SC CAMPEADOR SRL

J06/181/2006 , RO 18467590
Bistrita, Calea Moldovei, nr. 13
Tel/Fax: 0363 401 146
E-mail: tehnic.campeador@yahoo.com

Formular nr.16

METODOLOGIE DE LUCRU

Titlu contractului:
Modernizare si extindere sediu primarie, comuna Teaca, judetul
Bistrita - Nasaud

AUTORITATEA CONTRACTANTA:
COMUNA TEACA
OFERTANT: S.C. CAMPEADOR S.R.L. + asociat S.C. - INST NISTOR S.R.L.

ELABORARE , VERIFICARE , APROBARE DOCUMENTATIE:

( Prenume , nume , semnatura , data )

ELABORAT:
Resp.asig.calit.: ing.Birsan Cornel ...................................................., 19.01.2015

VERIFICAT:
Sef santier: ing.Blaga Ioan .............................................,19.01.2015

APROBAT:
Director General: Larionesi Florin ...................., 19.01.2015

Cuprins:

I. Dispozitii Generale
II. Asigurarea Calitatii
III. Protectia Mediului
IV. Sanatate si securitate in munca si apararea impotriva incendiilor si protectia
civila
V. Metodologie de lucru
I. DISPOZITII GENERALE

Obiectul prezentei metodologii il constituie stabilirea cadrului organizatoric necesar

derularii in conditii optime a lucrarilor de realizare a obiectivului de investitii : Modernizare
si extindere sediu primarie, comuna Teaca, judetul Bistrita - Nasaud

Organizare si administrare

Asocierea S.C. Campeador S.R.L. Bistrita si S.C. Inst-Nistor S.R.L. Bistrita intruneste
toate mijloacele tehnice si organizatorice pentru executia lucrarilor de modernizare si
extindere sediu primarie.
Asocierea detine instalatii, echipamente si utilaje specifice activitatii de constructii, din
dotare proprie sau inchiriere, cea ce permite executia lucrarilor in conditii de inalta calitate.
Asocierea dispune de mijloace de transport proprii, sau in anumite cazuri va inchiria
aceste mijloace de transport pentru prevenirea blocajului de productie.
Asocierea va utiliza pentru executia lucrarilor doar materiale, semifabricate si
prefabricate atestate furnizate de producatori autorizati in acest sens.
Asocierea poate disponibiliza pentru executia lucrarii un numar optim de personal de
specialitate, conducere si control lucrari, precum si mai multe formatii de lucru complexe
specializate, cea ce va permite abordarea executiei lucrarilor in paralel si continuu pe
anumite obiecte din cadrul investitiei, sau pe faze de lucrari.

n cadrul Asocierii se practic un sistem de conducere pe baz de obiective, sistem

care presupune:
- evaluarea precis cantitativ i calitativ a resurselor
- analiza calitativ a serviciilor prestate
- analiza productivitii muncii
- analiza costurilor de producie
- evaluarea perspectivelor societii i a strategiei de viitor.

Relatia Beneficiar Antreprenor

Antreprenorul, in acest caz Asocierea Campeador~Inst-Nistor va asigura

Beneficiarului (persoanelor care-l reprezinta) accesul nelimitat la punctele de lucru, bazele
de productie, statiile de preparare a semifabricatelor in timpul executiei lucrarilor.
Beneficiarul este indreptatit sa examineze, inspecteze, masoare si sa testeze
calitatea lucrarilor executate.
Antreprenorul va transmite Beneficiarului o ntiinare de fiecare dat cnd o lucrare
este terminat i nainte ca aceasta s fie acoperit, ascuns sau ambalat pentru
depozitare sau transport.
Beneficiarul va efectua, fr ntrzieri irezonabile, examinarea, inspecia,
msurtorile sau testele necesare, sau va transmite cu promptitudine Antreprenorului o
ntiinare c nu dorete efectuarea acestor activiti.
Dac Antreprenorul omite s transmit ntiinarea, atunci, dac i cnd este solicitat de
ctre Beneficiar, va trebui s descopere lucrarea i dup aceea s efectueze remedierile i
reinstalrile necesare, toate pe cheltuiala sa.
 Relatia Antreprenor Diriginti de santier

Antreprenorul va asigura si va intretine pe spezele sale, in incinta Organizarii de

santier un spatiu destinat Dirigentelui de Santier (Inginerului) si personalului acestuia.
Dirigintele de santier va avea acces nelimitat la lucrarile executate precum si la
cercetarea tuturor documentelor intocmite sau emise de catre Antreprenor.

II. ASIGURAREA CALITATII

Societatea va intocmi si implementa un sistem de asigurare si control al calitatii care sa

acopere toate aspectele contractului , pe toata durata contractului. Sistemul va fi in
conformitate cu prevederile standardului SR EN ISO 9001
Lucrarile vor fi supravegheate si coordonate de catre Responsabilul Tehnic cu
Executia impreuna cu Responsabilul Asigurare Calitate.
Verificarea calitatii materialelor de constructii, a semifabricatelor si prefabricatelor va fi
facuta de catre personalul Laboratorului de Incercari in Constructii al Societatii Lucrari
Drumuri si Poduri S.A. Bistrita
Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele introduce in lucrare vor fi
obligatoriu insotite de certificate de calitate / declaratii de conformitate si buletine de
analiza.
Verificarea materialelor si in teren a lucrarilor se va face in conformitate cu prevederile
Planului Control Calitate / Plan Control Calitate, Verificari si Incercari.
Pentru executia lucrarilor se vor asigura instalatii, echipamente, resurse umane si
materiale performante in concordanta cu prevederile proiectului tehnic.
Urmarirea respectarii conditiilor de calitate se va face de catre personal tehnic atestat (
R.T.E. , R.A.Q, sef laborator).
Controlul calitatii executiei pe santier se va face prin verificari in urmatoarele etape :
- inainte de inceperea executarii lucrarilor;
- pe parcursul executiei lucrarilor;
- la terminarea lucrarilor.
Verificarea excutiei lucrarilor se va face sub raportul incadrarii in conditiile
dimensionale si de calitate prevazute de proiectul tehnic de executie si de reglementarile
tehnice in vigoare.
Verificarea calitatii lucrarilor executate se va face prin :
- constatarea existentei si examinarea documentelor de atestare a calitatii
materialelor utilizate si a conformitatii acestora cu prevederile proiectului si a
prescriptiilor tehnice in vigoare, precum si a agrementelor tehnice pentru produse
noi ;
- examinarea vizuala si prin masurare a elementelor componente ale lucrarii din
punct de vedere a pozitiei, formelor, dimensiunilor si a celorlalte conditii de
calitate, inclusiv incadrarea in limitele abaterilor admisibile ;
- verificari si determinari de laborator pe materiale si semifabricate incluse in opera.
III. PROTECTIA MEDIULUI

Asocierea Campeador~Inst-Nistor va pregati, daca se impune, pentru a putea

raspunde eventualelor efecte de impact asupra mediului, provenite sau generate de
executia lucrarilor, un Plan de Management al Mediului (PMP) care va cuprinde toate
actiunile de remediere considerate a fi necesar de implementat pe durata executiei
lucrarilor. Acest plan va cuprinde printre altele informatii referitoare la programul de
lucru, controlul apelor uzate, nivelul de zgomot, mirosurile neplacute, curatenia
drumurilor exterioare in zonele de intersectie cu cele de pe amplasament, curatenia pe
amplasament, s.a.
In timpul executie lucrarilor de constructii Antreprenorul va respecta legile si
normativele in vigoare privind protectia mediului.

IV. SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA SI APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR

SI PROTECTIA CIVILA.
In timpul executarii lucrarilor de constructii personalul Asocierii Campeador~Inst-
Nistor va respecta in totalitate prevederile normativelor, standardelor si a legislatiei in
vigoare privind aspectele legat de sanatatea si securitatea in munca si apararea impotriva
incendiilor si protectiei civile.
Orice actiune daunatoare imputabila antreprenorului va fi solutionata de acesta pe
proprie raspundere si cheltuiala.

VI. METOLOGIE DE LUCRU

Avandu-se in vedere specificul lucrarilor, executia lucrarilor de constructie se va realiza

tinandu-se cont de un flux de lucru optim si ergonomic pentru asigurarea realizarii in bune
conditii a investitiei, pe faze de lucru si procese specifice.
Executia lucrarilor se va face in conformitate cu prevederile proiectului, caietelor de
sarcini, a tehnologiilor de executie specifice si a normativelor in vigoare.
Abordarea lucrarilor pe categorii se va realiza si in paralel prin asigurarea cu personal
de specialitate, utilaje de constructii si mijloace de transport specifice lucrarilor.
Asigurarea cu materiale de constructii se va face de la producatori si furnizori
autorizati/atestati.
Procesele tehnologice se vor adopta functie de categoriile de lucrari pe subcapitole
prevazute prin proiectul tehnic si si devizele oferta.
Lucrarile de constructii propuse sunt structurate pe categorii, procese de lucru si
tehnologii de executie de flux care sunt in consens cu graficul de executie.
Lucrarile de constructii montaj se vor executa in sistem manual si mecanizat functie de
procesul de lucru abordat.

Fluxul tehnologic de executie va consta in :

- Efectuarea lucrarilor de demolare, desfaceri si demontare ;
- Executia lucrarilor de consolidare la cladirea existenta ;
- Executia lucrarilor de extindere pe orizontala si verticala (turnare betoane, zidarie,
sarpanta si invelitoare );
- Executia lucrarilor de finisaje ;
 - Executia lucrarilor de montare tamplarie ;
- Executia lucrarilor de instalatii electrice ;
- Executia lucrarilor de instalatii termice ;
- Executia lucrarilor de instalatii sanitare ;
- Lucrari de sistematizare exterioara.
Executia lucrarilor se va face in flux continuu si in paralel, echipele de lucru
specializate pe categorii de lucrari putand sa abordeze tronsoane de constructie diferite.

Tehnologii de executie - metodologie

Metodologia de lucru a lucrarilor de constructii va fi in conformitate cu prevederile

proiectului tehnic, a caietelor de sarcini, a procedurilor tehnice de executie si a tuturor
standardelor si normativelor in vigoare.

METODOLOGIE DETALIATA PROPUSA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DE :

Modernizare si extindere sediu primarie, comuna Teaca, jud.Bistrita-Nasaud

PREDARE AMPLASAMENT SI TRASARE LUCRARI

Predarea ampasamentului
n cadrul predarii amplasamentului:
- se vor verifica documentele necesare pentru lucrarea ce urmeaza sa fie executata ( dispozitia de
incepere a lucrarii, autorizatia de construire, autorizatia de sapatura si proiectul tehnic);
- se va ncheia PV de predare-primire a amplasamentului, ntre beneficiar i firma agreata care va
executa lucrarea.
La predarea primirea amplasamentului vor participa in mod obligatoriu:
- reprezentantul autorizat al beneficiarului;
- reprezentantul autorizat al constructorului;
- proiectantul , dupa caz
- si alte persoane abilitate sau autorizate implicate in realizarea proiectului.

Trasare lucrari

Aplicarea pe teren a proiectelor de constructii in vederea executiei necesita efectuarea de lucrari topografice de
birou si in teren care se desfasoara in urmatoarea succesiune:
- proiectarea trasarii;
- pregatirea topografica a proiectului;
- predarea-primirea amplasamentului si a bornelor de reper;
- trasarea in teren a axelor constructiilor, a contururilor obiectivelor, a detaliilor in timpul executiei;
- efectuarea de masuratori la montarea elementelor de constructii;
- verificarea lucrarilor de trasare a constructiilor pe teren.
Proiectul de executie trebuie sa cuprinda obligatoriu documentatia topografica de baza folosita la intocmirea
retelelor topografice cit si scheme de sprijin pentru trasare sau bazele de trasare,masuratorile pe teren ale bazei de
trasare,bornarea si semnalizarea punctelor.
Schemele de trasare mai cuprind:
- elementele care trebuiesc trasate de catre executant;
- cum se executa trasarea;
- precizia trasarii;
- instrumentele si aparatele auxiliare folosite la trasare si masurarile speciale legate de verificarea lor;
- cind se incepe si cind se termina trasarea;
- controlul trasarii;
- receptia trasarii si predarea punctelor trasate;
- materializarea si semnalizarea punctelor;
-alte masuri.
In cazul in care proiectul de executie nu contine toate elementele geometrice necesare trasarii sau daca solutiile
din proiect nu se pot aplica pe teren se ia legatura cu proiectantul pentru stabilirea solutiilor de proiectare.
Lucrarile de trasare incep dupa faza de predare-primere a amplasamentului si a bornelor de reper la care participa si
beneficiarul si proiectantul. Din partea santierului executant participa seful de santier sau reprezentantul acestuia
impreuna cu topograful santierului.
Faza se incheie cu completarea procesului verbal de predare-primire a amplasamentului si a bornelor de reper.
Trasarea efectiva pe teren a constructiilor se executa de topograful santierului si consta in transpunerea pe teren a
elementelor geometrice din proiect.
Aplicarea pe teren a retelei de trasare se face prin metode care asigura precizia necesare folosind punctele retelei
topografice existente. Punctele retelei de trasare se materializeaza pe teren prin marci si repere.
Conservarea marcilor si reperelor de trasare revine beneficiarului si executantului pe timpul lucrarilor. Materializarea pe
teren a punctelor si a axelor de trasare sau a punctelor ajutatoare se face prin stilpi,picheti sau marcaje pe elemente ale
constructiilor invecinate conform instructiunilor date de proiectant.
Lucrarile de trasare se verifica daca se incadreaza in tolerantele inscrise in proiect.
La verificare participa beneficiarul cu proiectantul si se incheie proces verbal de trasare.
Pentru lucrarile de trasare se utilizeaza urmatoarele aparate:
- un dublu decimetru pliant;
- o ruleta de 5 m lungime;
- o ruleta de 10 m lungime;
- o ruleta de 50 m lungime;
- o stadie(mira) topografica;
- teodolit (Zeiss Jena Theo 020B);
- nivela.
Lucrarile de trasare se fac cu instrumente si aparate topografice verificate si etalonate. Lucrarile de trasare se executa cu
un tehnician topograf si cu unul sau doi muncitori. Pentru a asigura certitudinea executiei lucrarilor de trasare conform
cerintelor din proiect sint necesare urmatoarele criterii:
- verificarea, rectificarea si etalonarea periodic a instrumentelor si aparatelor topografice;
- respectarea cerintelor proiectului de executie;
- respectarea prevederilor prezentei instructiuni;
-se interzice folosirea lucrarilor de trasare nereceptionate.
Trasarea
Operatiile de trasare si de materializare a axelor constructiei reprezinta prima etapa a lucrarilor pregatitoare pentru
executarea fundatiilor. Trasarea pe teren a lucrrilor se face dup executarea curirii i a nivelrii terenului. Trasarea pe
teren cuprinde fixarea pozitiei constructiilor pe amplasamente proiectate i marcarea fiecrei construcii, conform
proiectului de execuie.
Toate lucrrile de trasare se vor executa de ctre constructor prin topometrul antierului, pe baza reperelor de trasare,
conform planului de trasare ntocmit de proiectant. Reperii de trasare se predau pe teren constructorului de ctre
reprezentana proiectantului n prezena clientului, pe baza unui proces verbal. Recepia lucrrilor de trasare se face de
ctre client, n prezena constructorului i proiectantului.
Etapele de trasare pe teren sunt urmtoarele:
- identificarea bornelor topo existente i crearea unei reele de sprijin n zon
- trasarea axelor proiectate
- materializarea pe teren a axelor proiectate cu ajutorul ruilor
- amplasarea de rui martori la punctele caracteristice
- ntocmirea de schie topograflce, care s permit regsirea rapid a ruilor.
Inainte de a se trece la operatia de trasare a axelor si a contururilor gropilor de fundatie se face receptia prin verificarea
privind:
- retele de sprijin ce au servit la realizarea bazelor si retelelor de trasare
- retetele topografice indicate in reteaua de sprijin din planul de amplasare
La baza acestor operatii se afla proiectul de executie al constructiei care trebuie sa asigure:
- planul de amplasament cu pozitionarea constructiilor existente si celor noi
- puncte de referinta din nivelmentul geodezic de precizie al tarii
- borne de reper ce vor servi ca puncte de referinta in cadrul operatiilor de trasare generala sau la obiecte;
- planul general de sapatura, cu indicarea sapaturilor a cotelor de nivel, a distantelor dintre sapator, a pantelor taluzelor
- planul general de fundatii cu indicarea tipurilor, pozitionare,cote de nivel,distante
Metoda de trasare folosita trebuie astfel aleasa incit sa corespunda gradului de precizie cerut constructiei respective.
Materializarea axelor principale ale constructiei se realizeaza prin:
- implantarea de borne utilizabile pe intreaga durata a executiei constructiei
- executarea de imprejmuiri special proiectate.

LUCRARI DE DEMOLARE/DEFACERI/DEMONTARI

Contractorul va propune o metod de demolare astfel nct, n cazul structurilor parial demolabile, structura ce va
rmne s nu fie afectat. Contractorul va lua toate precauiile necesare pentru a asigura stabilitatea structurii ce nu se
demoleaz, prin metode ce vor fi supuse aprobrii Beneficiarului.
n cazul n care lucrrile de demolare nu pot fi executate n siguran dintr-o parte a structurii, se vor folosi platforme de
lucru. Structura se va demola, n general, n ordinea invers construirii acesteia. Elementele structurilor metalice sau de
beton armat se vor desface/tia la dimensiuni potrivite avnd n vedere greutatea i mrimea acestor elemente care cad.
Molozul se va lsa s cad liber doar n cazul n care nu pericliteaz i nu pune n pericol zonele nvecinate.
Vor fi folosite echipamente adecvate pentru susineri temporare ale elementelor de rezisten n timpul desfacerii/deitrii
acestora.
n cazul plcilor cu o singur deschidere, acestea vor fi tiate n fsii paralele cu direcia principal de armare i demolate
fie cu fie.
n general, lucrrile de demolare trebuie s nceap prin ndeprtarea a ct mai mult din ncrcrile moarte, pe ct posibil
fr a afecta mai nti elemente principale de rezisten. Lucrrile temporare (sprijinirile) s fie executate astfel nct s
suporte ncrcrile cerute n cele mai defavorabile situaii. Seciunile ce se demoleaz s fie sprijinite de utilaje de
ridicare corespunztoare i apoi tiate i lsate pe sol control.
nainte de nceperea lucrrilor de demolare, conductorul lucrrii va lua urmtoarele msuri:
a. va mprejmui construcia ce urmeaz a fi demolat, iar la punctele de acces spre locul de demolare va pune placarde
de avertizare;
b. va afia placarde de interzicere a accesului persoanelor strine pe teritoriul antierului;
c. va ntrerupe legturile conductelor reelelor de ap, gaze, electricitate, termicitate i canalizare, lund msuri pentru a
nu fi deteriorate;
d.va lua msurile indicate contra prbuirii posibile a diferitelor pri ale construciei ce se demoleaz.
Demolarea prilor componente ale cldirilor trebuie astfel executat, nct demolarea unei pri din cldire sau a unui
element de construcie s nu atrag prbuirea neprevzut a altei pri sau altui element.

LUCRARI DE TERASAMENTE executarea sapaturilor si umpluturilor

La executarea spturilor pentru fundaii trebuie s se aib n vedere urmtoarele:

- meninerea echilibrului natural al terenului n jurul gropii de fundaie sau n jurul fundaiilor existente pe o distan
suficient, astfel nct s nu se pericliteze instalaiile i construciile nvecinate;
- cnd turnarea betonului n fundaie nu se face imediat dup executarea spturii, n terenurile sensibile la aciunea
apei, sptura va fi oprit la o cot mai ridicat dect cota final pentru a mpiedica modificarea caracteristicilor fizico-
mecanice ale terenului de sub talpa fundaiei.
Necesitatea sprijinirii pereilor spturilor de fundaie se va stabili innd seama de adncimea spturii, natura,
omogenitatea, stratificaia, coeziunea, gradul de fisurare i umiditatea terenului, regimul de curgere a apelor subterane,
condiiile meteorologice i climatice din perioada de execuie a lucrrilor de terasamente, tehnologia de execuie
adoptat etc.
n cazul cnd n aceeai incint se execut mai multe construcii apropiate, atacarea lucrrilor se va face astfel inct s
se asigure executarea fundaiilor ncepnd cu cele situate la adncimea cea mai mare, iar spturile s nu influeneze
construciile sau instalaiile executate anterior i s nu afecteze terenul de fundare al viitoarelor lucrri nvecinate (fundaii
de maini etc.).
Spturile de lungimi mari pentru fundaii se vor organiza astfel inct, n orice faz a lucrului, fundul spturii s fie
nclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectrii apelor n timpul execuiei.
Se va avea n vedere ca lucrrile de epuismente s nu produc modificri ale stabilitii masivelor de
pmnt din zona lor de influen, sau daune datorit afluierilor de sub instalaiile, construciile i elementele de
construcie nvecinate.
Nu se vor amplasa puurile de colectare, n vederea drenrii terenului, sub talpa fundaiilor construciilor sau a unor
maini sau instalaii grele.
Spturile ce se execut cu excavatoare nu trebuie s depeasc, n nici un caz, profilul proiectat al spturii. n acest
scop sptura se va opri cu 20-30 cm deasupra cotei profilului spturii, diferena executndu-se cu alte utilaje mecanice
de finisare (buldozere, gredere) sau manual.
Dimensiunile n plan, cotele i gradul de planitate sau prelucrare a suprafeelor spturilor vor asigura condiiile
tehnologice, de securitate a muncii i calitate a lucrrilor n conformitate cu legislaia n vigoare.
n cazul terenurilor nesensibile la aciunea apei (pietriuri, terenuri stncoase etc.), lucrrile de sptur se execut de la
nceput pn la cota prevzut n proiect.
n cazul terenurilor sensibile la aciunea apei sptura de fundaie se va opri la un nivel superior cotei prevzute n
proiect, astfel:
- pentru nisipuri fine 0,20...0,30 m;
- pentru pmnturile argiloase 0,15...0,25 m;
- pentru pmnturile sensibile la umezire 0,40...0,50 m.
Sparea i finisarea acestui strat se va face imediat nainte de nceperea execuiei fundaiei.
Dac pe fundul gropii la cota de fundare apar crpturi n teren, msurile necesare n vederea fundrii se vor stabili de
ctre proiectant.
n cazul unei umeziri superficiale, datorit precipitaiilor atmosferice neprevzute, fundul gropii de fundaie trebuie lsat
s se zvnte nainte de nceperea lucrrilor de executare a fundaiei (betonare), iar dac umezirea este puternic se va
ndeprta stratul de noroi.
n cazul executrii de spturi lng construcii existente sau n curs de execuie, se vor prevedea prin proiect msuri
speciale pentru asigurarea stabilitii acestora (sprijinirea fundaiilor sau construciilor existente, subzidiri n cazul unor
spturi mai adnci etc.).
 Umpluturile din pmnturi loessoide, pmnturi coezive compactate cu maiul greu i pmnturi necoezive compactate
prin vibrare se vor executa conform "Normativului privind mbuntirea terenurilor de fundare slabe prin procedee
mecanice" indicativ C 29-85.
Inainte de executarea umpluturilor este obligatorie ndeprtarea stratului de pmnt vegetal, iar suprafaa rezultat va fi
amenajat cu pante de 1,0-1,5 % pentru a asigura scurgerea apelor din precipitaii.
Cnd nclinarea terenului este mai mare de 1 : 3 se vor executa trepte de nfrire a umpluturii cu stratul de baz.
Umiditatea pmntului pus n oper va fi ct mai aproape de umiditatea optim de compactare, admindu-se variaii de
2 %.
Umpluturile din pmnturi coezive compactate prin cilindrare se vor efectua n straturi nivelate, avnd grosimi uniforme
stabilite iniial prin compactri de prob, astfel nct s se realizeze gradul de compactare prescris, pe ntreaga grosime
i suprafa, printr-un numr corespunztor de treceri succesive.
Umpluturile ntre fundaii i la exteriorul cldirilor pn la cota prevzut n proiect se vor executa dup decofrarea
fundaiilor.

EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON, BETON ARMAT (cofrare, armare, turnare betoane)

Cofraje

Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a1) sa asigure obtinerea formei, dimensiunile si gradului de finisare, prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a
fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile conform anexei 3 din NE 012/99.
Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje, gata confectionate sunt:
- lungime +/- 4 mm.
- latime +/- 3 mm.
- grosime +/- 3 mm.
a2) Cofrajele sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment,
b) Sa fie stabile si rezist., sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie,
c) Sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita, fara a se degrada elementele de beton cofrate sau
componentele cofrajelor si sustinerilor.
d) Sa permita la decofrare o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza.
Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje, acestea se ung cu agenti de decofrare pe fetele care vin in
contact cu betonul, dupa curatirea prealabila si inainte de fiecare folosire.
Agentii de decofrare trebuie sa nu pateze betonul, sa nu corodeze betonul si cofragul, sa se aplice usor, sa-si
pastreze proprietatile neschimbate in conditiile climatice de executie a lucrarilor.
Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se v-a face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea
lor (umezire, murdarire, putrezire, ruginire). Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant, sau depozitarea altor
materiale, pe stivele de panouri de cofraje.
Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curati si pregati suprafetele de beton care vor veni
in contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia armaturilor, legarea lor si corecta inadire.
Montarea cofrajelor
Montarea cofrajelor cuprinde urmatoarele operatii:
trasarea pozitiei cofrajelor,
asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor,
verificarea si corectarea pozitiei panourilor,
incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
Controlul si receptia lucrarilor de cofraje
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate astfel:
- preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri,
- in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare al elementelor,
- final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in Registrul de procese-verbale de receptie calitativa a lucrarilor
cod 9. 14 -100.
Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton si beton armat constituie in majoritate lucrari care devin ascunse,
astfel incat verificarea calitatii acestora trebuie sa fie consemnata in Registrul de procese-verbale pentru verificarea
calitatii lucrarilor ce devin ascunse incheiate intre delegatii beneficiarului si constructorului.In cazul fazelor determinante
este obligatorie convocarea si participarea delegatului Insectiei e Stat in Constructii si a proiectantului.
Nu se admite trecerea la o noua faza de executie, inainte de incheierea procesului-verbal, referitor la faza precedenta,
daca aceasta urmeaza sa devina lucrarea ascunsa. Daca se constata, neconcordante fata de proiect sau prevederile
prescriptiilor tehnice, se vor stabili si consemna masurile necesare de remediere.
La terminarea executarii sapaturilor pentru fundatii se v-a verifica, in raport cu prevederile proiectului, pozitia in plan,
dimensiunile fundatiilor.
Cu privire la verificarea cotei de fundare si a naturii terenului se vor intocmi procese-verbale distincte.
Dupa executarea cofrajelor se v-a verifica:
a) alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;
b) incheierea corecta a elementelor cofrajelor;
 c) dimensiunile interioare ale cofrajelor, in raport cu cele ale elementelor care urmeaza a se betona;
d) pozitia cofrajelor, in raport cu cele ale elementelor care urmeaza a se betona;
e) pozitia golurilor;
Dupa montarea armaturilor se v-a verifica:
a) numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii;
b) distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare;
c) lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna
ulterior;
d) pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor;
e) calitatea sudurilor;
f) numarul si calitatea legaturilor dintre bare;
g) dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii;
h) modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia;
pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.
In cursul betonarii elementelor de constructii se vor verifica:
datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund comenzii si nu s-a depasit durata admisa la transport;
conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte;
se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe, conform prevederilor din normativul NE 012/99.
sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinerea pozitiei armaturilor, dimensiunilor si formei cofrajelor;
se aplica corespunzator masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat.
In condica de betoane se v-a completa formularul.
Armarea betonului
Livrarea otelului beton se face insotita de certificate de calitate.
In cazul in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata sa transmita certificate de
garantie corespunzatoare loturilor pe care le livreaza.
Otelurile pentru armaturi trebuie safie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si dotate
corespunzator astfel incat sa se asigure:
- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului;
- asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa ce s-a facut receptionarea calitativa a cofrajelor. Fasonarea
armaturilor se face dupa o prealabila curatire
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor se face strict dupa prevederile proiectului.
Se recomanda, sa nu se C.fasoneze armaturile la temperaturi sub 10
Conform normativului NE 012/99, abaterile limita la armaturi pentru betonul armat sunt:
La lungimea segmentelor barei fasonate si la lungimea totala din proiect:
- sub 1 m +/- 5 mm.
- intre 1 10 +/- 20 mm.
- peste 10 m +/- 30 mm.
Distanta intre axele barelor:
- la placi +/- 5 mm.
- intre etrieri +/- 10 mm.
La grosimea stratului de protectie:
- la placi +/- 2 mm.
- la grinzi +/- 3 mm.
Legarea armaturilor
Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure mentinerea acestora in timpul
turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre).
Se vor prevedea:
cel putin doi distantieri la fiecare m de plasa radier sau cuzinet
cel putin un distantier intre randurile de armaturi la fiecare 2 ml. de grinda in zona cu armaturi pe doua sau pe mai
multe randuri,
Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor, se vor folosi capre din otel beton, sprijinite
pe armatura inferioara sau pe distantieri si dispus intre ele la distanta de maximum 1 m. (1 buc/m) in camp, respectiv de
maximum 50 cm 4 buc/m) in zonele de consola.Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor de otel beton.
Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi cu sarma de armatura
elementului, sau vor fi fixate de cofraj, astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in tot timpul turnarii betonului.
La incrucisari, barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin legaruri de sarma neagra sau prin sudura electrica prin
puncte.
Cand legarea se face cu sarma, se vor utiliza doua fire de sarma de 1-1,5 mm.
Retelele de armaturi din placi si din pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe
intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor, vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri (in sah). La grinzi si
stalpi, vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor, sau cu ciocurile agrafelor. Restul incrucisarilor
acestor bare, cu portiunile drepte ale etrierilor, pot fi
legate numai in sah (cel putin din 2 in 2). Barele inclinate vor fi legate, in mod obligatoriu de primii etrieri cu care se
 incruciseaza. Etrierii si agrafele montate inclinat fata de armaturile longitudinale se vor lega de toate barele cu care se
incruciseaza.
Tolerante de executie
Abaterile limita admise la fasonarea si montarea armaturilor sunt:
+/- 5 mm. pentru armaturile mai mici de 1 m din fundatii, pereti, stalpi, grinzi, placi.
+/- 20 mm pentru armaturile de lungime intre 1 10 m din fundatii, pereti, stalpi, grinzi, placi,
+/- 30 mm pentru armaturile de lungime mai mare de 10 m din fundatii, pereti, grinzi, placi, stalpi.
+/- 3 d la lungimea de petrecere la inadiri prin sudare.
Daca prin proiect se prevad abateri mai mici, se vor respecta acestea.
Plase sudate
Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite, fara contact direct cu pamantul, pe loturi de aceleasi tipuri si notate
corespunzator.
Incarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se v-a face cu grija, evitandu-se izbirile si deformarea lor sau
desfacerea sudurii.
In cazul in care, plasele sunt acoperite cu rugina, aceasta se v-a inlatura prin periere in cel putin 5 zone de cate
minimum 20 cm, pentru fiecare bara care intra in alcatuirea plasei, zonele de indepartare a ruginei vor fi cat mai uniform
distribuite in lungul barei.
Innadirea barelor se face in conformitate cu prevederile proiectului.
Stratul de acoperire
Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor va respecta prevederile proiectelor de executie cu abateri de 2 -
+4 mm, cand in proiect nu se indica grosimea stratului de acoperire, se vor respecta prevederile din normativul NE
012/99 si anume:
25 mm pentru grinzi cu inaltimea > 250 mm;
25 mm pentru stalpi;
35 mm pentru fundatii cu strat de egalizare (armatura inferioara);
50 mm pentru fundatii, stalpi, grinzi in contact cu pamantul;
15 mm pentru etrieri sau armaturi transversale din carcase sudate.
Inlocuirea armaturilor cu bare, din alt tip de otel decat cel prevazut in proiect, se v-a efectua numai cu avizul
proiectantului sau pe baza datelor precizate in proiect.
Betonul
Prepararea betonului este indicat sa se faca in statii centralizate.
Betonul trebuie pus in lucrare in maxim 15 min., de la aducerea lui la punctul de lucru.
Este recomandat, ca betonarea sa se execute fara intrerupere.
La placi restul de lucru va fi paralel cu armatura de rezistenta sau cu latura cea mai mica si situata intre 1/5 si 1/3 din
deschidere.
In cazul depasirii timpului de 2 ore de la preparare pana la punerea in opera trebuie luate masuri suplimentare de
curatire a rostului, indepartarea betonului ce nu a fost bine compactat si a pojghitei de lapte de ciment.
Reguli generale de betonare
Lucrarile de betonare se vor face sub suprav. stricta a sefului punctului de lucru.
Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in maxim 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare, se admite un interval de
maximum 3o minute numai in cazurile in care durata transportului este mai mica de o ora.
La turnarea betonului trebuie respectat:
cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi udate cu apa cu trei
ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata;
suprafetele de beton turnat anterior si intarit care vor veni in contact cu betonul proaspat sunt curatate de pojghita de
lapte de ciment, nu prezinta zone necompactate sau segregate si au rugozitatea necesara asigurarii unei bune
legaturi intre cele doua betoane;
in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat acestea sa se
acumuleze in zonele care urmeaza a se betona, din mijlocul de transport descarcarea betonului se face in bene,
pompe, jgheaburi sau direct in lucrari;
- daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de lucrabilitate admise, sau prezinta
segregari, va fi refuzat fiind interzisa punerea lui in lucrare;
inaltimea de cadre libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m, in cazul elementelor cu latime de maxim 1
1,5 m.
betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de 50
cm inaltime si turnarea inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior;
se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta daca totusi se
vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii;
se va urmari cu atentie inglobarea completa a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de acoperire, conform
proiectului;
nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a vibratorului;
in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a
betonului cu sipci sau vergele de otel,concomitent cu vibrarea lui;
 se va urmari comp. si ment. pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luandu-se masuri operative de
remediere in cazul unor deplasari sau cedari;
circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine, astfel rezemate incat sa nu
modifice pozitia armaturii, este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat;
betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect;
durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la
reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; aceasta durata se va considera de
2 ore de la prepararea betonului, in cazul cimenturilor cu adausuri si respectiv 1,5 ore, in cazul cimenturilor fara
adaos;
betonarea elementelor de fundatii din beton armat se v-a face pe un strat de egalizare de 5 cm grosime;
betonarea grinzilor si a placilor se va face cu resp. urm. precizari suplimentare;
turnarea grinzilor si a placilor va incepe dupa 1.2 ore de la terminarea turnarii stalpilor sau a peretilor
pe care reazema;
grinzile si placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp; se admite creerea unui rost de lucru la
1/5.1/3 din deschiderea placii si turnarea ulterioara a acestuia;
Rosturile seismice ce se vor practica intre tronsoanele cladirilor vor fi de 3cm grosime si vor fi pe toata inaltimea
constructiei , tratate cu polistiren expandat.

Compactarea betonului
Compactarea mecanica a betonului se v-a face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel cu ciocanirea cofrajelor) in urmatoarele
cazuri:
introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor si nu se pote aplica eficient vibrarea
externa;
intreruperea funct.vibratorului (defectiune, intrerupere de curent electric, etc) caz in care betonarea trebuie sa se
continuie pana la pozitia coresp. unui rost;
vibrarea interna este principalul procedeu de compactare a betoanelor monolite.
Durata de vibrare optima se situeaza intre minim 5 sec si 30 sec. in functie de lucrabilitatea betonului si tipul vibratorului
utilizat.
Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat, sunt urmatoarele:
betonul nu se mai taseaza;
suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului;
Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este maximun 1,0 m reducandu-se in
functie de caracteristicile sectiunii si desimea armaturilor;
Grosimea stratului de beton supus vibrarii, trebuie sa nu depaseasca din lungimea capului vibrator (buteliei)
la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda 5-15 cm in stratul compactat anterior.
VIBRAREA de adancime optima se sit. intre durata min. de 5 sec. si durata max. de 30 sec., in functie de
lucrabilitatea betonului si tipul de vibrator utilizat.
Vibrarea de suprafata se foloseste in cazul placilor de beton, durata vibrarii se recomanda a fi de 30- 60 sec.

Rosturi de lucru la betonare

In masura in care, este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizandu-se executia astfel incat betonarea sa se faca
fara intrerupere pe nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare;
La stabilirea pozitiei rostului de lucru se vor respecta urmatoarele reguli;
la stalpi se vor prevedea rosturi numai la baza;
in cazul unor tehnologii speciale se admit rosturi la 3-5 cm sub grinda sau placa. La grinzi daca din motive
justificative nu se poate evita intreruperea, aceasta se va face in regiunea de moment minim zona fierului ridicat;
in cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa la 3-5 cm sub nivelul inferior al placii;
Rosturile de lucru vor fi realizate tinandu-se seama de urmatoarele reguli:
suprafata rosturilor de lucru la stalpi si grinzi va fi perpendiculara pe axa acestora, iar la placi si pereti,
perpendiculara pe suprafata lor;
suprafata rostului de lucru va fi bine curatata, indepartandu-se betonul ce nu a fost bine compactat si pojghita de
lapte de ciment;
in rosturile verticale care nu au fost realizate cu tabla expandata,suprafata acestora se va prelucra prin
spituire(exceptand placile);
inainte de turnarea betonului proaspat, suprafata rosturilor va fi spalata cu apa. Tratarea betonului dupa
turnare
Pentru a se asigura conditiile favorabile de intarire si de a se reduce deformatiile de contractie, se va asigura
mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare (cu exceptia rec. pentru lichide), protejand suprafetele libere
prin:
- acoperirea cu materiale de protectie;
 - stropirea periodica cu apa;
In cazul recipientilor pentru lichide mentinerea umiditatii betonului v-a fi asigurata 14-28 zile, in functie de
anotimp si conditiile de expunere.
Acoperirea cu materiale, de protectie se v-a realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip, etc. Aceasta operatie, se v-a face
de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Materialele
de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda.
Stropirea cu apa va incepe dupa 2-12 ore de la turnare, in functie detipul de ciment utilizat si temperatura
mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficent de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de
ciment;
Stropirea, se v-a repeta la intervale de 2-6 ore in asa fel, incat, suprafata betonului sa se mentina permanent
umeda.
In cazul in care temperatura mediului, C, nu se va prevedea la stropirea cu apa, ci se vor aplicae mai mica de
+5 materiale de protectie.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena.

Decofrarea
Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minimum 2,5N/mm, astfel
incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate.
Cofrajele fetelor interioare la placi si grinzi se vor indeparta, mentinand sau remontand popi de siguranta, atunci
cand rezistenta betonului a atins fata de clasa urmatoarele procente:
-70% pentru elementele cu deschideri de maximum 6m;
-85% pentru elemente cu deschideri de 6m;
Popii de siguranta, se vor indeparta atunci cand rezistenta betonului a atins clasa, urmatoarele procente:
- 95% pentru elemente cu deschideri de maximum 6m;
- 110% pentru elemente cu deschideri de 6-12m;
- 115%pentru elemente cu deschideri mai mari de 12m.
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie, in vederea decofrarii, se va face prin incercarea
epruvetelor de control pe faze, confectionate in acest scop si pastrate in conditii similare elementelor in cauza conform
prevederilor din STAS, sau prin incercari nedistructive. In lipsa incercarilor, pentru cazurile curente se vor respecta
termenele minime indicate in tabelele de mai jos, tinand seama de temperatura medie din perioada de intarire a
betonului.
Decofrarea v-a fi supravegheata direct de catre conducatorul punctului de lucru, in cazul in care se constata
defecte de turnare (goluri, zone segregate, etc) se va sista demontarea elementelor de sustinere pana la aplicarea
masurilor de remediere. Sustinerile cofrajelor se vor desface incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si
continuand simetric catre reazeme;
Decofrarea se v-a face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele ce se
decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si sustinerilor. In cazul constructiilor
etajate avand inaltimi mai mari de 3 m se vor lasa sau remonta popi de siguranta care vor fi mentinuti conform
prevederilor din tabelul 6.3, iar pozitia acestora se recomanda a se stabili astfel:
la grinzi avand pana la 6m deschidere se lasa un pop de siguranta la mijlocul acestora, la deschideri mai mari
numarul lor se va spori astfel incat ,distanta dintre popi sau de la popi la reazem sa nu depaseasca 3 m;
la placi se va lasa cel putin un pop de siguranta la mijlocul lor si cel putin unul la 12 m placa;
intre diferitele etaje, popii se vor aseza pe cat posibil unul sub altul.
Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat unul sub altul care se cofreza
sau se betoneaza.
Pentru decofrarea elementelor cu deschideri mai mari de 12 m, precum si pentru descintrarea esafodajelor care
sustin cintrele boltilor, arcelor, placilor subtiri,
proiectul va trebui sa contina precizari in legatura cu executarea acestor operatii: numarul de reprize de descindrare,
inaltimile de coborare.
Dupa decofrarea oricarei parti de constructie, se va proceda de catre conducatorul punctului de lucru; delegatul
beneficiarului si de catre proiectant, la o examinare amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii
incheindu-se proces-verbal in care se vor consemna calitatea lucrarilor, precum si eventualele defecte constatate.
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat monolit sunt prevazute in
normativul NE 012/99.
Decofrarea se face dupa determinarea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie, determinari care se
fac prin incercarea epruvetelor de control.
In cazul lipsei acestor incercar, se vor respecta termenele minime indicate in tabela de mai jos:
Termenele minime recomandate pentru decofrarea fetelor laterale la grinzi, stalpi, pereti, fundatii.
Termenul de Termenul de decofrare Termenul de
decofrare (zile) (zile) pentru temp. decofrare (zile)
Tipul cimentului pentru temp. mediului ((C) pentru temp.
mediului ((C) mediului ((C)
+5 + 10 + 15
 M 30 ( II BM 32,5 R) 4 3 2
Pa 35 (II AM 32,5 R) 2 1 1
P 45 ( I 42,5 R) 2 1 1
H 35 (HI 32,5) 3 2 1

Termenele minime recomandate pentru decofrare cofrajele laterale, cu mentinerea popilor de siguranta
Conditii tehnologice Termenul (zile) de la turnare
Tipul de ciment Pa 35 (II AM 32,5 R); P 45 (I 42,5 R)
Temp mediului +5; + 10; + 15 +5; + 10; + 15
Plansee, grinzi cu deschidere < 6 m 6, 5, 4 5; 5, 3

Grinzi cu deschidere > 6 m 10, 8, 6 6, 5, 4

Termenele minime recomandate pentru indepartarea popilor de siguranta.

Conditii tehnologice Termenul (zile) de la turnare
Tipul de ciment Pa 35 (II AM 32,5 R); P 45 (I 42,5 R)

Temp mediului +5; + 10; + 15 +5; + 10; + 15

Plansee, grinzi cu deschidere < 6 m 18, 14, 9 10; 8, 5

Grinzi cu deschidere 6 12 m 24, 18, 12 14, 11, 7

Grinzi cu deschidere >12 m 36, 28, 18 28, 21, 14

Sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuind simetric catre
reazeme.

La decofrarea oricarei parti se va verifica:

aspectul elementelor, semalandu-se daca se italnesc zone de beton necorespunzator (beton necompactat,
segregat, goluri);
dimensiunile, sectiunile transversale ale elementelor;
distantele dintre elemente;
pozitia elementelor (stapli, diafragme, pereti);
pozitia golurilor;
pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior.
Verificarile se efectueaza prin sondaj, tinand cont de abaterile admisibile la armaturi, cofraje si la elementele
dupa decofrare.
Se v-a consemna in procesul verbal daca sunt respectate prevederile proiectului. La consemnarea
constatarilor, se va tine cont de urmatoarele defecte admise privind aspectul elementelor din beton:
defecte de suprafata (pori, segregari superficiale sau denivelari locale) avand adancimea de maxim 1 cm. Suprafata
de maxim 400 cm pe defect, iar totalitatea defectelor de acest tip, fiind limitata la maxim 10 % din suprafata fetei
elementului pe care sunt situate;
defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri locale, segregari) avand adancimea pana la armatura, lungimea
de max 5 cm, iar totalitatea defectelor de acest tip, fiind limitata la maxim 5 % din lungimea muchiei respective.
Defectele enumerate mai sus nu se inscriu in procesul verbal care se intocmeste la examinarea elementelor
dupa decofrare.
Receptia lucrarilor din beton si beton armat se va efectua pe intreaga constructie sau pe parti de constructie
(fundatie, tronson, scara) si in functie de prevederile programului privind controlul de calitate pe santier, stabilit impreuna
cu beneficiarul si constructorul.
Acesta receptie are la baza examinarea directa efectuata de cei 3 factori pe parcursul executiei, suplimentar se vor
verifica:
certificatele de garantie pentru calitatea materialelor livrate;
existenta si continutul proceselor-verbale de receptie calitativa privind cofrajele, armarea, aspectul elementelor dupa
decofrare, aprecierea calitatii betonului pus in lucrare precum si existenta si continutul proceselor-verbale pentru
fazele determinante;
constatarile din cursul executiei de catre beneficiar, proiectant, CTC, sau alte organe de control;
confirmarea prin procese-verbale a executarii corecte a masurilor de remediere, consemarile din condica de betoane
 dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel
dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului;
pozitia golurilor prevazute in proiect;
pozitia relativa, pe intreaga inaltime a constructiei a elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) consemnandu-se
eventualele dezaxari;
incadrarea in abaterile admise (armaturi, cofraje);
Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza intr-un proces-
verbal incheiat intre beneficiar, proiectant si constructor, precizandu-se daca structura in cauza se atesta sau se
respinge.
In cazurile in care, se constata, deficiente, in efectuarea structurii, se vor stabili masurile de remediere, iar dupa
ex.acestora se v-a proceda la o noua receptie.
Executarea lucrarilor de finisaj este admisa, numai in baza dispozitiei de santier data de beneficiar sau
proiectant. Aceasta dispozitie se v-a da dupa incheierea receptiei str. de rezistenta, dupa incheierea receptiei partiale a
structurii.

LUCRARI DE PARDOSELI

Pardoseli din placi de gresie ceramica.

Imbracamintile din placi de gresie ceramica se vor executa pe un strat suport realizat din mortar de ciment marca M 100
T.
Placile de gresie ceramica se vor monta prin intermediul unui strat de mortar de poza,avand dozajul de 300kg ciment la
mc nisip n grosime de 25 30 mm.
Inainte de montare,pentru evitarea absortiei de apa din mortarul de poza ,placile de gresie ceramica se vor mentine n
apa timp de 2 3 ore.
In prepararea cimentului de poza se va utiliza ciment cu ntarire normala de tip PC 25 i nisip 0 3 mm (la care partea
fina sub 0,2 mm sa nu depaeasca 1/3) n amestec de 1 parte ciment la 3,5 nisip.Nu se utilizeaza cimenturi cu ntarire
rapida (P40,etc.).
Mortarul de ciment pentru montarea placilor de gresie ceramica se va prepara la fata locului, n cantitati strict necesare i
va avea o compozitie plastic-vscoasa,factorul apa-ciment fiind de max 0,5.
Asezarea placilor se va face montndu-se la nceput placile reper.
Placile se vor monta n apa de mortar cu rosturi de 2 3 mm ntre ele.
Se verifica planeitatea suprafetei cu un dreptar aezat pe diagonalele suprafetei executate,ndesndu-se atent placile n
mortarul de ciment prin batere uoara cu ciocanul peste dreptar.
Intreaga suprafata executata ntr-o zi de lucru se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca acesta sa intre bine n rosturi
i n mortarul de poza.
Umplerea rosturilor se va face la 3 5 zile dupa montarea placilor din gresie ceramica,iar n intervalul de la montare
pna la rostuirea pardoselii nu va fi n circulatie i se va umezi prin stropirea cu apa cel putin o data la 24 h.
Curatirea de excesul de lapte de ciment se va face prin aternere de rumegu de lemn uscat dupa 2 h de la inundarea cu
lapte de ciment i apoi prin maturarea rumeguului.
Dupa curatirea cu rumegus ,mbracamintea din placi de gresie ceramica se va terge cu crpe nmuiate n apa i apoi se
va cerui.
La intersectia pardoselii cu elemente verticale,sub plinte,se vor realiza spatii de 5 10 mm care se vor umple cu un
maperial elastic.
De-a lungul coridoarelor se vor realiza rosturi de dilatare la fiecare 4,00 m.
Se vor monta obligatoriu elementele de racordare cu finisajele verticale (colturi,socluri,plinte) fixate cu mortar de ciment
n grosime de 5 8 mm pe planul vertical al finisajului.

Pardoseli din placi de beton mozaicate prefabricate

Placile din beton mozaicate prefrabricate se monteaza prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poza avand
dozajul de 40kg ciment la 1mc nisip in grosime de 20-30mm.
Executarea imbracamintii va incepe prin montarea la nivel fata de a placilor reper,la colturile incaperii intre ele de-a lungul
puturilor se va intinde o sfoara de ghidaj,fata de care se va alinia apoi primul rand de placi,care se va monta la o
departare de pereti egala cu latimea bordurii.
Se vor monta randuri de ghidaj in uscat pentru a vedea daca placile incap in bune conditii.
Placile se uda inainte de montarea difinitiva,iar nivelul se va verifica cu bolobocul sau cu dreptarul fata de placa alaturata.
Pe masura avansarii montajului placilor,rosturile dintre placi se vor umple cu lapte de ciment.
O atentie deosebita se va acorda continuitatii rosturilor care trebuie sa aiba aceeasi grosime.
Nu se va admite lasarea de goluri intre placi si in cimentul de mortar de ciment de sub placi si nici umplerea cu mortar de
ciment de sub placi si nici umplerea cu mortar de ciment a spatiilor de langa pereti si colturi in locul jumatatilor sau a
eforturilor de placi.
Executarea bordurilor se va face cu placi din beton mozaicate (jumatati sau taiate) montate ca placle de camp.Dupa 4-5
zile de la montarea placilor din beton mozaicate ,suprafata imbracamintii se va slefui cu masina de frecat mozaic.In
timpul slefuirii suprafata imbracamintii se va uda din abundenta cu apa.
Imbracamintea din mortar de ciment rolat se vor executa dintr-un strat de cca 20mm grosime cu fata rolata.
Prepararea mortarului se va face cu un dozaj de 600 kg ciment la 1 mc de nisip.Se vor prevedea pante conform
proiectului spre puncte de scurgere.Pentru prevenirea fisurilor din constructie se vor prevedea rosturi longitudinale si
transversale cu bagheta de sticla si panouri cu laturile de cca 2-2,5m.
Se vor executa scafe de 100mm inaltime,turnate din mortar de ciment scivisit cu acelasi dozaj si in conditiile tehnice
indicate pentru suprafetele orizontale.

Pardoseli din panouri parchet

Montarea parchetului cu lamba si uluc prin lipire

1. Montarea parchetului se va face prin lipire cu Aracet D50 sau Crilorom DC 2100 pe stratul de suport.
2. Inainte de montarea parchetului suprafata suportului va fi curatata de praf iar piesele de parchet se vor sorta dupa
fibra si culoare pentru 1-2 rnduri complete.
3. Montarea se va ncepe cu lipirea frizurilor de perete la o distanta de 10...15 mm de perete si mbinarea lor la colturi la
45; frizurile se vor ntepeni fata de perete cu pene asezate la cca 0,5 m distanta.
4. Lipirea lamelelor de parchet se va face dupa minim 3 ore de la lipirea frizurilor.
5. Lamelele se vor aplica dupa cca. 10 minute de la ntinderea adezivului.
6. Pentru o mai buna ancorare n cmp lamelele se vor bate din loc n loc n cuie, n dibluri montate n sapa.
7. Asezarea lamelelor se va face conform desenului din proiect.
8. Circulatia peste parchetul lipit este permis dupa 24 ore de la aplicare.
Montarea parchetului cu lamba si ubuc prin batere n cuie
1. Se vor fixa n cuie, de-a lungul peretilor, frizunile de perete la o distanta de 10...1 5 mm de perete.
2. Frizurile de perete se vor ntepeni fata de perete, cu pene asezate la cca 0,5 m distanta.
3. Lamelele se vor bate ncepnd de la frizul opus usii. Lamelele vor fi batute strns astfel nct lamba fiecarei piese sa
intre strns n ulucul celeilalte.
4. Asezarea pieselor de parchet se va face conform desenului din proiect.
Finisarea parchetului
1. Curtarea parchetului se va face dup terminarea eventualelor reparatii la zugraveli si vopsitorii.
2. Curatarea se va face mecanizat cu masina de raschetat sau cu masina de slefuit, aceast operatie putnd ncepe
numai dupa 4 zile de la montare.
3. Se vor monta pervazurile din lenin masiv pnin batere n cuie sau prin lipine cu Aracet D50 sau Crilorom DC 2100.
4. Dupa raschetare, parchetul se va lustrui imediat cu ceara de parchet dizolvata n white-spirit.

LUCRARI DE ZIDARIE

Dimensiunile, marca si calitatea caramizilor, precum si marca mortarului de zidarie, vor fi obligatoriu cele prevazute in
proiect.
Consistenta mortarului, determinata cu conul etalon pentru zidaria din caramizi pline va fi de 8...13 cm, iar pentru zidaria
din caramizi si blocuri cu goluri verticale sau orizontale va fi de 7...8 cm.
Inainte de inceperea lucrarilor, personalul de executie va fi instruit, pentru cunoasterea particularitatilor, elementelor, a
sculelor si dispozitivelor de lucru, a materialelor auxiliare si a conditiilor specifice lucrarilor respective.
Se interzice punerea in opera a elementelor fara scule, dispozitivele si materialele auxiliare specifice prezentate in
Instructiunile tehnice.
Inainte de punerea in opera constructorul este obligat a verifica prin sondaj, calitatea elementelor, in ceea ce priveste
aspectul, dimensiunile si capacitatea portanta, in conformitate cu regulile de verificare prevazute in STAS 10832 - 76;
STAS 10833 - 80.
Se vor verifica certificatele de calitate si marcarea pachetelor de elemente in vederea respectarii proiectului de executie a
lucrarilor.
In cazul elementelor de B.C.A. aduse pe santier cu degradari, constructorul este obligat sa ceara verificarea
caracteristicilor fizico-mecanice ale betonului celular autoclavizat in conformitate cu regulile de verificare si conditiile de
calitate din STAS 7344 - 78; STAS 8036 - 81 de catre un laborator de incercari. Se interzice montarea elementelor care
au dat rezultate necorespunzatoare la aceste verificari.
Montarea elementelor de zidarie, se va incepe dupa hidroizolarea soclului si dupa montarea elementelor structurii de
rezistenta si executarea imbinarilor elementelor de structura, acolo unde este cazul.
La zidaria din caramizi pline si cu goluri verticale, rosturile orizontale si verticale vor fi umplute cu mortar dar lasindu-se
neumplute pe o adincime de 1..1,5 cm de la fata exterioara a zidului. La zidaria din blocuri cu goluri orizontale, rosturile
orizontale vor fi umplute cu mortar ca si la zidaria din caramizi pline sau cu goluri verticale. Pentru realizarea rostuilor
verticale, mortarul se va aplica cu mistria numai pe portiunile marginale ale blocurilor cu goluri orizontale inguste.
Orizontalitatea rindurilor de caramizi sau blocuri se obtine utilizind rigle de lemn sau metal gradate la intervale egale cu
inaltimea rindurilor de zidarie. Riglele se fixeaza la colturile zidariei. Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de
trasat bine intinsa intre aceste rigle.
Intreruperea executiei in zidarie se face in trepte, fiind interzisa intreruperea cu stropi.
Legaturile intre ziduri la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ, functie de tipul de caramizi si blocuri ceramice
utilizate si anume: primul rind de caramizi se face continuu la unul din ziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in dreptul
intersectiei. Rindul al doilea de la cel de-al doilea zid se face continuu, intrerupind pe cel de la primul zid, s.a.m.d. Taierea
caramizilor pline sau cu goluri verticale necesare pentru realizarea legaturilor la colturi, intersectii, ramificatii, etc. se va
face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica sau cu disc abraziv. La zidaria din blocuri cu goluri
orizontale se folosesc jumatati de blocuri care se livreaza odata cu cele intregi sau caramizi cu goluri verticale. Se
interzice taierea blocurilor cu ciocanul.
Ultimul rind al zidariei, peste care urmeaza sa se monteze elementele prefabricate, se va executa cu caramizi asezate in
lung.
Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii (stilpi sau diafragme de beton armat) se face fie cu ajutorul
mustatilor de otel beton, fie cu agrafe fixate pe bolturi impuscate cu pistolul conform prevederilor mai sus aratate. Inainte
de executarea zidariei de umplutura, pe suprafetele respective ale stilpilor sau diafragmelor se va aplica un spit de
mortar de ciment iar rostul vertical dintre zidarie si elementul de structura va fi umplut complet cu mortar.
La executarea zidariei armate se va acorda o atentie deosebita pozitionarii corecte a barelor de armatura si realizarii
grosimii necesare a mortarului de acoperire, a armaturii in rosturile orizontale.
La executarea zidariei complexe, in cazul in care armatura stilpisorilor se realizeaza din carcase prefabricate (cazul
curent) acestea se vor monta inainte de executarea zidariei legindu-le de mustatile nivelului inferior. Pe masura executarii
zidariei, in rosturile orizontale ale acesteia se aseaza barele orizontale de legatura cu stilpisorii, inglobindu-le in mortar
marca 50, obtinut cind este cazul prin imbogatirea locala a dozajului de ciment. Rosturile zidariei din dreptul stilpisorilor
se lasa neumplute cu mortar pe o adincime de cca 2 cm pentru realizarea unei legaturi cit mai bune cu stilpisorii.
Turnarea betonului se face in straturi cu inaltimea de cca 1 m dupa udarea prealabila a zidariei si cofrajului. Indesarea
betonului se face cu vergele. Se interzice in acest scop utilizarea vibratoarelor sau baterea cofrajului cu ciocanul.
La zidurile cu grosime de cel putin o caramida, se vor zidi de o parte si de alta a golului cite 3 ghermele la fiecare gol de
usa si cite 2 ghermele la fiecare gol de fereastra. Ghermelele din lemn vor fi impregnate cu carbonileum sau cufundate
de 2...3 ori intr-o baie de bitum fierbinte.
Rosturile zidariei cosurilor se vor tese la fiecare rind si vor fi complet umplute folosindu-se mortar de aceeasi marca ca la
zidaria peretilor. Se vor monta numai olane si tuburi de beton care nu prezinta defecte. Executia va fi ingrijita, astfel ca
suprafata interioara a cosului sa fie neteda. Cosurile pe portiunea din podul cladirilor se vor tencui si se vor spoi cu var.
La executarea cosurilor se va tine seama si de prevederile STAS 6793 - 82, Constructii civile industriale si
agrozootehnice. Cosuri, canale de fum pentru focare obisnuite la constructii civile. Prescriptii generale, precum si de
prevederile mai sus aratate.
Zidaria aparenta se va executa cu caramizi de calitatea A. Rosturile vor fi drepte, paralele si de grosime egala. In acest
scop se va utiliza o rigla de otel de grosimea rostului, care se aseaza pe marginea rindului de zidarie imediat inferior,
celui care se executa. Rostuirea se face cu mortarul prevazut in proiect si se va fugui cu fierul de rostuit. Mortarul scurs
pe fatada si petele lasate de acesta se vor indeparta cu acizi diluati si se vor spala bine cu apa.
Placarea diafragmelor de beton armat cu caramizi sau blocuri ceramice, se va executa intre centurile de beton armat
scoase in consola in dreptul planseelor. Spatiul dintre zidarie si diafragma (de 1...2 cm) se va umple bine cu mortar odata
cu executarea zidariei. In zone seismice de grad 7,8 si 9 placajul va fi ancorat de diafragma cu bare de otel beton
(inglobate in rosturi orizontale). Ancorarea se face cu mustati 6 mm avind lungimea de cca 30 cm, scoase din
diafragma sau fixate cu ajutorul bolturilor impuscate. Mustatile se vor prevedea la intervale de cite 90 cm pe orizontala si
60 cm pe verticala si se vor indoi in dreptul rosturilor orizontale, inglobindu-se in mortar. Armarea rosturilor orizontale ale
zidariei se va face pe toata lungimea lor cu bare de otel beton 6 8 mm, la intervale de cite 60 cm pe inaltime. Barele
se vor ancora la intervale de cca 90 cm de mustatile scoase in acest scop din diafragma precum si de mustatile scoase
din diafragmele transversale sau din stilp.
Elemente nearmate din b.c.a.
Zidaria se executa din blocuri sau placi intregi si fractiuni si blocuri sau placi, care se obtine prin taierea celor intregi cu
fierastraul special din trusa pentru lucrari de zidarie. Se interzice inlocuirea partiala a blocurilor din b.c.a. cu caramizi la
pereti exteriori.
Teserea zidariei se face obligatoriu la fiecare rind. Pe inaltimea zidariei rosturile verticale vor fi decalate cu 1/2 pina la 1/4
din bloc.
Colturile si ramificatiile peretilor din blocuri se vor realiza prin tesere. Legaturile dintre peretii portanti longitudinali si
tranversali se vor realiza obligatoriu prin tesere, in trepte.
Succesiunea etapelor in care se executa zidaria pe inaltimea unui nivel se va stabili astfel ca sa se asigure posibilitatea
realizarii teserii in trepte.
Imbinarea peretilor cu inaltime de asize diferite se va face conform instructiunilor tehnice C 126 - 75. Zidaria neportanta
de umplutura se va ancora de structura. Ancorarea se va face cu ancore din tabla de 1 mm grosime sau din otel beton
6 mm, conform fig.5.6. din P104-83.

LUCRARI DE TENCUIELI

Tencuieli interioare
Lucrri de decapare a tencuielilor existente degradate (parial sau total); se vor decapa toate straturile componente
(zugrveli, tinci, grund) pn la zidrie, se vor adnci i cura rosturile orizontale i verticale n vederea asigurrii unei
bune aderene a noii tencuieli.
Lucrri de decapare a straturilor existente de zugrveli, inclusiv gletul pn la grund cu ajutorul unor scule speciale (ex:
rachete) n cazul tencuielilor care se menin i nu prezint fisuri sau detari de stratul suport.
Operaiuni pregtitoare: lucrrile ce trebuie efectuate naintea nceperii executrii tencuielilor:
-controlul suprafeelor care urmeaz a fi tencuite (mortarul din zidrie s fie ntrit, suprafeele de beton s fie relativ
uscate, abaterile de la planeitate i verticalitate s nu fie mai mari dect cele admise, etc);
-terminarea lucrrilor a cror execuie simultan sau ulterioar ar putea provoca deteriorri ale tencuielilor;
-suprafeele suport s fie curate;
-rosturile zidriei de crmid vor fi curate pe o adncime de 3-5 mm, iar suprafeele netede (sticloase) de beton vor fi
aduse n stare rugoas;
-verificarea execuiei i recepiei lucrrilor de protecie (nvelitori, planee, etc) sau a cror execuie ulterioar ar putea
provoca deteriorarea lor (conducte de instalaii, tmplrii, etc), precum i dac au fost montate toate piesele auxiliare
(ghermele, praznuri, supori metalici, colari, etc).
Execuia amorsrii:
-suprafeele de beton vor fi stropite cu ap, dup care se va amorsa cu pri din ciment i ap n grosime de 3 mm;
-n cazul aplicrii de tencuieli cu grosime redus (5-10 mm) pe tencuieli existente se va respecta aceeai tehnologie ca n
cazul tencuielilor cu grosimi normale i anume: amorsare, pri, tinci, toate reduse corespunztor nct s se ncadreze n
grosime normal;
-amorsarea suprafeelor se va face ct mai uniform, fr discontinuiti, fr prelingeri pronunate, avnd o suprafa
rugoas i aspr la pipit.
Execuia grundului:
-grundul n grosime de 5-15 mm se va aplica pe suprafee de beton, dup cel puin 24 de ore de la aplicarea priului, i
dup cel puin 1 or n cazul suprafeelor de crmid. Dac suprafaa priului este prea uscat aceasta se va uda cu
ap n prealabil de executarea grundului;
-partea superioar a pereilor i tavanele ncperilor cu nlime mai mare de 3,00 m se vor executa de pe platforme de
lucru continue;
-mortarul folosit la grund este cel prevzut n antemsurtori i piesele desenate (M10T-M100T);
-grosimea grundului se va verifica n timpul execuiei n scopul de a obine n final o suprafa plan, fr asperiti
pronunate, neregulariti, goluri, etc;
-nainte de executarea stratului vizibil se va controla ca suprafaa grundului s fie uscat i s nu aib granule de var
nestinse.
Execuia stratului vizibil:
-stratul vizibil al tencuielilor interioare tinci va avea compoziia ca i a grundului, ns cu nisip fin de pn la 1 mm;
-grosimea tinciului poate varia ntre 1-5 mm;
-gletul de var la ncperile zugrvite se va realiza prin nchiderea porilor tinciului cu strat subire de 1-3 mm de var i
adaos de ipsos, 100 kg la 1 mc de var past;
-gletul de ipsos executat pe suprafeele ce urmeaz a fi vopsite se va realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subire
de cca 2-3 mm de past de ipsos;
-gletul de ipsos se va realiza numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate, n cantiti strict necesare,
nainte de terminarea prizei ipsosului;
-la tencuielile sclivisite, stratul vizibil se netezete cu drica de oel i se execut numai din past de ciment;
-n cazul execuiei tencuielilor interioare la o temperatur exterioar mai mic de + 5 grade C, se vor lua msurile
speciale prevzute n Normativul pentru executarea lucrrilor pe timp friguros, indicativ C16-79.

Tencuieli exterioare

OPERAIUNI PREGTITOARE
Lucrrile ce trebuie efectuate naintea nceperii executrii tencuielilor exterioare:
- controlul suprafeelor care urmeaz a fi tencuite (mortarul din zidrie s fie ntrit, suprafeele de beton s fie
relativ uscate, abaterile de la planeitate i verticalitate s nu fie mai mari dect cele admise, etc)
- terminarea lucrrilor a cror execuie simultan sau ulterioarar putea provoca deteriorri ale tencuielilor
- suprafeele suport s fie curate
- suprafeele cu plas de rabi trebuie s aib plasa bine ntins i s fie legat cu srm zincat de elemente pe
care se aplic
- rosturile de zidrie de crmid vor fi curate pe o adncime de 3-5 mm, iar suprafeele netede (sticloase) de
beton vor fi aduse n stare rugoas

EXECUIA AMORSRII
- suprafeele de beton i de zidrie de crmid vor fi stropite cu ap dup care se va amorsa cu pri din ciment
i ap n grosime de 3 mm
- suprafeele de b.c.a. vor avea priul se va executa din mortar de ciment-var compoziie 1:025:3 (ciment, var,
nisip)
 - pe suportul de plas de rabi galvanizat se va aplica direct mirul din mortar cu aceiai compoziie cu a
mortarului pentru grund
- amorsarea suprafeelor se va face ct mai uniform fr discontinuiti, fr prelingeri pronunate, avnd o
suprafa rugoas i aspr la pipit.

EXECUIA GRUNDULUI
- grundul n grosime 5-20 mm se va executa pe suprafee de beton (plasa de rabi), dup cel puin 24 ore de la
aplicarea priului (mirului) i dup cel puin 1 or n cazul suprafeelor de crmid. Dac suprafaa
priuluieste prea uscat, aceasta se va uda cu ap n prealabil de executarea grundului.
- grundul la tencuielile din praf de piatr va fi din mortar M50T, iar la tencuieli tip similipiatr din mortar de ciment
var marca M100T. De urmrit i mortarele prevzute n antemsurtori i piesele desenate.
- grosimea grundului se va verifica n timpul execuiei, n scopul de a obine n final o suprafa plan, fr
asperiti pronunate, neregulariti, goluri, etc.
- pe suprafeele de b.c.a. pe care se execut tencuiala din praf de piatr, stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12
mm grosime i se va executa dup zvntarea primului strat, cu mortar 1:2:6 (ciment, var, nisip)
- nainte de executarea stratului vizibil se va controla suprafaa grundului s fie uscat i s nu aib granule de
var nestinse
- interzis aplicarea grundului pe suprafee ngheate sau dac exist pericolul ca grundul s nghee nainte de
ntrire
- pe timp de ari se iau msuri contra uscrii rapide
- grundul (ca i priul) se va aplica pe suprafeele faadelor de sus n jos, de pe schele de faad independente
- nainte de aplicarea tinciului (a tencuielilor speciale), suprafaa grundului trebuie s fie uscat i s nu aib
granule de var nestins

EXECUIA STRATULUI VIZIBIL

- la tencuielile din praf de piatr, stratul vizibil din 10-12 mm grosime se va executa dricuit i periat cu mortar
var-ciment marca M25T, confecionat cu piatrp de mozaic (praf de piatr) n loc de nisip, iar pn la 60 % din
ciment Portland alb (acolo unde prin proiect nu se cere 100% ciment alb)
- la tencuielile similipiatr, stratul vizibil de 15-20 mm grosime se va executa din mortar marca M100T
confecionat cu piatr de mozaic n loc de nisip, finisat conform indicaiilor din piesele scrise i desenate ale
proiectului (buciardat, asize verticale, etc.)
- tencuilile exterioare se vor realiza pe cmpuri mari din aceeai cantitate de mortar, pregtit n prealabil pentru
evitarea diferenelor de culoare
- ntreruperea lucrului se va face la mijlocul suprafeelor pentru evitarea petelor i diferenelor de nuane
- dup executarea tinciului se vor lua msuri de protecie a suprafeelor proaspt tencuite
Nu se vor executa tencuieli exterioare, la o temperatur mai mic de +50 C.

SISTEM DE TERMOIZOLATII PENTRU FATADE TERMOSISTEM

Evaluarea suprafeei existente

nainte de nceperea lucrrilor, trebuie verificat calitatea suprafeei existente. Trebuie s fie rezistent, uscat,
curat, s nu existe substane care s scad gradul de aderen, cum ar fi grsimile, bitumurile etc. Murdria existent i
straturile cu o rezisten sczut trebuie ndeprtate. Acestea pot constitui un loc ideal pentru formarea ciupercilor.
Curai suprafaa i aplicai produsul antifungic. Aderena tencuielii existente se verific prin lovirea cu ciocanul. Un
sunet surd arat c n acel loc tencuiala trebuie ndeprtat.

Amorsarea suprafeelor absorbante

Suprafeele care au un grad de absorbie ridicat, de ex. zidurile din BCA, trebuie amorsate cu grund universal i
apoi se las s se usuce timp de 4 ore. Astfel, se evit uscarea prea rapid a adezivului cu care sunt fixate plcile de
polistiren. Amorsa mai are urmtoarele proprieti: fixeaz praful, ntrete suprafaa, nu se dilueaz, timp de uscare 4h,
consum: 0,1-0,2 l/mp.

Fixarea profilelor de soclu

Trasarea cotei generale se face folosind aparate speciale de msur: nivela cu trepied, teodolitsu laser
Fixarea profilului de soclu se va face cu dibluri metalice cu diametrul minim de 8/60
Diblurile se vor monta din 30 n 30 cm pe lungimea profilului
Montarea profilelor asigur orizontalitatea perfect a placajului
Abaterile de planeitate ale peretelui se compenseaz prin folosirea unor distanieri de plastic cu grosimi
variabile
mbinrile ntre profile se realizeaz cu piese speciale de mbinare

Pregtirea mortarului adeziv

 Adevizul se va prepara prin amestecare cu ap curat, n raport de 6,5 litri/25 kg. Amestecul se face
electromecanic, cu ajutorul unui agitator cu palei
Dac aceast condiie nu este respectat, adezivul i va pierde din proprieti, iar efectul nu va fi cel dorit

Aplicarea adezivului pe plci termoizolante

Metoda patului de adeziv
Adezivul se va aplica pe placa de polistiren n strat continuu, cu ajutorul unei mistrii zimate
Mrimea dinilor mistriei trebuie sa fie de 10 mm
Adezivul nu se va aplica pe muchiile plcilor
Metoda prin puncte
Se folosete cnd suprafaa suport prezint denivelri mai mari de 15 mm
Se stabilete mrimea denivelrilor
Adezivul se va aplica continuu pe marginea plcii i n puncte, pe centrul acesteia
Adezivul nu se va aplica pe muchiile plcilor

Fixarea plcilor termoizolante

Dup aplicarea mortarului trebuie fixat placa pe perete i apsat cu ajutorul unei gletiere mari. Plcile trebuie
montate n asize una lng alta, pe o singur suprafa. La coluri trebuie meninut continuitatea plcilor. Aezarea
plcilor se face ntocmai ca o zidrie de crmid. Plcile de polistiren vor fi lipite astfel nct s depeasc muchia
golului cu cel puin o dat grosimea plcii. Nu se admite ca rosturile dintre plcile din dreptul golului s intre n prelungire
cu muchia golului. Dac apar rosturi la mbinrile dintre plci acestea trebuie astupate n mod obligatoriu cu spum
poliuretanic.
Verificarea poziionrii plcilor
Dup montarea plcilor de polistiren se va face controlul planeitii i verticalitii.
Controlul planeitii se va face prin plimbarea gletierei pe suprafa, iar al verticalitii cu un boloboc.

lefuirea suprafeei plcilor termoizolante

Dac plcile de polistiren sunt lsate neprotejate de radiaiile UV mai mult de 2 sptmni, nainte de aplicarea
masei de paclu, acestea trebuie lefuite din nou i curate
Dac se constat mici denivelri n zonele de mbinare dintre plci, acestea vor fi eliminate prin lefuire
lefuirea se va face cu hrtie abraziv sau cu peria de srm

Fixarea plcilor de termoizolaie n dibluri

Se dau guri pe suprafaa faadei egale cu diametrul diblului dup min. 24 ore de la lipirea plcilor
Diblurile se vor fixa provizoriu n guri
Se introduc cuiele de expandare n gurile diblului prin lovire cu ciocanul
Fora de smulgere a diblurilor din perete trebuie s fie > 0,2 KN
Necesarul este de 6-8 buc / mp
Diblurile se bat astfel nct rozeta s fie nglobat n placa de polistiren
Capetele diblurilor vor fi pcluite

Armarea suplimentar a uilor i ferestrelor

La colurile ferestrelor i uilor se monteaz profil de col armat cu plas de fibr
La muchiile superioare ale uilor i ferestrelor se monteaz profilul de fereastr cu picurtor
La glafurile uilor se folosete polistiren extrudat de 2 cm grosime
Colurile ferestrelor i uilor se armeaz suplimentar cu benzi din plas de fibr dispuse la 45 0 (deoarece) n
acele zone sunt concentrri de eforturi
Dimensiunea benzilor este de 20 x 35 cm

Armarea cu plas de fibr de sticl a sistemului de termnoizolaie

Plasa de fibr de sticl se aplic n fii cu limea de 1 m de sus n jos pe nlimea faadei.
Fiile de plas se vor suprapune 10 cm una peste cealalt
Plasa de fibr de sticl se nglobeaz prin presare dinspre centru ctre marginile fsiei, de sus n jos
nglobarea se face cu ajutorul mistriei zimate
Dup nglobare, masa de paclu se liseaz cu ajutorul gletierei

Formarea marginilor
Marginile se formeaz cu ajutorul gletierei unghiulare

Masa de paclu final

 Dup nglobarea complet, se va aplica masa de paclu final
Masa de paclu final constituie suportul pentru tencuiala decorativ
Dup uscare (minim 24 ore) aceasta se lefuiete cu hrtie abraziv pn se obine o suprafa neted

Amorsarea
Masa de paclu lefuit se las la uscat cel puin 24 ore nainte de aplicarea amorsei
Amorsarea se va face cu vopsea grund ce se va aplica cu bidineaua uniform pe toat suprafaa
n cazul tencuielilor silicatice amorsarea se va face cu grund

Pregtirea tencuielii minerale

Tencuielile produse sub form de pulbere trebuie preparate la locul aplicrii. Coninutul sacului se adaug la
cantitate de ap msurat i se amestec pn se obine o past omogen, cu ajutorul unui mixer electric

Pregtirea tencuielilor acrilice, silicatice, siliconice

Tencuielile acrilice pot fi utilizate de la furnizorii de materiale agrementai existeni pe piaa materialelor de
construcii din Romnia.

Aplicarea tencuielii straturi subiri

Tencuiala se aplic pe suprafaa cu gletier metalic
Se niveleaz stratul de tencuial la grosimea granulei

Finisarea stratului de tencuial straturi subiri cu gletiera

Dup cca 3 minute tencuiala se structureaz cu drica de plastic
n cazul tencuielilor, n funcie de direcia de structurare se pot obine diferite modele (circular, diagonal, vertical,
orizontal)

Combinarea tencuielilor de culori diferite

Se aplic o band adeziv, apoi tencuiala, i dup aceea, se ndeprteaz banda autoadeziv. Dup uscarea
tencuielii, se protejeaz suprafaa uscat i se aplic i cealalt culoare

Aplicarea tencuielilor mozaicate

n zonele expuse murdriei i scurgerilor de ap, cel mai bine este s aplicai o tencuial mozaicat. Pe
suprafaa grunduit cu vopsea se aplic tencuiala, pe care, dup aceea, o putei nivela cu gletiera.

LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII

Zugrvelile i vopsitoriile se vor executa n conformitate cu proiectul de execuie i prevederile prezentului caiet
de sarcini.
Lucrrile de finisare a pereilor i tavanelor se vor executa la temperatura aerului, n mediul ambiant de cel puin
+5 grade C n cazul zugrvelilor i cel puin +15 grade C n cazul vopsitoriilor, regim de temperatur ce se va ine tot
timpul execuiei lucrrilor i cel puin 8 ore pentru zugrveli i 15 zile pentru vopsitorii dup executarea lor.
Finisajele nu se vor executa pe timp de cea dens i nici la un interval de timp mai mic de 2 ore de la
ncetarea ploii i nici pe timp de ari mare.
nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii se va verifica dac suprafeele suport au umiditatea de
regim: 3% pentru suprafeele tencuite i 8% pentru cele gletuite. n condiiile de umiditate a aerului de pn la 60% i
temperatura 15 .... 20 grade C, umiditatea de regim se obine dup 30 de zile de la tencuire i 15 zile dup gletuire.
Umiditatea suprafeelor suport se msoar cu aparatur sau procedee specifice (ex: aparat Hygromette sau soluie
fenolftalein 1%).
Diferena de temperatur ntre aerul nconjurtor i suprafaa care se finiseaz nu trebuie s fie mai mare de -6
0
C, pentru evitarea condensrii vaporilor.

a) Zugrveli cu lapte de var

n acest subcapitol sunt cuprinse specificaiile tehnice privind execuia zugrvelilor cu lapte de var (spoieli) ce
se aplic la interiorul construciei pe perei i tavane pe suprafee tencuite sau pe beton.
Standarde de referin pentru materiale:
STAS 146-78 - var pentru construcii
STAS 790-84 - ap pentru construcii
STAS 545/1-80 - ipsos pentru construcii
STAS 2710-70 - ulei tehnic de floarea soarelui
STAS 18-70 - ulei tehnic de in
STAS 1581/2-83 - hrtie pentru lefuire uscat
 STAS 4593-84 - corpuri abrazive cu liant ceramic
Specificaii privind execuia:
- laptele de var este preparat din 1 parte var past gata stins i 1,5 pri ap (n volume) ce se amestec pn la
omogenizare. Se adaug laptelui de var amestecnd continuu, ulei tehnic de floarea soarelui (sau similar) n
proporie de 1-2%. La zugrvelile colorate se va aduga pigmeni n praf, pn n nuana cerut, pentru care se
va prezenta mostre, care se vor aviza de proiectant i beneficiar. Cantitatea se va prepara pentru ntreaga
ncepere ce urmeaz a se zugrvi;
- compoziia se va strecura nainte de ntrebuinare, prin sit fin (900 ochiuri / cm 2) din srm de alam, pentru
reinere de impuriti, var nestins sau colorant;
- spoielile (fr pigmeni i grsimi) i zugrvelile de var se executn trei straturi;
- primul strat, grundul, creaz o suprafa uniform ca porozitate, putere de absorbie i culoare. Se aplic la
2-3 ore de la terminarea lucrrilor pregtitoare, manual cu bidineaua sau mecanic cu aparatul de
pulverizare;
- zugrveala (stratul 2 i 3) se aplic cu aparate de pulverizare. Manual se aplic numai pe suprafee mici;
- fiecare strat se aplic numai dup uscarea stratului precedent;

b) Zugrveli culori de ap
n acest subcapitol sunt cuprinse specificaiile tehnice privind modul de preparare i execuia zugrvelilor n
culori de ap, preparate cu hum sau caolin, aplicate n interiorul construciilor la perei i tavane n ncperi cu umiditate
sub 60%, pe suprafee tencuite i gletuite.
Standarde de referin pentru materiale:
STAS 545/1-80 - ipsos pentru construcii
STAS 4888-76 - caoliu splat de Harghita
STAS 232/1-73 - caoliu splat de Aghire
Norme interne ale productorului:
STAS 790-84 - ap pentru construcii
STAS 88-86 - clei de oase
STAS 89-86 - clei de piele
STAS 189-77 - spun past pentru zugrveli
STAS 1581/2-83 - hrtie pentru lefuire uscat
STAS 4593-84 - corpuri abrazive cu liant ceramic
Standarde seria 17 din Industria chimic referitoare la: oxizi, pigmeni, pmnturi colorante i
decolorante etc.
Specificaii privind execuia:
- prepararea compoziiei de zugrvit trebuie s respecte ntrutotul instruciunile productorului care garanteaz
produsul respectiv (atenie la prepararea soluiei cu hum, apoi a soluiei de clei i n final la realizarea
amestecului omogen din aceste soluii peste care se adaug pigmeni pn la obinerea nuanei dorite); se
prepara concomitent i soluia de spun (1 kg/16 litri ap cald strecurat prin sit de 900 ochiuri/cm2);
- se prepar cantiti suficiente pentru zugrvirea unei ncperi ntregi;
- compoziia se strecoar prin sit de 900 ochiuri / cm2;
- se aplic un prim strat de spun, dup care se fac reparaiile necesare cu past de ipsos. Dup uscarea i
lefuirea reparaiilor se aplic un strat de soluie de spun pe poriunile reparate;
- se aplic compoziia de zugrveal n 3 straturi, pe ntreaga suprafa;
- soluia de spun i primul strat de zugrveal se aplic manual cu bidineaua, ultimele dou aplicndu-se
obligatoriu mecanizat cu aparatul de pulverizat. Pe suprafee mici, acolo unde nu este posibil mecanizat, se
poate aplica zugrveala i numai cu bidineaua;
- compoziia de zugrveal, dup ce a fost amestecat cu soluia de clei se poate ntrebuina pn la 48 de ore
de la preparare, ntruct se altereaz n special vara.

c) Vopsitorii cu vopsele de ulei

n acest subcapitol sunt cuprinse specificaiile tehnice, condiiile i modul de executare a lucrrilor de vopsitorie
cu VINAROM aplicate la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos n exterior i interior pe tmplrie de lemn i metal,
balustrade, grile i alte elemente metalice, etc.

d) Vopsitorii cu VINAROM
n acest subcapitol sunt cuprinse specificaiile tehnice, condiiile i modul de executare a lucrrilor de vopsitorie
cu VINAROM aplicate la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos n ncperi cu umiditate relativ a aerului pn la
60%, la perei i tavane.
Standarde privind execuia:
STAS 7359-89 - vopsea VINAROM, pe baz de poliacet de vinil n dispersie
STAS 790-84 - ap pentru construcii
STAS 545/1-80 - ipsos pentru construcii
STAS 1581/2-83 - hrtie pentru lefuire uscat
 Specificaii privind execuia:
- vopsitoria cu vopsea VINAROM se va aplica pe suprafeele interioare tencuite i gletuite cu glet de ipsos
- aceast vopsitorie se realizeaz n urmtoarea ordine:
- grund de vopsea VINAROM ( vopsea + ap)
- vopsea VINAROM diluat aplicat n dou straturi
- prealabil se face verificarea gletului i eventualele rectificri ale suprafeelor
- grundul se aplic numai manual, cu bidineaua sau pensula lat
- celelalte dou straturi se aplic numai mecanic, cu pistolul
- nainte de aplicarea unui strat trebuie ca stratul precedent s fie bine uscat.

e) Vopsitorii cu varuri lavabile de interior i exterior

n acest subcapitol sunt cuprinse specificaiile tehnice, condiiile i modul de executare a lucrrilor de vopsitorie
cu varuri lavabile, producie intern sau de import, aplicate la interior pe perei i tavane, pe tencuieli gletuite cu glet de
ipsos, iar n exterior pe tencuieli gletuite cu glet de var sau de ciment.
Standarde i norme de referin pentru materiale, precum i specificaii privind execuia sunt identice cu
cele amintite la vopsitoriile cu VINAROM.
Atenie trebuie acordat:
- procurrii de varuri lavabile specifice pentru exterior i specifice pentru interior;
- pentru asigurarea consistenei i calitii compoziiei de lucru a vopselelor de var lavabil, se vor respecta
ntrutotul instruciunile productorilor;
- vopselele vor fi nsoite de certificatul de calitate precum i de termenul de valabilitate al lor;
- materialele i soluiile de adaos (pentru spaii cu condiii speciale de natur: umiditate, exterior, interior, etc)
specifice fiecrui productor de var lavabil n parte vor fi introduse n compoziia de lucru, respectnd cu
strictee instruciunile productorului;
Pregtirea suprafeelor de tencuieli n vederea vopsirii cu var plastic:
- curarea petelor i ndeprtarea prafului
- splarea manual cu ap a tencuielilor speciale din praf de piatr prelucrat
- nchiderea fisurilor i a crpturilor
- aplicarea unui strat de amorsaj de var lavabil de import
- aplicarea manual a 2-3 straturi de var plastic import cu respectarea cu strictee a instruciunilor productorului

PLACARI CU FAIANTA SAU GRESIE CERAMICA

Aplicarea placajelor de faian sau gresie pe elementele de beton i zidrie se va face la cel puin o lun dup
ncrcarea cu greutatea permanent, inclusiv din acoperirea cldirii.
nainte de nceperea executrii placajelor de faian sau gresie, trebuie s fie terminate urmtoarele categorii de
lucrri:
- montarea tocurilor la ferestre, a tocurilor sau cpruelilor la ui;
- tencuirea tavanului i a suprafeelor pereilor care se placheaz;
- montarea conductelor sanitare, electrice, termice, inclusiv terminarea probelor i eventualele remedieri ale
acestora;
- executarea mascrilor i liurilor din plas de rabi
- montarea diblurilor (n cazul n care se folosete metoda tradiional de montaj cu dibluri de lemn, nu cu dibluri
mpucate din plastic), consolelor, etc;
- executarea lucrrilor care necesit spargeri pe faa opus a peretelui care trebuie placat;
- mbrcminile pardoselilor reci.
Pregtirea suprafeei pereilor
- nainte de nceperea lucrrilor de placare, suprafeele pereilor din zidrie, b.c.a. sau beton se vor pregti
conform Normativ C18-83 (executarea tencuielilor) i P104-82 (executarea pereilor din b.c.a.);
- placajul de faian sau gresie se aplic pe suprafee uscate, fr abateri de la planeitate (sub 3 mm / m pe
vertical i sub 2 mm / m pe orizontal);
- suprafaa pe care se aplic placajul nu trebuie s aib neregulariti, pete de grsime, rosturile zidriei trebuie
curate pe o adncime de 1 cm, iar suprafeele de beton trebuie aduse n stare rugoas.
Aplicarea plcilor de faian sau gresie:
- se traseaz suprafeele pentru placare, cu atenie deosebit la stabilirea orizontalitii i verticalitii montajului;
- plcile curate n prealabil de praf se in n ap o or i se scurg pre de 2-3 minute nainte de aplicarea lor;
- montarea plcilor se face pe orizontal ncepnd de jos n sus;
- rosturile orizontale i verticale trebuie s fie n prelungire (rost pe rost) i n linie dreapt, avnd limea indicat
prin proiect, dar nu mai mare de 0,5 mm;
- suprafeele orizontale (glafurile) se vor executa cu pant de cca 2%.
Operaiuni:
- montarea plcilor se face pe tencuiala existent executat la nivel de tinci, cu adezivi speciali de import, cu
respectarea tehnologiei furnizorului de produse, rosturile fiind nchise cu chituri speciale de import. Att culoarea
plcilor ct i a chitului se va stabili de ctre proiectant;
 - dup 5-6 ore de la montarea plcilor se vor cura rosturile;
- umplerea rosturilor se va face ulterior cu chituri speciale;
- etanrile ntre suprafeele placate i recipieni de orice fel se va face cu chituri speciale;
- n cazul execuiei placajelor de faian la interior, la o temperatur mai mic de +5 grade C, se vor lua msurile
speciale prevzute de Normativul pentru executarea lucrrilor pe timp friguros indicativ C16-79.

TAVANE FALSE TIP SANDWITCH

Ulterior placarii cu gipscarton a peretilor de compartimentare, se demareaza realizarea structurii

metalice a tavanului casetat, dupa cum urmeaza:
Cu un dispozitiv de nivelare potrivit se determina naltimea tavanului si nivelul la perimteru, care se
marcheaza cu creta.
Se monteaza profilele metalice perimetrale T24, cu prinderi din 40 n 40 de cm, dupa care din 120 n
120 de cm se monteaza profilele principale ancorate cu tije de suspendare de planseul de B.A. n
continuare se monteaza principalii suporti de ghidaj si profilele secundare L1200. Se introduce clemele
de suspendare n principalul suport de ghidaj si se lasa sa alunece pe lungime.
Marginea primului ochi de placa trebuie sa corespunda bine cu directia gaurii care trebuie aliniata.
Toate directiile gaurilor de prindere trebuiesc aliniate cu un snur sau laser, dupa care se niveleaza toti
suportii de ghidaj si se conecteaza la etrierele de suspendare. La fiecare 60 de cm se conecteaza un
profil secundar n directia gaurii si se blocheaza functie de profilele transversale nvecinate. Apoi se
pozitioneaza profilul de compartimentare L600 la 60 cm n directia gaurilor n centrul profilelor
secundare L1200. Astfel se obtine un plan de ansamblu cu o grila de 60x60 de cm. n continuare
urmeaza executarea lucrarilor de instalatii electrice, termice si de climatizare. Dupa terminarea
acestora se trece la nchiderea tavanului cu placile din gips-carton de 60x60 cm. Acestea se monteaza
dupa semnele marcate pe spate iar la montajul acestora este indicata folosirea unor manusi curate,
pentru a nu pata fata gata finisata a acestora.

TAMPLARIE DIN PVC/AL , TAMPLARIE METALICA, TAMPLARIE DIN LEMN

Montarea tmplriei n zidrie se va face dup terminarea executrii lucrrilor cu proces

tehnologic umed i anume:
- finisaje interioare, inclusiv a golurilor tmplriei
- placajele de faian sau similare, la bi, buctrii
Golul de zidrie va fi executat la dimensiuni fixe cu ajutorul unor abloane verificate nainte de
montarea tmplriei.
Ghermelele se fixeaz la executarea lucrrii.
Pentru o fixare corespunztoare, poziia ghermelelor sau diblurilor va fi aparent sau marcat.
Tamplaria din PVC cu geam termopan se va monta numai de ctre echipa de muncitori
specializai n aceste operaiuni.
nainte de montarea tmplriei, aceasta se probeaz n formatul golului, se fixeaz cu uruburi,
apoi rostul dintre toc i zidrie se completeaz cu materiale izolante apoi se aplic glaful
interior si cel exterior.
Tmplria finisat va fi montat n panourile complet finisate sau la panourile decofrate i
uscate.
n vederea montrii, fereastra sau ua se vor poziiona n gol i se va consolida cu pene din
lemn. Tocul se va fixa cu uruburi n ghermele sau dibluri de lemn sau materiale plastice
(poziionate la cca 50 cm una de alta). nainte de a se strnge complet uruburile, se va verifica
orizontalitatea, verticalitatea i modul de funcionare a cercevelelor, dup care se vor strnge
complet uruburile.
Nu este admis baterea uruburilor ci numai fixarea lor prin nurubare.
Etanarea rosturilor se va face cu material izolant sau chit.
Ferestrele i uile vor fi acoperite cu folie din material plastic, dup care se vor executa
operaiile de racordare a tencuielilor, placajelor, zugrvelilor, montarea de glafuri, pervazuri,
baghete.
Scule necesare: metru, nivel cu bul de aer, main de gurit, dalt, ciocan, urubelni,
bonfaier, pil, instalaie de sudur, cancioc, paclu, pistol pentru aplicarea chitului.
Materiale necesare: mortar de ciment, pene din lemn, materiale pentru sudur, chit, vopsea.

LUCRARI DE HIDROIZOLATII

Se vor ndeparta toate muchiile vii, denivelarile, agregatele incomplet nglobate in beton, petele de grasime si orice alte
corpuri straine.
Se va ndeparta, cu peria de srma, laptele de ciment in exces
Se va curata suprafata cu jet de aer comprimat sau apa sub presiune, lasndu-se sa se usuce in vederea aplicarii
stratului hidroizolant
Stratul suport al hidroizolatiei nu trebuie sa prezinte proeminente mai mari de 2 mm, suprafata neteda executndu-se
prin driscuire.
Stratul suport nu trebuie sa aiba mai mult de o (una) denivelare de 5mm pe suprafata verificata cu dreptarul de 3m in
orice directie
Denivelarile admise la pantele doliilor suprafetei suport, in lungul lor sub dreptarul de 3m nu trebuie sa depaseasca
5mm.
Pe suprafata suport pregatita se interzice circulatia personalului din santier. Personalul care executa lucrarile trebuie sa
poarte cizme de cauciuc si sa circule numai pe pasarelele provizorii din lemn.
Stratul hidroizolant se aplica pe timp uscat, la o temperatura a suprafetei suport mai mare de +5C
Temperaturile de ncalzire a bitumului si maselor bituminoase trebuie mentinute constante, dupa cum urmeaza:
temperatura de incalzire a bitumului: 150 180C
temperatura de aplicare a bitumului: minim 120C
Materialele bituminoase care se aplica la cald se pun in opera imediat dupa scoaterea din utilajul de topire.
Temperatura stratului hidroizolant aplicat la rece cu materiale plastice, respectiv folii de PVC plastifiat, butarom, romflexil,
etc. este cea indicata de producatorii acestora.
n timpul executarii stratului hidroizolant, pentru portiunile nc neacoperite de stratul de protectie, se adopta urmatoarele
masuri:
se interzice circulatia lucratorilor si depozitarea de materiale pe acele suprafete
se presara praf de creta, praf de ciment sau se acopera cu hrtie umeda, impotriva actiunii razelor
solare sau a temperaturilor ridicate din preajma punctului de aplicare a masei calde.
Stratul se aplica, prin organizarea corespunzatoare a procesului de executie, pe ct posibil, in aceeasi zi.
La sfrsitul zilei de lucru, petrecerile si capetele foliilor si foilor se protejeaza, provizoriu, mpotriva deteriorarilor mecanice
sau absorbtiei de apa cu nisip si beton B50.La reluarea lucrarilor, se ndeprteaz betonul provizoriu si nisipul,
urmarindu-se realizarea unei legaturi rezistente si etanse cu straturile deja aplicate, prin curatarea si renclzirea lor
Pe stratul hidroizolant neacoperit cu stratul de protectie sau in zona care urmeaza a se hidroizola imediat, nu se executa
sprijiniri.

SARPANTE DIN LEMN

Peste placa de beton armat de 13 cm grosime se va monta bariera de vapori din mpslitura din fibra de sticla
bitumata,lipita cu mastic de bitum.
Se monteaza talpile din lemn i cosoroabele,dupa care se monteaza elementele componente ale arpantei.
Intre talpile de lemn se monteaza termoizolatia din placi din b.c.a.,n grosime de 15 cm,aezate pe un pat de nisip.
Peste termoizolatie se aeaza un strat de separare din hrtie Kraft,apoi se toarna o apa din mortar de ciment M100 T
n grosime de 3 cm.
Sarpanta se compune dintr-o serie de elemente de sustinere,dispuse vertical,perpendicular pe poala pe care se aseaza
panele aezate n lungul acoperiului i care transmit sarcinile ce ncarca nvelitoarea.
Prin forma lor,fermele permit realizarea pantele necesare scurgerii apelor pluviale.
Pe pane reazema capriorii dispui transversal pe panta acoperiului,avnd rolul de a sustine nvelitoarea.
Partile componente ale arpantei sunt:
- piesele de rezistenta ale arpantei,care au rol de preluare a sarcinilor acoperiului (talpile,popii,arbaletrierii,
panele,capriorii);
- piesele de consolidare care leaga i consolideaza arpanta;
- piesele care asigurarea stabilitatea arpantei - contrafiele sunt cele care mpiedica rasturnarea arpantei.
Executarea i verificarea pieselor componente se face pe antier i consta n urmatoarele operatii:
- trasarea pieselor (cu ajutorul abloanelor);
- taierea la dimensiuni i forme dupa liniile trasate,apoi ajustate i verificate;
- confectionarea pieselor de acelai fel n serie.
Daca nu exista nici o nepotrivire fata de desenele din proiectul de executie se trece la nceperea lucrului n serie - de
montare a pieselor fermei i a operatiunilor succesive de ansamblare a acestora.
Muncitorii care lucreaza la executarea arpantei vor fi tot timpul asigurati cu centuri de siguranta.
O atentie deosebita se va acorda manipularii materialului lemnos cu macaraua,n special opririi balansului ncarcaturii din
crligul macaralei.
Depozitarea materialului pentru sarpanta se va face numai pe suprafete orizontale de pe ultimul planseu.
Elementele verticale,pe masura ce se montzeaza,vor fi contravntuite provizoriu,pentru a evita pericolul de rasturnare.
Pna la ancorarea definitiva a ntregii arpante,diferitele parti ale componente,dupa ce au fost montate,vor fi ancorate
provizoriu.
Se admit tolerante de montare de pna la 1%,avndu-se grija ca prin dispunerea capriorilor,eventualele deficiente sa fie
egal repartizata ca toleranta sa dispara.

INVELITORI SI TINICHIGERIE

Montarea invelitorii din tigla

Pe astereala se monteaza randuri din sipci din lemn paralele cu poala, la distante egale intre ele, in vederea fixarii
tiglelor. Distanta dintre sipci este data de marimea elementelor de tigla. Decalarea randurilor succesive de tigla de orice
tip se va face cu o jumatate de tigla.
La tiglele asezate simplu primul rand de la poala si ultimul rand de la coama trebuie sa fie asezate dublu si cu rosturile
decalate. In dreptul unei sipci trebuie sa rezulte trei tigle suprapuse, iar intre sipci 2 tigle.
Prinderea pe suport a tiglelor se va face in principal prin respectarea instructiunilor producatorului, dar in principal se va
face prin legarea cu sarma zincata si / sau prin baterea in cuie.
Coamele se vor fixa cu mortar de ciment, iar in cazul depasirii pantelor uzuale se vor folosi prinderi suplimentare prin
cuie cu cap conic.
Executarea si montarea jgheaburilor si burlanelor
Jgheaburile si burlanele pot fi executate din tabla zincata sau pot fi prefabricate, de acelasi tip cu materialul
invelitorii ( pot fi din PVC sau tabla prevopsita ).
Jgheaburile si burlanele din tabla zincata vor respecta prevederile STAS 2274/81 ;
Burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine fixate cu bratari, cu tronsoanele petrecute etans, cel superior in cel
inferior pe cca 6 cm.
Jgheaburile se vor fixa cu carlige din platbanda zincata sau protejata anticoroziv .
Glafurile, sorturile trebuie montate cu panta transversala spre exterior si trebuie prevazute cu lacrimar, iar strapungerile
sa fie lipite cu cositor.

EXECUTIE SI MONTAJ SCARI, BALCOANE SI PARAPETI

Execuia scrilor se va face conform planurilor si a detaliilor de execuie.

Specificaiile de execuie sunt funcie de materialul din care se executa scrile, balcoanele, parapetele si sunt tratate la
capitolele respective.
Dimensionarea treptelor se va face conform planelor din proiect
Finisarea scrilor metalice se face conform indicaiilor de la capitolul confecii metalice Scrile din beton armat monolit se
finiseaz conform prescripiilor proiectului, specificatiille privind execuia regasindu-se la capitolul pardoseli.
Parapetele, balcoanele si logiile se executa conform prescripiilor proiectului: specificaiile sunt cele corespunztoare
materialului folosit
Mina curenta din mozaic turnat pe loc se executa pe parapetul din beton sau zidrie, in cofraj, si se finiseaz dupa
decofrare (dupa circa 4 zile ca si pardoselile de mozaic)
Mina curenta din lemn se executa in atelier si se monteaz pe balustrada sau parapet prin fixare cu uruburi sau dibluri
Mina curenta din PVC se monteaz pe balustrazile metalice, platbanda suport fiind in prealabil verificata si curatata de
bavuri, proeminente etc.
Mina curenta din PVC se monteaz incepind de la captul superiar al balustrazii, prin incalzire. Dupa montare se
lustruiete cu ceara.

INSTALATII ELECTRICE
DATE GENERALE

- Tipul retelei de distributie si protectie este TN-S.

- Se va avea n vedere ncadrarea stabilit n avizul ELECTRICA de furnizare a energiei electrice, privind nivelul de
siguran i continuitatea alimentrii cu energie electric.
- Se vor lua msuri pe timpul execuiei i n exploatare pentru protecia mpotriva electrocutrilor prin atingere direct i
indirect.
- Ca mijloc principal de protecie este folosit legarea la nulul de protecie.
- Se va verifica rezistena de dispersie a instalaiei de legare la pmnt, care nu trebuie s depeasc valoarea de 1 Ohm
(instalatia de paratrasnet este legata la o priza de pamant separata care va fi legata si la priza generala de pamant).
- Legarea la nulul de protectie se realizeaz n dou moduri:
 a) prin al 5-lea conductor de cupru introdus n circuitul de alimentare a consumatorilor trifazici si prin al 3-lea
conductor in cazul consumatorilor electrici monofazici.. Prin acest conductor se leag masa utilajului la borna de legare la
pmnt a tabloului electric. La rndul ei aceast born se racordeaz la centura interioar de legare la pmnt cu platband
de oel zincat de 25x4mm.
b) direct la centura de legare la pmnt n situaia tablourilor i a utilajelor fixe. Racordul se face cu platband de oel
zincat 25x4mm.
- Se interzice dac nu este prevzut n proiect spargerea de goluri n elementele de beton n vederea amplasrii instalaiei
electrice, fr acordul proiectantului.
- Se va evita amplasarea instalaiilor electrice (conducte, cabluri) pe trasee comune cu ale conductelor altor instalaii.
- Se interzice montarea direct a circuitelor electrice pe elemente de construcie din materiale combustibile.
- Se interzice montarea dispozitivelor de protecie electric pe conductele instalaiilor de protecie la pmnt sau nulul de
protecie.
- Conductele electrice vor fi marcate n codul culorilor i la capete n doze i tablouri vor avea inscripionat destinaia pe tub
varni colorat. Culorile obligatorii pentru conductoarele de protecie i care nu trebuie s se mai regseasc la alte destinaii
de conductoare sunt:
a) pentru conductorul de nul de protecie verde/galben
b) pentru conductorul de nul de lucru alb sau cenuiu deschis
- mbinrile ntre cile de curent, precum i ntre acestea i bornele aparatelor se vor face prin metode care s asigure
posibilitatea de trecere a curentului electric, corespunztor seciunii curente, rezistena mecanic necesar i pstrarea
n timp a calitii mecanice i electrice a contactului.
- Tragerea conductelor n tuburi se va executa numai dup ce tuburile au fost montate pe poziia definitiv i fixate.
- Cablurile vor fi montate astfel nct n timpul execuiei i exploatrii s nu fie supuse la solicitri mecanice.
- Pozarea cablurilor i tuburilor de protecie se va face numai dup ce toate construciile metalice aferente au fost montate,
vopsite i legate la pmnt. Se interzic suduri dup instalarea cablurilor.
-Tuburile de protecie se vor poza numai pe trasee orizontale sau verticale.
- Dispozitivele de suspendare a corpurilor de iluminat se vor alege astfel nct s suporte fr a suferi deformri, o greutate
egal cu de 5 ori greutatea corpului.

MONTAJUL I EXECUIA INSTALAIILOR LECTRICE

PREVEDERI GENERALE

Se va avea n vedere ncadrarea stabilit n proiect a consumatorilor i a receptoarelor, din punct de vedere al nivelului
de siguran n continuitatea alimentrii cu energie electric. Aceast ncadrare st la baza concepiei proiectului i a
execuiei.
Se va identifica, conform proiectului de detalii de execuie, categorie ncperilor, spaiilor, zonelor, n funcie de
mediu.
Se va evita amplasarea elementelor instalaiilor electrice (tuburi, conducte, etc.) n structura de rezisten a
construciilor. Se excepteaz situaiile prevzute n proiect, unde s-au luat msurile corespunztoare de nglobare a
instalaiilor electrice.
Se interzice spargerea de anuri, goluri, etc., n elementele de beton, dac nu este prevzut n proiect, n vederea
amplasrii instalaiilor electrice, afectnd structura de rezisten a construciei.
Se va evita amplasarea instalaiilor electrice (conducte, cabluri, tuburi, etc.) pe trasee comune cu acelea ale
conductelor altor instalaii.
Conductele instalaiilor electrice, vor fi marcate (prin culoarea izolaiei, tub varni colorat la capete, etc.) n scopul
asigurrii unei uoare identificri n caz de verificri i reparaii ct i pentru evitarea pericolelor de accidente prin
electrocutare.
Marcarea conductelor se va face cu urmtoarele culori:
- verde/galben, pentru conductele de protecie;
- alb sau cenuiu deschis pentru conductele de nul de lucru;
- albastru deschis, pentru conducte neutre i mediocre;
- culori diferite de cele de mai sus i diferite ntre ele, pentru conductele de faz recomandndu-se s se foloseasc
pentru marcarea fazelor: rou, galben, albastru nchis.
 n ntreaga instalaie electric din cadrul unei cldiri se va menine aceiai culoare de marcare pentru fiecare
conduct de faz.

CONDIII GENERALE DE MONTARE A CONDUCTELOR, CABLURILOR I TUBURILOR

Conducte

Conductele izolate instalate n tuburi se vor utiliza i monta avndu-se n vedere prevederile art.4.52-4.62 din
normativul I7-2011.
Tragerea conductelor n tuburi se va executa numai dup ce tuburile au fost montate (la montajul ngropat, dup
ce tencuiala ce acoper tuburile s-a uscat).
Se interzice instalarea conductelor electrice n evi sau tuburi de protecie pozate n pmnt.

Tuburi de protecie i accesoriile acestora

Pentru montarea tuburilor de protecie se vor respecta condiiile impuse de normativul I7-2011.
Tuburile i evile de protecie montate ngropat se acoper cu un strat de tencuial de minim 1cm.
Distanele ntre punctele de fixare a tuburilor de protecie sunt prezentate n tabelul 5.6 din I7-2011, i variaz ntre
0,6m-0,9m pentru cele din PVC la montaj aparent i 0,9-1,1m la montaj ngropat. n cazul tuburilor metalice, distanele sunt
mai mari i ajung pn la 1,6m la montaj aparent i 2,0m la montaj ngropat.
Cabluri
Cablurile vor fi montate astfel nct n timpul montrii i exploatrii s nu fie supuse la solicitri mecanice. Se vor lua
msurile prevzute n normativul I7-2011 i se vor respecta distanele prescrise n normativul MEE-PE107.
Pozarea cablurilor se va face numai dup ce toate construciile metalice aferente au fost montate, vopsite i
legate la pmnt. Se interzic suduri dup montarea cablurilor.
Inaintea instalarii dozelor se vor studia toate planurile de instalatii ale nivelului respectiv si se vor obtine informatii
precise referitoare la sectiunile de arhitectura, detaliile de plafoane, desfasurarile de pereti, aprobate de catre Arhitectul Sef de
Proiect. Este de asteptat, ca unele doze sa fie repozitionate dar la distante corespunzatoare daca asa doreste arhitectul. Se
vor face ajustarile necesare la fata locului astfel ca corpurile de iluminat, dozele de derivatii si trecere, aparatele de comanda,
prizele de curent, telefon, sa fie in concordanta elementele de arhitectura. In ceea ce priveste dozele de trecere si derivatii se
va tine seama de conductele celorlalte instalatii, de ferestre si usi si de adancimile disponibile in finisaj, etc. privind atent
conditiile care au putut scapa la analiza facuta la proiectare. Dozele incorect pozitionate vor fi reamplasate cu ajutorul
dirigintelui de santier (care va consulta in prealabil arhitectul sef de proiect precum si seful de proiect de instalatii electrice)
fara a depasi costul lucrarii.
DOZE
Toate dozele de aparat pentru montaj ingropat vor fi executate conform normelor, din plastic sau tabla izolata cu
prespan. dozele de aparat montate in finisaje combustibile vor fi metalice cu grosimea peretilor de 0,3 m.
In general, dozele vor avea o adancime de 4 cm. Doze mai adanci se vor folosi in plafoane pentru racordarea
corpurilor de iluminat. Dozele de pe pereti, vor fi adecvate pentru rigips.

PRIZE
Toate prizele din constructie vor fi montate la h=20 cm sau 1,10 cm de la pardoseala finita a incaperii. De asemenea
se monteaza la alte inaltimi prizele din zone in care acesta este indicata special in planuri. Se vor monta urmatoarele prize:
- prize bipolare cu contact de protectie de 16A, albe;
- prize monofazice pentru 24V.

INTRERUPTORI LOCALI
Aparate de tip normal ingropat, de constructie speciala 10A - 250V (intrerupatori, comutatori, butoni, intrerupatori de
scara, etc.) se vor instala in doze de aparat. In cazul in care sunt mai multe aparate la un loc, atunci ele se vor monta pe
placa comuna.
Aparatele se vor monta in locul indicat in planuri, in general, la intrarea in incaperi langa use.
Aparatele vor fi de 10A - 250V, culoare alba.
Se vor verifica desenele de arhitectura finala, pentru ca intreruptorii sa fie amplasati tinand cont de deschiderea
usilor. Ei vor fi pozati la 1,5 m inaltime fata de pardoseala finita, sau daca sunt mai multi, pe placa comuna, cel de-al doilea
aparat de sus in jos va fi la 1,5 m. Exceptie fac cazurile in care pe planuri sunt trecute alte cote.
Condiii generale.

Pentru executarea instalaiilor electrice se vor utiliza numai aparate i materiale omologate. Fiecare
aparat trebuie s fie prevzut cu o plcu indicatoare care s cuprind datele tehnice i un indicator de
semnalizare.
Alegerea materialelor (conductoare, cabluri, tuburi, etc.), a aparatelor, a echipamentelor i a utilajelor electrice
din import se va face prin asimilarea caracteristicilor acestora cu cele ale produselor indigene omologate, respectiv prin
ncadrarea lor n prevederile standardelor i normativelor romneti n vigoare.
Aparatele electrice individuale care se instaleaz n teren conform proiectului (nteruptoare, prize, etc.) vor fi
nsoite n cazul celor de fa, de certificat de calitate i dup caz de garanie.
Se vor verifica la fiecare aparat, tensiunea nominal i ceilali parametrii prevzui n mod expres n proiect i n
mod special gradul de protecie conform SR EN 60529:1995.
n spaiile de producie pot fi amplasate instalaiile electrice numai de tip nchis i capsulat.
Se va evita montarea aparatelor electrice n locuri n care exist posibilitatea deteriorrii lor n exploatare, ca
urmare a loviturilor mecanice sau aciunii agenilor corozivi.

Aparate pentru instalaia de iluminat.

Aparatele de conectare folosite pentru circuitele electrice ale corpurilor fluorescente, vor avea un curent nominal
de minimum 10A.
ntreruptoarele i comutatoarele, n spaiile interioare se vor monta la o nlime de 0,60-1,5m n ax de la
nivelul pardoselii finite.

INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA

ELECTROCUTARILOR

Instalatiile de protectie contra electrocutarilor au fost proiectate conform normativului I7-2011 si a standardelor STAS
2612, SREN 61140/2006, STAS 12604, STAS 12604/4, STAS-12604/5.
Protectia prin legare la nulul de protectie va fi realizata prin legarea tuturor partilor metalice ale instalatiilor electrice
care nu sint sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie (diferit de
conductorul de nul de lucru). Conductorul de nul de protectie va fi legat la priza de pamint al cladirii in tabloul principal.
Toate prizele monofazice din constructie vor fi de tipul cu contact de protectie.
Tablourile secundare vor fi echipate cu dispozitive de protectie diferentiala.

ECHIPAMENTUL DE ILUMINAT, CERINTE GENERALE.

Echipamentul de iluminat si corpurile de iluminat, vor corespunde celor mai severe standarde din punct de vedere electric
si mecanic.
Toate cele necesare pentru fixarea si alimentarea corpurilor de iluminat vor fi livrate si montate de antreprenorul de
instalatii electrice, in cadrul lucrarilor din acest capitol. Toate lampile fluorescente din spatiile de lucru (birouri, secretariate,
director) vor fi de nuanta alb 2X , iar in spatiile tehnice lampile fluorescente vor fi de culoarea 2.
Toate dispozitivele de prindere, consolele, etc. vor fi livrate si montate in cadrul lucrarilor din acest capitol.
Finisajul corpurilor de iluminat si al tuturor partilor instalatiilor electrice va corespunde exigentelor
arhitectului sef de proiect. In cazul in care acestea nu corespund vor fi modificate sau inlocuite pe spezele
constructorului.

CORPURI DE ILUMINAT
Se vor respecta tipul i dimensiunile corpurilor de iluminat prevzute n proiect. Se poate propune i nlocuirea
acestora cu alte tipuri, ndeplinindu-se ns urmtoarele condiii:
- s fie alimentate la aceiai tensiune ca n proiect;
- echiparea cu surse de lumin echivalente din punctul de vedere al fluxului luminos, al temperaturii de culoare i a
modului de repartiie a fluxului luminos;
- posibiliti uoare de montare n locurile n care sunt prevzute i de racordare
 corect la coloana de alimentare;
- s nu depeasc gabaritul celor prevzute n proiect;
- s permit accesul cu uurin la prile componente interioare;
- s permit nlocuirea uoar a lmpilor;
- s fie fabricate cu gradul de protecie corepunztor funcionrii n mediul i categoria
de proces tehnologic n care vor fi montate;
- s asigure un factor de putere cel puin egal, dac nu superior celui asigurat de
corpurile stabilite n proiect;
- s aib acordul proiectantului de specialitate;
Racordul se va face numai ntre faz i nul, conductorul de faz fiind conectat n fundul duliei iar conductorul de nul
de lucru, la borna prii filetate a acesteia. Conductorul de nul de protecie se leag la borna special prevzut n acest sens
pe corpul de iluminat.
Corpurile de iluminat, la care este prevzut prin proiect racordarea la instalaia de protecie, se vor racorda la nulul
de protecie din tabloul de alimentare, nulul fiind racordat la rndul su la instalaia de legare la pmnt. Racordarea la nulul
tabloului se va face printr-un conductor, diferit de cel de lucru.
Elementele de suspendare ale corpurilor de iluminat pot fi dimensionate la o sarcin de cinci ori greutatea
suspendat, dar nu mai puin de 10 kg.

PROBE I VERIFICRI PENTRU PUNEREA N FUNCIUNE

PREVEDERI GENERALE

Instalaiile electrice se dau n exploatare numai dup ce s-au executat lucrrile principale de organizare i exploatare
i anume:
- verificarea c beneficiarul este dotat cu personal tehnic corespunztor, instruit asupra atribuiunilor ce-i revin i
dotat cu echipamentul i aparatura necesar exploatrii;
- ntocmirea i afiarea la locurile de munc a instalaiilor de exploatare;
- asigurarea documentaiilor tehnice, care s conin realitatea execuiei;
- asigurarea unui stoc de rezerv minimal de aparataj pentru ntreinere.
Punerea n funciune i darea n exploatare a instalaiilor electrice se face n conformitate cu precizrile din
regulamentele de exploatare tehnic MEE i departamentale.
Verificrile, ncercrile i probele premergtoare punerii n funciune, se fac dup cum urmeaz:
- la nceput, n timpul i la terminarea montajului se fac dup caz, probe mecanice i electrice individuale i de
ansamblu, care intr n volumul lucrrilor de construcii-montaj;
- n timpul perioadelor de punere n funciune i exploatare de prob, se face rodajul n ansamblu i probe
tehnologice;
-la nceputul perioadei de exploatare continu, se verific principalii indicatori tehnici la nivelul proiectului.
nainte de nceperea fiecrei probe se vor verifica cu minuiozitate condiiile tehnice i organizatorice n care
urmeaz s se desfoare proba, astfel nct s fie exclus posibilitatea defectrii i avariei instalaiilor sau accidentrii
personalului.
Verificarea instalaiilor electrice cu tensiuni pn la 1000V c.a. ale construciilor, n timpul execuiei i nainte de
punerea n funciune, se face n conformitate cu prevederile Normativului privind verificarea lucrrilor de construcii i instalaii
aferente, indicativ C56. Pentru lucrrile ce se execut n medii cu pericol de explozie se vor respecta prevederile normativului
departamental ID-17-86.
La verificarea sistemelor de protecie mpotriva electrocutrilor trebuie respectate i prevederile STAS 12604/4,5.
Punerea sub tensiune a instalaiilor electrice se poate face numai dup verificarea ei de ctre furnizorul de energie
electric, conform prevederilor din regulamentul PE 932 al MEE.
VERIFICRI, NCERCRI I PROBE N PERIOADA DE LA NCEPUTUL, DIN TIMPUL I DUP TERMINAREA
MONTAJULUI

Scopul acestor operaii este de a se constata calitatea montajului i de a se lua msurile necesare nlturrii
eventualelor deficiene, precum i a stabili c lucrrile de montaj sunt terminate i corect executate, putndu-se trece astfel la
recepia provizorie a instalaiilor.
Probele se fac de ctre societatea de construcii-montaj, se verific, ncearc i probeaz materialele i
echipamentele care vor fi folosite la executarea instalaiilor i anume:
 -pe baza certificatelor de calitate emise de organele competente ale furnizorului sau prin verificri de specialitate
conform normelor n vigoare i nelegerii intervenite ntre cumprtor i furnizor;
-conform prevederilor contractelor de livrare, pe baza certificatelor de garanie emise de organele de control ale
furnizorului sau prin verificri i probe la furnizor n prezena delegatului cumprtorului.
n timpul i la terminarea lucrrilor de construcii-montaj se vor face verificrile, ncercrile i probele corectitudinii i
calitii execuiei, n conformitate cu normele tehnice n vigoare pentru categoria de instalaie respectiv.
Beneficiarul va asigura, cnd este necesar , personalul calificat propriu, pentru efectuarea probelor. Coordonarea i
rspunderea executrii acestor probe revin integral, dup caz executantului sau furnizorului.
Dup teminarea de ctre executant a lucrrilor de construcii-montaj, inclusiv a ncercrilor, verificrilor i probelor
aferente perioadei de execuie, se face recepia provizorie a lucrrilor, cu condiia utilitilor necesare urmtoarei peroade de
prob tehnologic. n acest scop beneficiarul va urmri i convoca din timp comisia de recepie i punere n funciune. Sarcina
tehnic a acestei comisii este de a stabili dac instalaia poate trece la o perioad urmtoare de punere n funciune i
exploatare de prob, n condiii de securitate deplin att pentru instalaia respectiv, ct i pentru cele la care se racordeaz.
La recepia provizorie, executantul i furnizorii vor trebui s probeze prin documente tehnice calitatea
corespunztoare a bazei de materiale introduse n lucrri i execuia corect a tuturor lucrrilor ascunse, precum i rezultatele
probelor prevzute a se executa naintea, n timpul i la terminarea lucrrilor.
Dac instalaiile au fost admise la recepie i lucrrile de construcii-montaj sunt terminate, se va ncheia un act unic
de recepie cu constructorul i montorul, precizndu-se obligaiile fiecreia.
Prin recepionarea provizorie a lucrrilor, executanii rmn numai cu obligaia eventualelor completri i remedii,
stabilite prin procesul verbal de recepie provizorie sau ivite ulterior, ca urmare a unor vicii ascunse, respectiv cu rspunderea
realizrii probelor de garanie.

VERIFICRI, NCERCRI I PROBE N PERIOADA DE PUNERE N FUNCIUNE I EXPLOATARE DE PROB

Scopul acestor operaii este de a verifica i regla funcionarea n ansamblu a instalaiei n vederea atingerii regimului
normal de lucru proiectat, pentru a se trece la proba tehnologic de 72 de ore.
Trecerea la perioada de punere n funciune i exploatare de prob a ntregii sau a prilor funcionale ale acesteia
se face pe baza concluziei comisiei de recepie i punere n funciune.
Responsabilitatea manevrelor i aplicrii normelor de protecia muncii revine personalului de exploatare, care va lua
msurile necesare impuse de norme.
n urma efecturii probei finale se ncheie procesul verbal de punere n funciune, semnat de membrii comisiei, dup
care se poate ncepe activitatea de exploatare.
Verificri, ncercri i probe la garanie

Probele de garanie se fac obinuit la un interval de 2-3 luni de la trecerea instalaiilor n exploatare, n vederea
verificrii parametrilor i performanelor din proiect. Se execut de ctre organizaia de exploatare, singur sau cu
ajutorul altor ntreprinderi de specialitate i n prezena delegaiilor executantului i furnizorului de echipamente.
Dac rezultatele probelor arat c instalaia nu realizeaz parametrii garantai, beneficiarul are dreptul s cear
remedierea defectelor, daune de la furnizor sau respingerea facurilor.
Dac probele de garanii sunt ncheiate, se efectueaz recepia contractual a echipamentelor i instalaiilor,
ncheindu-se un proces verbal, prin care se confirm c furnizorii i executanii i-au ndeplinit cantitativ i calitativ
obligaiile ascunse. n cazul c rmn sau apar unele deficiene nerezolvate n perioda de garanie, se vor prevedea n
procesul verbal, modul i termenul de rezolvare, precum i sarcinile prilor responsabile.

INSTALATII SANITARE

Executarea instalatiilor sanitare se va face coordonat cu celelalte instalatii, tinand seama de sectiunile
coordonatoare ale proiectantului. Aceasta coordonare se va urmari pe intreg parcursul executiei incepand de la trasare.
La traversarea planseelor sau a peretilor din beton armat se vor folosi goluri prevazute prin proiect sau piese de
trecere. In acest scop se va coordona cu constructorul modul de verificare a executarii golurilor proiectate odata cu
turnarea betoanelor. Situatia realizarii golurilor se va consemna.
La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale consemnate prin proiect. Orice propunere de inlocuire
trebuie motivata de contractant si aprobata de proiectant si beneficiar.
Toate materialele vor trebui sa fie insotite de Certificate de calitate. Inainte de punerea in opera se vor face
verificari vizuale. Materialele necorespunzatoare se vor inlatura.
 Toate aparatele care au sigilii de protectie vor fi montate ca atare, pastrand intact sigiliul in vederea
receptiei.
Pastrarea materialelor de instalatii se face in magazii sau spatii de depozitare, organizate in acest scop, in
conditii care sa asigure buna conservare si securitate deplina (I.9-1994):
in spatii libere - materiale feroase, tevi, tuburi de fonta, tuburi de beton etc., asupra carora intemperiile nu au
influenta practica;
in spatii acoperite - cele care se deformeaza datorita actiunii directe a soarelui, ploii etc., tuburi PVC, materiale
de izolatii;
in spatii inchise - armaturi cromate, obiecte sanitare din portelan, armaturi si aparate diferite.
La manipularea materialelor se vor lua masuri pentru evitarea deteriorarii lor.
Se vor respecta normele de tehnica securitatii muncii.

1. INSTALATII SANITARE INTERIOARE

1.1. INSTALATII DE APA RECE SI CALDA

1.1.1. Conductele si montarea lor
Conductele pentru instalatii de distributie, coloane si racorduri la obiecte sanitare sunt tevi din PP-R, imbinate cu
fitinguri din PP-R.

Conductele se vor monta dupa ce in prealabil s-a facut trasarea lor.

Etansarea imbinarilor se va face cu materiale specializate, omologate.
In cazurile in care sunt necesare interventii frecvente in timpul exploatarii se vor folosi imbinari demontabile. Se
vor face imbinari cu racorduri olandeze numai in locuri accesibile, vizitabile.

IN PORTIUNILE IN CARE CONDUCTELE TRAVERSEAZA ELEMENTELE DE

CONSTRUCTII, NU SE ADMIT IMBINARI.

Instalatia de distributie se trateaza conform proiectului.

La montarea conductelor in plasa pe un singur rand sau pe mai multe randuri, se va
lasa spatiu suficient intre randurile de conducte si elementele de constructii pentru plecarile derivatiilor, manevrarea
robinetelor, precum si pentru intretinere, revizii, reparatii etc.

Distante minime intre conductele montate pe traseu paralel

REFERINTE DISTANTE MINIME ( cm. )
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

intre conturul conductelor neizolate 3

intre conturul conductei neizolate si
constructia finita 3
intre fetele exterioare ale conductelor izolate 4
intre fata exterioara a izolatiei si
constructia finita 4
intre flansele armaturilor a doua conducte apropiate 3

OBSERVATIE : La conductele izolate , pozitia armaturilor va fi decalata astfel incat distanta intre flansa armaturii si
conducta apropiata sau izolatia acesteia sa fie 3 cm.
Fata de conductorii electrici ( 1000 V ) sau conductele de gaze combustibile, traseele conductelor instalatiilor
de apa vor fi montate la distantele normate prin normativul I-7, respectiv NT DPE 01/2004.
Conductele vor fi sustinute prin suporti suspendati sau asa cum se mentioneaza prin proiect. Se pot utiliza si
alte tipuri de sustineri cu conditia acceptarii lor de catre proiectant.
Suportii de sustinere a conductelor trebuie sa asigure deplasarea conductelor prin dilatare fara modificarea
geometriei traseului.
Preluarea dilatarilor conductelor de apa calda de consum se realizeaza prin schimbari de directie si schimbari
ale nivelului traseului, etc. asa cum sunt prevazute in proiect.
Ramificatiile conductelor spre consumatori (obiecte sanitare) se realizeaza ingropat, in pereti din gips
carton, luandu-se la montaj masurile necesare pentru a permite dilatarea conductelor ingropate.

1.1.2. MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA TRANSMITERII ZGOMOTELOR

Se vor respecta cu strictete toate masurile impotriva transmiterii zgomotelor si anume :

- bratari de sustinere la conductele din metal cu strat antifonic ( cauciuc sau
plasa 0,3..........0,8 mm);
- racorduri elastice intre conductele de distributie si agregatele
hidromecanice ;
 - izolarea fonica prin tampoane de cauciuc a soclului flotant al agregatelor
hidromecanice, de elementele fixe ale constructiei ( pardoseli, socluri din beton, etc).

1.1.3. ARMATURI

Se vor prevedea armaturi :

- de trecere ;
- de inchidere si reglaj;
- de golire ;
- retinere ;
- de siguranta ;
in pozitiile indicate, cerute prin desenele proiectantului.

Armaturile prevazute vor corespunde presiunilor de lucru cerute prin proiect:

- pana la presiuni de 10 bar se vor utiliza robinete de trecere cu sfera, corp din alama pentru turnat
AmT1, cu mufe filetate (1/2 ... 2)
Pentru racordarea la punctele de consum ( baterii amestecatoare sau robinete de serviciu ) se vor monta
armaturi de inchidere si reglaj :
- coltar - 1/2 ( la punctele de consum montate pe obiectele din portelan sau M.P.) ;
- drept - 1/2........3/4 cu mufe filetate (la puncte de consum montate pe perete ).
Se vor monta armaturi de golire in toate punctele cerute prin proiect.
Robinetele de golire vor fi drepte cu cep, STAS 1602, corp din alama pentru turnat Am T1 si mufa filetata pentru
racordarea la tevi la un capat si racord olandez pentru racordul piesei portfurtun la celalalt capat.
Se vor utiliza robinete de golire cu dop filetat din P.P. cu lant pentru protectia racordului pentru portfurtun.
Se vor monta armaturi de retinere ( sens unic) :
- cu ventil si scaun, mufe filetate, corp din alama AmT1, Pn 10, la racordarea aparatelor de prepararea
apei calde (STAS 1516) precum si pe racordurile de apa la pompe conform proiect
Se vor monta armaturi de siguranta, corp din alama AmT1, mufe filetate pentru tevi din otel si contragreutate
( STAS 5735 tipizate ), la aparatele pentru prepararea apei calde.

Armaturile se vor monta tinand seama de urmatoarele conditii :

- usor accesibile ;
- usor demontabile .
Toate armaturile vor fi montate in pozitia INCHIS .

1.2. INSTALATII DE CANALIZARE MENAJERA SI PLUVIALA

1.2.1. Conducte pentru canalizare

Sunt prevazute conducte din polipropilena (PP) sau PVC pentru scurgerea apelor uzate sanitare
astfel :
- de la obiectele sanitare;
- coloane montate accesibil in ghene ;
- colectoare orizontale in zone usor accesibile Dn 110 mm
Produsul trebuie sa raspunda normelor de calitate, standardelor de forma DIN si sa se incadreze privind
rezistenta si conditiile de montaj in prevederile normativului NP 003 pentru conducte de scurgere din P.P.
Asamblarea tuburilor de scurgere din P.P sau PVC se face prin mufe avand inel de cauciuc pentru etansarea
imbinarii.
Asamblarea se executa strict in conformitate cu instructiunile producatorului.
Asamblarea tuburilor din P.P. de dimensiuni mari, se va face de preferinta prin mufe avand inel de cauciuc. Sunt
prevazute tuburi din PVC KG (greu) pentru canalizarea montata ingropat sub pardoseala (in pamant) si pentru
canalizarea pluviala de la terase.
Pentru orice alte materiale propuse de contractant a fi utilizate la tuburi de scurgere, se va solicita acordul
proiectantului.
La montarea tuburilor de scurgere indiferent de materialele din care sunt facute, se vor respecta traseele din
proiect, iar daca conditiile de executie pe santier impun unele modificari de traseu se va solicita acordul proiectantului. La
orice modificare de traseu se vor respecta urmatoarele conditii :
- reducerea la strictul necesar a numarului de schimbari de directie ;
- racordurile la coloane sau colectoare la unghi de 45;
- se vor evita schimbarile de directie la unghi de 90 ;
- se vor evita traseele pe sub utilaje.
Canalizarea pluviala de la invelitori se face prin burlane exterioare.

1.2.2. Piese de curatire

 Se vor prevedea tuburi de curatire la schimbari de directie, ramificatii greu accesibile pentru curatire precum si
pe traseele liniare lungi la distantele urmatoare :

Diametrul Dn Distante intre piesele de curatire

ape conventional curate ape uzate menajere

50 - 70 15 6
100 20 12
125-200 20 20
Pe coloanele de scurgere se vor prevedea tuburi de curatire la baza coloanei, deasupra ultimei ramificatii si la
fiecare 2 nivele.
Inaltimea de montaj a pieselor de curatire pe coloane va fi de 0,4/0,8 m de la pardoseala.

1.2.3. Scurgeri de pe pardoseli

Se monteaza sifoane de pardoseala in pozitiile prevazute din proiect :
- din P.P. asa cum sunt specificate in proiect;

1.2.4. Ventilarea conductelor de canalizare

- se vor realiza conducte de ventilare primara si secundara asa cum sunt prevazute prin proiect
- ventilare principala prin prelungirea coloanelor peste invelitoare;
- ventilare secundara :
. separat pana deasupra invelitorii
. prin racordarea la o coloana de ventilatie invecinata;
. prin racordarea la o coloana de scurgere invecinata cu iesire directa.
Racordarea coloanelor de ventilatie secundara la coloanele de scurgere se va face sub un unghi ascutit cu
varful in jos.
Coloanele de ventilare a canalizarii se realizeaza din tuburi polipropilena amplasate si montate conform NP 003-
1996.

1.2.5.-Montarea conductelor de canalizare

La montarea conductelor de scurgere se vor utiliza sustineri si bratari prefabricate.
Sustinerile propuse de contractantul lucrarii vor fi supuse aprobarii.
La conductele din PP se vor monta sustineri :
- la trasee orizontale, la fiecare imbinare, minim una pe metru de traseu ;
- la trasee verticale.

Diametrul Dn - mm Distante dintre sustineri - m

50 1,1
75 1,2
110 1,3

1.3. OBIECTE SANITARE, ARMATURI SI ACCESORII

Toate obiectele sanitare vor fi din portelan sanitar vitrifiat cu finisaj deosebit, fara imperfectiuni, cu smaltul dens,
lucios, fara porozitati care sa impiedice mentinerea igienei perfecte.
Toate armaturile prin care se asigura folosirea obiectelor sanitare din portelan, respectiv :
- robinetele simple ;
- bateriile amestecatoare de apa calda si rece ;
- ventilele de scurgere si sifoanele de legatura la canalizare, trebuie sa fie
robuste, usor de utilizat, aspectuoase, finisate cromat lucios.
Toate obiectele sanitare si armaturile de utilizare trebuie asigurate de un singur furnizor ale carui referinte sa
ateste calitatea produselor furnizate.
In grupurile sanitare din spatiile comune se pot monta urmatoarele accesorii:
- dozatoare de sapun
- portprosop de hartie semiautomat;
Modelul propus pentru accesorii se va prezenta spre aprobare.

1.4. VERFICARI, INCERCARI, LA INSTALATII SANITARE INTERIOARE

 Toate conductele sistemelor instalate :
- apa rece ;
- apa calda ;
- canalizarea gravitationala ;

vor fi supuse incercarilor:

- de etanseitate ;
- de rezistenta ;
- de functionare.

1.4.1. Conductele de alimentare cu apa potabila

Proba de etanseitate se va face inainte de racordarea punctelor de consum ale caror pozitii vor fi busonate si va
fi egala cu 1,5 x presiunea maxima din instalatie timp de 20 min. , timp in care nu se admit pierderi de apa.
Presiunea se va citi pe manometrul asezat la punctul cel mai de jos al instalatiilor.
Proba de rezistenta se repeta cu apa rece pentru conductele de apa rece si cu apa calda pentru conductele de
apa calda.
Incercarea de functionare a instalatiilor se va efectua avand aparatele de preparare a apei calde, pompele de
presurizare, precum si aparatele consumatoare in functiune.
Incercari de functionare la conductele de apa :
- apa de consum sa fie limpede ;
- armaturile sa fie usor accesibile ( manevrare, interventii), etanse si cu
inchidere perfecta ;
- in functionare sa nu apara zgomote ;
- montajul estetic al conductelor si armaturilor fata de suprafata finita a
peretilor ;
- posibilitatea de golire a instalatiei si de evacuare a aerului.

1.4.2. Instalatii de canalizare

Instalatiile interioare de canalizare vor fi supuse urmatoarelor incercari:
- incercarea de etanseitate;
- incercarea de functionare.
Incercarea de etanseitate se va face controland traseele conductelor si punctelor de imbinare.
In timpul incercarii de etanseitate instalatiile se umplu cu apa, dupa cum urmeaza:
- instalatia de canalizare menajera pe inaltimea dintre nivelele la care se face racordareea
obiectelor sanitare si a sifoanelor de pardoseala.
Incercarea de functionare se va face prin punerea in functiune a obiectelor sanitare capabile sa realizeze
debitul de calcul al instalatiei.
Numarul si tipul obiectelor care vor functiona simultan se precizeaza de catre proiectant.
Cu prilejul inceperii functionarii se vor controla si pantele, piesele de curatire, sustinerile etc.
Toate incercarile se organizeaza si se efectueaza de catre constructor in prezenta reprezentantului
beneficiarului si a proiectantului. Rezultatele vor fi consemnate intr-un
proces-verbal.

1.4.3. Obiecte sanitare:

- obiectul trebuie fixat estetic si solid;
- armaturile de serviciu sa fie etanse, sa asigure un jet continuu si o inchidere
usoara;
- sifoanele sa asigure scurgerea rapida a apei din obiect;
- preaplinul sa asigure scurgerea surplusului de apa;
- robinetul cu flotor de la rezervorul vasului de closet sa se inchida complet,
fara scurgere continua de apa ;
- spalarea vasului de closet sa se faca uniform pe toata suprafata vasului.
Verificarea se va face prin deschiderea numarului de robinete de consum, corespunzator simultaneitatii de
calcul .
Precizarea numarului de robinete deschise simultan revine proiectantului.

1.4.4. Verificarea in vederea efectuarii receptiei lucrarilor de instalatii sanitare

Receptia lucrarilor de instalatii sanitare se efecteaza in conformitate cu prescriptiile privind verificarea
calitatii si receptiei lucrarilor si anume :
- normativ C.6
- incercari I-25.
In vederea receptiei se va urmari daca executarea lucrarilor s-a facut in conformitate cu documentatia tehnico-
economica si cu prescriptiile tehnice in vigoare cu privire la executarea lucrarilor si anume :
- echiparea cu obiecte sanitare, aparate si agregate corespunzatoare;
 - respectarea traseelor conductelor;
- functionarea normala:
. a obiectelor sanitare instalate;
. a armaturilor;
- rigiditatea fixarii in elementele de constructie a conductelor si a aparatelor;
- asigurarea dilatarii libere a conductelor;
- modul de dispunere a armaturilor si a aparatelor de control si accesibilitatea
acestora;
- echiparea hidrantilor;
- aplicarea masurilor pentru diminuarea zgomotului;
- calitatea izolatiilor si a vopsitoriilor;
- aspectul estetic general al montarii instalatiilor .

In vederea diminuarii posibilitatilor de coroziune si a prelungirii duratei de functionare a instalatiilor, se va face

obligatoriu rodajul instalatiei de apa calda de consum, timp de 60 zile la temperatura de regim de 45 C, dupa
darea in functiune si receptia instalatiilor.

Pentru lucrarile ascunse se vor respecta prescriptiile privind modul de verificare si receptionarea lucrarilor
ascunse, la executarea lucrarilor de instalatii .
Executarea lucrarilor si a calitatii acestora se vor consemna in scris.

1.5. IZOLATII

Izolatia conductelor de distributie apa rece si calda, se va face conform cu specificatiile proiectului, cu
mansoane K-FLEX .
Coloanele de apa rece, calda montate in ghene de instalatii, se izoleaza de asemenea cu cu mansoane K-
FLEX.
Racordurile la obiecte montate ingropat, se vor izola cu bete de postav sau banda PVC, infasurate helicoidal.
Bratarile, consolele, in general , toate dispozitivele de sustinere, precum si piesele de
trecere prin pereti si plansee se vor proteja anticoroziv prin aplicarea a doua straturi de miniu
de plumb.
Protectia conductelor din otel neizolate se face prin vopsire.

INSTALATII TERMICE

Operatiuni:
-Studierea atenta i analizarea planurilor de execuie;
- Confruntarea terenului cu planurile de execuie din punct de vedere al golurilor i dimensiunilor incaperilor;
- Trasarea traseului conductelor, a pozitiilor ramificatiilor, armaturilor i a dispozitivelor de prindere i fixare;
- Verificarea calitatii materialelor;
- Pregatirea materialelor in vederea prelucrarii, operatie ce se executa in atelierul de lucru al instalatorilor;
- Prelucrarea, in atelierul de lucru, a evilor PP
- Executarea strapungerilor in pereti i planseu;
- Confectionarea in atelierul de lucru, a evilor de protectie la trecerea conductelor prin ziduri i planseu;
- Trasarea locului de montaj a aparatelor i utilajelor i a pozitiei de montaj a dispozitivelor de sustinere i fixare;
- Transportul materialelor, a aparatelor i utilajelor la locul de montaj.
Operatii pentru executarea suportilor de sustinere a utilajelor, a dispozitivelor de fixare a cosului de fum i a canalelor de
fum.
- Descolacirea bandei de oel;
- Indreptarea bandei de oel i a tablei groase;
- Trasarea dupa planurile de execuie a liniilor de prelucrare sau taiere i a punctelor in care se vor executa gauri la
platbanda de oel, tabla groasa i la oelul profilat format la rece sau laminat la cald;
- Taierea partilor componente ale suportilor, a dispozitivelor de fixare - Indoirea platbandei de oel;
- Asamblarea partilor componente;
- Executarea gaurilor pentru suruburi;
- Polizarea materialelor in dreptul sudurilor i gaurilor;
- Tesirea muchiilor ascutite pentru rezervorul de consum zilnic;
- Verificarea execuiei i remedierea eventualelor abateri de la proiectul de execuie;
- Vopsirea anticoroziva cu un strat miniu de plumb i doua straturi vopsea de ulei a suportilor, a dispozitivelor de fixare;
- Depozitarea suportilor i a dispozitivelor de fixare.
Operatii pentru montarea utilajelor din centrala termica
- Montarea suportilor pentru sustinerea utilajelor;
- Asezarea la pozitie a utilajelor
- Montarea accesoriilor la cazane;
- Montarea armaturilor fine la cazane i la vasul de expansiune;
- Fixarea vasului de expansiune de pardoseala cu ajutorul suruburilor pentru fundatii;
- Executarea decuparii pentru cosul de fum;
- Montarea racordurilor i a canalului de fum la cazane;
- Racordarea canalului de fum la cosul de fum. Operatii pentru montarea conductelor executate din evi PP,
fixate aparent de pereti
- Fixarea bratarilor de sustinere a conductelor, prin incastrare;
- Luarea masurilor la pozitie;
- Masurarea i insemnarea evilor pentru taiere;
- Taierea evilor i montarea robinetelor cu sfer;
- Montarea provizorie a conductelor i a armaturilor de inchidere la pozitie prin filet i sudura, inclusiv armaturile cu flanse
i electropompe de circulatie a agentului termic, in bratarile de fixare nestranse sau pe pardoseala centralei termice i a
evilor de protectie la trecerea prin pereti sau planseu;
- Verificarea pozitiei de montaj a conductelor i armturilor i conectarea eventualelor abateri de la proiectul de execuie;
- Executarea la pozitie a imbinarilor definitive la evile din oel prin filet i sudura, inclusiv montarea definitiva a armaturilor
de inchidere
- Racordarea la instalatie a utilajelor din centrala termica;
- Definitivarea sistemului de fixare i sustinere a conductelor prin strangerea suruburilor bratarilor de fixare;
Operatii pentru montarea conductei de alimentare cu apa, executata din teava PP, fixata aparent pe peretele constructiei
- Fixarea bratarilor de sustinere prin incastrare;
- Luarea masurilor la pozitie;
- Masurarea i insemnarea evilor pentru taiere;
- Taierea evilor i pentru montarea fitingurilor i a robinetelor;
- Montarea provizorie a conductelor, fitingurilor i a armaturilor la pozitie prin filet, in bratarile de fixare nestranse, inclusiv
a evilor de protectie la trecerea prin pereti;
- Verificarea pozitiei de montaj a conductelor i a armaturilor i corectarea eventualelor abateri de la proiectul de
execuie;
- Executarea la pozitie a imbinarilor definitive la evi i armaturi;
- Definitivarea sistemului de fixare i sustinere a conductelor prin strangerea suruburilor bratarilor de fixare; Reguli privind
executia i montarea elementelor componente ale instalatiei de nclzire centrala
- Pentru trasarea instalatiei se va folosi ca nivel cota pardoselii finite a constructiei existente, considerata cota 0.00
- Distantele minime intre conducte i suprafetele finite ale elementelor de constructii va fi de 30 mm;
- Distantele dintre conductele instalatiei de nclzire i cele electrice sunt stabilite de Normativul I7 i sunt de 15 cm
pentru trasee paralele i 10 cm in intersectii;
- La trecerea prin planseu sau pereti conductele se vor monta in evi de protectie de dimensiuni mai mari (maximum doua
diametre fata de conducta de trecere).
- Pe portiunile de traversare a elementelor de constructii nu se vor executa imbinari ale conductelor.
Verificari in vederea receptiei
- Confruntarea instalatiei executate cu proiectul, urmarindu-se corespondenta dintre geometria instalatiei realizate i cea
proiectata, precum i corespondenta dintre execuie i proiect din punct de vedere al materialelor folosite, pozitiei de
montare, traseului, formei, dimensiunilor, lungimilor i modului de imbinare;
- Verificarea calitatii execuiei, urmarindu-se modul in care au fost realzate curbele i dispozitivelor de sustinere;
- Verificarea modului de montare a conductelor, a distantelor dintre conducte i elementele de constructii; se va verifica
prin sondaj soliditatea fixarii conductelor;
- Verificarea modului de montare a robinetelor cu sfer
- Verificarea modului in care se realizeaza dezaerisirea instalatiei de nclzire;
- Verificarea modului de montare a utilajelor, urmarindu-se daca au fost respectate cotele i pozitiile de montaj;
- Verificarea montarii pe utilaje a accesoriilor i a armaturilor de control i siguranta;
- Verificarea etanseitatii canalului de fum i a existentei usii etanse de control;
- Proba aferenta sursei termice este proba la rece de etanseitate i presiune, care se va efectua dupa montarea
armaturilor i care consta in supunerea instalatiei termice, la o presiune mai mare cu 50% decat presiunea maxima
de regim, dar nu mai mica de 60 N/cmp (cca. 6 at).

STRAT FUNDATIE BALAST

La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente in
conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a
balastului sau balastului optimal.
Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii - drenuri
transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la
acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la autostrazi sau la
lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se va asigura in prealabil
posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor
deasupra terenului.
In cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se amesteca
agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de
laborator.
EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m
(dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curente, componenta atelierului de
compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini
precum si reglarea utilajelor de raspndire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "Inginerului", efectund controlul
compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua
incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea optima a stratului de balast pus in opera;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a
utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q= volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc
S= suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
In cazul cnd se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare utilaj se cumuleaza.
Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor.
PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-unul sau mai multe
straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de
santier tinnd seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitndu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental
respectndu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se
completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate
de acostamente asigurndu-se si masurile de evacuare a apelor conform pct.7.3.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramn dupa compactare se
corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se complecteaza, se
reniveleaza si apoi compacteaza din nou.
Este interzisa executia din balast inghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.
CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI
In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast optimal se vor face pentru verificarea compactarii
incercarile si determinarile aratate in tabelul 1 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.
Tabel 1
Determinarea, procedeul de verificare sau Frecvente minime la locul Metode de
caracteristica care se verifica de punere in opera verificare
conform STAS

1 Incercare Proctor modificata - 1913/13-83

2 Determinarea umiditatii de compactare minim 3 probe la o suprafata de 2.000

mp de strat 4606-80

3 Determinarea grosimii stratului compact minim 3 probe la o suprafata de 2.000

mp de strat -

4 Verificarea realizarii intensitatii de compactare

Q/S zilnic -

5 Determinarea gradului de compactare prin minim 3 puncte pentru suprafete < 2.000
1913/15-75
determinarea greutatii volumice in stare mp si
uscata
 minim 5 puncte pentru suprafete >
2000mp 5000mp

6 Determinarea capacitatii portante la nivelul In cte doua puncte situate in profiluri

superior al stratului de fundatie transversale la distante de 20 m unul de Normativ
altul pentru fiecare banda cu latime de CD 31-94
7,5 m

In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se determina prin masuratori
cu deflectometrul cu prghie conform "Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea deformabilitatii
drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu prghie - indicativ CD 31-94.
In cazul benzilor de supralargire, cnd latimea acestora este mica si nu pot fi efectuate masuratori
deflectometrice, se pot utiliza alte metode pentru determinarea capacitatii portante, cu aprobarea Inginerului. Daca se
utilizeaza metoda determinarii deformatiei relative sub placa (STAS 2914/4), frecventa incercarilor va fi min. 3 determinari
la 250 m de banda.
Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
- compozitia granulometrica a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate
maxima uscata)
- caracteristicile efective ale stratului executat - grad de compactare, capacitate portanta.

ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE

Mixturile asfaltice se prepara in instalatii prevazute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare
gravimetrica a agregatelor naturale, dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului, precum si dispozitiv
de malaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea functionarii instalatiilor de producere a mixturii
asfaltice se face in mod periodic de catre personal de specialitate conform unui program de intretinere specificat de
producatorului echipamentelor si programului de verificare metrologic al dispozitivelor de masura si control.
Certificarea capabilitatii instalatiei privind calitatea fabricatiei si conditiile de securitate prevazute de Directiva
89/655/CEE se face cu respectarea tuturor standardelor si reglementarilor nationale si europene impuse. Se
recomanda efectuarea inspectiei tehnice a instalatiei de producere a mixturii asfaltice la cald de catre un organism de
inspectie de terta parte, organism acreditat conform normelor in vigoare.
Controlul productiei in fabrica se face conform SR 13108-21:2007.
Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor asfaltice la iesirea din malaxor se stabilesc
in functie de tipul liantului, conform tabelului 15 (sau conform cu specificatiile producatorului), cu observatia ca
temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone
climatice reci.
Tabel 15- Temperaturile utilizate la prepararea mixturii asfaltice
Tipul liantului Agregate naturale Bitum Mixtura asfaltica la
iesirea din malaxor
Temperatura in 0C
Bitum rutier 170...180 160...170 160... 175
neparafmos
bitum modificat cu 170...190 170...180 170...180
polimeri
Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglata astfel incat in conditiile concrete de
transport (distanta si mijloace de transport ) si conditii climatice sa fie asigurate temperaturile de asternere si
compactare conform tabelului 18.
Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste valorile specificate in tabelul 17, in scopul
evitarii modificarii caracteristicilor liantului, in procesul tehnologic.
 Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceleiasi cantitati de bitum de mai multe ori.
Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reincalzirea bitumului, atunci este necesara
determinarea penetratiei acestuia. Daca penetratia bitumului nu este corespunzatoare se renunta la utilizarea lui.
Durata de amestecare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari
complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos.
 Mixturile asfaltice executate la cald se transporta cu autobasculante adecvate, acoperite cu prelate
speciale, imediat dupa incarcare urmarindu-se ca pierderile de temperatura pe tot timpul transportului, sa fie
minime.
Benele mijloacelor de transport vor fi curate si uscate.
Mixtura asfaltica preparata cu bitum modificat cu polimeri se transporta obligatoriu cu autobasculante cu
bena termoizolanta si acoperita cu prelata.

LUCRARI PREGATITOARE
PREGATIREA STRATULUI SUPORT INAINTE DE PUNEREA IN OPERA
A MIXTURII ASFALTICE
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curatat, iar daca este cazul se remediaza si se
reprofileaza. Materialele neaderente, praful si orice poate afecta legatura intre stratul suport stratul nou executat
trebuie indepartat.
In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura.
Cand stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea suprafetei acestuia
cu impuritati datorate traficului. In cazul in care acest strat nu se protejeaza sau nu se acopera imediat cu stratul
urmator se impune curatarea prin periere mecanica si spalare.
Dupa curatare se vor verifica cotele stratului suport, care trebuie sa fie conform proiectului de executie.
In cazul in care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente, aducerea
acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza, dupa caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare
din mixtura asfaltica, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de executie.
Stratul de egalizare va fi realizat din acelasi tip de mixtura ca si stratul superior. Grosimea acestora va fi
determinata functie de preluarea denivelarilor existente.
Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.

AMORSAREA
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu o
emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza uniform cu un dispozitiv
special, care poate regla cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport.
Stratul suport se amorseaza obligatoriu, in urmatoarele cazuri particulare:
- pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din imbracaminti asfaltice
existente;
- pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa in ziua imediat urmatoare executarii
stratului de legatura.
Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m. Dupa amorsare se asteapta timpul
necesar pentru ruperea emulsiei bituminoase. Caracteristicile emulsiei bituminoase trebuie sa fie de asa
natura incat ruperea sa fie
efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase.
In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, ramasa dupa aplicarea amorsajului, trebuie sa
fie de (0,30,5) kg/m2.
La straturile executate din mixturi asfaltice realizate pe strat suport de beton de ciment sau macadam
cimentat, cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai
mica de 15 cm, rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate
tehnic.
In cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea
totala a zonei respective cu straturi executate din mixturi asfaltice, armate cu geosintetice. Materialele geosintetice se
aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica (eventual) antifisura in grosime de minimum 2 cm.

ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE

Asternerea mixturilor asfaltice cu bitum nemodificat se face la temperaturi ale stratului suport de minim
10oC, in conditiile unui timp uscat.
Asternerea mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri se face la temperaturi ale stratului suport de
minim 15oC, in conditiile unui timp uscat.
Lucrarile se intrerup pe vant puternic sau ploaie si se reiau numai dupa uscarea stratului suport.
Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevazute cu
sistem incalzit de nivelare automat care asigura o precompactare. Mixtura asfaltica trebuie asternuta
continuu, cu grosime constanta, pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in
ziua respectiva.
16.1. In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii ramasa
necompactata aceasta va fi indepartata. Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se
asterne mixtura asfaltica. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile
prevazute in tabelul 18. Masurarea temperaturii va fi efectuata in masa mixturii, in buncarul repartizatorului.
cu respectarea metodologiei prezentate in SR EN 12697-13.
Pentru mixtura asfaltica stabilizata, se vor utiliza temperaturi cu 10 0C mai mari decat cele prevazute in
tabelul nr.16.

Tabelul 16 Temperaturile mixturii asfaltice la

asternere si compactare
Tipul liantului Temperatura mixturii Temperatura mixturii asfaltice la compactare oC, min.
Bitum rutier neparafinos , tip: asfaltice la asternere
o
C, min.
35/50
150 145 140
50/70 inceput sfarsit

70/100
145 110
140 110
135 100

bitum modificat cu 165 160 120

polimeri , clasa:
160 160 120
25/55
155 160 120
45/80
40/100
 Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este posibil, se stabileste si se
supune aprobarii latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza sa fie executate.
Grosimea maxima a mixturii raspandite printr-o singura trecere este cea fixata de proiectant. Nu se va asterne
mixtura in strat cu grosime mai mare de 10 cm.

Viteza optima de asternere se va corela cu distanta de transport si capacitatea de transport a statiei, pentru a se
evita total intreruperile in timpul executiei stratului si aparitiei crapaturilor/fisurilor la suprafata stratului proaspat
asternut (functie de performantele finisorului 2,5...4m/min).
In buncarul utilajului de asternere, trebuie sa existe in permanenta, suficienta mixtura, necesara pentru a se evita o
raspandire neuniforma a materialului.
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o atentie deosebita se va acorda realizarii rosturilor de lucru,
longitudinale si transversale, care trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal si/sau
transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal,
cand benzile adiacente se executa in aceeasi zi, taierea nu mai este necesara.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minimum 10 cm fata de cele
ale stratului de legatura, cu alternarea lor. Atunci cand exista si strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant
hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intretesut.
Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face dupa
decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabila in functie de grosimea noului strat, astfel incat sa se
obtina o grosime constanta a acestuia, cu panta de 0,5%. In plan, liniile de decapare se recomanda sa fie in forma
de V, la 45o. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei, urmata de asternerea si
compactarea noii mixturi asfaltice, pana la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent).
Stratul de baza va fi acoperit imediat cu straturile imbracamintii bituminoase, nefiind lasat neprotejat sub trafic.
Avand in vedere porozitatea mare a stratului de legatura (binder), realizat din beton asfaltic deschis, acesta nu se
va lasa neacoperit in anotimpul rece pentru evitarea aparitiei de degradari.

COMPACTAREA
La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare, care sa asigure
caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si fiecare strat in
parte.
Operatia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizeaza cu compactoare cu rulouri netede
si/sau compactoare cu pneuri, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel incat sa se obtina gradul de
compactare conform tabelului 17.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina, pe un sector experimental, numarul optim de
treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul si grosimea straturilor
executate din mixturi asfaltice.
Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrarea respectiva, utilizand
mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele stabilite pentru productia curenta.

Incercarile de etalonare a atelierului de compactare si de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub

responsabilitatea unui laborator autorizat, care sa efectueze in acest scop, toate incercarile pe care le va
considera necesare.
Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfacatoare daca se obtine pe sectorul experimental
gradul de compactare minim mentionat la tabelul 17.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut numarul minim de treceri recomandat ale compactoarelor
uzuale este cel mentionat in tabelul 17.
Compactarea se executa pe fiecare strat, in parte. Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu sorturi de
protectie .
 Tabelul 17 Compactarea mixturilor asfaltice. Numar minim de
treceri.
Tipul stratului Ateliere de compactare
A B
Compactor cu pneuri de Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri
160 kN netede de 120 kN netede de 120 kN
Numar de treceri minime
Strat de uzura 10 4 12
Strat de legatura 12 4 14
Strat de baza 12 4 14

Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zona

rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata.
Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a evita valurirea
stratului executat din mixtura asfaltica si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului. Locurile
inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, se
compacteaza cu maiul mecanic.
Suprafata stratului se controleaza in permanenta, iar micile denivelari care apar pe
suprafata stratului executate din mixturi asfaltice vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor
compactoare pe toata latimea benzii.

______________________________________________________________________________________________________