala si mecanica, pentru a mentine umezeala in aer. Sistemele de tavane false trebuie sa formeze un rost complet etansat fonic la imbinarile cu elementele cu care interactioneaza (pereti de compartimentare, pereti portanti). Trebuie verificat daca tavanele sunt etansate la toate marginile, in jurul corpurilor de iluminat, golurile de vizitare si celelalte elemente pentru a minimiza transmiterea sunetului doar daca nu este specificat altfel. Partea 4 si pentru: a) atenuare fonica de la o clasa la alta: EN 20-140: Partea 9. b) absorbtia sunetului: EN 20-354. c) reducerea sunetului: EN ISO 140: Partea 3
Verificarea dupa finalizare lucrarilor Trebuie verificate urmatoarele lucruri cand lucarile sunt finalizate: - Daca tavanele false au limitele de nivel din abaterile admisibile; - Daca s-a intomit proces verbal pentru lucarile de acoperire si pentru receptia calitatii; - Tavanele false trebuie sa fie rezistente la toate sarcinile statice si dinamice impuse, fara sa se deformeze permanent sau sa se strice componentele, si trebuie sa transmita fara riscuri astfel de sarcini suportului. - Tavanele false nu trebuie sa se deteriorze in nici un fel la astfel de sarcini deoarece este in detrimentul oricarui element, oricarei structuri adiacente, oricaror elemente sau dispozitive de constructie. - Tavanele false trebuie sa impiedice transmiterea zgomotelor care rezulta din vibratii, socuri, tensiuni etc., utilizand materiale pentru izolatie fonica in toate zonele si deasupra tavanelor false unde este necesar. - Tavanele false trebuie sa fie rezistente la sarcinile impuse la golurile de vizitare si la sarcinile moarte ale acestor goluri de vizitare. - Tavanele si golurile de vizitare vor trebui sa sustina incarcarile impuse in momentul curatarii spatiului dintre tavan si structura, plus greutatea echipamentelor cu care se face curatarea. - Tavanele false trebuie executate astfel incat sa nu se produca condensari. - Sistemul de tavane false nu trebuie sa prezinte zgomote de fond rezultate de la fiting-uri, cauzate de vibratii interioare sau alte miscari. Zgomotul de fond provenit de la vibratiile locale ale tavanului, de la elementele de ajustaj, de la zonele cu frecare, vor fi eliminate prin verificari atente ale ansamblurilor si instalatiilor.
28
Pag. 29
Abateri admise Rigiditate: deformarea maxima permisa a deschizaturii pentru profilele de suspendare, sub sarcina impusa, nu trebuie sa fie mai mare de 400/deschizatura unde deschizatura are maxim 1.500mm (= spatiul max. dintre carlige). Trebuie luate in considerare toate cerintele de tolerante pentru montarea tavanelor false pentru ca panourile sa fie corect localizate. Toate sectiunile tavanului fals de pe profile trebuie aliniate in limitele tolerantelor admise pentru a satisface cerintele vizuale stabilite in aceste Caiete de Sarcini. Tavanele false trebuie montate in rand in raport cu liniile si profilele stabilite. Imbinarile dintre panouri: latimea oricarei imbinari nu trebuie deviata de la latimea nominala cu mai mult de: 1 mm sau 10% de la latimea normala. Orice variatie trebuie sa fie egal distribuita fara modificari bruste. Dezalinierile dintre imbinari nu trebuie sa fie mai mari de 2 mm. Variatia maxima in plan pentru cotele date, a fiecarei parti de tavan, nu trebuie sa fie mai mica de 1:1000 peste orice lungime, supuse la maxim: 1.5mm. Variatia maxima in ceea ce priveste nivelul trebuie sa fie 1:400 fata de orice lungime pentru orice component posibil de maxim: 4mm. Deviatia maxima in plan sau sectiune intre oricare 2 panouri adiacente trebuie sa fie de 0.5mm. Golurile pentru lucrarile de interactiune trebuie sa fie la dimensiunile date: 1mm. Deformarea profilelor in sistem nu trebuie sa depaseasca: 1,5mm din lungimea totala.
29
Pag. 30
7. CAIET DE SARCINI - TENCUIELI INTERIOARE GENERALITATI Acest capitol se refera la conditiile tehnice pentru executarea si receptionarea lucrarilor cu tencuieli obisnuite (umede) si a tencuielilor subtiri (tratamente) aplicate manual pe suprafete de beton si de zidarie de caramida la cladiri socialculturale. STANDARDE, NORMATIVE SI MATERIALE NE001-96 - Normativ privind executarea tencuielilor umede, groase si subtiri C 17-82 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala NP60-89 - Instructiuni tehnice provizorii privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala cu plastifianti C 16-79 - Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros STAS 388-80 - Ciment Portland STAS 790-84 - Apa STAS 1667-76 - Nisip STAS 146-80 - Var pentru constructii Tencuielile umede obisnuite se executa cu mortar preparat n statii de preparare a mortarului, conform Instructiunilor tehnice pentru stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala, indicativ C 17/82 si C 18/83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede. MATERIALE Materialele prevazute vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si normelor n vigoare. Ciment Portland - STAS 388-80 Ipsos - STAS 545/1 - 80 Var pasta - STAS 146 - 80 Apa - STAS 790 - 84 Apa stop - STAS 8573 - 78 Nisip 0-1 mm - STAS 1667 - 76 Nisip 0-3 mm - STAS 1667 - 76 Nisip 0-7 mm - STAS 1667 76 TEHNOLOGIE DE EXECUTIE Tencuieli interioare pe suprafete de caramida se executa n 2 straturi: grund si tinci - strat vizibil. Tencuielile interioare la stlpi, grinzi si buiandrugi de beton armat se executa din sprit, grund si strat vizibil. La tavanele de beton nu se executa tencuieli, deoarece nu vor fi niciodata vizibile. Tencuielile interioare sunt driscuite. Mortarul pentru stratul vizibil este preparat cu nisip fin. Acesta se aplica manual pe pereti si tavane si se netezese cu drisca.
30
Pag. 31
CONDITIILE TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARELE DE TENCUIALA Marca mortarului si dozajul se va stabili n functie de structura peretilor pe care se aplica, n conformitate cu prevederile din Instructiunile tehnice C 17-92. La tencuirea peretilor si stlpilor se foloseste mortar de var-ciment M 10 T. Perioada maxima de utilizare a mortarelor de ciment si var - ciment este de pna la 10 ore. Consistenta mortarelor se va stabili n raport cu felul lucrarilor si cu suprafata pe care se aplica; ele trebuie sa corespunda urmatoarelor tasari ale conului etalon: - pentru sprit 9 cm - pentru smir 5 - 7 cm - pentru grund 7 - 8 cm - pentru stratul vizibil, executat din mortar cu ipsos 9 - 12 cm - pentru stratul vizibil executat din mortar faraipsos 7 - 8 cm CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTAREA TENCUIELILOR Controlul si pregatirea stratului suport Pentru executarea unor tencuieli de buna calitate se va efectua, n prealabil, un control al suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; mortarul din rosturi al zidariei de caramida a peretilor trebuie lasat sa se ntareasca. Suprafetele de beton trebuie sa fie uscate, pentru ca umiditatea sa nu mai influenteze ulterior aderenta tencuielilor. La nceperea lucrarilor de tencuieli trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor. Suprafetele suport pe care se aplica tencuielile trebuie sa fie curate, fara urme de noroi, pete de grasime etc.; Tencuielile nu se vor aplica dect dupa remedierea eventualelor deficiente constatate. Pentru a se obtine o buna aderenta a tencuielilor fata de diferitele straturi suport, acestea trebuie pregatite n vederea tencuirii (cu conditia ca ele sa fie rigide, plane, uscate, rugoase si sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate mai mari dect cele indicate n prescriptii tehnice n vigoare. (Abaterile mai mari dect cele admisibile se vor rectifica prin cioplirea iesindurilor si prin acoperirea intrindurilor mari peste 40 mm cu o plasa de rabit prinsa cu cuie n rosturile zidariei, peste care se va executa tencuiala). Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adncime de 3-5 mm, iar suprafetele netede de beton vor fi aduse n stare rugoasa. Pe suprafetele peretilor din cladire care au n mod permanent umiditati relative interioare peste 60 % se vor lua masuri de verificare prin calcul termotehnic, pentru mpiedicarea acumularii progresive a umiditatii provenite din condensarea vaporilor, n interiorul elementelor de constructie. Executarea trasarii suprafetelor de tencuit Trasarea suprafetelor care urmeaza a fi tencuite se face prin diferite metode: - cu repere de mortar (stlpisori) - cu scoabe metalice lungi - cu sipci de lemn
31
Pag. 32
- cu repere metalice de inventar.
La efectuarea trasarii se va verifica modul de fixare a reperelor, asa nct sa se obtina un strat de mortar cu grosima stabilita. Daca se utilizeaza stlpisorii de mortar, acestia se vor executa din acelasi mortar ca si grundul si vor avea o latime de 8 -12 cm. Executarea amorsarii Suprafetele de beton se vor stropi cu apa si apoi se va face amorsarea prin stropire cu un sprit (lapte de ciment) n grosime de 3 mm. Suprafetele peretilor din zidarie de caramida vor fi stropite cu apa si vor fi amorsate prin stropirea cu mortar fluid n grosime de maximum 3 mm cu aceeasi compozitie ca si mortarul pentru stratul de grund. Pe suprafetele din plasa de srma se va aplica smirul care are aceeasi compozitie ca si mortarul de grund. n timpul executarii armosarii suprafetelor se va urmari ca spritul sa fie aplicat ct mai uniform, fara discontinuitati prea mari. Amorsarea suprafetelor se va face ct mai uniform, fara discontinuitati, fara prelingeri pronuntate, avnd o suprafata rugoasa si aspra la pipait. Executarea grundului nainte de aplicarea grundului se va verifica daca spritul este suficient ntarit si daca suprafata amorsata este suficient de rugoasa si aspra. Grundul n grosime de 5 - 20 mm se va aplica dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului pe suprafetele de beton si dupa 1 ora n cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata se stropeste cu apa nainte de aplicarea grundului. Grosimea stratului de grund este de maxim 15 mm. Aplicarea mecanizata a spritului si grundului n ncaperi pe pereti si tavane la naltime de pna la 3 m, se executa de pe pardoselile respective sau de pe capre mobile. n timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unor suprafete plane, care sa ascunda si sa rectifice defectele stratului suport. Suprafata grundului nu trebuie sa prezinte asperitati pronuntate, zgrieturi, ciupituri, neregularitati etc. Executarea stratului vizibil Se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nehidratat. Stratul vizibil se va executa dintr-un mortar denumit tinci care are aceea si compozitie cu stratul de grund. Tencuielile gletuite se vor realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire (cca 2 mm) de pasta de ipsos (glet de ipsos), netezita fin. Gletul de ipsos se va aplica pe un strat vizibil, care are un anumit grad de umiditate, n cantitati strict necesare, nainte de terminarea prizei ipsosului. Grosimea stratului vizibil este de 2 - 3 mm. Suprafetele cu glet de ipsos trebuie s fie plane, netede, fara desprinderi sau fisuri. Toate fisurile, neregularitatile etc., se chituiesc de catre zugravul vopsitor sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituirea defectelor izolate, se prepara din doua parti ipsos si o parte apa (n volume). Pasta se realizeaza prin presararea ipsosului n apa, dupa care se
32
Pag. 33
omogenizeaz prin amestecare rapida (in intervalul de maxim 1 minut de la presarare). Pasta se va prepara n cantitati care sa poata fi folosite nainte de sfrsitul prizei ipsosului (circa 6 min.). Pentru spacluirea suprafetelor mai mari se foloseste si pasta de ipsos - var, n proportie de 1 parte ipsos si 1 parte lapte de var (n volume). Compozitia se va prepara n cantitati care sa poata fi folosite n cel mult 20 minute de la preparare. Dupa uscarea portiunilor reparate, suprafata se slefuieste cu hrtie de slefuit (n cazul peretilor ncepnd de la partea superioara spre partea inferioara) dupa care se curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate. n cazul cnd pe suprafata gletului se aplica rasini epoxidice, vopsitorii de ulei, alchidal, nitroceluloza sau alte vopsele care formeaza dupa uscare pelicule cu bariere de vapori, umiditatea gletului trebuie sa fie de max. 8 %. Dupa executarea tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor proaspat tencuite, de urmatoarele actiuni: - umiditate mare, care ntrzie ntarirea mortarului si-l altereaza; - uscarea fortata, care provoaca prinderea brusca a apei din mortar. n cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de + 50 C se vor lua masurile special prevazute n Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros, indicativ C 1679. Este interzis a se ncepe executarea oricaror lucrari de tencuire, nainte ca suportul pentru fiecare portiune ce urmeaza a fi tencuita sa fi fost verificat si receptionat conform instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse si conform normativului C 18-83. nainte de nceperea lucrarilor de tencuieli, este necesar a se verifica daca au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (de exemplu: nvelitori, plansee etc.) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte pentru instalatii, conductor electric etc.). Mortarele vor fi introduse n lucrare numai dupa ce s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective. Pe timpul executarii lucrarilor, se verifica respectarea tehnologiei de executie, utilizarea timpului si compozitiei mortarului indicat n lista calitatilor de lucrari, precum si aplicarea straturilor succesive n grosimile prescrise. Receptia pe faze de lucrari se va face pe baza urmatoarelor verificari: - rezistenta mortarului; - numarul de straturi aplicat si grosimile respective; sondaj la 50 mp; - aderenta la suport si ntre straturi; sondaj la 50 mp; - planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor. Rezultatele se nscriu n registrele de procese-verbale de lucrari ascunse si pe faze de lucrari. Abaterile admisibile sunt cele date n anexa 4 din Normativul C 18-83. Verificarea aspectului general al tencuielilor Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, mpuscaturi provocate de granule de var nestins etc. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor trebuie sa fie drepte, verticale sau orizontale.
33
Pag. 34
Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tmplaria etc. Verificarea planeitatii suprafetelor se face cu un dreptar, iar abaterile care pot fi admise sunt date n NE 001-96. Verificarea verticalitatii si orizontalitatii suprafetelor si a muchiilor se va face cu dreptarul, polobocul si cu firul cu plumb. Abaterile nu pot depasi limitele admise prevazute n anexa 4 din Normativul C 18-83. MASURATORI SI DECONTARE Tencuielile interioare pe pereti se masoara si se deconteaza la mp de suprafata desfasurata. Suprafata tencuielilor interioare, pereti si stlpi, se determina nmultind naltimea acestora, masurate ntre fata bruta inferioara a planseului superior si fata finita a pardoselii, la care se adauga 2 cm, cu latimea lor, masurata ntre fetele brute ale peretilor si stlpilor. Golurile n tencuieli, a caror suprafete este mai mica de 0,5 mp, nu se scad din suprafata tencuielilor, cele mai mari de 0,5 mp se scad, dar se adauga suprafetele glafurilor si spaletilor tencuiti. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI DE PAZA CONTRA INCENDIILOR Se vor respecta urmatoarele prescriptii tehnice: - Norme generale de prevenirea si stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul Ministerului de Interne nr. 775/1998 - Norme tehnice de realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului, indicative P 1181999 - Normativul de prevenire si stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora C300-94- Ordin MLPTL nr. 20/N/1994. - Normele de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu masini, instalatii, utilaje, aparaturi, echipamente de protectie si substante chimice pentru prevenirea si stingerea incendiilor n unitati N.C. Id. aprobate cu Ordinul nr. 742-1981. - Regulament privind protectia si igiena n constructii - MLPT 9/N/15.III.1993 - Normele departamentale de protectie a muncii n activitatea de constructii - montaj, aprobate cu Ordinele nr. 1253/D din oct. 1980, vol. 1, 5, 8.
34
8. CAIET DE SARCINI PARDOSELI
Pag. 35
SAPE PENTRU PARDOSELI Generalitati
Obiectul specificatiei Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea sapelor de mortar pentru stratul suport al pardoselilor. Acest capitol va completa capitolele cuprinzand specificatii pentru executarea urmatoarelor tipuri de pardoseli: pardoseli din gresie ceramica; pardoseli din piatra;. pardoseli din parchet; pardoseli din covor PVC; pardoseli din mocheta. Standarde si normative de referin|a Acolo unde exista contradictii intre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile standardelor si normativelor enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii. Standarde STAS 388-80 Ciment Portland. STAS 790-84 Apa pentru mortare si betoane STAS 1030-85 Mortare obisnuite pentru zidarii STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali STAS 2634-80 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de incercare. SR EN 13813:2003 Materiale pentru sape si pardoseli. Materiale pentru sape. Caracteristici si cerinte . SR EN 13055-1:2003 Agregate usoare. Partea 1: agregate usoare pentru betoane, mortare si paste de ciment Normative C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala. C35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor, modificarile si completarile acestuia. Mostre si testari Testarea mortarului se va face prin prelevarea de probe conform prevederilor din STAS 263480 si anume: rezistenta la compresiune la 28 zile: 1 test la fiecare 40 mc mortar: consistenta si densitatea mortarului proaspat: un test la fiecare schimb. (6) 1132 Conditii de acceptare la receptie a mortarului:
35
Pag. 36
rezistenta la compresiune la 28 zile: 50 kg/cm2; consistenta mortar proaspat: 12 cm; densitate mortar proaspat: min. 1950 kg/m3; Se vor face testari, de asemenea, pentru cimentul folosit la mortare, pe cate 5 kg din fiecare tip de ciment propus spre a fi folosit la lucrari. Materiale si produse Ciment gri Portland, conform STAS 388-80, fara bule de aer, de culoare naturala sau alb, fara constituenti care sa pateze. Agregate naturale (nisip, 0 - 7 mm) conform STAS 1667-76, avand densitatea in gramada, in stare afanata de minimum 1200 kg/m\ Nisipul de cariera poate fi partial inlocuit cu nisip de concasare Continutul de nisip natural va fi de cel putin 50%. Apa conform STAS 790 - 84. Apa va fi potabila, curata, fara urme de grasime sau alte substante care pot pata, nu va contine acizi. Plastifianti de tip DISAN (produs romanesc) sau alti similari apropiati. Livrare, depozitare, manipulare Agregate 1. Agregatele vor fi transportate si depozitate n functie de sursa si sortul lor. Agregatele vor fi manipulate astfel incat sa se evite separarea lor, pierderea finetii sau contaminarea cu pamant sau alte materiale straine. 2. Daca agregatele se separa sau daca diferitele sorturi se amesteca, ele vor fi din nou trecute prin sita inainte de intrebuintare. 3. Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete deosebite. Agregatele se vor amesteca numai pentru a obtine gradatii noi de finete. 4. Nu se vor transfera agregatele din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de la santier daca continutul de umiditate este astfel incat poate afecta precizia amestecului de mortar; n acest caz agregatele se vor depozita separat pana ce umiditatea dispare. 5. Agregatele se vor depozita n silozuri, lazi sau platforme cu suprafete dure, curate. La pregatirea depozitarii agregatelor se vor lua masuri pentru a preveni patrunderea materialelor straine.Agregatele de tipuri i marimi diferite se vor depozita separat. Inainte de utilizarea agregatelor, acestea vor fi lasate sa se usuce pentru 12 ore. Cimentul: 1. Cimentul se va livra la locul de amestecare n saci originali, etansi, purtand etichete pe care s-au inscris greutatea, numele producatorului, marca si tipul. Cimentul se va depozita n cladiri inchise, ferit de umezeala. 2. Nu se vor livra ambalaje care sa difere cu mai mult de 1% fata de greutatea specificata. 3. Daca Beneficiarul aproba livrarea cimentului n vrac, se vor asigura silozuri pentru depozitarea cimentului si protejarea lui de umiditate. Nu se vor amesteca marcile si tipurile de ciment n siloz.
36
Pag. 37
4. Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelasi sort, dar din surse diferite. Materialele vor fi livrate si manipulate astfel incat sa se evite patrunderea unor materiale straine, sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor. Materialele vor fi livrate in timp util, pentru a se permite inspectarea si testarea lor. Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate in structuri etanse pe suporti mai inalti cu aproximativ 30 cm decat elementele din jur. Pentru perioade scurte de timp, cimentul poate fi depozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit cu prelate impermeabile. Se va indeparta de pe santier cimentul nefolosit care s-a intarit sau a facut priza. Amestecuri pentru mortar Generalitati 1. Se vor masura materialele pe lucrari astfel incat proportiile specificate n amestecul de mortar sa poata fi controlate si mentinute cu strictete n timpul desfasurarii lucrarilor. 2. Daca nu se specifica altfel, proportiile se vor stabili dupa volum. 3. In cadrul acestor specificatii, greutatea unui mc din fiecare material folosit ca ingredient pentru mortar este considerata astfel: Material Greutatea pe metru cub Ciment Portland 1506 kg Nisip natural 0-7 mm cu umiditate 2% 1300 kg Dozaje, compozitii Mortarul pentru sapele de pardoseli va fi un amestec de ciment cu nisip n proportie de 1:3,5 (circa 405 kg ciment la m3 mortar). Executie Prepararea mortarului Mortarul se amesteca bine si numai in cantitati ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarului se va folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfacatoare, dar se va evita suprasaturarea cu apa a amestecului. Mortarul se va pune in opera intr-un interval de 2 ore dupa preparare. In acest interval de timp se permite adaugarea apei in mortar pentru a compensa cantitatea de apa evaporata, dar acest lucru este permis numai in recipientele zidarului si nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseste in timpul stabilit va fi indepartat. Daca nu se aproba altfel, pentru loturile mici, prepararea se va face in mixere mecanice cu tambur, in care cantitatea de apa poate fi controlata cu precizie si uniformitate. Se va amesteca pentru cel putin 5 minute: 2 minute pentru amestecul materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea amestecului dupa adaugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depasi capacitatea specificata de producatorul mixerului. Tamburul se goleste complet inainte de adaugarea lotului urmator. Mortarul folosit la rostuire va fi uscat atat incat sa aiba proprietati plastice care sa permita folosirea lui la umplerea rosturilor. Transportul mortarului: Se face cu utilaje adecvate. Durata maxima de transport va fi astfel apreciata, incat transportul si punerea n opera a mortarelor sa se faca: n maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var;
37

Pag. 38
n maxim 1 ora de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment var fara intarzietor de priza; n maximum 2 ore, pentru mortarele cu intarzietor de priza.
Operatiuni pregatitoare Imediat inainte de turnarea sapei, betonul de rezistenta va fi spalat si toate resturile de materiale vor fi indepartate. Suprafata betonului va fi curatata de praf. - sapele vor fi turnate intr-o singura operatic si vor fi driscuite; atunci cand sunt partial uscate, vor fi periate pentru obtinerea unei suprafete striate. - sapa de mortar de ciment se executa in timp de minimum 24 ore si maximum 24 zile de la turnarea planseului de beton simplu sau armat. - sapa se va executa in spatii in care s-au executat deja urmatoarele operatiuni de finisare: 1. pozarea peretilor despartitori; 2. executarea tencuielilor; 3. pozarea tocurilor pentru usi interioare; 4. executarea lucrarilor de instalatii, inclusiv probele de verificare. Se verifica ca planseul de beton sa aiba abaterile de la planeitate admise maxime astfel: planeitate: +/- 4 mm la 2 m; denivelari intre 2 elemente prefabricate alaturate (placi): +/- 0,5 mm. Executarea sapei Daca nu se specifica altfel, sapa va avea grosimea de 22 mm, indiferent de stratul pe care se aplica (beton sau hidroizolatie) sau de tipul pardoselii care se aplica ulterior. Se va avea de asemenea o grija deosebita la executarea pantelor , la spatiile umede (bai, bucatarii, spalatorii, etc.). Suprafata planseului se curata cu perii de paie sau sarma, de reziduri, impuritati, praf, moloz, se razuie cu spaclul picaturile de beton sau mortar cazute din alte procese tehnologice, se matura si se spala cu jetul de apa, fara sa se inunde. Se stropeste suprafata cu lapte de ciment. Se traseaza nivelul, pornind de la linia de vagris. Mortarul se aplica pe pardoseala cu pompe sau alte mijloace si se niveleaza cu dreptarul, apoi se driscuieste suprafata. sapele vor fi periate pentm a se realiza o suprafata care sa asigure o buna aderenta a stratului suport al pardoselii. Curatare si protectie Dupa executarea sapei, Antreprenorul o va acoperi si proteja cu mijloacele pe care le considera adecvate. Defecte admisibile si remedieri Antreprenorul va executa pe propria sa cheltuiala toate lucrarile de inlaturare si inlocuire a sapelor defectuoase. Nu sunt admise lucrarile daca: 1. sapa nu indeplineste conditiile prevazute n specificatii; 2. suprafata sapei este mult prea deteriorata pentru a putea fi acceptata. 3. Datorita incarcarilor premature, sapa s-a deformat sau a fost deteriorata
38
Pag. 39
PARDOSELI PREVEDERI GENERALE Prezentul Caiet de Sarcini se aplica la executia pe santier a lucrarilor de pardoseli si cuprinde conditiile tehnice pentru: - prepararea, transportul si punerea in opera a materialelor. - controlul calitatii materialelor, a lucrarilor executate In cursul executiei lucrarilor de pardoseli nu se va face nici o derogare de la prevederile prezentelor prescriptii fara aprobarea prealabila in scris a Beneficiarului. Constructorul si Beneficiarul sunt obligati sa respecte in afara Caietului de Sarcini toate prevederile standardelor, instructiunilor tehnice departamentale si normativelor in vigoare la data executiei lucrarilor. Constructorul prin laboratorul sau de santier sau prin colaborarea cu unitati de specialitate va efectua toate incercarile si determinarile rezultate din aplicarea prezentului Caiet de Sarcini. Constructorul este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul Caiet de Sarcini, Beneficiarul va dispune intreruperea lucrarilor. Lucrarile de pardoseli nu se vor executa sub temperatura de + 10 0C. Oprirea executiei lucrarilor sub temperatura de + 100C este determinata de conditiile termoclimatice reale existente efectiv pe santier pe perioada realizarii lucrarilor indiferent de anotimpul in care se produc aceste fenomene. Marca mortarului, definita conf. STAS 1030-85 se stabileste pentru fiecare element de constructie. Lucrarile de pardoseli pot incepe numai dupa terminarea tuturor lucrarilor a caror efectuare simultana sau ulterioara ar putea deteriora calitatea pardoselilor Vor fi terminate urmatoarele lucrari: - executarea instalatiilor de scurgere a apelor pluviale. - executarea peretilor despartitori, niselor, montarea tocurilor usilor si ferestrelor. - executarea instalatiilor, fara montarea obiectelor de instalatii. - executarea instalatiilor electrice ingropate, fara montarea aparatelor. - astuparea tuturor santurilor, strapungerilor din pereti si plansee. - executarea lucrarilor de invelitori, inclusiv streasini, jgheaburi, burlane. - montarea tocurilor usilor si ferestrelor. - montarea oricaror instalatii exterioare a caror executie ulterioara ar putea deteriora calitatea pardoselilor. - tencuieli si placaje interioare si exterioare Materiale Calitatea materialelor si nivelul de executie va fi in conformitate cu C18-83, C 70-86, C6-86, C3582, precum si standardelor si normativelor care prevad in legatura conexa, conditii de realizare a unei calitati conform cu aceste acte normative. Straturi suport, panta si de egalizare Straturi suport: mortar de ciment M100 , grosime medie 3 cm.
39
Pag. 40
Se va folosi mortar de ciment: marca M100 cu dozajul volumetric 1 parte ciment, 3 parti nisip , armat cu retea OB 4-5 mm ochiuri de 25 cm si plasa rabit. Straturi suport: mortar de ciment M100 , grosime medie 5 cm. Se va folosi mortar de ciment: marca M100 cu dozajul volumetric 1 parte ciment, 3 parti nisip . Straturi de panta, grosime medie 5 cm. Se va folosi mortar de ciment: marca M100 cu dozajul volumetric 1 parte ciment, 3 parti nisip . Strat de egalizare peste suprafete hidroizolate, din mortar de ciment marca M100, grosime medie 2 cm. Se va folosi mortar de ciment: marca M100 cu dozajul volumetric 1 parte ciment, 3 parti nisip . Pardoseli din materiale ceramice la interior si exterior. Se va respecta STAS 3281-75, STAS 6748-81, STAS 3050-68. La interior se va folosi gresie ceramica antiderapanta, rezistenta la lovire, zgariere, abraziune, actiunea agentilor chimici . La exterior se va folosi gresie portelanata antiderapanta, rezistenta la inghet, soc termic, lovire, zgariere, abraziune, agenti chimici, in culori rezistente UV si la lumina. Materialul va fi livrat in placi si piese speciale din gresie, compusa dintr-o masa unica, omogena si compacta, fara emailari sau tratari superficiale, obtinuta prin presare uscata a agregatelor de minerale pe baza de caolin, feldspat si filer cu continut mic de fier. Materialul va avea culoare naturala opaca, nuante intens si uniform colorate Formatul recomandat dar nu obligatoriu - este 500X500X10 mm pentru placi, iar pentru elementele de racord din gresie ceramica: plinte 100x200x8 mm, piese de colt concave si convexe . Caracteristici:
absorbtie apa rezistenta <0.05 > 45N/mm2 %
-Mostra: Constructorul va prezenta, fara plata, mostre de culoare spre alegere / aprobare.
PARDOSELI DIN CIMENT SCLIVISIT Ciment cu adaos de culoare, sclivisit, cu mortar M100, 2 cm grosime STAS 2560, pardoseli compuse din strat de mortar de ciment de 20 mm grosime, cu fata sclivisita. scafe din strat de mortar de ciment de 20 mm grosime, cu fata sclivisita, 10 cm inaltime. PARDOSELI DIN COVOR PVC Covor PVC omogen SR EN ISO 2812-1. PTE 4.9-LPPF-03.01/3 SR EN 660/1 SR EN ISO 62
40
Pag. 41
EXECUTIA LUCRARILOR DE PARDOSELI Lucrari premergatoare Se obtureaza toate golurile verticale. Se traseaza nivelul stratului suport, in raport cu diferentele dimensionale datorate materialelor stratului de uzura al pardoselii, astfel incat la finalizarea lucrarilor nivelul general sa respecte prevederile din Caietul de sarcini. Pentru executia straturilor de uzura, stratul suport trebuie sa fie neted, uscat si bine fixat. Punerea in opera propriu-zisa Executarea sapelor suport, de egalizare si panta se va face in conformitate cu prevederilor instructiunilor C130-78. Sapa va fi asezata pe suportul de beton umezit in prealabil. Nivelarea se face cu dreptarul tras pe fasii de ghidaj. Denivelarile sub dreptarul de 2 metri nu vor depasi 3 mm. Straturile de egalizare si suport al pardoselii suprafetelor hidroizolate se vor executa in figuri de maxim 16 metri patrati, rosturile dintre figuri si de racord la atic, racordul cu zidaria, reborduri, etc., se vor realiza cu rosturi de 2 cm umplute cu mastic de bitum. Executarea pardoselilor din gresie ceramica se va face astfel: gresia se aplica cu adeziv artificial pe baza de dispersie. Adezivul se aplica pe stratul suport in prealabil umezit si pe elementul de placaj in strat subtire pe intreaga suprafata si se piaptana cu mistria cu dinti fini. la exterior se va folosi adeziv special pentru exterior. montajul se face cu distantieri pentru gresie, cu rosturi de 1 mm latime. rosturile se dispun paralel cu peretii adiacenti, urmarindu-se dispunerea rosturilor pardoselii in continuare cu rosturile placajului peretelui. rosturile se etanseaza cu chit elastic colorat conform specificatii Beneficiar. legaturile cu alta pardoseala (inclusiv gresie de dimensiuni diferite) se acopera cu profile metalice (alama). Diferentele de nivel se acopera cu profile metalice (alama) sau se utilizeaza placi speciale pentru trepte cu una din muchii profilate. plintele si placile de margine se completeaza dupa 2-3 zile. montajul pardoselilor exterioare se va face cu panta 1 % Executarea pardoselilor din ciment sclivisit se va face astfel: se pozeaza pe strat suport din beton simplu sau armat. Mortarul se intinde si niveleaza prin batere cu mistria, dupa care se presara ciment si se netezeste cu drisca metalica pana la obtinerea unei suprafete netede si lucioase. dupa sclivisire pardoseala se roleaza cu ruloul metalic cu dinti. pardoseala de protejeaza 5-6 zile dela executie, de soare si curenti de aer. scafele se executa identic si concomitent cu pardoselile, folosind sabloane din sipci de 8 mm grosime.
41
Pag. 42
in zonele scafei, inainte de executarea pardoselii se indeparteaza tencuiala peretilor si se inlocuieste cu mortar de ciment dozaj 400 kg ciment la mc nisip, a carui fata se cresteaza cu mistria dupa intarire.
Executarea pardoselilor din covor PVC : Cele mai utilizate materiale sintetice pentru unitati sanitare sunt covorul PVC cu sau fara suport textil si covorul din fibre poliamidice depuse electrostatic cu strat fonoizolator din PVC expandat, cunoscut sub numele de mocheta. Pardoselile din materiale sintetice se aplica pe stratul suport prin lipire cu adeziv. Acest gen de straturi de uzura se utilizeaza cu precadere in camere de locuit, holuri si coridoare interioare. Cele mai importante avantaje ale pardoselilor din materiale sintetice sunt: intretinere usoara prin spalare, bune izolatoare fonice si termice, durabile, rezistente si nu produc praf.
Stadiul lucrarilor pe santier in momentul inceperii montarii parchetului trebuie sa fie urmatorul: lucrarile de instalatii electrice si de incalzire vor fi terminate si probate; tencuielile, inclusiv reparatiile de dupa lucrarile de instalatii, vor fi terminate si vor avea un grad de umiditate mai mic de 5%; zugravelile, vopsitoriile, precum si toate finisajele peretilor cu care se racordeaza imbracamintea de parchet vor fi terminate In incaperile in care se executa imbracamintea din parchet se va asigura urmatorul climat interior: temperatura min. +5 grade Celsius, umiditate relativa a aerului de max. 60%. De-a lungul peretilor se vor fixa cu cuie de dusumeaua oarba frizurile de perete, la o distanta de 10 15mm de acesta. Imbinarea frizurilor la colturile incaperii se vor face la 45 de grade; cuiele de fixare a parchetului de cca. 40mm lungime, se vor bate oblic in ulucul frizurilor, la o distanta de cca. 50cm si se vor infunda cu un dorn metalic. Frizurile se vor intepeni fata de perete cu pene asezate la 50cm distanta una fata de alta, pentru a impiedica orice deplasare in timpul montarii parchetului. Lamele de parchet din camp se vor bate incepand de la frizul asezat la peretele opus usii de acces in incapere. Lamele de parchet se vor bate strans, cu ciocanul, astfel incat lamba sa intre strans in ulucul piesei alaturate. Fiecare lamela se fixeaza cu doua cuie, batute la distanta de cca. 5cm de capete, in functie de lungimea lambei. Cuiele se vor bate oblic in uluc si se vor infunda cu un dorn metalic. Montarea lamelelor de parchet se va face la 45 de grade, in sah, impletit etc. Dupa baterea in cuie a parchetului, pe intreaga suprafata se scot penele de intepenire a frizurilor. Se fixeaza pervazurile cu cuie batute in frizuri la 40-50cm distanta, lipite de perete; la colturi, pervazul se taie la 45 de grade si se pasuieste. Curatirea parchetului se va face dupa terminarea eventualelor reparatii la zugraveli si vopsitorii in incaperile respective.
42
Pag. 43
Curatarea parchetului dupa montare se face mecanizat si anume cu masina de raschetat parchet. Curatirea parchetului se poate face si manual cu rindeaua de parchet, urmata de curatirea cu tiglingul. Executarea pardoselilor din parchet se va face astfel : peste placa parterului se asigura placile cu un strat - bariera de vapori din folie de polietilena. la stratul de baza se foloseste o folie expandata de PVC 3 mm grosime sau covoras de pluta. pe tot perimetrul pardoselii, intre perete si parchet se lasa un rost de dilatare de 10 mm, utilizand ca distantieri pene din lemn. La lungimi de peste 7 metri, dimensiunea rostului creste, astfel incat sa existe 1.5 mm de rost la 1 metru lungime de parchet. bucatile de placi taiate nu se asambleaza una langa alta la mai putin de 20 cm. canturile rezultate in urma taieturilor trebuie sa fie drepte, fara denivelari. parchetul se lipeste cu adeziv special pentru parchet, care se lasa la uscat 12 ore. Petele de adeziv se indeparteaza imediat. legaturile cu alta pardoseala si diferentele de nivel se acopera cu profile metalice (alama). plintele se monteaza in peretii adiacenti folosind dibluri si suruburi cu cap ingropat . plintele nu se fixeaza pe parchet, pentru a pastra rostul de dilatatie necesar. placile de parchet se monteaza, in principiu, paralelel cu caderea de lumina. Executarea pardoselilor din piatra naturala se va face astfel: piatra se aplica cu adeziv artificial pe baza de dispersie. Adezivul se aplica pe stratul suport in prealabil umezit si pe elementul de placaj in strat subtire pe intreaga suprafata si se piaptana cu mistria cu dinti fini. la exterior se va folosi adeziv special pentru exterior. montajul cu rosturi de maxim 0.5 mm latime. rosturile se etanseaza cu silicon transparent. rosturile se dispun paralel cu peretii adiacenti, urmarindu-se dispunerea rosturilor pardoselii in continuare cu rosturile placajului peretelui. legaturile cu alta pardoseala ( inclusiv gresie de dimensiuni diferite) se acopera cu profile metalice (alama). Diferentele de nivel se acopera cu profile metalice (alama) sau se utilizeaza placi speciale pentru trepte cu una din muchii profilate. plintele si placile de margine se completeaza dupa 2-3 zile. montajul pardoselilor exterioare se va face cu panta 1.5% Influenta conditiilor meteorologice Lucrarile de pardoseli nu se vor executa sub temperatura de + 10 grd.C. Lucrarile de pardoseli exterioare se vor executa numai in urmatoarele conditii climaterice: iarna, la temperaturi de minim + 10 grd. C, vara intre +10 grd.C si +30 grd. C, umiditate 65%. Lucrarile de straturi suport, de panta si egalizare exterioare nu se vor executa pe ploaie, soare direct sau vant puternic. Lucrarile de pardoseli se aplica numai pe suport uscat. Materialele utilizate se depoziteaza in medii incalzite si protejate la 15-35 grade C..
43
Pag. 44
Controlul calitatii lucrarilor Verificari ce se efectueaza inainte de a incepe lucrarile de pardoseli si placaje de faianta. Se verifica verticalitatea si planeitatea suportului placajelor. Se verifica montajul lucrarilor de instalatii care urmeaza a deveni ascunse. Verificari in timpul executiei lucrarilor de pardoseli si placaje de faianta si a lucrarilor executate. Continuitatea si aderenta de stratul suport se vor verifica prin metode nedistructive (vizual, usoara ciocanire, deplasare pe intreaga suprafata a presei de polizare, etc.). Stratul suport trebuie sa fie plan, uscat; orice denivelare se repara inainte de montare. Pardoseala din gresie ceramica trebuie sa aiba placile intregi, cu muchii vii, sa adere la stratul suport, rosturile sa fie continue, egale, paralele, denivelarea intre 2 placi alaturate sa fie mai mica de 0.5 mm iar sub dreptarul de 2 m sa fie mai mica de 1 mm. Se verifica planeitatea placilor. Se verifica rectiliniitatea si paralelismul rosturilor. Placile trebuie sa prezinte o suprafata verticala, de culoare uniforma, aderenta la perete, cu rosturile pastrand verticala si orizontala. Placile nu trebuie sa aiba stirbituri sau fisuri. Fixarea pe panotajele de gipscarton se face cu adezivi speciali de etansare. La pardoselile din ciment sclivisit, suprafata trebuie sa se prezinte uniforma, fara asperitati si fisuri, iar denivelarile sub dreptarul de 2 m sa nu depaseasca 2 mm. Se verifica prin ciocanire aderenta de stratul suport. Stratul de uzura nu trebuie sa prezinte urme de lovire, zgariere, ciobire, pete, rosturile trebuie sa fie umplute in mod uniform. RECEPTIA LUCRARILOR Receptia preliminara La receptia preliminara a straturilor suport si de egalizare si a straturilor de uzura se va incheia proces verbal de lucrari ascunse.Receptia preliminara se face pe faze de lucrari, la cererea Beneficiarului, dar la cel putin 100 metri patrati. La receptie se verifica: - respectarea standardelor si a consistentei si caracteristicilor mortarului ( STAS 1030-85) - respectarea dimensiunilor - aderenta la suport prin sondaje, Rezultatele se inscriu in PVLA (Proces verbal de lucrari ascunse). Nu se admit umflaturi, crapaturi, fisuri, urme vizibile de reparatii locale, asperitati, pete, urme de lovire etc. Abateri admisibile : - orizontalitate : 1mm/m, nu mai mult 2 mm pe dimensiunea incaperii. - rosturi: 1mm/m, nu mai mult 2 mm pe dimensiunea incaperii. - omogenitatea culorii: nu se admit discontinuitati de culoare.
44
Pag. 45
Comisia de receptie examineaza lucrarile privind conditiile tehnice si de calitate de executie, precum si constatarile in cursul executiei de catre organele de control. Se incheie proces verbal de receptie conform prevederilor in vigoare specificandu-se eventualele remedieri necesare. In zonele cu defecte majore lucrarile se refac integral. Receptia finala Va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii conditiilor in vigoare precum si a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini. Prevederi finale Prevederile din prezentul Caiet de Sarcini nu exclud obligativitatea respectarii de catre intreprinderea constructoare si de catre Beneficiar, a tuturor actelor normative (STAS Const.departamentale si republicane) care au referire la problemele ce fac obiectul Caietului de Sarcini si care sunt in vigoare la data executiei lucrarilor. MONTAJ MOCHETA PARDOSELI EPOXIDICE Instructiunile prezentate au doar caracter orientativ. Pentru instructiuni detaliate se va citi Fisa Tehnica a produsului sau instructiuni speciale de aplicare, de la producator. Pregatirea suprafetei este factorul determinant in obtinerea unei maxime aderente, care asigura durabilitatea in exploatare si pastrarea in timp a calitatii acoperirii. Astfel: 1. Produsul se conditioneaza la temperatura de aplicare 24 ore inainte de aplicare. 2. Inainte de deschiderea ambalajului se indeparteaza praful sau alte urme de murdarie. 3. Se omogenizeaza produsul in ambalajul original, folosind un amestecator mecanic, in vederea redispersarii eventualului sediment. 4. Inainte de utilizare este necesara filtrarea produsului. 5. Grundurile de amorsare se vor dilua, in functie de tipul de produs, prin adaugarea de diluant recomandat de producator. 6. Se omogenizeaza bine componenta A in ambalaj folosind un amestecator mecanic, apoi se adauga si componenta B in rapoartele prevazute in Fisa Tehnica a produsului. Conditii de aplicare 1. Temperatura optima de aplicare a produsului: 15 - 30C. 2. Umiditatea relativa a mediului max. 65%. 3. Temperatura suportului va fi cu cel putin 3C peste temperatura punctului de roua pentru a evita condensarea umiditatii pe suport, ce poate determina scaderea aderentei, a luciului sau aparitia de basicari. 4. Produsele nu se vor aplica pe timp de ceata, ploaie, ninsoare, vant, in prezenta prafului sau cand exista pelicula de apa sau gheata pe suprafata suport. 5. Aplicarea sub 15C poate fi facuta doar dupa instiintarea producatorului, cu materiale speciale pentru acest scop, care pot cobori temperatura de formare a filmului pana la 0C.
45
Pag. 46
9. CAIET DE SARCINI - PLACAJE CERAMICE LA PERETI Scop Scopul prezentei instructiuni l constituie documentarea punerii n opera a placajelor de faianta la pereti. Domeniul de aplicare Placajele de faianta la pereti se executa n grupurile sanitare. Pregatirea lucrului -nainte de nceperea lucrului se face verificarea, prin sondaj, a materialului aprovizionat. Placile de faianta se verifica din punct de vedere dimensional si al planeitatii. Neconformitatile constatate sunt aduse la cunostinta sefului de santier care mpreuna cu reprezentantul beneficiarului stabilesc masurile care se impun. -se verifica si adezivul de montaj care urmeaza a fi utilizat: acesta nu trebuie sa prezinte zone ntarite datorita umiditatii, iar termenul de utilizare sa nu fie depasit. - lucrarile de executie a placajelor de faianta se realizeaza numai cu scule corespunzatoare (din punct de vedere a specificului lucrarii si al protectiei muncii). Taierea placilor se executa cu masina de taiat faianta. Verificarea lucrarilor se face periodic cu ajutorul dreptarului din aluminiu cu bula de aer si cu firul cu plumb, iar colturile la 900 se verifica cu winclul metalic. -asigurarea sculelor, pastrarea si ntretinerea lor cad n sarcina sefului de echipa. -nainte de nceperea lucrului se face preluarea frontului de lucru de catre seful de echipa faiantari (de la seful de echipa zidari sau de la maistru), n prezenta sefului de santier. Se completeaza formularul F PV 02/1. -naintea nceperii lucrului, se ndeparteaza eventualele resturi de mortar, praf, pete de grasime, etc. si se verifica planeitatea peretilor. Daca este cazul se fac remedieri pentru corectie. -n ncaperile n care se lucreaza se asigura temperatura si gradul de umiditate impuse de tipul de adeziv folosit, astfel nct acesta sa-si dezvolte corect n timp caracteristicile fizico-mecanice la nivel optim. -lucrarile se executa numai de personal calificat corespunzator, formatia de lucru fiind alcatuita din doi faiantari si un ajutor. Acestia sunt instruiti de catre seful de echipa din punct de vedere al respectarii tehnologiei lucrarilor si al protectiei muncii, care este responsabil de respectarea acestora. Modul de executie -se monteaza la nivel placi de reper la colturile ncaperii. -dupa montarea placilor de reper, se monteaza placile pe orizontala, n rnduri, de jos n sus si de la stnga spre dreapta. -rosturile dintre placi sunt de max. 3 mm si se realizeaza cu ajutorul distantierelor tip cruciulite. -dupa cca. 6 ore de la montare, cu o crpa umezita se ndeparteaza resturile de mortar adeziv, trecnduse la umplerea (chituirea) rosturilor orizontale si verticale cu materialul indicat .
46
Pag. 47
Verificari Verificarea lucrarilor se face att de catre executant ct si de catre seful de echipa la fiecare 2-3 rnduri montate. Se verifica planeitatea, verticalitatea si corectitudinea rosturilor placajului executat. -nu sunt admise devieri de la verticalitate si nici rosturi umplute cu mortar adeziv. -devierea admisa la planeitate (distanta dintre dreptar si suprafata de placaj) este de max. 1 mm. -devierea maxima a rosturilor ntre placi este de 1 mm pe placa. -strapungerile (golurile) n suprafata placata nu trebuie sa fie vizibile n perimetrul obiectelor sanitare sau aparatelor electrice care se monteaza pe aceste goluri. -la linia de separare cu tmplaria de aluminiu, etc., placajul ceramic trebuie sa patrunda sub pervaz pe cel putin 10 mm. -responsabilitatea executiei de calitate a lucrarilor revine executantului direct. -seful de echipa este responsabil de realizarea verificarilor periodice, respectarea prescriptiilor tehnologice, a detaliilor de executie stabilite si de luarea de masuri imediate si eficiente n cazul n care constata abateri si neconformitati. -maistrul sau seful punctului de lucru raspund de asigurarea conditiilor de lucru, a materialelor necesare si de buna calitate, precum si de ncadrarea subordonatilor n prevederile prezentelor instructiuni de lucru. Tratare neconformitati Neconformitatile se trateaza prin refacerea lucrarilor pe zonele unde s-au constatat deficiente care depasesc limitele admise. Conditii de protejare Se interzice lovirea placajelor executate sau orice alte actiuni care pot produce zgrierea, deplasarea placilor proaspat aplicate, etc. Se interzice murdarirea suprafetelor placate cu vopsele, grasimi, acizi, etc. Conditii de receptie La receptie se fac verificari privind: -aspectul general al placajului, -corespondenta cu prevederile stabilite -modul n care au fost asigurate fixarile pe suport -racordarea placajului executat cu tmplaria, obiectele sanitare etc. -existenta certificatelor de calitate pentru materialele puse in opera. Protectia muncii Protectia muncii se realizeaza prin asigurarea echipamentelor si sculelor specifice, n conformitate cu prevederile normelor de protectia muncii n vigoare. Maistrul sau seful de lucru sunt responsabili de instruirea generala si cea specifica conditiilor locului de munca
47
Pag. 48
10. CAIET DE SARCINI - GLAFURI INTERIOARE SI EXTERIOARE Prevederi generale Prezentul caiet de sarcini se aplica la executia pe santier a lucrarilor de glafuri si cuprinde conditiile tehnice pentru: - materiale necesare pentru prepararea staturilor suport. - prepararea, transportul si punerea in opera a materialelor. - controlul calitatii materialelor, a lucrarilor executate si a cerintelor indicate. In cursul executiei lucrarilor de glafuri nu se va face nici o derogare de la prevederile prezentelor prescriptii fara aprobarea prealabila - in scris a Beneficiarului. Constructorul si Beneficiarul sunt obligati sa respecte in afara caietului de sarcini toate prevederile standardelor, instructiunilor tehnice departamentale si normativelor in vigoare la data executiei lucrarilor. Executantul este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Beneficiarul va dispune intreruperea lucrarilor pentru ca de comun acord sa se ia masurile de remediere ce se impun. Lucrarile de glafuri exterioare si interioare nu se vor executa sub temperature de + 10 C. Oprirea executiei lucrarilor sub temperatura de + 10 C este determinata de conditiile termoclimatice reale existente efectiv pe santier pe perioada realizarii lucrarilor indiferent de anotimpul in care se produc aceste fenomene. Lucrarile de glafuri pot incepe numai dupa terminarea tuturor lucrarilor a caror efectuare simultana sau ulterioara ar putea deteriora calitatea pardoselilor. Vor fi terminate urmatoarele lucrari: - executarea instalatiilor de scurgere a apelor pluviale. - executarea peretilor despartitori, niselor, montarea tocurilor usilor si ferestrelor. - executarea instalatiilor, fara montarea obiectelor de instalatii. - executarea instalatiilor electrice ingropate, fara montarea aparatelor. - astuparea tuturor santurilor, strapungerilor din pereti si plansee. - executarea lucrarilor de invelitori, inclusiv streasini, jgheaburi, burlane. - montarea tocurilor usilor si ferestrelor. - montarea oricaror instalatii exterioare a caror executie ulterioara ar putea deteriora calitatea pardoselilor. - tencuieli interioare si exterioare Materiale straturi suport. straturi suport: din mortar de ciment marca M100, grosime medie 2 cm. Se va folosi mortar de ciment: marca M100 cu dozajul volumetric 1 parte ciment, 3 parti nisip . glafuri pentru exterior din piatra naturala
48
Pag. 49
Glafuri din piatra naturala, profilate, cu lacrimar si panta 3%. Glafurile se vor executa (STAS 5090-66) din piatra naturala rezistenta la inghet-dezghet si la expunere la soare, fara tendinte de ruginire, rezistenta la soc, cu uzura mijlocie, duritate mijlocie, putin absorbanta la apa, semigrea. Se va respecta STAS 5090-83, STAS 6200-71, 5089-71, STAS 6200-73, STAS9110-87. glafuri pentru interior din piatra naturala Glafuri din piatra naturala, profilate. Glafurile se vor executa (STAS 5090-66) din piatra naturala rezistenta la expunere la soare, fara tendinte de ruginire, rezistenta la soc, cu uzura mijlocie, duritate mijlocie, putin absorbanta la apa, semigrea. Se va respecta STAS 5090-83, STAS 6200-71, 5089-71, STAS 6200-73, STAS9110-87. Necesar de materiale conform specificatii producator. Executia lucrarilor de glafuri Lucrari premergatoare Se executa si se verifica toate lucrarile de izolatii hidrofuge si termice prevazute la capitolul Lucrari de tamplarii. Punerea in opera propriu-zisa Executarea straturilor suport, se va face in conformitate cu prevederilor instructiunilor C130-78. Stratul suport va fi asezat pe suportul de beton / zidarie umezit in prealabil. Denivelarile sub dreptarul de 2 metri nu vor depasi 1 mm. Executarea glafurilor exterioare se va face astfel: peste stratul suport se asigura un strat - bariera de vapori din folie de polietilena, un strat izolator garnitura EPDM, si stratul de izolare termica si fonica din polistiren expandat rigid. se asigura panta glafului de minim 3%, spre exterior. glaful se prevede cu lacrimar. fixarea se face cu dispozitive mecanice si cu adeziv special pentru exterior. Adezivul se aplica pe stratul suport in prealabil umezit si pe elementul de placaj in strat subtire pe intreaga suprafata si se piaptana cu mistria cu dinti fini. rosturile se etanseaza cu garnituri de tansare (EPDM). Executarea glafurilor interioare se va face astfel: peste stratul suport se asigura un strat izolator garnitura EPDM. fixarea se face cu dispozitive mecanice si cu adeziv. Adezivul se aplica pe stratul suport in prealabil umezit si pe elementul de placaj in strat subtire pe intreaga suprafata si se piaptana cu mistria cu dinti fini. rosturile se etanseaza cu garnituri de tansare (EPDM).
49
Pag. 50
Influenta conditiilor meteorologice Lucrarile de glafuri se vor executa numai in urmatoarele conditii climaterice: iarna, la temperaturi de minim + 10 grd. C, vara intre +10 si +30 grd. C, umiditate 65%. Lucrarile exterioare nu se vor executa pe ploaie, soare direct sau vant puternic. Lucrarile de glafuri se aplica numai pe suport uscat. Materialele utilizate la lucrarile de glafuri se depoziteaza in medii incalzite. Controlul calitatii lucrarilor Verificari ce se efectueaza inainte de a incepe lucrarile de glafuri. Se verifica si se remediaza abaterile golurilor, pozitia tocurilor. Verificari in timpul executiei lucrarilor de glafuri si a lucrarilor de glafuri executate. Continuitatea si aderenta de stratul suport a glafurilor se vor verifica prin metode nedistructive (vizual, usoara ciocanire, deplasare pe intreaga suprafata a presei de polizare, etc.). Glafurile trebuie sa aiba placile intregi, cu muchii vii, sa adere la stratul suport, rosturile sa fie continue, egale, paralele, denivelarea intre 2 placi alaturate sa fie mai mica de 0.5 mm iar sub dreptarul de 2 m sa fie mai mica de 1 mm. Se verifica respectarea dimensiunilor si pantelor.. Glafurile nu trebuie sa prezinte urme de lovire, zgariere, ciobire, pete. Receptia lucrarilor Receptia preliminara La receptia preliminara a lucrarilor se va incheia proces verbal de lucrari ascunse. Receptia preliminara se se face pe faze de lucrari, la cererea Beneficiarului, dar la cel putin 100 metri liniari. La receptie se verifica - respectarea standardelor , asigurarea izolarii conform prevederilor din caietul de sarcini. - pozitionarea corecta astfel incat sa nu fie astupate golurile de scurgere ale tamplariei. Verifica rezultatele se inscriu in PVLA. Nu se admit crapaturi, fisuri, urme vizibile de reparatii locale, asperitati, pete, urme de lovire etc. Comisia de receptie examineaza lucrarile privind conditiile tehnice si de calitate de executie, precum si constatarile in cursul executiei de catre organele de control. Se incheie proces verbal de receptie conform prevederilor in vigoare specificandu-se eventualele remedieri necesare. In zonele cu defecte majore lucrarile se refac integral. Receptia finala Va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii conditiilor in vigoare precum si a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Prevederi finale Prevederile din prezentul caiet de sarcini nu exclud obligativitatea respectarii de catre intreprinderea constructoare si de catre beneficiar, a tuturor actelor normative (STAS Const.departamentale si republicane) care au referire la problemele ce fac obiectul caietului de sarcini si care sunt in vigoare la data executiei lucrarilor.
50
Pag. 51
11. CAIET DE SARCINI -- ZUGRAVELI SI VOPSITORII Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de zugraveli si vopsitorii. GENERALITATI Pentru realizarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va tine seama de Normativul C3 76, care stabileste conditiile si modul de realizare si conditiile tehnice de calitate ale acestor lucrari. LUCRARI PREGATITOARE nainte de nceperea lucrarilor de zugraveli, toate lucrarile si reparatiile de tencuieli, glet, placaje, instalatii sanitare, termice si electrice, trebuie sa fie terminate. Pardoselile reci de gresie, etc., vor fi terminate, lustruirea facndu-se dupa terminarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii. La spatiile prevazute cu pardoseli din rasina epoxidica, zugravelile se vor executa naintea aplicarii mbracamintii pardoselii. Tmplaria de aluminiu trebuie sa fie montata definitiv, accesoriile metalice trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare trebuie sa fie verificata cu exceptia armaturilor, a aparatelor oscilobasculante si a pieselor nichelate, care se vor fixa dupa vopsirea tmplariei. La lucrarile de vopsitorie, ultimul strat se va aplica numai dupa terminarea completa a zugravelilor si nainte de fixarea mbracamintilor pe pardoseli (curatire, lustruire). Trebuie sa fie complet executate toate lucrarile de la fatada constructiei, ca: jgheaburi, burlane, streasini, cornise, glafuri, socluri, etc. precum si trotuarele. PREGATIREA SUPRAFETELOR n cazul suprafetelor tencuite sau de beton plane si netede, toti porii ramasi de la turnare sau gaurile survenite de la transport, montaj ori turnare (n cazul peretilor din monolit) se vor umple cu mortar de ciment-var, dupa ce n prealabil gaurile si dungile n relief au fost ndepartate, astfel ca sa rezulte suprafetele netede. De asemenea, petele cu urme de decofrol, se vor freca cu piatra de slefuit sau cu perii de srma. Suprafetele cu glet de ipsos trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi sau fisuri. Toate fisurile, neregularitatile se chituiesc de catre zugravul vopsitor sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituirea defectelor izolate se prepara din doua parti ipsos si o parte apa (n volume). Compozitia se va prepara n cantitati care sa poata fi folosite n cel mult 6 minute de la preparare. Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura, grasimi, mortar, vopsea veche, noroi, gheata, zapada etc. Rugina se departeaza prin frecare cu perii de srma, spacluri de otel, razuitoare, dalti, piatra abraziva sau prin sablare sau ardere cu flacara; n cazuri speciale se vor folosi bai de spalare si decapare acida, n instalatii industriale sau paste decapante. Petele de grasimi se sterg cu tampoane nmuiate n solventi whitespirit, terebentina, benzina usoara. Se interzice folosirea petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot nlesni coroziunea metalului. Confectia metalica de la balustrade va fi n prealabil grunduita cu un grund anticoroziv corespunzator vopselei care se aplica.
51
Pag. 52
CONDITII DE EXECUTIE Zugravelile si vopsitoriile se vor executa n conformitate cu prevederile din normativ. Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor ncepe numai la o temperatura a aerului, n mediul ambiant, de cel putin + 5o C n cazul zugravelilor pe baza de apa si cel putin 15oC, n cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri. Acest regim se va mentine n tot timpul executarii lucrarilor cel putin nca 8 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii si finisaje cu polimeri, dupa executarea lor. Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la ncetarea ploii (n conditiile de temperatura care sa permita uscarea suprafetei); de asemenea, se evita lucrul la fatade n orele de nsorire maxima sau vnt puternic, pentru a evita uscarea si craparea peliculei. VOPSITORII CU VOPSEA ALCHIDICA SAU DE ULEI Vopsitoriile cu vopsea alchidica se aplica pe suprafete exterioare de lemn (pazii, elemente streasina infundata etc.) si pe confectia metalica (balustrade etc.). Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor trebuie sa corespunda standardelor de stat si normelor interne ale unitatilor producatoare. Materialele folosite sunt: - vopsea, lacuri si emailuri pe baza de ulei NI 90-61 - chituri pe baza de ulei STAS 6592-80 - diluant 104 STAS 3124-75 - benzina STAS 45-75 - hrtie de slefuit SR 1581:1994 - ulei de in sicativ STAS 16-80 Vopsitoria de ulei se aplica dupa terminarea lucrarilor pregatitoare. Confectia de lemn si metalica se furnizeaza pe santier gata grunduita cu grund de mbinare, respectiv grund anticoroziv. Dupa grunduire se executa chituirea defectelor locale, slefuirea locurilor chituite si stergerea de praf dupa slefuire. Aplicarea vopselei se face n 3 straturi. Straturile de vopsea succesive se ntind pe directii perpendiculare unul fata de celalalt. Dupa aplicarea primului strat de vopsea, acesta se netezeste cu pensule speciale cu parul moale, dupa uscare suprafata se slefuieste cu hrtie de slefuit. Slefuirea si aplicarea unui nou strat se face numai dupa minim 24 de ore de la aplicarea stratului precedent, dupa uscarea acestuia. Dupa aplicarea ultimului strat de vopsea, acesta se va tufui sau se va netezi cu pensule moi. ncaperea unde se vopseste trebuie sa fie lipsita de praf si bine aerisita. n ncaperile unde se produc vapori de apa, suprafetele vopsite nu se tufuiesc, acestea trebuind sa ramna netede pentru o mai buna ntretinere. Aderenta vopsitoriilor se constata prin frecare usoara cu palma pe perete. Aspectul vopsitoriei se verifica vizual avndu-se n vedere urmatoarele: - suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat, - la vopsitoriile executate pe elemente de lemn si metalice se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor bine chituite si slefuite n prealabil, se va controla ca accesoriile
52
Pag. 53
metalice vizibile sa nu fie patate cu vopsea. Se va examina vizual daca elementele supuse procesului de vopsire sunt vopsite n culorile prescrise si daca vopseaua este de culoare uniforma. ZUGRAVELI LAVABILE INTERIOARE SCOPUL PROCEDURll Prezenta procedura are ca scop documentarea modului de executare a zugravelilor lavabile cu vinarom. DOMENIUL DE APLICARE Procedura se aplica pentru zugraveli lavabile cu vinarom, pe glet de ipsos sau placi de gipscarton. Procedura este ntocmita pentru executarea zugravelilor la constructii civile si industriale.
DOCUMENTE DE REFERINTA Pentru realizarea activitatilor legate de domeniul de aplicare a prezentei proceduri, se au n vedere urmatoarele documente de referinta: Legea 10/1995 privind calitatea n constructii; HGR 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind aplicarea Legii 10/1995; Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente acestora, Indicativ C 56-85; Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii Indicativ 0300-93; DEFINITII Pentru scopurile acestei proceduri se utilizeaza definitiile din SR ISO 8402/1995, precum si reglementarile tehnice specific din domeniului de aplicare mentionat. DESCRIERE SI RESPONSABILITATI Lucrari pregatitoare: Se verifica planeitatea peretilor si tavanelor si gradul de ncarcare cu gips la rosturi, n cazul peretilor de gips carton. n cazul n care, la verificare, peretii sau tavanele prezinta neplaneitati, se reface tencuirea si gletuirea suprafetelor. Executia propriu-zisa: Se slefuieste suprafata de zugravit cu hrtie sticlata, manual sau mecanic. Se executa micile reparatii, umplnd micile goluri sau zgrieturi cu ipsos sau un nlocuitor adecvat. Se slefuieste din nou suprafata, pna se obtine o suprafata neteda la pipait. Se aplica un strat de grund pentru amorsarea suprafetei. Se aplica uniform pe ntreaga suprafata. Se executa micile reparatii, pentru asperitatile devenite vizibile dupa aplicarea grundului. Se executa slefuirea zonelor pe care s-au executat reparatii. Se aplica primul strat de vinarom, cu pensula, uniform pe ntreaga suprafata. Se aplica, succesiv, si cu pauza pentru uscare, stratul 2 si 3, cu trafaletul. n zonele n care se considera ca stratul de zugraveala nu a acoperit suficient, se poate aplica nca un strat suplimentar de vinarom cu diluare mai mare dect stratul initial.
53
Pag. 54
MASURI DE PROTECTIA MUNCII La executarea lucrarilor de zidarii se respecta prevederile aplicabile n vigoare. 10.6.7. MASURl DE PAZA CONTRA INCENDIILOR Se respecta prevederile normelor aplicabile n vigoare.
10.6.8. VERIFlCAREA Sl RECEPTIA LUCRARILOR n timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind ndeplinirea prevederilor prezentei proceduri. Compartimentul de asigurare a calitatii include n planul calitatii pe lucrare ncercarile si verificarile prevazute. Responsabilul CTC controleaza modul de realizare a verificarilor si ncercarilor, precum si respectarea conditiilor tehnologice si de calitate prevazute.
54
Pag. 55
12. CAIET DE SARCINI - TMPLARIE DIN PVC/AL CU GEAM TERMOPAN; TAMPLARIE METALICA, TAMPLARIE DIN LEMN STRATIFICAT GENERALITATI Tmplaria va fi depozitata n ncaperi uscate, ferite de ploaie si raze solare, ferite de vnt si de degradare prin lovire, prevaznduse spatii de circulatie ntre stive. Pe durata transportului, se vor evita socurile si loviturile, acestea putand avea drept urmari defecte de functionare neacoperite probabil de garantie. Transportul tmplariei se face cu mijloace de transport acoperite. Accesoriile metalice demontabile (sildurile si mnerele) vor fi livrate n ladite bine asamblate pentru a evita deprecierea lor. nainte de nceperea lucrarilor de montare a tmplariei, trebuie verificate si receptionate lucrarile de zidarie n ceea ce priveste planeitatea peretilor exterior, respectiv dimensiunile golurilor. SPECIFICATII TEHNICE-TAMPLARIE PVC / AL La executarea tmplariei exterioare din PVC/AL cu geam termopan se consulta si se relationeaza cu tablourile de tmplarie. Se verifica urmatoarele: -pozitionarea tmplariei exterioare -functional este constituita din mai multe tipuri de obiecte: ferestre si usi. -ferestrele sunt prevazute cu ochiuri mobile indicate n tabloul de tmplarie cu functiunea de ventilare naturala si de evacuare a fumului n caz de incendiu. -n rostul dintre zidarie si toc se aplica un strat de etansare din spuma poliuretanica, n grosime uniforma pe toata naltimea si latimea tocului. -la tmplaria exterioara, peste stratul de etansare se aplica un chit plastic sau elastic. -la ferestre, spre interior, se vor monta glafuri, respectndu-se urmatoarele: glafurile vor fi croite dintr-o bucata, depasind lungimea ferestrei cu 6 8 cm, pentru a se executa direct ntoarcerea pe verticala a glafului. Spre exterior se vor monta solbancuri. Glafurile si solbancurile vor depasi finisajul interior / exterior cu 2 3 cm. Conditii de performanta: a. Rezistenta la solicitari mecanice Generalitati: Deformatiile datorate variatiilor de temperatura, vntului sau solicitarilor seismice nu trebuie sa distruga sau sa deterioreze periculos nici o parte a nchiderilor exterioare. b. Comportarea la foc Panourile tmplariei exterioare vor fi incombustibile (CO) si rezistente la foc 15 min. Conform Ordin nr. 29 / N din 14.04.96 al MLPAT Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului indicativ P 118 99, se vor avea n vedere urmatoarele: limita de rezistenta la foc trebuie sa fie minimum 15 min.
55
Pag. 56
c. Izolarea termica Panourile vitrate si tmplaria de exterior vor fi realizate din doua foi de geam, cu interspatiu aer. K = 1,4 W/ (mp.K), (pentru termopan si/sau profile) R = 0,5 mpK/W Profilele pentru tmplaria de exterior vor fi cu rupere de punte termica din grupa 2.1 (conf. DIN 4108) d. Posibilitatea de aparitie a condensului n conditii de temperaturi scazute la exterior: - t ext = - 15C - t int = + 22C Pentru evitarea aparitiei condensului se vor lua masuri corespunzatoare n ceea ce priveste conditionarea aerului. e. Etanseitatea la apa si aer Etanseitatea la apa de ploaie sub actiunea vntului se considera corespunzatoare daca panoul se ncadreaza n clasa E4 conf. UNI EN 86. Sistemele de tmplarie utilizate vor asigura drenarea spre exterior a infiltratiilor accidentale de apa si aerarea zonei perimetrale a geamurilor. Permeabilitatea la vapori trebuie sa fie mai mica de 1g / mp n 24 de ore. f. Izolarea acustica nchiderile exterioare trebuie sa reduca: - transmiterea zgomotelor aeriene din exterior; - transmiterea zgomotului de ploaie sau grindina; - transmiterea zgomotelor aeriene sau de impact dintr-un spatiu interior n altul prin intermediul structurii proprii; g. Cerinte privind aspectul Pentru toate elementele fatadelor, vizibile din interior sau exterior, culoarea si stralucirea vor ramne constant pe o perioada ct mai mare. Eventualele modificari ale acestora vor fi uniforme. Se vor evita pe ct posibil, prinderi aparente. Deformatiile de planeitate nu trebuie sa depaseasca 1 cm / fatada. h. Cerinte de mentinere a calitatii n timp (durabilitatea) Cu exceptia partilor usor nlocuibile, se cere garantarea durabilitatii n timp pe o perioada de 50 ani. Se accepta, ca usor nlocuibile, parti ale lucrarii care se pot nlocui usor si care nu pun probleme speciale de aprovizionare.
56
Pag. 57
ASIGURAREA CALITATII Firmele ofertante pentru execu tia lucrarilor de nchidere vor prezenta documentele de agrementare s i omologare n Romnia si n Comunitatea Europeana pentru sistemele de tmplarie utilizate (profile, garnituri, chituri, feronerii) pentru panourile de nchidere si pentru dispozitive de automatizare ncorporate. Pentru asigurarea rezolvarii tuturor detaliilor (n special a racordurilor cu restul elementelor de constructie), executantul va fi unic si si va expune n cadrul ofertei conceptul de realizare a sistemului de repere, utilizat pentru ncadrarea n parametrii de calitate si timpii specifici lucrarii. Se va lua n considerare ca nceperea montajului va preceda terminarea executiei structurii de rezistenta. Se vor prezenta metodele si modalitatile de verificare a etanseitatii si izolarii. Se va specifica sistemul de masuri de protectie adoptat pentru varianta de executie propusa. DATE ASUPRA PRODUSELOR Materiale: a. Compozitia materialelor Pentru realizarea nchiderilor vitrate se va folosi la exterior geam termopan clar. Etansarea acestora se va face cu chit siliconic rezistent la actiunea razelor ultraviolete. Suruburile si accesoriile folosite la montajul tmplariei vor fi inoxidabile sau protejate anticoroziv din fabricatie. Etansarile perimetrale se realizeaza cu benzi butilice autoadezive sau benzi din cauciuc lipite cu adezivi speciali. Etansarea ochiurilor mobile fata de partile fixe se va face cu cel putin doua rnduri de garnituri. Etansarile perimetrale ale panourilor de tmplarie se vor efectua cu chituri siliconice, spuma poliuretanica si alte material compresibile. Chiturile siliconice expuse actiunii razelor solare vor fi rezistente la razele ultraviolete, conform specificatiilor producatorului de sistem. Termoizolatiile se vor realiza cu vata minerala sau alte materiale incombustibile. b. Finisari Geamul tmplariei exterioare va fi clar din fabricatie. Suprafata vizibila a feroneriilor partilor mobile va fi finisata prin vopsire ntr-o culoare apropiata de culoarea profilelor tmplariei din PVC/AL. c. Documente de atestare Nu se vor folosi dect materiale si sisteme agrementate n Romnia. La livrare se va face certificarea provenientei materialelor si a calitatii tratamentelor aplicate acestora prin verificarea marcajelor si documentelor nsotitoare. Componente: a. Structuri de sustinere Structurile de sustinere (montanti, rigle, profile de sustinere) vor fi dimensionate n concordanta cu solicitarile mecanice preconizate.
57
Pag. 58
Profilele cu care se va realiza tmplaria de exterior vor fi dimensionate n concordanta cu solicitarile mecanice corespunzatoare, urmarindu-se si obtinerea unui aspect unitar al tmplariei pe fiecare fatada. b. Elemente de nchidere nchiderile tmplariei exterioare se vor realiza cu panouri termopan cu urmatoarea alcatuire: - geam float transparent 4 mm - spatiu aer - geam float transparent 4 mm Geamurile termopan vor fi realizate cu dubla sigilare, cu butil si silicon. Se va preveni formarea condensului n spatiul dintre foile de geam prin folosirea de saruri deshidratante. c. Elemente de izolare/etansare Racordurile perimetrale se vor izola cu vata minerala si se vor etansa cu banda butilica sau de cauciuc. d. Sisteme de actionare (feronerii) Feroneriile trebuie sa fie destinate a fi montate fara prelucrari mecanice, pentru a se asigura un reglaj rapid si usor. Ochiurile mobile de interven tie n caz de incendiu vor avea sisteme de ac tionare si nchidere n exterior. Confectionare a. Verificarea caracteristicilor materialelor ce intra n fabricatie Se va verifica daca sistemele de tmplarie contin elementele necesare, conforme cerintelor functionale si de aspect. b. Verificarea datelor de executie cu releveele amplasamentului Confectionarea se va realiza numai dupa verificarea de catre executant prin releveu. c. Verificarea calitatii. Documente de fabricatie n timpul confectionarii ramelor de tmplarie se vor avea n vedere: - precizia realizarii mbinarilor - corespondenta dimensionala a ramelor mobile cu ochiuri fixe n care se ncadreaza - dimensionarea si pozitionarea corecta a garniturilor - realizarea drenajelor de apa si a aerarii zonei perimetrale a geamurilor - sigilarea mbinarilor - montajul corect al feroneriilor pentru a se asigura o manevra usoara si sigura a panourilor mobile Dupa realizarea confectiilor se va face verificarea etanseitatii acestora si a manevrabilitatii partilor mobile ca si a corectei functionari a sistemelor de siguranta n caz de manevrare gresita. n cazurile n care este necesar se vor monta limitatoare ale deschiderii ochiurilor mobile. Se va verifica corecta dimensionare si conservarea calitatii suprafetelor aparente ale acestora. Furnizorul va pune la dispozitia beneficiarului certificatele de calitate ale materialelor folosite, ale tratamentelor aplicate acestora si ale produselor realizate.
58
Pag. 59
d. Masuri de protejare a confec tiilor pna la punerea lor n opera Materialele si confectiile vor fi transportate la locul de montaj bine ambalate pentru a se evita orice deteriorare a acestora. Mecanismele vor fi protejate cu folii din mase plastice expandate. Se recomanda nfolierea cu folii adezive a profilelor de tmplarie. Astfel se va evita pe timpul montajului sau ulterior acestuia, ca pe suprafetele tmplariei, sa cada picaturi de ciment, var, vopsea sau alte materiale care pot afecta finisajul. Va fi exclusa folosirea sudurilor n apropierea materialelor si confectiilor. EXECUTIE Verificari a. Examinarea suprafetelor de montaj nainte de intrarea n fabrica tie a elementelor componente se vor cunoa ste datele exacte ale elementelor de nchidere adiacente. Execu tia lucrarilor se va face conform planurilor tehnologice ale montatorului. b. Verificarea furniturilor aprovizionate Se va verifica calitatea materialelor si a confectiilor furnizate, a finisajelor suprafetelor si a caracteristicilor de performanta ale acestora. c. Verificarea punctelor de racord la sursa de energie Se va verifica daca se poate asigura un acces u s or de la locul de montaj la punctele de racord la sursa de energie electrica si daca racordarea se face n conditii de asigurare a protectiei muncii. Lucrari pregatitoare a. Receptii fronturi de lucru Se vor desfasura conform graficelor de e salonare a lucrarilor si conform clauzelor de contract. b. Amplasare dispozitive / instalatii de montaj (nacele, schele, etc.) Se vor asigura instalatii de acces si de ridicare a materialelor la locul de montaj, conform normelor. Se va exclude accesul prin zonele expuse caderii de materiale. MONTAJ Montajul tmplariei din PVC se va executa de aceea si firma, ce va asigura pe tot parcursul desfasurarii ritmicitatea operatiilor,integrarea lucrarilor de etanseitate si garantarea lucrarii n ansamblu. Montarea elementelor de nchidere Se va asigura fixarea sigura, dar suficient de elastica a elementelor de nchidere, astfel nct sa fie excluse desprinderea sau deteriorarea acestora datorita actiunii vntului, a socurilor accidentale sau a solicitarilor seismice. Se va asigura aerarea ramelor de tmplarie si dirijarea spre exterior a apei patrunse accidental. Sistemele de montaj trebuie sa permita dilatarea libera a acestora, fara sa produca zgomote sau sa transmita vibratii structurii.
59
Pag. 60
CONTROLUL MONTAJULUI SI RECEPTIA LUCRARILOR Dupa terminarea lucrarilor de montaj se va face recep tia de functionare a ferestrelor si usilor. Se verifica: -verticalitatea tocurilor si a captus elilor (nu se admit abateri mai mari de 1 mm/m). -fixarea tocului n zidarie cu ajutorul unui numar suficient de suruburi, executarea corecta a izolatiei de etansare ntre toc si golul ferestrei sau u sii si acoperirea cu chit permanent elastic, racordarea tencuielilor, acoperirea cu baghete; -functionarea cu usurinta a cercevelelor, foilor s i accesoriilor metalice de nchidere, deschidere s i blocare; -daca glafurile protejeaza bine mbinarea ntre tmplarie si zidarie; -glafurile interioare vor fi montate cu o panta catre interior de 1 % si la aceeasi naltime fata de pardoseala camerei; -abaterile de la planeitate a foilor de usi sau a cercevelelor mai lungi de 1,5 m trebuie sa fie mai mici de 1 % din lungimea pieselor respective; -potrivirea corecta a foilor de usi si a cercevelelor pe tocuri, pe toata lungimea faltului respectiv, nu trebuie sa depaseasca 2 mm; -lacasurile de patrundere a zavoarelor n pardoseala si tocuri, trebuie protejate prin placute metalice sau alte dispozitive bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului; Receptii: -lucrarile pot fi receptionate partial la terminare prin ntocmirea de rapoarte si procese verbale. -se vor stabili lucrarile care sunt subiect de reclamatie si fiecare parte va face cunoscute propriile obiectii. -receptiile partiale nu implica acceptarea lucrarilor ca atare, aceasta fiind subiectul testarilor finale. -stabilirea performantelor partiale sau detectarea de defecte partiale nu va mpiedica receptia, atta timp ct exista acordul de completare si / sau remedierea lucrarilor. -toate angajamentele furnizorului privind supravegherea si ntretinerea lucrarilor receptionate, vor nceta la data procesului-verbal de receptie. Testari: -la receptionarea lucrarilor se vor efectua testari prin examinare ncrucisata, cu asistenta unor specialisti, n termenii de contract. -se va verifica buna functionare a tuturor elementelor si sistemelor de nchidere / deschidere speciale. -se vor ntocmi rapoarte de testare. Acestea nu constituie certificate de garantie, dar certifica o executie corecta a lucrarilor si absenta defectelor aparente. -testarea se va efectua n termen de 30 de zile de la terminarea lucrarilor. SISTEME DE NTRETINERE ntretinere directa n spatii accesibile ntretinerea lucrarilor se va face conform manualelor de ntretinere si specificatiilor furnizorului. n principal se vor efectua, periodic si exceptional (n conditii deosebite) operatii de curatire si verificari ale calitatii finisajelor si ale bunei functionari a mecanismelor.
60
Pag. 61
MANUAL DE NTRETINERE Verificari periodice a. Finisaje -se va verifica lunar aspectul finisajelor -deteriorarea, ciupituri, exfolieri, decolorarea sau patarea puternica a stratului de finisare va fi remediata de montator. b. Elemente de sustinere, rame -se va verifica lunar planeitatea si forma ramelor de tmplarie. -n cazul n care apar abateri de planeitate sau de forma (curbarea profilelor) fara cauze cunoscute se va apela de urgenta la montator pentru remediere. c. Ochiuri mobile -se va verifica lunar uniformitatea rostului dintre rama mobila si rama fixa. -se va verifica lunar usurinta manevrarii si functionarea corecta si fara zgomote neobisnuite a mecanismelor. -se va verifica lunar asigurarea mecanismelor la actionarea gresita. -se va verifica lunar starea de curatenie a ramelor si mecanismelor si pozitionarea garniturilor. -n caz de blocare a mecanismului sau de cedare a unei componente a acestuia nu se va ncerca remedierea defectiunii iar aceasta se va face numai de personal specializat. -se vor face verificari exceptionale pe timp de furtuna nsotita de ploaie sau ninsoare asupra etanseitatii ramelor mobile iar n cazul n care apar infiltratii de apa se va verifica sistemul de drenare a apei. Lucrari de ntretinere Suprafetele geamurilor, profilele de PVC se spala cu detergenti destinati special acestui scop, se clatesc cu apa, dupa care se usuca. Amprentele digitale, petele de grasime, vopsea sau mastic, care ramn pe sticla, pot fi curatate cu solventi pe baza de acetona, metilacetona sau amoniac, n conditiile n care acesti produsi nu intra n contact cu garniturile sau cu suprafetele profilelor. Este interzisa curatarea suprafetelor finisate cu produse abrazive, solutii acide (n special cele care contin clor sau fluor) sau alcaline. n cazul n care gradul de poluare este ridicat sau n cazul n care pe suprafetele finisate se depun reziduuri metalice sau de ciment, se va mari numarul de spalari pentru a evita acumularile de praf sau particule abrazive. Eventualele particule de praf patrunse n spatiile nguste se vor ndeparta cu perii sau pensule. Mecanismele se vor curata prin stergere cu materiale textile moi sau cu bucati din piele moale si se vor gresa n concordanta cu tehnologiile furnizorului. Este interzisa demontarea mecanismelor, feroneriilor sau a panourilor de nchidere, n vederea curatirii de catre persoane neautorizate.
61
Pag. 62
13. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE HIDROIZOLATII
GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia hidroizolatiilor. Lucrarile de hidroizolatii se vor executa pentru acoperisurile de tip terasa necirculabila, pentru acoperisurile tip sarpanta cu invelitoare din tigla si pentru grupuri sanitare si bai. Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, insa orice modificari sau completari se vor putea face numai cu avizul Beneficiarului. La executarea lucrarilor se vor utiliza materialele consemnate in Caietul de sarcini sau similare. Constructorul va prezenta spre aprobare Beneficiarului mostre si date tehnice ale materialelor si produselor ce urmeaza a fi puse in executie. Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant i aprobata de catre Beneficiar. DOCUMENTE CONEXE Hidroizolatiile se vor face in conformitate cu Normativul privind proiectarea, executarea si exploatarea hidroizolatiilor la cladiri NP 040 2002. Hidroizolarea acoperisurilor de tip terasa se va face dupa montarea termoizolatiei. In acest sens se va consulta si caietul de sarcini pentru TERMOIZOLATII. CONTINUT A. Aceasta sectiune include sistemele de membrane din folie hidroizolanta. B. Tipurile de folii hidroizolatoare specificata in aceasta sectiune include urmatoarele : 1. Membrane hidroizolante termosudabile dublu strat, cea din exterior cu ardezie pentru hidroizolarea acoperisurilor tip terasa necirculabila 2. Membrane hidroizolante din EPDM (monomer de etilendiena), folie bituminoasa preturnata, PVC (policlorura de vinil), hidroizolatie pe baza de bitum modificat cu polimeri sau similare pentru hidroizolarea bailor si a grupurilor sanitare 3.Folie polietilena, membrana din cauciuc sau similar pentru hidroizolarea sarpantei; PERFORMANTELE SISTEMULUI General: Furnizati produse de tip folie hidroizolanta care au fost produse si instalate pentru a stabili si mentine etansarea la apa continua.
ASIGURAREA CALITATII A. Lucrarile trebuie sa fie conforme cu: STAS 2355/1-85 STAS 2921-76 C 217-83 C 234-91 C 37-88
62
Pag. 63
C 172-88 SR EN 87-94 SR EN 163- 94 B. General: Furnizati materiale identice cu cele ale caror caracteristici de performanta indicate au fost determinate in acord cu metodele de testare standardizate in Romania, sau de alte organizatii de inspectie si testare acceptabile pentru autoritatile in drept. Identifica produse cu marcaje a testelor aplicate si organizatiile de inspectie. C. Calificarile fabricantului: obtineti materiale de hidroizolare de fiecare tip cerut de la un singur fabricant de cea mai mare marime posibila. Furnizati materialele secundare doar din cele recomandate de fabricanti materialelor primare CONDITII DE SANTIER A. Substrat: Incepeti lucrul dupa ce constructia suport, deschiderile si golurile au fost realizate iar suprafetele sunt eliberate de zone cu apa stagnanta sau in curgere, ghiata si chiciura. Verificati ca betonul este uscat, neted si eliberat de colturi iesite ascutite sau aspre, poros, segregari, cu adancituri si iesinduri. B. Vremea: Incepeti cu hidroizolarea si lucrarile asociate doar cand conditiile de vreme existente sau probabile va permit ca lucrarea sa fie realizata in acord cu recomandarile si cerintele de garantie.
MATERIALE 1. MEMBRANA HIDROIZOLANTA TERMOSUDABILA Membrana impermeabila de inalta performanta pe baza de bitum de petrol in amestec cu polimeri APP si SBS , armata cu impaslitura din poliester sau fibra de sticla. Armarea cu impaslitura din poliester asigura performante mecanice crescute iar componentele elastomerice permit o foarte buna comportare a materialului la temperaturi joase. Membranele trebuie sa contina protectii ale suprafetelor impotriva autoaderentei astfel: -pe suprafata inferioara cu un film termofuzibil de polietilena de 10 g\mp care va fi topit in timpul aplicarii; -la partea superioara fie cu nisip autoaderent , fie cu granule minerale de ardezie divers colorata. 1. Duritate: 50 la 70 plaja A, conform standardelor 2. Rezistenta la intindere (10Mpa), conform standardelor 3. Elongatie maxima 300%, conform standardelor 4. Temperatura de sfarmare: (-59grade C), conform standardelor 5. Rezistenta de imbatranire la caldura: Cresterea duritatii este de maximum 15 puncte, reducerea in elongatie este de maxim 30%, si pierderea rezistentei la intindere de maxim 15 %( 168 ore la 116 grade C), conform standardelor 6. rezistenta la imbatranire cu ozon : Nici o spartura dupa 168 ore expunere la esantion 50% elongatie la 40 grade C si 100MPa ozon, conform standardelor 7. Rezistenta la absorbtia de apa: Mai putin de 0.5% crestere de volum dupa 72 ore imersie (la 100 grade C), conform standardelor
63
Pag. 64
2. HIDROIZOLATIE BAI Hidroizolatie in strat gros; aplicare prin pulverizare. 3.HIDROIZOLATIE SARPANTA Membrana impermeabila montata la rece prin lipire. MATERIALE AUXILIARE A. Adeziv si banda de rost: Furnizati tipuri de compusi adezivi si benzi recomandati de fabricantul de folie hidroizolanta pentru legatura cu substratul (la cerere), pentru coaserea hidroizolatiilor in membrane si pentru hidroizolarea rosturilor intre membrana si sorturi, suprafetele adiacente si strapungeri prin membrana. B. Materiale de sorturi: Mai putin unde este indicat altfel furnizati tipurile de folii flexibile din materiale pentru sorturi la recomandarea fabricantului de folii hidroizolatoare. EXECUTIE PREPARARE A. General: Respectati instructiunile fabricantului pentru prepararea suprafetei. B. Pe planseele de beton, imediat inainte de plasarea foliei hidroizolante, slefuiti sau indepartati mecanic usor de pe suprafata iesinduri care ar putea strapunge si compusi de priza care ar putea interfera cu sistemele legate deplin. Curatati platforma de materiale prin maturare si aspirare. MONTARE A) MEMBRANA HIDROIZOLANTA TERMOSUDABILA - dublustrat - se va monta la acoperisurile de tip terasa, dupa termoizolarea acestora cu placi polistiren extrudat ignifugat de 15cm grosime 1. Pregatire suprafata 2. Aplicare strat suplimentar de intarire; 3. Inlocuire receptoare pluviale si parafrunzare; 4. Montare deflectoare; 5. Amorsare suprafata pentru aplicarea primului strat de membrana bituminoasa; 6. Aplicarea primului strat de hidroizolatie membrana bituminoasa armata cu fibra de sticla (tipuri membrane); 7. Amorsare suprafata pentru aplicarea celui de-al doilea strat de membrana bituminoasa; 8. Aplicarea stratului doi de hidroizolatie membrana bituminoasa cu poliester si strat de ardezie (tipuri membrane); 9. Reasezare nisip/pietris/dale, dupa caz.
64
Pag. 65
B) HIDROIZOLATIE INCINTE UMEDE Procedura se refer la lucrrile de etanare a suportului, fr rosturi, prin aplicarea unei amorse hidrofobizante sau a unor folii de etanare elastice, funcie de gradul de solicitare la umezeal (ex: buctrii, bi, cabine de du, rezervoare de ap potabil, bazine de not, terase, etc.) Procedura Suportul trebuie s fie uscat, rezistent, lipsit de praf, substane decapante (vopsele) i resturi de ulei de decofrare. Suporturile pe baz de ciment care nu prezint o planeitate suficient vor fi nivelate cu mortar de egalizare la perei i cu mas de paclu autonivelant n cazul pardoselilor (neplaneitatea admis la dreptar de 2,5 m este de 4 mm). Se vor executa lucrrile a cror realizare ulterioar ar putea produce degradarea hidroizolaiei. Se vor monta elementele nglobate. Se vor respecta timpii de uscare pentru tencuieli i pentru ape (14 zile). Pentru beton se va avea n vedere perioada de consumare a contraciilor (3 luni). Executarea propriu-zisa a lucrrilor . Executarea lucrrilor se va efectua n concordan cu prevederile fielor tehnologice. Produsele utilizate sunt: - Gipsgrund - Emulsie adeziv / Kleberemulsion - Folie fluid de etanare / Flussigfolie - Folie de etanare / Dichtfolie Alegerea soluiei optime de hidrofobizare se va face avnd n vedere climatul hidric al ncperii. n tabelul urmtor sunt prezentate condiiile i msurile de adoptat pentru domenii concrete de utilizare. Grupa de solicitare W1 W2
Tipul solicitrii Umiditate relativ (ap de condens)
W3
W4 Mrit pe durat lung, ap de condens Splare zilnic
Durata i intensitatea solicitrii Mrit, fr Mrit pe durat Mrit pe condens scurt, eventual durat scurt, condens ap de condens tergere umed periodic tergere umed periodic, splare Scurt durat, redus spre mediu Splare periodic
Ap -splare Ap -stropire
Scurt durat, Lung durat, puternic mediu spre puternic
65

Exemple
Locuine: WC, holuri, casa scrii Locuine: buctrii i Locuine: bi; Industrial: WC -uri duuri, zona stropit lng chiuvet
Pag. 66
Industrial: buctrii, instalaii de duuri, spltorii de vase
2. Materiale Betonol recomandate Tencuiala de ciment Msuri pregtire suport Tencuiala de ciment-var Ipsos -
Flssigfolie Flssigfolie
Flssigfolie Nu sunt recomandate materiale de ipsos -
Gipsgrund
Pentru lipire
Mortar adeziv
Mortar adeziv Chit pentru rosturi
Mortar adeziv flexibil Chit pentru rosturi
Pentru umplerea rosturilor
Chit pentru rosturi
Produs: Gipsgrund Utilizare: Drept amors hidrofobizant pe mortarele pe baz de ipsos aplicate mecanizat, plcile de gipscarton, plcile prefabricate de ipsos pentru perei, apele de anhidrit i placi de PAL nainte de lipirea placajelor ceramice. Pentru ncperile de WC, buctrii , camere de baie cu du de mn (fr cabin). Mod de livrare: Dispersie apoas de culoare galben, la bidoane de plastic de 1 kg, 3 kg i 25 kg. Punere n oper: Se aplic direct, pe toat suprafaa cu o bidinea curat, fr a fi diluat. Consum: 0,1 kg/m2 . Timp de ntrire: 4 ore. Folia fluid de etanare .a. Emulsia adeziv Kleberemulsion Mod de livrare: dispersie de substane sintetice gata preparat, la bidoane de1 kg i 3 kg. Mod de preparare: Se dilueaz 1:1 cu ap. Aplicare: se va aplica pe toat suprafaa cu ajutor ul unei bidinele curate. Amorsa nu va fi lsat s se usuce, ci se va lucra n umed. Folie fluid de etanare Flussigfolie
66
Pag. 67
Mod de livrare: produs monocomponent, gata preparat, lipsit de solveni, elastic n timp, aplicabil la izolaii continue fr rostuire, la interior, la glei de 7 kg, 14 kg i 25 kg. Folia fluid de etanare " Flussigfolie" servete la etanarea fr rosturi pe suport din mortar de var ciment, BCA, mortar pe baz de ciment, beton monolit, beton prefabricat, ape, materiale de construcie pe baz de ipsos, plci de spum rigid, lemn, metal, poliester, faian. Se aplic direct sub placajul ceramic la duuri, bi, etc. Aplicare: Pe toat suprafaa suport se va aplica, cu o bidinea curat, un strat uniform de amors cu emulsie adeziv Betonol (Kleberemulsion) diluat 1:1 cu ap. Dup cca. 15 min (nainte de uscarea complet a emulsiei adezive ) se va aplica folia fluid de etanare Betonol ntr -un strat egal, pe toat suprafaa, direct din gleat, folosind un trafalet cu burete sau blni. Grosimea de aplicare minim 1 mm. La mbinrile dintre perei sau dintre perete i pardoseal se va introduce banda de etanare Betonol. La trecerile de conducte se vor aplica manete de etanare. Dup minim 24 ore de la aplicarea hidroizolaiei, se poate trece la lipirea placajului ceramic, folosind adeziv Flexklemortel. Folie de etanare / Dichtfolie Mod de livrare: Material de hidroizolaie bicomponent cu priz hidraulic, lipsit de solveni, impermeabil la ap, dar permeabil la vaporii de ap, rezistent la radiaii UV, la bidoane de 9 kg, 18 kg i 75 kg. Aplicare: Cu o bidinea curat se aplic pe toat suprafaa o amors de emulsie adeziv. Amorsa se las s se usuce cca. 15 minute. Folia izolatoare este ambalat n cantitile corespunztoare raportului corect de amestecare (pulbere:lichid = 2:1) i se amestec numai n uniti ntreg i. Componenta puverulent se adaug n cantitatea ntreag de lichid i se amestec cu un malaxor mecanic pn la obinerea unei mase omogene lipsite de aglomerri. Este necesar un timp de aproximativ 3 minute. Folia de etanare se aplic pe toat suprafaa n strat egal cu ajutorul unei mistrii dinate (de 6 mm). La mbinrile dintre perei i perei i planee se aeaz banda de etanare. n cazul bazinelor de not, pe toat suprafaa n masa proaspt de Dichtfolie se va ngloba plas din fibr de sticl, petrecut 10 cm la mbinri (folia de etanare nu va fi aplicat la soare puternic). La trecerile de conducte se vor aplica manete de etanare. C) HIDROIZOLATIE SARPANTA - se va monta peste astereala; VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR tea hidroizolatiilor prin inundarea cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu pante pana la 7 % inclusiv. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm . punctul cel mai ridicat ; tratului de apa fiind de 3,6 cm ; In cazul in care probele prin inundare nu se pot efectua, verificarea se face vizual prin ciocnire i eventuale sondaje n punctele dubioase;
67
Pag. 68
14. CAIET DE SARCINI ACOPERIS DIN SARPANTA DIN LEMN
GENERALITATI Sarpanta reprezinta elementul de rezistenta al acoperisurilor cu panta. In cazul cladirilor cu inaltimi mici sau cu ziduri interioare ce pot servi ca reazeme pentru sarpante, se utilizeaza sarpante dulgheresti pe scaune. Sarpantele pe scaune sunt alcatuite din stalpi verticali sau inclinati numiti popi, legati intre ei in sens transversal cu clesti, care impreuna cu capriorii asezati in dreptul popilor realizeaza un contur indeformabil in sens transversal. Longitudinal, pe capul popilor reazema pane ce sustin capriorii, legate de popi prin contrafise care asigura stabilitatea longitudinala a sarpantei. Acest capitol cuprinde specificatii tehnice in conditii de eficienta tehnico-economica ridicata si de reducere a consumurilor specifice de materiale si manopera privind realizarea elementelor de sarpanta cu evidentierea parametrilor determinati pentru alegerea solutiilor eficiente in functie de caracteristicile cladirii si de conditiile de executie. STANDARDE DE REFERINTA In conformitate cu Nomenclatorul materialelor pentru locuinte tipizate , elementele de sarpanta s-au prevazut din lemn de rasinoase (cer, gorun, fag, stejar,frasin pentru deschideri mici si medii). STAS 1961-80 Cherestea de fag. Clase de calitate; STAS 942-86 Cherestea de rasinoase. Dimensiuni nominale; STAS 1949-86 Cherestea de rasinoase. Clase de calitate; STAS 4510-89 Cherestea terminologie; STAS 8733-86 Cherestea. Clasificarea si terminologia defectelor; STAS 9814-87 Cherestea. Metode de masurare a defectelor; SR 925 :1993 Suruburi cu cap bombat si gat patrat pentru lemn; STAS 1451-80 Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap bombat crestat. Dimensiuni; STAS 1452-80 Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap inecat crestat. Dimensiuni; STAS 1453-80 Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap semiinecat crestat. Dimensiuni; STAS 1454-80 Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap hexagonal. Dimensiuni; STAS 1455-80 Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap patrat. Dimensiuni; STAS 1755-71 Suruburi cu filet pentru lemn. Conditii generale; STAS 922-89 Piulite hexagonale. Clasa de executie C; STAS 926-90 Piulite patrate. Clasa de executie C; STAS 856-71 - Constructii de lemn. C 37-88 - Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii. NP-005-1996- Codul pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructie din lemn.
68
Pag. 69
MATERIALE PROPUSE Elemente de lemn Materialele intrebuintate la executarea sarpantelor trebuie sa corespunda specificatiilor tehnice. Se foloseste lemn de rasinoase : - clasa de calitate II (clasa B). Toate elementele semichesonate si secundare se trateaza antiseptic cu sulf de cupru si bicromat de sodiu. Ignifugarea se face pe santier, Elemente metalice pentru imbinari STAS 2111-90 cuie din sarma de otel ; suruburi pentru lemn ; piulite hexagonale si patrate ; buloane confectionate din otel beton OB37, saibe confectionate din tabla groasa, inele metalice, profile laminate, coltare, etc. EXECUTIA LUCRARILOR Inainte de inceperea lucrarilor de executie a sarpantelor se vor face verificarile si receptionarea materialelor necesare. Conditii de admisibilitate ale defectelor lemnului sunt cele prevazute in tabelul de mai jos: Denumirea defectelor - putregai - crapaturi nestrapunse - crapaturi strapunse - noduri sanatoase - noduri putrede - tesituri - coloratii diferite - alte defecte Conditii de admisibilitate - nu se admite - se admite - nu se admit - se admite cu diametrul maxim 50mm - se admit cu diametrul maxim 20mm cu distanta minima 150 mm - se admit fara a depasi 50 % din grosimea scandurii - se admit, cu conditia sa nu diminueze rezistenta lemnului - se admit, cu conditia sa nu diminueze rezistenta lemnului
Umiditatea maxima a lemnului este de 18 % Abaterile dimensionale admise sunt:
69
Pag. 70
+5 mm lungime + 3 mm latime 2 mm grosime Nu se admit la talpi: noduri, noduri longitudinale, putegrai, crapaturi, gauri, galerii de insecte, coaja infundata, alte defecte nementionate. Inainte de inceperea lucrarilor propriu zise de montaj sunt necesare executarea urmatoarelor operatiuni : se va da o atentie deosebita lucrarilor de trasare si pozitionare a placutelor si a elementelor de ancoraj pentru cosoroabe, inglobate in centuri - 8/50/75 cm si cel putin doua pentru o cosoroaba. VERIFICAREA CALITATII Metode de verificare verificarea documentelor de atestare a calitatii (Certificate de calitate/ Declaratii de conformitate) verificarea defectelor lemnului si asamblarea se va face vizual verificarea dimensiunilor se va face cu aparate obisnuite de masura (metru, sublerul) verificarea umiditatii lemnului se va face cu aparate electrice de masurat umiditatea. Receptia la lucrare se face pe baza unor verificari de catre comisia de receptie numita la nivelul santierului, prin sondaj, asupra unor esantioane prelevate din loturile de receptie. Executantul (muncitor/sef de echipa) are obligatia de a nu introduce in lucrare materiale neconforme calitatii (fisuri, carii, elemente deformate, etc). AMBALAJE, DEPOZITARE SI TRANSPORT Produsele se depoziteaza si se livreaza in stare neambalata. Depozitarea se face in incaperi acoperite prin stivuirea separata a elementelor semichesonate si a elementelor secundare. Elementele negeluite se depoziteaza in stare acoperita iar elementele si piesele geluite se depoziteaza in incaperi inchise, curate, in conditii care sa le fereasca de deteriori, umezeala, raze directe ale soarelui; Transportul se face cu mijloace de transport acoperite. CLASE DE EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR DIN LEMN Din punct de vedere al conditiilor in care functioneaza elementele de constructie din lemn, se definesc urmatoarele clase de exploatare: Clasa I de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos corespunzatoare unei temperaturi = 202C0 si a unei umiditati relative a aerului <65% Clasa II de exploatare, caracterizata prin umiditatea continua de materialul lemnos corespunzatoare unei temperaturi = 202C0 si a unei umiditati relative a aerului <80% Clasa III de exploatare, caracterizata prin umiditatea continua de materialul lemnos superioara celei de la clasa II de exploatare.
70
Pag. 71
RECEPTIA LUCRARILOR Generalitati In vederea asigurarii unei executii corecte a sarpantei se vor verifica: executia lucrarilor; probe de laborator si certificate de calitate a elementelor de lemn; corespodenta amplasamentului si geometria sarpantei Verificari in vederea receptiei La receptie se vor efectua verificari ale proceselor verbale de lucrari ascunse si ale eventualelor remedieri executate in cazul placarii sarpantei pe interior cu placi de gips carton sau alte materiale de termoizolatie, hidroizolatie, etc. Se vor verifica probele de laborator sau certificatele de calitate a lemnului folosit. Se va verifica daca s-au respectat : amplasamentul, cotele de nivel, dimensiunile elementelor, numarul de bucati si cotele prevazute pentru asigurarea legaturii intre popi, capriori, dolii, cosoroabe, pane, contrafise, etc. Remedieri Reprezentantul Beneficiarului va decide, in cazul neimplinirii prevederilor din documentatia tehnica si a prezentelor specificatii, care sunt masurile de remediere, locale sau de mai mare intindere, in functie de natura si amploarea deficientelor constatate. Costul lucrarilor de remediere va fi integral suportate de executant. Se verifica calitatea ignifugarii elementelor de sarpanta si se va innainta procesul de constatare Beneficiarului, pentru decizie. Documente incheiate la receptie : La terminarea lucrarilor se face receptia lucrarilor, in conformitate cu programul de control aprobat de o comisie din care fac parte reprezentantul beneficiarului (dirigintele de santier), executantul si Beneficiarul si se incheie un proces verbal care se inscrie in Registrul de procese verbale. ; Eventualele remedieri efectuate se consemneaza intr-un alt proces verbal incheiat intre aceiasi participanti. SECURITATEA SI PROTECTIA MUNCII Se vor respecta prevederile specifice cuprinse in NSSM cod 12 si NSSM cod 27; Se vor respecta NGPM/2002 capitolele specifice executarii lucrarilor dulgheresti si sarpante de lemn; Se va pune accent special pe urmatoarele: Pentru lucrarile de sarpante se vor utiliza scari si schele rezemate pe placa ultimului nivel; Pentru lucrarile aferente coamelor si perimetrale se vor lua masuri suplimentare impotriva caderii de la inaltime, prin folosirea centurilor de siguranta, asigurate corespunzator; La lucrarile de invelitoare (astereala, folie, elemente de acoperis, etc) se vor folosi sisteme de franghii de care se vor asigura lucratorii respectiv prin intermediul centurilor de siguranta ;
71
Pag. 72
-Se va acorda o mare atentie lucrarilor de : - Chituire a elementelor de coama ; - Montarea aticelor si a doliilor ; - Lucrarilor de executare a cosurilor amplasate langa constructie si care se executa ulterior constructiei(schele adecvate legate de constructie, centuri de siguranta care se vor prinde de elementele de rezistenta, etC. Paza contra incendiilor Se vor respecta prevederile specifice cuprinse in: C300/94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata de executie a lucrarilor de constructii si instlatii aferente acestora OG60/97 Privind apararea impotriva incendiilor ORD 778/98 - Pentru aprobarea Normelor Generale de prevenire si stingere a incendiilor DGPSI001 DGPSI007 Dispozitii Generale pentru activitatea de prevenire si stingere a incendiilor.
72
Pag. 73
15. CAIET DE SARCINI INVELITORI SI TINICHIGERIE GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrari de tinichigerie pentru acoperis, din tabla cum ar fi tabla galvanizata, titaniu-zinc si cupru, tigla ceramic, sindrila bituminata etc.. Aceste lucrari pot include atat lucrari noi cat si/sau lucrari de reabilitare. Urmatoarele tipuri de invelitori sunt tratate in cadrul acestui capitol : - Invelitoare din tigla; - Invelitoare din tabla; - Invelitoare din sindrila bituminoasa
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERREFERINTA SR EN 485-1-95 SR EN 485-3-95 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Foaie, fasie si tabla. Partea I: Specificatii Tehnice pentru verificare livrare Aluminiu si aliaje de aluminiu, foaie, fasie si tabla. Partea III: Tolerante pentru forma si dimensiune pentru produsele laminate la cald Aluminiu si aliaje de aluminiu, foaie, fasie si tabla. Partea III: Tolerante pentru forma si dimensiune pentru produsele laminate la rece Aliaje de aluminu. Clase Foi de aluminu. Specificatii tehnice Tabla din zinc si aliaje de zinc . Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii . Otel galvanizat la cald Tabla galvanizata Table din aliaj Cu-Zn. Dimensiuni Table din cupru. Specificatii tehnice
SR EN 485-4-95
STAS 7608-88 STAS 428/1-90 STAS 488-87 C37 -88 STAS 2028-80 STAS 289/2-87 STAS 426/1 -84
73
Pag. 74
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE Materiale:
Invelitoarea este alcatuita din urmatoarele straturi : - astereala - strat continuu de scanduri care asigura o protectie suplimentara impotriva patrunderii apelor si zapezilor ; - folie polietilena cu rol de hidroizolatie peste care se bat sipci din lemn paralele cu panta pe care se vor monta elementele de invelitoare ; - elementele de invelitoare : tigle ceramice ; Pantele invelitorilor : Pante (cm/m) Pante ( cm / m ) minime uzuale 60 70 - 90 Tigla ceramica Jgheaburile si burlanele se vor realiza din tabla din otel galvanizat : - Va fi otel laminat la cald Gauge 24 (0,60mm), tabla moale si otelita. Natura invelitorii Zincata nu va fi mai mica de 215 g/m2 conform EN 10143 aplcata prin proces continuu de imersare.
Depozitare si manipulare -Tabla metalica in timpul depozitarii se va mentine uscata si departe de pamant pentru a asigura ventilatie adecvata. Tablele si tiglele se depoziteaza in exterior, dar se vor acoperi cu o invelitoare impermeabila pentru a le pastra uscate si pentru a impiedica deteriorarea lor. Trebuie avuta grija la manipularea tablei metalice pentru a evita deteriorarea suprafetelor. Deteriorarile minore se vor repara cu chit. - Tiglele se vor depozita in stive si se vor manipula cu atentie pentru a evita spargerea lor. Se va verifica aspectul calitativ al atiglelor neadmitandu-se cele sparte, fisurate sau ciobite mai mult de 2 cm din margine. EXECUTIE Montarea invelitorii din tigla Pe astereala se monteaza randuri din sipci din lemn paralele cu poala, la distante egale intre ele, in vederea fixarii tiglelor. Distanta dintre sipci este data de marimea elementelor de tigla. Decalarea randurilor succesive de tigla de orice tip se va face cu o jumatate de tigla. La tiglele asezate simplu primul rand de la poala si ultimul rand de la coama trebuie sa fie asezate dublu si cu rosturile decalate. In dreptul unei sipci trebuie sa rezulte trei tigle suprapuse, iar intre sipci 2 tigle.
74
Pag. 75
Prinderea pe suport a tiglelor se va face in principal prin respectarea instructiunilor producatorului, dar in principal se va face prin legarea cu sarma zincata si / sau prin baterea in cuie. Coamele se vor fixa cu mortar de ciment, iar in cazul depasirii pantelor uzuale se vor folosi prinderi suplimentare prin cuie cu cap conic. Executarea si montarea jgheaburilor si burlanelor Jgheaburile si burlanele pot fi executate din tabla zincata sau pot fi prefabricate, de acelasi tip cu materialul invelitorii ( pot fi din PVC sau tabla prevopsita ). Jgheaburile si burlanele din tabla zincata vor respecta prevederile STAS 2274/81 ; Burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine fixate cu bratari, cu tronsoanele petrecute etans, cel superior in cel inferior pe cca 6 cm. Jgheaburile se vor fixa cu carlige din platbanda zincata sau protejata anticoroziv . Glafurile, sorturile trebuie montate cu panta transversala spre exterior si trebuie prevazute cu lacrimar, iar strapungerile sa fie lipite cu cositor. VERIFICAREA CALITATII Verificari inainte de inceperea executiei invelitorii Trebuie sa se verifice : - Existenta procedurii tehnice de executie a invelitorii in documentele de calitate ale constructorului; - Existenta certificatelor de calitate pentru materiale; - Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; - Suportul invelitorii - existenta procesului verbal de receptie calitativa al suportului; - Elementele geometrice ale suportului : pante, planeitate, rectiliniaritate, distante dintre axe; abaterile de la planeitate nu trebuie sa depaseasca 5 mm in lungul pantei la dreptarul de 3m si 10 mm perpendicular pe panta; - Existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii (sorturi, pazii, dolii, strapungeri, jgheaburi, burlane); Verificari in timpul executiei lucrarilor A) Pentru stratul de protectie din membrana hidroizolatoare (folie polietilena) : - suprafata invelitorii trebuie sa fie neteda , lipsita de denivelari; - la streasina astereala trebuie sa fie scoasa in consola fata de capriori cu 2 3 cm, iar cartonul trebuie adus pe fata inferioara a asterelei si prinse in cuie; - ca foile hidroizolatoare sa fie dispuse paralel cu streasina la acoperisuri cu panta pana la 20 cm/m si perpendicular la acoperisuri cu pante mai mari; - ca foile hidroizolatoare sa fie asezate pe astereala lipite intre ele, cu petreceri de 10 cm in sensul scurgerii apelor si fixate cu cuie cu cap plat; - toate racordarile acoperisului cu elementele verticale ce ies deasupra invelitorii;
75
Pag. 76
B) Pentru invelitorile din tigla se va verifica : - asezarea randurilor de tigla sau olane, in sfoara, paralel cu poala; admiterea admisibila este de 1 cm/m, dar max 5 cm pentru intreaga lungime a versantului; - decalarea randurilor succesive de tigle cu o jumatate de tigla; - la tiglele solzi asezate simplu, primul rand de la poala si ultimul rand sa fie asezate dublu si cu rosturi decalate; - la tiglele profilate realizarea rezemarii complete pe cele patru laturi; - fixarea si etansarea coamelor cu mortar de ciment; - la olane, asezare pe suport continuu, protejat cu un strat de material bitumat; - ca tiglele si olanele sa fie intregi, nefiind admise cele sparte, fisurate sau ciobite; - executarea corecta a doliilor din tabla zincata cu falturi duble, cositorite; C) Pentru elementele de tinichigerie (jgheaburi, burlane, dolii, glafuri ) se va verifica: - panta jgheaburilor sa fie minim 5 %, sa corespunda prevederilor si sa nu permita stagnarea locala a apei turnate in jgheab pentru verificare; - asezarea jgheabului sa fie minim 1 cm si maxim 5 cm sub picatura streasinii; - imbinarea tronsoanelor de jgheab sa fie facuta prin lipire cu cositor; - fixarea jgheaburilor sa fie facuta cu carlige din platbanda zincata sau protejate anticorosiv prin vopsire, montate ingropat in astereala si fixate la distantele prevazute; - burlanele trebuie montate vertical, cu abateri de max 0,5 cm/m, bine fixate cu bratari din tabla zincata , cu tronsoanele petrecute etans, cel superior in cel inferior pe 6 cm, iar la imbinarea cu tuburile de fonta din canal sa nu existe pierderi de apa; - glafurile si sorturile sa aiba panta transversala spre exterior, sa fie prevazute cu lacrimare si sa fie bine fixate cu cuie, iar strapungerile lipite cu cositor; - amplasarea, prinderea corecta si etansarea imbinarilor pieselor de racordare in camp, la colturi si la burlane ; - executia si prinderea corecta a sortului si racordarea lui la jgheab; - realizarea pantei spre burlan, asigurand scurgerea apei fara stagnari; Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor Trebuie sa se verifice : - existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor; - existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; - invelitorile sa indeplineasca functia de indepartare a apei pluviale si de etanseitate la apa , la vant , la ploaie sau zapada ;la examinarea invelitorii pe dedesubt nu se admite ca aceasta sa prezinte interspatii prin care sa se vada lumina din exterior .
76
Pag. 77
16. CAIET DE SARCINI - CONFECTII METALICE GENERALITATI Prezentul capitol cuprinde descrierea lucrarilor de confectii metalice debitate la producator si apoi sudate si finisate pe santier.Confectiile metalice care fac obiectul prezentului capitol sunt: balustrade, glafurile de protectie ale aticelor si parapetilor. MATERIALE SI STANDARDE - tabla plana zincata STAS 2028 80 - otel patrat 50x50 mm STAS 334 - 88 Operatiuni pregatitoare Pe santier, verificarea calitatii materialelor are la baza certificatul de calitate emis de furnizor, ce trebuie sa nsoteasca n mod obligatoriu fiecare livrare de confectii metalice. Verificarea calitatii confectiilor metalice revine maistrului sau sefului de echipa care receptioneaza lucrarea. Transportul, depozitarea si manipularea materialelor utilizate trebuie sa se faca n stricta concordanta cu standardele n vigoare. Descrierea lucrarilor Toate operatiile se fac numai cu echipa specializata dotata cu mijloacele necesare. Scule utilizate: aparat de sudura, ciocan, cleste, bula de aer. Pozitionarea corecta se va verifica cu ajutorul bulei de nivel, asigurndu-se orizontalitatea si verticalitatea panourilor confectionate. Montarea confectiilor metalice Dupa ce verificarile au fost efectuate, se trece la montarea propriu-zisa, astfel: - se ancoreaza confectiile metalice gata confectionate la elementele suport de care se vor lega balustradele metalice la aparatul de acces, scari, terasa. Ancorarea se realizeaza prin sudarea confectiilor metalice de placutele metalice cu care sunt echipate elementele din beton armat sau prin sudare de mustatile de otel beton ramase aparente n acest scop. Dupa sudura confectiilor metalice, nainte de a se trece la montarea acestora la balustrade si sistem de sustinere, se recomanda aplicarea unui prim strat de grund anticoroziv uniform, dupa care se va trece la vopsirea acestora n doua straturi n culoarea indicate de Beneficiar. TERMINAREA LUCRARILOR Masuri privind protectia muncii La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile aplicabile n vigoare. Abateri admise Se admit abateri de pna la 0,5 % pentru executia lucrarilor de confectii metalice si pna la 5 % pentru lucrari de sudura. Verificarea n vederea receptiei Dupa terminarea lucrarilor de montaj se va face receptia, verificnd: - daca a fost realizata corect fixarea definitiva a panourilor - verticalitatea montantilor - completa montare a accesoriilor din lemn - daca s-a avut n vedere protectia anticoroziva a confectiilor metalice
77
Beneficiar: Complexul Sportiv National Lia Manoliu S.C. GRUBIS PROJECTS Obiectiv: ACORD CADRU LUCRARI S.R.L. REPARATII CAPITALE SI REABILITARI
Pag. 78
17. CAIET DE SARCINI DRUMURI, ALEI PIETONALE, PARCARI, TROTUARE, BORDURI Lucrri pregtitoare naintea nceperii executrii drumurilor Se va face degajarea terenului de frunze i crengi ce se vor strnge n grmezi in vederea evacuarii.Se vor tia arborii, se vor scoate rdcinile i totul se va transporta n afara incintei. Se va face pozarea tuturor reelelor subterane ce subtraverseaz carosabilul sau platformele pietonale. Terasamente Spturile se vor executa cu buldozerul n proporie de cca. 90 % i manual cca. 10 %. Pmntul rezultat se va aduna n grmezi.Pamantul sapat manual se va incarca in roaba si se va transporta la 30 m.unde se vor face mici gramezi,de unde se va incarca manual in autobasculanta.Pamantul sapat cu buldozerul se va incarca,di gramezile formate,cu escavatorul in mijlocul de transport.Intreaga cantitate de pamant sapat se va transporta n depozit. Pregtirea patului drumului Se cur suprafaa patului drumului de impuriti i se nltur manual, n afara zonei carosabile, prin strngerea n grmezi. Platforma se va nivela cu buldozerul, dup care se va executa o finisare manual. Se trece la compactarea cu ruloul compresor de 10 - 12 tone, asigurndu-se umiditatea optim de compactare. Se vor realiza minimum 10 treceri suprapuse, completndu-se tasrile locale rezultate n timpul compactrii. Se va asigura i verifica realizarea cotelor de nivel si gradul de compactare conform STAS 2914 /-84, STAS 2914 / 4-89 i STAS 1913 / 13 -83. Elementele geometrice ale patului prevzute vor fi respectate, denivelrile admisibile sunt de . 0,5cm n profil transversal i .2cm n profil longitudinal, msurate sub dreptarul de 3,00m. Lucrrile de amenajare a patului sistemului rutier vor fi executate n perioade uscate ale anului,ele nu se vor executa pe timp de ploaie sau la temperaturi ale aerului sub+5 C. Substrat de nisip izolator ( 7cm. grosime la carosabil ) Nisipul folosit pentru executarea substratului izolator va trebui s corespund prevederilor STAS 662 89. Dup aprovizionarea nisipului, acesta se aterne verificndu -se profilul la ablon, nainte i dup cilindrare. Aceasta se va ncepe la uscat, conti nund pn la terminare prin stropire cu ap. Politura manual a suprafeei i corectarea denivelrilor se va face cu material nou, nainte i dup cilindrare. Se vor respecta prevederile STAS 6400-84 i grosimea de 7cm. Fundaie de balast ( 20 cm. grosime ) Materialul folosit, balastul, va trebui s corespund cu prevederile SR 662 -2002 i se va executa din balast sortul 063mm. Dup aprovizionarea balastului se va trece la aternerea lui cu autogrederului i nivelarea la ablon. Cilindrarea acestuia se va ncepe la uscat i va continua pn la terminare prin stropire cu ap, n
78
Pag. 79
cantitatea necesar pentru a asigura umiditatea optim de compactare. Pentru aceasta se va utiliza ncercarea Proctor modificat conform STAS 1913 / 13 -83. Gradul de compactare va fi conform STAS 6400-84 de 100% din densitatea n stare uscat, maxim determinat prin nc ercarea Proctor modificat. Politura suprafeei i corectarea denivelrilor se va face cu materialul nou, nainte i dup cilindrare. Se vor respecta prevederile STAS 6400-84 i grosimea de 15 cm. Elementele geometrice ale patului prevzute vor fi respectate, denivelrile admisibile sunt de . 0,5cm n profil transversal i .2cm n profil longitudinal, fa de nivelul inferior al stratului de deasupra, msurate sub dreptarul de 3,00 m. mbrcminte din beton vibrat BcR4 in grosime de 18 cm. Peste fundaia gata pregatita se va aterne un strat de 2cm de nisip, dup compactare, peste care se va ntinde hrtie Kraft. Apoi se poate aterne betonul Bc R4,intre longrina metalice asezate la nivel pe benzi de mortar de ciment.Operatia se executa mecanizat,cu ajutorul repartizoarelor si vibrofinisoarelor. Imbracamintea se executa intr-unul sau doua straturi. Dup vibrare grosimea dalei de beton trebuie s rezulte de 18 cm grosime. Se vor asigura rosturile de dilataie, de contracie - ncovoiere i de contact. Rosturile longitudinale de contact se vor arma cu ancore din oel beton 10mm. Acestea vor avea lungimea de 1,00m i vor fi prevzute cu ciocuri la capete. Ele se monteaz la jumtatea grosimii dalei la distana de 1,00 m ntre ele.Fac exceptie platformele cu panta transversala sub 2%,unde armarea nu este necesara. Apoi se va trece la finisarea suprafeei i protejarea betonului proaspt turnat. Se vor respecta prevederile SR 183/1-1995 i a normativul C22 -93 La executarea dalei de beton se vor avea n veder e urmtoarele recomandri: -punerea in oper a betonului se va face numai dac temperatura efectiv de lucru depete +5 C; -evitarea rosturilor de ntrerupere a lucrului, pentru aceasta adoptndu-se turnarea pe tronsoane ce delimiteaz rosturile de dilataie; Condiiile de calitate ce trebuie avute n vedere la realizarea mbrcminii de beton sunt urmtoarele: -prepararea betonului se va face n instalatii de betoane cu amestecare fortata prevazute cu sisteme automate sau semiautomate de dozare pentru toti componentii betonului. -productivitatea practica a statiei de betoane trebuie sa fie cel putin egala cu cea a utilajului de punere in opera a betonului spre a evita stationarea acestuia. -durata minima de malaxare trebuie sa fie de cel putin 60 sec.de la introducerea ultimului component. -betonul gata preparat se transporta cu autobasculante cu bene etanse si curate,protejate de conditii atmosferice defavorabile(ploi,vant,arsita)care pot sa modifice caracteristicele sale. -durata de transport a betonului se considera din momentul terminarii incarcarii autobasculantei si sfarsitul descarcarii acesteia la punctul de lucru si nu pote depasi valorile urmatoare: 45 minute pentru temperatura amestecului de beton cuprinsa intre 15 si 30 C 60 minute pentru temperatura amestecului de beton mai mica de 15 C
79
Pag. 80
-timpul care se scurge de la prepararea betonului pentru stratul de rezistenta si pana la complecta finisare a suprafetei stratului de uzura nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului determinat conform STAS 1759. -nu se admite punerea in lucru a betonului care prezinta inceput de priza. -abaterile de la limea dalei este de 15mm; -abaterea limit de la grosimea dalei este de 10mm; -abaterea limit de la panta in sens transversal este de 0,4% ; -abaterea maxim de la cotele profilului logitudinal este de 20mm; -denivelrile admise m surate sub dreptarul de 3,00m sunt de 10mm n sens longitudinal i de 5mm n sens transversal; -denivelrile admise ntre dou benzi adiacente la rosturile logitudinale i transversale sunt de 2mm ; -controlul calitii betoanelor i al materialelor componente se va face n staiile de betoane, n conformitate cu STAS17999/1988.Calitatea betonului se consider a fi corespunztoare dac nu se constat vizual defecte de execuie( goluri, segregri,exfolieri, fisuri , crpturi) i dac calitatea betonului livrat este corespunztoare din punct de vedere al rezistenei la compresiune i la ncovoiere. Pavaj autoblocant la trotuare si spatii pietonale Dup curarea i udarea patului se va aterne substratul de nisip care va avea 5 cm grosime dup pilonare. Urmeaz turnarea betonului C8/10 ntr -un strat de 10 cm grosime, turnat n carouri de 2,00m lungime, suprafaa acestuia fiind apoi nivelat i protejat prin acoperire cu nisip i udare pn la ntrire. Dup ntrirea betonului se scot cofrajele iar rosturile se umplu cu mastic de bitum. Peste fundaia realizat se aterne un strat de mortar de 3 cm grosime, n care se vor fixa dalele din piatra bruta. ncadrarea drumului Se vor folosi borduri din beton, avnd seciunea de 20X25 cm. Ele se vor aeza pe o fundaie de beton C6/ 7,5 cu seciunea 15X30 cm dup care, din acelai beton se va realiza pana din spate. Rosturile dintre borduri se vor colmata cu mortar de ciment M 100. Bordurile vor corespunde STAS 6244-67, iar executarea ncadrrii va ine seama de STAS 1598 / 1-89. ncadrarea trotuarelor si a spatiilor pietonale Se vor folosi borduri cu seciunea 10X15 cm. Ele se vor aeza pe o fundaie de beton C6/ 7,5 cu seciunea 10X20 cm, dup care se va realiza din acelai beton, pana din spatele bordurii. Rosturile dintre borduri se vor colmata cu mortar de ciment M 100. Bordurile vor corespunde prevederilor STAS 1139-87, iar executarea ncadrrii va ine seama de STAS 1598 / 1-89. BORDURI SI DALE AUTOBLOCANTE Montarea bordurilor de incadrare: Incadrarea partii pavate cu borduri noi:
80
Pag. 81
Bordurile vor fi din beton de ciment asezate pe o fundatie din beton C8/10. Aducerea la cota a bordurilor comporta urmatoarele operatiuni: -asternerea betonului pe fundatie; - asternerea pe pozitie a bordurilor noi, cu corectarea nivelului acestora; rostuirea bordurilor cu mortar de ciment. Executie incadrarilor trebuie sa respecte conditiile impuse de STAS 1139-87 care reglementeaza tipurile de borduri utilizate, sistemul de notare, forme si dimensiuni,caracteristicile fizice ale betonului. Conditiile privind aspectul imbracamintilor la partea carosabila care trebuiesc indeplinite sunt urmatoarele: - abaterea de la planeitate a fetelor vazute este de max.3mm; - deformari pe fetele vazute mai mari de 2mm nu se admit; - abaterea de la unghiul drept de 3mm/m si max. 10 in gradatia sexagesimala. - Stirbituri de max. 3mm la lungime si de 2mm la adancime la 25% din lot. La muchiile rotunjite nu se admit stirbituri. Verificarea calitatii bordurilor si pavelelor cade in sarcina producatorului si este reglementata de STAS 1139-87. Bordurile si pavelele vor fi puse in opera de constructor numai in conditiile in care lotul este insotit de certificatul de calitate. Bordurile si pavelele se depoziteaza in randuri, pe stive de max.1,5 m inaltime. Intre randuri se recomanda a se aseza sipci din lemn. Este interzisa incarcarea sau dscarcarea lor prin rostogolire su aruncare. INSTRUCTIUNI DE MONTAJ PAVELE AUTOBLOCANTE Se inlatura un strat de 10-30 cm de pamant de pe suprafata pe care se va realiza pavajul. Se aplica un strat de pietris care se compacteaza, dupa care se asterne stratul de egalizare, care consta intr-un strat de nisip uscat(sort 0-3mm) de 2-4 cm grosime aplicat deasupra pietrisului. Urmeaza montarea pavelelor, ce consta in asezarea lor pe stratul de nisip in forma dorita.. Planeitatea lor se realizeaza prin baterea cu un ciocan de cauciuc. Pentru o buna stabilitate a pavajului este de preferat sa se monteze intre doua laturi cu borduri. In final se presara un strat de nisip fin peste suprafata pavata care se curata in final prin maturare. Greutati admise pe pavajele autoblocante asezate pe: - un pat de nisip: * 3,5 to pt. Pavaje cu o grosime de 3,5 cm * 7 to pt. Pavaje cu o grosime de 4,8-5,5 cm * 20 to pt. Pavaje cu o grosime de 7-8 cm - sapa de beton: * pavaje pietonale, cu o grosime de 2,2-2,8 cm * 10to pt. Pavaje cu o grosime de 3,5 cm * 40 to pt. Pavaje cu o grosime de 7-8 cm TROTUARE Trotuarele de protectie ale cladirii existente trebuie refacute dupa executarea operatiunilor de consolidare a cladirii
81
Pag. 82
Trotuarele au latimea de 1 metru. Ele se vor realiza din beton turnat cu rosturi pe pat de balast compactat . Generalitati Acest capital cuprinde specificatii pentru executarea trotuarelor de protectie pentru cladiri astfel: trotuare din beton simplu turnat pe loc; trotuare din placi din beton; trotuare din mixturi asfaltice; Standarde de referinta Standarde: 1. STAS 388-80 Ciment Portland 2.STAS 790-84 Apa pentru mortare si betoane 3. STAS 1030-85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli 4. STAS 1134-71 Piatra de mozaic 5. STAS 1137-68 Placi din beton pentru pavaje 6. STAS 1139-87 Borduri din beton pentru trotuare 7. STAS 1667-76 Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti mineral 8. STAS 7064-78 Bitumuri pentru materiale si lucrari de hidroizolatii n constructii9. STAS 9199-73 Masticuri bitumioase pentru izolatii n constructii 10. SR EN 1339:2004- Dale de beton. Conditii si metode de incercare 11. SR EN 1339:2004/AC:2006- Dale de beton. Conditii si metode de incercare 12.SR EN 1340:2004 Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercare 13. SR EN 1340:2004/AC:2006 Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercare 14.SR EN 1341:2002- Dale de piatra naturala pentru pavari exterioare. Conditii si metode de incercare 15. SR EN 1342:2002- Pavele de piatra naturala pentru pavari exterioare. Conditii si metode de incercare 16. SR EN 1343:2002- Borduri de piatra naturala pentru pavari exterioare. Conditii si metode de incercare Materiale si produse Produse Borduri pentru trotuare, executate din beton mozaicat (daca se specifica astfel) avand fete finisate, cu o laturd tesita .Bordurile se vor executa prin turnare si presare. Vor fi fasonate, cu muchiile drepte sau rotunjite fara defecte care sa afecteze aspectul sau functionalitatea lor. Nu se vor monta borduri cu stirbituri si fisuri. Bordurile se vor poliza si freca in atelierul de confectionare. Confectionare: bordurile se vor confectiona dintr-un beton simplu, o parte ciment Portland la 3 parti pietris granilic. stratul finisat n grosime de circa 2 cm, pe 2 fete, asa cum este specificat n planse, va consta din ciment si piatra de mozaic n proportie 1: 2 (la greutate n stare uscata), cu granulatie de la 0 la 30 mm. cantitatea de apa ce urmeaza a fi adaugata va fi maximum 20 I la 45 kg ciment.
82
Pag. 83
daca se specifica astfel, n cimentul pentru stratul de finisaj se va adauga pigment colorant. agregatul, piatra de mozaic va fi aprobat de Beneficiar si va trebui sa constituie agregat aparent n proportie de aproximativ 50% din suprafata totala finisata. Placi din beton pentru pavarea trotuarelor executate dintr-un strat de beton cu agregate din roca dura sau din doua straturi din care cel de baza din beton obisnuit, iar cel de uzura cu agregate din roca dura, cu dimensiuni si grosimi conform STAS 113 7-68. Placile se vor executa prin presare mecanica fie in culoarea naturala a liantului, fie colorate. Placile vor avea fata superioara neteda sau cu santuri imprimate. Nu se vor monta placi cu stirbituri sau fisuri. Confectionare: placile se vor confectiona din piatra sparta dura cu dimensiunile pana la 1/3 din grosimea stratului respectiv, sau din agregate de balastiera. cimentul folosit va avea rezistenta minima la compresiune la 28 zile de 4000 N/cm2 (400 kgf/cm2) daca se specifica astfel, in cimentul pentru stratul de finisaj se va adauga pigment colorant . Beton simplu marca Be 3,5 preparat cu balast cu granulatia pana la 31 mm si ciment F 25 Mixtura asfaltica pentru imbracaminti bituminoase turnate executate la cald. Mixtura se prepara din bitum D 80/100 sau D 100/120 conform STAS 754-86 (functie de zona climaterica calda sau rece) amestecat in malaxor cu filer conform STAS 539-79 si la care se adauga agregatele naturale (nisip natural conform STAS 662-89 si criblura conform STAS} 667-90); tipul si dozajele mixturii asfaltice pentru stratul de uzura vor fi conform STAS 174-83. Materiafe folosite la executia produselor Coloranti minerali, daca se specifica. Bitum neparafinos pentru drumuri, conform STAS 754- 86. Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere, conform STAS 539-79 Agregate naturale de balastiera, conform STAS 662- 89. Agregate naturale si piatra prelucrata pentru drumuri, conform 667-90. Materiale pentru stratul de poza Mortar de poza conform specificatiilor de la,capitolul (10) 1000. Beton simplu cu rezistenta Be 7,5 conform specificatiilor de la capitolul (10) 0000. Nisip cu granulatie 0-7 mm conform STAS 1667-76. Lapte de ciment pentru umplerea rosturilor la borduri. Bitum pentru umplerea rosturilor conform STAS 754-86. Livrare, transport, manipuiare Executia trotuarelor Borduri din beton prefabricate Se verifica suprafata de pozare si se aplica stratul de poza din mortar de ciment. Se pozeaza bordurile
83
Pag. 84
Placi de beton prefabricate Se indeparteaza stratul vegetal, dupa care pamantul natural va fi bine batut iar pamantul de umplutura va fi asezat si bine batut in straturi succesive de maximum 20 cm grosime. Se toarna fundatia din beton marca Be 3,5, turnat in panouri de 4 m2, cu panta spre exterior de cca. 3%. Se aplica stratul de poza din mortar de ciment 400 kg/m3 conform (10) 1000 in grosime de 3cm. Se aseaza placile prin presare, cu rosturile in contlnuare pe cele doua directii, controlandu-se cu dreptarul de 2m, si avand grija sa se asigure panta de scurgere de cca.3 % de la cladire spre exterior. Se umplu rosturile intre placi cu lapte de ciment iar spre soclul cladirii cu bitum (dop de bitum). Beton simplu turnat pe loc Se indeparteaza stratul vegetal, dupa care pamantul natural va fi bine batut, iar pamantul de umplutura va fi bine batut in straturi succesive de maximum 20 cm grosime. Se asterne stratul de bafast marunt amestecat cu argila batuta in proportie de 1:1 si grosime medie de 10 cm cu panta spre exterior de cca. 3%. Se toarna betonul marca Be 3,5 () 0000 si se prelucreaza fata vizibila cu rolul; la cca 3,0 m se lasa rosturi de dilatare. Se umplu rosturile de dilatare si rostul dintre trotuar si soclu cu bitum. Mixtura asfaltica Se indeparteaza stratul vegetal, dupa care pamantul natural va fi bine batut iar pamantul de umplutura va fi asezat si bine batut in straturi succesive de maximum 20 cm grosime. Se toarna fundatia din beton marca Be 3.5 in grosime medie de 10 cm, in panouri de 4 m2 si cu panta spre exterior de cca. 3 %. Se toarna asfaltul fn grosime de 2 cm conform STAS 174-83 si STAS 175-87. Abateri limita admisibile La asezarea bordurilor si placilor: 1. Planeitate : 4 mm sub dreptarul de 2 m lungime. 2. Denivelarea admisa intre 2 elemente prefabricate alaturate. Este de 1 mm la tumarea betonului si asfaltului: 1. Grosime: 10% pentru fiecare strat n parte.Panta profilului transversal: 5 mm/m. Verificari in vederea receptiei Verificarea la receptie a lucrarilor se va face prin examinarea suprafetelor, lucrarile trebuind sa incadreze in prevederile acestor specificatii. Se vor face verificari la: aspectul si starea generala elementele geometrice (grosime, planeitate) fixarea imbracamintii pe suport; rosturi; - Acolo unde prescriptiile nu au fost respectate, sau daca aspectul lucrarilor nu este corespunzator (placi
se
84
Pag. 85
fisurate, rosturi cu muchil stirbite, etc. Beneficiarul poate decide inlocuirea locala sau pe suprafete mai mari a lucrarilor si refacerea n conditiile prescrise n specificatii.
85
Pag. 86
18. CAIET DE SARCINI AMENAJARE SPATIU VERDE Amenajarea zonelor verzi Se cur terenul de iarb, crengi i buruieni. Acestea se vor ncrca n roabe i transporta n afara zonei, n depozit. Terenul astfel curat, se sap pe adncimea medie de 10cm, iar pmntul se ntoarce i se sfrm bulgrii, dup care se niveleaz cu sapa i cu grebla. Se procedeaz la semnarea prin mprtiere cu mna a seminelor i la ngroparea lor cu grebla, dup care se va trece cu tvlugul de mn peste suprafaa nsmnat. n final se face udarea acestei suprafee, cu ap transportat de la surs. Taluzurile de asemenea se vor insamanta cu samanta de iarba, dupa ce au fost finisate. Gazonul Este o suprafa de teren acoperit de vegetaie ierboas format, in special, din ierburi graminee i folosit in scopuri decorative. Dup destinaie, compoziie i modul de intreinere se disting urmtoarele tipuri de gazon: - gazonul de parter (de culoare verde intens i des ca peria); - gazonul de peluz de grdin (cu specii rezistente la clcat); - gazonul de pajite; - gazonul decorativ (cu flori rare, diseminate natural sau cultivate); - gazonurile pentru terenurile sportive; - gazonul de taluz. Specii indicate pentru gazon Ierburile graminee folosite pentru gazon se pot clasifica, convenional, dup: inlime, modul de infrire etc. Dup inlime, se disting: graminee cu port inalt, cu port mijlociu i cu port mic. Gramineele cu port inalt (de etaj superior) se caracterizeaz prin inlime mare. Gramineele cu port mijlociu (de etaj mijlociu) formeaz tufe mari, deoarece dup cosit se intensific formarea lstarilor scuri. Gramineele cu port pitic (de etaj inferior) au o inlime redus, dup cosit sau punat lstresc puternic. Instalarea gazonului Acoperirea suprafeelor cu gazon se poate realiza fie prin semnare fie prin brzduire. Instalarea gazonului prin semnare Se intalnesc frecvent dou cazuri: - terenul ce urmeaz a fi inierbat este lipsit de stratul de sol fertil; - terenul prezint stratul de sol fertil.
86
Pag. 87
In primul caz terenul se niveleaz i apoi se acoper cu un strat uniform de pmant vegetal in grosime de 15-20 cm. In al doilea caz, dup efectuarea lucrrilor de canalizare, drenarea curirea i nivelare, se trece la lucrarea de baz a solului care const in mobilizarea lui pan la 15 -20 cm. In primvar se execut mrunirea solului i nivelarea, precum i administrarea ingrmintelor. Perioada semnrii cea mai indicat este primvara in mustul zpezii. Rezultate bune se pot obine i in cazul semnrii de toamn (aug. - sept.). Metodele de semnat folosite sunt: metoda manual i metoda mecanizat. Pentru distrbuirea uniform a seminelor pe intreaga suprafa, semnatul se face in cruce, adic jumtate din norma de sman se imprtie intr -un sens i cealalt jumtate se distribuie mergand perpendicular pe prima direcie. Instalarea gazonului prin brzduire Brazdele de iarb sunt buci de brazd de iarb cojite i rulate (pentru a fi transportate) care ulterior se desfoar i se aplic pe solurile pregtite in prealabil. Metoda prezint urmtoarele avantaje: efectul de protecie a terenului se resimte imediat i faptul c se realizeaz o inierbare mai rapid. Aezarea brazdelor la locul definitiv se poate face liniar sau in ah. ntreinerea i ngrijirea gazonului - Rentrirea gazonului se face dup 5 -10 ani i se realizeaz prin insmanare in primvar a unor cantiti de semine graminee deoarece, dei perene, acestea au totui o longevitate determinat (ex. 1012 ani). Pentru aceasta se folosete 25 -50% din norma de sman folosit la infiinare. - Cositul gazonului este obligatoriu mai ales in perioadele umede. In general, periodicitatea cosirii i tunderii gazonului este influenat de specie, amestecul de specii, condiiile staionale i destinaia gazonului. De regul gazonul de parter se cosete la un interval de cca. 10 zile (de 10-12 ori intr-un sezon de vegetaie) in timp ce gazonul de pajite se poate cosi de numai 2-3 ori pe var.
87
Pag. 88
19. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUIA INSTALAIILOR INTERIOARE DE AP RECE I CALD MENAJER REALIZATE CU EVI DIN POLIETILEN Prevederi Generale Instalaiile se vor executa cu respectarea prevederilor Normativului pentru proiectarea i executarea instalaiilor sanitare I9 -94 i a instruciunil or de montaj ale furnizorului de materiale. Materiale Pentru instalaiile de alimentare cu ap potabil se vor utiliza: - eav din polietilen multistrat; - eav din cupru pentru legturi la bateriile obiectelor sanitare; - fitinguri i manoane glisante; - robinete de nchidere cu obturator sfer PN16; - baterii amestectoare, cu monocomand; Materialele vor fi nsoite de certificate de calitate eliberate de productor sau dup caz vor fi agrementate tehnic conform legislaiei n vigoare. Verificarea materialelor nainte de punerea n oper, conductele i fitingurile vor fi verificate n vederea depistrii unor deficiene care ar putea s afecteze montajul sau condiiile de exploatare ale instalaiilor. Verificarea se va face prin: - control vizual, - controlul dimensiunilor, i dup caz se vor lua msuri de remediere a eventualelor deficiene. Controlul vizual va urmri ca: - evile s fie drepte; - suprafaa exterioar s fie neted, far fisuri; - suprafaa filetului s nu aibe deformri, zgrieturi care s pericliteze etanarea mbinrilor. Controlul dimensiunilor va urmri ca abaterile dimensionale la diametrul exterior mediu al evilor i la diametrul interior al mufelor fitingurilor s se ncadreze n cele admise n standardele de produs. Materialele gsite necorespunztoare nu vor fi puse n oper. Manipularea, transportul, depozitarea i conservarea materialelor Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnic a securitii muncii n aa fel nct acestea s nu se deterioreze i s nu se nregistreze accidente din rndul personalului manipulator. Pentru aceasta se va utiliza numai personal instruit care va respecta prevederile cap. 2.8. din Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de instalaii tehnico -sanitare i de nclzire ed.1996. Transportul materialelor se va face astfel nct s nu se deterioreze materialele iar personalul s nu fie pus n pericol. Pentru aceasta se vor respecta prevederile cap. 2.8. din Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de instalaii tehnico -sanitare i de nclzire ed.1996.
88
Pag. 89
Pstrarea i depozitarea materialelor se va face n spaii de depozitare organizate n acest scop, n condiii care s asigure buna lor conservare respectnd pevederile pct. 2.4.4. din Norme generale de protecie a muncii ed.1996 Se vor respecta instruciunile furnizorului privind manipularea, transportul, depozitarea i conservarea materialelor. Tehnologia de mbinare, fasonare i montare mbinarea cu manonul alunector este nedemontabil, ceea ce nseamn c se poate pune sub tencuial sau sub sap . Se debiteaz conductele la lungimea dorit. Se trage pe conduct mansonul alunector. Partea interioar teit a manonului alunectore va fi spre captul conductei. Conducta se lrgete la rece de dou ori, a doua oara dup rotirea ei cu 30 0. Manonul nu se va afla n zona de lr gire. Fitingul se introduce n conduct. Dup scurt timp fitingul va sta fix n aceasta. Cu ajutorul unui dispozitiv de presare (presa), maonul alunector este mpins pna la gulerul fitingului . Tehnica de mbinare este conform procedurii productorului i necesit numai evi i fitinguri corespunztoare precum i dispozitiv special de mbinare. Panta minim a conductelor de alimentare cu apa va fi de 1%0 pentru asigurarea aerisirii sau golirii. Conductele ingropate n perei, respectiv izolaiile acestora, vor fi retrase de la suprafaa zidariei cu cel puin 1 cm. La trecerea prin perei i planee conductele de ap se vor monta n golurile existente sau n tuburi de protecie. Partea superioar a manoanelor de protecie din ncperile dotate cu instala ii sanitare, va depii nivelul pardoselii finite cu 2 -3 cm. Conductele orizontale de ap cald vor fi montate deasupra celor de ap rece cu 10 -15 cm. Conductele pozate n sap vor fi protejate n manoane gofrate din polietilen. Confecionarea i montarea dispozitivelor de preluare a dilatrilor i eforturilor din conducte. Dilatrile conductelor de apa cald de consum vor fi preluate prin montajul cu semicmi din oel sau prin montajul arcuit cu bra de dilatare. Realizarea acestor montaje se va face conform procedurii productorului. Susinerea conductelor montate pe perei se face prin brri. Distanele maxime ntre punctele de fixare: conducte de ap rece montate aparent far semicma de oel: 1.0 -1.50 m funcie de diametru; conducte de ap rece montate aparent cu semicma din oel: 2 m; conducte de ap cald montate aparent cu semicma din oel: 2 m; conducte de ap cald montate n ni far semicma din oel: 1.5 m; Punctele fixe se vor realiza cu ajutorul brarilor i se vor plasa de-o parte i de cealalt a mbinrilor i n vecintatea armturilor de separare sau nchidere. Pe antier suporii se vor monta innd seama de sensul de dilatare al conductei.
89
Pag. 90
Proba instalaiilor n conformitate cu prevederile normativului I9-94, cap. 13 conductele de alimentare cu ap rece i cald de consum vor fi supuse la urmtoarele ncercri: - ncercarea de etaneitate la presiune la rece; - ncercarea de funcionare la ap rece i cald; - ncercarea de etaneitate i rezisten la cald a conductelor de alimentare cu ap cald. Instalaiile montate dar nc neacoperite se umplu cu ap dar far aer. Proba de presiune se face att ca prob prealabil ct i ca prob principal. Pentru proba prealabil se introduce n instalaie o presiune de prob de 15 bari, care trebuie restabilit pe parcursul a 30 minute de dou ori la cte 10 minute. n continuare, dup alte 30 minute de ncercare presiunea de prob nu trebuie s fi sczut cu mai mult de 0.6 bari i s nu fi aprut neetaneiti. Imediat dup proba prealabil se face proba principal. Durata ncercrii este de dou ore. n acest ca z, presiunea de lucru citit imediat dup proba prealabil nu are voie s fi sczut dup alte ore, cu mai mult de 0.2 bari. Nu trebuie s fi aprut neetaneiti n nici un punct al instalaiei ncercate. ncercarea de etaneitate la presiune la rece - se efectueaz nnainte de nchiderea golurilor, ncperilor i demontarea armturilor i a aparatelor de la punctele de consum, locurile lor fiind obturate cu flane sau dopuri. Dup remedierea eventualelor defecte ncercarea se reia. ncercarea de funcionare la apa rece i cald se efectueaz dup ce s -au montat armturile i aparatele de la punctele de consum, precum i toate echipamantele (staiei de pompe, staiei de preparare ap cald, etc.) i instalaia este adus la presiunea de regim. Prin deschider ea succesiv a armturilor de alimentare se verific dac apa ajunge la presiunea de utilizare la fiecare punct de consum. Prin deschiderea numarului de robinete de consum corespunztor se verific simultaneitatea i debitul de calcul. ncercarea de etaneitate i rezistena la cald a conductelor de alimentare cu ap se efectueaz prin punerea n funciune a instalaiilor de ap cald la presiunea de regim i la temperatura de 55 -600C care trebuiesc meninute cel puin 6 ore. Dup rcirea complet se repeta ncercarea la presiune la rece. Principalele etape i ordinea de execuie a lucrrilor 1- extrasul principalelor materiale i echipamente, conform listelor de cantiti de lucrri, a listelor de materiale, echipamente i dotri precum i a fielor tehnice. - extrasul principalelor anexe de inventar: scri mobile, rulete, nivele etc. 2. Stabilirea structurii, calificrii, numrului i ealonrii forei de munc, pe baza termenului contractual i a graficului de execuie a principalelor lucrri. 3. Aprovizionarea, sortarea i depozitarea n siguran a materialelor necesare n prim urgen, apoi a celorlalte materiale, funcie de ealonarea lucrrilor. 4. Selecionarea i angajarea forei de munc necesar, a responsabililor tehnici cu execuia, instruire a asupra lucrrilor de instalaii montaj, instruirea asupra proteciei i igienei muncii, inclusiv semnarea fielor individuale de instructaj - dotarea muncitorilor cu echipamentele tehnice, echipamentului individual de protecie etc., precum i organizarea muncii conform graficului de ealonare a lucrrilor. . Lucrrile de baz ale instalaiei s fie executate n urmtoarea ordine;
90
Pag. 91
- montarea conductelor, armturilor, aparatelor, suporilor i accesoriilor instalaiei, conform prevederilor Normativului I 9-94 i a prevederilor prezentului caiet de sarcini; - efectuarea probelor hidraulice de etaneitate i rezisten a instalaiilor, conform prevederilor Normativului I 9-94, a Normativului C 56 i a prevederilor prezentului caiet de sarcini; - efectuarea probelor de funcionare conform prevederilor Normativului I 9 -94, a Normativului C 56 i a prevederilor prezentului caiet de sarcini; - efectuarea recepiei la terminarea lucrrilor conform HG 273/1994. Msuri de protecie a muncii Pe perioada de execuie a lucrrilor se vor lua msuri de protecie a muncii specificate n NGPM -1996, Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii MLPAT 1993 i a Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrrile de instalaii tehnico - sanitare i de nclzire din 1996. Msuri de prevenire i stingere a incendiilor Pentru perioada de execuie a lucrrilor, msurile PSI vor fi stabilite de executantul lucrrii conform Normativului de prevenire a incendiilor pe perioada executrii lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora C 300 / 94. Normative i standard de referin 1. Legea nr. 10 / 1995, privind calitatea n construcii; 2. HGR nr 273 / 1994 privind aprobarea Regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii; 3. HGR nr 766 / 1997 - Hotarrea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii; 4. Ordin M.I. nr 775 / 1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire i stingere a incendiilor; 5. Ordonana G.R. privind aprarea mpotriva incendiilor nr. 60 / 1997; 6. H.G.R. nr.51 / 1992 privind unele msuri pentru activiti de prevenire i st ingere a incendiilor; 7. P118 / 1999 Normativ de siguran la foc a construciilor; 8. I9 / 1994. Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor sanitare; 9. I9 / 1 1997. Normativ pentru exploatarea instalaiilor sanitare; 10. C 56. Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora; 11. Norme generale de protecie a muncii, ediia 1996; 12. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de instalaii tehnico -sanitare i de nclzire ediia1996. 13. STAS 1478 / 90. Instalaii sanitare. Alimentarea cu ap la construcii civile i industriale. Prescripii generale.
91
Pag. 92
20. CAIET DE SARCINI PENTRU INSTALAII DE CANALIZARE INTERIOAR REALIZATE CU TUBURI DIN POLIPROPILEN I P.V.C. Prevederi Generale Instalaiile se vor executa cu respectarea prevederilor Normativului pentru proiectarea i executarea instalaiilor sanitare I9 -94 i a Normativului pentru proiectarea i executarea instalaiilor tehnico sanitare cu evi din PP ind. N.P. 003 - 96" . Materiale Pentru instalaiile de canalizare menajera vor utiliza: - evi din polipropilen pentru presiuni nominale 2,5 - 4; - piese speciale pentru instalaii de canalizare din polipropilen, pentru etanare cu garnituri de cauciuc, ambele cu caracteristici i dimensiuni conform anexa 3A1 din "Normativ pentru proiectarea executarea i exploatarea instalaiilor tehnico -sanitare i tehnologice cu evi din polipropilen" ind. N.P. 003-96; - obiecte sanitare din porelan sanitar (lavoare, vase WC); - obiecte sanitare din material plastic i fibr de sticl (czi de du, sifoane de pardoseal, guri de scurgere ap pluvial ); - rezervor ngropat pentru vas WC, din polietilen, complet echipat; - obiecte sanitare din inox (spalatoare comune, chiuvete,spalatoare cu picurator); - accesorii i stelaje de montaj. Obiectele sanitare vor fi nsoite de certificate eliberate de productor sau dup caz vor fi agrementate tehnic conform legislaiei n vigoare. Verificarea materialelor nainte de punerea n oper materialele vor fi verificate vizual i dimensional. Prin examinare vizual se va ur mri ca: - evile s fie drepte, culoarea lor s fie uniform i de aceeai nuan; - suprafa interioar i exterioar s fie neted, fr fisuri, arsuri sau cojeli; - s nu fie bule de aer, incluziuni i arsuri n seciunea transversal a evii; - supra fa interioar a mufelor fitingurilor trebuie s fie neted, fr denivelri, incluziuni, cojeli etc; Prin verificarea cu ublerul se urmreste ca: - abaterile la diametrul exterior, la diametrul interior al evilor i al mufelor fitingurilor se vor nscr ie n limitele valorilor nscrise n prospect. Materialele gsite necorespunztoare nu vor fi puse n lucru. Manipularea, transportul i depozitarea materialelor Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnic a securitii muncii i n aa fel nct acestea s nu se deterioreze i s nu se nregistreze accidente din rndul personalului manipulator. Pentru aceasta se va utiliza numai personal instruit care va respecta prevederile cap. 2.8.din Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de instalaii tehnico -sanitare i de nclzire ed.1996.
92
Pag. 93
Transportul materialel or se va face astfel nct s nu se deterioreze materialele iar personalul s nu fie pus n pericol. Pentru aceasta se vor respecta prevederile cap. 2.8. din Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de instalaii tehnico -sanitare i de nclzire ed.1996. Pstrarea i depozitarea materialelor se va face n spaii de depozitare organizate n acest scop, n condiii care s asigure buna lor conservare respectnd pevederile pct. 2.4.4. din Norme generale de protecie a muncii ed. 1996. Manipularea materialelor din polipropilen se va face cu grij, pentru a le feri de lovituri sau de zgrieturi, nu vor fi arucate, iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale. evile se vor aranja pentru transport numai orizontal, pe suprafee drepte i netede, sprijinite continuu pe toat lungimea lor, n stive care s nu depeasc 1,50 m nlime. La transportul cu autocamioanele al evilor din polipropilen cu lungimi mai mari de 4 m, autocamionul respectiv trebuie s fie prevazut, n mod obligatoriu cu remorc monoax. Pe durata transportului materialele vor fi bine sprijinite lateral pentru a nu se rsturna unele peste altele. Nu se vor efectua transporturi cu alte materiale aezate deasupra materialelor din polipropilen. De asemeni, transportul materialelor din polipropilen trebuie efectuat la adpost de aciunea direct a radiaiilor solare, iar pe timp friguros trebuie luate msuri suplimentare de asigurare contra loviturilor sau de zgrieturilor. Materialele din polipropilen vor fi depozitate n magazii nchise, bine aerisite sau n locuri ferite de soare. Temperatura de depozitare recomandat va fi cuprinsa ntre 0 i +45 0 C. evile se vor aranja n rastele orizontale pe sortimente i dimensiuni, stivuindu -se pe nlimi de maximum 1,50 m. Ele se vor sprijini continuu pe toat lungimea, pe suprafee drepte i netede. Fitingurile se vor aranja n rafturi, de asemenea, pe sortimente i dimensiuni. Tehnologii de mbinare i fasonare Temperaturile optime de prelucrare a materialelor di n polipropilen n atelier ct i la montarea pe antier sunt de +5 pna la +300 C. Nu se recomand prelucrarea mecanic a evilor la temperaturi sub +50 C, nsa deformarea la cald se poate efectua. Prelucrarea materialelor din polipropilen se va efectua numai de ctre personal tehnic de specialitate instruit n domeniul prelucrrii materialelor plastice. La efectuarea operaiilor de prelucrare a materialelor din polipropilen se va ine seama de plasticitatea materialului la temperaturi relativ sczute i de coeficientul redus de transmisie a cldurii, ceea ce poate provoca nclzirea sculelor prelucrtoare i mpiedica lucrul prin muierea materialului. Nu este permis rcirea sculelor cu ap n timpul prelucrrii. Suprafaa prelucrat nu trebuie s prezinte fisuri care se pot amplifica ulterior pna la apariia de crpturi. Pentru operaiile de taiere, lipire, polizare, gurire i deformri la cald se vor respecta prevederile din normativul cu ind. N.P - 003 - 96, anexa 5. mbinarea conductelor de canalizare din PP ntre ele sau cu piese fasonate se realizeaz cu inele de cauciuc pentru etanare. Tehnologia de execuie a acestor mbinri va respecta prevederile din anexa 5 a normativului cu ind. N.P.- 003- 96.
93
Pag. 94
Condiii de montare Conductele se vor monta paralel cu elementele de construcii adiacente respectnd pantele indicate n planuri. Nu se realizeaz mbinri n zonele de trecere ale acestora prin planee, perei, plafoane sau rosturi de tasare. evile din PP se pot monta aparent, mascat (n liuri, n elemente de construcii), ngropate n pmnt i n canale vizitabile i nevizitabil e. La trecerea prin perei i planee se va proteja conducta cu tub de diametru mai mare, tot din PP sau alt material (PVC, metal). Diametrul interior al tubului de protecie va fi cu 10 -20 mm mai mare dect diametrul exterior al evii. Spaiul liber ntre eav PP i tubul de protecie se va completa cu psl minerala, carton, etc. La trecerile prin perei, tubul de protecie va avea lungimea egal cu grosimea finit a pereilor, iar la trecerile prin planee tubul de protecie va depi partea superioar finit a planeului cu 20 mm i va fi la nivelul prii finite inferioare a planeului. Nu se admit mbinri ale conductelor n manoanele de protecie. Distan minim ntre marginea tubului de protecie i cea mai apropiat mbinare sau derivaie va f i de 3 cm. n cazul reelelor aparente evile se vor monta numai dup ce s -au executat tencuielile. Distan liber de la conducta la perete va fi maxim 3 cm. Montarea obiectelor sanitare se va face pe stelaje specifice fiecrui obiect. Acestea, precum i rezervoarele de splare ale WC -urilor, se vor prinde n structura de rezisten a pereilor, pe poziiile i la distanele din teren fata de instalaii sanitare, i nlimile normate n STAS 1504 -85. Pe stelaje se vor lega i racordurile specifice obiectului la conductele corespunztoare montate n perei. Montarea propriu-zis a obiectelor i a armturilor caracteristice acestora, se face numai dup executatea i finisarea pereilor. Obiectele se fixeaza prin uruburi de stelajele metalice, apoi se fac legturile la armturile obiectului. Confecionarea i montarea dispozitivelor de preluare a dilatrilor i eforturilor din conducte n cazul tuburilor din PP mbinate cu piese de legtura cu garnituri de cauciuc, preluarea dilatrilor se va realiza prin meninerea unei distane de 10 mm ntre tubul de PP i captul fiecrei mufe. Conductele orizontale de canalizare (colectoarele aparente) din PP, se vor susine de elementele de rezisten cu coliere i brri amplasate la o distan de 10 D. Punctele fixe se vor amplasa la fiecare tub dup mufa acestuia. Coloanele se vor susine astfel: - pentru coloanele care sunt ncastrate la nivelul planeului, se vor monta cte dou brri de ghidaj la distana de 1 -2 m pe fiecare nivel; - pentru coloanele care traverseaza planeele prin goluri, pentru fiecare tub se va prevedea cte un punct i o brar de ghidaj la fiecare nivel La baza i vrful coloanei se vor monta puncte fixe. Prinderea i susinerea conductelor orizontale se face cu: - console de susinere din resturi de eav din PP (uor turtit, fasonat la cald) fixate n perete; - brri de perete. Punctele fixe se vor realiza prin lipirea a dou inele de ambele pri ale unei brri ncastrate n perete.
94
Pag. 95
Distanele ntre dispozitivele de susinere pe orizontal ale conductelor din PP sunt conform tabel 1 pct.3.26 din normativ ind.N.P.- 003 - 96. n cazul montajului aparent al conductelor distana ntre conducta i peretele finisat (tencuit nainte de montaj) va fi de maximum 3cm. Probarea instalaiilor n conformitate cu prevederile normativului I9-94, cap.13 conductele interioare de canalizare a apelor vor fi supuse la urmtoarele ncercri: - ncercarea de etaneitate; - ncercarea de funcionare. ncercarea de etaneitate la presiune la rece - se efectueaz prin verificarea etaneitii pe tot traseul conductelor i la punctele de mbinare prin umplerea cu ap a conductelor pn la nivelul de refulare prin sifoanele de pardoseal i obiectele sanitare. ncercarea de funcionare - se efectueaz prin alimentarea cu ap a obiectelor sanitare i a punctelor de scurgere la debitul nominal de funcionare. Recepia i punerea n funciune Recepionarea lucrrilor de canalizare este precedat de controlul riguros al acestora, care cuprinde urmtoarele operaii: -verificarea conductelor montate pe supori; -verificarea cotelor conductelor; -verificarea armturilor i a accesoriilor; -verificarea la etaneitate; Verificarea i recepia se fac cu respectarea Regulamentului de recepie aprobat prin HG 766/97 i a celorlalte acte normative care reglementeaz efectuarea recepiei obiectivelor de investiii. La recepie va participa n mod obligatoriu, n calitate de membru i un delegat al unitii care urmeaz s asigure exploatarea i ntreinerea reelei. Beneficiarul va recepiona: -modul de execuie a instalaiei de canalizare; -cartea construciei, cu toate lucrrile executate precis specificate. La recepia final a lucrrilor, beneficiarul va solicita constructorului cartea tehnic a lucrrii n care s fie evideniate cu cea mai mare precizie modul de execuie, eventualele modificri acceptate d e beneficiar, inclusiv marcarea lucrrilor. Realizarea lucrrilor n conformitate cu prevederile documentaiei va asigura o calitate corespunztoare a acestora i o bun fiabilitate. Cartea construciei, ntocmit de antreprenor i prezentat la recepie va fi documentul principal pe baza cruia se va realiza recepia final. Principalele etape i ordinea de execuie a lucrrilor 2. Dup ncheierea contractului de execuie a lucrrilor, se va ntocmi: - extrasul principalelor materiale i echipamente, conform listelor de cantiti de lucrri, a listelor de materiale, echipamente i dotri precum i a fielor tehnice.
95
Pag. 96
- extrasul principalelor anexe de inventar: schele demontabile, platforme de lucru, balustrade de protecie, scri mobile, rulete, nivele etc. 3. Stabilirea graficului de execuie a principalelor lucrri de instalaii corelat cu frontul de lucru posibil, pe baza stadiului lucrrilor de construcii i alte instalaii i cu termenul din contractul ncheiat cu beneficiarul. 4. Stabilirea structurii, calificrii, numarului i ealonrii forei de munc, pe baza termenului contractual i a graficului de execuie a principalelor lucrri 5. Aprovizionarea, sortarea i depozitarea n siguran a materialelor necesare n prima urgen, apoi a celorlalte materiale, funcie de ealonarea lucrrilor. 6. Selecionarea i angajarea forei de munc necesar, a responsabililor tehnici cu execuia, instruirea asupra lucrrilor de instalaii montaj, instruirea asupra proteciei i igienei muncii, - inclusiv semnarea fielor individuale de instructaj - dotarea muncitorilor cu echipamentele tehnice, echipa mentului individual de protecie etc., precum i organizarea muncii conform graficului de ealonare a lucrrilor. 7.Lucrrile de baz ale instalaiei trebuie s fie executate n urmtoarea ordine; - montarea conductelor, suporilor i accesoriilor instala iei, conform prevederilor Normativului I 9-94 i a prevederilor prezentului caiet de sarcini; - efectuarea probelor hidraulice de etaneitate a instalaiilor , conform prevederilor Normativului I 9 94 , a Normativului C 56 i a prevederilor prezentului cai et de sarcini; - montarea obiectelor sanitare; - efectuarea probelor de funcionare conform prevederilor Normativului I 9 -94, a Normativului C 56 i a prevederilor prezentului caiet de sarcini; - efectuarea recepiei la terminarea lucrrilor conform HG 273 /1994. Msuri de protecie a muncii Pe perioada de execuie a lucrrilor se vor lua msuri de protecie a muncii specificate n NGPM -1996. Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii MLPAT 1993 i a Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrrile de instalaii tehnico -sanitare i de nclzire-1996. Msuri de prevenire i stingere a incendiilor Pentru perioada de execuie a lucrrilor, msurile PSI vor fi stabilite de executantul lucrrii conform Normativului de prevenire a incendiilor pe perioada executrii lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora C 300-94. Normative i standard de referin 1. Legea nr. 10 / 1995, privind calitatea n construcii; 2. HGR nr. 273 / 1994 privind aprobarea Regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii; 3. HGR nr 766 / 1997 - Hotarrea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii; 4. Ordin M.I. nr 775 / 1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire i stingere a incendiilor; 5. Ordonana G.R. privind aprarea mpotriva incendiilor nr. 60 / 1997; 6. H.G.R. nr.51 / 1992 privind unele msuri pentru activiti de prevenire i stingere a incendiilor; 7. P118 / 1999 Normativ de siguran la foc a construciilor;
96
Pag. 97
8. I9 / 1994. Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor sanitare; 9. I9 / 1 1997. Normativ pentru exploatarea instalaiilor sanitare; 10. C 56. Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora; 11. Norme generale de protecie a muncii, ediia 1996; 12. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de instalaii tehnico -sanitare i de nclzire ediia 1996. 13. STAS 1478 / 90. Instalaii sanitare. Alimentarea cu ap la construcii civile i industriale. Prescripii generale; 14. STAS 1795 -90. Instalaii sanitare. Canalizari interioare. Prescripi i fundamentale; 15. STAS 1504-85. Instalaii sanitare. Distane de amplasare a obiectelor sanitare, armturilor i accesoriilor.
97
Pag. 98
21. CAIET DE SARCINI INSTALATII TERMICE DATE GENERALE Contractorul trebuie s efectueze detaliile de lucru si sa dezvolte soluii pe baza acestui caiet de sarcini si a situatiei existente in teren. Este responsabilitatea contractorului pentru a se asigura c el a inclus n oferta sa toate elementele necesare pentru a ndeplini cerinele de performan, cerintele Caietului de sarcini, coordonarea cu lucrarile de arhitectura, cu celelalte lucrari de instalatii precum i cerintele contractului. REGLEMENTARI Instalatiile termice vor fi conforme cu urmatoarele norme si reglementari romanesti, si anume: - I13-02 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor de nclzire central - STAS 7132-86 Msuri de siguran la instalaiile de nclzire central cu ap avnd temperatura maxim de 115oC. - SR 1907-1-97 Instalaii de nclzire. Necesarul de cldur. Prescripii de calcul - SR 1907-2-97 Instalaii de nclzire. Necesarul de cldur. Temperaturi interioare convenionale de calcul - C 142-85 Instruciuni tehnice pentru executarea i recepionarea termoizolaiilor la elemetele de instalaii - C 56 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente. - P 118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, dar orice modificri sau completri la documentaia iniial vor fi fcute numai cu Beneficiarului. OBLIGAII I RSPUNDERI ALE EXECUTANILOR Asigurarea executrii lucrrilor instalaiei de nclzire i a celor auxiliare la un nivel calitativ corespunztor standardelor, prin responsabili tehnici cu execuia, atestai. Toate materialele autohtone vor fi nsoite de certificate de calitate, iar cele de import de certificat de omologare n ara noastr. Orice propunere de nlocuire trebuie motivat de antreprenor i aprobat de ctre beneficiar. Verificarea atent a documentaiei tehnice puse la dispoziie de ctre beneficiar n ceea ce privete adaptabilitatea la condiiile din teren, trasee, goluri n elementele de construcie, coordonare cu celelalte specialiti, dup care vor fi fcute observaii.
98
Pag. 99
Remedierea pe propria cheltuial a defeciunilor aprute din vina proprie , att n perioada antierului ct i n perioada de garanie stabilit conform legii. Sesizarea n termen de 24 de ore, a Inspectoratului de Stat n Construcii, Lucrri Publice, Urbanism i Amenajarea Teritoriului, n cazul producerii unor accidente tehnice n timpul execuiei lucrrilor. Respectarea riguroas a prevederilor Normativului de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora. Respectarea riguroas a prevederilor privind igiena i protecia muncii n construcii. Lucrarea trebuie executat n modul cel mai corect i complet, pentru ndeplinirea condiiilor beneficiarului, care va avea dreptul s resping orice lucrare sau material ce nu corespunde standardelor de calitate. Dup contractarea utilajelor, antreprenorul va pune la dispoziia beneficiarului documentaia tehnic de selecie i montaj obinut de la furnizor, necesar pentru verificare, avizare i ntocmirea eventualelor modificri fa de cerintele iniiale. Executantul i beneficiarul vor solicita certificate de garanie de la furnizor i agremente tehnice. Acestea vor fi prezentate comisiei de recepie. Supunerea la recepie numai a lucrrilor terminate, care corespund ntocmai documentatiei tehnice i ndeplinesc standardele de calitate. Aducerea la ndeplinire ntocmai i la termen a msurilor i hotrrilor dispuse prin acte de control sau dispoziii de antier. Respectarea cu strictee a termenelor stabilite. VERIFICAREA, DEPOZITAREA ECHIPAMENTELOR SI MANIPULAREA MATERIALELOR SI
Vor fi verificate certificatele de calitate i de omologare puse la dispoziie de furnizori. naintea punerii n oper, toate materialele, echipamentele i utilajele vor fi supuse unui control vizual, n vederea depistrii defeciunilor evidente care ar putea s le compromit tehnic i calitativ (deformri sau blocri la aparate, starea filetelor, a flanelor, funcionarea necorespunztoare a armturilor, tuuri deformate sau lips) n vederea remedierii defeciunilor. evile vor fi verificate s nu conin la interior corpuri strine i s aib o seciune constant. Materialele, piesele sau aparatele la care defeciunile constatate depesc posibilitile de remediere ale antierului, vor fi nlocuite. Toate aparatele i materialele pot fi introduse n lucrare numai dac au fost livrate cu certificate de calitate i dac n cursul depozitrii sau manipulrii i -au pstrat integritatea. n toate cazurile n care nu exist prescripii tehnice specifice se vor efectua probe directe pe antier (ex: probe de etaneitate la armturi, probe la presiune pentru corpurile de radiatoare etc.) Toate aparatele i piesele vor fi examinate de eful de echip nainte de montare. Acesta va lua msuri de curire si nlturare a eventualelor resturi de murdrie sau pete de ulei. La transport i manipulare se vor lua msuri pentru evitarea deteriorrii lor.
99
Pag. 100
O atenie deosebit va fi acordat materialelor casante sau uor def ormabile. De asemenea vor fi respectate normele de protecia muncii. Pstrarea materialelor, echipamentelor i utilajelor de instalaii de nclzire se va face n condiii care s asigure buna lor conservare n deplin siguran. Materialele i instalaiile, asupra crora condiiile atmosferice nu au practic influena nefavorabil, pot fi depozitate n aer liber, n stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate, special amenajate n acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica securit ii muncii. Materialele ce pot fi deteriorate de ageni climatici (radiatoare, armturi) se vor depozita n oproane i vor fi acoperite cu prelate sau foi de polietilen. Materialele ce se deterioreaz la umiditate sau radiaie solar (aparatura fin, instrumentele de msur i control precum i componentele instalaiilor de automatizare,tevi din PP -R) vor fi depozitate n magazii speciale, cu msuri de siguran sporite. INSTRUCTIUNI DE EXECUTIE, PSI, PROTECTIA MUNCII SI A MEDIULUI In functiune si reglarea echipamentelor se va face de catre specialistii furnizorilor care asigura asistenta tehnica ct si garantia lucrarii. Inainte de racordarea echipamentelor, instalatia se va spala de mai multe ori cu apa potabila si se va proba. Dupa racordare se va face proba de circulatie, etanseitate si presiune la presiunea maxim admisa de utilaje de 3 bari. Proba de eficienta la ncalzire se va realiza cu apa calda, urmarind ca bareria de incalzire sa functioneze si sa asigure temperatura prescrisa. La executie se vor respecta masurile de siguranta la foc. Executia lucrarilor se va face de unitati specializate, cu experienta n lucrari asemanatoare, n special pentru instalatii de climatizare. Echipamentele sosite vor avea caracteristicile tehnice conform fiselor tehnice, pentru orice nepotrivire se va sesiza beneficiarul pentru analiza. Montarea si racordarea echipamentelor la instalatii se va face n conformitate cu cartile tehnice care le nsotesc. Se vor lua masuri de siguranta a muncii la lucrari la naltime, probe, etc. Se va cere asistenta tehnica de la furnizori pentru lucrarile de montaj (n special pentru pompa de caldura, panourile solare, automatizare) si punere n functiune (reglaj). CONDUCTELE Conductele vor fi montate dup o prealabil trasar e conform traseu existent. Se vor nsemna pe perei poziiile de montaj pentru evi, att n plan vertical, ct i orizontal, pante, ramificaii, etc. Unde nu este specificat n documentaie n mod expres altceva, se va considera panta min. 2 %o, asigurnd use att golirea ct i dezaerisirea instalaiei. . Dac din condiii obiective, aceste devieri implic i o majorare a consumului de materiale, este necesar aprobarea beneficiarului. Conductele vor fi din PP-R cu insertie de aluminiu (PN 20,).Imbinarea se face prin termofuziune folosind fitinguri din PP-R sau fitinguri mixte PP-R/alama prezentind filet interior sau exterior.Punerea in opera va tine cont de prescriptiile tehnice ale furnizorului (constituie certitudine in oferirea garantiei materialelor).
100
Pag. 101
Etanarea mbinrilor filetate se va face cu materiale omologate i n lipsa altor specificaii cu fuior de cnep i miniu de plumb sau past de grafit n ulei sau cu rola de teflon. n acest caz excesul de cnep va fi ndeprtat, lsnd mbinarea perfect curat. n locurile unde este necesar o demontare ulterioar vor fi folosite mufe cu filet stnga-dreapta sau racorduri olandeze. Flanele se utilizeaz numai la racordarea utilajelor, aparatelor sau armturilor dotate cu flane n scopul uurrii demontrilor ulterioare n vederea nlocuirii sau reparaiilor. La aceste mbinri, etanarea se va face cu garnituri de carton STAS 1733/79, unse cu past de miniu de plumb ori cu past de grafit n ulei, sau cu garnituri din clingherit. Garniturile nu vor obtura seciunea de trecere a evii, iar marginea exterioar va ajunge pn la uruburi. Vor fi utilizate flane rotunde din otel, Pn. = 10, STAS 8013 -74. Prinderea flanelor se va face cu uruburi mecanice ce vor fi strnse treptat, n diagonal, operaie ce se va repeta de mai multe ori pn la strngerea definitiv. Traversrile elementelor de construcie (perei, planee) vor fi executate numai n tuburi de protecie. Spaiile dintre tuburile de protecie i conducte vor fi umplute cu materiale incombustibile (vat mineral sau material spumant). n poriunile de traversare nu se admit mbinri. Schimbrile de direcie ale conductelor se vor realiza cu fitinguri simple sau mixte. La montarea conductelor n plas pe unul sau mai multe rnduri, se va lsa spaiu suficient ntre evi sau ntre evi i elementele de construcie, pentru a permite executarea derivaiilor, manevrarea robinetelor, ca i interveniile ulterioare pentru ntreinere i reparaii. Distanele minime vor corespunde Normativului I 13/2002 i anume: Intre conducte neizolate: 3 cm. ntre conducta neizolat i peretele finit: 3 cm. ntre feele exterioare ale conductelor izolate: 4 cm. ntre faa exterioar a izolaiei i peretele finit: 4 cm. ntre flanele armturilor a dou conducte alturate: 3 cm. La conductele izolate, poziia armturilor va fi decalat astfel nct distana ntre flana armturii i conducta apropiat, sau izolaia acesteia s fie de 3 cm. Fa de instalaiile electrice i fa de instalaiile de gaze, traseele conductelor de instalaii ce conin ap vor fi montate conform Normativului I 7/91, respectiv I 6/2002 Dup montarea unei poriuni de conduct, provizoriu aceasta va fi astupat cu dopuri din lemn pentru a mpiedica ptrunderea de corpuri strine la interior (praf, buci de tencuial, etc.). Este interzis utilizarea dopurilor din hrtie sau cli, ce pot fi uor introduse din neatenie la interior i uitate.
101
Pag. 102
ARMATURI Vor fi prevzute armturi de trecere, de nchidere i reglaj, de golire, de reinere i de siguran conform listelor Cantitati de lucrari. Pot fi folosite armturi din import numai cu ndeplinirea condiiilor impuse de legislaia romneasca i omologate . Armturile vor fi pozate n condiii corespunztoare funcionrii normale, respectndu -se sensul curgerii fluidului. Montarea armturilor va fi fcut cu asigurarea unei accesibiliti uoare precum i a posibilitilor de reparare, demontare sau nlocuire. Dup montarea armturilor filetate se va proceda la curirea de excesul materialului de etanare. La montarea armturilor cu flane se va asigura paralelismul i distanele corespunztoare ntre flanele acestora i cele ale conductelor. Suprafeele de mbinare vor fi ntotdeauna verticale sau orizontale, perpendiculare pe axa conductei. Pentru respectarea acestei condiii, atunci cnd dup flan urmeaz un cot, ntre ele se intercaleaz un tronson drept. Garniturile flanelor vor fi astfel dimensionate nct s nu obtureze golul de trecere a fluidului, iar marginile s ajung pn la uruburile de strngere. Nu este permis dect utilizarea unei singure garnituri la o pereche de flane. Toate armturile vor fi montate n poziia nchis. Montarea armturilor se va face n conformitate cu prevederile Normativului I13/2002 CORPURILE DE INCALZIRE SI ACCESORII Vor fi achiziionate corpuri de nclzire numai conform specificaiei tehnice.n cazul unor modificri de tip sau caracteristici se va cere avizul beneficiarului. Inainte de montare la poziie, corpurile de incalzire vor fi probate la presiune.Pentru probarea corpurilor de nclzire de provenien strin se vor respecta indicaiile puse la dispoziie de ctre furnizor. Pozarea corpurilor de nclzire va fi paralel cu suprafaa elementului de construcie pe care este fixat, la o distant de 50 mm. Corpurile montate vor avea distana pn la pardoseal de 100 m m. n spaiile n care corpurile de nclzire sunt montate n nie n perei exteriori se recomand ca rezistena termic a pereilor din spatele corpurilor de nclzire s fie cel puin egal cu cea din cmpul normal al pereilor respectivi; pentru creterea eficientei termice se poate prevedea o plac sau folie reflectorizant, pe perete, n spatele corpurilor de nclzire. REPERARE SI ETICHETARE Toate aparatele sau mai multe elemente care constituie aparatul, vor avea etichete gravate in doua tente, rezistente, de culori diferite dupa natura circuitelor. Etichetele se vor monta pe un suport metalic si vor indica functiunea si reperul de pe schema. Toate etichetele vor fi insurubate si lipite
102

.
Pag. 103
Aparatajul inclus in tablourile electrice va fi cu grija reperat, in conformitate cu schema de principiu. Pompele, precum si distributiile generale, vor avea indicatia naturii circuitului. Circuitele hidraulice si de ventilatie vor fi reperate in culori conventionale, cu ajutorul bandelor adezive, care vor indica natura si sensul de curgere ale fluidelor, mult mai specificat in dreptul trapelor de acces, in fiecare gol accesibil, in localurile tehnice, in galeriile tehnice, in plafonul fals, etc. Reperarea se va face la fiecare 10 m, la fiecare derivatie, de o parte de alta la traversarile peretilor, planseului. Toate vanele vor avea etichete foarte solid atasate (lantisor). Etichetele vor fi din plexiglass, gravat in culori care corespund naturii circuitului. Eticheta va avea un numar indicator, conform unor coduri stabilite: circuitul caruia ii apartine functiunea sa reperarea localurilor deservite (etaj, local, cladire) toate celelalte informatii utile. Numerele vor fi indicate pe toate planurile si schemele PROBE, VERIFICARI Verificarea instalatiilor de ventilare si climatizare se face conform celor indicate in cap. 26 din I 5 98 "Normativ privi nd proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare. Aceste lucrari presupun urmatoarele etape: lucrari pregatitoare; verificarea instalatiilor; punerea in functiune a instalatiilor; probarea elementelor din instalatie; verificarea eficacitatii. Lucrari pregatitoare Lucrarile pregatitoare constau din: Examinarea atenta a instalatiei realizate; Stabilirea operatiilor de verificare; Procurarea aparatelor de masura necesare operatiilor de verificare ( anemometre,termoanemometre, microanemometre, tuburi Pitot Prandtl, termometre,psihrometre, tahometre, etc) Pregatirea fiselor de constatare. Verificarea instalatiei Pentru ca verificarea sa fie concludenta, in functie de felul instalatiei, perioada de verificare va fi: perioada rece a anului cu temperaturi exterioare sub 0C, in cazul instaltiilor de ventilare si incalzire cu aer cald; perioada calda a anului cu temperaturi exterioare de peste 20C pentru instaltiile de climatizare.
103
Pag. 104
Inainte de efectuarea masuratorilor pentru verificarea eficacitatii globale, se va verifica daca conditiile de viciere a incaperilor ventilate, legate de gradul de ocupare (numarul de persoane, cladire etc.) corespund conditiilor tehnice admise. Determinarile se vor efectua in conditiile unei desfasurari normale a activitatii (grad de ocupare a incaperilor cu persoane, grad de desfasurare a procesului de productie etc.), in zonele de activitate umana. Eficacitatea igienico-sanitara a instalatiei se va stabili prin compararea determinarilor efectuate cu instalatia in functiune si instalatia oprita. In cazul in care instalatia de ventilare-climatizare are mai multe regimuri de functionare, dupa anotimp: se va verifica eficacitatea igienico-sanitara in regimul de functionare corespunzator anotimpului in care are loc receptia; se va aprecia, prin calcule si masurari partiale, eficacitatea igienico-sanitara a instalatiei in alte anotimpuri decat cele in care s-a desfasurat receptia; daca calculele si masurarile partiale nu sunt concludente pentru aprecierea eficacitatii igienicosanitara, se vor efectua, in timp, in perioada potrivita, operatiile de masurari si verificari corespunzatoare. La verificarea eficacitatii globale se vor avea in vedere si prescriptiile art.2.1 din Normativ privind proiectarea si executarea instaltiilor de ventilare si climatizare indicativ I5-98, privind calitatea aerului exterior introdus in incaperile ventilate sau climatizate. Verificarea calitatii lucrarilor sau dispozitivelor de izolare fonica se va face cu aparate de masurare adecvate. Rezultatele probelor de verificare a eficacitatii globale a instalatiei se considera satisfacatoare daca temperaturile, vitezele si umiditatile relative ale aerului in zona de activitate se incadreaza, in functie de destinatia incaperii, in diagramele si ecuatiile de confort termic, normele igienico-sanitare sau Normele Republicane de Protectia Muncii (NRPM). DOCUMENTE DE REFERINTA Ordin 9/N/93 MLPTL - Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii Legea 10/95 - Lege privind calitatea in constructii. Legea 137/95 - Legea protectiei mediului O.M.T. 290/00 Ordinul privind admiterea tehnica a produselor/serviciilor destinate a fi utilizate in activitatile de construire, intretinere si reparare a infrastructurii feroviare si a materialului rulant, pentru transportul feroviar si cu metroul. HG 964/1998 - Aprobarea clasificatiei si a duratei normale de functionare a mijloacelor fixe; HG 766/1997 Hotararea 766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii P 118 -1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor; Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor din 1977, 1994
104
Pag. 105
STAS 11357 Masuri de siguranta contra incendiilor. Clasificarea materialelor si elementelor de constructie din punct de vedere al combustibilitatii O.G.60/1997 Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor DG PSI-001/1999 Dispozitii generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor P 130 -1999 Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor NPGM ed. 1996 Norme generale de protectia muncii ale MMPS si MS Norme specifice de securitate a muncii pentru instalatii tehnico-sanitare si de incalzire - editia MMPS-1996 si conexe (Anexa 1) Ord. MF+MLPTL nr. 1014/874-2001 Ordin privind aprobarea structurii, continuitului si modului de utilizare a Documentatiei standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de lucrari; HG 273/1994 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora; Anexa: Cartea tehnica a constructiei C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente; PC 001-97 Ghid pentru intocmirea cartii tehnice a constructiei - avizata de MLPTL cu nr. 193/23.07.1996; I 13-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala; I 13/1-2002 Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire centrala; C 300-94 Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora; C 107/3 97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor; Ghidului de performanta pentru instalatii aviz MLPAT -CTS nr18/1996; SR 1907-1-97 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Prescriptii de calcul; SR 1907-2-97 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Temperaturi interioare convetionale de calcul; STAS 6648-1-82 Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de caldura din exterior. Prescriptii fundamentale; STAS 7132-86 Masuri de siguranta la instalatiile de incalzire centrala cu apa avand temperatura maxima de 115C; STAS 12025/2 Acustica in constructii. Efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor de cladire, limite admisibile; SR 404-1:2001 Tevi de otel fara sudura laminate la cald; STAS 7656-90 Tevi de otel sudate longitudinal pentru instalatii; STAS 471-85 Fitinguri din fonta maleabila. Nomenclator; STAS 1155-80 Flanse pentru armaturi si conducte. Tipuri, presiuni si diametre nominale; STAS 1733-89 Garnituri nemetalice. Garnituri pentru suprafete de etansare plane Pn2,5; Pn6; Pn 10, Pn25, Pn40. Dimensiuni; STAS 8804/1-92 Fitinguri de otel nealiat si aliat pentru sudare cap la cap. Conditii tehnice generale; STAS 5838/6-80 Vata minerala si produse din vata minerala. Cochilii din vata minerala; STAS 7335/3-86 Protectia contra corziunii a constructiilor metalice ingropate.
105
Pag. 106
Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel STAS 7364-86 Radiatoare din fonta cu coloane libere si sectiune circulara; STAS 2028-80 Otel laminat la cald. Tabla zincata; STAS 424/91 Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale. STAS 8974/1 Fiabilitate, mentenabilitate HG 392/1994 Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii Catalog detalii tip subansambluri pentru instalatii: Volum I incalzire Caiet de sarcini instalatii termotehnice In cazul absentei reglementarilor locale, se vor respecta normele internationale IEC.
106
Pag. 107
22. CAIET DE SARCINI - INSTALATII ELECTRICE ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA GENERALITATI Contractantul va furniza materialele cerute, lucrarile, sculele, echipamentele, serviciile de administratie, inspectie, incercari si service necesare pentru o instalatie completa si functionala, precum si sisteme si servicii auxiliare in conformitate cu cerintele indicate pe planurile desenate, in listele de cantitati si in prezentul Caiet de sarcini. CERINTE GENERALE Materialele si echipa de lucru trebuie sa corespunda cerintelor din prezentul Caiet de sarcini. Toate materialele si echipamentele trebuie sa corespunda cu standardele in vigoare si trebuie sa fie potrivite conditiilor de lucru continuu intr-un mediu temperat cu temperatura ambianta cuprinsa in limitele -20oC+400C si cu unditatea relativa cuprinsa in limitele 5%...95%. Toate materialele si echipamentele trebuie sa corespunda sistemului local de alimentare cu energie. Toate lucrarile trebuie duse la bun sfarsit cu indeplinirea prevederilor Beneficiarului. STANDARDE SI NORMATIVE Toate instalatiile, materialele si echipamentele, trebuie sa corespunda cerintelor standardelor si normativelor urmatoare, ca si cu alte documente editate de Autoritati, Institutii si Organizatii, inclusiv cu referire la prezentul Caiet de sarcini, la Planurile desenate si la Listele de Cantitati, fara a limita numai la acestea: Normativele nationale din domeniul Energiei, pentru MT si JT; Standardele internationale din domeniu, adoptate ca standarde romane (SR CEI si SR ISO); Standardele europene din domeniu, adoptate ca standarde romane (SR EN); Legea 10/1995 privind calitatea in constructii in Romania; Legea 90/1996 privind protectia muncii in Romania; P118/1999 Normele Nationale din Romania privind prevenirea si stingerea incediilor; Standarde internationale (CEI), Europene (EN),Britanice (BS), Germane (DIN, VDE) acceptate in Romania. In caz de nepotriviri intre cerintele standardelor si legislatiei straine si cerintele standardelor locale, trebuie urmate cerintelor legislatiei locale din Romania. Daca intr-unul din normativele sau standardele de mai sus se dau solutii alternative si in specificatia de fata nu se identifica optiunea ceruta, atunci se va folosi cel mai durabil material si cele mai severe prescriptii pentru testele aplicate, daca Beneficiarul nu a aprobat altceva.
107
Pag. 108
DEPOZITAREA, PROTECTIA SI ORDINEA PE SANTIER Contractantul va fi pus la curent cu spatiul si posibilitatile de depozitare existente pe santier. Depozitarea echipamentelor si a materialelor in afara santierului se va face in intregime pe cheltuiala Contractantului. In cazul in care un astfel de depozit in afara santierului a fost autorizat, nu se va plati pentru depozitarea in afara santierului. Materialele si lucrarile finisate sau nefinisate pe santier trebuie protejate impotriva loviturilor, a patrunderii apei din intemperii sau impotriva altor surse de pericol. Contractantul va tine tot timpul instalatiile sale intr-o stare rezonabila de curatenie si ingrijire si va evacua din santier pe cheltuiala sa tot surplusul de materiale si lucrari provizorii imediat ce nu mai sunt necesare. La terminarea lucrarilor Contractantul va indeparta toate acoperirile provizorii, husele etc.,si va curata si indeparta petele, defectele, marcajele, etc., pentru pregatirea punerii in functiune. VERIFICARE SI RECEPTIE Toate echipamentele electrice trebuie testate. Contractantul va prevedea pe cheltuiala sa toate instrumentele, laboratorele sau alte facilitati cerute pentru astfel de teste. Dupa ce echipamentul electric si cablarea sistemului s-au terminat, Contractantul poate executa verificarile cerute pentru toate operatiile, comenzi si executie, in prezenta Beneficiarului. Orice defect aparut trebuie remediat pentru a atinge cerintele specificate in contract. TABLOURI DE JOASA TENSIUNE TABLOURI ELECTRICE DE DISTRIBUTIE DE JOASA TENSIUNE Tablourile care intra in dotarea anumitor echipamente trebuie sa corespunda cerintelor din Specificatiile (fisele) tehnice ale acestora. Carcasele trebuie sa fie de tabla de otel galvanizat de 1.7 mm grosime pentru inaltimea pana la 2 m sau 2mm grosime peste 2 m. Carcasa metalica trebuie sa fie de marimea adecvata ca sa permita circulatia libera a aerului. Vopsirea carcasei consta dintr-un strat de grund anticoroiv si email de cuptor pentru finisaj.Usile se vor deschide la 180o ,cu garnituri contra vibratilor si trebuie prevazute cu maner tip bila. Pentru tablourile din zonele accesibile publicului se vor prevedea lacate cu 3 chei. Trebuie prevazute deschideri potrivite pentru conectarea tuburilor sau jgheburilor de protectie a cablurilor, iar cablurile trebuie protejate adecvat prin presetupe la intrarea in tablouri. Barele conductoare de curent trebuie sa fie din cupru din inalta conductivitate. Barele principale de curent nu vor avea amperaj inferior separatorului sau intrerupatorul principal, dimensionate dupa STAS 7944/1974 sau BS 1433 si fixate pe izolatori de portelan sau alt material nehigroscopic omologat si distantate corespunzator. Conectorul neutru va fi din cupru cu terminale cu suruburi, egale ca numar si de acelasi calibru ca circuitele de iesire individuale. Diferitele carcase de aparate, separatoare si intrerupatoare in aer (ACB) trebuie aranjate incat sa prezinte o configuratie multietajata si vor include camere de cablare cu dimensiuni asa incat sa poata fi instalate clemele terminale si presgarniturile.
108
Pag. 109
In cablajul secundar nu trebuie admise jonctiuni cositorite de conectori, care trebuie, pe cat posibil, grupati si matisati impreuna intr-o maniera ordonata. Cu exceptia bornelor terminale primare fara sudura ale intrerupatoarelor MCB sau ale sigurantelor automate, toate terminalele trebuie sa aiba papuci presati sau papuci cositoriti corespunzator. Trebuie afisata schema circuitelor electrice pentru identificarea circuitelor individuale. Intrerupatoarele MCB si sigurantele automate trebuie asezate in siruri orizontale. Pentru bornele aparatelor MCB trebuie folosite derivatii de conductoare pentru iesirea din bare. Fiecare tablou electric de distributie trebuie sa aiba un intrerupator sau separator principal. Tablourile
de distributie trebuie prevazute cu 20% spatiu de rezerva.
APARATE DE COMUTATIE DE JOASA TENSIUNE INTRERUPATOR AUTOMAT DE JOASA TENSIUNE CU IZOLATIE IN AER Intrerupatorul automat de joasa tensiune cu izolatie in aer (ACB) trebuie sa corespunda SR EN 60947-2/1993 sau BS 4725 partea 1/97 sau echivalent. Intrerupatorul automat de joasa tensiune cu izolatie in aer (ACB), trebuie sa fie tripolar, cu acces in interiorul dulapului, cu conexiuni in spate. a) bobina de declansare b) protectie instantanee la scurtcirciut c) protectie temporizata la supracurent Contactele principale si secundare trebuie sa fie placate cu argint. Camera de stingere a arcului trebuie tratata special pentru a minimiza coroziunea si a elimina sudarea contactelor in orice conditii. Trebuie prevazute urmatoarele accesorii : bariere intre faze, indicatoare de pozitie pentru ON , OFF, TRIP, RESORT AMAT. Intrerupatorul ACB trebuie sa poate fi b locat in pozitia OFF cu lacat. Intrerupatorul automat ACB trebuie sa aiba posibilitatea de armare si destindere manuala a mecanismului cu acumulare de energie mecanica cu resorturi. Operatia de declansare trebuie sa poata fi facuta prin bobina de declansare atat manual, cat si prin protectia de suprasarcina, scurtcirciut, etc. Intrerupatorul ACB trebuie sa declansee liber, daca acesta a primit comanda de inchidere pe un defect. Intrerupatorul automat ACB trebuie sa aiba capacitatea de rupere (Icu) superioara valorii curentului de scurtcircuit pe barele din care se alimenteaza, mentionate in scheme si in Breviarul de calcul. INTERUPATOARE IN CARCASE TURNATE(MCCB) Toate partile mecanice si electrice sub tensiune, cu exceptia terminalelor trebuie montate in casete electrolitic argint/tungten fara sudare. Intreruptoarele MCCB trebuie sa fie cu declansare libera ( trip free). Mecanismul de declansare va fi cu declansare termica pentru suprasarcina 100%. Intrerupatoarele MCCB trebuie echipate cu dispozitive de protectie la suprasarcina si scurtcircuit reglabile (adjustabile) care sa asigure selectivitatea protectiei, trebuie sa aiba o caracteristica curent/timp temporizata invers proportional cu curentul. Acolo unde este specificat, se va prevedea declansator suplimentar de deschidere la un semnal de comanda.
109
Pag. 110
Toate intreruptoarele MCCB trebuie prevazute dispozitive de indicare clara la declansarea prin protectie (trip). INTRERUPTOARE MINIATURA (MCB Intreruptoarele MCB (Mini Circuit-Breaker) trebuie sa corespunda SR EN60947-2/1993, IEC898,EN60898 sau echivalent. Partile mecanice si partile electrice sub tensiune, cu exceptia terminalelor trebuie montate in casete turnate de inalta rezistenta mecanica. Contactele de sarcina trebuie sa fie pe suporti de cupru de inalta conductivitate acoperite electrolitic cu argint/tungsten, fara sudare. Declansatorul trebuie sa aiba indicate clar pozitiile ON-OFF. Intreruptoarele MCB trebuie sa fie cu declansare libera ( trip free). Mecanismul de declansare trebuie sa fie electromagnetic sau termomagnetic, scurtcircuit si compensat la variatiile de temperatura pentru a putea lucra corect la temperaturi ambiente intre -5o C+40o C si calibrate la +40o C pentru sarcina 100%. Intrerupatoarele MCB bipolare sau tripolare trebuie sa fie interblocate intern incat defectul pe o faza sa declanseze toti polii simultan. Intreruptoarele MCB pentru circuitele de iluminat si prize trebuie sa aiba caracteristica de declansare pe curba B, iar pentru circuitele de forta care alimenteaza motoare caracteristica de declansare pe curba C. CABLURILE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE CERINTELE GENERALE Toate cablurile electrice de joasa tensiune trebuie sa fi econform SR CEI 60227-1..6/1996-97 ; SR CEI 189-1/1993 si trebuie sa fie folosite in aplicatii corespunzatoare, definite in I7-2002 si PE 10795. Izolatia si mantaua PVC sau (PE) trebuie sa aiba caracteristici de intarziere la propagarea flacarii, conform SR CEI 189-1/1993 si trebuie sa fie folosite in aplicatii corespunzatoare, definite in I7-2002 si PE 107-95. Cablurile electrice trebuie sa aiba capete terminale in forme aprobate, cum ar fi papuci presati, piese din cupru cositorit, presetupe etc. Fiecare conductor de cablu trebuie sa fie identificat prin culoarea izolatiei codificata dupa SR CEI 446/1993 ; STAS 9638/1974. Invelisul exterior al cablului trebuie sa fie de culoare neagra. Cablurile electrice trebuie izolate si infasurate pe tamburi astfel incat sa fie protejate impotriva loviturilor in timpul transportului. Tamburii de cablu electric trebuie prevazute cu etichete care sa contina caracteristicile cablului,precum tensiunea, lungimea, sectiunea conductoarelor, numarul de fire, greutatea. Toate cablurile, accesorile si materialele trebuie supuse si vor raspunde satisfacator la verificari constructive, incercarea continuitatii, testul cu tensiunea marita, verificarea rezistentei de izolatie, conform standardelor.
110
Pag. 111
PROTECTII PENTRU CIRCUITELE ELCTRICE TUBURI DE PROTECTIE SI ACCESORII Tuburi de protectie si fitingurile lor trebuie sa fie din PVC (conform SR EN 922 :1996, SR EN 578 :1997, STAS 11360-89) sau din otel (conform STAS 7656-90, STAS 7933-80 sau BS4568partea 1 si 2). Tuburile din otel galvanizat trebuie sa fie filetate, sudate longitudinal, clasa 4 de protectie contra coroziunii, prin galvanizare in baie calda, atat la interior cat si la exterior. Tuburile rigide din otel si intermediare ca rigiditate, trebuie sa fie folosite in urmatoarele cazuri :unde nu este permis PVC-ul, pe portiuni verticale de protectie a cablurilor sub h=2 m. Tuburile de protectie din PVC pentru instalatiile electrice trebuie sa fie folosite la intrarea cablurilor in cladiri, sub platforme la unele subtraversari, in medii umede si trebuie sa fie din PVC rigid (IPEY). Tuburile PVC trebuie sa se utilizeze in zone corozive, atat ingropat cat si aparent. Fitingurile trebuie sa fie de clasa 4 de protectie la coroziunea, galvanizate la cald la interior si la exterior. Diametrul minim interior al tuburilor de protectie trebuie sa fie de 12,7 mm. Nu trebuie sa fie admise in instalatie teuri fixe sau cu capac de inspectare si nici vincluri. Tuburile mecanice trebuie sa aiba continuitate electrica si mecanica si sa fie permanent legate la pamant. Cablurile electrice de tensiuni si functiuni diferite trebuie sa fie instalate in tuburi diferite. JGHEABURI PENTRU CABLURI ELECTRICE Jgheburile perforate trebuie sa fie executate din tabla plina de otel conform BS 1449 sau echivalent si galvanizeaza la cald dupa perforare. Jgheaburile trebuie sa aiba margini intoarse. Grosimea metalului trebuie sa fie de 1 mm pentru latimi intre 150250 mm. Jgheaburile folosite trebuie sa aiba latimea de 50 mm sau 100 mm si trebuie sa fie distincte pentru circuitele de iluminat si prize normale, pentru circuitele de iluminat si prize de siguranta, ca si pentru circuitele de forta. Fixarile sectiunilor adiacente trebuie facute cu suruburi de otel cu cap rotund si piulite. Suporturile trebuie sa fie din tabla indoita, sa susutina greutatea jgheaburilor si a cablurilor. Jgheaburile suprapuse in mai multe straturi trebuie sa aiba cel putin 200 mm intre ele, si nu trebuie sa fie mai mult de 3 straturi. Pentru fixarea cablurilor pe jgheaburi trebuie folosite agrafe. Pe orizontala se accepta agrafe din nylon, iar pe verticala, bratari din tabla de otel galvanizat, pentru prinderea unuia sau mai multor cabluri. Jgheabul de cabluri trebuie legat la pamant cu conductor din cupru neizolat de sectiune corespunzatoare, insotind jgheaburile pe toata lungimea si fixat la intervale de 1000mm.
111
Pag. 112
CORPURI DE ILUMINAT SI LAMPI GENERALITATI Contractantul trebuie sa furnizeze si sa instaleze toate corpurile de iluminat si lampile aratate in lista Cantitate lucrari. Corpurile de iluminat trebuie cablate pana la un conector, cu conductoare omologate pentru corpuri de iluminat, pentru conexiuni corespunzatoare. Contractantul trebuie sa se asigure ca toate corpurile de iluminat sunt compatibile cu sistemul de suspendare adoptat. Tipul corpurilor de iluminat cunt compatibile cu sistemul de suspendare adoptat. Corpuri de iluminat pentru interior cum ar fi lampi cu filament de tungsten, lampi tubulare fluorescente cu descarcari, trebuie sa fie conform SR EN 60598-1/1994 ; SR EN 60598-2-2+A1/1998 sau BS 4533/1971. Daca nu e altfel specificat, toate corpurile de iluminat trebuie sa fie prevazute cu lampi. In interiorul corpurilor de iluminat trebuie sa fie folosite conductoare rezistente la 70 oC sau cabluri PVC mansonate cu materiale rezistente la temperatura. Corpuri de iluminat cu carcase metalice trebuie sa fie legate la pamant. CORPURI DE ILUMINAT TIP LUMINOBLOC PENTRU ILUMINATUL DE SIGURANTA Corpurile de iluminat pentru iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului, pentru evcuare si pentru marcarea hidrantilor trebuie sa fie de tip luminobloc trebuie sa fie realizat si omologat conform CEi 598-1 si SR EN 60598-1-1994 si trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici : - Protectie la intemperii si lovituri, avand gradul de protectie de minim IP42. - Carcasa, reflector si difuzor din material plastic fixat cu suruburi captive sau clicheti. - Lampa fluorescenta de 8W (1 buc.) - Acumulator Ni-Cd etans 3,6V/4Ah(1 buc.) pentru autonumie de 1 ora - Montajul electronic care asigura atat incarcarea acumulatorilor (12 ore) in prezenta de tensiunii de retea cat si alimentarea de la acumulatori in cazul absentei tensiunii de retea - Comutatia automata de la retea pe baterie in cazul disparitiei tensiunii retelei si revenire pe retea dupa revenirea tensiunii pe retea. - Semnalizarea incarcarii acumulatorilor prin LED - Folie adeziva pentru inscriptionarea difuzorului, cu grafica in functie de rolul fiecarei lampi, culoare alba pe fond verde - Livrare cu dibluri pentru montajul pe perete - Presetupe pentru intrare cablu electric asezate incat sa nu conduca in interior apa sau umezeala. Lampa tip luminobloc pentru iluminatul de siguranta trebuie sa lucreze in regim permanent, fiind alimentat de la acumulatori.
112
Pag. 113
23. CAIET DE SARCINI- INSTALATII CURENTI SLABI GENERALITI Antreprenorul va respecta toate normativele, prescripiile tehnice, standardele de specialitate, normele locale specifice lucrrii, chiar dac nu sunt prevazute explicit n prezentul caiet de sarcini. Lucrrile prevzute a fi executate precum i materialele utilizate la realizarea instalaiilor vor fi de cea mai bun calitate, astfel nct n final acestea s asigure performanele solicitate, necesare bunei funcionri a instalaiilor electrice de cureni slabi ale cldirii. O atenie mrit se va acorda pozrii tuburilor de protecie i a dozelor precum i a coloanelor cu prize prevzute n camere. La modul general, execuia lucrrilor se face n conformitate cu normativele, regulamentele i standardele romneti, n mod particular supunndu -se urmtoarelor: Normele tehnice de protecie impotriva incendiilor la proiectarea i realizarea construciilor i instalaiilor, indicativ P118 /99 ; Normativ privind proi ectarea i executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pn la 1000 V c.a., indicativ NP-I7-02 ; Normativ pentru proiectarea i execuia reelelor de cabluri electrice, indicativ NTE 001/08/00 ; Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice interioare de cureni slabi aferente cladirilor civile i de productie, indicativ I18/1 -01 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor de semnalizare a incendiilor i a sistemelor de alarmare contra efraciei din cldiri, indicativ I18/2-02. Legea 10/1995 Privind calitatea n construcii Metode i incercari pentru verificarea calitii execuiei lucrrilor 2.1. VERIFICRI INAINTE DE INCEPEREA LUCRRILOR La aducerea materialelor pe antier, acestea vor fi supuse unui control vizual at ent, pentru a depista eventuale deteriorri aparute n timpul transportului, depozitrii sau manipulrii. De asemenea, se verifica prospectele sau fiele tehnice, n mod special din punct de vedere al respectrii caracteristicilor tehnice ale materialelor i aparatelor. La nceperea lucrrilor de execuie propriu -zise se vor pune la dispoziia beneficiarului fiele tehnologice de execuie pentru categoriile de lucrri care au fise tehnice. Acestea trebuie s respecte legislaia tehnic n vigoare n Romania, precum i celelalte norme adiacente cum sunt normele de protecie a muncii i normele de protecie a mediului. Se va urmri ca n timpul executrii lucrrilor de construcie s se respecte: a) poziionarea golurilor de trecere prin pereti; b) poziionarea corecta a traseelor de cabluri; c) toate lucrrile de montare a instalaiei electrice se vor face numai n absena tensiunii (fr tensiune). Zona de lucru se va prelua pe baz de proces -verbal n care se va specifica n mod expres fidelitatea execuiei lucrrilor de construcii n raport cu prevederile documentaiei de execuie. n cazul depistrii
113
Pag. 114
unor deficiene, antreprenorul constructor va efectua, pe cheltuiala sa, corecturile necesare astfel nct montajul instalaiilor s se desfoare fr incidente. nainte de inceperea lucrrilor de montaj a instalaiilor electrice de cureni slabi zona de lucru se va asigura din punct de vedere al accesului numai pentru personalului autorizat i instruit n mod corespunztor. Ordinea operaiilor, incercari i verificri n timpul execuiei lucrrilor INSTALAREA SUPORTILOR DE CABLU N CLDIRE Marcarea traseelor i a poziiilor de instalare a materialelor i aparatelor respectndu -se prescripiile tehnice, n mod special cele referitoare la corelarea traseelor electrice de cureni slabi cu traseele celorlalte instalaii precum i a distanelor minime fa de acestea (conform cu normativele I7, I18 1/2001, I182/2002 i PE 107). Trebuie evitat amplasarea instalaiilor electrice de cureni slabi pe trasee comune cu acelea ale altor instalaii sau utilaje care ar putea s le pericliteze n funcionare normal sau n caz de avarie. Cand acest deziderat nu se poate respecta, instalaiile electrice se pot dispune pe trasee comune, astfel: - a) deasupra conductelor de ap, de canalizare i de gaze lichefiate; - b) sub conducte de gaze naturale i sub conductele calde (cu temperaturi peste +40 0 C). Distanele minime ce trebuie respectate n situaiile descrise mai sus, sunt indicate n normativul I7 -02, tabelul 3.1. i n normativul PE 107 tabelul 5 pentru cabluri electrice. Condiiile pentru montarea tuburilor i evilor de protecie sunt indicate n normativul I7 -02. Dintre acestea se specifica cateva, considerate ca fiind cele mai importante: - a) Nu se vor monta tuburi i evi n care sunt introduse conducte electrice cu izolaie obinuita pe suprafaa courilor, n spatele sobelor sau al corpurilor de inclzire; - b) Tuburile din PVC se pot instala aparent numai n inlimi de peste 2 m de la pardoseal; - c) Tuburile i evile se instaleaz numai pe trasee verticale sau orizontale. Se admit trasee ob lice n cazul tuburilor peste planee sau ngropate n beton precum i la traseele golurilor din planee i ale golurilor formate n panouri din beton, la turnare. Deasemenea, se admit trasee oblice n cazurile de excepie cand nu se poate altfel (de exemplu: n casa scrii); - d) n ncaperi de locuit i similare, traseele orizontale se distaneaz la cca 0,3 m de la plafon; - e) n ncperi n care n tuburi i evi poate patrunde sau se poate colecta ap de condensaie, acestea se vor monta pe trasee orizontale cu panta de 0,5... 1 % ntre doze; - f) Tuburile din PVC montate peste planee sub pardoseal se protejeaz prin acoperire cu un strat de mortar de ciment cu grosimea minim de 1 cm; - g) Se va evita montarea tuburilor i a evilor de protecie pe sau n structura de rezisten a construciilor, n caz contrar aceasta montare este permis n condiiile prevzute n normativul P100; - h) Tuburile i evile montate ngropat intr -un lit n elementul de construcie sau sub tencuial se acoper cu un strat de tencuial de minim 1 cm grosime; - i) Tuburile i evile se fixeaz pe elementele de construcie cu accesorii de montare prin care s se realizeze o prindere sigur n timp. Distanele ntre punctele de fixare pe portiuni drepte sunt indicate n normativul I7-02, tabel 5.1.4. Se prevd elemente de fixare i la 10 cm de la capetele tuburilor i curbelor, fa de doze, aparate, echipamente i derivaii;
114
Pag. 115
- j) Tuburile i evile din PVC se manevreaz n limitele de temperatur a mediului ambiant prevazute n standardele de produs. n cazul unor temperaturi sub regimul termic critic admis, se va face prenclzirea la o temperatur de +5 0 C timp de 24 ore. Condiiile pentru montarea accesoriilor pentru tuburi urmeaz condiiile impuse pentru tuburile respective. n plus, trebuie respectate urmtoarele: - a) Se vor evita mbinrile la tuburile mo ntate ingropat; - b) Se interzice mbinarea tuburilor montate nglobat n elementele de beton la turnarea acestora; - c) Se interzice mbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de construcie; - d) Curbarea tuburilor se executa cu raza interioar egal cu min. de 5...6 ori diametrul exterior al tubului la montaj aparent i egal cu min. de 10 ori diametrul tubului la montaj ingropat; - e) Dozele i cutiile de derivatie se monteaz cu prioritate pe suprafeele verticale ale elementelor de construcie; - f) Dozele de tragere a conductelor electrice de cureni slabi prin tuburi se prevd pe trasee drepte, la distana de maxim 25 m i pe trasee cu cel mult 3 curbe, la distana de maxim 15 m. Dintre condiiile de montare a conductelor i cablurilor electrice, care sunt specificate n normativele I7-02 respectiv PE-107, se menioneaz urmtoarele: - a) Se interzice executarea legturilor ntre conductoare n interiorul tuburilor sau evilor de protecie, coloanelor cu aparate, golurilor din elementele de cons trucie i trecerilor prin elementele de construcie; - b) Legturile pentru mbinri sau derivatii intre conductoare de cupru se fac prin rsucire i matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule i accesorii corespunztoare; Ordinea operaiilor este urmatoarea: - parcurgerea i marcarea traseelor de instalare a tuburilor, respectndu-se prescripiile din normative n mod special cele referitoare la corelarea traseului de tubulatur cu traseele celorlalte instalaii edilitare, precum i a distantelor minime fa de acestea; - instruirea personalului de execuie a lucrrilor; - pozarea tuburilor, instalarea dozelor, introducerea pe tub a unei ufe pentru tragerea conductorilor; - pozarea jgheabului de cablu; - verificarea execuiei lucrrilor; INSTALAREA CABLURILOR DE CURENI SLABI - identificarea traseelor de cabluri n cladire conform filelor de plan; - stabilirea i asigurarea msurilor de protecia muncii corespunztoare instalrii cablurilor; - instalarea i fixarea cablurilor cu respectarea detaliilor din planurile de execuie; - fixarea cablurilor pe poziie n punctul de montare al echipamentelor cu respectarea rezervei de cablu necesar pentru conectarea echipamentelor. - verificarea instalrii cablurilor conform filelor de plan.
115
Pag. 116
INSTALAREA ECHIPAMENTELOR Echipamente de semnalizare incendiu -instalare socluri detectoare, sirene; -formarea capetelor de cablu i conectarea lor la aparatele mentionate; -instalarea detectoarelor n socluri; -instalarea centralelor de semnalizare, alimentarea, i verificarea lor fr liniile de detectoare conectate --instalarea extensiilor i controlerelor, alimentarea i verificarea lor . -verificarea instalrii echipamentelor -conectarea liniilor de detectoare la central; -verificarea funcionrii sistemelor, incercri, msurtori i reglaje pentru punerea n funciune.
116

Caiete de Sarcini PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiete de Sarcini PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

- cu repere metalice de inventar.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

SAPE PENTRU PARDOSELI Generalitati

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.

S.C. GRUBIS PROJECTS S.R.L.