Propunere Tehnica Constructii Bihor PDF

coNSTRUCTil BTHOR S.A.
ORADI]A, BIHOR, RONIANIA

J05l2t5/t991 'Ielcfon 00.10-259-l I 7.512 : 00.{0-259..117.513
cul7Jl26 Far 00{0-259-{12.716
Slr. Beuci Nr.:l Adresn \l B: sww.constru.tiibihor.ro
f,
Cod poslal ill0l5l e-mail : offi cea4rconstruciiibihor.rc
OFERTANT
SC CONSTRUCTII BIHOR SA
CON S'III.U I R I' I IALA DIi I'OZITARE U'II I-,\,IIj,Co]\I UNA I}()IIS
,.IUI)I'TT]L BIHOR
Nuntar inr ilatic / rnunt; 1121166 1 25.08.2017
PROPUNERI' I'IiIINICA
BENEFICIAII: CONI UN,,\ BORS

Atlrcsir postrla: Strada I'rincip:rla,nr,200. Localit:rtc:r: Ilors. Cotl poslrl:
{ I 7075. Ilornania
SOCIETATEA COMERCIALĂ
CONSTRUCŢII BIHOR S.A.

ORADEA , BIHOR, ROMÂNIA
J05/275/1991 Telefon 0040-259-417.512; 0040-259.417.513
CUI 73126 Fax 0040-259-412.716
Str. Berzei Nr. 4 Adresă WEB: www.constructiibihor.ro
Cod postal 410151 e-mail : office@constructiibihor.ro
OPIS
Nr.
Denumire Pagina
crt.
1.Prezentarea modului de realizare a lucrarilor (planul propus) (Formular nr.7)
care va descrie :
a) abordarea din punct de vedere proces tehnologic (metodologia de executie) 1-150
pentru realizarea lucrarilor;
b) resurse (personal si instalatii/echipamente) (Formular nr.8) 151-161
c)programul de executie (diagrama Gantt) pe luni calendaristice, 162-163
d ) lucrarile permanente si temporare ce urmeaza sa fie executate, 164
1 e) activitatile de interfatare cu lucrarile existente si operarea acestora, dupa caz
(daca este inclusa asemenea solicitare în caietul de sarcini); 165
f) secventierea, derularea în timp si durata testelor, cu evidentierea clara a
activitatilor incluse în procesele de asigurare, respectiv de control al calitatii, 166-173
conform legislatiei specifice corespunzatoare obiectului contractului;
g) denumirea activitatilor si subactivitatilor aferente, durata acestora, cu
evidentierea punctelor cheie în executia contractului; 173-174
h) drumul critic clar identificat in planificarea activitatilor. 174
2. a)Listele cu cantitatile de lucrari 175-216
b)Se vor prezenta fisele tehnice pentru utilajele si echipamentele tehnologice 217-222
2
c)Se va prezenta Lista cu furnizorii de utilaje/echipamente tehnologice si a
principalelor materiale
223-224
3 3. Extrasele de resurse materiale, manopera, utilaj si transport 225-244
4. Graficul tip Gantt pentru executie lucrari cu încadrarea în termenul de 8 (opt)
4 luni de la primirea ordinului de începere a lucrarilor
245
5 5 Declaratie privind termenul de garantie acordat lucrarilor executate. 3(trei)ani 246
6 Prezentarea modalitatii de asigurare a accesului la specialistii necesari si
obligatorii în vederea verificarii nivelului de calitate, în conformitate cu prevederile 247
6 Legii 10/1995 si a altor legi incidente.
6 Termenul de executie contract este de 8 luni 248
Se vor respecta conditiile de mediu, social si cu privire la relatiile de munca pe
7 toata durata de îndeplinire a contractului de lucrari. Se va prezenta o declaratie pe 249
proprie raspundere în acest sens (Formular nr .9)
8 8 Modelul de contract semnat si acceptat cu sau fara observatii 250-260
9 Declaratie privind informatii confidentiale (Formular nr .10) 261-262
S.C. CONSTRUCȚII BIHOR S.A.

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE
ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU,
1
SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA
LUCRARI DE TRASARE
GENERALITiTI
Orice lucrare va fi inceputd dupA efectuarea operaliei de predare primire a
amplasamentului, conse[rnatd int-un proces verbal incheiat intre delegati beneficiarului,
prciectantului $i executantului.
Se amenajeaz[ terenul $i platforma de lucru
Condilii prealabile
- cunoa$terea amtrnunliti a documentaliei scrise $i desenate, precum gi a standardglor
$i nomativelor in vigoarc
- pregetirea $i verificarea sculelor, echipamentelor $i utilajelor
- repartizarea sarcinilor $i instruirea personalului de execujie
Documente specilice de referinfd sunt : Proiect de executie, legislaua in vigoare, standardele
Si insffucliunile tehnice de execulie.
LUCRARI DE TRASARE
Trasarea lucrarilor se va face cu grija, utilizand aparate topometice ccorespunzatoare

pentru a obtine tolerante admisibile- Se vor pastra repere de control pana Ia teminarea
lucrarilor de stmctura.
Se traseaza reperile cotei zero, axele construcliei ti ldlimile sepdturilor
Inainte de inceperea lucrerilor de terasamente se va verifica hasarea pe tcrcn,
determindndu-se dac[ se incadreazd in abaterile prevlzute.
Toleranlele admise la trasarca constructiilor pe orizontalA pentru lungimi sunt
urmetoarele :
Lungimi in
m_\ 25 -\(l 100 t50 200 250
Tolerante in om
Toleranfe coordonate
rectangulare de ttasare T/d I +2 r2 +3 -5 +5
Pentni Iungimi intemediare, toleranlele se stabilesc prin iflterpolare.

Toleranlelc prevezub in tabelul de mai sus se majorcazi, functie de panta terenului, cu
ilee dln
din ta
tabclul unniitor:
Panta terenurilor (p) in P<3 3<p<10 10<p<15 P> 15
grade
Sporul de panti o%
25 50 100
Dacd se incadreazd in abaterile prevazute, se trece la efectuarea sip5turii.

Trasarca este operafia de transpunere in teren a element€lor geometrice de legeturi
(distan{e, unghiLrri, coordonate) stabilite prin proiectul de executie fate de:
- puncte ale refeleloi geodezice sau topografice din zonii
- puncte sau aliniamente ale construcliilor invecinate;
- detalii invecinate cu caracter natural.
Aplicarea pe teren a proiectelor de construclii in vederea executiei necesite
efecfuarea de lucreri topografice de birou ti in teren care se desfa$oara in urmdloarea
succesiune:
- proicctarea trasarii;
S,C, CONSTRUCTII BIHOR S.A.

ALE SISTEMULUI DE I1iIANAGEMENT CALITATE, MEDIU,
2
LUCRARI DE TRASARE
- pregitirea topogaficd proiectului;

a
- predarea-primirea amplasamentului li a bomelor de repere;
- tmsarea in teren a axelor consauc[iilot a contururilor obiectivelot a detaliilor
in timpul execuliei:
- efectuarea de masurAtori la montarea elementelor dc construclii;
- verificarea lucrfuilor de trasare a construcliilor pe teren.
Proiectul de execulie trebuie sa cupri[da obligatoriu documentalia topograficd
de bazA folositd la intocmirea relelelor topogafice cat ti scheme de spdjin pentru tasare sau
bazele de tasarc , mdsuretorile pe teren ale bazei de tmsare,bomarca ti semnalizarea
Punctelor.
Schemele de trasare mai cuprind:
- elementele carc tebuiesc tmsate de cdtre executant:
- cum se execule lrasareat
- precizia tmsirii;
- instrumentele $i aparatele auxiliare folosite la trasare $i mesuririle speciale
legate de verificarea lor;
- cand se iocepe ti cand se temina trasarea;
- contolul trasArii;
- receplia trasArii $i predarea punctelor hasate;
- materializarea fi semnalizarea punctelor;
- alte masuri.
in cazul in care proiecful de execulie nu conline toate elementele geometdce necesare
trasdrii sau daca soluliile din proiect nu se pot aplica pe teren se ia legdtua cu proiectantul
penhu stabilirea soluliilor de proiectare.
Lucrarile de trasare incep dupd faza de predare-primere a amplasamentului $i a
bomelor de rqrere la care participi Si beneficiarul li proiectantul. Din partea Fntierului
executant participA ;eful de gantier sau reprezentantul acestuia impreuna cu topogmful
$antierului.
Faza se incheie cu completarea procesului verbal de predare-primire a
amplasamentului qi a bomelor de repere.
Trasarea efectivd pe teren a construcliilor se executa de topograful $antierului $i consta
in transpunerca pe teren a elementelor geometrice din proiect.
Aplicarea pe teren a rctelei de trasare se face prin metode care asigurd precizia
necesarA folosind punctele relelei topografice existente. Punctele relelei de trasarc se
materializeazA pe teren prin mdrci gi repere conform prevederilor STAS 982411-87.
Conservarea marcilor gi reperelor de trasare revine beneficiarului gi executantului pe
timpul lucdrilor Matedalizarea pe teren a punctelor !i a a\elor de tiasare sau a punctelor
ajutetoare s€ face prin stilpi, picheti sau marcaje pe elemente ale construcliilor invecinate
conform instructiunilor date de proiectant.
Lucrerile de trasare se verifica daca se incadreaza in tolerantele inscrise in prciect.
La verificare participa beneficiarul cu proiectantul $i se incheie proces verbal de
trasare.
Pentru Iucririle de trasare se utilizeaza urnatoerele aparate:
- un dublu decimetru pliant;
- o ruletd de 5-10-50 m lungime;
- o stadie(mira) topogafici:
- teodolit
- nivela. ,o
Sr.
S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A,

3
LUCRARI DE TRASARE
- firul cu plumb, pentru ridicarea pe veticalA a punctelor

-Statia totala. Statie GPS
Lucrdrile de trasare se fac cu instrumente li aparate topografice verificate ii etalonate.
Lucr6rile de tasare se executa cu un tehnician topograf si cu unul sau doi muncitori. Pentu a
asigua certitudinea execudiei lucrdrilor de trasare conform cerintelor din proiect sunt
necesare urmAtoarele criterii:
- verifrcarea, rectificarca $i etalonarea p€.iodicA a instrumentelor $i aparatelor
topogafice;
- rcspectarca cedntelor proiectului de execulie;
- respectarca prcvederilor prezentei instrucliuni;
-se interzice folosirea lucririlor de tasare nereceplionate.
Trasarea
Operatiile de trasare qi de materializare a axelor construcliei reprezinte prima etapA a
luqerilor pregatitoare pentru executarea fundaliilor. Trasarea pe teren a lucrdrilor se face dupd
executarca cur5lirii $i a niveldrii terenului. Trasarea pe teren cupinde fixarea poziliei
corNtrucliilor pe amplasamente proiectate li marcarea fiecdrei construc[ii, conform proiectului
de execr-r1ie.
Toate lucrdrile de trasare se vor executa de cdtle constuctor prin topometristul
qantierului, pe baza reperelor de tasare, conform planului de trasare intocmit de proiectant.
Reperii de hasare se predau pe teren constructorului de cStle reprezentanta proiectantului in
prezenla clientului, pe baza unui proces verbal. Receplia luolrilor de trasare se face de cetre
client, ill prezenla constructorului gi proiectantului.
Etapele de trasare pe teretr sunt urmitoarele:

- identificarea bomelor topo existeote ;i uearca unei relele de sprijin in zonA
- trasarea axelor proiectate
- materializarca pe teren a axelor prciectate cu ajutorul ,arugilor
- amplasarea de ldruli martori la punctele caracteristice
- intocmirea de schile topograflce, care sd perrniti regdsirca rapidi a {drugilor
Inainte de a se trece la opelalia de trasare a axelor ti a contuurilor gropilor de fundade
se face receplia pril1 verificarea privind:
- relele de sprijin ce au servit la realizarca bazelor gi relelelor de trasare
- reletele topografice indicate in releaua de sprijin din planul de amplasare
La baza acestor operatii se aflA proiectul de execulie al constructiei care trebuie sd
asigure:
- planul de amplasament cu pozilionarca construcliilor existente fi celor noi
- puncte de referinlA din nivelmentul geodezic de precizie al larii
- bome de reper ce vor sewi ca puncte de referinlA in cadrul operaliilor de trasare
generaltr
sau la obiecte;
- planul general de sAp5hua, cu indicarca a cotelor de niyel, a distanlelor dintre
sapaturi, a pantelor taluzelor
- planul general de fundalii cu indicarea tipurilor, pozilionare, cote de nivel,distanle
Metoda de trasare folositA trebuie astfel aleasa incat sa corespundd gradului de precizie
cerut constucliei respective.
Materializarea axelor principale ale construcliei se realizeaza prin: euc o,o
- implantarea de bome utilizabile pe intreaga durate a execuliei constucliei
c
-materializarca punctelor ce aparlin a,relor pe imprejmuiri proiectate $i executate in
it!
S,C, CONSTRUC]'II BIHOR S,A,

4
LUCRARI DE TRASARE
scop.
Aaestea trebuie sd fie astfel concepute li exeautate, incit ultedor se poatd asigura
realizarea trasdrii restului de puncte.
Imprejmuirea se face paralel cu laturile construcfiei, la o distan(e suficiente, pentru a nu fi in
zona lucririlor de terasamente. Se va poziliona la 2 3 m in exteriorul perimetrului real al
suprafelei ce urmeazd a fl excavatd.
Pentu tasarea axelor pincipal€ se utiliz€aza teodolitul pentru trasarea direcliilor
iar rulete peotru mlsurarea lungimilor
-
-
Trasarea axelor principale se efectueazd in raport cu reperii de trasare a poziliei de
amplasare a construcliei.
Marcarca axelor pe imprejmuire se face prin cuigoare sau crestdtu , in jurul cdrora se
traseaz e un cerc cu vopsea $i in care se scrie rumArul axei. Materializarea axelor se face cu
salma fixatd pe punctele ce apa4in axelor pe imprejmuiri pioiectate $i executate in acest scop.
Coborarea pe teren se face cu ajutorul firului cu plumb.
Trasarea poziliei cofiajelor pentru funda{ii continue din beton
Trasarea poziliei cofiajelor pentru tumarea fundaliilor din beton se rcalizeazit
dealungul sirmelor intinse intre reperii materializali in acest scop pe imprejmuirea ce a sewit
la tasarea lucrdrilor de sdpaturi.
Intrucit in timpul definitivdrii lucrdrilor de cofrare elementele cofrajului pot cdpAta deplasdri
de la pozilionarea iriliali,este llecesar ca ilaintea tumArii betonului, si se verifice
corectitudinea pozi;iei finale a acestora. Verificarea se executA cu ajutorul unui instrument
optic .
TRASAREA COTELOR DE NIVEL $I VERTICALIZAREA COMPONENTILOR

CONSTRUCTNLOR .
Trasarea cotei de nivel a oricArui component de conshuclie se execute in raport cu un
rcper care materializeaza cota + 0,00 sau o altd cota convenlionald gi care trebuie sd fie astfel
executat $ protejat incit se se conserve pe toatA durata execuliei construcliei. Acest rcper
trebuie si fie accesibil spre exteriorul construcfiei, constituind punctul de ver ificare, in ceea
ce prive$te cota de nivel a constucliei in mpolt cu cota de nivel a rcperilor de referinF
exterior.
Trasarca cotei de nivel la cofraje gi verificarea verticalitefi acestora
Trasarea cotei la cofrajele de la primul nivel se executd cu instmmente optice
(niveluri) li se materializeazi prin insernnare cu vopsea in citeva puncte ale coiajului , in
drephrl se inscrie cota nivelului respectiv
^sernnelor
In raport cu aceste semne, se traseazA prin masurarea directA gi se materializeazS, in
funqie de necesitdli, nivelul superior al coftajului sau nivelul de tumare a beto[ului.
7.3. Tmnsmiterca cotelor pe coftaje la etajele superioare(in cazul construcliilor multietajate)
se poate executa :
direct, pri[ mAsurare pe indllime, cu ajutorul ruletei sau panglicii de o1el, atunci cind
-
accesibilitatea directe exista pe toatd indllimea.
indirect cu ajutorul nivelei $i a mirei, prin transmiterea succesivd a cotelor diferitelor
-
nivele atunci cand existd accesibilitate directa [umai intre nivele.
7 .4. Ve fcarea verticalitdlii cofrajelor in cazul componentelor de construcfie, cu in6llime
mare, ca se executa din beton monolit, se asigur[ de preferintd, cu ajutorul teodolitului sau
statia totala-GPS.
'-K*o
In cazul unei venicalitali mai pulin precisd se poare uliliza firul cu pl
/.^t'
B s,, Bi
S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A.

5
LUCRARI DE TERASAIlIENTE
LUCRARI DE TERASAMENTE
Sipeturile se vor executa mecanizat. Sapaturile pentu fundatii se vor executa in

genenl mecanizat, avand grijd sa nu depiseasca profilul proiectat al septuurii.
Evacuarea pimantului rezultat din sdpaturd se va face astfel ca intre marginea sapAturii
$i marginea depozitului de pimant de pe mal str existe o zond liberA GanchetA) a carei li1ime
trebuie sA fi€ cel pulin egalA cu adancimea sdpdturii in cazul sapdturilor nesprijinite, iar in
cazul sdpaturilor sprijinite cel pulin 0,50 m.
-se evacueaze pamantul excedentar
-se niveleazd fundul ganlului manual
La terminarea lucdrilor de sapdturi se verilicd cota de fundare , natura terenului de
fundare. Datele se vor consemna in Procese verbale tipizate semnate de beneficrar,
conshuctor $i proiectant; in procesul verbal se vor inscrie $i toate modificdrile introduse fa!5
de proiect.
Dacd se constatd ce la cota de nivel stabiliti pentru proiect natura terenului nu
corespunde cu aceea alutd in vedere la proiectare, solulia de continuare a lucrdrilor va li
stabiliti pe baza unei dispozilii scrise a proiectantului.
- cand tumarea betonului nu se face imediat dupa executarea sapafurii, aceasta va fi
opfita la o cota mai ridicata decit cota finala, pentru a impiedica modificarea caracteristicilor
fizicomecanice a terenurilor de fundare;
Spdjinirea peretilor sapatudi se face tinind seama de adincimea sapatudi, natura
terenului de fundare, regimul de curgere a apelor subterane, conditii meteorologice si
climatice din perioada de executie, tehnologia de executie.
Se va avea in vedere ca lucrarile de epuismente sa nu produca modificari al stabilitatii
masivelor de pamint din zona lot de influenta sau daune datorate afuierilor la cladirile
existente.
Modificarea cotei de fundare, se va face numai cu acordul proiectantului.
Tumarea betonului in fundatii, se va face imediat dupa atingerea cotei de fundare sau a
unui strat penfu care proiectantul isi da acordul privind posibilitatea de fundare.
Lucrarile de temsamente se vor executa cu luarea tuturor masurilor de asiguare a
securitatii muncii in conformitate cu prevederile legale si cu tehnologia de executie adoptata
pe santier. Sapaturile se vor executa la cota indicata in proiect dupa care se va receptiona
terenul de fundare de catre illgiflerul geotehnician si numai cu avizul acestuia se poate trece la
tumarea betonului de egalizare.
Umpluturile la exterior si interior se vor ex@uta numai dupa realizarca tuturor
fundatiilor si a instalatiilor aferente constructiei pozate sub cota +0,00. Pentu umpluturi se va
utiliza material cuat, fam restu vegetale, rezultat de la excavatii sau adus din afara
asigurand un grad de compactare de min 98% pentru a evita fisurarea pardoselilor.
Compactarea umpluturilor se va realiza cu maiul mecanic sau cilindrul compresor, dupa caz,
in straturi de ma,\. 20 cm grosime asigurand umiditatea optima prin stropire cu apa. Se vor lua
deassrneni masuri pentru a dirija spre extedor apele rezultate din eventuale precipitatii si a
evita patrunderea lor in gropile de fundatii. Se vor respecta prevederile normativului Cl69-88
privind executia lucrarilor de terasamente. In cazul in care beneficiarul solicita efectuarea
verificarii compactarii umpluturilor de sub placa de la cota - 0.07 cu placa de incarcare (0
300mm), modulul de deformatie EVz va fi cel putin 120 MN/mp, iar raportul de compactare
EV2/EVI s2,5.
6e\,cI\
o -oRADEA 7
" eEia
sr,.
S,C. CONSTRUCTII BIHOR S,A,

6
LUCRARI DE TEMSAMENTE
EXECUTIA LUCRARILOR DE EXCAVARE

Pentru evitarea surparii maludlor, ceea ce ar putea duce la accidente si/sau opdri ale
fluxului de lucru este necesara respectarca urmatoarclor conditii:
Adancimea maxima de sapatum nesprijinita in spatii ilguste:
Teren slab coeziv : 0,75 m
Teren mijlociu : 1,25 m
Teren tare si foarte tare : 2,00 m
2. Inclinarea maxima a taluzului va fi: -Nisip, balast : 2:3 ; -Nisp argilos : l:l ; -Argila
nisipoasa :4:3 ; -Argila:3:2 ; -Roca:6:l :
Principalele operatiuni prcgatitoare sunt:
-Lucrari de demolari si spargeripavaj:
-Lucrari de amenajare a platfomei de lucru, respective
-Aducerea la cota a terenului ;
La inceperea lucrdrilor de sdptrturi, ;eful punctului de lucru va verifica incheierea
lucdrilor pregititoare. Proiectantul va aviza solutia aleasd in funclie de datele dil1 studiul
geotebnic.
Executarea luqarilor de excavare se face, de reguli, mecanizat, sdpdtua manual fiind
folositi numai acolo urlde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificata din punct de
vedere tehnico-economic. in timpul executlrii sapdturilor, trebuie awte in vodere
urmdtoarele aspecte: -mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gopii pe o distania
suficienti pentru a nu periclita coNtrucliile invecinate; -cand tumarea betonului de fundalii
nu se face imediat dupi executarea sepeturii, sapetura va fi opritd la o cotd mai ridicata decat
cota finale, penfu a impiedica modificarea caracteristicilor fizico mecanice ale terenului de
sub talpa de funda(ie; -sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel incet pentru orice faze
a lucrului, fundul sApdturii str fie inclinat spre unul sau mai multe puncte penhu a asigura
colectarea apelor; -sapaturile mecanizate nu tebuie sa depaseasca profilul proiectat al
sapaturii; in acest scop sapatura se va opd cu cca. 15 - 20 cm deasupra cotei urmand ca
dife.enla sa fie executata manual; -pe parcursul executiei, executaltul are obligaia de a
solicita prezenta geotehnicianului pe gantier, la atingerea cotei de fundare pentru a stabili daci
natura terenului de fundare corespunde cu proiectul; -in cazul apariliei pe fundul gropii a unor
cripdturi in teren masurile necesare vor fi luate de proiectantul geotehnician; -in cazul
umezirii superficiale datorate precipitatiilor atmosferice, fundul gropii trebuie ldsat sd se
usuce inainte de inceperea betonarii.
CONDITII PENTRU SANTIER

Contractorul:
a) Nu va incepe nici o lucrare decat dupa pdmirea amplasamentului si a reperelor de
nivel, pq baza unui proces verbal semnat de beneficiar si executant.
b) Inainte de inceperea lucrarilor, se va consulta cu autoritatile competente asupra
pozitiei si tipuilor de trasee (conducte) subterale care pot fi intalnite.
EXCAVAREA PAMANTULUI VEGETAL

a) Se va excava stratul vegetal de suprafata din zona de sapatura pana la o adancime de
30cm si se va pastra pentu rcutilizarc;
b) Pamantul excavat va fi depozitat in halde in locuri desemnate. Acesta va fi pashat
sepamt de alte materiale. Distanta ma ma pe care va fi va depasi
100 m.
.-o$o.1,
:
S.C, CONS'IRUCTII BIHOR S,A,
7
LUCRARI DE TERASAIIIENTE
c) Imprastierea si nivelarea unui strat de pamant vegetal in grosime de 25-30cm in

zo[ele indicate pe planuri.
EXCAVARXA FUNDATIEI
a) Se va executa conform dimensiunilor, nivelurilor si profilelor indicate in planuri.
b) Inainte de inceperea lucrarilor, se va verifica tmsarea pe teren si inscrierea in
tolemntele admise. Se vor intocmi documente de calitate privind axarea fundatiilor,
stalpilor si a grinzilor inainte de tumarea betonului sau a monolitizarilor. Aceste
documente trebuie sa mentioneze in mod clar si fara echivoc inscrierea in tolerantele
mentionate la capitolul 2. LUCRARI DE TRASARE. Documentele c€ atesta
calitatea trasarii se intocmesc de catre constructor si se avizeaza de beneficiar. Ele
ftebuiesc obligatoriu prezentate proiectantului la etapele de control al calitatii in faze
determinante.
STRATIII, PORTANT
La atingerea cotei de fundare din proiect se va efectua investigatia geotehnica care
va decide conformitatea sau neconformitatea terenului de fundare. Daca la nivelul
indicat terenul nu corespunde cu prevederile din proiect, se va anunta proiectantul! care
va stabili modul de continuare a lucrarilor.
EVACUARXA APEI
Apa din excavatii nu se pompeaza in sistemul permanent de drelaj. Pentru fiecare
arnplasament se vor stabili locul si traseele de evacuare a apei. La evacuarea apei din
excavatii trebuie prevenit accesul namolului in sistemul permanent de drenaj al statiei. Daca
sunt necesare bazine de colectare provizorii acestea vor fi construite la distanta fata de
lucrarile de excavatie pentru lucrarile permane[te. Cand nu mai sunt necesare vor fi umplute
cu materiale de umplere adecvate.
ELIMINAREA MATERIALELOR
Materialele excavate [ecorcspunzatoare pentru umplutua sau in surplus vor fi
indepartate din santier.
Rigolele pentru ape pluviale si tuburile de drenaj vor fi deviate conform indicatiilor din
planuri. Daca in cursul excavatiilor se intalnesc tuburi de drenaj sau canale subterane trebuie
inlormat Beneficiarul caruia i se vor cere instrucliuni.
Daca sunt intalnite tuasee subterane, altele decat cele indicate in planuri, vor fi ilformati
proiectantul si autoritatea competelta si se vor obtine instructiuni de la acesta.
Drenajele scoase din uz intalnite in cursul excavatiilor vor fi indepartate. Fundatiile
intalnite in cusul lucrarilor de excavatii vor fi indepartate.
EXECUTAREA LUCRARILOR DE EXCAVATII PE TIMP FRIGUROS

La executarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros se vor r€specta toate prevederile
normatiwlui CI6-84 "Normativ pentru realizarea pe timp fi:iguros a lucrarilor de constructii
si instalatii aferente" aplicabile acestui tip de lucrare. Unele prevederi ale normati\.ului sunt
date h continuare in caietul de sarcini.
nxecutarea sapaturilor
Va fi inceputa imediat dupa dezghetarea nafurala sau afanarea stratului superfioial.
astfel incat sa se evite o noua inghetare a acestuia inainte de sapare si in spccial inainte de
fumarea uflor fundatii.

8
LUCRARI DE TERASAITENTE
La sapaturile cu epuismente, apa pompata va ti indepartata imediat, pentu a nu se

forma gheata in jurul punctului de luclu. Utilajele penru excavarea sapaturilor pe timp
fiiguos - excavatoare , scaificatoare , buldozere - vor trebui examinate cu atentie la
terminarea si inceperea lucrului curatandu-se de resturile de pamant.
Transportul pamantului pe timp friguros

Transportul pamantului sapat pe timp ftiguros trebuie sa se termine inainte de de a incepe sa
inghete , in conformitate cu tabelul urmator :
TemDeratura acrului( ' C ) Timpul de incepere a inshetadi ( min )
-5 90
- 10 fi)
- 15 50
DESCOPERIRI ARHEOLOGICE
Daca in cursul lucrarilor de excavatie sunt descoperite obiecte arheologice, se va opri
imediat Iucrul in imediata apropiere a acestora si se vor anunta autoritatile locale, conform
legii.
In cazul descoperiri unor obiecte periculoase (elemente de munitie) se va anunta aceasta
serviciul de urgenta la tel. 112
LUCRAR]LE DE UMPLUTURA
Se imprastie si se niveleaza umplutura de pamant in straturi afanate de cate 250 mm. S€
depune umplutua astfel incat apa sa se poata scurge liber pe suprafetele de deasupra. Se va
reface umplutura compactata acolo unde s-a deteriorat in cursul executiei lucrarilor.
Fiecare strat de umplutun se va compacta si se va consolida cu deosebita atentie.
Gradul de umiditate al umpluturii va fi reglat conform instructiunilor. Se vor asigua
toat€ echipamentele de strcpire cu apa necesare.
Executarea umpluturilor pe timp friguros

Umpluturile se pot executa si compacta pg timp fiiguros prin mijloace manuale sau
mccafllcc
icc daca c ecta urmatoarelcc colditi
Temperatura Durxlll
Saparea , transportul astemerea in umplutura si +1"C Durata btala
compactarca D,lmantului neinshetat. de executie
Saparea pamantului pentru asezarea in umplutura , din +l"c Durata de
zone in care terenul nu este inghetat . saDarc
Asezarea pamantului de umplutura pe tere1r sau pe +1'C In momentul
stmtul inferior neinghetat astemerii
shatului .
La executarea temperaturilor critice mentionate in tabel , executarea umpluturilor se
opreste luindu-se masuri de protejare a a suparafetelor decapate cat si a celor realizate prin
umplutura .
Toata activitatea de executare a umpluturilor bebuie sa fie concentrate pe portiuni mici
de teren , activitate care trebuie sa se desfasoare fara interupere astfel incat la sfarsitul zilei
de lucru portiunea de lucrare sa fie complet terminata La astemerea si compactarea
strafurilor se vor evita pauzele in executie, iar astemerea se va face in straturi subtiri de 20 cm
si se va altema cu compactarea lor. lndiferent de temperatura dc
umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare, iar umplu
,q-.
",?.fiIF,
9
LUCRARI DE TERASAIVENTE
prin santud si diguri impotdva spalarii.

VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISIBILE
Inaintea inceperii slplturilor trebuie tlcute umatoarcle verificfui:
-existenta PV predare - primire amplasament si a bomelor de reper, cu mefltioflarea
eventualelor trasee irtgropate ;
-existenta studiului geotehnic asupra terenului de fundare care sa contina informatii
referitoare la :
> -stratificatia terenului ;
> -grcsimea, natum, coeziunea si umiditatea straturilori
D -un8hiul de frecare intema:
> -cota apelor subterane ;
> -existenta detaliilor de executie care sa cuprinda:
! -planul general de fundatii:
) -detalii de executie fundatii;
La teminarea lucrarilor de sapaturi penhu fundatii, se vor verifica pentru fiecare in
parte dimensiunile si cotele de nivel realizate si natura tereflului si se vor incheia prccese
verbale.
Materialul de umplutura
Se vor transmite probe de sol la laborator pentru testare confom instructiunilor. Fiecare
prcba de pamant coeziv gmnulat va cantari 25 kg. Fiecare proba de pamant necoeziv format
din pietris grosier va cantari 25 kg.
Teren de fundare
Principii de cercetare geologica, tehnica geotehnica a terenului de fundare.
si
Contractorul va fi informat, dupa primirea rezultatelor incercarilor de laborator, asupm:
l. Tipul de materiale de umplutua aprobate;
2. Continutul maxim de umiditate la carc matedalele de umplutura vor fi supuse
compactarii.
Lucrari de compactare
Se va fumiza pamant de umplutura compactat pentru incercari cu o frecventa de o
incercare la fiecare 100m2 pentru fiecare strat de umplutura. In rezultatele incercarilor va fi
acceptata o abatere standard de la derNitatea medie uscata de 80kg/m3 pentru solurile cu
granulatie grcsiem.
Abateri .dmisibile
l. Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel : -pozitia in plan
orizontal a axelor fundatiilor : 5 mm; -pozitia in plan vertical a cotei de nivel : 3 mm ;
2. Abateri dimensionale ale elementelor .
a) In plan orizontal :
-inaltimi pana la 2 m : + 20 mm ;
-inaltimi peste2m : + 30mm ;
b) Inclinarea fata de verticala a muchiilor :
-pentxulml:3mm;
-pentru toata inaltimea : 16 mm ;
3. Abateri admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect :
-in jurul fundatiilor si subsolurilor :mediu5Toiminim8%;
6i*$cD
3 --o!r.^
,i "t,i:F,
S,C, CONSTRUC1 II I]IHOR S.A.
ALE SISTEMULUI OE MANAGEMENT CALITATE, MEDIU,
10
FUNDATII DIN BALAST SAU BALAST OPTII!1AL
1. SCOP
Prezenta procedura are drept scop descrierea actiunilor pentru executia si receptia stratuilor de
fundatie din balast, balast optimal din sistemele ruliere ale drumuilor pubtice, parcarilor si ale strazilor
executate de SC CoNSTRUCTII SA oradea.
2. DOMEI,IIU DE APLICARE
Prezenla procedura contine specificatii tehnice privind executia si receptia straturilor de
fundatie din balast optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. Procedura
cuprinde conditiitehnice care trebuie sa fle indeplinite de materialele de constructie folosite, prevazute
in SR 662 si stratul de fundalie realizat conform STAS M00.
3. PROCEDURA :
3.1 PREVEDERI GENERALE
Stralul de fundatie din balast sau balasl optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400 intre 15 si 30 cm.
Antreprenorul este obligal sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru
respectarea stricta a prevederilor prezentei proceduri.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laboralor autorizat, efecluarea
tuturor inc€rcarilor si determinarilor rezultate din aplcarea procedurii.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "inginerului- verificari suplimentare fata de
prevederile prezenlului caiet de sarcini.
ln cazul in care se vor mnstata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "inginerul, va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
3.2 MATERIALE
3.2.,I AGREGATE NATUMLE
Pentru executia stralului de fundatie se vor utiliza balast sau amestec optimal, cu granula
maxima de 63 mm. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu
lrebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pam6nt, cafuune, lemn, resturi vegetale) sau
elemente alterate. ln conformitate cu prevederile SR 662, pct.2.3.4.2. balastul si balastul amestec
optimal, pentru a ll folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracleristicile calitative
aralale in tabelul 1.
f*D,
;
. ",.?fi
M-i1, :
Q.h,r,^/,
S,C. CONSTRUCTII BIHOR S.A,
11
FUNDATII DIN BALAST SAU BALAST OPTIMAL
Tabel 1
Conditii de admisibilitate
Completarea llletode
Amestec Fundatii sistemului rutier de
Caracteristici
optim rutiere la inghet- verificare
dezghet - strat conform
de forma STAS
Sorl 0-63 0-63 063
Continut de fractiun %
s!b 0,02 mm max.3 max.3 max 3 1913/5
sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-33
0-1 mm 12.22 438 4-53
0-4 mm 26-38 16-57 16.72
0-B mm 35 50 25-70 25 80
0-16 mm 4B-65 37 86 4606
0'25 mm 60-75 50 90 50-90
050mm 85-92 80 98 80-98
0-63 nrnr 100 100 100
Granulozitate conform SR 662
Coeficient de neuniformilate (U
15 15
min
Echiva ent de nisip (EN) m n 30 30 30
734
Uzura cu masina tip Los
Angeles {LA) % 30
30 30
max.
Balastul optimal se poale obtine fie prin amestecarea so(urilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie direct din
balasl daca indeplineste conditiile din tabelul 1.
Limitele de granulozitate ale agregatuluitotal in cazul balastului oplimal sunt aratate in tabelul 2.
Iabel2
Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile de diametre de...in
Domeniu de Limita
granulozitate mm
0,02 0,2 1 4 8 25 63
nier oara 0 4 12 28 35 60 100
0-63
Super oara 3 10 12 28 50 15 100
Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp, in depozite intermediare,
pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in
opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laboralor complele, penlru a verifica daca
agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea lnginerului.
Laboralorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balaslului sau balastului amestec optimal
astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate cerlificatele de calitate emise de Fumizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezuitalele determinarilor efectu
;'
. n,)
"uoH?q^
S.C. CONSTRUCTII BIHOR S,A,
Q{r'o,
12
Depozilarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de cantitatea

necesara si de esalonarea lucrarilor.
ln cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora
se va face astfel incat sa se evite amestecarea materjalelor aprovizionate din surse diferite.
ln cazul in care la verificarea calitalii balastului sau a balastului amestec opiimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din labeiul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile
granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitalive prevazute.
3.3 APA
Apa necesara compactarii stratului de balasl sau balast amestec optimal poate sa provina din
reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de
pariicule in suspensie.
3.4 CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE

REALIZAREA STMTULUI DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de calre antreprcnor prin laboratorul sau, in confomitate cu prevederile
cupinse in tabelul3.
Tabe 3
Nr Actiunea, procedeulde Frecventa min ma lletoda de
car verificare sau determinare
La aprov z onare La ocu de punere in opera
caracteristici ce se conforrn STAS
1 Examinarea datelor La fecare lot aproviz onat 5 6.

inscrise in certificatul
de calitate sau
certificatul de qarantie
2 Determinarea O proba la flecare lot 4606
granulometrjca. aprovizionat, de 500 tone,
Echivalentul de nisip. pentru fiecare sursa (daca
Neomogenitatea esle cazul penlru fiecare
balastului sort)
730
3 Um d tate 0 proba pe schimb (si sort)

inainle de inceperea
lucrarilor si ori de cite ori se
observa o schimbare
cauzata de conditii
meteoroloqice
4 Rezistente la uzura cu O proba la fiecare lot 730
masina tip Los Angeles aprovizional pentru fiecare
(LA) sulsa (sort) la fiecare 5000
tone
S.C. CONSTRT]CTII BIHOR S A

13
FUNDATII DIN BALAST SAU BALAST OPTIIVAL
3.5 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COI'TPACTARE

3.5.1 CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de
catre un laboratorde specialitate inainte de inceperea lucrailorde executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913i13 se stabileste:
du max. P.lV. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3;
0/0.
Wopl P.lV. = umidilate optima de compactare, exprimala in
3.5.2 CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
Caracteristicile efective de compactare se delermina de laboratorul santierului pe probe prelevale din
lucrare sianume:
du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm3
Wef = umiditalea efectiva de compactare, exprimata in 0/o;
in vederea stabilirii graduluide comapctare gc.
du ef.
gc= x 100
du max.Pl\y'
La executia stratuluide fundatie se va urmari realizarea gladuluide compactare aratat la
punctul3.7.2
3.6 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

3.6.,I MASURI PRELIMINARE
La executia stratului de fundatie din balast sau balast ameslec optimal se va trece numai dupa
receptionarea lucrarilor de terasamente, sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietului
de sarcinipentru realizarea acestor lucrari.
lnainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in
opera a balastului sau balastului ameslec oplimal.
lnainte de asternerea balastului se vor executa lucrarib pentru drenarea apelor din fundatii:
drenuri transversale de acostamenl, drenuri longitudinale sub acostamenl sau sub rigole si racordurile
stratului de fundatie la aceslea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
ln cazul straturjlor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul la
autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printl-un stral drenant
conlinuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in odce punct altraseului, la ceL pulin
15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
ln cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita, aceslea liind
consemnate in registrul de santier,
3.6.2 EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPEM A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC

OPTII'AL
lnainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un
tronson de proba in lungime de minim 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublu latimii utilajului de
compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei
atelierului de compaclare si a modului de actionare a acestuia, penlru realizarea gradului de
compactare cerul prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspendire, pentru realizarea
gros mi dln proiect si o supraiatare corecta

14
FUNDATII DIN BALAST SAU BALAST OPTIIIIAL
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "inginerului',

efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilile de comun acord si efectuate de un
laborator de specialitate.
ln cazul in care gradulde compactare prevazul nu poate fiobtinut, Antreprenorulva lrebui sa lealizeze
o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a ulilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea maxima a stralulurde balast pus in opera:
- conditiile de mmpactare (vedficarea eficacitatii utilajelor de compactare si inlensitatea de compactare
a utilajului). lntensitatea de compactare = Q/S, undel
Q = volum balast pus in opera, in unitalea de limp (ora, zi, schimb) exprimat in mc;
S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
ln cazul folosirii utilaielor de acelasi tip, in tandem, suprafetele compactate de fiecare utilaj se
cumuleaza.
Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referinta penlru restul lucrarii.
Caractedsticile obtinute pe acest tronson se vor consemna ln registru de santier, pentru a servi la
urmadrea calitatii lucrarilorce se vor executa.
3.6.4 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul ameslec optimal
intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de
compactare slabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se iace la sablon, cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
Canlitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactale se stabileste de
laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregalului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi
uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectandu-se componenta alelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si
intensitatea CYS de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de lundalie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca aceslea sa
fie permanent incadrale de acostamente asigurandu-se si masuile de evacuare a apelor conform
pcr.3.6.'1
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa
compactare, se corecteaza cu materiale de apo( si se recompacteaza. Suprafelele cu denivelad mai
mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
Este interzisa executia din balast inghetat.
Este intezisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu poighita de
gheata.
3.6.5 CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AiIESTEC

OPTIMAL
ln timpul executiei stratului de fundalie din balast amestec optimal se vor face, pentru
vedficarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul4 .
S.C (ONSTRUCTII BIHOR S A

ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEOIU,
15
Tabe 4
Determinarea, procedeul de verificare Frecvente minime la locul Metode de
sau caracteristica care se verifica de punere in opera verificare
conform STAS
1 ncercare Proctor mod ficala 1913/13
2 Determinarea umiditatii de compactare si Zilnic, dar cel putin un test la fiecare 4606
corelatia umiditatii 250m de banda de circulatie
3 Delerminarea grosimli stratului compacl minim 3 probe la o suprafata de
2.000 mp de stral
4 Verificarea realizarii intensilatii de zinc
compactare Q/S
5 Determinarea gradului de compactare prin Zilnic minim 3 puncle pentru
in 1913i 15
determinarea greutatii volumice in stare suprafele < 2.000 mp si minim 5 12288
uscata puncte pentru suprafete > 2.000 mp
de strat
6 Determlnarea capacilat i portante la nivelul ln cate doua puncte situate in Normat v
superor a slraluluide fundate profiluri transversale la distanle de CD 31
10 m unul de allul penlru flecare
banda cu lalime de 7,5m
ln ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determina prin
masuratod cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului pentru determinarea pin deflectografie si
deflectometrie a capacitatii portante a drumuritor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.
Laboratorul Antreprenorului va line urmatoarele evidente privind calitatea slratului executat:
- compozitia granulometrica a balastului utilizal;
- caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima,
densitate maxima uscata);
- caracteristicile efective ale slratuluiexecutat (umidilale, densitate, capacitate portanta).
3.7 CONDITIITEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

3.7.1 ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie din balast sau din balast optimal este cea din proiect. Abaterea
limita la grosime poate fi de maximum +120 mm.
Verificarea grosimiise face cu ajutorul uneitije metalice gradate cu care se slrapunge stratul la liecare
200 m de strat executal.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe liecare sector de drum plezentat
receptiei.
Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +l 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreplul profilelor
transversale ale proiectului.
Panta transvercala a fundatiei de balast sau balast amestec opiimal este cea a imbracaminlii
prevazuta in proiect. Denivelarile admisibile sunt cu +/- 5 cm diferite de cele admisibile pentru
imbracamintea respectiva.
Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita la cotele fundatiei din
balast, fata de cotele din proiect pot fi de +l 10 mm.
f*Dt
. Nt-;
S.C CONSTRUCTII I]IHOR S A

16
FUNDATII DIN BALAST SAU BALAST OPTIIIIAL
3.7.2 CONDITII DE COMPACTARE

Stratul de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactat pana la realizarea gradului
de compactare minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercalea Proctor
modificata mnfom STAS 1913/13-83: pentru drumurile din clasele tehnice l, ll, lll
- 1000/0, in cel putin 95% din punctele de masurare,
- 98%, in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la
drumurile de clasa tehnica ll, lll;
Capacilalea portanla la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarea
inregistrata este mai mica decat valoarea admisibila din tabelul 5 (confom CD 31- 2002).
Tabe u 5
Vaorie defexruni admsb e
Grosimea Stratulsuperor a terasarnentelor acatuit d n

stratului de
fundatie din Stratde forma Pamantur detp {conlorm STAS 1243-BB)
balast sau
balast amestec
optimal, Nisip prafos; Praf n s pos; Argila;
Confornl
cm N sip arg los Praf argios, Argila nisipoasa;
sTAS12253
(P3) Praf (P4) argila prafoasa (P5)
10 185 371 411

2A 144 252 294 325
25 129 261 292
30 118 206 266
Nota: 1. Valorile deflexiunilor admisibile sunt delerminate pentru balasturi de tip 2,3 si 4, avand Edef=
600-700 daN/cm2, conform tabelului 6.
Pentru balasturi de tip '1,5 si 6, avand Edef= 450-550 daN/cm2, valorile deflexiunilor admisibile, indicaie
in tabelul 5 se sporesc cu 10%.
Tabe 6
*)
Compozitie qranulometrica [,lodululde
Tip Fractiuni Fractiuni Fractiuni deformatie de
balast sub 0,2 mm 0.4 mm 25-63 mm calcul
,/"
% % DaN/cm2
1 1..5 13...18 550
2 1.7 18..28 25...53 600
3 1..9 28.38 15.. 43 700
4 210 38,48 '10...38 600
215 48.58 500
6 2 .18 58,68 2...23 450
.)
oimensiuni conform SR 662
3.7.3 CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STMTULUI DE FUNDATIE

Veriflcarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astlel:
- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circuiatie si nu pol fl mai mari
de +l 2,0 cm
S.C. CONSTRUCTll BIHOR S.A

17
- in prolll transversal, verificarea se efectueaza in drepiul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari
de +/- 1,0 cm
ln cazul apadtiei denivelarilor mai mad decat cele prevazute in prezenta procedura se va face
corectarea suprafetei f undatiei.
3,8 RECEPTIA LUCRARILOR

3.8.1 RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA
Receplia pe faza determinanta, stabilita de proiect, se efectueaza conform Regulamentului
pdvind controlul de stat al calitalii in constructii aprobat cu HG 272% si conform Procedurii privind
conlrolul statului in fazele de executie determinante, elaborata de [ilLPAT si publicata in Bulelinul
Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarib plevazute in documentatie sunt complet
terminate si toale verificarile sunt efectuate in @nformitate cu prevederile caietului de salcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative
impuse de proiect si caieiul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul execuliei de
catre organele de control. ln urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" in regislrul de lucrari
ascunse.
3.8.2 RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminala a intregii lucrari, conform Regulamentului de
receptie a lucrarilor de constructi si inslalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273194
3.8.3 RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadeide garantie pentru intreaga lucrare si se va face in
conditiile prevededlor Regulamenlului aprobat cu HGR 273194.
4. INREGISTRARI
- Buletine de incercari
- [,4asuralori topo
- l,lasuralori cu lata de 3 m lungime
- PVLA
5. ANEXE
Caiet de sarcini , PCCVI, PCC
{***"-E,
S.C. CONS'I'RUC'III BIHOR S,A,

18
LUCRARI DE C0FRARE si DECOFRARE
COFRAJE
Conditii prealabile si conditii necesare in timpul executarii lucrarilor de cofraje si

sustinerilor acestora
Conditiile prealabile se refera la umatoarele:
a) Existenta, pe santier, a proiectului, care trebuie sa cuprinda toate datele necesare
pentu executarca coftajelor (axe, domensiuni, cote de nivel, cu clase de toleranta, alte detalii
necesare),
b) Existena, pe santier, a proiectului tehnologic privind coaajele si sustinerile acestora,
daca este caz ul
c) Existenta rcceptiei lucrarilor de terasamente, cand acestea sunt implicate (in cazul
coAajelor pierdute)
d) Aproviziomrea si receptionarea cofrajelor si esafodajelor de inventar, complete,
precum si a documentatiei tehnice privind utilizarea acestora.
Colditiile carc trebuie asigurate in timpul executarii lucrarilor se refera la:
a) Dotari tehnice specifice necesarc pentm montarea cofiajelor si esafodajelor pentru
sustinerea acestora (scule, echipamente, etc)
b) Facilitati necesde pentm montarea coAajelor si esafodajelor (energie electrica,
utilaje pentru ridicare si manipulare cu preciziz necesara, etc.)
c) Personal calificat peotnr mootarea cofrajelor si esafodajelor.
4. t.2. Trasarqa de detaliu se realizeazA pe baza proiectelor, in raport cu punctele si rcpercle

de nivel, materializate pe teren odate cu trasarca pentru amplasarea constructiilor, pentru
determinarea conturului si/sau axelor principale ale acestora. Materializarea acestor rcpere,
planimeaice si altimetrice, trebuie sA fie astfel realizatd incat sd constituie puncte de referinte pe
inheaga duratd a executirii constructiei respective, servind la transmiter€a cotelor in plan si pe
vertical la toate nivelurile acesteia.
4.1.3. inainte de a incepe efectuarea trasdrii de detaliu trebuie sd se verifice, pe baza
documentelor de receptie a trasarii pentru amplasarc, a proceselor verbale de predare-primire si
direct la fata locului, reperele care fixeazi conh,rul si/sau axele pdncipale ale constructiei (linii de
referinti), precum si reperele de nivel.
Verificarea se referi, de asemenea, la corcspondenta dinhe cotele din teren (in plan si
de nivel) si cele din proiect.
4.1.4. Trasarea de detaliu perrtu coftaje si trasarea pentru montarca elementelor prefabricate
se refer6, in priocipal la umd toarele categorii de activititi:
a) trasarea lucririlor de terasamente pentru fundatii realizate fdrA cofraj;
b) trasarea pozitiei cofiajelor pentru fundatii continue sau izolate;
c) trasarea pozitiei cofrajelor sau elernentelor prefabricate in pla orizontal si verificarea
pozitiei pe i[Altime a acestora;
d) trasarea cotelor de nivel penfu cofraje.
Trasarea pentu elemente avand forme si pozitii deosebite (cu forme curbe in plan si./sau pe
verticald, sceri etc.) se realizeazd conform pct. (b) (d), considerand o serie de puncte si linii
intemrediare, stabilite pin proiect, care trebuie sd asigure conformitatea formei si pozitiei acestor
elemeflte cu prevederile din proiect.
4.1.5. Pentru fiecarc categorie de trasare, se vor prevedea in proiect clasele de tolemnta, care
hebuie se fie respectate (a se vedea anexa C).
Tolemntele la trasare hebuie si fie cu o clasd mai reduse decet cele tm
elementele respective dupd executare. />
4.1.6. Trasarea pentru elemente care se repetA, pe vertical (spre ex
i"q!8^':
ALE SISTEMULUI DE IVIANAGEMENT CALITATE, MEDIU,
19
LUCRARI DE COFRARE si DECOFRARE
ale ullei alidiri), sau pe orizontah (spre exemplu, siruri de stalpi) se va efectua, pentru fiecare in
paile, dupA reperele de baza si ou fatd de elementul precedent.
Ilr cazurile in care se constate abateri intre elemente succesive (cel existent i cel pentru care
se efectueazi trasarea) mai mari decat cele admisibile, se va instiinta proiectantul pentru a stabili
modul de tratare a neconformitdtii.
4.1.7. Perltru trasare se va utiliza aparatura corespuizatoare ca domeniu de utilizare si
precizie. Precizia aparahrrii utilizate la trasare va fi cu o clasi mai mare dec6t cea prevazutA pentru
tolerantele la tlasare.
4.3. Trasarea pentru montarea cofrajelor

4.3.l. Tmsarea penftu montarea cofiajelor se rcferd la urmatoarele:
a) trasarea formei in plan a volumului cofrat;
b) trasarea formei pe indltime a volumului cofrat;
c) trasarea cotelor, de la partea dejos, dacd este cazul, precum si de la partea de sus, panA Ia
care se toami betonul iIl volumul cofrat.
4.3.2. Trasarea formei in plall a volumului cofiat se efectueazA fata de axele elementelor care
se toama in cofraj si se materializeaza prin repere sau Iinii fati de care se se poata stabili, prin
mlsuriri simple, pozitia cotajului respectiv, spre exemplu:
a) pentu cofraje care se confectione^ze la fata locului, pdn hasarea pozitiei fetei interioare a
coAajului;
b) pentru cofraje refolosibile, de inventar, si prin trasarea unor repere sau linii secu[dare fatd
de care se se poatd aseza elementele de cofraj prin mdsureri relative la fata exterioard a acestora.
4.3.3. Trasarea formei pe ineltime a volumului cofrat, in cazuile in carc aceasta nu este
verticala, se efectueazl pe baza datelor din proiect, care trebuie sA cuprinde:
a) suprafetele de rcferintd fatd de care se efectueazd trasarea;
b) cotele, fata de aceste suprafete de referintd , pentru puncte sau linii intermediare
semnificative pentu montarea coftajelor in pozitia corespunzdtoarc, conform pct. (a) sau (b).
4.3.4 Trasarea cotelor de la partea dejos a fundului cotajelor se efectueazd, dupe caz, astfel:
a) pentru suprafete plane, orizontale sau inclinate, prin trasarea liniilor pe fetele laterale, de
contur, precun si a cotelor unor puncte/lidi intermediare a1e supnfetei care se cofreazx , fati de o
supiafati de referinti confom, dupd caz, pct.4.3.2 (a) sau (b);
b) pentru suprafete curbe sau de alta formi, prin trasarea cotelot fatd de o supdata de
referintS, pe fetele lateral€, precum si pentru linii intermediare sernnificative, de asemenea confom
pct. 4.3.2 (a) sa'r (b).
4.3.5. Trasarea cotelor pentru partea de sus, pand la care se toame betonul, se efectueazl prin
marcarea pe fetele laterale ale cofiajului, intr-uo mod care sd pemit identificarea acestei marcari in
conditiile de tumare a betonului (identificare direct sau pdn mAsurare fatd de repere situate desupm
limitei de tumare respective), precum si, in cazul unor suprafete d€ intindere mare, prin stabilirea
u[or modalitati de mdsumrc punctual a cotei respective, la distante convenabil alese.
4.5. Conditii prealabile si conditii necesare in timpul efectuirii trasirii

Conditiile prealabile sunt, in prircipal, u.mAtorele:
a) existenta, p€ santier, a proiectului, care trebuie sA cupdndA toate datele necesare hasdrii de
detaliu (linii de referinttS, cote in plan fatd de acestea, cu clase de tolerant, cote de nivel, cu clase de
toleranta, alte detalii necesare);
b) existeflta documentelor de receptie a trasdrii constructiei si a elementelor de matcrializare
pe terel a acestei tmsdri;
c) specificarea aparaturii carc se utilizeaze , in conformitate cu
d) specificarea si executarea sau procurarea, dupd caz, a unor
r17
S.C, ('ONS'IRUCTI] BIlIOR S.A.
20
efectuarea traserii (schele/platfome, materiale auxiliare etc.).
4.5.3 Conditiile care trcbuie asigurate in timpul efectuirii trasirii sunt, in principal
urmltoarele:
a) existenta aparatudi si a personalului de specialitate, pe perioadele necesare, pe baza
coordonirii cu desfisurarea lucrdrilor de executare a constructiei;
b) asigurarea cimpului liber necesar pentru apamtura utilizati, precum si a mijloacelor
necesarc (pat.4.5.2.d), dupd caz.
4.6 Receptia lucrarilor de trasare de detaliu pentru cotaje
4.6.1 Receptia lucrarilor de trasare de detaliu pentru cofraje si pentru montarea elementelor
prcfabdcate consta in consemnarea efectuarii luoirilor, prin proces verbal de receptie calitativa pe
faz e, carc trebuie sd cuprinda cel putin urm5toarele:
a) identificarea pozitiei si coordonatele punctelor si reperelor de nivel materializate pe t€rel
odati cu hasarea pentru ainplasarea constructiei, care au stat la bMa trasarii de detaliu;
b) echipamentele utilizate pentru efectuarea trasdrii de detaliu si, dupd cM, procedurile
utilizate (tipul si denumirea echipamentelor, exactitatea acestora si mentionarca documentelor
privind verificlrile metrologice, codurile procedurilot s.a.);
c) modul de materializare a kasarii efectuate;
d) predarea-primirea intre executantul lucrdrilor de trasare de detaliu si executantul lucrerilor
ulterioare (cofraje sau montare elemente prefabricate), a reperelor materializate ale trasdrii
efectuate;
e) obligatia executantului traslrii de detaliu de a interveni in cazurile in care apar
neconformitAti privind trasarea de detaliu la executarea lucririlor ult€rioare.
4,7. Cofrajele si sustinerile lor

4.7.1. Tipurile de cofraje utilizate in mod cuent sunt:
in functie de calitatea suprafetei de beton obtinuta dupA decofrare:
- cofraje pentru beton aparent;
cofraje pentru beton brut, supmfetele obtinute fiind acoperite ulterior cu tencuial5, placaje
Cofiajele folosite pentru tumarea elementelor din beton aramat vor fi coftaje din panouri
refolosibile tip "PERI"
4.7.1.1. Principalele elemente componente ale coAajului sunt:
a) cofrajul propriu zis, care alcatuiete inchiderea volumului in care se toamd betonul;
b) sustinerea cofrajului (scheletul de sustinere), care ii asigurd pozitia si stabilitatea formei,
fiind amplasatd la exteriorul acestuia;
c) elemente de legdturd, amplasate in interiorul cofrajului, necesare, de asemenea, penhu a-i
asigura pozitia si stabilitatea, dintre care unele reman ioglobate in beto[
4.7. 2. Principalele elemente componente ale cofraj ului sunt:
a) coAajul propriu zis, care alcatuiete inchiderea volumului in care se toamd betonul;
b) sustinerea cofiajului (scheletul de sustinere), care ii asiguri pozitia si stabilitatea formei,
fiind amplasatd la extedorul acestuia;
c) elemente de legeturi, amplasate in interiorul cofrajului, necesare, de asemenea, pentru a-i
asigura pozitia si stabilitatea, dintre care unele raman inglobate in beton.
Asigurarea conformitltii cu proiectul in ceea ce priveste pozitia, forma si dimensiunile
volumului cofrat, rezistenta, stabilitatea si indeformabilitatea, precum si integritatea sectiunii din
betoq se realizeaza prin:
a) utilizarea materialelor adecvate pefltru cofraj; (cofraje
.PERr")
S,C, CONS'TRI]CTII B]TIOR S A

21
b)realizarea corespunzitoare a sustinerilor si legdturilo4

c)realizarea etairseitiii;
d)aplicarea agentilor de decofrare corespunzdtori;
e)stabilirea si aplicarea corcspunzAtoare a modalitAtilor si a etapelor de decofrare.
Cofrajele montate in operi , av6nd forma elementelor ce umeazd a se betona, se verificd de
catre conducAtorul tehnic al lucrarii impreuni cu inspectorul de $antier .
Cofrajele 9i suslinerile lor trebuie sA fie astfel alcatuita incat sA indeplineasce urm5toarele
cood(ii:
- Si asigure oblinerea formei, dimensiunilor gi gradului de finisarc, prevdzute in proiect
pentru elementele ce umeazd a fi executate, respectandu-se inscderea in abterile admisibile
precizate in normatirul NE 012-212010.
- Si fie etan$e astfel incat sd nu permitA pierderea laptelui de ciment ;
- SA fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea tolemnlelor penhu structue li a nu
afecta capacitatea sa portantA.
- Cofiajele vor fi dispuse astfel incat se fie posibila amplasarea corecte a annAhrrii, cat li
realizarea unei compactari corespunzetoare a betonului.
- Se fie stabile Si rczistente, sub acfiunea incercerilor care apar in procesul de execulie pand
cand betonul atinge o rezisteqa suficienta pentru a supoda eforturile la care va fi supus la
decofrare;
- Si asigue ordinea de montare ;i demontare stabilitd frrd a se deglada el€mentele de beton
cofiate sau componentele cofiajelor ti suslinerilor;
- SA pemita la decofiare o preluare treptatd a incercdrii de c6trg el€mentele care se
decofreazA.
- Distanlierii coAajului, ldsali in beton, nu trebuie sA afecteze duabilitatea sau aspectul
betonului.
- sA se monteze 9i demonteze u$or;
- se se poatA curala cu u$uinte dupl fiecare utilizare;
- si nu iotre in rezonanld in timpul compactfuii betonului prin vibtare;
- se reziste la trattrrile temice ale elementelor (tiparele pentru elemefltele prefabricate)
- sd fie economice.
Suprafata intedoara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a coftajului
tebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara a cofrajului, iar betonul trebuie tumat cat
timp acesti agenti sunt eficieflti. Alegerea agentilor de decofiare se va face pe baza reglementarilor
tehnice.
Cofrajele gi suslinerile vor fi montate in conformitate cu reglementdrile tehnice in vigoarc.
Supravegherea gi controlul vor asigura realizarea coAajelor in conformitate cu planurile de
execulie li reglementarile lehnice specifice.
4.7.3. Adecvarea materialelor pentru confectionarea cofrajelor se referA la:
a) rigiditatea Eoprie, care determind alcltuirea scheletului de sustinere a suprafetei
coftajului;
b) lipsa gAurilor, fisurilor, pentru asigurarea etanseilatii;
c) limitarea absorbtiei de apd, dacd este cazul;
d) posibilitatea de imbinare, pentru asigurarea etanseitatii supmfatei coftajului;
e) limitarea rugozitatii sau neregularitatii suprafetei coftajului, pentru asigurarea desprinderii
f6rd degradarea suprafetei betonului, la decofrare;
f) compatibilitatea cu betonul in cazul materialelor sintetice (absenta de de clor
sau producerea unor reactii chimice).
4.7.4.1. Realizarea sustinerilor si legeturilor cofrajelor se referd la:
a)esafodajele pe care sunt asezate cotajele, dacd este cazul;
S.C. CONS 1 RUCTII BIIIOR S,A,

22
L.CRARI DE COFRARE si DE R
b)scheletul de sustinere si legiturile care asiguri forma si stabilitatea coftajelor in sine.

4.7.4.2 O atentie deosebitA trebui€ acordate modului de rezernare a esafodajelor, sub
urmitoarele aspecte:
a)luarea in considerare a capacitatii de rezistentd si de defomare a terenului, rezemaxea
fdcandu-se pe ttrlpi cu suprafat5 corcspunzdtoare;
b)interzicerea utiliztuii ca talpa
de rezemare a materialelor fiagile (clrdmidd, beton poros autoclavizat, beton celular etc.);
c)luarea in considerare a evolutiei ternperaturilor in cazul in care rezemarea trebuie efectuatd
pe teien inghetat, pentru a se evita tasdrile in cazul dezgheterii terenului;
d)utilizarea unor sisteme de reglare pe indltime carc se asigure atat capacitatea de reglare
necesar4 cat si stabilitatea si indeformabilitatea pe durata utilizdrii esafodajelor respective.
4.7.5 Calculul coAajelor si al sustinerilor acestora (esafodajelor) are ca obiect:
a)stabilirea conditiilor pentru utilizarea co&ajelor si esafodajelor de inventar;
b)proiectarea cofiajelor si esafodajelor confectionate si mo[tate pe santier (unicate).
4.7.5.1 Calculul coftajelor si esafodajelor are in vedere urm5toarele categorii de actiuni:
a) incirciri verticale produse de;
(i)geutatea proprie;
(ii)geutatea betonului proaspat, tumat in cofraj;
(iii)incdrcdrile determinate de executarea lucrdrilor (peconalul care pune in opera
betonul, echipamentele si mijloacele pentru punerea in oped a betonului etc.);
(iv)incircdrile determinate de tumarea (cAderea) si vibrarea betonului;
b) incdrceri orizontale produse de:
(i)presiunea lateml a betonului proaspit (actioneazA din interiorul cofiajului);
(ii)socurile produse la descdrcarea (cdderea) betonului;
(iii)actiurea vantului;
(iv)actiunea seismicA;
(v)impingerea pimintului si/sau presiunea apei, daca este cazul
(actioneaza din exleriorul cofrajului ).
4.?.5.2 hcercarile se iau cu valorile prevazute in tabelul 10.
Tabelul l0
Nr. Tipul iDcxrcrrii Obscrvatii
L a)greutatea proprie pentru cofrajele de inv€ntar se utilizeazl

-cherestea in coftaje ?,50 kN/mr valorile date de producfior
-cherest€a ir elemente de sustinere 6,00 kN/m]
-phci pe bazade lemn 8.50 kN/mr
b)greutatea betonului proaspit yb greutatea specific in stare iniuriL,
-beton obisnuit nearmal 24,00 kN/m3 conform proiect (kN/mr)
-beton obisnuit armat 25,00 kN/m3
l.l0 yb
l.l5 yr
l c)incarclri distribuite determinate de se ia in considerare suprafata care poate
ex€cutarea lucrarilor afecla elementul respectiv
-pentru coftaje
-pentru elemente de suslinere 2,50 kN/ml
1,50 kN/m'?
-pentru elemente de suslinere
1,00 kN/m'z
d)incarcari concentrate determinate penru ahe mijloace de transport al betonului se ia
de executarea lucrarilor lncircarea conlom situatici rcale drnu
-pentru o persoanl care transpon o 1,30 kN de r,3o kN/punct de apricffi:% mai Durln
-pentru transpon cu tomberon de 2,80 kN/roa16
S.C, CONSTRUCTII BIHOR S,A, q*ff2

23
0,175 m'
5 e)incarcarea deremrinale dc 1,20 kNlm'
rumarea si vibrarca betorului
oincarcarea orizontal5 produse
de presiunea lateral a beionului 4.7.5.3
g)inc,rcarea orizontala produsa

Ia desclrcarea hetonului 4.1.5.4
4.7.5.3 incdrcarea orizontala, tip f(tabelul l0), determinata de presiunea lateral a betonului
Foaspet (tumati apoi compactat prin vibrare), se consider aplicata static pe peretii coliajului cu
distributiile din fig.1 , prezentate in firnctie de viteza de betonare.
vs I rnlh ! = 1,1...9.9 nh v: I0 ol/h

Nivelul
Betonului
Fig. I - Distributia presiunilor laterale, determinate de betonul proaspat, pe peretii cofiajelor

Semnificatia lotatiilor din fig.l este urmatoarea:
v - viteza de betonare (m/h)
T - duata de timp in ore O), apreciate, pentru umplerea coftajului cu beton
H - iniltimea la care se toamd betonul in coAaj (m)
Hp- indltimea (m) pentru care presiunea laleral a betonului este maxim6 (pm )
pma,\- presiunea maxima pe cotaj (kNh1
pnn' presiunea la baza coftajului, conform fig. t (kN/m'?)
o- coeficient cu valoarea din tabelul 1l
},1-fu coeficienti cu valorile din tabelul 1l
y- greutatea specific a betonului tumat (kN/m3)
Se folosesc urmdtoarele relatii de calcul:
r-H/T; Hp= 1,r.H; pmax:).r.)"2.),:.l,a.I.H; pin-o. pmr
Iabelul I I
(m.4r)

Cq,r.
n
24
t 0.s0 0,95
:10 1.00 1.00
Dr eNrlrnea mminrr a 0,85
1...,1 0,95
5...9 r.00
10...15 I.05
>15 1.10
Dimcrsiunea rnlnna :15 0,90
16...54 0,95
(cm) t55 1,00
:5 1.00
betonului ploaspAt fC) 6.. 24 0.95
:25
4.7.5.4. inc6rcarea orizontali, tip g (tabelul l0), provenite din socurile care se produc la
descercarea betonului din mijloace de transport, se determind dupe cum urmeazd:
a) din uniEti discrere de lransport (bene etc.), avAnd^capacitalea:
(r) sub 0,2 mr....................... 2,00 kN,m/
b) la tumare prin jgheaburi sau pdlnii...... 2,00 kN/m2

c) la tumarea cu pompa................,........... 6,00 kN/mz
4.?.5.5 incdrcarea orizontali dati de actiunea vantului se determind in confomitate cu

prevederile reglementdrilor tehnice aplicabile.
4.7.5.6 lncircalea orizontalSdattr de actiunea seismic se determine in conformitate cu
prevederile standardului SR EN 1991-l-6, inclusiv anexa nationald, privind actiunile p€ duata
executerii lucririlor.
4.7.5.7 incircarea orizontalS datA de impingerca pemantului si/sau presiunea apei se ia in
considerare, dacd este cazul, pe baza situatiei awte in vedere pentru coliajul respectiv
4.7.5.8 Tipurile de incdrciri luate in considerare pentru calculul de rczistenta si pentru
calculul deformatiilor sunt prevdzute in tabelul 12 (notatiile conform tabelului l0).
labelul l2
\r. [le eDklc pcntru care se nplicn prc\.d$ca Tipuri de incrrclri lu{te in considerare
pentru
calculul de calculul
rezhtenta dcformatiilor
I Cofrajele placilor sau bolta.ilor si elemenlele orizonrale de
2 Elementele verticale de susiinere a coftaielor (Dooi. stalDi e1c.)

l Coiajele sralpilor cu latimea de maximum 30 c- si cofrajete f-g
peretilor cu grosimea de naximum I 0 cm
'I Idenl nr.cn.3, cu dimensiuni mai mari, precum si T I
coftajel€ elemertelor masive
5 PArtile laterale al6 cofraielor a.inzilor sau arcelor I f
6 Fundul cofralelor la erinzisau arce
Pentru esafodaje se iau in considerare umAtoarele categorii de iocdrcAri:

a) incercirile vedicale cel€ mai defavorabile provenite de la cofraje (tabelul 12);
b) incdrcerile date de actiunea ventului, considerata cu perioadele de
in arexa nationalela SR EN 1991-1-6, astfel:
(i)provenite de la cofraje, in cazurile in care in5ltimea este de pand la 6,0 m i
S.C CONSTRUC I'11 BIHOR S,A

25
LUCRARI DE COFRARE si DEC0FRARE
au valori semnifi cative;

(ii)provenite de la aNamblul cofraj-esafodaj, in cazurile in care inaltimea este mai mare
de 6,0 m;
c) incercarea produsd de actiunea seismic consideratA conform precizdrilor din anexa
national5la SR EN 1991-1-6.
Pentu incArcirile date de actiunea vantului se vor lua in considerare atat situatiile in care
coliajele sunt pline cu beton, cat si cele in care in cofiaje nu existi beton.
4.7.5.9 Calculul cofrajelor si esafodajelor se efoctu€azA, de regulA, in ceea ae priveste
rezistenta acestora; in cazurile ill care este prevezut in prciect, calculul se efectueazfui in ceea ce
priveste deformatiile acestora.
Pentru calculul privind deformatiile cofrajelor si/sau ale ansamblului coAaj_esafodai, in
proiect trebuie sA fie precizate valorile maxime ale deformatiilor admisibile.
4.7.5.10 Pentru esafodajele care se monteazl pe elemente din beton realizate anterior, se va
acorda o atentie deosebitA:
a) soliciterilor locale si transmitsrii acestora in zonele de fixare, in special cand se utilizeazd
elemente de prindere carc sunt solicitate la forfecare si produc eforturi locale de st vire irl beton;
b) atinge i maturit5tii betonului, respectiv rezistentelor acestuia, la montarea si la utilizarea
cofiajelor
4.7.5.11 Calculul privind cofrajele si esafodajele se materializeaze, in proiectul tehnologic,
pnn:
a) stabilirea conditiilor pentru utilizarea elementelor de cofraj si de esafodaj de inventar,
respective pentru procurarea acestora;
b) alcituirea coliajelor si esafodajelor in cazurile in carc acestea se confectioneazd ca
unicate, la fata locului, av6nd in vedere preluarea solicitarilor locale in zonele de fixare, astfel incat
sd nu se producl deformarea localtr a coftajelor peste limitele admisibile.
4.7.6 Agentii de decofrare sunt prcduse aplicate pe suprafata coAajelor, carc vin in contact
cu betonul, pentru a reduce aderenta intre betoaul interit si coliaje, astfel ;a la decofrare si nu se
detedoreze suprafata betonului.
4.7.6.1 Agentii de decofrare trebuie se indeplineasce urmdtoarele conditii:
a) se nu pateze betonul si si nu impiedice aderenta ulterioare a materialelor aplicate pe
suprafata respectiva a betonului (tencuieli, adezivi pentru placaje etc.);
b) sA nu afecteze negativ betonul, armdtua si materialul din care este alcatuit cofia.jul, dar
nici mediul inconj urito4
c) sA -i pdstreze neschimbate propriedtile functionale in conditiile climatice de executarc a
lucririlor;
d) si se aplice usor si se se poatd verifica aplicarea lor corectd.
4.'7.6.2 Utllizarea agentilor de decofrarc se face pe baza documentelor tehnice legale,
elaborate pe baza specificatiilor de produs ale producetorilor, care febuie si contin6, dupe caz,
plevederi priviod domeniul de utilizare, precum si conditii si metode de aplicare.
4.7.6.3 Agentii de decoftare se aplice dupd ce cofiajele au fost curdtate in prealabil.
Aplicarea se efectueaza, tinand seama de perioada programata pentru tumarea betonului si
-
de perioada si/sau conditiile in care agentii de decofiare sunt eficace.
4.7.7 Asigumrea cudtdrii cofiajelor (a spatiului interior in care se toamd betonul), este
^
fundamental pentru respectatea cerintei esentiale priyind rezistenta mecanicd si stabilitatea
eleme[telo/sftucturii din beton, beton amat si beton precomprimat.
Pentru asigurarea curdtdrii cofrajelor sunt de luat in considerare dou6 situatii:
1)- situatia in care spatiul cofrat este accesibil dircct pand la fundul
care verificarea si curdtarea imediat inaintea tum5rii betonului se poate efectua cu
S C CONSTRUCTII BIHOR S,,\,

26
situatia in care spatiul cofrat nu este accesibil direct pand la fundul cofrajului (spre
.b)-
exemplu, stalpi, pereti etc.), caz in care, pentru verificare si curetare imediat inaint;a tumirii
betonului trebuie prevdzute, la partea de jos a cofrajului, dar si in alte zone. daca este cazul. lbreshe
de cuatare, aslfel:
(1) dimensiunile sd permit accesul pentru curitarcl
(iD distanta dintre acestea se fie astfel incat sd poata fi realizat accesul pe intreg volumul
cofrat;
(iii)si pemit desfacerea si, mai ales, fixarea la loc si etansarqa corespunzatoare.
4.7.8 Etanseitatea cotajelor este, de asemenea, o conditie esentiald pentru asigurarea

_
calitetii betonului, in special in ceea ce priveste rezistentele acestuia.
4.7.8.1 La cofiajele de inventar, etanseitatea trebuie sA fie asigurata prin respectarea
prevederilor specificate de producdtorii acestora (mod de imbinare, eventuale
alte conditii).
Pentru a mentine conditiile necesare unei imbindri corespunzatoare, cofrajele de inventar
trebuie sd_fie manipulate si depozitate astfel incAt sd nu se deterioreze (deformatii generale
sau
locale, indoiri, tirbituri etc.) si, de asemenea, si fie curatate dupa fiecare decofrare, avand grijd
sd nu
se produce deteriorarea acestora in cadrul operatiunii de curetare.
O atentie deosebitd trebuie acordatd zonelor in care, dacA este cazul, se realizeazd completeri
ale cofrajului de inventar cu portiuni co[fectionate unicat, pe santier.
4.7.8.2 CoAajele unicat, coflfectionate si montate pe santiet vor fi astfel executate incat s6
se asigure etanseitatea, prin croirea si decuparea corcspunzdtoare a materialelor
In cazul utilizdrii cherestelei, se va avea in vedere posibiritatea efectuarii remedierilor pentru
.
situatia in carc, pe perioada de la confectionarea cofrajului si p6ni la tumarea betonului,
se deschid
interspatii datorita usc5rii cherestelei.
4.8 Montarea cofrajelor

4.8.1 Montarea cofrajelor cuprinde urmatoarele:
a) executarea esafodajelor, dace este cazul;
b) asezarea cofrajelor la pozitie, confom tasdrii de detaliu:
definitivarea pozitiei in plan si pe verticald, imbinarea intre panouri si fixarea
^ . _c)
coliajelor;
d) verificarea si receptia cofrajelor
4.8.2 Esafodajele se execut6, de regulA, pe baza proiectului tehnologic. in proiectul
lucrerii
trebuie sA fie precizat dacd pentru esafodaje, la lucrarea rcspective, este neJesar pioiect
tehnologic,
avend in vederc urmdtoarele:
a) la lucrdrile la care esafodajele necesare nu pun problerne deosebite privind,
.
rezistenta mecanici si stabilitatea acestora, precum si in ceea ce priveste defo'rmati
in special,
e admisibile,
acestea pot fi realizate de executantul lucra.ilor lerA a avea la
baztr un proiect tehnologic (spre
exanplu, esafodaje cu indltime de pana la 6,0 m, care suportd cofraje pentru elemente
relativ usoarc
- grinzi sau pl6ci plane);
. b) la lucrlrile la care esafodajele necesare pun probleme deosebite, se precizeazd prin prciect
necesitatea proiectului tehnologic, umand ca, in cazurile in care pentru
aceste esafodaje sunt'
ammite conditii speciale (privind, spre exemplu, sustinerea unor cofraje cu forme
deoiebite in plan
si/sal pe inrltime, necesitatea prevededi unor reglaje etc.), proiectantui sd elaboreze
- si caiet de
sarcini penau intocmirca proiectului tehnologic respectiv.
La executarea esafodajelor trebuie respectate prevederile aplicabile din prezentul
.4.8.3
T,Til,.rl
p.:"- din.proiectul
:i ":le si modul tehnotogic. dupa caz. lucratr" nina ,"uiirui" a'" f
calificat pentru materialele de alcatui;e si m;ntare a esafodaielor respective.
4.8.4 Asezarea coftajelor la pozilie se realizeaza: ,5[srnu\
S,C, CONSTRUCTIT BIHOR S,A.

w"3
ru^ .'/
27
a) in plan, fatd de repercle marcate la tasarea de detaliu;

b) pe idltime, prin:
(i) respectarea cotelor, fata de reperele de cote marcate la trasarea de detaliu;
(ii) reglarea in pozitia vertical sau inclinate, dup6 caz.
La asezarea cofajelor la pozitie se va da o atentie deosebitd:
-zonelor de schimbare a pozitiei suprafetelor cofrate (spre exemplu, la coltud intrande sau
iesinde pe suprafetele verticale, sau la imbinarea dintre inima grinzilor si placA), pentru a nu avea
diminutrri sau ingrosdri ale sectiunilor din beton;
-amplasdrii cofrajelor pentru golurile lAsate in betoo.
4.8.5 Definitivarea pozitiei ilr plan si pe vertical se realizeaza odati cu fixarea cofrajelor,
.
pnn:
a) fixarca pe ineltimea reglata a popilor de sustinere in cazul coftajelor pentru plici, astfel
incat sd llu pemit deplasiri relative ale panourilor/zonelor incdrcate (cu beton proaspit sau din
activitAtile de punere in operA a betonului), fat6 de cele neincArcate;
b) fixarea la pozitie a elementelor de sustinere sau sprijinire a cofrajelor verticale sau
inclinate de indltime mare (pentru stalpi, pereti etc.);
c) fixarea elementelor exterioarc de sustinerc (caloti, rlenuri etc.) ale cofrajelor de
dimensiuni mai reduse in secriunea transversal (grinzi. stalpi erc.)i
d) fixarea elementelor interioarc de legAhud, de reguld distantieri, peffu mentioerea
distantei intre fetele cofiate.
4.8.6 Montarea cofiajelor, in relatie cu montarea armdturilor, poate fi:
a) completd, inainte de montarea armdturii, spre exemplu, in cazul pldcilor, sau in cazul in
care armdtura,-sub formi de carcase, poate fi i[toduse si pozitionati, inclusiv prin montarea
distantierilor, ftuA a deranja cofrajul;
b) partialA, inainte de montarea armatu i, spre exemplu, o fat?i a unui perete, urmAnd ca,
dupd montarea annaturii, sA fie realizata inchiderea completi a cofrajului;
c) montare a coftajului dupA montarea am5turii.
4.8.7 La montarea cofrajelor trebuie awte in vedere si urmrtoarele:

a) efectuarea pregdtirii si receptiei suprafetelor de beton care se afl6 in volumul coAat
(p^roces verbal de receptie calitativa pe faze pentru lucrdri care devin
ascunse); pregatirca se
efectuaza fie pefltru ca betonul tumat sd adere la betonul existent fie, dacd este cazul, sA
nu adere la
acesta;
b) mentinerea cureteniei in spatiul cofrat, precum si a armatur or, dace acestea sunt montate
anterior (spre exemplu, nu se va tdia lemn pentru a nu rAmane rumegus in coliaj; nu se vor
aplica
produse pentru decofiare care sd cadi pe beton sau pe armetura).
4.9 Abateri admisibile la montarea cofrajelor

4.9.1 Abaterile admisibile la montarea cofrajelor se refed la urmdtoarcle categorii de
mtrrimi:
a) dimensiuni ale spatiului cofrat;
b) cote de nivel (pentru fundul cofiajului, in5timea de tumarc a betonului etc.);
c) pozitia axelor, in plan si pe inaltime (care include rectilinitatea si perpendicularitatea
sau
unghiul prevAzut, dupic^z);
d) forma suprafetei (care include planitatea si denivelarea locald, dupd caz).
. 4.9.2 Abaterile admisibile pentru dimeNiuni, cote de nivel si pozitie a axelol

cuprinse explicit in proiect, vor fi cele previzute pentru elementele rispective.
1$
S.C. CONSTRUCTII BIHOR S A

28
LUCRARI DE CoFRARE si DECOFRARE
4.9.3 Abaterile admisibile privind forma suprafetei se stabilesc astfel:

a) pentru suprafete cu formi deosebiti (pldci sau pereti curbi etc.), se prevdd in caietul de
sarcini pentu realizarea proiectului tehnologic privind cofrajele respective;
b) pentu celelalte situatii (cofraje pentru suprafete plane ale elementelor), abaterile
admisibile se vor inscrie in clasele de tolerant (a se vedea anexa C), astfel:
(i)clasa Ts,rr, pentru planitate;
(ii)clasa TN.r, pentu deniveltrri locale.
4.10 Verificarea si receptia coliajelor si sustinerilor acestora

Cofrajele montate irl oped , avand foma elementelor ce umeazd a se betona, se verifici de
cdtre conducdtorul tehnic al luqdrii impreund cu inspectorul de $antier .
4. I 0. I Verificarea cofrajelor si sustiuerilor acestom se efectueazi:

a) la terminarea lucrerilor de cofiaje, pentru o etapi de lucru, cand
se efectueazd si receptia
cofiajelor;
b) imediat ioainte de punerea in opertr a betonului in cofiajele respective, cand se efectueaza
o noutr verificare-
4.10.1.1 Verificarea cofrajelor si sustinerilor acestora se efectueMA prin:

a) examinare direct si mdsurtui simple;
b) mdsurdri cu aparaturS. Prin masurtui se umercste confimarea incadrerii in tolerantele
prevdzute pentru montarea cofrajelor
4.10.1.2 Verificarea cofrajelor si sustinedlor acestora prin observare direct si mdsurdri

simple se rcfela la urmatoarele:
a) compamrea cu prevededle din proiectul tehnologic si/sau prevederile producetorului, in
ceea ce priveste:
(i) alcAtuirea de ansamblu: vizual;
(ii) tipurile de rnatedale si integritatea acestora: vizual, ptecum si analizarea documentelor
privind calitatea acestora;
(iii) dimensiunile: prin misurare;
(iv) imbindrile (elementele de fixare si contactul intre elementele concurente in
imbinare): vizual si, prin solicitare cu mina, se nu aibajoc in imbinare;
b) asezarea corespunzdtoare a elementelor/panourilor cofrajelor propriu-zise, fate de baza de

rezemarc! precum, si intre ele: vizual - pozitie i frrd spatii libere intre ele;
c) faptul ca elemefltele de sustinere sau legAturd punctual (popi, contravantuiri inclinate,
legeturi interioare etc.) sunt fixate: priIl solicitare cu mana, sa nu aibajoc; legAturile interioare sunt
corect montate: prin observare vizualf,;
d) starea de cudtenie: vizual;
e) aplicarea agentilor de decofrare: vizual;
f) dimensiunile, in cel putin 2 sectiuni pentru fiecare element, precum si ale golurilor si
pozitia relativa a acestora: prin mAsuare directA;
g) kasarea in5ltimii de tumare a betonului: prin mdsurare direct fat?i de fundul cofrajului, sau
fatA de alte suprafete existente;
h) aspectul general al suprafetei care vine in contact cu betonul: yizual.
z-^*srnui\
4.10.1.3 Verificirile cofrajelor prin mdsurlri cu aparaturd se refetala: A6-
a) cote de dvel pentru fundul coftajului;
4#S, n

29
b) axe, pentu spatiul cofrat si penhu goluri;

c) inclinAri, dacA este cazul;
d) verificfui in toate punctele si sectiunile, carc trebuie sd fie precizate in caietul de sarcini
intocmit de proiectant, iII cazul cotajelor cu forme deosebite (pldci sau pereti curbi etc.).
4.10.1.4 Neconformititile, fie in ceea ce priveste alcituirea si montarea, fie in ce€a ce

priveste depdsirea tolerantelor (abaterilor admisibile) la dimensiuni si/sau pozitie, se consemneazi
si trebuie si fie rezolvate de ex€cutant.
Pentru a prcveni aparitia unor neconfbmitdti, executantul trebuie se asigure un control
peliminar privind aprovizionarea, manipularea si depozitarea materialelor utilizate, precum si un
control al instruidi personalului care va executa lucrtrile respective.
4.10.1.5 Vedficarca cofiajelor si sustinerilor acestora se face din nou, in intervalul de 24 de
ore inainte de montarea amdtudi, dacd este cazul, precum si inainte de pulerea in opere a
betonului, daca intre aceste operatiuni a hecut o perioadi mai lungd.
Aceasti a doua verilicare se efectueaze prin observare direct si mdsudri simple, conform
pct. 4.10.1.2 si, dac6 se constatd neconformitAti, si prin mesurari cu aparaturd, dupa caz.
4.10.2 Receptia coAajelor si sustinerilor acestora constd in consemnarea conformitdtii
lucrdrilor, pe baza verificarii efectuate la teminarea lucrdrilor si a rezolvarii evettualelor
neconformitati, printr-un proces verbal pentru receptia calitativd pe faze (pentu lucrdri care devin
ascunse), cu participarea reprezentantului beneficiarului lucrdrii si, in cazul unor cofraje si/sau
esafodaje deosebite, penffu care proiectantul a intocmit caiete de sarcini, si cu participarea
prciectantului.
intrucit in timpul definitivirii lucririlor de cofiare elementele coftajului pot cdpita deplasdri
de la pozilionarea inilialA,este necesar ca ilaintea tumdrii betonului, str se verilice corectitudinea
poziliei finale a acestora. Verificarea se execut[ cu ajutorul unui instrument optic.
Clasificarea betoanelor aparente cu parament natural

l 8. Beto[ul aparent cu parane[t natural se clasificd in func1ie de texturafelei aparente,
culoare Si calitate, astfel:a) Dupe texturA suprafelele de beton aparent pot fi:- netede (mate sau
sticloase)i rugoase (simple sau cu desene speciale) ;- profilatei sculptuale. b) Din punct de vedere
al culorii, betonul aparent poate fi! beton gri - realizat cu agregate li cimenturi obi$tuite;- beton alb
- realizat cu agregat alb 0 - 3 mm, rcstul obi$nuite, ciment alb
$iobilnuit in diferite propo4iii beton
colorat - realizat cu agregate obilnuite sau combinate $i cimenturicolorate, sau ciment obisnuit $i
alb Si oxizi coloranli, in difedte propo4ii.c) Din punct de veder€ al calitefi, suprafelele de beton
aparent se clasificd intrei clase de calitate ootate cu I, IL ll.Caracterizarea fiecirei clase de calitate
se face prin d€fecliuni admisibile, exprimate -concret sau ildicat pdn limite de distanl4 la carc sunt
perceptibile - in tabelul I
Tahel'i 1
Nr. Dcnumirea dcfictulur Calitatea supraf. de beton aparent

cft. I II III
0 I 2 .1
Exfolieri ale stratului superficial produse la Nu se Max.5cm' Ma,x. l0cm'

I decoAare admit.
,2
/m ,7
fin
Se admit daci nu dduneaz5 rolului funcfional li

Pori vizbili, $rbihri in lwrgul mudriilor, defecte aspectului estetic. suprafalafiind privitA cu
) in geom*ia desenului, rosturi de baonare vizibjle
difeq{a de nuanla a q.rlodi. /o- x
ochiul Iiber de la odistanlri de7;-*siFDb
S.C CONSTRUC'III BIHOR S,A

30
LUCRARI DE COFRARE siDEC0FRARE
2m 4m 6nr
Defumalii ma,,<ime admisibilc la gomeria
elonentului sau supalblei rosturilor:
gi a
- defbmrafi goremle f :, l,(r00 f: v500 f: l/400
dclbmu[i loq e f:b/400 1'ab/300 f:b/20i)
Realizarea elementelor din beton aparcnt comporta elaborarca in prealabil a unui proiect de
cofiaj prin care se vor rezolva:
a) alegerea judicioasi a matedalului in vederea asigurdrii unei anumite calitdli a betonului (l;
II-a; Ilt-a) ii a unei anumite texturi a suprafefei;
b) stabilireajudicioasd a tipului de cofiaje se va utiliza (vezi tabelul 2);
c) stabilirea dimensiunilor in plan fi a dispoziliei panourilor;
d) modul de realizare a rosturilor marcate (profilate ti netede)i
e) realizarea muchiilor la colturile elementelor;
0 rcalizarea etanstuii la rosturi, muchii, in dreptul distanlierilot in general i[orice punct
unde este posibild scurgerea laptelui de ciment;
g) realizarea elementelor de rigidizare qi susfinere in general a tuturor accesoriilor care au
-
incidenfa cu asigurarea aspectului suprafelei $i rigiditdlii cotajului;
h) realizarea rcsturilor de betonarc cu precizarca poziliei acestora.Materializarea punctelor
c-h se va face prin planqe gi detalii de execulie.
Materialele folosite pentru tdblia panourilor de cofraj trebuie se indeplineasceumatoarele
condifii:- str fie inerte fa16 de reacliile de hidratare ale cim€ntului 9i fale de substanleledecofiante;.-
si aibd o duritate corespunzAtoarc astfel incat sA nu se degradeze in timpultumfuii, asigurand
numdrul de reutilizdri preconizatei sd prezinte suficiente rigiditate pentru a nu se deforma in timpul
tumtuii betonului;- sd aibe o suprafalA omogeni din punct de vedere al gradului de absorblie alapei
din beton.
Pentru tAblia panourilor se pot folosi urmitoarele materiale: scanduri din rdginoase, placaj
tego, foi de tabld decapat?i, plAci de mase plastice dure sau rA$ioi poliesterice armate cu fibr, de
sticle $i alte materiale;
a) scandur5 de rdlinoase folositd pentru tiblia cofrajului va fi IEiI noduri cdzdtoare Si
zone puhede, bine uscata. Pe fala de contact cu betonul nu se admit crepituri,
Stirbituri, tefituri la
carlturi, pungi de riSini sau coaji infundati. Penau betoanele decalitatea I gi a II-a se va folosi
scandue clasa C (STAS 1949-86), selectata pentru betoanele de calitatea I, pe criteriul omogenitalii
texturii li compactitdtii. Pentru betoanele de calitatea III-a se va folosi scandura clasa D. sele;tatd.
Scandura brute se va folosi pentru oblinerea unui beton aparent cu textura neted5 rugoasa;
scinduri geluiti se va folosi pentru oblinerea unot texturi netede mate
b) placajul tego se va folosi numai penftu betoanele de calitatea II-a gi a III-a. Se va folosi
placaj de clasa I (STAS 7004-86), cu pelicula continua omogenA fara smulgeri de fibre, umfldturi,
$i
exfolieri sau derivelari. Se admit mici zgirieturi sau craparuri (2...3.1 buc./m2 cu ldlime sub un mm
$i lungime sub 200 mm) Si neomogenitel de peliculei de film tego in propo4ie de paM la 10%.
Pentru betoane de calitatea II-a, placajul se va selecta dup6 cdteriul omogenitdlii suprafelei;
c) foile de tabld decapat5 se vor folosi pentru obfinerea unor betoane decalitatea I a II-a.
9i
Ele trebuie sd indeplineasci condiliile fixate prin STAS-urile invigoare. Grosimea minime va fi de 2
mm cand table se fixeaze pe un suport existent(scendurd, placaj) $i de 3 mm cdnd se fixeazd direct
pe ramd.
Sectiunile ramelor panourilor vor fi in funqie de rezisten{a materialului folosit in tdblie de
$i
distanlele inhe dgidizdrile locale ale cofrajului.
Indiferent de calitatea betonului, materialul folosit la confectonarea
trebuie se indeplineasca umetoarele condili:

31
- sd aibd cel pulin doui fele in unghi diedru, plane qi rectilinii;

- sd aib5 grcsime constantd, cel pulin pe o direclie $i anume in sensul grosimii panoului.
Daca acêste condiii nu pot fi indeplinite in urma unei simple selecttui, matedalulse prelucreazA la
masina.ln cazul [olosirii profilelor meta]ice se vor respecta condiliile STAS-urilor invigoare.
Etangarea cofiajelor se poate face folosind uIrul din urmitoarele materiale:fatii de carton
moale, baghete de diverse profiluri, benzi adezive, chituri, conuri girondele.
a) Fatiile de carton moale (mucava) vor fi de 2...3 mm grosime cu maryini drepte$i la[imea
constanti, egale cu g:osimea elementelor ce se asambleazA. Ele se folosesc la betoane de calitatea l,
ll-a $i a III-a.
b) Baghetele de diverse profiluri (fig. 3), utilizate p€ntru rosturi marcate $imuchii telite, pot
fi din lemn moale (plop, paltin, ulm, brad), cauciuc sau mase plastica.Dimeosiunile din figura 3 se
vor incadm in urmatoarele limite:
- "a" sd fle egali cu grosimea panoului ;
- "b" sd fie cuprinsa inte 6...12 mm;
- "c" sd f1e ma,\imum 10 mm pentru a se asigua acoperirea armaturii cu beton; pentru
rosturi profilate mai adanci, se va mdri corespunzAtor grosimea stratului deacoperire cu beton;
- "d" se recomandtr si nu depS$eascd 5 mm.
Materialele de etan$are trebuie sA indeplineasce urmatoar€le condilii:
- sA nu fie atacate de substanlele decotante li sa fie inerte la reactiile de hidratarea
cimentului ;
- se aibd o oarccare elasticitate pentru a realiza prin strdngere o buni etaoteitate:
- se-$i pistreze profilul in timpul tumdrii beronului; - sa aibe muchiiledrepte, paralele $i fir6
ttirbitud;
- se aibe sectiune constantd $i fete plane, fErd defecte locale.
Baghetele de cauciuc sau masd plasticd se vor folosi la betoane de calitatea I.
Baghetele din lemn se pot folosi pentru betoane de calitatea II-a ii a III-a.Baghetele de lemn
imbdcate in fAiii de cauciuc moale gi subliri (grosimea 0,5mm) se pot folosi pentru betoane de
calitateal$iall-a.
c) Benzile adezive pe suport plastic se pot folosi la betoanele de calitatea III-a(dau o nuan16
difedta betonului). Se recomand6 benzile de ldlime mic6. Ele trebuie sd adere perfect, IEre incretire
la suprafala cofrajului, sA nu fie atacate de substanleledecofrante gi se fie inert€ la reaciile de
hidratare ale cimentului.
d) Chiturile au un domeniu de folosirc foarte larg la cofrajele pentru betoaneapatente, ele
folosindu-se at6t ca material de etan$are pentru toate genurile de rosturi cat$i ca material pentru
rectificdri locale ale suprafelelor qi muchiilor t?ibliei panourilor gi elementelor de reliei Tipurile de
chituri, domeniile $i modul de aplicare,sunt prezentate in Anexa 2.
Pentu asamblarea $i strangerea panourilor se vor folosi menghine cu strangere prin
infiletare, curente $i de coll $i cu stangere prin impanare gi dispozitivede strangere, prezentate
orientativ in Anexa 3. Forma 9i dimensiunile menghinelor de stra[gere trebuie sa fie corelatA cu
forma qi dimensiunile ramelor panourilor de coAaj.
Menghinele qi dispozitivele de strangere tebuie se indeplineascd urmAtoarele condilii:
- str asigure strangerca uniformA pe toate lilim€a mmelot pentru a asiguraetanlarca la fata
asterelei;
- sA fie sigure, sA nu cedeze in timpul punerii in operA a betonului sau ulterior:
- sa f1e cat mai uSoarei- sA pemitd o oontare $i demontare mpidd in condilii de siguranF;
- sd se poatA reutiliza de cat mai multe ori.Menghinele qi dispozitivele de strangere fac parte
din prospectul de cofraje fitipare pentru betoane aparente $i tebuie se fie solu(ionat icctantul
de specialitate. /1nisTR
Panourile de cofraj <t-
S,C, CONSTRUCTII BIHOR S.A,

32
2.15. Panourile de cofraj trebuie sd indeplineascd umltoarele conditii de baz6;

a) sA fie dgide, astfel incat defomaliile sd se inscrie in limitele date la punctul2.3i
b) sA aibi gosimea constanta:
c) sA aibi mme de cootur pentu a-$i menline forma geometdca $i a se puteaimbina etaol cu
panoudle adiacente;
d) se aibe cartudle pedect plane, liniare, fari qtirbituri sau alte defecte locale;dacd nu se
prevede altfel, suprafelele canturilor vor fi perfect perpendiculare pesuprafala tibliei:
e) str respecte riguros dimensiunile in plan prevAzute in proiect; toleranlelemaxime admise,
pe clase de calitate, trebuie sd se incadreze in prevederile STAS10265ll-89;
0 se asigure cu rigurczitate ulghiul de 90" la collurile palourilor; se pot executa$i panouri
de alte forme cu respectarea riguroasa a detaliilor din proiect, care vor trebui sd precizeze unghiurile
fiecdrui coll ;
g) se fie etang;h) suprafaF de contact a panourilor cu betonul trebuie sa fie omogend, de
aceeaginuanf5, ErA zgarietu .
Tablia (astereala) panourilor de cofraj va fi bine fixatd pe rame: intreastereald gi ramd nu se
admit spatii.
ln cazd cand tablia panoulri se tealizeazi din mai multe foi de placaj tego, se vaurmdri ca
roshlile sa se gdseasc6 dispuse deasupra elementelor de igidizare (coaste).
Aceste panouri se vor chitui gi etanga conform tehnicii prevezute in Anexa 2.
La astereala realizatd din scinduri geluite sau brute, scandurile trebuie sA seimbine foarte
shans intre ele; imbinarea sc6ndurilor se va face cu lamba $i uluc, cu falf gi in unghi la beton
aparent^de calitatea I Si a II-a si prin aldtulare la betoanele de calitatea III-a .
In toate cazudle imbinirile vor fi lipite gi cu aracet.Dacd, in urma uscarii, rosturile se
deschid sau apar unele crdpeturi, ele se vor ciitr-ti.
La betoanele in relief, teblia se poate realiza din pl6ci din mase plastice sau dinldtini, fixate
pe scheletul panoului. In acest caz in proiectul cofrajului se vor precizasolura de fixare a pldcilor pe
schelet 5i solulia de eran$are a rosturilor
Rama de contur a panourilor de cofraj trebuie sd fie de secliuoe constanta. imbinarea ramei
la colturile panoului se va face astfel incat sd asigure o rigiditatemaximd a acesteia $i menlinerea
unghiului de 90' la col1. in cazul utilizarii riglelor dinlemn se recomandd tipul de imbinare la
jumdtatea lemnului.in cazul panourilor mari din placaj tego elemente SE-COM pentu
$i
percli,asigurarea continuitAfi ramei de contur se va face prin intercalarea, pe conturul inferior
qisuperior al panoului, a unei fururi de lemn prelucrate la grosime, de secliune egale cu ceaa
fururilor de fixare. Panourile astfel realizate vor avea ini$mea egala cu a perctilor
Elementele de rigidizare din interiorul ramei panoului (coastele) vor aveailal1imea egald cu
cea a lamei exterioare.
Distanfa intre aceste elemente se stabile$te din coldifia de rigiditate a asterelei panoului.
Substanlele decofiante folosite in cazul betoanelor aparente tebuie ca, pe ldngd reducerea la
minim a ad€renlei la interfala beton-cofraj, si asigurereducerea fenomenului de tensiune
superficiali care favorizeazA refinerea bulelor deaer pe suprafala cofrajului gi deci producerea de
pori pe suprafala elementului de beton.
Substanlele decoAante utilizate pentru betoane aparente tebuie sa indeplineascd urmetoarele
condilii:
si fie inerte fald de ciment gi fald de reacliile de hidratare a acestuia; eventualele reaclii ce
-
produce si fie infavoarea oblinerii unei calitaiii superioare a felei de beton aparent
se pot
;
- sA fie ctrate, sA nu murdireascd suprafala cofrajului, $i cd contribuie la oblinerea unei
supmfele de beton omogene tilire pete;
- se nu atace fala cofiajului gi sI o protejeze impotriva alter5rii;
- sd favorizeze umezirea felei cofrajului qi sA menlind o umiditate con
S.C, CONSTRUCTII BIHOR S.A,

33
cazul cotajelor din lemni

- permitA aplicarea tratamentelor temice cand estecazul:
sA
Produsele de decofiare se vor alege in firncfie de natura felei cofrajului, de textura
calitatea suprafetei de beton ce se urmdre$te a se realiza.
,i
Etan$area intre panourilg alAturate la acela$i element s€ asigud prin a$ezarca intre panouri
a
unor materiale de etangare sau prin lipirea de-a lungul rostului a unei bJnzi adezrve.
Etaogarea panourilor de coaaj adiacente de la eremente diferite se realizeazd sub forma unor
rcstud netede sau marcate.
Etangarea gdurilor de trecere a tiranlilor de strangere se va fac€ cu conuri de capdt din
material plastic (tip CMU) la cazul betoarelor de calitatea Il-a a III-a qi curondele din cauciuc cu
$i
guler pentru betoanele de calitatea I.
Etan$area gdurilor de trecerc a tiranlilor de strangere se va face cu conuri decapat din
material plastic (tip CMU) la cazul betoanelor de calitatea II-a a III-a curondele din cauciuc
$i $i cu
guler pentru betoanele de calitatea I.
La perelii de beton la care numai una din fele este aparentd, montajul va incepe cu panourile
de pe aceasta fafd pe,'t,u a putea efectua conturul
5i rectificirea cofrajului. incazul in care ambele
fele surlt aparente, se va monta in prealabil cofrajul de pe fala decalitate superioard, ficandu_se
contolul gi rectificarea acestuia gi se va incheia cucofrajul pentru fafa de c;litate inferioari.
La betoanele de calitatea I $i a Il-a se impune condilia suplimentad ca fala opusacelei
,
calitate superioartr str se co-fieze in registre orizontale de maximum 1,5 m, pentrua
de
se putea conhola
introducerea betonului in cofraj gi respectarea programului de vibrare.
Operatia de montaj trebuie s6 fie precedatd de aducerea la fala locului a tuturor panourilor,
a
mateialelor de etaniare, a pieselor auxiliare de strangele rigidizare(menghine, tirant;bare
Si CMU,
gprailuri etc).
Montajul trebuie fdcut cu multe gdja pentru a evita deteriorarca panourilor
Succesiunea operatiilor de montaj este specifice naturii elementelor ce se cofieazd
(pereli,stilpi, pldci, grinzi etc).
Se vor respecta urmdtoarele reguli de bazi:
a) panoudle se vor monta dupa elementele de aliniere fixate in prealabil;
panoudle a.liacente vor fi a$ezate ilr acelagi plan qi. vor fi dispuse in pozitie orizontal5
. .b)
verticale dupa caz, efectuandu-se un control permaneli al acestoracu firul cu plumb
sau
9i cu nivela cu
buld de aer;
c) odattr cu montarea, se executd etansarca intre doua panouri gi realizarea etan$aa
muchiilor
$i coltudlor.
Menghinele folosite pentru strangere vor fi aclionate progresiv in sistem iterativ,astfel
incat
shangerea finale se realizeazd duptr montarea elernentelor de rigidizareodzontale
$i veflicale :
, .d) _ -.
menghine Ml.
p-"lq ds,dizare
-
ti $prailuire se folosesc elementele SECOM. (bare Bl
85,
M2. placule. 5praiguri Sl-SJ).
La montaj se va consulta fila de utilizare pentru cofrajul mixt u$or (CMU);
e) aplicarea substanfei decofra[te se face cu cat mai pulin timp inainte
. _
de betonare:
de montarea armiturii
$i
f) in cazul in care se folosesc tiranlii cu zevor pentru strangerc, ace$tia vor fiintrodu$i
iI1
tuburi de mase plastica tAiate Ia lungimea prevtrzutd in proiect, iaiapeteleacestora
vor fi bine
etan$ate;
g) inainte de montarea panourilor pe ultima fafd a elementului,
. .
poziliadistanlierilor destinati asigu.irii stratului de acoperire cu beton
se verificd
si se rectifice poziriaacestora
dac6 este cazul;
h) nu se permite sprijinirea unor pA4i din schela de tumarc pe cofraj.
La montarea ii rigidizarea cofrajelor se vor urmari condilile de calitr isrR

34
LUCRARI DE COFRARE si DECoFRARE
aparente pe clase decantate (tabelul l) ii in special urmdtoarele condilii indirectd legdturd cu

tehnologia montajului:
- asigurarea unor rosturi $i muchii de lalimi qi adancimi coNtante gi liniarc;
- asigurarea condiliilor de rigiditate impuse calititilor de beton:
- asiguarea unei etan$ari cril mai bune
In_timpul b€tonArii, se va asigura un contol permanent al cofrajului remediindu_se pe loc
eventualele defeqiuni.
PRODUSE DE DECOFRARE, APLICAREA SUBSTANTELOR DECOFRANTE
Substanlele decoftante folosite in cazul betoanelor aparclte tebuie ca, pe langa reducerea la
minim a aderenlei lainterfala beton-coftaj, sd asigurereduceiea fenomenului di tensiune
superficiald care favorizeazi reilrerea bulelor deaer pe supmfala cofiajului
pori pe suprafala elementului de beton.
!i deci producerea de
Substanlele decotante utilizate pentru betoane aparente tebui€ se i[deplineasca umetoarele
..
condilii;
- sd fie inerte fal, de ciment ti fal5 de reacliile de hidratarc a acestuia; ev€ntualelereaclii ce
se pot produle sA fie infavoarea oblinerii unei calit5fii superioare a felei de beton aparent
;
- si fie cumte, sA nu murddreascd suprafala cofrajului, cd contribuie la obiinerea unei
9i
suprafele de beron omogene $i lira pete.
- sd nu atace fala cofrajului $i sA o protejeze impotriva alterdrii;
favorizeze umezirea felei cofrajului gi sI menlind o umiditate constantd acoliajului in
. -
^se
cazul coftajelor din lemn;
- sA permitd aplicarca tratamentelor termice cand estecazul;
In vederea reducarii tensiunii superficiale, se recomanda substanledecofiante cu adaosuri
.
tensioactive (acizi g.agi, sApunuri dau detergenli).Dintre substanfele decoftante cu
adaosuri se
recomandd solufia de motorind cuadaos de 6...1002 parafini sau stearin5 preparate la
cald, se poate
utiliza la toate tipurilede cofiaje. La prepararea ra cild a acestei soru$i se voi respecta urmatoarele
mesu.i PCI:
- prcpararea se va face in vase metalice perfect etan$e;
Eorulsia de motorind, cu adaos de pand la 30% din solula de sapun, esterecomandata
in
cazul tebliilor absorbante.
Motorina ti ceilalli componenli folosifi la prepamrea substanlelor decofiantevor fi de calitate
superioara. fira murdaririi sau impuritdli. Liwarea acestora va fi insolitede certificatele
de calitate
ale producalorilor lnainte de utilizare se vor electua probe prehminare.
, Aplicarea substanlelor decotante se va face numai pe suprafele curate. Aplicarea se poate

face prin pulverizarea sau cu pensula, astfel incat:- si se rc;iz; o peliculi sublire 9i continua a
substanlei de coliante pesuprafala cofiajului; str nu se formeze aglomer5ri locale
sau in rddecina
relretunlor care pol diminuaefectul esrelic al suprafelei.
In timpul pulverizdrii, jetul se dirijeazd perpendicular pe supmfala coftajului, potrivind
..
distanfa dinlre dlze li panou, astfel incat se se ob6a o aplicare uniformi qi
insiraturi subliri ale
substanlei decofralte.Substanla decofrantd nu se va aplica pe timp de ploaie.
Aplicarea substantei decoliante se va face in dou6 siraturi-foarie subliri, laintervale de cel
. _
pulin l/2 ora ln cazul cofrajelor cu reliefuri, aplicarea substanfelor decofianie
se va face cu celmult
I old inaintea tumdrii belonului pentru a se evita adunarea substanfei in rdddcinareliefurilor
. ^
in timpur aplicaai substanlelo. Jeco;;"
de scantei la o distanld mai micd de 5 m de locul ""1;;;;;;;;;u
aplic[rii.
aJi?i# crr"r,i." ,u, .o.."
-- -
,-<iiIi\
u*tt"'2
f ""r?$s,
S,C, CONS'I'RUCTII BIIIOR S,A, A&,^ ,

35
LUCRARI DE COFRARE siDEC0FRARE
TRATAREA SUPRAFETELOR DUP,{ DECOFRARE
- umiditatea permanentA a betonului se va menline timp de 7 zile pentru betonul de calitatea

III-a ti zile pentru betoarele de calitatea II-a fi I-a colorate.
^14
In cazul cand, cu toate mesurile $i prccauliunile luate, se observe multe microfisuri, este
recomandabil ca pe suprafafa betonului aparent sd se aplice o peliculd de adeziv incolor din
copolimsri temari sau rdtini epoxidice.
Remedierea micilor defecliuni datorate turnirii betonului sau produse la decofrare

De reguld, nu se vor executa reparafii in cazul in care defec[iunile sunt mici
fi nu strica
aspectul de piatd naturale al suprafelei betonului.
Scurgerile de lapte de ciment de pe suprafala aparenta a betonului se vor inldtura cu
$paclul
gi carpa uscatS, dupa completa lor uscare.
Repararea po4iunilor exfoliate, desnisipate, a girbiturilof ba\,urilor etc. se va face cu mortar
alcatuit din nisip 0-..1 rffn ciment $i pa4i fine (aceleaSiutilizate la betoane), ciment alb, in propo4ie
ce se vor stabili prin incercdri pe gantier,in apa de amestecare se recomanda introducerca a cc;.2oolo
din grsutatea acesteiaAracet E 50.
in acest scop, se vor realiza un numdr de l O...l2 relete diferite de mortar cu care se vor
executa probe de tencuiald de maximum I cm grosime li care se vor compara duplcompleta uscarc
cu fafa aparentd a betonului, aleg6nd in final releta care realizeMdnuan(a cea mai apropiati de cea a
suprafelei betonului. Reparaliile nu trebuie insd str aibaaspect de tencuiala, ele se vor limita strict la
defecliunile locale, iar aspectul ulterior se fiecat mai apropiat de cel al felei betonului.
Inainte de executarea remedierilor cu mortar se va uda cu apA locul care se repara.
inltrturarea eflorescentelor de var !i a eventualelor pete de rugind sau dealtA naturA se face
prin perierea cu peria de sarmd a suprafelei de beton complet interi,sau prin spelarea cu solulie de
acid clorhidric in concentralie de 1...37o dupe care se vaspela cu ape in ixces, pane la disparifia
totald a umelor de acid.
Petele provocate de substanlele decofrante se vor inl5tura prin spdlarea cu apd deteryenli,
$i
spdlindu-se apoi locul cu exces de ape.
UTILIZAREA CHITURILOR iN OPERATIILE DE ETAN$ARE $I RECTIFICARE
Chiturile utilizate ca material de etanlare trebuie sA indeplineasci urmetoarelecondtii:

- sA adere al suprafelele cu care vin in contacti
- sA fie inerte fale de ciment $i fala de reacliile de hidratare a cimentului;
- se nu prcduce reacfii cu substanlele, decofrante, reaclii care sd pdteze betonulj
- sd se aplice ugor gi sd se intireascd in umdtoarele 4.. .24ore suficient pentru a nurefula in
timpul vibririi;
- se aibd o oarecare elasticitate dupd intdrire, pentru a nu fisum in timpul vibrarii:
- sA se indepArteze (curdle) cu u$urinll dupe decoAare, in vederea unui nouciclu de cofiare.
Se pot utiliza urmetoarele tipud de chituri:
- chitul ciment-amcet-apa (propo4ie 3:l:l), precum qi chitul preparat cu rdqini epoxidice,
.
dupe preparare este plastic $i aderd bine la suprafele $i se intdreste divenind dur: se folosesc in
special la rectificdri ale suprafelelor gi muchlilor tablrei panouriior, elementelor de relieffi
baghetelor
In tabelul de maijos se prczinte domeniul de folosire a chiturilor de diferite rii clin
prezentele inshucliuni, la diferitele operarii in funqie de calitatea de betonaparent
sc realiza.
sr.-4,1
+,:
36
Operalia Calitrtn tEonului

Alutchit Romtix 85 Romalchit Cim. aracct Chit rasini
Etan$area rosturilor intre tabliile

din placaj tego ale panourilor mari II III III II
Etar$area rosturilor intrc tdbliile
din ntrr pla-(icr dtrc sau din ri5ini 1, II II I. II
Etan$area rosturilor intre
elementele de reliefSi tablia I II II I. II
panourilor
Etan$area fixtuilor cu guruburi
Siqtemuirea capului 5uruburilor
I II lll I. II
Etan$area rosturilor netede
saumarcate inte panouri I t1 III
Rectific5ri ale suprafetei tdbliilor
sauelenentelor de relief din ll I
materialelemnoase
Rectificeri ale suprafelei tAbliilor
sauelementelor de relief din
mase plastice dure sau din
II
ri$ni poliesterice
NOT , IlII $i III reprezintd calitatea de beton .aparent-;lrebuie realizata
Pregtrtirea li prepararea chiturilor

In principiu chiturile se prepad confom prospectelor care le insolesc.
Pasta de ciment-amcet se prepari din I parte aracet, 1 parte api
$i 3 pd4i plaf deciment
arnestecate cu lpaclul p6nd la omogenizare.
Pentru a evita formarea gmnzurilor se recomandi adeugarea pe rand a prafului de
_
mAsud ce compozilia este amestecata .
ciment pe
.. Chitul cu re$ini epoxidice se prepad similar mortarului pentru pldci cu relief gi elemente de
^
relief.
Tehnica de aplicare a chiturilor
Tehnica de aplicare a chitudlor depinde de natua acestuia de opemlia care se executd.
$i
a) EtanFrea rosturilor intre tAblii li intre plicile cu reliel
Orice etanlare incepe prin curilirea ti decaparea suprafelelor pe care se aplica clitul.
.In.cazullhituluisubformadepastd,acestaseaplictrcu$paclulpespateletibliilorsubforma
unei benzi de 10... 15 mm li{ime $i 2...3 rnm g.osime, pe marginea supiafeleicare
se etanleaza $i pe
cantul aceston.
,. , tpgi ."".."direazd fixarea pe rand a tAbliilor La fixarca celei de a doua teblii se preseaze
lateral pane cand cele doud tablii sunt bire alaturate. Chitul refulat din rost
secur4a cu $paclul.
Dupi aceea se procedeazl la curalirea rostului prin gtergere cu o cdrpe uscatd in cazul pastei de
ciment-amcet.
b) Etangarea rostului intre elementele de relief$i tdblie.
Modul de etaniare este identic cu cel prezentat mai sus, cu deosebirea cii banda de chit se
realize^zd pe spatele elementului de relief. indepaflarea chiturui refurat dupd
fixarea elementurui de
reliefpe tdblie se face prin aceleagi procedee ca mai sus.
c) Etansarea fixArilor cu gurubud ii ,temuirea capului gurubului. Operalia
.
umplerea cu chit a gaurilor realizate penfu introducerea quruburilor de fixare. b1
refulat pe langa capul $urubului: ,zz\
e\
"f-ae
S,C, CONSTRUCTII BIIIOR S,A, : o
Pt
n'A
\&o
-
37
- se indeparteazd fi se gterge apoi cu carpa in cazul cind se doregte ca gicapul gurubului

se rirnana aparent; - se acoperd capul furubului (care este inecat cu 2...3 mm faF de planul tebliei
saua reliefului) prin $temuire cu gpaclul sau cu spatula dupe care se procedeaze la finisarca
suprafetei cu o racletd de cauciuc inmuiata in substanli diluantA.
d) Etan$area rosrurilor intre panouri
Inainte de montare se aplicA pe cantul panourilor qnururile din ROMTIX sau ROMALCHID
astfel inc6t si se formeze benzi de chit de 40...50 mm lalme ;i de 2...3mm grosime.
DupA montarea ;i strangerea panourilor cu menghine, se procedeazi la indepartarea 5i
curelirea ciitului refulat din rosturi iI1 modul prezentat la punctul a.
e) in cazul in care la aplicarea baghetelor pentru rializarea de rosturi profilate este necesard
o etan$are cu chit a rosturilor dintre bagheta $i canturile panourilor,chiturile $i tehnica de aplicare
sunt aceleati cu cele precizate la pct. d.
O coodilie importa[ta in oblinerea unei chituiri corespuizitoare este cur4irea perfectA a
suprafelelor, astfel incat dupd cudlire sA existe chit numai in rosturi, tarA sd fie, deloc murdariG
suprafelele aldturate.
Chituirea nu se va realiza la temperaturi mai mici de +10.C ...+ 15"C.
ln cazul Romalchidului, care se deformeazA in timp, se recomandA ca indepArtarea chitului $i
curAlirea sd se faca dupd 112... ...1 ord de la strargere.
Dupi decofrare, in cazul folosirii chitului Romtix li Romalchid este necesare ve ficarea
suprafelei betonului in drepful rosturilor li eventuala culalre sau repamrea acesteia dacd este
necesaL
f) Rectificarea suprafetei tabliilor sau a elementelor de relief.
Operatia se poate executa, cand este strict necesard, cu pasti de ciment-aracet, incazul
suprafelelor din lemn sau cu chit din rigini in cazul suprafelelor din mase plastice sau din ratini.
Mai intai se procedeaz5 la curqirea pedecti $i decaparea suprafef€i pe care se aplicd chitul,
cu o carpa inmuiatd in apd respectiv in terpinol (in cazul folosirii chituluialutchid) sau diluant (la
celelalte chituri).
Se procedeaza apoi la aplicar€a chitului cu lpaclul sau cu spatula, completandu-segolurile
$i
finisand suprafala pand cand se obfine calitatea doritd. in continuare, suprafalase va feri de atingeri
de orice fel pane la irtirirea chitului.
PROFILE DE DILATARE ELEMENTE DE BETON

Se vor folosi orizontale la plaqeele de BA la intre axele 7
ti 8 pe fiecare nivel,
Aceste vor fi niste profile dublu minisinusoidale de cca 60 mm in vederea asigurdrii trecerii
fluente 6rA siritue fi in pozifie dilatata . Profilele de dilatare vor fi etanse la apa, rezistente la
incarcari din trafic greu, rezistante la apa, saruri. Vor permite o miscare laterala de +/- 20 mm iar pe
verticala o miscare de +/- I 0 mm.
Af,*stno6
;;'s j
: l?ar* "r'
S C, CONSTRUCTII BIHOR S,A,
38
n d - Er E.f E
€:!E: E;
.E 9 E"E+ E E; F itaii e E
E
E 3
I:
6 U-
E
*
2
6
I !! cE
j *
o E
U H-= a
=!u< e
= q !!
-s6
ur-tr zo
3
O d-
F<f
_\J=
F
UJ
5 t'ttRUi
6\'-
d)
OaEo t! - -
=40
aEu,r e 7 "";i{fg
UE=
ogE
=
= z Ia %,,o :
te=
o-=E t '6€ EESE
E;E.E
uJ14@ -= Ee
aod I .!g
<ik
'5u-r Fz,r!
f=l =
5,E
zuJ=
E*fi
ul 6
F 2
2
J TJJ
9l
:>
d.
o
tr:ii
36:P!Eu
E
E=<E;EE z=aE
g-:3
!,r
a i
'! s'E .9
.g
3 tE g._
39
=X .a - 6i;;:=(E
o ,q'R d P'E 6 ! E.i; r:.E E
f =.9-K=EciiqEiE; H
c
.= 1,,
4,-
x.l 1
ts&i
j
o
U H-= !
=
=vs
ISO z.
UJ'.-= o
d F
z
F<t F UJ
.; ! E,E o
cl
dt-6 dtuJ !:3 E
ta X ;
==o G,
iPG P;
8EE
ogE
=
=
TJJ
F,
uJ E!_-EEE
E=il u.
HH; o_
<ik
r=l.U F
z,
uJ
EE
==E
>uJ= =
tF
uJ OEA
=86,
-J
e, n-,! 3 .
Ei!=o."FPi.
=
o
5c; rt;€ rE I
a
40
:64.XliE5:
dt2iPv=li
.E
o
I
o
= a
t-.
U H-s !
=uJ< =
Eso
LrJ-=
uaYt9tt'.E
F<S =
F
,,'îsr n
Eho
-9= uJ
J
_l 6\
eE3 e.
!E'"" ! c 1 \o
UJE'
(-)(9tr = 6
=
UJ
F' Yl,"
P==
o-=E
UJ
E
HE;
rfUJ
o-
l
<iE = F
z,
UJ
==>
'ruJ=
UJ
=83,
J L!
o
<;.i;
z:;
a! 5 o
rl* o
ALE SISTEMULU I DE IVIANAGEMENT CALITATE, MEDIU,
41
ARI,,lATURA
I-UCRARI DE ARMARE
Lucrarile de armare vor rcspecta prcvederile codului Normatirului NE 012-212010 cap.

8 precum si indicatiile proiectului. Se va asigura grosimea stratului de acoperire cu distantieri
din mortar sau plastic, utilizarea cupoanelor din otel beton in acest scop fiind interzisa. Se va
face receptia arnaturilo inainte de tumarea betonului cu incheerea procesului verbal de
lucrari ascunse corespunzator. Armaturile vor avea calitatea, diametrul si pozitia confom
planului de arnare. In cazul in care sunt diferelte intre plan si extrasul de annare, se vor
respecta indicatiile din plan. lnlocuirea sorturilor de amaturi care nu pot fi procuate se va
face numai cu acordul proiectantului si cu respectarea conditiilor stipulate in Normatilul NE
ot2-2/2010.
Conditii tehnicc
Tipurile de armaturi utilizate curent sunt:
-OB 37 - otel beton rotund, neted, pentru armaturile constructive si la armaturile de
rezistenta a caror dimensionare rezultata din respectarea conditiilor de procent minim de
armate;
-PC 52 - otel beton cu rezistente superioare, avand profil periodic, pentru armaturile
de rezistenta ale elementelor strucfurale din beton amat.
-BST sau 8500, - otel beton cu rezistente superioare, avand profil periodic, pentru
armaturile de rezistenta ale elementelor structumle din b€ton armat. Otelul pentru betoo armat
trebuie sa respecte toate conditiile indicate in STAS 438/l-89.
-Fibre metalice au rol de amatura in elemente tip pardoseala.
Se vor utiliza numai materialele care corespund proiectelor si normelor tehnice in
vigoare (standarde, norme de fabricatie etc.).
Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si trebuie se fie
insotite de certificatul de calitate emis de producdtor In cazurile in care liwarea se face de
cetre o baza de aprovizionare, aceasta este obligatd sd transmitd copii ale certificatelor de
calitate, corespunzdtoare loturilor pe care le liweazA.
Se va verifica dacd documentele care insolesc livrarea olelului beton de la producAtor
conlin urmatoarele informaf ii:
Denumirea Si tipul de ofel, standardul utilizat
Toate infomaliile pentru identifi carea loturilor
Creutatea nete
Valorile determinate privind criteriile de performanli
Fiecare colac sau legitud de bare sau plase sudate tebuie sd aibd o eticheti, bine
legatd, care hebuie sA conlind:
Marca produsului
Tipul amaturii
Numerul lotului $i al colacului sau legaturii
Greutatea netd
Semnul CTC
Olelul livrat de fumizori intermediari trebuie ta iie insotit de un certificate privind
calitatea produselor care va conline toate datele din documentele de calitate elibeiate de
producetorul olelului beton.
Barele de armAtura, plasele sudate gi carcasele prefabricate de am5tura vor fi
transportate gi depozitate astfel incat si nu suferc deteriorAri sau sd prezinte substanfe care
pot afecta ametura $i/sau betonul sau aderenfa beton-armiturd.
Barele de otel beton, trebuie sa fie depozitate separat pe
: "**e,3
S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A o^
Y{rvra :
42
AR[IATURA
. evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului:

. evitarea murdari i acestora cu pdmant sau alte materiale;
. asigurarea posibilitdtilor de identificare usoard a fiecerui sortiment si
diametru.
Pentru fiecare cantitate si diametru aprovizionat, operatia de verificare va consta din:
. constatarea existentei certificatului de calitate;
. verifi carea dimensiunilor sectiunii;
. examinarea aspectului;
. verificarea prin indoire la rece.
La cererea proiectantului sau beneficiarului sau cand existe dubii asupra calitAtii
oteludlor aprovizionate, executantul va proceda la verificarea camcteristicilor mecanice prin
incercarea la tractiune.
Amaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor
indeparta:
-eventualele impuritati de pe suprafata barelor;
-rugina prin frecare cu perii de sarma, in special in zonele in care barele urmeaza a fi
innadite prin sudura.
Dupa indepatarea ruginei, rcducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa
depaseasca abaterile limita la diametru prevMute in standardele de produs.
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se
proceda la taiere si fasonme, fara a se deteriora insa profilul. La intiderea cu troliul, lungirca
ma\ima nu va depasi 1 mn/m.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se
evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul
montarii. In cazul in care, datorita conditiilor locale, poate fi favodzata corodarea otelului, se
recomanda montarea si betonarea armaturilor in ma\imum l5 zile de la fasonarc.
Armaturile se vor temina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect. In
cazul annaturilor netede, avand dimaterul ,,d", ciocul se indoaie la 18ogr, cu raza interioara de
minim "1,25 d" si portiunea dreapta de capat, de regula minim,,5 d,,. In cazul amaturilor cu
profil periodic, ciocul se indoaie la 90gr cu raza interioara de minim ,,2d,, si portiunea dreapta
de capat, de regula minimum "7d". Indoirea barelor inclinate, a celor d€ trecere din stalpi in
grinzi sau a celor hecute peste coltul unui cadru se va face dupa un arc de cerc de cel putin
"10d". Capetele barelor inclinate hebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin
"20d" in zonele intinse si cel putin "lod" in zonele comprimate. In cazui etrierilor care se
indoaie dupa un unghi drept, rua cercului de indoire va fi minim de ,'2d". Barele etrierilor se
inchid cu ciocuri la 135gr, avand lungimea cicoului de cel putin,,10d,,sau 10 cm, unde.d,,
este diametrul bazei etrierului.
Fasonarea ciocurilor si indoirea amaturilor se va realiza cu o miscare lenta. fam
socuri. La masinile de indoire nu se admite cubarea barelor din oteluri cu profil periodic la
viteza mare a masinii, cand aceasta are doua viteze. Se interzice fasonarea armaturilor la
tempemturi sub -5grc. Barele cu profll periodic avand diametrul mai mare de 25 mm se vor
fasona la cald.
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea eventualelor carcase sau plase de
amdturd se va face in strict5 co[fomitate cu prcvederile proiectului. Barele tdiate si fasonate
vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incet sd se evite confi.rndarca lor si sd se
asigure^pdstrarea fomei si curAteniei lor pana in momentul montdrii.
Indoirea armeturilor se execut5 cu o miscare lenta iErd soc. La masinile de indoire cu
doud viteze, nu se admite curbarca barelor cu profil periodic la viteza inii. Sc va
aduce la cunostinta proiectantului dacd la indoire barele au tendinta de ,
-:rift, '2-,
S,C, CONSTRUCTII BIHOR S.A f^\
\14xa
-7.,,
ALE SISTEMULUI DE IVIANAGEMENT CALITATE, MEDIU,
43
ARMATURA
Este illterzisi incAlzirea

sau tAierea cu flacArd a barelor
Armlturile vor fi
montate in pozitia previzuta in proiect si detaliile de armare,
mentinerea pozitiei trebuie sd fie asigurata in tot timpul tumarii betonului.
Pentru asigurarea stmtului de acoperire cu beton previzut, se vor utiliza distantieri
confectio[ati din masd plasticd sau prisme de mortar prevAzute cu cate o sarnd pentru a fi
legate de armeturi. Se interzice folosirea cupoanelor de otel-beton. La montare se vor
prcvedea:
. cel putin trei distantieri la fiecarc metru pitrat de placd sau perete;
. cel putin un distantier la fiecare metru liniar de g.inde sau stalp;
. cel putin un distantier intre randurile de armaturi la fiecare doi metri liniari de
grinda in zona cu armdturd pe doua sau mai multe randuri;
. capre din otel-beton spdjinite de coftaj si dispuse intre ele la distante de
maximum un mefto (respectiv o bucate pe un mp), pentru mentinerea in pozitie a armdturilor
de la partea superioari a plecilor.
Daci nu se specificA altfel prin proiect, legarea armAtu.ilor se va face cu doud fire de
sarmA neagrd de 1,5 mm diametu (STAS 889-89) in modul urmitor:
- retele de armAturi din pereti si plici vor fi legate in mod obligatoriu la toate
incrucisarile daca latura retelei este mai mare de 30 cm. in caz contrar vor fi legate in mod
obligatoriu doui incrucisdri marginale pe tot conturul, iar restul incrucistuilor din doi in doi in
ambele (sah).
^sensuri
Innddirea barelor se va face prin petrecere sau prin suduri in conformitate cu
prcvederile proiectului.
La fasonarea si montarea armdturilor se vor respecta toleraltele prcvazute in
normatilul NE 0l2-gq
Nu se vor fasona armdturile sub temperaturi de -loglc. Barele cu profil periodic cu
diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
Stratul de acoperire cu beton se considerd de la fata interioar5 a cofrajului la fata
exterioarA a amdturii. Statul de acoperire cu beton, dacA prin proiectul elementului nu se
specifice altfel, conform STAS 10107/0-90.
MONTAREA AR]TIATURILoR
Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa recqrtionarea calitativa a coftajelor
si acceptarea de catre proiectant a procedurii de betonare in cazul elementelor sau partilor din
stluctula al caror volum depaseste 100mc si este necesar sa fie prevazute rosturi de tumare.
La montarca armatudlor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a
tumarii si compactarii betonului prin:
-crearea unor spatii libere inhe armatudle de la partea superioara, care sa pemita
patrunderca libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul, la interval de
max. 2m;
-crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului, de minim 2,5 ori diametul si la
intervalul ma,xim de 5 od grosimea elementului, usual diametrele vibratoarelor fiind de 3g sau
58rtrn.
ln cazul in care nu sunt asigurate conditiile de mai sus:
-se va monta sau incheia partial amatura superioara, urmand a se complete inainte de
ultima etapa de betonare.
Se vor respecta abaterile limite la armdturi, care sunt urm6toarele:
S,C, CONSTRUCTII BIHOR S.A

44
ARMATURA
Abateriin mm
Lungimi pa rlia le sau Lungime
Dist. petrecere
Grosime totale fata de proiect
intre la Pozilia
strat oBs.
Element axele inn;dire in n;diturii
acoperire <1m >10m
barelor 1...10m Prin
sudare
Fu n d atii 110 +10
Pereti 15 +3 La
stalp imbin;ri
G rinz i
r3 +3
$i
Pl;ci 15 +2 !20 130 13d
innidiri
50
intre sudate
cl. C28-
etrierisi
la pasul
i10 83
fretelor
La terminarea monterii armdturilor se va consemna in procesul verbal constatirile

rezultate in urma verificdrilor efectuate cu privire la:
Numdrul diametrul gi pozilia armaturilor in diferitele sec;iuni transversal ale
elementelor structudi
Dista4a dintrc etrieri, diametrul acestora $i modul lor de fixare
Lungimea po4iunilor de bare care depdtesc reazemele sau care urmeazd a fi inglobate
in elemente ce se toamA ultefiot
Pozitia innddirilor qi lungimile de petrecere a barelor
Calitatea sudurilor daca este cazul
Numdrul $i calitatea legAturilor dintre bare
Dispozitivele de menlinere a poziliei armAturilor in cursul betondrii
Modul de asigurare a gosimii stmtului de acoperire cu beton $i dimensiunile acestuia
Pozilia, modul de fixare gi dimensiunile pieselor inglobate
Montarea armdturilor
VERIFICARI iN VEDEREA RECEPTIEI

Se vor respecta strict prevededle din ,,Sistemul de evidentA in activitatea de
control tehnic al calittrtii constructiilor,' elaborat de IGSIC si publicat in BC nr.2/g1.
MASURAToRI sI DECoNTARI
Lucrdrile de armare se vor masura si deconta de c6tre beneficiar la kg.
M,4.SURI PRIVIND TEHNICA SECURITATII MUNCII sI PREVENIRTA

INCENDIILOR
La executarea lucririlor se vor respecta prevederile din urmetoarele prescriptii:
. Legea . 319 12006 Legea secuitdtii si sAndtitii in munca
. HGR nr. 142512006- pentru aprcbarea Normelor metodologice de aplicarc i a prevedcrilor
Legii securitetii si sdnAtii in muncA nr. 319/2006
. HGRff. l09l/2006 privind cerinTele minime de securitate ,1R UC--\
si senAtate Ll,rcul'l
"'tr$s,,
S,C, CONS'TRUCTII BIHOR S.A
Qr^,4
45
ARI\4ATURA
.
HGR nr. 97112006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de
sindtate la locul de muncA
. HCR nr. 1028/2006 pdvind cerintele minime de securitate si sdnitate in munci referitoare la
utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
. HGR m 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sdnAhte pentru manipularea
manuale a maselor care prezin6 riscuri pentru lucrdtori, in special cu afectiuni dorsolombare
. HGR nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sdnAtate pentru utilizarea de
cltre lucritori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.
. HGR nr. 1146/2006 privind cerintele minime de s€curitate si strndtate pentru utilizarea in
muncd de cetre lucrdtori a echipamentelor de muncd
. Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei tu 75312006 privird protcctja
tinerilor in munce
. Ordinul ministului muncii, solidadtatii sociale si familiei n.75512006 Pentru aprobrrea
formularului penfu inregistrarea accidentului de muncd - FIAM si a instructiunilor de
completarc a acestuia
. Directiva Consiliului Comunitetilor Europene 89/391/CEE privind introducerea de mdsuri
pentru promovarca imbunetetirii securitetii si slndt5tii lucratorilor la locul de munca
. Norme republicane de prctectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul
SAnatatii cu ordinele nr34l1975 si respectiv 60/19'j5, cu modifictrrile aduse pdn Ordin
nr.39/'17 si 110/30/77 (b.d.i.3-4111 si 5-6t19);
. Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj, aprobate de M.C.Ind. cu
Ordinul orl233lD.1980.
. Ordinul MMPS 5711996 privind norme generale de prctectia muncii;
. Regulamentul MLPAI 9/N/15.03.1993 privind protectia si igiena muncii in constructii
ed.
lo0s.
. Ordinul MMPS 23511995 privind nomele specifice de securitatea muncii la irAltime:
. Ordinul MMPS 255/1995 normativ cadru privind acordarea echipamentului de protective
individuald;
. Normativele generale de prcvenirea si stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul MI nr.
775/22.0'7.1998.,
. Legea nr 53/2003 Codul Muncii;
. D€cretul Ilr. 46611979 privind regimul produselor si substantelor toxice:
. Legea n
126/1995 privind regimul materiilor explozive;
. Alte acte normative in vigoare in domeniu la data executdrii propriu-zise a lucririlor
. Legea nt. 307 /2006 privind apdrarea impotriva incendiilor
. Ordinul ministrului administratiei si intemelor fi. 143512006 penftu aprobarea Nomelor
metodologice privind avizarea si autorizarea privind securitatea laincendi'si protectia civild
. P 118-1999 - Normativ privind siguanta la foc a constructiilor
. NP 086-2005 , Normativ pentru prciectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de
stingerea incendiilor
. C 300 1994 Normativ de prevenirea si stingerea incendiilor pe durata execut[.ii
lucrlrilor de constructii si instalatii aferente acestora
. Ordinul ministrului administratiei si intemelor N. 1435/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind avizarca si autorizarea privind securitatea laincendiusi protectia civild
. P 118-1999 Nomativ privind siguranta la foc a constructiilor
. NP 086-2005 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de
stingcrer inccndiilor
. C 300 - 1994 - Normativ de prevenirea si stingerea incendiilor
lucrdrilor de constructii si instalatii aferente acestora
S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A

i .r?fs
%,o .
i
46
LUCRARI DE BETOANE
LUCRARI Df, BETOANE
I. GENERALITATI
Lucrarile de betoane se vor executa conform prevederilor ,.Nomativului pentru
producerea si executatrea lucrarilor din beton, betol armut.i beton pricomprimat. partea
2:
Executarea lucrarilor din beton NE 012-212010, atat in ceea ce prive;ie comiozilia,
modul de
punere in opere cat gi incerctuile cerute prin anexele la normativ.
2. S-I'AN'DARDIi SI NORNIATIYE DT- ITEFT]RINTA
1
NE 0121/2007 Normati!,ului pentru producerea siEecutatreal,rdi'ior dGletor,.
NE 0r2212010 beton armat si beton precomprimat.
2 Cl6-8,1
Normativ pentru realizarea pe timpEguroiu lucrariloi de com
ii
si instalatii aferente
3 c 56-2002 Normaliv pentru uerificarea calitaiiilireceptialucra.ilor de ii ir
aferente constructiilor
rnslructrunl tehnrce pnvtnd procedeele de remediere a delectelor
4 c 149 87
pentru elementele de beton si beton amat.
5
SR EN 19711- Cimenl. Partea l: Compoziqic. specificalii gi criterii de conformitate
2002 ale cimenfurilor uzuale
t) Legea l0/1995 Lege pri! ind calilalea lucrarilor in constructii
Betonul armat din fundatii va fi marca C16l2O iar betonul din placa pe sol
va fl de
marca c20125.
3. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR
CIMENT
Pentru realizarea claselor de beton prevazute in proiect se recomanda folosirea
sortimenturui
de ciment CEM 1142.5, feJa adaosuri, cu rezistenta initiala normala, confom conditiilor
tehnice din SR EN 197/t-2002 .
Liware si transport
Cimentul se liweaza in wac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat
de
calitate. In cazul in care cimentul expediat de fumizor este preluat de
o baza de aprovizionare.
aceasta este obligata ca la liwarca catre utilizator sa elibereze
un certificat de garantie in care
se mentioneaz a:
-tipul de cimenl si fabrica producatoare;
-data sosirii in depozit;
-numarul certificatului de calitate eliberat de producator;
-numarul avizului de utilizare dat de labomtor;
-garantarea rcspectarii conditiilor de depozitare.
Cimentul liwat.in wac se tansporta in vagoane cistema, autocistema, containere
sau
vagoane inchise, destinate exclusiv acestui produs. Transportul cimentului
ambalat in saci se
face in vagoane inchise sau camioane acoperite.
Depozitarc
Depozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa
si calitativa,
inclusiv prin constatarea existentei certificatului d; calitaie.uu a"
capacitalii liberc de depozitare in silozurile destinate tipului respeJtiv
larunti".i verificarca
sau ln
incaperile special amerujate. Ori de cate ori este posibil, depozi
,F
imite

47
LUCRARI DE EETOANE
direct de la producator, se va face dupa verificarea la laborator a caracteristicilor lizice.

Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost
depozitate anterior alte materiale.
Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise. In
cazul
magaziilor din lemn, acestea vor avea strcasini de max. 50 cm latime, iar pardoseala va fi
ridicata cu cel putin 30 cm deasupra nivelului terenului. In cazul in care incaperea de
depozitare are pardoseala de beton, sacii vor fi asezati pe scanduri dispuse cu inierspatii,
pentru a se asigura circulatia aerului la pa(ea interioam a stivei. sacii vor
fi asezati in itive,
lasandu-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pashand imprejurul lor
un spatiu
suficient pentru circulatie. stivele vor avea marcate data sosirii cimentului, sortimentul si
data
fabricati ei.
Cimentul se va intrcbuinta in ordinea datelor de fab catie. Durata de depozitare nu va
depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator pentru cimenturile
cu adaosuri si
rcspectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaos. Cimentul ramas in depozit peste
termenul de garantie sau in conditii improprii nu va putea fi intrebuintat la lucrari
de beton si
beton amat decat dupa verificarea starii de conservari si a rezistentelor mecanice.
La depozitele intermediare, precum si la depozitele de rezerva ale statiei de betoan€
se
vor marca strict silozurile destinate fiecarui sortiment de ciment ce umeaza a fi utilizat.
Marcarea silozurilor se va face prin inscrierea simborului standardizat ar cimenturui
cu litere
si cifre de minimum 50 cm inaltime.
Cand apare necesara schimbarea sortimeltelor de ciment depozitate silozudle
in cauza
se vor goli complet prin instalatia prenumatica si se vor marca core;punzator noului
sortiment
ce umeaza a se depozita. pe intreaga pedoada de exploatare a silozurilor
se va tine evidentia
loturilor de ciment depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor
si
liwarilor.
Verificarea calitatii cimentului se va face:

-la aprovizionare, inclusiv prin verifi carea certifi catului de garantie
emis de producator
sau de baza de liware conform Nomatimlui NE 012-l/2007.
-inainte de utilizarc, de catre un laborator autorizat.
Cont.olul calitatii cimentului este prezentat la CAp 5. din Normati\,,ul NE
012_l/2007.
In cazul in care loturile sortimentului de ciment aprovizionat nu indeplinesc conditiile
de
calitate garantate, se va interzice sau sista utilizarea lor.
AGREGATE NATURALE
-Pentru prepararea betoanelor avMd densitatea aparenta cuprinsa inlre 20UI_ 2500
l_
kg/m , se folosesc agregate cu densitate normala { l20l -2000 kg/m provenite
), din sfaramarea
nafumla si/sau din concasarea rocilor.
Penku prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile:
-nisip de granulozitate inhe 0 si 3 nrm si 3 la 7 rnrn;
-pietris de ganulozitate inte 7 si 16nrmsi 16si3l mm.
Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul proiectantului.
^ €r-.rl-ihte a agregarutui total trebuie sa se incadreze - tirnctie ae dozajul de
crment {:
9i1!1. sr consistenta betonului _ in zona recomandata conform tabelelor
din Normatiwl NE
012-t/2001.
Depozitare
Agegatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale irl ri TR
ur sau
depozitarii. Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate
a lc de

48
LUCRARI DE BETOANE
evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crca compafiimente
cu inaltimea corespunzatoare evitarii :rmestecarii cu alte sorfuri. ln cazul unor volume reduse
de agegate, depozitarea se va face pe platforme din lemn, in lazi sau folosind amenajari
rccuperabile. Nu este admisa depozitarea direct pe pamant sau platforme balastate.
Controlul calitatii agreqatelor
Controlul calitatii agregatelor se va face:
-la aprovizionare, conform prevederilor din Nomativul NE 012-l/2007.
-inainte de utilizare, confom prevederilor din Normati!,ul NE 012-1/2007.
In cazul in care Ioturile sortimentelor de agregate aprovizionate nu intleplinesc
conditiile de calitate garantate se va ref,rza lotul.
APA
Apa utilizata la prepamrca betoanelor poate sa provina reteaua publica sau alta sursa,
dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in NE 012-1/2007.
ADITIVI
Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu
5olo substanta uscata fata de masa cimentului.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are ca scop:
-imbunatatirca lucrabilitatii, in cazul elementelor cu amaturi dese, sectiuni subtiri sau
a betonului pompat;
- oblinerea de betoane de clasa superioara:
- reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare, in functie de cerintele
tehnologice;
- qesterea rezistentei, durabilitatii si imbunatatirea omogenitatii betonului.
- imbunatatirea impermeabilitatii.
Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt indicate in Normatilul NE 012_
l/200'1. utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a 2 tipuri de aditivi in cazul in
care nu este cu[oscuta compatibilitatea lor si efectele secundare asupm betonului, este admisa
numai dupa efectuarea de incercari preliminare si avizul unui institui de specialitate.
Efectele principale si secundarc ale aditivilor asupra proprietitilor betonului sunt
prczentate in Nomati\,ll NE 012-ll2007.
ADAOSURI
_^. Adaosuile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste
5% substanta uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor
acestuia (lucrabilitate, grad de impermeabilitate, rezistenta la aganti chimici agresivi), sau
pentu a realiza proprietati speciale.
Exista doua tipuri de adaosuri:
-ins.te, inlocuitor pa(ial al partii fine de agregat, caz in care se reduce cu circa
l0% cantitatea de nisip 0-3 mm din agregate. folosirea adaosului inet duce la
imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului;
-active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. Adaosuri
active
su[t : zgura granulata de fumal, cenusa, prafrl de silice, etc. ln cazul adaosurilor cu
proprietati hidraulice, la calculul raportului aprciment (A/C) se ia in considerare
cantitatea de adaos din beton ca parte lianta.
Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu rcglementarile ieu c Ir)
Itl!( rn arc.
agremente tehnice sau pe baza unor studii intocmite de laboratoare de st ile
; sr.qE">ir f
.{goaaN,l
49
LUCRARI DE BETOANE
nu trebuie sa contifla substante care sa inflent€ze negativ proprietatile betonului sau sa

prcvoace corcdarea amaturii.
PREPARAREA BETONULUI
Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea
cunostiifltele oecesare si va Ii atestat intem pentru aceste genuri de activitate. Pentru
operatiunile de dozare si amestecare a betonului toate instalatiile si echipamentele trebuie sa
asigure prin buna lor functionare cerintele pentru aceste genuri de operatii, conform
prevederilor din Normati\,,ul NE 012-1/2007.
In cazul in care betonul este liwat de la statii, investitorul si executantul pot sa aiba
dreptul sa verifice la producator buna functionare a echipamentelor si instalatiilor si de
asemenea sa verifice daca in momentul livrarii indeplineste conditiile tehnice cerute si daca
bonul de liware contine toate informatiile necesare. Verificarca efectuata nu trebuie utilizata
de statia de betoane ca dovada a controlului calitatii betolului si nu absolva statia de prepararc
a betoanelor de raspunderea liwarii unui beton conform cerintelor si nici nu va exclude o
respingere ulterioara a betonului de catre client.
Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzator cedntelor, se vor efectua
determinarile necesare asiguradi si controlului calitatii betonului, functie de specificul
lucrarii.
Calitatea betonului lilaat de statia de betoane se va aprecia pe baza analtza'ii
rczultatelor obtinute la varsta de 28 de zile pe probe prelevate la statia de betoale, in
conformitate prcvederile NE 012-212010. [n urma acestei analize se stabilesc eventualele
masuri necesare imbunatatirii calitatii betonului care se va produce in continuare.
Betonul amat se va tuma dupa receptia armatuilor si cofrajelor iar tehnologia de
tumare va respecta cerintele Normatiwlui NE 012-212010. Se vor face incercarile pe betonul
proaspat si se vor lua probe perltlu incercari pe betonul intarit in vederea confirmarii calitatii
si rezistentei corespunzatoarc clasei indicate in proiect.
TRANSPORTUL BETONULUI
Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a prevefli
segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului. TraNportul betonului de la
statie se va face numai cu autoagitatoare fiind interzisa folosirea autobasculantelo. cu bena
amenajata special. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti,
benzi tmansportoare, jgheaburi sau tomberoane. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse
pentru a nu permite pierderca laptelui de ciment.
Ori de cate ori intervalul de timp pentru descarcarea si reincarcarea cu beton a
mijloacelor de transport depasesc o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi
curatate cu jet de apa. [n cazul autoagitatoarclor, acestea se vor umple cu cca. 1 .' d" up4 ."
vor rcti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa.
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea tumarii sa fie cuprinsa
intre 5'C si 30'C. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 3OoC sunt necesare
masuri suplimentare care se vor stabili de catre un institut de specialitate sau un laborator
autorizat prin adoptaxea unei tehnologii adecvat€ de pteparare, transport, punere in opera si
tratarc a betonului si folosirea unor aditivi intazietori eficienti- etc.
Betonul se va prepam in stalii centalizate, pe bazd de relete

nostru atestat, cu agregate sortate. Betoanele folosite ln elementele ei vor fi
plantele de executie indicate de cetre proiectant.
*,i:F'
..oftose
.1 4-.
50
LUCRARI DE BETOANE
Betoarlele vor fi tumate prin pompare.

Dimensiunea maximd a agregatelor va fi limitati la l/3 din diametrul conductei de
refulare.
Lucrabilitatea betoanelor pompate se va stabili astfel incAt Focesul de pompare sA se
realizeze normal gi continuu ffrA a se depAsi inse valorile limitd care condi(ioneaza realizarea
rezisteniei fi duabilitatea betonului intarit.
_ Consistenla betonului proaspdt va fi uniform pentru a realiza o pompare fluent a
betonului. Se vor utiliza aditivi plastifianli,
Calitatea betonului proaspat este permanent controlata de c5tre laborator, prin
.
-
verificarca atat a calitdlii materialelor compo[ente, cat $i a modului de dozarc gi amestecare a
lor
Betonarea va fi condusi nemijlocit de geful punctului de lucru. Acesta va fi pemanent
la locul de tumare $i va supmveghea respectarea strict a prevederilor procedurii de ixeculie.
Betonul va fi pus in Iucrare la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de
tumare. Nu se admite depAgirea duatei maxime de transport modificarea consistenlei
fi
betonului.
La punerea in oped a betoanelor pompate se vor lua toate mesurile in ara fel incat :
Procesul de pompare sd se desfiloare continuu fdrd intreruperi carc fa\oizeazd
blocarea betonului in conducte
indltimea liberd de ciderc a betonului va fi de max. 0,5 m
Grosimea maximi a stratului de betol si fie maximum 40 cm
Betonul sA fie compactat prin vibrare.
Transportul betoanelor se va face cu autoagitatoare.
Punerea in oped a betonului compofte trei faze, $i anume:
-Tumarea betonului $i rispandirea lui in cofraje;
-Compactarea betonului cu vibmtor de adancime
-Nivelarea li finisarea suprafelei libere a betonului.
Problema principala care trebuie awtA in vedere la punerea in opera a betonului est€
umplerca completd a cofrajelor, a spaliului dintre barele de armiturd qi cofraje.
Nu este permisA ciocinirea sau scutwarea armtrturii in timpul betonlrii gi nici agezarea
pe armtrturi a vibmtorului.
Circulalia muncitorilor gi a utilajului de transport in timpul betondrii se va face pe
.
punli sp-eciale, care sA nu rezeme pe armdturi, fiind interzisi ciriulafia directd pe arrndturi.
Betonul hebuie sd lie rAspandit uniform in lungul elementului, urmarindu_se realizarea
de straturi orizontale de max. 40 cm inellime d tumarea noului strat inainte de iroeperea
prizei betonului din stratul tumat anterior.
in cazul in care se produce o intrerupere de betonare mai marc, rgluarea tumirii este
permisd rumai dupi prcgdtirea suprafefelor:
-Suprafala rostului de lucru va fi bine cudlatA, indepartandu-se betonul carc nu
a lbst
bine compactat Si pojghila de lapte de ciment
-knediat inainte de tumarea betonului proaspdt, suprafala rosturilor va fi spalatd cu
apd.
Executarea lucrdrilor de betonarc poate se inceape dacA sunt indepli te umdtoarele
condifii:
-Sunt aprovizionate $i verificate materialele necesarc (piese inglobate etc.) sunt
9i in
stare de functionareutilajele $i dotfuile necesare
-Sunt stabilite Si insrruile formaliile de Iucru in ceea ce priverte lehnolo
precum ti asupra masurilor prirind securitalea muncii
$i
pS.l. /,
; "l,ff;,x;9
S,C, CONS]RUCTII BIHOR S.A,
51
LUCRARI DE BETOANE
-Au fost recepfionate aalitativ lucrrrile de sdpeturi, cotaje ti armdturi

-Suprafefele de beton tumat anterior $i intdrit, care vor veni in contact cu betonul
prcaspat sunt cudlate de pojghila de lapte de ciment, nu prezinte zone necompactate sau
segreglri, gi au o rugozitate necesari asigurarii unei bune legeturi intrc cele doud betoane !i
sunt in stare umedd.
-Cofrajele de lemn, betonul vechi gi ziddriile de suslinere vor fi bine udate cu apA
cu 2-3 ore inainte gi imediat inainte de tumarea betonului, iar apa eventual rdmasa in
denivelAri va fi indepirtata.
Se vor verifica de asemenea supmfelele de ziddrie pe care se va tuma beton, prin
verificarea cotelor reale cu cele din proiect $i se vor cudli
-Se vor verifica dace nu se intrevede posibilitatea intervenliei unor condilii
climaterice nefavorabile
inainte de tumarca betonului hebuie verificata funclionarea corecta a utilajelor penfu
rransporhrl local Si compactarea betonului.
Fazele procesului de execulie a lucdrilor de beton armat constituie luqAri care devin
ascunse, astfel incat verificarea calitdlii acestora trebuie sa fie consemnate in procese verbale
de receplie calitativd, incheiate intre delegatii beneficiarului $i constuctorului.
Nu se admite trecerea la o noud fMA de executie inainte de incheierea procesului
verbal referitor la faza precedentd dacd aceasta urmeazi s6 devini ascunsa.
In procesele verbale se vor prcciza conqet verificarile efectuate, constaterile rezultate
$i dacd se admite trecerea la executarca fazei umdtoare.
DacA se constatd neconcordanltr fali de proiect sau prevederile prescripliilor tehnice se
vor stabili $i consemna mAsudle necesare de rcmediere.
Dupe executarea acestoru se va proceda la o noud verificare $i incheietea unui nou
proces verbal.
in cursul betondrii elementelor de construclii se verifici daci:
-Datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund celor prevezute nu
$i
s-a depi$it durata admise de transport;
-Lucrabilitatea betonului corespunde celei prevdzute
-Conddiile de fumare gi compactare asigurA evitarea oricdror defecte
-Compo(area Si menlinerea pozitieiiniliale a coliajelor gi suslinerilor acestora, luandu-
se mAsuri operative de remediete in cazul coststArii unor dgolasiri sau cedari
-Se respectA frecvenla de efectuare a incercarilor gi prelevdrilor de probe
-Sunt corespunzAtoare masudle adoptate de menfinerea poziliei armAturilor
-Se aplicd corespunzdtor mAsurile de proteclie a suprafeplor libere ale betonului
proaspej
ln condica de betoane se vor consfiru :
-Bonurile de tmnsport corespunzetoare betonului pus in lucrare
-Locul unde a fost pus in lucrare
-Ora inceperii si terminirii betonerii
-probele de beton prelevate
-misurile adoptate pentru proteclia beto[ului proaspet
-evenimente intervenite (intreruperea tumarii, intemperii etc.)
-temperatula mediului
-personalul care a supravegheat betonarea
In temen de maximum 24 ore de la decofiarea oricdrei pe4i de cons
proceda, de cdtre ieful punctului de lucru, delegatul beneficiarului
$i de cdtre
este cazul, la o examinare amdnunlita a fufuror elementelor de rezistenfe ale

52
LUCRARI DE BETOANE
incheiindu-se un proces verbal in care se vor consemna calitatea lucrdrilor precurn gi

ev€ntualele defecte crnstatate. Este interzisd efectuarea de remedieri, inainte de aceastd
examinare.
Suot admise urmetoarele defecte privind aspectul $i integritatea elementelor de beton
amat, care nu se inscriu in procesul verbal carese intocmegte la examinarea elementelor dupd
decofiare :
-defecte de suprafald (pori, segregiri superficiale sau deniveldri locale) avdnd
adincimea de maximum I am, suprafaF de maximum 400 cm2ldefect, iar totalitatea
defectelor de acest tip va fi limitattr la maximum l0% din suprafala felei elementului pe care
sunt situate ;
-defecte in stratul de acopedre al armdturilor (gtirbiri locale, segegdri) avind
adancimea pane Ia armatu6, lungimea de ma\imum 5 cm, iar totalitatea defectelor de acest
tip va fi limitati la maximum 5 7o din lungimea muchiei respective.
La decoliarca oricdrei pd4i de constructie se va verifica:
-aspectul elernentelor, semnalandu-se daci se intalnesc zone de beton necorespunzator
-dimensiunile secliunilor transversale ale elementelor - prin sondaj
-distanlele dintre diferite elemente - prin sondaj
-pozifia stalpilor in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelul imediat inferior -
prin sondaj
-pozilia golurilor - prin sondaj
-pozilia armeturilor care umeaze a fi inglobate in elemente ce se toamd ulterior - pdn
sondaj.
Abaterile admisibile fa16 de dimensiunile din proiect ale elementelor de beton armat
sunt urmtrtoarele:
ABATERI ADN{lSlBIL[ ALE ELEMENTELOR DB BETO){ ARMAI iu mrr

Elemente dupa decofrare
Incllrarea supralelei lili d.
suprafetei
oblica din
e Dimensiuni
i
E Total lung. sau Cole de
E nivel
= :
e ! E
.E E
: E
Inallim. <3m...116
3-6m...120 l6 L<1m...110
>6m...125 3<L<9m...112
Yalpi
Dimen <50cm...15
l 5 5 -1 10
9<L<18m...16
>50cm...t8 L>I8 m...120
lungimc <3m.. tl6 5 l0 l0

3-6m. .120
!25
Dimen
<50cm-..15
>50cm...18
placi Lungime <3m...116 10 l0 .@ %
3-6m...:t20 /.o*'---t
S.C. CONSTRUCTII BIHOR S,A, rffi

53
LUCRARI OE BETOANE
lalnne >6m...125
grosime <1ocm...13
>10cm...15
Ele - <3m...116 <6m...110
valii InAllime 3-6n],...!20
>6m...125
l6
grosime >10
cm...15
Frecve[Ia de efectuare a incercarilor gi prelevdrilor de ptobe va fi umdtoarca:

- O probi pentu fiecare tip de beton sau parte de stluctuld (fundalie, nivel) dar cel
pulin o probe la :
100 mc pentu C8/10.
Cu acordul prealabil al beneficiarului, prelevarea probelor se poate face la stalia de
betoane.
In afam regulilor generale prevdzute mai sus la betonarea diferitelor elemente sau p54i
de construclii se vor respecta prevederile suplimetare.
Betonarea gdnzilor, centurilor gi placilor va incepe dupd I .. .2 ore de la terminarea
tumArii stalpilor li samburilor.
Grinzile, centurile gi plAcile care vin in legAtud se vor tuma in acela$i timp; dacd va fi
necasar se admite uearea unui rost de lucru la 1/5... 1/3 din deschiderea plicii gi tumarea
ulterioartr a acestuia.
La tumarea placilor se vor folosi reperi dispugi la distanle de maximum 2,00 m ,
pentru a se asigum rcspectarea grosimii prevdzute in proiect.
Betonarea cadrelor se va face cu deosebitl atenlie zonelor de la noduri, pentru a se
asigua umplerca completa a secfiunii.
Compactarea mecanicd a betolului se va face prin vibrare.

Se admite compactarca manuala (cu maiul, vergele sau qipci, in parallel cu ciocanirea
coliajului in urmatoarele cazuri:
-intreruperea fu nqiondrii vibratorului
-intrcrupere de curent electric
Durata de vibrare optimA va fi intre 5 sec. $i 30 sec., in funclie de lucrabilitatea
betonului-
Semnele exterioare dup5 carc se recunoaite cd vibmrea s-a teminat, sunt urmetoarele:
-betonul nu se mai taseazd
-suprafata betonului devine orizontali gi ugor lucioasd
-incetea"i aparilia bulelor de aer la suprafala betonului.
Distanla iffie dou5 puncte succesive de introducere a yibratorului de iflterior nu va
dep5si 1,00 m .
Grosimea stratului de beton supus vibrErii nu va depAsi 3/4 din lungimea capului
vibratorului; la compactarea wrui nou stmt, butelia trebuie sd pdfundd l0 cm in statul
compactat arterior.
In mesur[ in carc este posibil se va evita rosturile de lucru, organizandu-se execulia
astfel incat betonarca se se facd frre intrerupere la nivelul respective sau intre doui rosturi de
dilatare.
Dace totu$i vor fi necesare, vor fi localizate in zone ale elementelor care cri
supuse la efortud mari in timpul exploatarii.
e)r
o
Rosturile de lucru vor fi realizate $nandu-se seama de urmdtoarele cein( DEA

54
LUCRARI DE BETOANE
Supmfafa rostuilor de lucru la stAlpi $i grinzi va fi de regula perpendicular pe axa

acestora, iar la plAci $i pereli perpendicular pe suprafata lor
Se va efectua tratarea rosturilor de lucru prin tratarea cujet de apA $i aer sub presiune
dupd sfirSitul prizei betonului (cca. 5 ore de la betonare
inainte de betonare suprafaF rostului de lucru va fi bine curalata indepArtandu-se
betonul care nu a fost bine compactat $i se va Aeca cu periae de sarmd pelltru a inlitura
pojghila de lapte de ciment $i odcare alte impuriteli dupd care vse va uda.
Inaintea betondrii betonul mai vechi trebuie uscat Ia supmfata $i hsat sa absoarba apa
dupd regula "betoflul trebuie sd fie saturat dar suprafala zvantate".
Proteclia betonului se va realiza cu diferite material : folie, rogo.jini, prelate, nisip.
Stropirea cu apd va incepe dupi 2-12 ore de Ia tumare, in func1ie de temperatura
mediului, dar imediat dup5 ce betonul este sufficient de intArit pentru ca aceastd operalie sA nu
anteneze pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la interval de 2-6 ore in a$a fel incat supmfaF se se menlinA
pe.man€nt umeda.
In cazul in care temperature mediului este mai mice de +50C, nu se va proceda la
stopire cu apa ci se vor aplica material sau pelicule de proteclie.
Pe timp ploios, suprafelele de beton vor fi acoperite cu folii de polietilena atata timp
cat pdn c5derea precipitaliilor exista pericolul anhenarii pastei de ciment.
Se vor respecta dispoziliile normelor de "Regulamentul privind proteclia ti igiena
muncii" in constuclii aprobat de M.L.PA.T. cu ordinul nr. 9,Nl 15.03.1993 precum ii de
"Normele de proteclia muncii in activitatea de construclii montaj" aprobate cu ordinul
M.C.Ind. cu nr 12331D129.12,1980 Si menlinut in vigoare cu ordinul M.L.P.A.T. nr
1N/03.01.1994.
Se va line searna gi de prevederile "Normatiwrlui de prevenire gi stingere a
incendiilor" pe durata executdrii lucrlrilor de construclii aprobat de M.L.PA.T. cu ordinul nr.
20/B/ll .07 .1994 (aviz M.I. n. 24726110.06.1994).
Se vor respecta umdtoarele Norme specifice de securitate a muncii pentru tansportul,
tumarea betoanelor $i executarea lucririlor de beton amat, aprobat prin Ordinul m
t36]l7.04.t995 ,
Art. 45. inainte de inceperea tumerii betonului, teful punctului de lucru va comunica
modul de execulie a cofragului, a schelelor 5i a podinelor de lucru, intocmind un proces
verbal de receplie iltema.
Art. 48. Se interzice accesul personalului muncitor in zona de tumare, unde este
pericol de cAderc a betonului.
An. 49. Circulala pe cofraje dupa montarea anndturii pentru transportul betonului se
va face pe podine agezate pe capre, cu o leime de cel pulin 1,20 m.
Art. 80. Instalaliile electrice necesarc punerii io funcliune a vibratoarelot se va realiza
respectafldu-se regulile de tehnice a securitA$i pentru instalalii electrice.
Art. 81. ln timpul deplasfuii vibratorului, precum ii intreruperilor lucrului, oricat de
scurt, se va deconecta obligatoriu vibratorul de la relea.
Art. 82. Conductorii electrici, care alimenteaz6 cu energie vibratorul, vor fi flexibili
$i izolali in tub de cauciuc.
Art. 83. Carcasa vibratorului va fi legattr la pamant, iar rnuncitorii vor purla in timpul
lucrului cizme $i manuli electroizolante.
Art. 84. Atunci cdnd in timpul luclului se constatd defectarea vi
imediat deconectat $i predate electricianului pentru verificare.
Art. 85. Se interzice utilizarea vibratoarelor def'ecte. ;t "uokgen
s.c. CONSTRUCTI BTHOR S.A_

55
CONFECTII IlIETALICE
CONFECTII METALICE
. Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea si montajur confectiiror metarice. confectiire
metalice noi se vor executa conform detaliilor de executie din proi;ct, prolejate cu decapant, grund
anticoroziv si vopsite in camp electrostatic sau cu email conform probelor de cuiori.
Lista confecliilor metalice (se vor consulta plansele cu confeclii metalice din panea desenata)
Finisaj : Grunduit si / sau vopsit, galvanizat, sau vopsil in camp electroslatic.
ln.cazul in care din reglementarile urmatoare rezulta prestatii care nu au fost separate
prevazute in descrierea lucrarilor sau nu sunt menlionate in normalivele
si standardele respective ele
vor fi clasificale drept prestalii suplimentare si vor intra in calculul pretuluiofertei.
DEFINITII
Terminologie pentru lucrari de confectii metalice conform:
'1. STAS
500/2-80 - otelud de uz general penlru mnstructij
2. STAS 438-1-89 - otet beton laminal la catd
3. STAS 7657-80 - tevi pentru constructii
4 srAs 7941'80 - tevi dreptunghiurare pentru definitii rerative ra conrectii metarice care nu sunt
definjle in acest capilol sau in slandarde.
CERINTE DE PERFORIVANTA A ANSAMBLURILOR

se vor utiliza materiare si delarii identice cu cele are ansambrurilor incercate si agrementale de
calre un laborator de incercari atestat.
PROPUNERI TMNSMISE SPRE APROBARE

Antreprenorul va inainta beneficiarului spre aprobare urmatoarele, conform documentelor
contractuale si capitolului 1.1 :
I Date tehnice pentru fiecare lip de materiale specificat.
0 Certificari ale materialelor, semnate de producalorul malerialelor ce intra in
componenta
confectiilor metalice, care sa certiflce ca materialele lor corespund cu cerintele specificate.
ASIGUMREA CALITATII
_ caracteristicire geometrice are harei principare: 1 deschidere maxima intre reazeme
7 travee de cate 4.00 m. cadrere vor n rearizate profire
18.65 m cu
din raminate de oter s235: slarp iEA 2oo, grinzi
cu zabrele (axele B-1) lransversale cu lalpidin cornier 2xLSOxgOxg si 2xl60x6ox6,
montantr
2x140x40x4 sidiagonate 2xl50x50x5 sj 2xl4ox4x4 imbinate sudat pe gusee
de lb mm grosime, grinzi
longitudinale din teava patrata r ooxroox4 mm, pane din profire cu pereti
subtiri z2oox2.o mm. pentru
cadrul dejjpâl (axul A, J) mai putin solicitat, cu 2 reazeme inlermediare
s-a optat pentru stalpi HEA160
sigrinzi lPE160.
Pentru realizarea elementelor arhiteclurale, se va realiza o masca pe
o structura independenla
din prorile UPE200, ancorata in placa de beton, fixate inlre ele cu platbandi,
iarde cadrele decapat
prin eclise.
Penlru planseul melatic s-a oplatpenlru statpi HEA 160 si grinzi lPE2OO,
cu tabla cutata 20x0.5
mm sr sapa uscata de tip Rigidur de hstrat 30MF si 1 slrat H jO mm.
Cadrele vor fi rjgidizate intre ele cu tiranti drspusi diagonat in planut invelitorii,
in Dlan
longitudinalin.axele de capat siin plan longitudinal inlre nod;dle de rmbinare
la mijlocul fermei cu
zabrele. Panele vor fi reahzate din proflle ci pereti suUtiri Z fOO x f.0 mm
siriliOii
mijloculdeschiderii.
Pentru asigurarea mnlucrarii elementelor realizale din mrniere acesteea
se vor ri
S,C, CONSTRUCTN BIHOR S.A.

56
CONFECTII IVlETALICE
placute, dispuse conform proiect. Pentru detalli suplimentare pdvind imbinarea sidispunerea
profilelor a se vedea planurile de rezistenta si delaliile de executie.
Sudurile se vorexecuta pe conturul imbinarilor cu lungimea minima a sudurilor de 5 cm
si grosimea minima de 70-850/o din grosimea minjma a elementelor imbinate, dar nu mai putin
de 3 mm. Sudurile se vor executa de calre sudor autorizat. Alegerea electrozilor se face conform STAS
7240 si STAS 1125 precum si a altor prescriptij in vigoare. Clasa de calitate a imbinarilor sudate este
C3 confom normativ C 150 tabel 2. Din punct de veedere al conditiilor tehnice de calitate, confectia
metalica se incadreaza in clasa 8 de executie in conformitale cu STAS 76710- 88. Se vor respecta
prevederile din instructiunile C 150 a normativului C56 pentru verificarea calitalii lucrarilor de constructii
side instalatii aferente.
La executie se vor folosi numal materiale standardizale, omologate si in conformitate cu
normativele in vigoare contorm ,,Legii calitatii in constructii,,.
c) lilateriale:
La executarea acestei conslructii s-au prevazut urmatoarele materiale:
. lPE, HEA, UPE si teava patrata S235 pentru stalpi, grinzi, pane;
. Suruburi autofilelante, saibe, piulite lvs, M8 si M 16 grupa 4.6;
Elemenlele metal ice se vor proleja anticoroziv astfell
2 straturi de grund anticoroziv si 2 straturi de vopsea pe baza de ulei.
Se vor furniza materiale si executie identice cu cele ale ansamblurilor incercate de catre un
laborator de incercari atestat si acceptat de auloritatile avand jurisdictie in domeniu.
Lialerialele necesare executiei confectiilor metalice se vor procura de la un singur producator.
Se vor pune la dispozitie mostre pentru diferitele materiale si accesorii pentru tfi aprobate.
Antreprenorul va prezenta proiectanlului una sau doua moslre penlru piesele de confectii
metalice mai complexe lipice, cuprinzand mateialele, sislemele de forare, asam'blare, (betoane sau
sudura), protejare anticoroziva si finisaje ce umeaza sa fie adoptate ca sistem pentru loate confectiile
metalice la acest contract.
Numai dupa dupa obtinerea aprobarii din pa(ea proiectanlului si beneficiarului se vor lansa
comenzile pentru executia si livrarea confectiilor metalice, care se vor execula in conformitate cu
mostrele aprobate.
Piese de confeclii metalice vor fi insotite de certificate ale producatorului prin care se atesta
calitatea materialelor folosite, in concordanta cu mostrele aprobale si cu desenele dsexecutie.
REZISTENTA LA FOC
. subansambluile din care fac parte elementere cuprinse in acest capitol lrebuie sa fie certificate
de laboratoare de incercari acceptate de autoritatile cu jurisdiclie in domeniu, asupra modului in care
indeplinesc cerintele de rezistenta la loc prevazute atat de reglementarile in vigoare cat si de caietele
de
sarcini ale proiectului.
LIVMRE, DEPOZITARE SI MANIPULARE

Materialele se vor livra in ambalajele originale, conlainere sau pachete pu(and marca si
identificarea producalorului sau fumizorului.
Confectiile metalice se vor depozila in spatii amperite, ferite de intemperii si de actiunea
...
agentilor corozivi si nocivi, pe stalive la 10-1S cm de pardoseala.
Depozilarea se face protejandu-se confectiile metalice cu prelate sau folii de
Confectiib metalice sub 100 kg greutale se manipuleaza manual, grele cu
dispozlt ve spec ale
""-S$
S.C, CONSTRUCTII BIHOR S-A,

57
CONFECTII I!,IETALICE
CONDITIILE PROIECTULUI
Se vor asigura pentru toate tipurile confectii metalice in cantilatile complete de la un singur
producator. Se va prccura o cantitate suficienta pentru llecare tlp de confectii metalice specificate astfel
incal sa se permila executarea lucrarilorfara aprovizionari suplimentare ulterioare.
Materialele se vor livra in ambalajele originale, mntainere sau pachete purland marca si
identillcarea producatorului sau f urnizorului
MATERIALE
olel conform slandardelor romanesti, otel lat laminat la cald, profile laminate la cald, fier forjat.
Profilele vor fi dimensionate conform delaljilorde executie din proiect.
Accesorii :surubud, piulite, saibe, dibluri, conexpand, piese de ancorare (placute metalice)sau
piese metalice inglobate in beton etc.
ln principal imbinadle se vor face prin sudura.
Confectiile metalice se vor executa in ateliere specializate mnform desenelor de executie si cu
mostrele aprobale.
ln cazud speciale se acorda, cu aprobarea proieclantului modificari ale solutiilor, gabarilelor sau
finisajelor fata de cele aprobate initial, dar nu sub nivelulsolutiilor initiale (din punct de vedere calitativ si
cantitativ), Abateri maxime admisibile la executia confectiilor metalice:
0lungime,latime+2mm;
0grosime 1 mm, 0,5 mm;
I planeitate : devialia unui colt fala de planul format de celelalte trei va fi max. 1,5 mm, ca
dimensiuni pana la 1,5 m si max. 1% din lungime la dimensiuni peste 1,5 m.
I\,IONTAJ
OPEMTIUNI PREGATITOARE
lnainte de inceperea montajului se vorexecuta urmatoarele lucrari:
I Lucrarile de finisajcu proces tehnologic umed (tencuieli, placaje, rectificari la peretiidin beton).
! Lucrari de hidroizolalii inclusiv probele de etanseitate ale acestora.
I Pozitionarea si fixarea elementelor inglobate pentru confectii metalice (praznuri, gheremele,
etc.).
Se efectueaza trasarea si verificarea axelor de montai ale mnstructiilor metalice, functie de
elementele de fixare existente pentru pozitionarea acestora, in conformitate cu detaliile de executie.
Se vedfica calitatea executiei lucrarilor executate anterior jn legatura directa si care pot influenta
operatiunile de montaj a confectiilor metalice.
MONTAJUL
Operatiile de montaj :
- Fixarea provizorie in cateva puncte de sudura (acolo unde fixarea se face prin sudura).
- Pozitionarea corecta se va verifica cu ajutorul nivelmetruluisi firului de plumb.
- Fixarea definitiva pin sudura sau pdn buloane (de la caz Ia caz , functie de solutie).
FINISAJE
- Se curala suprafetele de eventualele urme de morlar sau alte impuritati.
- Se face o dubla decapare sise grunduiesc.
- Se executa vopsitoria in camp electrostatic cu 2 straturicu email.
d***'D
VERIFICARI SI REI\4EDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR '{WH
58
Se verilica calitatea fixarii pe slratul suport, calitatea executiei (suduri, slefuid, elc.),
REGULI SI IVETODE DE VERIFICARE

La realizarea lucrarilor de montaj mnlectii metalice se va respecta documentalia tehnica de
execulie, precum si prezentele specificatii. Se vor efeclua verificari ale lucrarilor atat in limpul executiei,
cat sidupa terminarea lor, privind cele spuse mai sus.
Verillcarile dimensiunilor si calitatii materjalelor se vor face conform specificatiilor si
standardelor pentru fiecare malerialsi produs in parle,
Materialele folosite pentru care documentatia prevede o anumila calitate sicare prezinta indoieli
in aceasta privinta trebuie supuse incercarilorde laborator.
Documentatia tehnlca elaborata de proiectant.

. Aceasta lrebuie sa cuprinda piesele scrise sidesenale specificate la articolul 1.4.1 din STAS
767/0 - 88, la care se adauga :
- calegoria de execulie A conform adcolului 1.3. din STAS 767i0 - 881
- nivelulde acceptare alsudurilor este B, conform lnstructiunilor tehnice C 150 - 99i
- pentru elementele sudate s-a ales nivelul de acceptare "c- - inlermediar, pentru defecte,
conform SR EN 25817-1993;
- daca pe planudle de executie nu se specifica grosimea cusaturilor de colt (a), aceasta se
stabileste de catre intrepdnderea de uzinare in functie de grosimea (l) a produselor laminate care se
imbina, mnform tabelului 1.
TABEL A
GROSI!/IEA CUSATURILOR DE COLT
Grosimea tablelor Gros mea cusaturiot
t (mm) de cot a (mm) m n
4,8 35
L.15 4.0
16..20 4.5
21 .34 50
31 ..40 60
>40 80
La grosimi neegale ale produselor laminate care se sudeaza, grosimea minima a cusaturilor de
colt (a) se slabileste corespunzator grosimii minime a celor doua laminate.
Proiectulde executie cuprinde cerintele specificale in contractul incheiat cu clientul.
Documentatia ce trebuie elaborata de uzina constructoare

Furnizorul are obligatia sa inlocmeasca o documentatie a tehnologieide confectionare, care sa
cupdnda operaliile de debitare si prelucrare a pieselor si preasamblare in uzina.
lntreprinderea ce uzineaza piesele metalice are obligatia ca inainte de inceperea uzinadi
sa verifice planurile de executie. O alentie deosebita se va da verificarii tipurilor si formelor cusaturilor
sudate prevazule in proiect. ln cazul conslalarii unor deliciente sau in vederea usurarii uzinarii (de
exemplu alle fome ale rosturilor, imbinarilor sudate precum si pozitia imbinarilor de uzina suplimenlare),
se va proceda dupa cum urmeaza I
- pentru deficienle care nu afecteaza structura metalica din punct de vedere rezistefle sau
montajului (neconcodanta unor cote d ferente in exttasu de materale e
modificarie respective, comunicandu,le n mod ob igatoriu si proiectantu u i ,{W"i
S.C. CONSIRUCTII BIIIOR S,A, Q,,o I
59
CONFECTII METALICE
- penlru unele modificari care ar afecla structura din punct de vedere al rezislentei sau al
monlajului, comunica proiectantului propunerile de modjficari pentru a-sida avizul.
orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabjla, scrisa, a proiectanlului.
l\4odificarile mai importante se introduc in planurile de execulie de catre proieclant; pentru unele
modificari mici acestea se pot face de uzina dupa ce primeste avizul in scrjs al proiectanlului,
Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari, uzina constructoare

intocmeste documentatia de executie care trebuie sa cuprinda :
a) Toate operatiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelq incepand de la

debitare siterminand cu expedierea lor.
b) Tehnologia de debitare si taiere.
c) Procesul tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu in parte, care trebuie sa asigure
imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracleristici mecanice ca si cele ale metalului de baza care se
sudeaza, precum si clasele de calitate prevazute in proiecl pentru cusalurile sudate.
d) Preasamblarea in uzina, metodologia de masurare a lolerantelor la premonlaj.
Prccesul tehnologic de execulie pentru liecare piesa lrebuie sa cuprinda :
- piese desenale cu cote, pentru fiecare reper;
- procedeele de debitare ale pieselor si de prelucrare a muchiilor, cu modificarea
clasei de calitate a taielurilori
- marcile si clasele de calilate ale otelurilor care se sudeaza;
-tipurile si dimensiunile cusaturilorsudate;
- forma si dimensiunile muchiilor care urmeaza a se suda mnform datelor din
proiect sau, in lipsa acestora, conform SR EN 2969294 si SR EN ISO 9692-2.2000,
- marca, caraclerislicile si calitatea materialelor de adaos : electrozi, sarme si flexuri:
- modul siordinea de asamblare a pieselor in subansambluri;
- procedeele de sudare;
- regimulde sudare;
- ordinea de executie a cusaturilor sudate;
- ordinea de aplicare a straturilor de sudura si numarul trecerilori
- modulde prelucrare a cusaturilor sudate;
- tratamentele termice daca se considera necesarei
- ordinea de asamblare a subansamblelor;
- planulde control nedjstructiv (R6ntgen, gamma sau ultrasonic) al imbinarilor;
- planulde prelevare a epruvelelor pentru incercari dislructive;
- regulile si metodele de verificare a calitatii pe faze de executie, cf. cap. 4 din
STAS 76710 - 88 si prevederjle prezenluluicaiet de sarcini.
Regjmurile de sudare se stabilesc de catre intreprinderea de uzinare, pe imbinad de proba,
acestea se considera corespunzatoare numai daca rezultatele incercarilor distructive si analizelor
metalografice realizate conform tabel 5 din C 1SO-99 corespund prevederilor din tabelul 6 al
normativului respecliv.
Pentru fiecare marca de otel si pozilie de sudare prevazuta a se apljca la fiecare subansamblu
diferit, se va executa cate o serie de placi de proba ce se vor slabili de catre lsll\4.
Procesele tehnologice de executie vor fi avizale de lsll\4.
ln vederea realizarii in bune conditiuni a subansamblelor sudate de ser e, intreprinderea
executanta va intocmi fise tehnologce pe baza proceselor tehnologice de mai sus s SDV-urle de
executie pentru toate tipurile difenle de subansamble.
f'*2
: l?F,
S,C, CONSTRUCTN BIHOR S,A.
60
CONFECTII METALICE
La inlocmirea fiseror si procedeeror tehnorogice se va avea in vedere respectarea dimensiuniror

si cotelor din proiecte, precum si calitalea lucrarilor, in limita loleranlelor admise prin srAS 767/0 - g8
si
prin prezentulcaiet de sarcini.
_ Dimensiunile si cotele din planurjle de execulie se inteleg dupa sudarea subansamblelor.

Pentru piesele cu lungimi fixe prevazute proiect,
ca atare in dimensiu;ile se inteleg la + 2OoC.
lnainte de inceperea lucrarilor, in vederea verificarii si deilnitivarii proc;sebr tehnologice de
executie, uzina va executa care un subansamblu principal (cap de serie), stabilit de proiectant
ai lslM,
pe care se vor face loate masuralorile si incercarile necesare. Masuratorile vor
cupiinde verificari ale
cordoanelor de sudura vizual si cu lichide penelrante, control radiografic al sudurilor cap la cap
si
conlrol US pentru cusaturile de colt palrunse, precum si control distructiv pe epruvete
extrase din placile
lehnologice. Se vorface, de asemenea, masuratori complete asupra geometriei subansamblului, jnainte
si dupa premontaj si se va verifica inscrierea in loleranteie prevazute in prezentul caiet
de sarcini.
Rezullatele acestor masuralori si cercetari se verifica de o comisie formata din reprezentantii
proiectanlului, uzinei, beneficiarului, intreprinderii de montaj
si lSllV.
ln functie de rezurtatere obtinute, comisia va stabiri daca sunt necesare masuratori si incercari
distructve suplimentare si daca subansamblul de proba (cap de serie) executat se va introduce
in
lucrare.
Rezultatele
acestor incercari si masuratori vor fr consemnate intr-un dosar de omorogare ar
subansamblului de proba.
sub,ansamblele de proba se vor executa pe baza tehnorogiiror de sudare eraborate
de uzina si
avizate de ISI[.4.
., . Procesul tehnologic de executie pentru subansamblele

tehnologiile de sudare, va fi eraborat de uzina
de proba, care va cuprinde si
si avizat de lsIV. Dupa omologarea subansambreror de
proba se vor omologa tehnorogiire de sudare pentru toate
tipurire de imbinari in conformitale cu sR EN
lS0 15614"8:2003.
Procesele tehnologice de executie pentru subansamblele complelate si definilivate
. in urma
executiei celor de proba, vor ll aduse la cunostinta proiectantului, beneliciarului si inlreprinderii
de
montaj.
Pe baza proceselor tehnologice definitivate in urma incercarilor, inginerul sudor
va exlraoe din
acestea, din "caietul de sarcini" si standarde, toate sarcinile de executie si conditiile
de calilile ce
trebuiesc respectate ra rucrarire ce revin fiecarei echipe de rucru (so(are, indreptare,
sabrare, trasare,
debitare, asamblare provizorie, haftuire, sudare, prelucrare, erc.1. Aceste extrase
vor fi predale
echrpelor si prelucrate cu acestea, astfel incat fiecare muncilor sa cunoasca perfect
sarcinile ce ii revin.
Documenlatia tehnica ce trobuie intocmita de intreprinderea ce monteaza structura

metalica,
ATENTIE !
Tehnologia de montaj va tielaborata de catre antreprenor.
Aceasta trebuie inlocmita de personal cu experjenla in lucrarjde montaj (rngineri,
maistn) care
vor conduce montajul, linand seama de specificul lucrarii si utilalele de
care se'disiune, precum si de
anolimpul in care se vor face lucrarile de sudare la montai.
lnainte de a incepe elaborarea documentatieide montaj, intreprinderea
care o intocmeste are
obligatia sa verifice documentere tehnice de proiectare si de executie in
uzha-si sa semnateze
elaboralorului aceslora orice lipsuri sau nepotriviri constalate, precum si sa propuna,
daca considera
necesar, unele eventuale modificari sau completarice ar usura montajul.
Docunenratio leh-ird de ro,lla rreoL e sa . Jofl-do
- spati le si masuri e privind depozilarea s transportul pe
santer al eemen
1",;lg3
S.C. CONSTRI-IC III BIHOR S,A
%"
61
- organizarea platformelor de preasamblare pe santier, cu indicarea mijloacelor

..
idicare ce se folosesci
de transpo( si
- veriflcarea dimensiunilor implicale in obtinerea tolerantelor

de montaj impuse;
- pregatirea siexeculia imbinarilor de montaj;
- verificarea cotelor si nivelelor indjcate in proiecl pentru conslructia montata;
- ordinea de montaj a elementelor;
- metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare
de montaj;
- schema si dimensiunile halei incalzite iarna pentru mmpletarea subansamblelor
uzinate cu
unele piese ce se sudeaza pe santier.
irateriale.
l\4aterialele de baza trebuie sa corespunda conditjilor prescrise in proiect (marca,
clasa de
calitate) sa fie insotite de cerlificatele de calitate ale furnizorul;i malerialelor si sa aiba marcale pe
,iecare tabla, platbanda etc. marca otelului, clasa de calitate, numarul sarjei precum
si poansonulAe al
fumizoruluide matedal.
Folosirea laminatelor nemarcale nu este admisa.
caracterislicile oterurilor vor fi soricitare expricit in comanda de materiale catre furnizorul
laminalelor si nu se vor considera avand aceasta carirate decat piesere anume
marcate, insotite de
certifical de calitate mrespunzalor. certiflcatele de calitate vor trebui prezenlate
la receptia in uzina a
produselor uzinate, dupa care se vor pastra tjmp de l0 ani.
Furnizorul lucrariror este obrigata sa verifice prin sondaj caritatea oterurui rivrat
ra fiecare 200 -
5uû tone lrwate Defectere de suprafata si interioare are raminateror
trebuie sa coerespunda puncturui
2.2. din STAS 76710-88.
lraterialele de adaos
La execuria sudurilor manuare (hafturi si suduri definitive)se vor folosi
electrozi care lrebuie sa
corespunda slandardelor pentru matedale de adaos.
Furnizorul care executa imbinarire sudare are responsabiritatea forosirii
in fabricatie a
materialelor de adaos corespunzatoare lehnologiilor omologale.
Materialele de adaos se stabiresc de crrre responsabirur lehnic cu sudura
ar uniratii de executie
si se vor utiliza in asa rer incat caracteristicire mecanice de rezistenta a *rooinator
de sudura sa
depaseasca cu min. 20% rezislenla materialelorde baza.
Se recomanda lolosirea tehnologiei de sudare in mediu de gaz protector.
Suruburi do inalta rezistenta prelensionate (lp)
suruburile de inarta rezislenta vor fi din grupa d! caractedstici mecanice g.g si r0.9
conform
srAS 2700/3-- 8!, cu piurite din grupa de caracterisrici I si 10 mnform SR EN 20898-z
:t997 si saibe
conform STAS 8796/3 - 89.
Fumizorul va face de asemenea verificarea caracleristicilor mecanice a suruburilor, pjulitelor
sj
y"rifi..,9"-dûr atii Brine . proportia verificadtor va fi de cite un organ Je asambiare pentru
::lb-ulllll
flecare lot mai mare de 500 buc. livralde uzjna furnizoare pe baza aceluias
certiflcat de calitate.
Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi depozitate in lazj marcale
speclal.
Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenla vorfizincate.
CONSTRUCTIA METALICA EXECUTATA iN UZINA

. Generalitati
Furnizorul lucrarilor va inlocmi pentru fiecare subansamb u, ur proces
tehnologic de executie in
asa rel incatsa asigure buna calilate a lucrarii.
Procesul tehnologic lrebuie sa cuprinda:
t65"*
",p!r,
' ry7et

62
CONFECTII IIETALICE
- piesele desenate pe repere cu toale cotele;

- dimensjunile de taiere siprocedeulde taiere al laminalelori
- calitatile materialului de baza ce trebuie folosit;
- modulde pregatire a marginilor pieselor ce se sudeaza (sanfrenarea);
- modul de preasamblare (haftuire) a elementelor si a subasamblelor;
- procedeul de sudare cu indicarea de a se folosi pe scara larua sudarea aulomata si
semiautomatai
- regimulde sudare;
-tipurile si dimensiunile cordoanelorde sudura;
- ordinea de executie a cordoanelor pentru evitarea deformatiilor neadmisibile sj a tensiunilor
inteme marii
- ordinea de aplicare a straturilorsi numarul trecerilor, unde e cazul;
- modul de prelucrare a cordoanelor;
- ordinea de asamblarei
- planulde conlrol Rontgen, gamagrafic sau ultrasonic
Regimurile de sudare se stabilesc de uzina pe placi de proba, considerandu_se
corespunzatoare numai dupa efectuarea incercarilor mecanice si llzice ale cordoanelor de sudura care
trebuie sa corespunda cu prevederile prezentului Caiel de sarcini.
Furnizorul este direct si singur raspunzator pentru intocmirea proceselor tehnologige de
.
executie si sudare ale subansamblelor {care se executa in uzina), de alegerea regimurilor opli;e de
sudare, de calilatea materialelor de adaos alese ca si calitatea lucrarilor eieculate:in conformitate
cu
planurile de executie si prezentul Caielde sarcini.
Executaroa elementelor motalice sudate

Pregatirea laminatelor
La alegerea lor laminalele trebuie sa fie controlate din punct de vedere al calilatii, starii si
aspectuluilor, precum si al evenlualelor defecte de laminare.
Pe baza numarului de sarja imprimata pe laminate ca si pe baza bulelinelor de analiza si
incercari mecanice se va verifica corespondenta datelor cu cerintele proiectului, standardelor
si
prezentului Caiet de sarcini.
. .
Prin examinarea exterioara pe ambele fete se va stabilj slarea pieselor si eventualele
de laminare. Laminalele ruginite, murdare de noroi, ulei sau vopsea se vor curala inainte
defecte
de prerucrare.
Laminatele cu defecte ca: stratificari, suprapuneri, sufluri, fisuri, incluziuni sau alte delecte
neadmisibile, ca si cele cu abateri dimensionare peste cele admise prin standarde
sau prezentur caiet
de sarcini nu vor fi folosite la executia mnstructiei metalice sudale.
Se poate face si un control ultrasonic, prin intelegere intre pa(i, in masura in care acest lucru
va aparea necesar siin functie de posibililatile tehnice.
_ Prelucrarea raminareror fara indreptarea ror prearabira esle admlsa in cazur in care abaterire
fatade forma lor geometrica corecta, nu depasesc lolerantele cuprinse in slandardele in
vigoare (STAS
76710 - 88) sau pe cele indicate in detaliile de execulie.
Laminatele care prezintadeformatii mai mari ca cele mentionate mai sus, trebuie indreplate
inainte de trasare si debitare
lndreptarea laminatelor se face in mnditiile precizate in prescriptiile in vigoare.
lndreptarca la
rece este admisa numai daca deformatiile nu depasesc valorile din standardel; penlru
laminate in
vigoare.
. Trasarea.
Constructiile metalice se vor executa conform detaliilor din proiect, tolosind
S.C. CONSTRUCTII BIHOR S,A

63
CONFECTII METALICE
proprie fiecarui atelier specializal.

Trasarea se va executa cu precizie de 1.00 mm daca in proiect nu se prevede o precizie mai
.
mare. Nu se admite acumularea mai mullor tolerante pe aceeasi linie de cotare.
Trasarea se efectueaza cu instrumente verificate si comparate cu etaloanele de conlrol
verificate ollcial sau cu instalatii speciale. Pe sabloane se scriu :simbolul lucrarii, numarul desenului,
pozitia pieselor, djametrul gaurilor, numarul pieselor aceleasi, etc.
La stabilirea cotelordin trasare sidebitare a materialelor se va tine seama ca valorile cotelor din
proiect sa fie cele llnale, care trebuie realizate dupa incheierea intregului proces
tehnologic de uzinare.
orientarea pieselorfata de directia de raminare poale fioricare, daca in proiect nu se prevede artfer.
Dupa trasare, inainte de executarea taierii se va marca prin poansonare pe fiecare piesa
trasata sarja din care face parle labla. De asemenea, piesele vor ii marcale pdn vopsire (sau
poansonare) cu numarul de pozitie al piesei conform proiectului
sau planului de operalii. verificarea
executarii corecle a marcajului pe piese va Ii efectuata pin sondaj de organul Ae, trasatorul nefiind
scutit de raspundere.
Prelucrarea laminatelor.
Taierea pieselor se face cu foarfeca, cu fieraslraul, cu flacara de oxigen sau cu laser folosindu-
se cu precadere taierea mecanizata. Nu se admjle taierile si prelucrarile cu aiculeleclric.
Racordarile sau degajarile circulare care sunt prevazute in proiect se vor executa obriqaloriu
numai prin gaurire cu burghiul sau prin taiere cu suflajaxial cu compas.
La piesele debitate sau prelucrate cu flacara, la care nu se mai fac prelucrari ale muchiilor,
, .. .
obligatoriu sa se curele crusta de zgura care se fonneaza la partea inferioara a taietudi.
este
Prelucrarea muchiilor (sanfrenarea) pieseror ce lrebuie imbinate prin sudura

este obrigatorie si
se va executa conform procesuluilehnologic de executie.
Prelucrarea muchiilor se poate executa atat cu mijloace mecanice (ex, prin aschiere) cat
. si
mecanizat cu flacara de oxigaz. Dupa sanfrenarea cu flacara este obrigatorie porizarea
muchiiror
sanfrcnate pe o adancime de minim 2 mm.
Nu se admite prelucrarea muchiilor manualcu flacara de oxigaz.
Suprafetele taieturilor executale cu stanta sau flacara s" pr6lucreaza prin aschiere pe o
adancime de 2 - 3 mm. se excepteaza marginire ribere are guseeror oii rigidizariror.
l,4arginire taieturiror
executate cu flacara, foarfeca sau laser nu mai necesita prelucrarea prin ischiere,
daca prin sudare se
topesc complet sau daca se asigura taierii clasa de calitale 1.2.1 conform SR EN ISO
9013 _ 199g.
0
evenluala preincalzire a laminatelor inalnte de taiere se va face conform prevederilor
procesuluitehnologic de uzinare. crestaturire. neregurarilatire sau fisurire
fine rezurtate dinrr-o prerucrare
defectuasa cu oxigen, se inlatura prin dalluire, poliz;re sau rabotare. Daltuirea
sau polizarea se executa
cu 0 panta de 1 : 10 fala de suprafata taieturli sau prin jncarcare cu sudura,
cu respectarea tehnologiei
de sudare si acordul proieclantului.
. .unghiuluicu un burghiu avand diamelrurde minim 25 mm. rn cazurtaieriicu o masina de copiat,

la unghiurileîntrande trebuie asigurata o racordare cu diametrul de minim 25
mm, urmata de polizare.
Pe fiecare piesa taiata dintr-o tabla se va aplica un marcaj prin vopsjre si poansonare, prin
care
se noteaza :
- numarul piesei conform marcii din desenere de executie si eventuar indicativur
erementurui ra
care se foloseste ;
- marca siclasa de calitate a tablei;
- numarul lotului din care provine.
Tipul imbinaril irebuie prevazut ln proiecl Uzna trebue sa examtneze ace

proiectantului propuneri de modiflcari, daca prin acestea
se usureaza execulia,fa modiflc
%k
S,C- CONSTRUCTN BIHOR S,A.
64
CONFECTII I\4ETALICE
cusatudi. Geometria rosturilor (unghiul, marimea muchiilor netesite, deschiderea rosturilor, etc.) ca si
foma prelucrarii muchiilor in vederea sudarii se alege de uzina functie de tipul imbinarii prevazute in
proiect, de procedeul de sudare folosit si de grosimea pieselor, tinand seama de prevederile
din SR EN
29692 - 94 pentru sudarea cu arc eleclric invelit. Aceste forme trebuie prevazule in lehnologia de
sudare intocmita de uzina.
Toate piesele care in urma procesului de taiere cu flacara au suferit deformalii mai mari decat
cele indicate in prezenlul Cajet de sarcini vor fl supuse indreptarii. lndreptarea se va putea face la
laminorul de planat sau prin incalzire locala. Temeratura tablei in zonele incalzile local va fi de cca.
6000 C. Ea va fiobligatoriu conlrolata.
ln cazul indreptarii prin incalzire locala se intezice racirea lorlata a zonelor incalzite
(de expemplu cu jel de apa sau aer).
Gaurhea se face dupa operatiile de indreptare si sudare. Ea se poate face si inaintea
acestor operatii daca se asigura conditiile de calitate si coincidenta gauriior din piesele care se
suprapun,
Dimensiunile pieselor taiate trebuje astfel realizate incat dupa sudarea definitiva sa nu se
depaseasca abaterile admise.
' Conholul calitatii dupa debitare, indreptare si prelucrarea muchiilor.

organulAQ are obligatia sa verifice urmatoarele:
I existenla pe piese a marcajului corect si vizibil;
0 dimensiunile pieselor debitate in limitele tolerantelor:
I curatirea completa a cruslei de zgura, care se formeaza pe partea inferioara a
0 taieluriij
. - planeitalea suprafetelor si rectilinitatea marginilor pieselor dupa indreptare, in limitele

tolerantelori
-executia corecta a sanfrenului la piesele ce necesita aceasta prelucrare.
Nu se admite lrecerea la alte operalii a pieselor care:
- sunt necorespunzatoare dimensional;
- nu au marcajulcorect sivizibil;
- prezinta defecte de laiere ce nu pot fi remediate.
Asamblarea.
0peratii premergatoare asamblarii.
Piesele care urmeaza a fi asamblate trebuie sa aiba suprafetele uscate si curate. Se intezice
asamblarea pieselor ude, acoperite cu ghiata, unsoare, noroi, rugina etc. prezentand exfolieri.
Marginile pieselor care se sudeaza vor fi poljzate pe o latime de 20 - 30 mm pe ambele
lete
pentru indepartarea completa a tunderuluisi ruginii.
Piesele care prezinta muscaturi rezultate prin oprirea accidentala a procesului de taiere cu
flacara, vor firemediale inainte de asamblare .
Asamblarea pieselorin vederea sudarii (asamblare provizorie)

Asamblarea pieselor se va executa cu ajutorul dispozitivelor de aiamblare, sudare.
Constructia
acestor dispozitive trebuie sa asigure precizia de asamblare a pieselor in limitele toleranteror
admise de
prezentul.Caiel de sarcini si sa nu impiedice deformarea iibera a pieselor precum
si executarea
lucrarilor de sudare in bune conditii.
La asamblare nu se admite prinderea cu sudura pe suprafelele table
tragere
"rr;S?,
65
CONFECTII IIETALICE
Asamblarea in vederea sudarii automale sub flux a imbinarilor cap la cap se poate face direct
pe dispozitivulde sudare sub flux cu strangere electromagnetica.
ln pema se va pune flux de aceeasi calitate cu cel intrebuintat la sudarea otelului respectiv.
Fluxul va trebui sa indeplineasca condiliile prevazute. Nu se admite folosirea in peme a unui strat de
umplere a pernei de alta calitate si depunerea numai la suprafata a unui slrat redus ca grosime din
fluxulcu care se sudeaza.
Asamblarea trebuie facuta astfel ca dupa sudarea definitiva sa rezulte subansamble cu
dimensiuni corecte. Eventualele abateri la asamblarea pentru sudare trebuie sa se incadreze in cele
prevazute in acest Caiet de sarcini.
Neregularitalile si deformatiile locale pe care le prezinta o piesa si care depasesc pe cele
prevazute in acest Caiel de sarcini, lrebuie sa fie inlalurate prin prelucrare, realizandu-se ramrdarea
lina de la porliunea prelucrata la cea neprelucrata.
La asamblare toleranlele sunt cele din STAS 767 i O - 88.
Conlrolul calitatii dupa asamblarea si prinder€a provizorie

lnainte de operatia de sudare, se vor verifica toate dimensiunile subansamblelor.
Se vor controla loate prinderile de sudura (haftuirile). Acestea vor fl controlate de organul Ae
din schimbul respectiv. Se va proceda la examinarea amanutita a fiecarei prinderi, folosind in acesl
scop lampi electrice si lupe cu o putere de marire de 2,5 od.
Daca se constala fisud in mrdoanele de prindere a unor imbinad cap la cap, se vor indeparla
complet cordoanele de prindere fisurate, prin craituire arc-aer, urmala de o polizare p6na la
indepartarea completa a urmelor lasate de arcul electric (de la craituire) pe materialul de baza.
ln cazul unor fisuri in mrdoanele de prindere a unor imbinari de colt acestea se vor elimina prin
polizare sau craituire mecanica (se elimina complet cordoanele cu fisu
). Curatirea mecanica va fi
urmala obligatoriu de polizare.
Dupa polizarea po(iunilor in care au exislal haftuiri cu fisuri este obligatoriu sa se faca un
conlrol amanuntit a acestor zone atal vizual cet si cu lichide penelrante.
. Sudarea subansamblelor metalice

.Generalitati
Executarea unorimbinari sudate de buna calitate este conditionata de:
- folosirea unor laminate de buna calitale lipsite de defecte ca: stralificari, suprapuned, sufluri,
fisuri, incluziunij
' curalirea de impuritati (grasimi, vopsea, rugina etc.) a laminatelor in zona imbinarii;
- uscarea zonelor din table pe care se aplica sudarea;
- folosjrea unor materiale de adaos (eleclrozi, s6rma, flux) corespunzatoare malerialului de
baza ce se sudeaza;
respectarea la stabilirea regimului de sudare a energiei linjare minime de sudare prescrisa
_-
pentru fecare tip de imbinare I
- sudarea in plan orizontal a imbinarilor cap la cap, respectiv sudarea in jgheab a imbinarilor
de
colti
_ . - sudarea in stare nerigidizata a imbinarilor pentru evitarea concentrarii tensiunilor, prin

folosirea uneiordini de asamblare sisudare corecte.
Sudarea subansamblelor metalice se va executa in hale inchise la o temperatura de minim +
soc. munca vor trebui sa fie lipsile de curenli permanenti de aer care ar influenta asupra
-Locurile.de
calitatii sudurilor.
Daca din anumile motive este necesar sa se execute in aer liber un ua e. de
lungime mica, aceasta se va efectua sub direcla indrumare a inginerului s 'ddr ahsectiei r trebu
: "'.?Jfs.
,. ,:fE
\3,,o r
S.C CONS IIiLICTII BIHOR S,A.
66
CONFECTII METALICE
luate masuri speciale pentru protejarea loculuide sudare si alsudorului, de vanl, ploaie, zapada, care ar
impiedica buna executie a lucrarilor.
ln acesle conditii sudarea pieselor melalice este admisa sl la o temperatura sub + soc dar nu
mai mica de - 50C si numai pentru piese cu grosimi sub 24mm, executate din laminate de otel cu cel
mult 0,18%C.lnainte de sudarea se vor preincalzi muchiile pieselor ce se sudeaza la temperatura de
100 - 1500c.
Pentru piese cu grosimi mai mari de 24 mm si cu continut in carbon mai mic de 0,18%,muchiile
vor fi preincalzite la o temperatura de 150-2000C. Racirea zonelor sudate se va efectua astfel ca
tempemlura de 1000C a pieselor sa se slinga nu mai devreme de 30 min. de la temperatura sudarii.
Aceasta se poate realiza prin protejarea zonelor sudate cu placi de azbest sau prin micsorarea vitezei
de racire folosind flacara gaz-aer. Personalul care se ocupa cu racirea lenta a imbinarilor sudate va fi
specialinstruit.
La sudare se vor folosi electrozi, care se vor usca obligatoriu la o temperatura de 250 - 3000C
timp de minim 1 ora.
Port-electrozii (clestii), cablurile si modul de realizare a conlactului de masa vor corespunde
prevedefilor .
Utilajul folosjt la sudarea automata si semiaulomata trebuie sa asigure stabilitatea regimurilor

de sudare fixate in proiectul procesuluitehnologic, cu urmatoarele toleranle:
- la viteza de sudare 100/o;
- la intensitatea curentului de sudare 3%i
- la tensiunea arcului voltaic 5%.
Unele oscilatii izolate de scurta durata ale aparatelor de masurat nu vor fi considerate ca o
nerespectare a regimului slabilit, daca aceste oscilalii nu au un caracter periodic si nu dauneaza calilatii
cordoanelor de sudura executate.
Operatii plemergatoare sudarii.

Regimudle de sudare se Stabilesc in uzina de catre laboralorulde sudura, pe baza de incercari.
Scopul stabilidi unui regim de sudura normal, este obtinerea unei calitati bune a imbinarilor sudate.
lndeosebi se urmareste:
- realizarea caraclerislicilor mecanice mrespunzatoare;
- patrunderea corespunzaloare in malerialulde baza;
- patrunderea la radacina;
- lipsa defectelor (fisuri, pori, incluziuni, etc.).
La stabilirea regimului de sudare se va avea in vedere modul de prelucrare a marginilor
recomandate pentru sudura manuala si pentru sudura aulomata. lncercarile penlru stabilirea regimului
de sudare trebuie sa se faca pe piese care nu maifolosesc ulteriorinsa cu materialde baza sidsadaos
de ac€easicalilate cu cele care se folosesc la sudarea subansamblelor metalice.
Regimurile stabllite se mentin a€ta timp cat nu se schimba unul din factorii: marca matedalului
de baza, marcile materialelor de adaos, procedeele de sudare.
Laboratorul de sudura va comunica sectorului de sudura si serviciului Ae regimul optim de
sudura pentru fiecare tip de cordon,
Toate sudurile manuale, automate si semiautomate se executa cu folosirea placutelor
teminale,
-Pentru imbinari de colt se vor prevedea, la ambele capete ale cordonului, placute lerminale in
forma de T.
-Pentru lmblnarie cap la cap se vor aseza la ambee capete ale cordonului terminale.
Placutele terminale vorfi sanfrenate la felcu piesele ce se imbina.
/+s1RUc\
/<)' o-\
; "3
1 'r)+,i
"]3i:s"
?'2
S C CONS IRUCTII BIHOR S A.
Q,{^,a :
67
CONFECTII METALICE
ln cazurile in care nu este posibila asezarea placutelor terminale trebuie sa se asigure

completarea craterelor de la capetele cordoanelor de sudura.
Dupa terminarea operaliilor de sudare, placutele terminale trebuie indeparlate iar capetele
codoanelor se vor prelucra. lndepartarea placutelor lerminale se va face numai prin taierea cu flacara.
Nu se admite indepartarea lor prin lovire Penlru efecluarea incercarilor mecanice necesare conlrolului
calilaliv al imbinarii respective se vor executa placi de proba din material de baza de aceeasi calitate cu
cel al pieselor ce trebuie sudate, avand aceleasi grosimi cu muchiile prelucrate in acelasi mod.
lmbinarile cap la cap la care se vor folosi placi de proba pentru incercari mecanice se stabilesc
de comun acord intre proiectant sifurnizor.
Placile pentru probe vor avea poansonat pe ele un numar pentru a putea indentifica locul unde
au fost exlrase, numar care va corespunde cu celdin procesullehnologic.
Placile de proba se vor suda in acelaesi condilii in care se executa imbinarea si de catre acelasi
sudor, care isiva imprima poansonulpe placa.
Controlul subansamblelor inaintea sudarii.

lnainte de sudare fiecare imbinare va ll controlata de calre maistrul din schimbul respectiv side
catre organulAQ.
Nu se va permite inceperea sudarii daca:
- liecare piesa a subansamlului au are marcat numarulsarjeisi numarul pozitieisale din planul
de operatii;
- ansamblurile si prinderile nu corespund cu planurile de executie, cu prevederile procesului
tehnologic sicu indicatiile din prezentul Caiet;
- sunt depasite tolerantele de prelucrare, sanfrenare sau asamblare, specificate in prezentul
Caiet;
- muchiib care se sudeaza si zonele invecinate nu sunt curale. Se va veriRca si curatirea zgurii
hafturilori
- placutele terminale nu sunt bine asezale sau au dimensiuni mai mici decet cele indicate in
procesul tehnologic;
- roslurile au local abateri mai mari decet cele admise;
- imbinarile cap la cap ale pieselor ce se asambleaza si care au fost sudate inainte de
asamblarB nu au fost controlate sau nu corespund clasei de calilate prescrisa.
Rosturile mai mari ca cele admise trebuie micsorate inainte de inceperea operatiei de sudare a
imbinarilor respeclive. Apropierea pieselor se va face prin taierea haftuirilor. Daca micsorarea rosturilor
nu se poate realiza prin apropierea pieselor, esle necesar sa se faca incarcarea lor prin sudura. Nu se
admite sub nici un motiv introducerea in rost a unor adaosuri formate din sama, electrozi, etc.
Sudarea propriu.zisa
Se inteejce amorsarea arcului electric pe suprafetele ce nu se acopera ulterior cu sudura. Se
vor lua masuri sa nu se produca deleriorari ale pieselor prin slropiri de metal topit.
Se intezice racirea fo(ata a sududlor. Zgura de sudura se va indeparta numai dupa racirea
normala a acestora. La sudarea automata si semiautomata,indepartarea fluxului trebuie sa se faca la o
dislanta de celputin 1 m de arculvoltaic.
La sudurile cap la cap, inainte de sudarea pe fata a doua, radacina primei suduri se va curata
prin craitukea mecanlca sau prin procedeul arc-aer pana se obtine o suprafata metalica curata. ln cazul
folosirii procedeului aer-arc este obligaloriu sa se polizeze suprafelele rostului pana la indepartarea
completa a malerialului ars.
Sudurie de pr ndere (hafluire) se acopera inlodeauna complet cu cordonul is pentru a
evia suprapunerea mai multor cratere de inche ere. in acesl scop pr mul strat vai una de
i "':t-fe
S.C. rcNS]'RUCTII BIt]OR S A
68
CONFECTII |llETALICE
la sudura de prindere pentru a putea acoperi complet eventualele cratere, realizandu-se mrdoane fara
ingrosari bruste in dreptul haftuirilor.
Sl.rdarea va incepe si se va termina obligatoiu pe placutele terminale.
Straturile de sudura se vor depune unul dupa allul fara ca zona lmbinarii sa se raceasca. Totusi
temperatura stralului depus anterior nu va depasi200oC. (La imbinarile scurle, se va lasa pentru racire
un limp de 5-6 minute intre doua straluri succesive de sudura).
Sldarea manuals.
Electrozii pentru sudura manuala se vor alege in functie de marca otelului.
St vor avea in vedere urmatoarele:
-
ln timpul sudarii, arcul electric se mentine cat mai scurt, efectuand mici pendulari
perpendiqulare la directia de sudare. Se interzjce efectuarea unor pendulad mari, prin care la fiecare
strat depqs sa se acopere intregul rost de sudare. Ultimul strat se va putea executa cu acoperirea
intreguluifost;
- La imbinari de coll sensul de sudare se va pastra de regula de la miilocul subansamblului
catre capfte. Se recomanda ca sudurile de colt lungi sa fie executale simultan de doi sudori incepand
de la mijlqc spre capete;
- La stabilirea regimului de sudare se va avea in vedere alegerea diametrelor de electrozj astfel
ca sa se 4sigure o palrundere buna la radacina imbinarii;
- Fudarea manuala a imbinarilor cap la cap se va execula de prefednta in plan orizontal;
- f',Jumarul de straturi la imbinadle cap la cap se va stabili prin procesul tehnologic si va fi in
functie de marca otelului.
- tiecare slrat de sudura la imbinarile cap la cap se va depune in mod obligatoriu de la un capal
spre celalFll. Nu se admite sudarea de la cele doua capete spre centru.
Fiecare slrat se va depune in sens invers celui parcurs pentru depunerea slralului precedenl.
SUdarea automata.
Mbterialele de adaos (sarma, flux) sa indeplineasca conditiile prevazule de prescdptiile in
vigoare.
lnprosarile rezultate la inceperea si incheierea cordoanelor se vor netezi prin polizare (in cazul
cand nu a fosl posibila asezarea pe placule la capelele sudurilo4.
Sirdarea automata a imbinarilor de colt se va executa odzontal in jgheab, asigurandu-se
patrunderpa necesara.
L4 depunerea unui strat de sudura trebuie sa se asigure executia stratului respectiv fara a fi
necesara lntreruperea procesului de sudare.
DFca in mod accidental se inlrerupe procesul de sudare al unui slrat, el se va relua in mod
obligatoriu in acelasisens sicat mai repede.
L4 fiecare cordon de sudura de rezistenta sudorul trebuie sa imprime poansonul sau pe metalul
de baza in locuri vizibile la circa 50 mm distanta de axul cusaturii si anume.
la mijlocul lungimii la cordoane de 1 m si de la incepul si sfarsil la cordoane mai lungi de 1 m.
Surdurile se vor executa fara pori, incluziuni, lipsuri de lopire etc. Suprafata cusaturilor lrebu ie sa
fie cal mal neteda si unifoma. Se vor evita creslalurile de topire de la marginile cordoanelor de sudura
iar craterefe se vor complela cu sudura. Nu se admite matarea sudurilor.
Tqate cordoanele de sudura se vor executa cu dimensiunile prevazule in procesul tehnologic in
mnfomitqle cu proiectul de execulie

ffi /r,
69
CONFECTII IVIETALICE
Controlul operatiilor de sudare sia imbinarilor sudate.

Controlul operatiilor de sudare si a imbinarilor sudate se executa in fazele principale ale
procesuluide sudare, dupa cum urmeaza:
Controlul materialelor de adaos - aceslea vor trebui sa corespunda prescriptiilor standardelor
si normativelor in vigoare. ln timpul executiei se va urmari folosirea corecta a materialelor de adaos,
pastrarea si uscarea lor in bune conditiuni. l\,4ateialele necorespunzatoare sau cele care prezinta dubii
nu vor filolosite la sudare.
qontrolul procesului de sudare - in limpul procesului de sudare se va verifica respectarea
inlocmai a prescriptiilor din procesul tehnologic si proiectul de executie. Se va verifica respectarea
aplicarii corecte a procedeelor indicate, a ordinei de asamblare si sudare, a regimului de sudare.
Cordoanele de sudura se vor verifica:
iarin caz de dubii sicu lichide penetrante;
- lntre straturivizual, cu lupa,
- cordoanele finale- vizual, cu lupa , cu lichide penetrante {in caz de dubii) sicu instrumente de
masurat.
Frelucrarea dupa sudare,

oupa sudare, cordoanele de sudura se vor prelucra conform indicatiilor din proiect si procesul
lehnologic.
Prelucrarea se va face in general prin polizare sau aschiere urmata de polizare. Rizurile
rezultate din polizare vor fl paralele in directja efortului in piesa respectiva. Este intedsa prelucrarea
finala peDendicular pe directia efortului.
Conditii de calitate ale pieselor, elementelor, subansamblelor si cusaturilor sudate

a)Abateri dimensionale ale pieselor elementelor si subansamblelor sudate.
Dimensiunile specificate pe desenele de executie corespund temperaturii de + 200C.
Pentru masuratori facute la alte temperaturi se vor face corecturile necesare, coeficientul de
dilatare termica liniara fiind = 12 x 106.
Abatedle limita de la forma si dimensiunile pieselor si subansamblelor sudate sunt cele
specifica& in STAS 76710 -88 pct. 2.3.1 ... 2.3.5 si anume tabelele 1, 2 si 3, cu urmatoarele limitai si
precizari i
- abateri limita la lungimea pieselor secundare : +2 ... -4 mm

- abateri limita la lungimea arcelor : +0.....-4mm
Lungimile de la punctele de mai sus se inteleg masurate inlre fetele extedoare prelucrate ale
sudurilor, care vor avea formele si dimensiunile din SR EN 29692/94 sau din procesele tehnologice, cu
lolerantele prescrise in acestea.
Daca lungimile rezulta mai mari, ele se vor prelucra cu discuri abrazive, iar daca rezulta mai
mici, se va proceda conform pct. 4.7.1.4. d si art. 2.3.5.2 din STAS 76710 -88.
ln vederea realizarii corespunzatoare a rosturilor de montaj intre subansamble si tronsoane,
abaterile la inaltimea si latimea acestora pe zonele de montaj : conform numarului 13 si 14 din label B :
+2... -3 mm.
Bentru restul abaterilor limila se respecta prevederile din tabelul 3.a, iar pentru tolerantele de
aliniere cole din SR EN ISO 13920 - 1998.
b) Conditii de calitate ale cusaturilor sudate.

lndierent de lipu imbnarior si forma cusatullor calitatea cusaturilor sudate se verifica
dimensional, vzual prin examinare exterioara si cu upa, prln ciocanire, cu lichide penetrante,
exceptiona si prin sfredellre
t*'"'>
"".eI*.

70
CONFECTII METALICE
Cusalurile cap la cap avand nivelul B de acceplare al sudorilor sau la acelea indicate in planul
de radiografiere, calitatea cusaturilor se verifica si prin metode nedistruclive (cu radialii penetrante sau
mixte si cu ultrasunete).
Conditiile de calitate pentru taierea marginjlor si prelucrarea rosturilor, corespunzatoare claselor
de calitate din proiect, sunl cele din tabelul 3 din Normativul C 150 -99.
Nivelurile de acceptare a defectelor in lmbinarile sudate sunt cele din Tabelul 6 din Normativul
C 150 -99 pentru cusaluri cap la cap si de colt.
Gontrolul calitatii.
Controlul de calitate al subansamblurilor si al imbinarilor lor sudate se face de catre organele
competente ale f umizorului.
Controlul se va face vizualsi pdn masuratod dimensionale.
La acest conlrol nu trebuie depasite toleranlele admisibile din STAS 76710 -88.
Se va da o deosebita atentie la respectarea lolerantelor in locurjle de imbinare cu alte
elemenle.
Fumizorul lucrarilor va face prin sondajincercari la rupere pe epruvete din materialul de baza
,olosit (oblul) si incercai pe epruvete sudale, confom STAS 5540/2-82 .
. Remedierea derectelor.
Remediedle defectelor constalate pe fiecare faza de executie sau la controlul final al unui
subansamblu, in vederea aducerii la forma si dimensiunile din proiect sau a realizarii clasei de calitale a
cusalurilor sudale prevazute in proiect sau in procesele tehnologice de sudare se stabilesc de inginerul
sudor al uzinei responsabilcu lucrarea.
ln cazul aparitiei mai frecvente a unor defecte neadmise, uzina impreuna cu organul de
supraveghere vor stabili cauzele lor si vor propune solutii de remediere care vor fi analizate si avizate
de comisia lSlM, proieclant si beneflciar.
Defectele din cusaturile greu accesibile se remediaza pe baza uneitehnologii de remediere ce
urmeaza sa lle stabilita de inginerul sudor, linand seama si de prevederile prezentului caiet de sarcini si
Nomativul C '150 -99.
Tehnologia va fi avizata, iar executarea lucrarilor se va face sub mnducerea si supravegherea
directa a inginerului sudor,
Se admit slefuiri locale ale cusaturilor marginale si urmelor de amorsare a arcului electric, care
nu depasesc 5 % din grosimea pieselor sudate.
Crestaturile marginale, denivelari mai mari sub cola sau cratere neumplute mai adanci se vor
poliza si umple cu sudura, lrecerile de la sudura la materialul de baza urmand sa fie racordate lin si
netezite prin polizare in directia eforturilor principale.
Se interzice lasarea unor denivelari mari sau rizuri pependiculare pe directia eforturilor.
Remedierea porilor izolati sau a incluziunilor izolate, avand dimensiuni mai mari ca cele admise
se face prin excavare cu pereti inclinati de 1/20 ... 1150 si apoi resudare.
Remedierile defectelor interioare ca incluziuni, nepatrunderi, etc. din cusaturile sudate se fac
prin inlaturarea portiunii cu defecte si resudare.
lnlaturarea aceslor portiuni se poale face pin :
- polizare sau taiere cu discuriabrazive;

- rabotarej
- dalluire sau craituire cu dalta pneumatica;
- taiere prin procedeul arc - aer.
Dupa indepartarea po(iunii cu defect, locul se polizeaza si se examineaza cu ochiul liber si cu
lupa, de maisiru, lnginer sudor pentru a se conv nge ca nlregul defect a fost el m nat face
resudarea portiunir excavale.
S,C. CONSTRUCTII BIHOR S.A.

71
CONFECTII IVETALICE
Tehnologia de resudare care trebuie sa asigure deformatii si tensiuni interne minime, se

stabileste de inginerul sudor.
Dupa resudare, locul se curata de zgura si se examineaza din nou pentru a exista convingerea
ca lucrarea a fost corect executata.
ln cazul cusalurilor cap la cap, radiografiate initial, se face o noua radiografie sau o examinare
cu ullrasunete pentru a exista siguranta ca defectul a fost complet eliminat.
Racordarea suduriide remediere cu melalulde baza sicusatura initiala se face prin polizare.
Nu se admit mai mult de doua remedieri in acelas loc
Toate remedierile se inseamna cu vopsea pe piesa remediata si se lrec in "fisele de urmarire a
executiei".
Tehnologiile de indreptare a pieselor deformate prin sudare sau alte cauze, peste lolerantele
admise, se stabilesc de inginerul sudor sj se executa sub supravegherea si raspunderea acestuia.
ln general indreptarea se face la cald la temperaturi controlate in jur de 6000C si pdn presare
usoara. Se inlezice indreplarea la temperatu la cald - albaslru (2000 .... 3000C) sau prin ciocanire.
ln cazul indreplarii de piese si subansamble, locurile indreptate se marcheaza pe piese si se
noteaza in fisierele de urmarire a executiei.
Marcale.
Fiecare subansamblu sau elemente de constructie gata de a fi expediat la santier, se va marca
cu vopsea rezistenta la intemperii.
Subansamblele sau elementele constructiilor metalice vor avea notale:
- tipul elementului- conform denumiriidin proiecl;
- numarul de ordine de fabricatie (numerotat de la 1 la numarul iotal);
- pozitia piesei sau subansambluluiin ansamblul piesei (stanga, dreapta, cenlrala, marginala).
Pentru piesele mici care se livreaza detasat se va nola lipul elementului, numarulde pozitie al
piesei(in extrasul de laminale)si eventual plansa cu detalii.
Preasamblarea.
Fiecare parte de obiect va fi preasamblata in uzina, se va verifica colinearitatea barelor,
respectarea tolerantelor de asamblare, se va marca si apoi se va expedia dupa dezasamblare si
coletare.
La coletare se va line seama de gabaritele de transport AUTo.
. Certificat de calitate.
Pentru fiecare piesa sau subansamblu care paraseste uzina, se va elibera un certificat de
calitate care sa aleste ca subansamblu este calilativ si dimensional mrespunzator proieclului si
Caietuluide sarcini.
Nu se va primi nici un subansamblu fara sa fie insotil de certificatul de calitate respecliv.
. Depozitare si transport.
Depozitarea si transportul subansamblelor sau a pieselor detasale finite, se va face atat la
uzina cat si in drum spre santier, in asa fel incat acestea sa nu se deformeze, apa sa nu stagneze pe
piesele metalice iar partile neprotejate prin vopsire sa fie aparale de rugina.
. Protectia constructiiloJ metalice contra coroziunii.

Pregatirea suprafetelor penlru vopsire cuprinde:
I indeparlarea mizeriei prin periere cu pera de sarma, spalare cu apa. sterge RUN
SC CONSI Rt]C TII BIIIOR S,A

72
CONFECTII iTETALICE
carpe, bumbac, calli, uecarea cu aercald

- indepartarea grasimilor, uleiurilor prin degresare
- pregatirea sudurilor prin polizare, frezare, elc.
- indepartarea oxizilor si a tunderului prin procedee mecanice (polizare, sablare)
0 indepartarea micilor defecte de suprafata (porozitati, denivelari) prin acoperire cu
sudura si slefuire
Proteiarea supraletelor metalice se face imediat dupa pregatirea suprafetelor si nu trebuie sa
depaseasca 3 ore de la terminarea curatirii fiecarei porliuni de suprafata a elementului care se
proteieaza.
ln uzina se executa grunduirea elemenlelor metalice cu doua straturi de grund.
Nu se vopsesc si nu se protejeaza cu alle produse suprafetele si gaurile imbinarilor cu buloane,
suprafelele din vecinatatea imbinarilor de montare prin sudura.
Dupa terminarea montariise aplica ultimul strat exteriorde vopsea.
COI{STRUCTIA i4ETALICA. EXECUTIA PE SANTIER.
Asamblarea si montajul constructiilor metalice confectionate in uzina

Pentru lransportul, manipularea si depozitarea subansamblurilor si confectiilor, se vor respecta
indicatiile de la cap.2.
Furnizorul lucrarilor de montaj nu va receptiona mnstructiile metalice confectionate in uzina
decat numaidaca sunt insotite de un certificat de calitate.
Organele de conlrol tehnic ale furnizorului vor verifica prin sondaj calilatea pieselor metalice
confectionale in uzina si respectarea proieclului, prezentului Caiet de sarcini si reglementarile tehnice in
vigoare.
lnaintea asamblarii subansamblurile vor fi verificate.
ln afara depozitului, in imediata apropiere a loculuide montare se vor amenaja platfome pentru
lucradle de pregatire in vederea monlarii.
Proc€sul tehnologic de asamblare si sudare a lronsoanelor pe santier va fi stabilit de organele
tehnice ale furnizorului, in conformitate cu proiectulsi Caietulde sarcini.
Sudorii.
Sudorii care executa imbinarea tronsoanelor pe sanlier, sudurile de montaj, vor trebui
scolarizati si instruiti si apoi supusi unor probe praclice executate in pozitia in care vor suda pe santier
dupa care vor fi autorizati sa execute numai acele cordoane de sudura pentru care au doveditinsusirea
cunoslintelor teorelice si practice.
Autorizarea se va face pe baza lnstructilunilor ISCIR in vigoare de catre serviciul tehnic al
fumizorului si se va consemna in scris.
Fiecare sudor autorizat va avea un poanson cu un numar inregistrat la Ae, cu care va marca
fiecare cordon de sudura executat de el.
Nu se admite a se folosi la executia lucrarilor de sudare a sudorilor neautodzati sau care sa nu
foloseasca poansonul de marcaj.
20.3.3.. Sudura
La execulia mrdoanelor de sudura pe santier, se vor respecta conditiile din prezentul Caiet de
sarcini.
lmbinaricu suruburi
S.C. CONSTRUCTII BIHOR S,A

73
CONFECTII METALICE
lmbinarile cu suruburi lP se executa conform prevederilor din "lnstrucliunile tehnice C133-82,.

ln prezentul proiect suruburile lP lucreaza la inlindere in lija sau la presiune pe gaura. Gaurile sunt cu 2
mm mai marifata de diametrul surubului.
Pretensionarea suruburilor se va face prin slrangerea piulitelor la un moment egal cu 5oo/o din
momentul de strangere, pentru faza finala, momenl de slrangere indicat in C133-82.
Calitalea imbinarilor se controleaza prin masurarea momentelor de strangere cu cheia
dinamometrica,si prin sondaj (
cu metada unghiului de strangere D, confom prevederilor din
"lnstructiunitehnice " C 133-82.
Supratetele pieselor care urmeaza sa fie in contact dupa realizarea imbinarii cu suruburi
lP se protezeaja impoiriva coroziunii la fel ca intraga constructie metalica (nu sunt necesare
masuri speciale de finisare),
Execulia imbinarilor cu suruburi lP se face numai cu lucratori atestati. Alestarea se refera atat la
mnducatorul lucrarii cat sj la maistri, sefde echipa si muncitori calificati care executa astfelde imbinari.
I'rateriale.
0 Se vor folosi urmatoarele calitati de otel :
0 pentru table si profile iallele decat cete tubutare) - S 23SJR sau S 23S J0 (SR EN
10025+A1/94)
0 pentru tevi rectangulare - 5355 JOH sau 3355 J2H (SR EN 10210-1/90; SR EN 10219-1/02)
Tolerante,
Tolerantele la executia asamblarii elementelor de construclii la montaj sunl cele din STAS 767 /
0 - 88 siprezentul Caiet de sarcini.
. Controlul executiei.
Furnizorul va asigura prin organe competente, controlul tehnic neintrerupl al operaliunilor de
asamblare si monlaj si receptia asamblarii fiecarui subansamblu sau element, atet la sol cet si la
montaj.
Controlul operatiunilor de asamblare si montaj se vor face vizual si prin masuralori
dimensionale. Se vor verifica dimensiunile, forma si calitalea cordoanelor de sudura de la imbinarea
fiecarui element, respeclarea toleranlelor la asamblare si a celor de monlaj .
Lucrarile de montaj si de sudare pe sanlier vor fi urmarite si receptionate, pe faze de executie,
de un delegat permanent alclientului.
Caietul de evidenta a monlajului constructiilormetalice.

Furnizorul lucrarilor este obligat sa inlocmeasca si sa lina la zi, .Caietul de evidenta a
constructiilor melalice". Este preferabil ca acest caiet sa lle intocmit de o singura persoana .
Acest caiet este o piesa indispensabila pentru operatiunea de receptie partiala sau totala a
lucrarii.
Se atrage atentia ca proiectantul nu va semna nici un act de receptie daca acesl caiet nu este
mmpletat cu toate datele necesare, pentru toale ac€le partj de lucrare care se receplioneaza.
Dupa receplie acest caiet va fi predat Clienlului care il pastra ,,ba(ea
va anexat la Constructiei,,.
Recoptia lucrarilor de constructii.
La receptia lucrarilor de mnstructii se vor vedfica: corectitudinea executarii imbiflarilor sudate.
precum si corectitudinea asamblarii tronsoanelor metalice pe santier.
Se va verfica corect tudinea execular i protectiei anticorozlve a con
Recepta conslruct ior se va face in conform tale cu C 56 - 85.
sao3loe,
e) ,2
4
4^
\$tre -)
S,C CONSTRUCTII I]IHOR S,A
74
CONFECTII IVlETALICE
Dispozitii finale.
ln timpul executiei lucrarii se vor retine toale documentele necesare intocmirii cartii constructiei,
respectivr proiectul care a stat la baza executiei, dispozitiile de santier emise pe parcursul executarii
lucrarii, procesele verbale de receptie calilaliva si de lucrari ascunse inlocmile pe parcursul executiei,
precum si certificatele de calitale ale malerialelor folosite, buletine de incercari, etc.
Eventualele remedieri necesare, se vor execula numai cu avizul sau sprijinul proiectantului.
lntretinerea constructiei.
ln timpul exploatarii, beneficiarul va urmari ca elementele constructiilor sa nu fie incarcate peste
limilele admise in proiect.
Depunerile de industrial vor fi inlaturate la intervale regulate astfel incat acestea sa nu
depaseasca limitele admise. lnlalurarea depunerilor de praf se va face pe baza unui program intocmit in
acest sens de beneflciar.
Periodic se va face o verificare tehnica a starii construcliei. Dupa evenimente cu caracler
exceptional (culremure, incendii, explozii, avarii datorale procesuluj de exploatare, etc.) se va face in
mod obligaloriu verificarea slariitehnice a mnslructiei.
Prescriptii generale de executie pentru subansamble sudate din otel carbon, slab aliate
1. Construcliile sau elementele de constructii aferente utilajelor si instalatiilor se executa cu
respectarea prescriptijlor prevazute in STAS 767/0-1988 - Construcliidin otel - Conditiitehnice generale
de calitate .
2. La prelucrarile prin taiere, a elemenlelor componente ce se sudeaza, se va respecta: (in lipsa
prevederilor din documentatie) clasa ll A conform SR EN lS0 9013 : 2OO3 Taiere termica. Clasificarea
-
taierilor termice. Specificatij geometrice ale produselor si tolerante reieritor la calilati.
3, Forma si dimensiunile roslurilor de sudura executate cu procedee de sudare manuala se vor
incadra in prevederile SR EN 29692 : '1994 - Sudarea cu arc electric cu electrod invelit, sudarea cu arc
electric in mediu de gaz protector si sudarea cu gaze pdn topire. pregatirea pieselor de imbinat din olel.
4. Abaterile limita la dimensiunile fara toleranta ale imbinarilor sudate se vor incadra in
prevederile SR_EN ISO 13920 1998 - Sudare. Tolerante generale pentru constructii sudate.
:
Dimensiuni pentru lungimjsi unghiud. Fonne si pozitii.
5. La executia imbinarilor sudate se vor respecta prevederile SR EN 2gg - 3 + Aj | 1999 -
Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. pa(ea 3 : Vedllcarea
proceduriide sudare cu arc electric a olelurilor.
- Tipurile de imbinari sudale prevazute in documenlatie sunt obligatorii pentru executant.
- Materialul de aport va fi in confomilate cu cerintele lehnologice slabilite de cake executant si
compalibil cu materialul de baza al subansamblelor.
- Stabilirea tehnologiei de sudare, alegerea electrozilor, proiectarea SDv-urilor pentru
respectarea conditiilor din proiect si din actele normative speciflcate mai sus sunt sarcina executantului.
6. Calilatea imbinarilor sudate va corespunde prevederilor din SR EN 2Sg17 : 1993 _ imbinari
sudate cr.r arc electric din otel . Ghid pentru nivelurile de acceplare a defectelor
. ln lipsa unor precizari speciale prevazute in documentalie se va alege nivelul de acceptare,c, _

inlermediar pentru defecte.
7. Examinarea defectelor se va realiza prin metode nedislructive confom recomandarilor
SR_EN 12062:2001 - Examinari nedistructive ale imbinarilor sudate. Reguli generale pentru materiale
melalice .
in I psa specif cati lor d n documenlaUe, imbinar le sudate vor fi examinate nedi
,f-'"\
in funclie
de posibililatile lehnologice ale executantului, prin una din melodele recomandale
-Controlulcu RX pentru 10 % din imbinaI conform:
; oifp-e.
:1:.S,
-9
S,C. CONSTRUCTII BIHOR S,A

75
- SR EN 444 | 1996 - Examinari nedistructive. pdncipii generale pentru examinarea radiografica

cu radiatiiX sigama a malerialelor metalice;
.baza indicatiilor
- Controlulcu lichide penetrante penlru imbinarile critice (depistate pe cale optica - vizuala), in
cu prinse in:
- SR EN 571 - 1 : 1999 - Examinari nedistruclive. Examinari cu lichide penetrante. partea 1 |
Princlpii generale;
- SR EN 970 : 1999 - Examinari nedistruclive ale imbinarilor sudate prin lopire.
Examinare vizuala.
Protectia impotriva coroziunii.

La executia 9i montajul confectiei metaljce, vor fi respectate prevederile din Gp 035-98,
" Ghid de proiectare, executie $i exploatare prjvind proleclia impotriva coroziunii a construcliilor
..
din otel '.
clasa de agresivitate a mediului conform Gp i 11-04 -protectia mntra coroziunii a constructiiror
supraterane din otel. Clasillcarea mediilor agresive- , este de C3
- cu agresivitate medie.
Durata de viata a acoperirii lrebuie sa fie egala cu durata Je viata normata a constructiei.
criteriile si nivelurile de performanta ale sistemelor de protectie anticoroziva vor fl in conformitate cu
paragraful 2.2 din GP 035-98; SR tSO 2409:j994 Vopsele si lacuri,tncercarea
- la caroiaj, STAS 2BS1-
-
73 Lacuri si vopsele. Determinarea rezislentei peliculei la lovire, SR ISO 151g:.1994/499:2003 _
Vopsele si lacuri. lncercarea la zgariere, SR HD 323.2.3 52:2003
lncercari-incercarea Ca:Caldura umeda, continua.
-
lncercari de mediu. partea 2:
Criteriile de performanta carc vor fi realizale de prolectie anticoroziva sunl

. Aderenta la suport cu grila - foarte buna.
:
. Rezistenta la toxic - buna,

. Rezislenta la sgariere cu ac de otel - foa(e buna.
. Flexibilitate pe dorn conic sau cilind c - buna.
. RezistenF la c5lduri 9i umiditate - bund.
. Rezistenla la agenti chimici - foarte bun,.
Sistemul de protectie prin vopsire cu uscarea peliculelor la aer se va realiza cu matenale
de
baza ale sistemuluide amperire din rdginiepoxidice.
croslmea totard minimd a sistemurui de acoperire va fi de 250 microni. se pot forosi
si arte
mateiale de baze ab sislemului de acoperire () dacd in f9a lehnic, gi agremenlul tehnic
se indica ce
sunt indeplinite criteriile de performanld.
Aplicarea slratudlor de acoperire prjn vopsire se va face inainle de montarea elementelor de
constructii. se poale accepta ca ultimul strat se se aplice dupe montare. se pot aplica inainte
de montaj
numai straturile de grund $i cer pulin un strat de vopsea din componenla sislemurui
de acoperire pe
intreaga suprafald, iar pe zonele care se suprapun se va aprica numeruriotar de
straluri are sistemului
de acoperire prin vopsire.
Suprafetele tuturor elementelor metalice se vor sabla la gradul 2 conform STAS j0166/1_77.
-g501-1:2002,
Pre_gitirea suprafetei rearizandu-se in conformitare cu sR EN rso sR EN rso 8s04:2002
, SR EN ISO 8504-2:2002 SiSR EN lS0 8504-3:2002.
aplicarea sistemeror de acoperire prin vopsire trebuie sa se creeze urmatoarere conditii
..Pentru
de mediu ambiant l
. lips€ de praf;
. mncenlratie cat mai redusa a gazelor agresive;
. temperatura aerului si a piesei de protejat intre S 4OOC daci
9i
cefe producitorulde matedale de proteclie;
d.'^2
."
1,2-)
v
rPf:-,u. -42
. &lGr
76
CONFECTII METALICE
. umiditatea relatva a aeruluisub 70 o/0,

conform STAS 10702/1-g3, daci nu se specificd altfelde
cdlre producdtorul de materiale.
Primul strat al sislemului de acoperire prin vopsire se va aplica dupe cel mull 3 ore de la
_
pregatirea suprafelelor elementelor din otel.
Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin vopsire se vor aplca numa pe suprafele
curate, lipsite de apd, praf sau de impuritdli.
Fiecare strat ar acoperirii trebuie se fie continuu, lipsit de incretitun, bilici sau exforieri, fisuri,
.
neregularitdti.
culoarea fiecdrui strat lrebuie se fie uniforme pe loati suprafala elementurui
9i nuanla curorii
trebuie sa difere de la strat la strat pentru a permite verjlicarea numlrului de straturi aplicat.
Numerul de slraluri al sislemului de acoperire, aplical pe suprafata pieselor din otel lrebuie se
realizeze,grosimea lotale minima prevezute in proiect, inclusiv la colturi muchii.
Si
minim-d de €derenta admisa la sistemele de proteclie prin vopsire este 2 penlru
. .Cifra clasele de
agresivitate 1m9i2m$i 'l pentru clasele de agresivitate 3 m gi4 m. Aderenta se va determina
conform
SR ISO 2409:1994 - Vopsele si lacuri. lncercaria la caroial.
Controlul calitatii lucrarilor.

.obligatiile si raspunderile unitarilor beneficiare de invesfiii, de proiectare si de consrructii-
montaj, in asigurarea calitatii constructiiror, sunt regrementate prin Legea nr10/1995.
ln activitarea de
control tehnic al caritatii se va respecta sistemur de evidenta sta6irit pririregrementarire
in vigoare.
- STRANGEREA $URUBURULOR
Strangerea suruburilor lp se va face intr.o singuri fazi, la o valoare a momentului egald
cu
5070 dh valoarea de strangere pentru faza finari previzut in "rnstrucliunire tehnice privind
.momenturui
rmbrnarea erementelor de construclii metalice cu gurubud de inaltd rezistente pretensionate,,
- c133/g2.
va [ansmftem ata$al un tabel cu aceste valori care sunt in functie de diametrul gurubului gi grupa
acestora.
50% din
Diametrul fulomentu fnalde momentulfinal
Nr cr1 Grupa
nominal strangere (daNnr) de strangere
(daNm)
1 M12 10.9 25+50 12.5+25
2 t/16 109 50+80 25+40
3 tv20 10.9 B0+110 40+55
4 M24 10.9 140+190
5 t,t27 109 185 92.5
6 M12 B8 10=25 5+12.5
7 M16 B,B 25+4A 12.5+20
8 t,fia B,B 50+75 25+37.5
I M24 8B B5-125 42.5 +62.5
10 M2t 8,8
imbinarea etementetor de consrructii meratice cu guruburi

!:Igill.:l*!!1,1"
,"tensionare, - cr33/82, ,erfica,e. ,om"ntutui dL .i:rd; ;;;;;;;
thnic€.privind
1:::,li l".i!:i!i
un Surub din fecare zona caracteristce a imbin6rii
;i;
f'*>,
\.i "î:&, il)
77
CONFECTII METALICE
in cazul in care valorle momentelor de slrangere efectv realzate a contro u pretension,ri

suruburior se abatde la valorie normate sevaverficaincontinuareun!nnumardubludesUruburide
lnall6 rezstenla alese in acelag mod ca a pnma verfcare.
Dup, efectuarea strangerii gurburilor de inalti rezistenld pretensionate nu se va face
chituirea imbinerii, deoarece suprafetele care vin in contact sunt protejate impotriva coroziunii
prin grunduire tivopsire la fel ca intreaga confectie metalici .
Pentru suruburile de inalta rezistenta STAS-urile in vigoare sunt i
Suruburi lP. [,1...,.1 : STAS 6796/'1. 80 - 9r.10,9 sau 9r,8,8
Piulite lP - l!1... : STAS 6796/2.80-9 r.1 0; gr.8
Saibe lP - STAS 8796/3/89
PENTRU SURUBURILE PRECISE stas.urile in vigoare sunt :
Suruburi precise M....STAS /4272-89- 9r.6.6

Piulite precise M... STAS 4071-89-9r.6
Saibe - STAS 224111-89
Toate lucrarile se vor efectua cu respectarea cerintelor din Caietul de sarcini, proiect
tehnic si legislatia in vigoare. ln cazul in care exista elemente sau proceduri de lucru descrise
mai sus care sunt inferioare sau nu corespund cu cerintele atunci se vor neglila, astfel cerintele
din Documentatia de atribuire primeaza,
S C CoNSTRUCTII I]IHOR S
78
TUCRARI DE ARHITECTURA
l. Zidarii
Toate materialele, semifabricatelg $i prefabdcatele care se folosesc la ex€cutarea

ziddriilor qi perelilor se vor pune in operd numai dupi ce conducitorul tehnic al lucrdrii a
vsrificat ca ele corespund cu prevederile prciectului li prescripliilor tehnice. Verifictrrile se
fac pe t,aza documeltelor care atestd calitatea materialelor $i le insolesc la livrare, prin
examin&re vizuala Si mdsurAtori.
Executarea zidtuiilor $i perelilor nu va putea incepe dec6t numai dupd ce s-a verilicat
supoltul peste care se executd ziddria fi se constatd ca corspunde prevededlor proiectului li
presaripliilor tehnice.
Sculele folosite de zidari pentru executarea perelilor sunt: ciocanul, lopata-cancioc,
mistria, ciocanul de zidar, l}mtul pentru mortar.
LEtrumentele de mdsurat, verificat gi controlat orizontalitatea $i verticalitatea
perelilor, folosite de zidari sunt : firul cLr plumb, niveld (boloboc), dreptar, furtun de nivel,
collare.
Pentru executarea corecta si de calitate a zidariei de caramida trebuie sa se inceapa
udarea caramizilor.
Zidaia va fi alcatuita din caramizi intregi, iar pentru realizarea teserii legaturilor,
ramificatiilor si colturilor se pot folosi si ftactiuni de caramida de l/2 sau mai mari.
Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea cammizilor in doua nivele
succesive pe inaltime atit in cimp cit si la intelsectii, ramificatii si colturi sa se faca pe minim
l/4 caranida in lungul zidului si de l/2 caramida pe grosimea acestuia. Teserea se va face
obligatoriu la fiecare rand.
Grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar a rosturilor verticale va fi de l0
Iltm.
Rosturile orizontale si verticale se vor umple cu mortar, dar lasindu-se neumplute pe o
adancime de 1-1,5 cm de la fata exterioara a zidului. Pentu rcalizarea orizontalitatii
randurilor de caramida se vor folosi rigle de lemn gradate la intervale egale cu inaltimea
rindurilor de zidarie fixate la coltu le zidariei. Verificarca se va face cu o sfoara de tasat bine
intinsa intre rigle.
P€ntru taierea caramizilor folosite la realizarea legaturilor la colturi,intersectii,
ramificatii se va folosi ciocanul de zidarie bine ascutit sau o unealta electricd cu disc abmziv.
Verificarea calitdlii execuliei ziddriilor se va face in modul urmdtor :
- se verificd dace iosturile vedicale sunt lesute la fiecare rand, astfel ca suprapunerea
ctrrimizilor din doui rinduri succesive pe ineume este ficut pe minimum l/4 caramida in
lungul zidului $i l/2 certunidd pe grosime, la blocurile ceramice se verificd dacd rostlrile
verticale sunt lesute la fiecare rand cu suprapunerea pe 1/2 bloc;
- se verificd grosimile rosturilor odzontale $i verticale ale zidAriei prin mesurarea a 5
rosturi la fiecare zid; media adtmetic6 a misudtorilor fAcute cu precizie de I n]m trebuie si
se inscrie in limitele abaterilor admisibile .
- yizual se va verifica in toate zidurile dace rosturile verticale Si orizontale sunt
umplute complet cu mortar cu exceplia adancimii de 1...1,5 cm de la fefele vEzute ale
zidiriei; nu se admit rosturi leumplute;
- orizontalitatea randurilor de zidirie se va verifica cu furtunul de nivel gi dreptarul la
toare zidr+ile
- lmodul de realizare a legaturilor ziddriilor se va verifica la toate col$rile,
ramificsdile ii intersecf iile;
6u"*',.
ALE SISTEMULUI DE MANAGEIliIENT CALITATE, MEDIU,
79
LUCRARI DE ARHITECTURA
- gosimea zidAriilor se va verifica la fiecare zid in parte. Verificarea grosimii ziddriei

se va facc prin mdsurarea cu precizie de 1 mm a distanlei pe orizontal6 dintre doue dreptare
aplicate pe ambele fele ale zidului. Misurarea grosimii se face la trei inAumi sau puncte
difedte ale zidului, iar media aritmetic[ a rezultatelor se compara cu grcsimea previzuta in
proiect.
- verticalitatea suprafelelor gi muchiilor sc verifice cu firul de plumb gi dreptarulcu
lungimea de 2,5 m. Verificarea se face in cate trei puncte pe inellime la fiecare zid;
- planeitate suprafelelor gi rectilinitatea muchiilor se verifici prin aplicarea pe
supmfala zidului a unui dreptar de 2,5 m Si prin misurarea , cu precizia de I nrn , a distantei
dintre rigld qi suprafala sau muchia respectivA.Verificarea se face la toate zidurile.
2. Nlortrre pcntl u zidirii

TIPURI PITlNCIPAI-F CO\4POZITIF
(lr l ml)
Ciment Nisip Apa Aracet
ke m3 kc m3 kg
Mortare pentru zidarii caramizi pline sau
din blocu'i de beton cu agrcgate usoare (var F/25-117
pasta sau var hidmtat) : M/31-1 12 0.100 1660 0.110
- M-102 (var-ciment)
-M-252(ciment-var) F/25-165 0,10t) 1660 0,305
M/31-157
-M 50 Z (ciment-r'ar) F/25- 165 0,090 1600 0,105
r,r30- 157
- M-I00 Z (ciment-var) M1l0-275 0,060 1600 0,310
- M-100 Z (ciment) M/30-323 1600 0,310
a) Cimenturi
Prevederile "Codului de practica pentu executarea lucrarilor din beton. beton amat si
beton precomprimat", indicativ "NE 012-t-2010 stabilesc domeniul si conditiile de utilizare
ale cimenturilor destinate executarii luqarilor de betoane si mortare.
Pentu stabilirea tipului de ciment se va tine seama de urmatoarele criterii:
- cooditiile de serviciu si expunere
- conditiile de executie si tehnologia adoptata
- clasa betonului.
Conditiile de serviciu luate in considerarc se refera la urmatoarele cazuri:
a) elerne[te de constructii care au conditii normale de serviciu
b) elemente de constructii care sunt expuse la inghet in stare satumta cu apa
c) elemente de constuctii expuse apelor natuale in functie de gmdul de agresivitate.
Conditiile de executie luate in considerarc se refera la lucrari executate in conditii
normale, lucrari executate pe timp liiguos, lucrari masive.
Liware si transport
Cimentul se livreua ambalat in saci de hartie sau in wac transportat in vehicule
rutierc, vagoane de cale ferata, insotit de documentele de certificare a calitatii.

80
In cazul cimentului wac transportul se face numai in vehicule rutiere cu recipient

speciale. Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati in timpul dspozitarii si
transportului.
Conform standardului SREN 196-7 pentru verificarea conformitatii unei livrari sau a
unui lot cu prevederile standardelor, prelevarea probelor de ciment trebuie sa aiba loc in
prezenta producatorului si a utilizatorului inailltea sau in timpul livrarii.
Depozitarea
Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa in
silozuri destinate tipului respectiv de ciment (cazul cimentului wac) sau incaperi special
amenajate inchise (cazul cimelhrlui ambalat io saci).
Sacii vor fi asezati in stive pe scanduri dispuse cu interspatii peltru a se asigura
circulatia aerului la partea inferioara si la o distanta de 50 cm de peretii extedori. Stivele vor
atea c€l mult 10 randuri de saci suprapusi.
Nu se va depasi termenul de gamntie prescris de producator.
b) Agregate
La executarea elementelor si constructiilor din beton si beton amat se folosesc
agrcgate cu densitate normala provenite din sfaramarea naturala si concasarea rocilor.
Agregatele vor satisface cerintele prevazute in reglementarile STAS 1667-76, STAS
662-89 si SR 667-98.
Producerea si liwarea agregatelor
Statiile de producere a agregatelor (balastiere) vor functiona numai pe baza de atestat
eliberat de o comisie intema in prczenta utui reprezenta[t desemnat de ISC.
Transportul si depozitarea
Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau
depozitadi.
Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platfoma betonate avand pante si rigole de
evacuare a apelor. In cazul mai multor sorturi de agregate se vor crea compartimente pentru
evitarea amestgcarii.
Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platfome balastate.
Controlul calitatii agegatelor se realizeaza conform NE 012-l-2OOj, iar metodele de
verificare sunt reglementate in STAS 4606/80.
Este interzis a se folosi pentru prepararea betoanelor, agregate obtinute din MARE.
Este iflterzis a se folosi ca sorturi pentru prepararea betonului, agrcgate din calcar.
c) Apa
Apa de amestecare utilizata la prepamrea betoanelor poate sa provina din reteaua
publica sau din alta sursa daca indeplineste conditiile tehnice prevazute in STAS 790184.
d"]*"\
'*kgs-i'
81
3, Compartimentari si tayane false din gips - carton
Prin folosirca perelilor din gips-carton pot fi oblinute, in comparalie cu sistemele

convenlionale de rcalizare a peretilor de compartimentare avantaje relevante din punct de
vedgrc a costurilor.
Spaliul liber din grosimea perelilor este loc ideal pentru montarea ralioflald a
instalafiilor, iar suprafala instantaneu uscata a peretelui poate fi fire intarzier€ vopsitd,
tapetati sau lambrisati. Perelii din gips-carton fac fald cu succes gi din punct de vedere al
izolaliei fonice $i al rezistenlei la foc oricdrei comparafii, iar geutatea peretelui este de numai
25-50 kg/m'. in funclie de alcaruirea lur.
Sistemul de construclie cel mai folosit este cel cu montanli $i stucturd metalicd.
Calitatile fizice $i statice-rezultd din conlucrarea structurii, a panourilor $i a straturilor
izolante din interiorul peretelui. in acest fel rezultd elemente de construclii cu mare capacitate
de adaptare la diferite conditii constructive. La o modificare funclionala a c16dirii, p;eIii se
pot dqnonta fbre mari eforturi.
Panourile pentru pereli au o grosime de 12,5. Fixarea panourilor se face cu guuburi
autofiletante 25 mm. Rosturil€ iltre panouri in dreptul pieselor de fixare se preluqeazd cu
$paclul de mai multe ori.
Structura metalicd este fomatd din :
profile UW - profile de leg5turd cu pardoseala, tavanul
profileCW profilemontanli
Acaste profile se fixeaze cu dibluri cu $tift rotativ, respectiv cu dibluri metalice.
Izolatia in spaliul liber din interiorul peretelui este din fibre minerale ir role sau pleci.
Mai intii se deseneaz6 traseul peretelui pe pardoseali cu sfoard sau dreptarul. Atenlie
la eventualele golui de ugi. Apoi se traseazd urma peretelui pe perelii adiacenli gi pe plangeu,
cu nivela $i dreptarul.
Profilele de mcordare UW se prevdd pe o singure fa[d cu benzi de etan$are penhu
racordud !i se fixeazd de pardoseali cu elemente de prindere unive$ale, la distanle de 4O-g0
cln unele de altele. Pe perelii adiacenli se realizeaztr racordul prin Eofile CW. Din motive de
izolare fonic6, profilele de racordare trebuie presate cat mai strans de elementele de
construclie respective.
Profilele montanli
Profilele montanli Cw trebuie inhoduse cel putin 2,0 cm in profilele de racordare cu
plangeul. Profilul montant se intrcduce mai intai irr profilul de racordare de jos, iar apoi in cel
de sus. Apoi profilele montanti se dispun la un interax de 40-60 cm. Ele trebuie sd fie
orientate cu latura deschisd inspre direclia de montaj, in aga fel incat fixarea panourilor sI
inceapi de la muchia stabilA.
Panotarea primei fete a peretelui

Panotarea primei fele a peretelui incepe cu o ldlime inteagd de panou (120 cm). in
acest scop, panourile se fixeaza de profilele montan{i cu o gurubelnilE electrica, folosind
turuburi rapide dispuse la distante de 25 cm. in caarl unei panotdri duble, distanla dinhe
Suruburile pimului rdnd de panotaj este de 75 cm. Din cauza necesitd{ii de altemarc a
roshrrilor, al doilea rand se monteazl incepand cu o jumdtate de lelime de panou (60 cm).
Izolarca spaliului liber

f'*8,
| tr#,/?,
82
DupA panotarea primei fele a peretelui Si montarca instalauilor sanitare $i electdce

necesare in spafiul libe. din interiorul viitorului perete se fixeaza izolatia din vata minerala
bazaltica. Spaliul liber din interior trebuie izolat in totalitate, iar materialul izolant trebuie
impiedicat sd alunece.
Panotarea celei de-a doua feie a peretelui

Prin panotarea celei de-a doua fele, perctele de montaj gipscarton capAtA stabilitatea sa
finalA. Se incepe cu o jumAtate de lilime de panou (60 cm), in aqa fel inc6t rosturile celor
doud Gte ale peretelui sa fie decalate cu lAlimea unui camp dintrc montanli.
Peretele de moltaj gipscarton este acum pregdtit pentru tatarea rosturilor, racorddrilor
Si a capetelor de $uruburi.
Realizarea tocurilor de ugi

Tocurile d€ uti pot fi intoduse fire probleme in percfii de montaj gipscarton. profilele
pentru montanlii u$ii se fixe^za de profilele de racordare cu pardoseala prin nituri cu cap
ascuns. Profilele de racordare cu pardoseala trebuie prinse de pardoseald, in stanga gi in
dreapta golului u$ii, cu cate doui dibluri. Drept buiandrug al u$ii, se monteazA in partea
superioad a golului in plofil UW. AlAhrarea panourilor din care se realizeMA peretele trebuie
sd se producd intotdêauna deasupra buiandrugului, qi in nici un caz in dreptul profilelor
verticale ale tocului. ln acest scop. in profilul-buiandrug se ageazA doua prcflle-montanli, care
rezolvd^trloblema rosturilor decalate ale celor doue feF de perete.
In cazul unor in5llimi de perete mai mad de 280 cm, a unor ldtimi de uqi mai mari de
90 crn sau a unei greutef a foii de u$d mai rnare de 25 kg, trebuie folosite - la montarea unor
tocud de olel din una sau mai multe piese - profile de rigidizare UA, care vor inlocui profilele
de psrete normale UWCW
Assmenea profile - care au grosime de tabli de 2 mm $i care pot fi fixate la rclu de
planpul inferior 9i de cel superior pdn dibluri amplasate in zone speciale de colt - se fabricd
penhu diferite grosimi ale peretelui. Pentru realizarea unei legeturi putemice cu pardoseala, in
zona golului de ugd, profilele UW se decupeaze. Profilele de rigidizare UA sunt prevdzute cu
unul sau doud randuri de goluri alungite. Acestea, imprcunA cu golurile prevdzut; in collurile
de racordare, permit compensarea unor mici diferenge ale in6l{imii incdperii sau provenite din
incovoierea (limitati) a plangeului superior. Fixarea panourilor de profilele UA se face cu
Suruburi rapide. Acolo unde acest lucru nu este posibil din cauza l5timii golului de uqd, se
monteazA langA profilul UA un profil CW suplimentar, de care apoi se in$urubeaz a - p€ toatd
indllimea - panourile.
Pentru montarea unor tocuri de lemn sunt valabile toate condifile previzute pentru
profilele de perete CW. Prcfilele-montanli CW pentru uqi vor fi montate cu partea deschise
spre toc fi se fie prcvdzute cu montant de lemr. in acest fel. tocul poate fi montat in modul
obi;nuit in care se face aceastd opsrafie.
In cazul finisirii perelilor din gips-carton cu pleci ceramice, distanla intre montanli va
_
fi redusi de la 60 cm la 40 cm.
Obiectele sadtare se prind de elementele portante prefabricate sudate complet. Ace$ti
montaflIi zincali se monteazd in golul perctelui $i €i preiau, impreufle cu profiiele CW gi
panotajul, eforturile la care este supus peretele. Dupi realizarea structurii de sustinere
;i
panotarca unei fete (cea pe carc urmeazd se se gdseasca obiectele sanitare). instalatorul va
realiza fixarca instalaliilor. Fixarea acestora de supo4ii prevezu! pe montantii
prin colpri li blaferi. Pentu izolarea fonicA, instalaFile se separd de perete
cauciuc sau plasi.
ffi"g4
S.C. CONSTRUCTII BIHOR S,A.
83
Tevile de ape rece vor fi izolate complet, pentru a se evita fornarea de condens.
Panotarea in bii vor face cu panouri gipscarton impregute.
se
Panourile impregnate se deosebesc de celelalte tipuri de panouri pdn culoarea verde a
fe1elor, culoare carc insi nu reprczintd un indiciu al calitElii. in cazul unor panotdri duble,
ambele f€le se vor rcaliza din panouri impregnate.
Intre pardoseale gi panourile cu dublu strat se lasd un rost de circa l0 mm. La
racordarea finisajului de pe panourile poretelui cu cel al pardoselii trebuie acordate atenlie
deosebiti zonelor de col1.
Strepungerile pentru instalalii, de exemplu pentru levile de api, vor Ii decupate cu
circa l0 mm mai mari decat diarnetrul 1evii. Marginile golului produs plin t?iiere trebuie mai
intai acoperite cu un grund, pentru o mai bunA aderenla a chitului. Strdpungerile, precum gi
toate racordurile $i colfurile, vor fi chituite cu chit permanent elastic ai fungicid.
Tavare din gips-carton

Acest capitol cuprinde specificatii penku lucrarile speciale de tavane false conform tabloului
de finisaje si contin:
' Tavane false din gipscarton (normal sau rezistent la umezeala) pe schelet
metalic, inclusiv ancorarile
' Coborari ale tavanelor false din gipscarton normal sau rezistent la umezeala
inclusiv scheletul metalic si ancorarile
. Tavane false din gipscarton rezistent la foc la centrale termice la vile
. Tavane casetate
' Tavane din lamele perforate de aluminiu (la dotari)
1.0. Standarde de referinta
- Agremente tehnice pentru materiale si solutii de montaj (tehnologie Knauo
- STAS 92067-80 tije filetate, agrafe, suruburi, piulite etc. zincate sau cadmiate
respectiv accesorii agrementate corespunzatoarc
- C 58-86 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si
textile utilizate in constructii
- A 118-83 Norme tehnice de proiectare si realizarc de constructii privind protectia la
actiunea focului
2.0. Mat€riale folosite
Se vor folosi numai matedale si metode de montaj agrementate tehnic. conform
reglemeltarilor in vigoare.
Rezistenta la foc confom ceriltelor din Caietul de sarcini.
Se vor folosi tipurile de tavane indicate in detaliile de executie, respectind modul de
prindere si cotele respective. Modelele se vor prezenta proiectantului spre aprobare.
Exgcuta[ltul va respecta deselele din proiect si raspunde penfu coordonarea executiei.
Structura metalica realizata din profile de aluminiu sau cupru (UW 30x30) cu
suprafata activa peste 65oZ
Bolturi conexpand
Placi autoportante din gipscadon de 12,5 mrn g.osime normale, rezistente la wnezeala
sau foc, dupa caz
Ipsos de finisare
Elemente de prindere (suruburi autofileta[te sau perforante, dibluri, cleme
3.0. Lucrari pregatitoare
Luinte de executia izolatiilor se vor termina si verifica toate
sanitare, de incalzirc si electrice, inclusiv strapungerile prin invelitoare. o)
o
S,C- CONSTRUCTII BIHOR S,A,
84
LUCRARIDE ARHITECTURA
fi
Vor montate definitiv timplariile (usi, fereste inclusiv geamuri, tabachere),
asigurindu-se o temperatua coNtanta lipsita de caldura sau umezeala excesiva.
Vor fi executate orice lucmri a carcr executie ulterioara ar putga degada lucrarile de
izolatie si plafoanele false.
4.0 Executarea luqarilor
Executantul va cere aprobarea prealabila a sefului de proiect - inginer de rezistenta
inainte de executarea ancorarilor pentru suspendare, pentru a evita riscul deteriorarii structurii
de rczistenta.
Eventualele modificari de materiale sau solutii fata de detaliile din proiect se vor face
numai dupa consultarea proiectantului.
Oriunde se coNidera necesar sau la indicatiile proiectantului, se va construi schelet
(cadrc, grinzi) dirl profile de otel sau lerrn.
Elementele scheletului vor fi montate perfect pentu a asigura supmfetele la cotele din
proiect.
Se va acorda o atentie deosebita la constructia scheletului plafonului fals astfel iflcat
pozitiile profilelor si grinzilor metalice de sustinerc sa nu impiedice montarea corpurilor de
iluminat inglobate si a gurilor de aerisire ale sistemului de climatizare, in conformitate cu
detaliile din proiect daca sunt.
Acolo unde este cazul si in conformitate cu proiectul, se vor realiza trape de vizitare.
4. 1 . Tavane din gipscarton
Montarea placilor de gipscarton de 12,5 mm grosime, se va face pe schelet din profile
speciale din tabla galvanizata de dimensiuni minime de 50 x 40 mm, care se va ancora
adecvat, conform tehnologiei fumizorului (Knauf).
La toate colfurile, canturile si capetele se vor monta coltare metalicc care se vor
chitui. Rostudle vor fi acoperite cu banda izolatoare si chit.
4.2. Tavane casetate
Tavanele casetate se executa din placi de gips pline sau perforate cu gauri patmte, cu
profil special de imbinare pe cant, de dimensiuni 60x60 cm, cu schelet si profil perimetral cu
suprafata lucioasa. Se monteaza profilele principale, la distanta de 60 crn si profilele
pedmetale coltare, cu ajutorul pieselor speciale ale firmei care se vor agata cu suruburi
speciale, UPAT sau HILTI.
Daca se considera necesar se realizeaza schelet metalic secundar, pentru mai buna
rezistenta a sistemului de agatare a plafonului fals.
4.3. Tavane din lamele de alumidu satinat
Tavanele din lame de aluminiu satinat se sprijina pe piesa speciala de capat montata cu
dibluri conexpand pe conturul incaperii la cota prcvazuta in proiect. Daca se considera
nec€sar se monteaza ancoraje suplimentare fixate in tavan si elemente ,.T,, din aluminiu carc
fixeaza lamele in puncte izolate. Se monteaza folie de plastic in spatele lamelelor.
5.0. Verificarea si receptia lucrarilor

Toate materialele care inta in opera vor fi agrementate tehnic si vor avea certificate de
calitate core saconfirme ca sunt corespunzatoare normelor si prevederilor din proiect.
Se verifica
- planeitatea, linearitatea rosturilor, uniformitatea nuantei si a texturii la executia
finala.
- placile din care se realizeaza sa fie intregi sau taiate cu scule adecvate
- deNitatea aparenta a materialelor de baza si auxiliare, placilor sa
corespuoda prevede.ilor dill proiect
," soofl$, ?)
S,C. CONSTRUCTII BIHOR S,A. ,' '4;r+/
Qo^',
85
- deschiderea rosturilor sa fie minimum 2 mm

- barierele aontra vaporilor sa fie continue (daca este cazul se intocmcso prooese
verbale de lucrari ascunse).
4. Panouri metalice termoizolante (sandwich)
Panourile termoizolante pentru acoperis si pereti sunt fumizate ca prefabricate gata pentu
a fi montate. Elementele de acoperis se imbina unul cu altul. Ele au pe toata lungimea lor o
mnforsare impotriva infiltrarii de apa.
Este rccomandabil ca fixarea de stuctura de rezistenta sa se faca prin elemente
mecanice de shangere, dar niciodata pe elernentul cutat de margine.
Greutatea mica a panourilor face ca ridicarea si montarea lor sa se faca cu ajutorul
mijloacelor mecanice sau electrice de ridicare.
Fiind autoportante, montarca panourilor nu necesita construirea de poduri sau pasarele
ajutatoate.
Pentu pozilionarea panourilor de acoperis sunt necesari cel putin doi operatori, in
functie de lungimea panoului.
Dupa pozitionarea perfecta, se vor executa gaurile pentru suruburile de fixare. Gaurile
vor avea un diametu mai mic dec6t cel al suruburilor.
Este bine ca fixarea panoudlor sa se faca cu suruburi autofiletante, folosind masini
podabile pentru insuubare, rcducandu-se astfel efortul operatorului si excluzandu-se
posibilitatea craparii spumei interpuse intre suporturile din tabla.
Culoarca panourilor este conform plan panotaj din proiectul tehnic.
Tmnspoful, depozitarea, liwarea

Transportul
Panourile tristrat se pot hansporta cu mijloace auto si/sau pe cafe ferata. Capacitatea
de transport se alege in functie de lungimea panourilor.
- asezarea in mijloacele de transport se face numai in planul orizontal al panouritor;
- este rccomandabila folosirea unor distantied si a unor suporti, functie de
dimensiunile si tipul panourilor.
Depozitarea
Depozitarea se face in stive avand o panta de minim 5% pentru a permite scurgerea
apei de ploaie.
Liwarea
Lilrarea se face in pachete. Numarul panourilor din fiecare pachct pentru panouri
tdstrat max 22 buc. La montaj se vor respecla cu smctete conditrrle tehnice impuse prin
agronentul tehnic.
Montaj
Montajul panourilor se incepe pomind de la o extremitate a acoperi$ului, care se alege astfel
incat direclia de montaj sA fie opusi direcliei de suflare a vantului. Se fixeazd primul panou cu
turuburi altoforante numai dupd ce se asigurd alinierea panoului la streagini qi cu marginea
acoperi$lui.
$uruburile au prevdzute calote metalice pentru mdrirea suprafelei de contact ,i se
dispun la nivelul fiecdrei cute, in dreptul panelor suport. pe partea superioarA a ultimei cute a
panoului se dispune o bandI de etangare permeabill la vapori dar impermeabild la apd pe
partea inteioare a panoului pe limba de imbinare se aplic5 un cordon de ban<ii butilj
ii
S.C. CONSTRUCTII BIHOR S.A,

86
a'eaza umatorul panou, respectandu-se imbinarea, astfel incat cuta libed a panoului utuetor
sa se aSeze peste ultima cutA a panoului anterior.
Pentru a se obline o bun5 etangare la imbinare gi un rcst midm trebuie sa se asigure
presarea panourilor la imbinare. Recomandfun utilizarea a minim 2 unelte special€ cu presare
automati sau manuald care sd confere o imbinarc orespunz etoare IErA dscul de a deteriora
marginile panourilor. La nivelul imbintuii se va introduce un gurub autoforant cu calotA
metalicr, ce asigurd fixarea panourilor de structura de suslinere. Se vor dispune inca 2
guruburi (in dreptul cutelor) pentu fixar€a panoului, astfel incat numirul de quruburi si fie
minim 3 la ml (pe lelimea panoului), respectiv minim 3 buc la mp/panou.
Procedeul se repeti, fixarea se face panou cu panou. Pentru infiletarea guruburilor se
recomandd folosirea de unelte de infiletat speciale cu putere ti vitezd controlatA, a.i. sa se
evite deformarea felei metalice a panoului prin sfangerea excesivA a Fruburilor. in sirualia in
care, lungimea pantei nu se poate acoped cu un singur palou, se utlizeaze 2 panouri agezate
cap la cap, panoul dinspre coame fiind chertat. Chertarea (t6ierea tablei de la fa[a interioard
$i
a spumei) se face in fabrica. panourile liwafldu-se chertate, dar cu capAtul de tabli $i miez de
spumA neindepaflal. Indeparrarea tablei $i a spumei se va lace pe lantier. inaintea monurii. in
acest caz se incepe cu montajul panoului de la strea$ina (li de la maryinea acopeisului),
urmard ca dupd fixarea primului panou si se fixeze gi panoul dinspre coamA (cel chertat). in
dreptul suprapunerii, pe fala metalicd superioara a panoului de la streagind se vor dispune 2
cordoane de silicon sau banda butilicd, a.i. dupa a$ezarea tablei panoului de la coama, sa nu
existe dscul infiltririi apei din precipitalii. Eventualul rcst la nivelul miezului de spumd se va
umple cu spuml poliuretanice. Fiecare capdt de panou va trebui se aibd reazem, minim 5 cm,
astfel incat sA fie posibilA fixarea capetelor panourilor de sftuctua suport. Tabla care se
suprapune, se va fixa de tabla superioarA a panoului de la strea$ind cu guruburi de coasere,
min. 3 bucAti/ml.
Profile mascare:
Marginile acoperigului vor fi mascate cu profile din tabli, fixate de panouri sau
structurtr cu popnituri sau $uruburi de fixare (min 3 bucdli/ml). imbinarea panourilor la coam6
se acoped la exterior cu un profil de coamd din tabla, fixat de palouri in dreptul cutelor, sub
carc se ageaza o izolalie din polipropilend expandatd, cu profll similar panourilor de acoperis.
Rostul rezultat la imbinarea panourilor la coame se umple cu spume poliuetanica $i se
mascheazd cu un profil de subcoamS.
La pereti panouri se monteazi pdn suprapunerea imbinirilor laterale $i longitudinale.

Fixarca de sfuctuld trebuie ficuta panou cu panou pentu a se asigura o etanFitate optime.
l. Se incepe cu panoul dinspre steaSine (sau dejos) de la marginea acoperigului gi se ageaza

cu prelungirile laterale ti din 1'a[6 spre exteriorul imobilului.
Se instaleaza elementele de fixare
5i se aplica izolant conform specificaliilor.
6'*',-,
; +3&s
S,C, CONSTRUCTII B]HOR S,A,
MANUAL DE PROGEDURI TEHNICE
87
2. Se a$eaza al doilea panou in continarea primului, pe direcgia inclinirii acoperigului,

realizindu-se imbinarea loagitudinale, avand griji la pozilia acestuia, astfel incat materialul
izolator sA etanleze corect imbinarea dinte panou . Se repetali procedgul pand la coama
acoperigului.
3. Se incepe al doilea rand de la stea$ina, imbininduJ lateral cu primul panou montat $i,
conform specificaliilor, se aplica materialul izolant gi se fixeaza panoul. Se.epeta acest
Focedeu, pand cand se acopera tot acoperiSul sau peretele.
Procedura de instalare a sistemului de perete, Panouri de perete montate orizontal

. Primul panou care se monteaza va fi cel de la bu{ avand g-ijd ca ldcrimarul gi
elementele suport ale panoului sE fie montate la acelaqi nivel (distanta maxima dintre doi
supo4i sa nu fie mai mare de 1,5 rn). Se reazema panoul pe supo(i gi se fixeaza la partea
superioara cu I sau 2 guruburi, in funcie de portanla panoului li de presiunea vantului.
. Se a$eaza al doilea panou pe nutul primului panou asigurand c6 marginile sunt corect
aliniate ti etangate, iar imbinarea pe ldlime este paraleld. Se fixeaza panoul in structua
metalicd. Panourile au Ia imbineri gamituri aplicate pe linia de produclie, astfel incat nu au
nevoie de altd etangare in cazul unui montaj corect.
. Se continua pind la marginea de sus a perctelui iar ultimul panou, dacd este necesar, se
taie la l6limea impusi. Marginea de sus a ultimului panoului poate sta liber, nerezemata, pand
la 500 ftrt.
. DacA sunt folosite guruburi cu fixare aparentd, se pot folosi elemente de tinichigede
pentru a acoperi (masca) imbindrile de la: capetele sau marginile panourilor, collud, u$i,
ferestIe.
Panourî de perete montate vertical

. Inainte de instalare se asigura ce strutum secundard este montatd pe intreaga falada
este
- perfect orizontal.
fixati
$i
. Se fixeaza ldcrimarul pe profilul inferior de suslinere a panourilor.

. pozilioneaza pnmul
Se pozrlloneaza primul panou cu marginea in dreptul coltului
collului clddirii lill tnalntca
fixArii se asigura ca arc o pozilie perfect verlicala. Se vor folosi
Surul
dreptul canturilor, ferestrelor $i u$ilor $i cu prindere aparentd la col ficcare
i. u,oIl9q
tV;
88
fixare se vor folosi 1 sau 2 elemente de fixare, in functie de portanta panoului qi de presiunea
vantului.
. Se imbina al doilea panou in nutul primului panou in aga fel incat imbinarca sA fie
pamlela $i fermd pe intrcaga inaume a panoului. Se fixeaza pe marginea din faF, in dreptul
shuctudi metalice, numArul specificat de elemente de fixare.
. Se continua pand cand peretele este inchis complet.
. Acolo unde este necesar, p"alourile pot fi tdiate pe lungime sau lilime, de exemplu in
dreptul deschiderilor 9i la colluri. in acest caz e necesarA foloiirea de elemente de fixari
vizibile care ulterior se acoperd cu elemete de tidchigerie.
Elemente de tinichigerie
Elernentele de tinichigerie hebuie fixate cu grijA, aliniate gi etantate corect, iar marginile lor
trebuie sA fie drepte ti nedeformate (detalii de executie).
5. TENCUIELI
Telrcuielile se vor executa manual .
Operatiuni pregatitoare
Lucrarile ce trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor:
- conkolul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite, supmfetele suport trebuie lasate un
timp oarecare, pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidaii sa se
intareasca in rcsturi, iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, penhu ca umiditatea sa nu
infl uefl teze adercnte tencuielilor;
- terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca
deteriorarea tencuielilor;
Executarea tencuielilor
Mortarele folosite de regula:
- M25-T la stratul vizibil la tavane, pentu sprit la pereti in interior, pentru reparatii
tencuieli interioare
- M 10-T la pereti in interior pentru grund si strat vizibil
- M50-T pentru tencuieli pe rabit la tavane plane pentru smir si gnrnd
- coltare din aluminiu cu plasa integrata pentlu protectia muchiilor la ziduri
Inainte de a trece la lucrari de glet qi zugrdveli, se va verifica aderenfa tencuielilor
vechi, daca este cazul.
Verificarea aderentei se va face lovindu-se cu un ciocan u$ol. Lipsa de aderenla se
constatl dup5 sunetul de gol care se produce prin lovirea tencuielii v prin cdderea
/en'.*''
iqfre 22
\*1
89
particulelor de mortar care se despdnd cu uturinta. ln locurile unde ciocdnirea va dovedi lipsa
de adergnF, stratul de tencuialA trebuie deslicut $i inlocuit cu un stat nou.
Executarea tencuielii se face in urmatoarcle scopuri:
De a proteja materialele din care sult executate zidurile, tavanele, perelii $i alte
elemente de construclii contra acliunii ploilor, gerului, umiditdtii, argitei soareiui, gazclor
9i
altor agenti nocivi care deterioreazi aceste materiale:
De a acoperi toate neregulariti le perelilor gi tavanelor
$i a le da o forme esteticd, atat
la interiorul cet ti la exteriorul clidirii;
De a crea suprafete netede, pentru a ugura intrelinerea gi a asigura condifii igienice
corespunzAtoare.
. _ Toate tencuielile cu exceplia celor brute, se aplicd in mai multe straturi. $prilul este
pdmul stlat al tencuielii fi are ca scop sd asigure o bun6 legature a tencuielii cu suprafala de
tencuit. Pentru tprit se folose$te lapte de ciment. Stratul de
$prit nu se niveleMe, ci tebuie sA
mrnana aSa cum a rezultat din aruncarea mortarului. Statul umetor este stratul de haza
(grundul), care are grosimea de 8-15 mm 9i se executd din mortar obi$nuit. Grundul este cel
mai gros stral al tencuielii ti serve$te pentru acoperirea neregulariiAlilor suprafetelor de
tencuil Se aplicd numai dupd ce tpriful s-a interit. Al treilea strat (fafa vezutA) are grosimea
de 5-30 mm, dupi felul prelucrtrrii gi al materialului folosit qi se executd cu mortar obi$nuit
sau materiale speciale.
Executarea tencuielilor trebuie fecutd cu mare grije; suprefelele sI fie plane, muchiile
rectilinii, profl lele drepte.
Inainte de inceperea lucrArilor de tencuieli, trebuie teminate toate lucrarile care ar
putea impiedica executarea tencuielilor sau prin lipsa 1or qi prin executarea
lor ulterioare, ar
putea se le deterioreze.
Astfel, pentru inceperea tencuielilor interioare trebuie terminate urmltoarele lucr.4ri:
Spargerile facute pentru lucrarile de instalatii sa fie compl€tate;
Instalatiile
electrice, de apa, de incdlzire centrali 5i di gaze care sunt prevdzute
-
rfunand ingopate sub tencuieli sA fie complet executate, iar iele de qi
sd
apa de incflzire
cenkald sA fie probate; montarea tampHriei qi protejarea ei cu folie.
,. Pentru_ asigurarea unei aderenfe c6t mai mari a mortarului pe suprafelele pe care se
,
aplici tencuiala $i a unei cAt mai bune comportdri a acesteia in timp, trebuie ca supiafelele de
lencuit se fie cat mai rigide. plane. curate 5i rugoase.
Suprafelele elementelor de tencuit vor fi verificate din punct de vedere al abate lor
admisibile.
Cand existe abateri imporatnte de la velticale sau orizontald sau neregularitdli locale
lT, -"1:_
r" vor rcpara, dupd felul $i natura abaterilor sau a neregularitAlilor. Astfel,
intrandudle mari care ar necesita grosimi mari ale stratului de tencuiala (ieste 40 mm) se vor
acoperi cu o_plastr de rabil fixate pe suprafaF de tencuit sau cu o impletiturA pe
cuie batute in
rosturile zidariei, peste care se va executa tencuiala.
Dacd abaterile nu depagesc limitele admisibile, se vor cura! doar suprafetele
respective de praf, noroi, pete de grdsimi etc. Cudlirea se face, de la caz la caz, prin
spdlare
cu api, cu perii de sami etc.
DacA suprafefele de tencuit surt netede, ele trebuie prelucrate prin cioplire,
^
etc. In cazul zidiriilor de cdrdmidtr executate cu rosturile plini, rosturile ziddriei
$piluire
se vor curala
pe adancime de 1_ cm, pentru a asigura o legitud bund a tencuielii pe
ziddrie.
Suprafelele de tencuit trebuie sd fie shopite cu api inai
mortarului,
p€ntru a nu se produce absorbirea excesivd a apei din mortarul
cc ar dduna
adeziunea ntorlarului.

i "ffip, r,
90
Trasarea supmfelelor de tencuit se face in scopul de a stabili verticalitatea,

orizontalitatea gi planeitatea suprafelelor precum gi in vederea oblinerii unei grosimi
c6t mai
reduse a acesteia, pentru ca sd nu se risipeascd matedalele.
Trasarea cuprinde urmatoarele operalii: punctarca gi executarea stalpi$orilor (sau
fixarea reperelor).
Punctarca_conste in aplicarea pe supmfata de tencuit a uflui numar de martori realiza]i
..
din mortar , astfel ca fala acestor martori si corespundi cu fafa grundului care urmeMd
sA s€
apl,ce. Intre manori se executa stalpitori, care servesc peatru nivelarea gmndului.
Aceste operalii se fac astfell
La perefi. in partea de sus a peretelui, Ia o distanl[ de 20 cm de tavan
, $i 20 cm de la
peretele vecin se bate in roshrl de ziderie un cui, astfel ca floarca lui
sd ramane in alara
peretelui cu l-1,5 cm. Pe floarca acestui cui se
fine lipit sfoara firului cu plumb - cump6na,
ldsend greutatea cumpenei sd atame aproape de pardoseali. Aldturi de sioard,
la 20 cm de
pardoseal6 se bate al doilea cui, pana ce floarea luiatinge sfoara.
Dupd baterca celor doud cuie, se contrcleazd grosimea tencuielii oblinute de_alungul
-
sforii. DacA din- cauza neregularitelii zidului, grosimea oblinuti depageqte in multe
locuri
grosimea nomale de 2 cm, se bate atat cuiul de sus cdt cel ae;os,'astfel
$i sA se obfind o
grosime de tencuiali cat mai micA, mergand in unele locuri chiar p6na
si la 0,5 cm.
Intre aceste doua cuie se mai bate in acela$i mod incd un cui la mijlocul distantei
intre
ele. Se rcpeta operaliile ti la cealalte margine a peretelui.
Intre cliele de langa tavane se {ine intinsd o sfoare lipitd de floarea cuiului se
. .
lungul sforii, la 1-2 m, cate un cui pane ce floarea acestuia aiinge sfoara.
$i bate in
In-acelag mod se procedeazd $i inte cuiele intermediare precum

.
pardoseald.
9i cuiele de l6ngd
In jurul tuturor acestor cuie se aplicd turte de mortar nivelandu_se p6n6 la floarea
cuiului, formdnd astfel a$a numifii martori. Martodi se mai pot face lipind
cu mortar langd
cui, in pozilie orizontali, o bucatd de $ipc5 la nivelul florii lui.
Intre martorii astfel executali se aplicA Ia$ii verticale de mortar de var ciment,
.^ de g_
12 cm ldJime, nivelate cu un dreptar, prin mi;carea succesiva a acestuia fi
in sus gi in jos,
rezemat de madori. Pe po4iunile de fiqie care formeazd goluri sub
dreptar, se aplica mortar gi
:: niy*azA din nou. Fdgiile astfel executate se nomJ." stalpigori sau repere de mortar.
Marginile stdlpigorilor &ebuie sd remand neregulate, pentru ca si se faca o
m'ai buna legatura
cu gnmdul.
Pe. stAlpi$orii astfel formali se execute nivelarea mortarului grundului
.
oreptarutul. lrnul orizonral inre doi stalpiiori.
cu ajutorul
Pentru a u$ura munca tencuitorului, la inceperi cu ini$mi mai mici
in loc de stalpi$ori
verticali se executa lilii orizonrale gi dreptarul pentru nivelarea mortarului
va fi 6nui in
pozitie orizonlala.
St6lpiqorii sau figiile orizontale se executa din acela$i mortar.
La tavane. La trasarea tavanului, se fixeazA in centrul lui un martor de ipsos
de l_1,5
cm._Pe acest martor se line paralel cu unul dintre pereti,
un dreptar lung in general cat latura
mica a inctrperii Si cu ajutorul unui boloboc aplicat pe acesra se aqear?
d.fiiaruf in porilie
orizontala; la capetele lui se fixeazd cete un marlor de ip.o. pri,
spaliului dintre drcptar Si tavan.
u.fi"L cu mortar a
,, , . Se intoarce apoi dreptarul in pozilie perpendiculartr qi se procedeaza la fel, fixindu_se

arlr dor marton la capetele dreplarului. in noua poli(ie.
Folosind martoni asrlel fixale. ,e puncieaza rn mod analog I!gl-S{-Sga pereli.
^ Daca
suprafala ravanului este mare. se mai puncreazd
fi$atgle. txS\ martori in
puncteazd fi alte tinii iftcl'", ir-A\-;"1;J-i"
(:
s.A. \ "#F,-h4,
%",^ y?
s.c. coNsrRUCT[ BrHoR
91
prelungirea liniilor stabilite prin martorii executali anterior gi

Fnand dreptarul pe doi mafiori
aldturali.
Intre martorii fixate, se executE fi$ii de mortar de gund paralele au una din latud, la
fel ca la hasarea pe pereli.
La fixarea martorilor se va urmari ti aici sA nu se depaJeasce grosimea normala a
grundului.
Aplicarea mortarului de grund la tavane se face de asemenea, prin aruncarea lui intre
-f{iile_de ghidaj, pani la grosimea acestora, aplicarea se incepe din unul din collurile
tavanului. Mortarul pentru tavang trebuie sa fie mai vartos decat cel penku pereli (consistenta
6-'7 cm),
Nivelarea grundului se face mai intai cu mahalaua, apoi cu dreptarul,
Inandul aplicat
pe doui Iigii qi migcAnduJ in dreapta $i in stdnga merg6nd prin retigere; dreptarul si tine
pulin inclinat fate de tavan, pentu a stlange pe el surplusul de mortar, iare apoi se atunca in
ladd.
Podina schelei de pe care se lucreaza trebuie sa fie continui
$i bine executati pentru ca
sa se poat5 strange mortanrl cazut.
Dupe prima [ivelare se arunce mortar in golurile rimase gi se niveleazd din [ou, pani
se obline o suprafalA continua a grundului.
Racordarea dinhe tavan fi pereli se face fie in colli drept (viu) formand o linie dreaptA,
-
fie cu o scafd rotundi simpltr, fie cu un anumit profil.
Racordarea in colt viu trebuie sA dea o linie perfect dreaptd, in carca scop, dupi
aplicarea grundului, aceastd linie se verificA cu dreptarul.
Pentru formarea scafei rotunde simple, in colhrl respectiv se arunca motar in cantitate
mai mare $i in mai multe stmturi, nivelanduJ cu drigca speiiala profilatd, cu dosul
canciocului
sau cu o sticli goala cu diametrul de circa 8 cm
$i indreptandul apoi cu urt dreptar de l_2 m.
La executarea spalelilor la ugi, ferestre, la colluri tebuie h
._ Fealabil fixate dreptare la
cumpina sau la boloboc, pentru ca aceste colluri sd rezulte drepte gi verticale, respectiv
orizontale.
Shatul vizibil este ultimul strat al tencuielii simple gi are ca scop sA dea forma
5i
aspectul definitiv tencuielii. Grosimea acestui strat este dt2_4 mm la aplicaie.
Mo(arul stratului vizibil este denumit $i tinci. Dupd aplicarea stratului vizibil, acesta
se prelucreazd. pentru a-i da o suprafap perfect dreapta
9i uniformi ca aspect (fErA zgareieturi,
tdri urme de il)Iradtri).
Stmtul vizibil se aplicA dupe uscarea grundului incepand cu tavanul. Dace grundul este
-
complet uscat, adic, a trecut mai mult6 weme de la aplicarea lui, acesta
se stopefte cu apa
inainte de aplicarea stratului vizibil..
Muchiile zidurilor la usi si fercstre vor fi protejate cu coltare din aluminiu cu plasa
integrate.
La tencuieli exterioare, inainte de aplicarea stratului vizibil, se executd toate profilurile
-
fatadei.
Aplicarea tinciului se face cu canciocul sau mistria, pe po4iuni reduse imediat
face intinderea_lui cu drigca dreptar, intr-un strat uniform
li se
9i cdt mai subfre, ceutand se se
objina o supmfafr cat mai regulatd. Dupa zvantarea acestui strat, se face netezirea
drigca de lemn.
lui cu
Netezirea se face stopind cu apd stratul aplicat, cu ajutorul bidinelei

9i frecAndu-l cu
dri9ca, cu mi$cdri circulare, pini la oblinerea unei-suprafele c6t mai
n i ul1ilbnne

ir s,Plsu^
\:
ai3l1
2
92
Suprafatra netezite se verifice cu un dreptar, iar neregularitAlile constatate se

completeazi cu tinci ti se niveleazd din nou, frecand suprafala pan5 ce capAtd acela$i aspect
ca restul supral4ei frecate anterior.
La netezirea collurilor vii (colfuri, racordarea cu tavanul,golurile de ugi gi ferestre)
trebuie se se dea o atenlie deosebita pentru ca sd se oblind linii perfect drepte. in acest scop, se
intrebuinleazA drcptare speciale de col1.
Netezirea scafei rotunde se face cu dreptarul gi apoi cu drigca speciald profilat5 pand se
obfine racordarea unifomi in tot lungul scafei, cu sratul vizibil al tavanului, executat inainte.
Executarea tencuielilor la gpaleti gi glafurile golurilor se face o datA cu tencuirca
perelilor $i in acelag mod.
Muchiile rezultate din interseclia tencuielii pereflor qi cele ale lpalelilor li glafurilor
vor reprezenta linii drepte, IfuA franturi teqite.
Abaterea de la verticald sau orizontalA, verificate cu firul de plumb, respectiv nivela,
va fi c€l mult + I mm/m gi de maximum +3 mm pe €lement.
La receplionarea lucrdrilor de tencuieli se va verifica rcspectarea prevederikrr
proiechrlui li devizului.
Tencuielile trebuie sA aibd aspect uniform pe toatd suprafala lor. Nu se admit
impu$cituri prcvocate de var nestins.
Diverse shaturi componente ale tencuielii tebuie se fie aderente intre ele ca intreaga
fi
tencuiald, care trebuie sd fie aderente la stmtul supo(.
Verificarea aderentei se va face lovindu-se cu un ciocan u9or. Lipsa de aderenla se
constatii dupd sunetul de gol care se produce prin Iovirea tencuielii, respectiv plin cederea
particulelor de mortar care se desprind cu u6urin1a. in locurile unde ciocanirea va dovedi lipsd
de aderent5, shatul de tencuiale trebuie deslEcut
$i inlocuit cu un strat nou.
Nu se admit crepeturi, umfleturi, goluri $i po4iuni neacoperite cu mortar in locurile de
racordare_ a terlcuielilor cu tocurile Si glafurile fereshelor, tocurile gi pervazurile ugilor.
Pervazurile, plintele si scafele pardoselolor, instalatiilor de incalzire si tehnico-sanitare etc.
Se va verifica pentru fereshele prevdzute in proiect la aceeasi inaltime, ca solbancurile
sau glafurile orizontale ale aceslora sa fie situare pe o linie orizontaLA conrinuA.
Litrimea ancadramentelor sau a glafurilor vedcale in julul fercstrelor u$ilor trebuie
fi
sA fie uniformi 9i sd aiba profilul $i pantele prcvizute in proiect.Verificarea orizolltalitilii
veticalit6lii se va face cu ajutorul unui sfori, al dreptarului, al bolobocului, respectiv cu
li
ajutorul firului cu plumb.Muchiile tencuielii la colluri, qpaleli, glafuri la ugi gi ferestre trebuie
si fie vii sau rotunjite, conform prevederilor proiectului.
Nu se admit $tirbituri, lovituri etc.
Se vor respecta nomele de tehnica securitdlii muncii gi normele pSI.
La executarea lucrdrilor se vor avea in vedere prcvederile din:

. Nome generale de protectia muncii ed. 1996
'Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii. Aprobat cu ordin
MLPAT
9/N 15.tII.1993
. Norme specifice de prctectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate
si
finisaje in constructii. IM 0oo-c6.
. Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprcbate cu Ordin 775 al MI
_
din
l2 iulie'98.
. Nomativ de siguanta la foc a coNtructiilor. indicativ pl

93
PREPARAREA MORTARELOR
Prepararea mortarelor se face exclusiv pe cale mecanizatd in instalalii centralizate, iar
re{rmestecarea cu cimentul in malaxoarc speciale, bazate pe pdncipiul amestecarii fo4ate.
Durata de amestecare a mortarului este in funcre de camcteristicile tehnice ale
utilajului gi este limitatA in general la un minut. in timpul lucrului se vor face verificeri, iar
duratele vor fi modificate, astfel ca mortarul ce rezultA sd fie omogen.
Respectarea dulatei de amestecarc se face printr-un mijloc corespunzitor de marcare a
timpului sau a numarului corespunzator de turatii ale malaxorului.DupA terminarea
amestecArii, toba basculeaz e intr-un bunctrr de distribule.
La intreruperea prepardrii mortarului pe o duratd mai r.lare de V2 ora, este obligatoriu
ca toba mala\orului sa fie spalatd cu ape amestecate cu pietris.
Deteminarea caracteristicilor mortarelor se face de cAtre laboratoare de $antier.
Evaluarea rezistentei de compresiune a mortarelor in functie de varsta Si tempertaua
de interire este indicatd in tabelul urmetor:
Tcmperatura &qLortul Rr/R2s pentru varsta de .. . . zile

oC
mcdie 3 1 1.1 ts
t5 0,25 0,50 0,75 1,00
10-14 0,45 0,68 0,90
0,20 0,,10 0,60 0.u0
l-4 0,15 0.10 0.,15 0.6(l
Transportul mortarului pe orizontaltr de la instalaliile centnlizate se face cu

autobetoniere.
Tmnsportul mortarului pe distante mici se face cu roabe.
Transportul pe verticala se face cu macara fereastra $i troliu.
Mijloacele de transport vor fi cuatate $i spAlate dupd cum urmeazi:
La sfaqitul schimbului de lucru;
Ori de cdte ori se schimba natura matedalului transportat;
La fiecare intrerupere a transportului mai mare de 2 ore.
La executarea lucrerilor se vor avea in vederc prevederile din:
. Nome generale de protectia muficii ed. 1996
. Regulamentul pdvind Fotectia si igiena muncii in constructii. Aprobat cu ordin
MLPAT
9N l s.nr. r993
. Norme specifice de protectia muncii pentru luc.ari de zidarie, montaj prefabricate
si
finisaje in constru$ii. IM 006-96.
. Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprcbate cu Ordin 775 al MI
din
l2 iulie'98.
. Nomativ de siguranta la foc a constructiilor, i[dicativ pll8-99
f:"D,
2
94
LUCRARIDE ARHITECTURA
GLET
Gletul este un strat foarte subfire realizat din materiale modeme tip glet de ipsos,
Gletul se aplicd pe tencuieli driFuite. in acest scop se pune o cantitate de pastd pe o
&ilcd de otel 9i se intinde aceast6 pasta, apdsind cu o muchie pe suprafafa dri$cuita, astfel ca
sd se acoperc toate neregularitdlile si asperitdlile rezultate din ddicuiali. Strarul aplicat se
rade apoi cu muchia &igcii pentru a se irldepafia orice surplus .
Netezirea cu dritca de olel se face pan6 se obline o suprafatd pedect netedi la pipiit,
fdri zg6riehri, fird urme de drisc6, ffuA sA se observe liniile de innadire ale po4iunilor de
suprafafa lucrate irl perioade diferite.
Inainte de aplicare, tencuiala trebui€ udata, iar grosimea stratului poate sd fie de l-2
mm. Aplicarea gletului se face pe po4iuni mici (0,50-0.75 m') pentru ca sd se poatd netezi
suprafala inainte de intdrirea gletului. Netezi.ea se face cu drigca de otel imediat dupi
aplicarea gletului, lindnd drigca aproape perpendicular pe suprafa[a de prelu$at
9i facAnd iu
ea migcari in sus gi in jos, in dreapata gi in stanga, pana se obtine o suprafald perfect netedd.
Fiecare po4iune trebuie sd fie lucratd repede, cu trecerea drilcii de cel mult de 2-3 ori
pe acelaqi loc, deoarece gletul iqi pierde plasticitatea din cauza absorbliei apei. La aceste
lucrari se cere o mare exactitate gi de aceea ele se verifice cu un dreptar metalic gi se
controleaza la lumina unui bec apropiat de suparafata gletuite, peltru ca se puni in evidenF
cele mai mici denivelIri.
SuFafala obtiruta trcbuie str fie perfect netede la pipAit, evenhiralele asperitati trebuie
curdlate cu hartie sticalatA. De assmenea Si racorddrile cu po(iuni executate anaerior;e curdld
c! muchia driwii 9i cu h6rtie stiolatA, pand cand nu se simte nici o asperitate la frecarea cu
dosul palmei.
La executarea lucrtrrilor se vor avea in vedere prevederile din:
. Norme generale de protectia muncii ed. 1996
. Regulartentul privind protectia si igiena muncii in constructii. Aprobat cu ordin
MLPAT
9,N 15.III.1993
. Norme specifice de prctectia muncii pentlu lucriri de zidlrie, montaj prefabdcate
si
finisaje in constructii. IM 006-96.
. Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ordin 775
al MI
din
l2 iulie'98.
. Normativ de siguranta la foc a constructiilor. indicativ p1l8-99
6, Zugr.veli si vopsitorii
Materiale folosite:
a Amorsa de percte
a Vopsea lavabila (vinarom) culoare alba sau colomta
Conditii de executie
Se vor razui zugravelile vechi de pe pereti si tavane (daca este c^zul).
Inainte de a lrece la lucrdri de glet $i zugriveli, se va verifica aderenta tencuielilor
vechi. Verificarea aderentei se va face lovindu-se cu un ciocan u$or. Lipsa de aderenli se
constatil dupe suletul de gol carc se produce prin loyirea tencuielii, respectiv prin clderea
particulelor de mortar care se desprind cu u$urinla. in locurile unde cio dovedi
lipsa de aderenF, stratul de tencuiale trebuie destlcut
$i inlocuit cu un ,rd
Tehnologie de realizare
o
"''"FrE
95
Vopsirea cu vopsea pe baza de poliacetat de vinil in dispersie se va aplica pe

suprafetele interioare tencuite si gletuite cu glet de ipsos.
Vopsitoria cu vopsea pe baza de poliacetat; de vinil in dispersie se realizeaza ln
umatoarea ordine:
- gund de vopsea pe baza de poliacetat de vinil in dispersie
- vopsea pe baza de poliacetat de vinil in dispersie diluata aplicata in doua straturi
- In prealabil se face verificarea gletului si rectificarca eveltuala a supmfetei acesteia.
Pentru prepamrea grundului se introduce in vasul de pregatire un volum de vopsea pe
baza de poliacetat; de vinil in dispersie si un volum egal de apa si se omogenizeaza.
Grundul se aplica numai manual cu bidineaua, trafaletul sau cu pensula lata; timpul de
uscale este de minimum 2 ore la temperatua + I 5oC si o ora la +25"C sau mai mare.
Bidoanele si vasele cu vopsea se vor i[chide etans. La reluarea lucrului, vopseaua va fi
bilre omogenizata.
Faze de executi€
Slefuirea / chituirea supraGtelor ce urmeaza a fi zugravite;
Aplicarea unei amorse din vopsea diluata;
Slefuirea finala a suprafetelor;
Vopsirea in doua straturi.
Tolerante / limite admisibile / conditii de calitate
Pe parcursul executarii luqarilor se verifica in mod special de catre investitor
(dirigintele
de lucrare):
- Ildeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport speciflcate mai sus;
- Calitatea principalelor materiale introduse in executie, coflfolm standardelor si
nomelor inteme de fabricatie;
- Respectaem prcvederilor din proiect si dispozitiilor de santier;
- Corectitudinea executiei cu respectarca specificatiilor mentionate.
Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate in fiecare subcapitol si gasite
necorespunzatoarc se vor reface sau rgmedia.
Receptia luqarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor
completa.
Operatiuni auxiliarc
Masud de protectie
Conform normelor de protectia muncii.
Vedficari si receptii
Prin examinarea vizuala a zugravelilor se verifica:
- corespondenta acestora cu proiectul;
- aspectul suprafetelor zug.avite: sa aiba un ton de culoare uniforma, fara pete,
scurgeri, cojiri, fire de par, urme de bidinea, corecturi sau rctusuri locale ce destoneaza cu
tonul general.
Aderenta zugravelilor se constata prin liecare usoara cu palma pe perete. O zugraveala
aderenta, de calitate, nu trebuie sa se ia pe palma.
Rectiliniaritatea liniaturii de separatie se verifica vizual si daca este cazul si cu un
dreptar de lungime potrivita avand o latime uniforma si fa.a inadituri: se admite o deviere
izolata, care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm.
; sa'

96
LUCR;.RI DE VOPSITORII
Materiale:
Vopsea de ulei
Diluant
Lucreri care bebuie terminate inaintea inceperii vopsitoriilor:
Confectia metalica trebuie sA fie finalizata definitiv;
Accesoriile metalice tebuie se fie montate corect $i buna 1or funclionare si fie
verificatI cu excepfia drucirelor si a gildurilor, c,tre se vor fixa dupd vopsirea tampliriei,
portilor sau elementelor de gard;
Aplicarea ultimului strat de vopsea se va face numai dupa terminarea completa a zugdvelilor.
Vopsitoriile vechi care trebuie indeptutate se vor curata prin ardere cu lampa de
benzina, dup6 care vor fi indspdrtate cu Spaclul inainte de recirea lor. indepirtarea
vopsitoriilor vechi se mai poate face cu paste decapante. pasta se intinde cu un t,!mpon, se
lase sa se inmoaie pelicula cateva minute dupd carc se curata cu lpaclul.
Diferenla de tempsratua intre aerul inconjudtor si supmfetele care se vopsesc nu
trebuie sa fie mai mare de 6 grade pentlu a evita condensarea vaporilor.
Suprafelele chituite tebuie sa fie uscate.
Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare dep5git. Acestea vor putea fi
folosite numai dupA testarea si confimarea de catre laborator de specialitate a pAstrarii
caracteristicilor vopselelor in limitele prevazute in standardele si nomele inteme de
fabricalie.
La executarea lucrerilor de vopsitorii se voi avea in vedere prevederil€ din:
a). Nome de proteclia muncii (construclii - montaj)
b). Norme PSI in vigoare;
c). Muncitodi care lucreazi cu vopsele preparate cu solvenli inflamabili vor fi instui(i
zilnic. Deasemenea, vor fi instruili si mu[citorii care lucreaza temporar in zona respectiva.
e). Irr imediata apropierea locului unde se lucreud cu lacuri si vopsele trcbuie sa fie
a$ezate stingetoare de incendiu, in numer suficient, la loc vizibil si ugor accesibil;
f). ln jurul locului unde se lucreazd cu aceste materiale, p€ o raza de cel pulin lom,
trebuie puse afiie usor de citit la distanta cu inscripliile:
FUMATUL STRICT INTERZIS
NU VA APROPIATI CU FOC DESCHIS
NU SUDATI
NU IMPUSCATI CU PISTOLUL PENTRU BOLTURI
g), Cind se vopsefte, felestrcle si u$ile trebuie sa fie deschise, iar in clddirea
respectiva este strict interzis sa se luqeze cu foc deschis sau sa se sudeze, la oricare din
nivelurile clidirii;
h). La terminarea lucrului, in fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu
capacul ambalajelor fixate ermetic si inchise in magazii destinate in mod special acestui fel de
materiale avand scris pe uSa:
PERICOL DE INCENDIU / NU FUMATI
Controlul in timpul execuliei vopsitoriilor se face de cetre executant prin organele sale
de control tehnic de calitate, precum si de ctrtre beneficiar si proiectant.
$efu1 punctului de luqu verifica:
a). Indeplinirea condifiilor de calitate a suprafelelor suport;
b). Calitatea vopselelor;

c). Corectitudinea execuliei lucdrilor de vopsitorie;
2-
97
d). Receplia lucririlor de vopsitorii se va face numai duptr uscarca lor completa;
e). Se controleazd daca s-a format pelicula rezistenta, fapt ce se constata prin
ciocAnirea u$oara a vopselei in mai multe puncte;
0. Toata suprafala sa prezinte acelati ton de culoare si acelagi aspect (lucios sau mat);
g). Sa nu prezinte pete, desprinderi, scurgeri, crapaturi sau fisud, aglomerari de
pignenli, neregularitAf cauzate de chituid sau glefuiri necorespunzitoare, ulme de pensula,
urme de vopsea insuficient ftecata inainte de aplicare;
h). Se va controla ca accesoriile metalice vizibile (gilduri, drucnre, cremoane) sa nu fie
pdtate de vopsea;
i). Muncitorii care prcpara amest€cul de lacuri si vopsele cu toluen sau alfi solvenli
inflamabili, le tmnsvazeaza din butoaie sau bidoane, trebuie sa poafle ochelafi de proteclie si
sa efectueze aceste operafii in locuri ferite de surse de foc.
7. PLACAJE DIN PLACI DE GRESIE. GRANIT SI FAIANTA
Materiale:
a placi de gresie portelanate, lise sau antiderapante pentru interior sau exterior
a plinte din gresie ceramica, pentru exterior
a adeziv rezistent la inghet dezghet pentru gresie
chit pt.rosturi flexibil impermeabil pentru exterior
piofil afltidempant pentru trspte
Placi faianta
I adeziv pentru lipit gesie si faianta
chit pentru rostuit gesie si faialta
bagheta de separare a pardoselilor diferite
Lucririle de placaje vor fi incepute numai dupi verificarea gi receplionarea suportului
qi numai dupd ce toate lucrarile au fost terminate a ciror executare interoara ar putea degrada
placajele.
Placajele fiind lucr.4ri destinate a rAmane vizibile, calitatea lor din punct de vedere al
aspechrlui poate fi verificati oric6nd, chiar dupA terminarea intregului obiect ti in consecinF
nu este necesar de a se incheia procese verbale de lucrari ascunse.
Toate matedalele fi semifab.icatele, care intri in componenla placajelor se vor
introduce in lucrare numai dupi ce:
- s-a verificat de cdtre conducAtorul tehnic al lucdrii cd au fost liwate cu certificate de
calitate, care si confirme ce slrnt corespunzdtoare normelor respective li prevederilor
proiectului
- s-a organizat pdmirea Si receplia materialelor, iar manipularea, depozitarea $i
conservarea 1or se va face in condilii care sd asigure pestraiea calitdlii 9i integritadi lor
- materialele folosite sa fie verificate inainte de punerea loi in oped, pdn masuarea
dimensiunilor geometrice etc, in conformitate cu normele tehnice in vigoare
- vedficarea caracteristicii li calitAfi suportului.
Placile de faianta si gresie se transporte ambalate in cutii, mijloace de hansport
acopedte, curate, uscate.
in mijloacele de tmnsport cutiile se vor aseza in stive luandu-se mesuri pentru
impiedicarca deplasArii stivelor in timpul transportului, spre a se evita deteriorarea
ambalajului $i imprqtierea placilor.
di-'>
:""&
MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE 98
Cutiile cu p16ci ceramice se vor depozita in incaperi curate si uscate, in stive de maxim
1,5 m inaltime, pe platforma cu suprafata plana sau pe rafturi in locuri ferite de lovituri si
umiditate. Placile nu se vor scoate din cutiile lor iminte de a fi transportate la locul de lucru.
Inainte de inceperea placarii peretilor interiori trebuie sa fie terminate urmatoarele
lucrari:
. invelitoarea cladirii cu amenajarea scurgerilor in starea definitiva sau provizorie
astfel incat suprafetele pe care se executa grundul si placarea sa fie ferite de actiunea
Fecipitatiilor atnosferice.
. toate profilele, solbancurile, glafurile etc.
. montarea tocurilor la ferestre si a tocudlor sau captuselilor la usi, in afara de
peruazud care se vor monta dupa executarea placajelor.
. tencuirea tavanelor si a suprafetelor ce nu se placheaza-
. montarea conductelor sanitare, electrice si de incalzire sub placajul de placi.
. probele conductelor de scurgere, probele de presiune ale conductelor de alimentare
cu apa, probele instalatiilor de alimentarc cu apa, probele instalatiilor de incalzire si lucrarile
de acoperire cu plasa de rabil inclusiv tencuirea.
. montarea diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea consolelor obiectelor sanitare,
penhu ca dupa execularea placajelor sa nu se mai execute gauri prin spargeri.
. eventualele lucrari care necesita sparged pe fata zidului opusa celei placate, pentru a
se evita dislocarea placajului sau strapungerea peretelui.
Imbracamintea pardoselilor reci, din mozaic tumat, placi de mozaic, placi de gesie
din incaperi ai caror pereti urmeaza a fi placati, se pot executa fie inainte fie dupa montarea
placajelor.
Pliltele se vor monta dupa executarea placajului, acordandu-se o atentie deosebita la
realizarea nivelului fata de linia de vagris si a orizontalitatilor, astfel ca ele sa poata constitui
elementul de baza (orizontal si la nivel).
lnainte de aplicarea grundului, suprafata peretilor de zidarie se vor pregati in
conformitate cu prevederile din normativele specifice materialului din care este r€alizat
peretele.
Se vor verifica in prealabil suprafetele zidudlor de caramida sau suprafetele perctilor
de beto[ atat cu pdvire la abaterile pe verticala si orizo[tala, cat si cu privire la eventualele
vicii sau degradari aparente, pentru a se stabili corecturile care trebuie facute in vederea
placarii.
Aplicarea placilor ceramice pe percti se va face numai pe suprafete Lrscate, pregarite in
prealabil, dupa cum se indica in continuare, si care prezinta abateri de la planitate cupdnse
intre limitele
3mm/m pe verticala si 2mnvm pe orizontala. Eventualele neregularitati locale nu
trebuie sa depaseasca l0mm (umflaturi sau adancituri). In cazul cand aceste abateri sunt
depasite, suprafetele vor fi indreptate sau completate cu mortar de ciment cu aceeasi
compozitie ca a mortarului folosit la placarc sau prin taierea iesiturilor. Grcsimea shatului de
mortar (dintre dosul placilor si suprafata peretelui) hebuie se fie cuprinsa illtre 1+2 cm.
Peretii pe care vor fi aplicate placile de faianta nu trebuie sa fie tencuiti, iar rosturile
zidariei (orizontale si verticale) tebuie sa se cuete bine pe o adancitura de circa lcm, pentru
ca mortarul de fixare se adere cat mai bine pe aceste suprafet€.
In cazul suprafetelor oetede ale perctilor, de beton tumat monolit, pentru ca mortarul
de fixare sa adere cat mai bine pe aceste suprafete este necesar sa se itate printr-
o usoara sprituire.
Dupa executarea acestor lucrari se va aplica:

99
. pe peretii de zidade de caramida sau beton, un sprit din mortar de ciment - nisip
. dupa 24 de ore de la aplicarea spritului se va aplica grundul care se va executa cu
mortar de ciment
Pe peretii de zidarie de caramida grundul se va aplica in 2 stratud, fiecare de circa l0
mm grosime. Cel de-al doilea strat se va aplica dupa ce primul s-a zvantat iar fata lui se va
netezi cu drisca de lemn
Pe peretii de beton, grundul, daca se va putea executa in grosime mica, va fi aplicat
intr-un singur skat de 5-lOmm grosime si va fi zgariat cu mistria sau ariciul.
Se va verifica planeitatea suprafetei grundului.
Grundul se lasa 8+24 de ore sa se usuce inaintea aplicarii propriu-zise a placajului.
Trasarea liniei de vagris
IrI cazul placarii peretilor in incaperi ul1de pardoseala nu este executata, nivelul
acesteia se va stabili fata de linia de vagris, care se va trasa astfel: cu ajutorul furtunului de
nivel se va trasa linia de vagris in incapeiea respectiva plecald de la cota +1,00 m deasupm
nivelului podestului finit al scarii si marcand aceasta cota in incepere pe peretele de langa usa,
se Faseaza apoi aceasta linie pe tol perelii incaperii.
Dupa terminarea operatiilor de trasare, se poate trece la executarca aplicarii placajului,
in urmatoarea succesiune de operatii:
a. pentru pereti din beton
Aplicarea spritului pe toata inaltimea peretelui si driscuirea sa de la tavan pana la linia
despartitoare a zonei care se placheaza.
l. aplicarea gmndului pe zona ce se placheaza.
2. aplicarea pastei si a placajului.
3. execularea scafei de racordare.
4. aplicarea gletului pe zona superioara a peretelui.
5. aplicarea vopselei de ulei.
b. pe pereti din zidarie
l. aplicarea spritului, gmndului si tinciului pe suprafata ce ramane tencuita.
2. aplicarea spritului si grundului pe suprafata ce urneaza a Ii placata.
3. aplicarea adezivului si a placajului.
Penhu o racordarc corespurzatoare a tencuielii cu placajul, in vederea evitarii unor
situatii [eplacute se va face de-a lungul marginii superioare a placajului o completarc cu
mortar de tilci, folosindu-se sabloane de lemn.
Placile se vor curata de praf prin periere pe dos .
Asezarea placilor se va face in rinduri orizontale incepand de la colturi, de la stanga la
dreapta si de la plinta sau scafa in sus.
Cand nu sunt prevazute plinte sau scafe, placile de faianta se vor racorda cu pardoseala
in unghi drept, avand grija ca pe linia de racordare sa se execute o etansare satisfacatoare,
astfel ca apa sa nu se poata infiltra intre pardoseala si placaj.
Aplicarea placilor de faianta se realizeaza cu pasta adeziva .
Pasta se aplica pe spatele placilor in grosime de 3+5 mm.
Executarea placajelor interioare (faianta) pe timp liiguros este admisa cu conditia ca in
timpul executarii lucrarilor si cel putin 14 zile de la aplicare, sa se asigure iIr incaperile
respective o tempemtura de cel putin +5oC, prin mijloacele de incalzire corespunzatoare.
La receptionarea lucrarilor de placaje interioare din placaj ceramic smaltuite, comisia
de receptie va controla aspectul general al placajului in ceea ce priveste uni
si corespondenta acestuia cu proiectul, planeitatea, verticalitatea lltatca
suprafetelor placate, executia ingrtita a rosturilor, fixarea placilor pe p

100
LUCRARI OE ARHITECTURA
Verificarea orizontalitatii sau vefiicalitatii rosturilor sau a suprafetelor se va executa

cu ajutorul unui fir cu plumb, al nivelei cu bula de aer si al unui dreptar.
Placajul trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe intreaga suprafata. Nu se admit
difercntieri de tonuri intre diveme panouri montate si nici diferentieri supamtoare in cadrul
aceluiasi panou. Nu se admit pete de murdarie, locuri vizibile cu smalt defect etc.
Suprafata placajului trebuie sa fie plana. Sub dreptarul de 1,20m luogime se admite cel
mult o unda cu sageata de maxim 2mm.
Liniile de intersectie ale placajului de pe suprafetele adiacente la colturi intrande sau
iesirde trebuie sa fie r,enicale si rectilinii.
Randurile de placi trebuie se fie regulate, cu rostud rectilinii si in continuare, de latime
unifonna. Nu se admite diferentierea panourilor de placi in campul general al placajului
datorita neunifomitatii rosturilor de pe co[turul lor. Rostudle trebuie sa fie bine umplute cu
lapte de cimelt alb sau colorat cu pigrnenti.
Placile ceramice trebuie sa fie bine fixate pe suprafata suport. La ciocanirea usoara a
placii cu un corp cu suprafata mica de lovire, trebuie sa rezulte un sunet plin. In cazul cand se
constata dupa sunet, ca unele placi nu sunt bine fixate (sulla a gol), se vor scoate si se vor fixa
din nou (cu pasta, respectiv mortar de ciment).
ln asenenea cazuri se va verifica prin incercari de smulgere si aderenta placilor
adiaceote.
Liniile de racordare a suprafetelor placate cu plinte sau scafe, trebuie se fie rectilinii,
fara ondulari in plan vertical sau orizontal, iar rostul trebuie sa fie etansat cu pasta de ciment.
La racordarea suprafetei placajului cu tencuiala, aceasta trebuie sa acoperc jumatate
din grosimea placii; iar linia de racordare trebuie sa fie dreapta, fara ondulari in plan vertical
sau orizontal. Nu se admite racordarea tencuielii cu placajul prin scafa de mortar de cim€nt
sau paste de ipsos si ridica nivelul suprafetei sa fie sub nivelul tencuielii.
ln juul strapungerilor prin suprafete placate (tevi de instalatii, doze electice etc.),
gaurile din placa ftebuie sa fie mascate cu rozete plastice sau metalice, respectiv capacele
intrerupatoarelor, prizelor etc.
Gaurile din jurul suruburilor de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie sa fie vizibile
de sub elementele fixate (oglinda etc.).
Tinand seama ca asemenea luqari sunt lucrari cu un caracter de fi[isaj pretentios,
ifltoduse anume pentu imbunatatirea calitatii, receptia se va face cu toata exigenta,
nerespectarea conditiilor de mai sus conducand la respingerea luuarii.
LUCRIRI DE PARDOSELI
Materi.le:
Colt hterior
Colt ext€rior
Piese da capat
Elsmsnte de fixare
Pardoseli din material plastic tip covor PVC, tarchet, adeziv
Prevederile prezentului capitol se aplictr la toate luq6rile de pardoseli.
Lucr[rile de pardoseli vor fi
incepute numai dupa verificarea ti
receplionarea
suportului $i numai dupd ce toate lucrArile au fost terminate a cdror executare intercare ar
putea degrada padoselile.
Toate matedalele gi semifabricatele, care intrtr in componenla
introduce in lucrare numai dupi ce:
;r *.ks.,
4.;
S,C, CONSTRUCTN BIHOR S.A.
101
- s-a verificat de cdtre conductrtorul tehnic al lucririi ci au fost liwate cu certificate de

calitate, care sa confirme cA sunt corespunzltoare nolInelor respective $i prevederilor
prciectului
- s-a organizat primirea $i rcceplia materialelor, iar manipularea, depozitarca fi
conselvarea lor se va face in condilii care sd asigure pastarea calitdtii $i integritdtii lor
- materialele folosite sa fie verificate inainte de punerea lor ill oped, prin mdsurarea
dimensiunilor geometdce, umiditdlii gtc, in conformitate cu normele tehnice in vigoare
- verificarea caracteristicii $i calitAlii suportului.
Principalele verificlri de calitate cornrnune tuturor tipurilor de pardoseli su[t:
Aspectul li starca generaltr a suprafelei stratului suport
Umiditatea stratului suport
Elsmentele geometrice (grosime, planeitate, pante)
Fixarea imbmcarninlii pe saatul supo(
Rosturile
Racorderile cu alte elemente de conshuclii sau instalalii
Corespondenf a cu proiectul
Aspectul $i starea general a suprafelei pardoselii
PARDOSELI DIN COVOR PVC, TARCHET

Unelte $i materiale necesare:
- metru sau rulete
- covor PVC sau tarchet
- echer
- cufit
- chit
- mistrie sau un qpaclu lat
- cutter
- nivelator
- gmiryhel
- ciocan gi dalti
-snur si aparat pe[tru imbinari
Pregatirea podelei
Covorul PVC sau tarchetul poate fi instalat pe aproape orice tip de suprafali: plastic, lemn
,i
chiar beton atata timp cat suplafata este plani sau sclivisita. Cr6p6turile, umfl[turile qi
golurile vor trebui reparate inainte de a monta tarchetul. Se indeparteaza orice denivelare de
pe marginea podelei. Se recomanda pentru aceste lucra sapa autonivelanta pe baza de ciment
$i rfiini sintetice , uior de prelucrat. Se rispandelte ugor, are rezistenli mecanic5 finalA
lidicat?i. Temperatura de lucru este intle +10 C $i +30 C.
LilTarea tarchetului se face cel putin cu o zi inainte de punerea in opera pentru a-i da
oporhmitatea sd se aclimatizeze. DacA podeaua prezilti adancituri, goluri sau deniveldri este
indicat si aplicati un stmt de grund. Se aplica amestecul cu un gpaclu. Va da suprafelei un
aspect plat, f6ri denivelari ti nu va da voie stratului de tarchet de dedesubt si se iipeasci de
cel nou Si str devina vizibil.
Pe podelele de beton trebuie se acopera toate gdurile li crdpdturile
$i se
deniveldrile $i marginile proeminente cu ajutorul unei dalte sau a unui
O $lefuire rapid5 a podelei de beto[ va face ca tarchetul sd adere mai bine
S.C- CONSTRUCTII BIHOR S,A.

102
Aplicarea
Sunt doua metode de montare a tarchetui: prin lipirc cu banda adeziva,aceasta varianta este
potriyita pentru incaperile mai mici de 20 m2, si lipire cu adeziv pe toata suprafata incaperii.
Metoda de montarc depinde cit de ftecvgnt este utilizata incaperea in care va fi montat
tarchetul. Pentru a doua varianta tarchetul se va lipi cu adeziv pe toata suprafata,aceasta
metoda €ste utilizata in incaperile mai mari de 20 m2 si cu trafic i[tens.
F65iile de^tarchet pot avea model repetitiv sau, a$ezate unele lang5 altele pot forma o
singure imagine. In prima situafie se incepe aplicarea lui de la unul din capetele incaperii, instr
dac6 se opteaza pentru un model c€ntrat este recomandat sA se inceapa din mijlocul acestuia
pe partea cea mai vizibilS a podelei. Astfel se folosesc bucati inhegi in patea c€nhale a
podelei, iar pe margini, unde Ilu este atat de vizibil se pot bucati din tarchet t]rd sd fie afectat
modelul.
Lipirea in forme:
Pdmul pas este masEarea fiecarui perete pentru a determina unde se afla mijlocul camerei. Se
iau doi pereli opuqi gi se tmseaza cu o qeta jumetatea distanlei dinte ele. procedeul se rspeta
cu ceilatli pereli 9i se observa ce incaperea este impartita in pahu pe4i egale.
Decupajul:
Se taie marginile drepte cu un cutter, iar p€ntu curbe gi forme neregulate se foloseste o
foarfectr. Pentu formele iregulate sau pentru a taia in juul levilor cel mai u$or este qearea
unui Fblon de carton.
Finisare:
Dupi ce se teminaa de montat tot tarchetul, se trece la plinta pentru a acoperi micile goluri
sau marginile neregulate, dar $i penhu un aspect mult mai plAcut. ln final cu ajutorul unei
maturi sau aspirator se indepfuteaza resturile sau muderia apAruti in urma montdrii. Este
rccomandat agteptarea a cateva zile inainte de a-l spdla, pentru a-i da timp adezilului s6 se
intiircasc6.
Legat de cordonul de sudura, se lealizeaza imbinarea cu ajutorul unui aparat de sudura
maoual cu aplicatii in sudarea materialelor termoplastice de tip membrale penftu pardoseli tip
covor PVC, hidroizolatii, etc. avand caracteristici tehnice :
- 220Yca,
- minim 1.600 Watti,
- debit aer - minim 230litri/minut,
- temperaturd aer - 20. + 700 " C,
- ploteciie la supmincdlzire.
8. LUCRARI DE TAMPLARIE
l. Tamplaria folosita la lucrlre:

I Fereshe din profile cadru PVC sau aluminiu si geam temopan,
a glafdin P.V.C. la ferestre
a pervaz dfui P.V.C. la ferestre
a grilaje metalice la fercstre din ofel laminat
I conform proiect si caiet de sarcini.
a Usile sectionale se vor monta coDform instructiunilor oferite de catre producator / fumizor.
S.C, CONSTRUCTII BIHOR S,A,

103
Tehnologie de realizare
1. Se vor demonta foile de usi si fereste existente daca este cazul
2. Se vor demonta tocurile, prin taier€a unei portiuni a montantilor tocului; nu se
admite smulg€rea intregului toc odata;
3. Se curata contuml golului prin periere, pina la tencuiala / zidarie
4. Se monteaza tamplaria noua, asigurindu-se pozitionarea corecta in plan vertical cu
dispozitive specifice;
5. Se completeaza spatiul ramas liber intre toc si zidarie cu vata minerala indesata
(daca golul este mai mare de 1,5 cm) sau se spumeaza cu poliuretan (daca golul este sub 1,5
cm).
ln cazul in care se etanseaza cu spuma, se vor monta tlavelse (distantieri) pentru
witarea deformarii tocului in procesul de expandare a poliuetanului, dupa o ora se va indesa
spuma excedentara, iar dupa 24 de ore se va indeparta spuma, pana la limita tocului;
6. Se reface tencuiala spaletilor sau se monteaza pervazurile de acoperire.
Preventiv, pe durata de uscarc a completarilor, se va monta un distantier transversal.
care sa nu psrmita deformarca tocului prin actiunea umezelii.
1. Se reface zugraveala
2. Se monteaz a feroneria;
3. Se incheie proces verbal de predare, dupa efectuarea probelor de functionare a
feroneriei, cu dirigintele de santier.
Faze de executie, daca sunt prevMute in prciect se monteaza:
Glafuri exteriotre:
- se demonteaza glaful existent (unde exista) dupa montarea noii timplarii exterioare
- se rectifica suprafata prin aplicarea unei sap e de egalizarc
- se aplica membmna bituminata
- se monteaza glaful din aluminiu, tabla, sau materiale plastice dupa cerinte.
Glafurile interioare:
- se demonteaza glaful existent (unde exista);
- se monteaza timplaria exterioara noua;
- se rectifica suprafata de montaj a noului glaf si se fixeaza piesele metalice de
prindere;
- se monteaza glaful din PVC sau dupa caz si din metal;
- se rectifica zona de iflcashare in spaleti;
- se chituieste cu silicon zona de contact cu tocul ferestrei.
Transportul tamplariei de la prcducitor la locul de punere in opera se va face cu
mUloace de transport adecvate. Ambalarea si inctrrcarea tarnplddei la producdtor si transportul
de la Foducitor la depozitul de 1a locul de punere ill
opem, respectiv la depozinrl
constructorului se asigura de citre producitor.
Timpliria va fi depozitata in inceperi uscate, ferita de factorii care o pot degrada. Se
vor respecta prescripliile fumizorului privind pozilia Si distanlele de depozitare ale tamplAriei.
Accesoriile metalice dernontabile (qildurile si minerele) vor fi livrate in lddile bine
ambalate,
Mofltarea tampliriei se va face numai de cdtre echipe specializate dotate cu sculele si
materialele necesare.
Montarea tampleriei numai dupi terminarea executirii lucrdrilor tehnologic
urned si anumc:
. Finisajele interioare, inclusiv a golurilor tdmpliriei;
S.C, CONS'I'RUCTII I]IHOR S.]\,

104
. Golul din zidlrie va fi executat la dimensiuni fixe cu ajutorul unor gabloane care
reproduc forma tocului;
Dupa terminarea lucrerilor de montaj, se va face receplia de funclionare a ferestrelor si
ugilor, verificind:
a). Functiooarea cu u$uri4A a cercevelelor, a accesodilor metalice de inchidere,
deschidere si blocare.
b), Fixarea locului in ziderie cu ajutorul unui numAr suficient de guruburi, executatea
corecta a izolaliei de etangare intre toc si golul uiilor, racordarea tencuielilor, acoperirea
eventuala a rosturilor cu gipci si baghete;
c). Agezarea corecta a tocurilor pe aceeati linie si in acelaqi plan, fir[ deplasdri si
vibralii la inchiderea si deschiderea brusca.
d). Daca elementele sunt curelate de resturi de teocuiald
e). Completa montare a accesoriilor metalice, funcionarea corecta si echiparea corecte
cu gamituri de etan$are;
f). Corecla etanlare a geamurilor.
Toate geamurile se vor puse in opeta numai dupa ce conducaiorul tehnic al lucrarii a
verificat ca ele corespund cu prevederile proiectului si prescriptiile tehnice.
Verificarile se fac pe baza documentelor care atesta calitatea materialelor si le insotesc
la lilTare (certificate de calitate, fise de transport) prin examinarea vizuala si masuiatori.
2.NOTIT'NI DE BAZA
2.I AGENTI SI ACTIUNI CARE SE MANIFESTA IN ZONA DE MONTAJ A

FERESTRELOR SI USILOR EXTERIOARE
Toate c€rintele tehnico-functionale li deforma[iile din construclia ramelor gi ale intregii

clAdid hebuie preluate Si compensate in spaliile de montaj. pentru a putea satisface cerinlele
menlio[ate mai sus o importanli deosebitA febuie acordatd alcetuirii corccte a rostului de
montaj - respectiv : alcetuire consfuctive, geometria secliunii rostului, elemente de
fixare/ancomre , izolarc $i etantarc.
Pentu a evita pagubele produse prin deteriorarea rostului de montaj a diverselor
elemente la corpul clddirii aebuie sA avem in vedere inca din faza de proiectare prcblemele
integ6rii ferestrelor $i ulilor g(terioare in anvelopa construcfiei.
Mai mult decat atat, toate sarcinile aplicate in planul ferestrelor gi uqilor exterioare trebuie
transmise in condilii de sigurantE, prin zonele pedmetrale, catre elementele structurale din
planul fatadei.
Reprez€Dtare schematica a actiunilor asupra zonei de montaj a ferestrelor
r,L, LUrrrrû! tI blnu(r.^

105
2.2 Mecanisme de transport al umiditdlii
Toate componentele peretelui exterior precum ii rosturile de montaj ale acestuia reprezintA
zone in care poate fi atinse umiditatea de stres, atat dinspre exterior cat $i dinsprc spafiul
interior. Elementele componente ale peretelui exterior precum $ spaliul de montaj al acestora
trebuie conformate corespunzetor preluirii acestor sficini, astfel incdt:
- sA fie impiedicat acc€sul necontrolat al apei in construclie
- si fie asigurat un traseu bine definit destinat evacuerii umiditifi in afara construcfiei
- si fie redusi la minimum posibilitatea de umezire a materialelor hidrofobe
La conceperea compotrentelor perelilor exteriori Si a spaliilor flecesare montajului acestora
trebuie luate in considerare principalele mecanisme de transpofi al umiditdlii, $i anum€:
- infiltrarea prin rosturi deschise a pic5turilor de apd meteoricA sub presiunea ploii torenliale
fi
a vantului, sau prin capiladtate
- apa de condens ap5rute pe suprafele cu temperaturi scezute
- difuzia vaporilor de apd de la iltedor cdtre exterior care poate conduce la umezirea
materialelor utilizate la montajul ferestrelor.
Aceste tipuri de fenomene/manifestari pot apare singure sau combinate unele cu altele, in
funclie de situalia concrete a fiecarei constuclii.
2.3 PRINCIPIUL DIFERENTIERII CLARE A ZONELOR DE ETANSARE
Principiul a fost elaborat peotru a putea evalua dace fi in ce masurd o GreastA dspunde
corect c€rin(elor generate de acliunile ageflliIfi din mediul inconjuretor asupra constructiei.
Cerirtele de bazl re tate din principii de fizica construcliilor pot fi asigurate pin
configurarea a dou6 zorle de etanlare distincte - una citle interior Si una cetre exterior iar
penhu spaliul intermediar diotre aaeste planud celinlele hebuie evaluate
$i exprimate in
caracteristici tehnice. Aceste zone distincte gi spaliul intermediar dintre acestea trebuie sA fie
distinctg clar evidenliate, $ si poati fi realizate flzic / executate ca atare.
PRINCIPIUL SEPAMRII PLANIJRI],OR 9E ETANSARE
Zona 1 - separarea spaliului i terior de cel acterior
Separarea trebuie sd se producd intr-o zonilsupralali a cirei tlc rnai mare

decat temperatura criticd la carc se formeaza mucegaiul in spa(iul i dc 80%
,aiul
"'tr$s, o
l/ ,/-')
ALE SISTEIVIULUI DE MANAGEMENT CALITATE, MEOIU,
106
umiditate a aerului). Aceasti zone trebuie configuate pe intreaga suprafale a peretelui

exterior, ftu6 nici o intrerupere (si fie continua pe toate suprafa[a)
Considerind spre ex. o temperatud exteioarA de -5oC, o temperaturA a spaliului interior d€

20"C ti 50% umiditate relativi, separarea spaliilor trebuie sA se producA la o temperaturi mai
mare de 12,6 'C. Astfel se poate evita, in condifiile menlionate anterior formarea apei de
condens pe suprafelele care delimiteaza spaliul interior ii se rcduce la minimum posibilitatea
de formare a mucegaiului. Evaluarea pericolului de formare a condensului $i mucegaiului
poate fi ficute pe baza detaliilor de execulie proiectate sau prirl calculul traseului/distributiei
izotemelor.
-
Zona 2 este spaliul intermediar necesar asigurdrii cerinlelorfunclionale
lo acest spaliu se va asigura indeplinirca cerinlelor de izolare termicd gi acusficA, dar $i de
durabilitate a ferestrelor montate, pentru o pefioada rezonabile de timp.
In cazul sistemelor inchise, ca de ex. vitraje izolante cu mai multe straturi, panouri de
inchidere tip sandwich, trebuie acordata o atenlie deosebita protejdrii zonei pedmetrale; in
cazul sistsrnelor deschise - cum sunt ferestrele intregul sistem necesiti protectie impotriva
intemperiilol acest spaliu poate fi in legaturi cu climatul exterior, cu aondilia respectarii unei
reguli generale ca spaliul funclional intennediar sd rdmane uscat Si sd fie clar sepamt de
climatul exte.ior.
Zona 3 - asigurd proteclia la intemperii

Din inse$i denumirca acestei zone reiese specializarea acesteia, fiind configurate similar
elementelor de bazd ale unui acoperig. Planul care asigud proteqia la intenperii impiedici
infiltrarqa apei de ploaie torenlialA dinspre exterior. Eventuale infiltralii care au loc trebuie
didjate controlat direct cAtre exterior. [n acela$i timp qi umiditatea din spaliul funclional
intermediar tebuie sA poatA fi evacuata cetre exterior. Rezistenla la intemperii poate fi
comparate cu funcfa realizati de invelitoarea unui acoperi$ Si este o caracteristicA a peretelui
exterior ln ansamblu.
Modelul descris este general valabil in condiliile unei clime tempemte caracteristice zo[ei
Europei centrale ii pentru un spaliu intedor uzual. In cazul spaliilor ricite !i climatizate
sistemul trabuie adaptat potdvit corditiilor specifice.
Principiul se ia in considerare la elaborarea evalulrii peretelui exterior in ansamblu.
Prin satipfacerea cerinlelor derivate din respectarea principiilor de fizica constructiilor se
creazd piqrizele [ecesare astfel incat:
- utilizatorul sd beneficieze de un climat interior sendtos $i confortabil
- conshuclia si fie protejat6 impoaiva deteriorarilor produse de acliuni din mediul
Qderior
- r[ poata fi redus consumul de energie
2.4 CONCLUZT
Penhu s+tisfacerea cerinlelor de durabilitate a fereshei este necesar ca in zona de montaj/

irue4ie:
- sd existe o separare clare a zonelor cu funcliuni diferite gi a spali
principiul: 'zai etan; citre interior decfu cdffe erteior'\ tt,
S,C. CONSTRUCTII BIHOR S,A.

107
posibilitate de circulalie a aerului de la interior cetre exterio prin zonele de

inserlie/montaj.
si fie protejata zona de inse4ie de sarcini suplimentare din interior sau extedor
separarea statiului interio! de climatul exterior trebuie sA fie mai etan$d la vapori, fati
de zona 3 de proteclie la intemperii. Pentru a evita deteriorerile cauzate de umiditatea
din zona de inse4ie trebuie ca fereasta-rostul-peretele se fie privite ca un sistem
udtar. Acest sistem in ansamblu trebuie configurat dup6 principiul "etansare mai
buni la interior, fali de cea cdtre exterior"
proteclia la intemperii asiguatA de planul 3 de etantarc trebuie sd asigurc dirijarea
controlati a umiditelii infiltrate ocazional prin evacuare direct5 catle exterior
anvelopa construcliei sd fie etanle la aer d€jur imprejur (zona I de etan$are).
montajul se fie tacut de personal calificat printr-un curs de specializare
3. FAZILE MONTAJULUI DE TAMPLARIE TERMOIZOLAIITA
3.1 RecepJia 9i depozitare& tempEriei pe $atrtier

La sosirea pe iantier a transportului de tarnpl5rie de la productrtor, persoana gi echipa
desemnati sd factr lecepfia fumiturii trebuie sd verifice indeplinirea urmAtoaxelor condilii:
Isd corespundi cantitativ cu numarul de piese inscrise in avizul de insolire a mirfii 9i
planul de montaj programat de constructor ;
Isi corespunde ca forml $i dimensiuni cu tabelul de tAmpl6rie sau releveul, in
vederea distribuirii acesteia pe cledire, funqie de dimensiunile golurilor;
asA nu prezinte zgarieturi sau urme de manipulare 9i transport necorespufiitoare
(lovituri, defomari, colluri sau muchii strivite sau rupte etc.);
!si le depoziteze corespunzator in locui protejate de praf $i de degradare prin contact
cu alte mareriale de construclii;
IsA identifice numarul de vikaje corespunzAtor tamplAriei receplionate $i se le
dqroziteze in consecinla, asigurand proteclia n€cesard;
IsA solicite gi sA primeascd de ta transportator, pe langd avizul de insotire al marfii,
declaralia de conformitate (marcajul CE), documente care vor fi pastate in vederea
predirii la receptia finale a tamplAriei montata pe cladire.
3.2 Pregtrtirea ti realizarea montajului

Valoares calitifii unei ferestrc sau usi qette sau scade in functie de modul de realizare a
montajului acesteia in cl5dire (veche sau nouA). Un montaj corect trebuie sd asigure preluarea
corespulzAtoare a tuturor solicitirilor care apar suplimentar celor produse de vant, grcutate
proprie, trafic, curn sunt:
. diferenla de tempsratud intre exterior $i interior: zilnoapte, varaliama;
. rigiditatea la incovoiere a profilelor de toc, deasemeni sd asigue o etan$eitate
corespunzdtoare cerinf elor de proiectare.
3.2.1 Pregitirea golului
I se verifici rectangularitatea go1u1ui, climcnsiunile

(litirne fi inillilne) ;
s.c. CoNSTRUCTII BIHOR S.A.

MANUAL DE PROCEDURI TEHNIGE
108
I se curata lateralele golului $i se indeparteazd reziduurile materiale pentru asigurarea

condiliiloi de aplicare a materialelor de etan$arej prin indepartarea reziduurilor
materiale de pe tpaleri ti se marcheazd in planul vertical al tamplariei pozitia de
montaj in conformitate cu datele din proiect;
I se compari dimensiunile golului cu cele ale tampldriei $i se verifica dace toleranlele
rezultate sunt cele prevdzute in proiect, min.l5-20 nrn diferenti intre dimensiunile
tSmpldriei 9i dimensiunile golului, pentru a se asigua un montaj corect. In caz
contrar se notifici constructorul pentru a face corecliile necesare.
3.2.2 Pregitirea t6mpltrriei pentru montaj
I se dezechipeazd tdmpllria de pi4ile mobile (cercevele ti foi de uid) $i de vikajele

fixe, pentru pregAtirea mmd in vederea montajului;
I se examineazd perimetral, integdtatea ramei, existenF gaurilor de montaj, ca numdr,
diametru fi amplasare, realizate, conform prcscriprilor, din fabricalie, vezi fig l;
I Fixarea !i alinierea t6mpltrriei hebuie sd inceapd de la colful de sus cu balarna, cu
pdmele puflcte de fixare distanlate egal la 150mm pe fiecare parte a acestui coll
I se prcgate$te rama gi se creazd condiliile de aplicare a materialelor de etaniarei
I se aplice pe conturul exterior al ramei (tocului) o bandd precomprimate de eta$are,
(multifunclionald - un singur produs pentru cele tlei zo[e de etantarc: exterioare,
medianA, interioari) la constructie nouA, sau nu, in cazul izoldrii cu spuml
poliuretanici, la cladirc reabilitatd, functie de prevederile din proiect (cu folii
speciale de etangare pentru zonele, interioard ti exterioard )
lI(;t-R.\ I
3.2.3 Montajul
I se pozilioneaz a rama in golul previzut 9i prggtrtit in acest scop, se fixe^ze cu ajutorul
calelor de montaj, respectandu-se cotele din proiect pe cele trei directii;
I se verificd verticalitatea in cele dou6 planuri, perpendicular pe fereastri gi in planul
ei, apoi orizontalitatea bazei ferestrei, fdcandu-se corecliile necesare;
I se kece la fixarca finald cu respectarea urmetoarclor cerinle:
- poziliurarea gi calarea corcspunzatoare a ramei ferestrei in golul pregdtit pentru montaj vezi
fig. 2 tr€buie se Iru afecteze in nici urt fel operaliunile ulterioare;
d*t*'2
: {.fft
q*" /
109
lcdl! Fi! 6 d. !b Ddsr @ vob.t

iiohitsn.&iqbioEo Li.rEilû

110
- executarea corectA a gaurilor de fixare (folosind perculia continue doar Ia zidul din
beton) cu respectarea adancimii prcvdzute in detaliul de execulie;
- utilizarea elementelor de fixare (guruburi autofiletante, cu dibluri din plastic sau
conexpanduri, ancore de fixare ) trebuie sA asigure o capacitate pofiang necesard, care si
traosfsre peretelui sarcinile pe care le preia de la vant, greutate proprie, trafic, previzute de
proiectaflt, vezi fig 3.
- elementele de fixare sau asigurare ale ferestrei in golul de zidarie, trebuie sa fie
protejate impotriva procesului de oxidare (prin cadmiere, zincare, etc.)
FIG. 3 MODALITATI DE FIXARE LA CLADIRE

I sa se execute strangerea uniforme a quruburilor fbri a deforma elementele fixate,
asigurandule stabilitatea geomet cd iniliali, folosindu-se scule cu cuplu reglabil;
t la gdurirea / insuubarca in latura orizontald dejos a ramei, axul gdurii,/ gurubului si
fie cat mai la intedor iar sub cap se va prevede inainte de strangerea finald un cordon
circular de silicon pentru etangare;
I pe parcursul operafei de fixare trebuie permanent verilicatA pozilia ramei Si
confomitatea cu prevederile din Foiect. In final se face ultima verificare de
pozitionare $i verticalitate cu corecliile n€cesare, daca este cazul.
3.2,4 Montajul vitrajelor in rame ti cercevele

Pentru un montaj corect al vitrajelor in tamplarie sunt necesare urmatoarele mesud:
-
curdlirea cu pensula sau cu aspiratoflll a falturilor 9i pozilionarea prin clipsare
a supo4ilor de cale dupS cum sunt prevazute deschiderile cercevelelor sau
dimensiunile pd4ilor fi xe;
-
curAlirea perimetralA a vitrajului, a$ezarca in ramA sau cercevea qi calarea cu
plecule portante sau distanlierc, funciie de o pozilionare corecta a acestuia in
elementul de tampltrrie, v ezi fig 4,
Geamurile si instalarea lor corccta rcprczinta o parte extrem de importanta in

procesul de montare al fereshelor. Indiferelt de tipul ferestrci sticla nu trebuie sa fie in
@ntact cu cadrul din aluminiu, altfel spargerea prin soc temic va fi
inevitabila.
Dimeosiunile geamurilor trebuie str fie mai mici decat spaliul interior al ramei cu cel
pulin 5 mm pe fiecare pafte.
t)--)
' z4,,-
",.;f;;g,
S.C. CONSTRUCTN BIHOR S,A,
111
Sticla este aliniati ii

spdjinita prin intermediul calelor de geam(cale de
a;ezare). Instalarea corecta a calelor de geam presupune aqezarea 1or astfel incat sI nu
blocheze drenarea corespunzdloare a apei.
Calele utilizate pot fi clasificate in doua gmpe pdncipale:

A. cale de suslinere, aare sunt folosite ca mijloace pdn care greutatea sticlei este
trarcferata la rama
B. cale de pozitionare, care se introduc, fara a prelua incarciri semnificative gi care
sunt responsabile peotru mellinerea geamurilor pe pozilie, in timp ce asigura
evitarea coltactului cu rama (evitd pcul temic)
Cale pentru geam pe[tru sistenele glisante
La sistemele glisante toatd greutatea canatelor trebuie sa se descarce pe rcle. Din acest
motiv la partea infedoard a cercevelei, deasupra rolelor se fixeazi calele care vor prclua
greutatea sticlei. Pentru a asigura sticla lmpotriva utilizdrilor violentr, pe perimehul
cercevelei se monteaza cale de fixare.pentru a preveni curbarea profilului la blocarea
canatelor se recomande montarea unei cale de fixare si in zona punctului de inchidere.
L\.,!dr',!j:r!.jr!-jr ]rlar4!{,ll n, /jliqrl,cr4-$J,r'!i

Fig.'1
mmru
}'(rrLtn.n -ipro(ri ' t(rrriri u, \plo.ur,

tl\jcot.r.dnbnrjci.
S-C. CONSTRUCTII BIHOR S.A.

112
- se execute montajul vihajelor fixe aplic6nd baghetele prin clipsare, incepand cu

laturile mici 5i termindnd cu cele mari, prin lovire cu ciocan de cauciuc, de la mijloc catre
colfuri. Se anuleazd eventualele deformtrri care apar la laturi sau montaflIi de lungimi mari in
urma clipsirii baghetelor;
- se monteazd in balamale cerc-evelele gi in ele se monteaze vihajele corespunzitoarc
(in condifii similare celor prezentate la cele fixe) qi se fac reglajele necesarc unei bun€
funqiodri;
- se reverifici pozilionarea tamplariei in toate planurile, cote de montaj, verticalitate $i
se flxeazi pe pozilia inchis toate ptutile mobile
3.2,5 Et&ntrrea rostului dintre tempErie gi cltrdire

Aceasta este umtrtoarea opemlie importanta care trebuie se asigure functionarea corccte a
ferestrei / ulii extedoare. Prin etantare se urmere$te impiedicarea pdtrunderii umezelii (apei
lichide) in rostudle rezultate din montaj, ca urnare a ploii torenliale (apa lichid6) sau a
umiditifii aerului din incipere la exterior gi umiditatea aerului din inctrpere (vapori de ape)
Materialul de etangarc trebuie str indeplineasce ti urmitoarele cerinfe:
o izolare termici gi fonic6;
. sA fie elastic pentru a prelua varialiile dimensionale, urmare a dilatarilor;
. si fle rezistent la imbatranire ti la razele UV
. sA fie aplicabild pe configuralia rostudlor ti structura zidurilor clddirii atat la interior
cat ti la exterior.
. sd asigue difuzia cat mai eficient5 a vaporilor de apd din zona mediand a rostului sau
din peretele umed. carre exteriorul cladirii,
Aceaste opera[iune trcbuie sA asigure valabilitatea principiului: la interior mai etan$
decat la exterior. Se va line cont c5 cele trei secliuni sd asigure:
l.etangarea interioad, cea care delimiteaze climatul interior de cel exterior,(bariera
impotriya vaporilor de apa gi etansarea perfecta la aer din interior)
2. fixarea de corpul clIdirii ;i izolarea te.micd 9i fonic6 care sd asigure inchiderea
intregului perimetru, inclusiv difuzia vaporilor de ap6 cAtrc extedor
3.etanFrea exterioara trebuie sd fie irnpermeabild la ploi, cu o aderenta corespunzdtoare atat
la clddirc cat ti la tamphrie 9i s5 asigure difuzia cdtle exterior a vaporilor de apd
Aceste secliuni sunt, de principiu, exernplificate in fig.s si 6.
FiGURA 5 IIGLRA 6

113
Acestea pot fi
solufionate de proiectant in diverse modud. Inainte de a se trece la aplicarea
materidelor de hidro-tsrmo-fono izolalie in lostul dintre tamphrie $i clAdire, hebuie efectuate
urmatoarele verifi cSri:
- daci dimensiunile rostului sunt corecte: li1ime, addncime, flancuri;
- dad suprafelele de adercnld sunt curate sau necesita luodri pregatitoare;
- daci sistemul de etaniare este compatibil ti materialele hidro-termo-fono izolante puse la
disDozif ie sunt adecvate;
- dac6 existd suprafele de aderenfa critice (pietre natuale, zidarie aparente, etc.) qi solu{ii
penku aceste cazufi.
Materialele de etan$are ce se vor utiliza pentru constuclii noi sau clAdiri vechi, vor Ii
prcvdzute de proiectant. Trcbuie respectate cu exactitate indicaliile de utilizare a acestor4
prevdzute de fumizor, pentu a obline rezultatele dorite. In acest scop proiectantul va indica,
prin detalii de execulie, ce tipuri de materiale ti cum tebuiesc ele utilizate, pentru a se obline
perfomantele dorite.
Dupa rnontaj se verifica:

. Verticalitateatamplariei
. Functionalitatea mecanisrnelor de deschidere
. .Aspectultarnplariei
3.2.6 Montarea glafurilor exterioare la ferestre
Datorittr ploilor torenliale, a proceselor de inghel-dezghel al calotelor de zipadd care se

formea:d iama pe glafurile orizontale ale fercstrelor, precum gi protejarea faladelor de
scugsdlede apA cu impuritAf pe acestea creand un aspect exterior neplacut, s-a gasit solulia
ca acesta zone ale ferestrelor str fie prctejate cu glafuri din diferite materiale: tabld zilcati,
laminato din aluminiu, gresie de exterior, placi din malmula sau granit, etc. proiectate $i
preluclde corespunzdtor dimensiunilor ferestelor la care se monteazd.
Montar@ ferestrelor prcvdzute cu glafuri exterioarc fi interioare trebuie sA se rcalizeze cu
respectaea tutuor condiliilor de etantare prevAzute in capitolele antedoarc qi conform cu
detaliile de execulie prcvdzute de proiectant, vezi fig.S
Operaliunea de montarc a glafurilor este sepamte de montarea ferestrei $i se poate realiza
penhu lntreg obiectiwl (apartament, case, bloc) fie de echipa de montaj tampltrrie sau de o
echiptr ryecializati, avand scule li materiale adecvate acestei operaliuoi (dispozitiv de tiiere,
foarfece de metal, elernente de limitare a deformirilor produse de incdlzire pe lungimi mari,
silicoano, gamituri expandabile, etc.)
Montajul:
- se Fogete$te suprafala pe care se va monta glaful, in scopul elimindrii deniveldrilor din
consftuclie, pentru a asigura orizontalitatea glafului gi pante in secliune transvercala pentru
scurgtrea apei
- se ajEteaz5 glaful la cotele de montaj in mod frecvent pe lungime, lalimea fiind stabilitd
higal
- se fixcaza pe pozilig avand capetele asiguate cu capac€le necesare la cele din aluminiu sau
l'vL! pl-ln
P\rC, prin modelarea pc laterale a ce]or
celor din tabli zincata. astlil incit tefltrosi aplicat
\,r d(operc linrrclc c(lor Jin nr.rnnuri. grusic. gr.rnir ..r.r:rltu rnrtcllJlc.
-Fp\r
'flil$
114
- odate asiguate aceste condilii se prccedeaza la fixarea finale prin $uruburi la partea
inferioard a ferestrei care este prevezute cu un profil adecvat acestui montaj. Fixarea cu
turubud este valabila la glafurile din aluminiu, tabld zincattr Si PVC.
- penhu cele rigide confeclionate din materiale ca gresie, marmuri, ganit, etc. se aplica pe
suprdala de montaj un stmt de material adeziv corespunzdtor condiliilor de exterior pe care
se monteaza placile d€ glaf, cu lespectarea detaliilor de execulie. In continuare, in funclie
de situalia respectiva, se iau mtrsurile de asigurare a etan$eitdlii montajului gi stabilitatea
glafului, in aqa fel incat sA se asigure in totalitate cerinlele din proiectul respectiv:
- o fixare sigura 9i corecte la tampldrie li clddire
- etangeitate hidro ti termicA la capetele glafului
- stabilitate ill lungime prin montarea unor elemente de fixare la clddire sub glaf
- orizontalitate in planul fer€shei ;i pantd negativA citre exterior in plan
perpendicular pe lereaska
3.2.7 Montarea templiriei previzute cu caseti de jaluzele exterioare
Un caz particular il reprezintd tampltrria care prevede fereste cu casete de jaluzele supmpuse
Si cu cqe sunt echipate din fabricA. Fixarea in clAdire a acestor elemente comportd la partea
superioFA o serie de operaliuni specifice. Trebuie verificata existenla unei cupliri
corespurzitoare intre tocul ferestrei $i caseta ruloului, precum gi rigidizarea prin guruburi
intre axhdturile cele doua elemente. Deasemeni se va vsrifica existenla elementelor metalice
de fixare a cuplajului de la capetele casetei ruloului.
Este recomalldabila" folosirea la indicaliile producetorului, a ecliselor metalice ce se monteaza
pe capacul superior al casetei li se fixeaze prccum o ancord de montaj la clddire. Inainte de
pozilionarea in golul clddirii sa se aplice pe toate lungimea capacului superior al casetei
banda Fgcomprimate care prin destindere sd inchida corespunzetor rostul fird s5-1 deformeze
(situalio des intalnite la inchiderea rostului cu spumd poliuetanice) vezi figura 7; in rest toate
opera$ile de montaj decurg ca la tampldria simple.
iodattr finalizate toate aceste operalii de etansare Si a proceselor de stabilizare a

materiafelor utilizate ( spume, silicoane ) se hece la verificarea funclionerii deschiderilor
/inchidfii pd4ilor mobile, fdcdndu-se reglajele finale .
, Ultima operalie a montajului este dezlipirea foliei de protectie de pe suprafala
profilelirr pentru a impiedica foto-r,ulcanizarea acesteia prin expunerea timp indelungat la
razele sblare.
S.C. CONSTRUCTII BIHOR S.A.

115
9. LU DE TINICIIICERIE, LUCRARI DE DIRIJAREA ,{ APELOR

NI oRI('[. T)I' ACOPI'RIRIi 1 i\I {SC' \RI'A I \IBI\ {RII,OR
a i din tabla zinoata dreptunghiulare
a din table ziDcata dreptunghiulare
a Picsa legatura intre jgheab si burlan
t Picsa capat pentru jgheab
a Coturi tru burlane
Carli din otel zincate pentru jgheaburi
a Bralari in otel zincate pentru burlane
a Aliaj lipit staniu-plumb, chit special indicat de producator, silicon
a Dibluri suruburi
dolii, "flashinguri" si elemente de capat etc
lucrarilor de tinichigerie va incepe dupa verificarea starii suportului pentru
planeitatea sa, si posibilitaiea de a fixr corespunzator carligele pe el.
ucrarile constau in:
stabilirea si marcarea pozitiei pieselor de racordare in camp, piesele de racordare la
burlan a coturilor;
baterea carligelor pentru piesele speciale;
dupa ce toate carligele sunt montate, se verifica panta, se prind intrele ele piesele
special si apoi la dimensiunea de liware si ajustatc dupa necesitatil
montarea burlanului se executa incepand de jos in sus prinzand fiecare tronson de
burlan brida flxata in zidarie si amplasata imediat sub punctul de innadire.
la streasina, fuacerca prin ancadramente sau solbancuri se executa cu
coturilori
curatirea periodica a vazoanelor se face ori de cate ori este nevoie, cu o scafa de
lcmn. timpul operatiunilor de montaj sau curatire se interzice sprijinirea scarilor de
J si burlane.
gheaburile vor fi innadite prin petrecere de cel putin 20 mm si lipite, inclusive
capacele, stuturilede racordare la burlane, tirantii si carligele de sustinere
urlanele vor fi montate vertical, cu tronsoanele pehecute etan$, cel superior in cel
inf'eri pe circa 6 cm si lipite ca si nu permit pierderi de apd, hxate in zid prin bratari din otel
zincat. vor monta inclusiv coturilc.
ditii tchnice de cxlitate

Pc lucradlor se lac unnakrarclc r.criticari:
itatea suportului carligelor
area si prinderea corecta a pieselor de racordare in camp, a pieselor de la
a coturilor precum si a tronsoanelor de.jghcab:
a ia corecta a sortului, in special, prinderea si racordarea lui lajgheab;
ificarea prin tumarea de apa in jgheab, a pantei spre bulan si a etanseitatii
in1bi r dintrc clcrrcntc prin infundarea burlanelor;
ificarea imbinarilor dintre burlane, coturi si a pdnderilor lor in bratari.
a ta jgheaburilor sa corespundd prevederilor proiectului fi sA nu permit stagflarea
local5 tpei, turnatc in jghcab pentru \erilicare
I jgheaburilor se fie cu minimum 1 cm $i maxlmum

i
116
LUCRARI DE ARHIIECTURA
o {narginea exterioara a
jgheaburilor se fie cu minimum 2 cm mai jos deaat marginea
intedoaia si dedesubtul prelungirii planului inveltorii
o +nbinarea tronsoanelor dejgheab si racordirile la burlane se fie lipite cu cositor.
r fxarea
jgheaburilor sA se facd cu carlige montat€ ingropat in astereali $i fixate corect,
la distarfiele din proiect
o {urlanele sa fie montate vefiical, cu abateri maxime de 0,5 mm $i sub 5 cm pe toata
indllirl+ cladirii, bine fixate cu hdldri de table zincata, cu tronsoanele petecute etan9, cel
in cel inferior pe circa 6 cm, sd Ilu permita pierderi de ap5.
e vor respecta dispoziliile normelor de "Regulamentul privind prcteclia $i igiena
muncii in construclii aprobat de M.L.P.A.T. cu ordinul nr. 9i'1.J1 15.03.1993 prccun Si de
de proteclia muncii in activitatea de construclii montaj" aprobate cu ordinul
M,C. cn r]tr. 1233/D/29.12.1980 9i merlinut in vigoare cu ordinul M.L.P.A.T. nr.
1it 1/03. l 199.1.
va line seama gi de prevederile "Normati\.u1ui de prevenire li stingere a
or" pe durata executarii lucrdrilor de construclii aprobat de M.L.P.A.T. cu ordinul nr.
20rBru 07.1994 (aviz M.l. nr. 24126/10.06.1994).
vor respecta urmdtoarele norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la
indllim aprobat prin Ordinul ff . 235/26 .01 .1995 :
15. Toli cei care lucleaza in condiliile lucrului la inellime tr€buie sd poafie
individual de protecfie, specific elimill[rii pericolului ciderii in go1.
t. 17. Este intezisd utilizarea echipamentelor individuale de proteclie care nu sunt
$i certificate in conformitate cu standardele li normativele de echipamente de
m vlgoare.
. 59. Lucretorii din domeniile coNtrucfiilor qi monterilor de echipamente tehnice
trebuie utilizeze, pentru Iucrul la indllime, centura de siguan[e pentru constuctori ti
monta cooform standardelor in vigoare.
. 84. Inainte de inceperea lucrului, este obligatorie verificarea de cetle lucrdtor a
integri ii cittii de proteclie a sistemului de amortizare Si a posibilitilii de reglare a acestuia
$i acu elor de prindere. Este obligatoriu purtarea cdttii de protectie.
7, Operaliile se vor executa numai de personal calificat.
11. Instructajul de proteclie a muncii se va face pe faze, in conformitate cu
Normelor generale de protectie a muncii in vigoare.
12. lntervalul dintre doud instructaje periodice va fi de 3o zile calendaristice.
15. Toli lucrdtorii sunt obligali sd utilizez€ echipament individual de protectie
adecvat.
Este obligatorie imprejmuirea zonei de lucru in raza de acliune a utilajelor de
ridicat, ve a lucrarilor ce prezint?i pericol.
ele, scdrile ii platformele de lucru de lingd utilajele de constructii $i lucrdrile ce
prezinte col trebuie sd fie prevAzute cu balustrade $i linute in stare de curdfenie.
. 17. Penku lucrAri executate la inAl$mi peste 5 m se vor utilize schele metalice
tubul Schelele vor fi previzute cu balustrade gi scandurd de bord $i vor fi rexecutate astfel
incat sI sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele
imDrovi ti circulalia personalului muncitor sub schele pe care se lucreaz5.
18. Personalul muncitor din $antiere va putea fi folosit numai la lucrdrile gi in
zona de pcntru care s-a licut instructajul de proteclic a muncii corcspunzitor.
li. in toate locurile pericuioase se va atrage atenJia ului dc
prin indicatoarele vizibile atat ziua cet $i noaptea.
"'trfs,
117
I-t ( raAltI DI IlrDRorzot. \TII
peforata pentru strat de difuzie sau alt tip de material cerut prin proiect
anzA bitumate presarata cu nisip pentru proteclia hidroizolatiei
oate materialele gi semifabricatele, care inta in componenla izolaiiilor se vor

in lucrare numai dupd ce:
s-a verificat de cdtre conducatorul tehnic al lucrerii ce au fost livrate cu certificate de
calitate, care sd coDfiIme ce sunt corespunzetoare normelor tespective gi prevederilor
prol ul
s-a organizat primirea gi receplia materialelor, iar madpularea, depozitarea ti
lor se va face in condilii care sd asigure pAstarea caliteii $i integritdlii lor
materialele folosite sa fie verificate inainte de punerea lor in operd, prin misurarea
ilor Seometrice etc, in conformitate cu normele tehnice in vigoare
verifi carea camcteristicii 9i calitdlii suportului.
iile si materialele auxiliare pentru hidroizolatii vor fi confom specificatiilor
tchnice producatorului materialelor principale si iI1 accord cu staDdardele in vigoare.
se vor incepe lucrarile inaintea intrunirii conditiilor satisfacatoare.
strict interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de izolatii daca suportul in
sau pe portiuni nu a fost in prealabil verificat si nu s-a intocmit process verbal
Pel1tru ascul1se.
cazurile in care prescriptia tehnica pentru executarea izolarii prevede conditii
speciale de planeitate, forme de racordari, umiditate etc, prccum si montarca in prealabil a
unor pi dispozitive etc, sau a urlor straturi de protectie anticoroziva sau contra vaporilor
ctc.. conditii vor face obiectul unei verificari suplimentare inainte de inceperea
lucrari de izolatii.
:atul suport sa nu prezinte asperitati mai mari de 2 mm iar planeitatea lui sa fie
fiind admisa ca abatere o singura denivelare de + 5 mm pe o suprafata verificata cu
de 2 m, in orice directie; existenta rosturilor de dilatare de 2 cm latime pe conturul si
(la 4-5 m, distanta pe ambele directii) sapelor de peste termoizolatii noi sau in vrac
vor luqa la temperaturi de peste 00 C.

vor lucra la lumina zilei
logia de executie va fi conform cerintelor tebnice alc producatorului
ce intra incompozitia stratului hidroizolator si in functie de conditiile si
ncccsi ce rezulta din proiectul de executie.
le se vor proteja conform reglementarilor in vigoare si conform recomandarilor
materialelor ce inha in alcatuirea hidroizolatiei.
e verificarile se vor efecfua "bucata cu bucata" si se vor inscrie in procese verbale
del ascunse, conform instructiunilor respective.
verificarea pe faze de lucrari se va examina fiecventa si continutul actelor de
vcdli pe parcursr comparanduJ cu proiectul si prescriptiile tehnice respective, in limitele
abatcdl admisibile.
cazul hidroizolatiilor, prin "faza de lucrare,' se intelege lus fata d
ile pentru verificarea si rcceptionarea lucrarilor ascunse si pe o
S.C. CONSTRUCTII BIHOR S,A, I ""rft,

118
glupare de tronsoane, in asa fel incat portiunea ce se verifica sa fie inteaga si fara interuperi
in zone care s-ar putea prcduce dificultati functionale (de ex. In dolii).
plus, se va verifica prin sondaj corectitudinea iMegisharilor facute pe parcuE ;
sondajelor va fi de cel putin 1/10 din cele prescrise pentru faze, premergatoare sau
a lucrarilor.
receptia preliminara se va proceda ca si in cazul verificarii pe faz e, insa numarul
sondaj poate fi redus la l/20 din cele initiale.
e vor verillca:
stratul suport sa nu prezinte asperitati mai mari de 2 mm iar planeitatea lui sa fie
conli fiind admisa ca abatere o singura denivelare de + 5 mm pe o supmfata verificata cu
de 2 m, in orice directie.
corcctarea cu mortar de ciment la panta de max. 1:5 a denivelarilor de max. l0 mrn
admise.
urile intre diferite suprafete, cu abateri admisibile fata de dimensiunile din
proiect prescriptii tehnice de - 5 si + 10 mm la raza de curbura si de 10 mm la latimi.
rctelelor si procedeelor de preparare a materialelor pe santier (masticuri,
solutii,
adrnit I din foi cu petreceri de minimum 5 cm longitudinal si de minimum 7 cm fiontal: in

cazul in aceste valori nu sunt respectate, trebuie refacute.
respectarea directiei de montare a foilor; pan la 20yo panta, sepotmontasi paralel
dar peste 2070 panta, numai in lungul Iiniei de cea mai mare panta.
izarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sortud, copertine sau
tuburi.
nerea in cazul izolatiilor subterane - a nivelului apelor freatice la minimum 30
crn sub ivelul cel mai coborat al lucrarii respective; racordarea corecta a izolatiilor v€rticale
cu cele izontale (abaterea admisibila la latimea petrecerii - 10 mm).
mod special, se vor efectua si probe globale directe dupa cum urmeaza :
la constructiile supuse la presiunea hidrostatica a apelor subterane dupa asigurarea
r de contrapresiune, se opresc epuismentele, lasand hidroizolatia timp de 4g ore la
maxima conform prevederilor STAS 2355-79 si rormatirului C 112-80;
cazul cand probele prin inundarc nu se pot efectua (sunt costisitoare, nivelul scazut
ala subterane, etc.), verificarca se va face vizual, pin ciocanire si eventuale sondaje in
Puncte prezinta dellcientc;
rezultatele verificarilor mentionate in acest capitol se vor iffegistm conform
instru nilor pentru verificarea luqarilor ascunse; deficientele constatat" uoi fi
in ) verbale si se va tece imediat la remedierea lor, incheindu-se intr-un proces"or."-nate
verbal
dcl ascunse; dupa acestea se pot executa lucrarile de protectie si cele conexet
la acoperisuri se vor verifica pantele, conform proiecfului, amplasarea in punctele
cclc ntai coborate a guilor de scurgere iar prin tumarea de apa in punctele mai ridicite se va
verifica gurile de scurgere functioneaza bine:
se va verifica daca sunt corespunzatoare proiectului racordarile hidroizolatiei la
si atice, la stapungeri, la rosturi de dilatatie si la gurile de scurgerc, care trebuie sa
fie prev cu gratare (pamfrunzare) si sa nu fie inundate;
2t
119
tinichigeria aferenta acoperisurilor (sorturi, copertine, glafuri, etc.) se va veifica

daca executata confom proiectului, bine i[cheiata, racordata cu hidroizolatia si fixata de
; verificarea se va face atat vizual cat si prin hactiune manuala;
verificarea zidurilor de protectie a hidroizolatiilor aplicate la exteriorul
or subtcrane se va constata :
cele executate ulterior hidrizolatiei: grosimea, existenta rosturilor verticale la
date in proiect, a rostului odzontal la baza precum si daca sunt prevazute cu foi
cele executate antedor hidroizolatiei: grosimea, existenta rcsturilor de colt, a

la intervale de 2,5 m;
a constructiile subterafle cu hidroizolatia aplicata la interior sau la constructiile
pentlu apelor, rezultatele verificarilor se vor irregistm co[form instructiunilor
pentru i ascunse, dupa care se pot executa celelalte lucrari conform proiectului;
MLPA 5.03. t991

e specifice de protectia muncii pentru lucra.i dc zidarie, montaj prefabricate si
tinisajc coDstructji. INl 006-96.
timp de ceata, polei, vant cu intensitate mai mare de gadul VI, ploaie sau ninsoarc,
de temperatura aerului, executia lucrarilor de izolarc in exteriorul cladirilor se va
i se vor proteja portiunile executate.

120
PARDOSELI FINITE. ELICOPTERIZ,ATE CU CUARTZ
PAROOSELI FINITE, ELICOPTERIZATE CU CUARTZ
Pardoselile se execu6 de personal specializat efectuandu-se sub contolul pe faze de

execulip la:
i straturile intermediarc
I' stratul supo(
I stratul de uzurd.
[,a executarea lucrarilor la pardoseli se va line seama de reglementirile tehnice in
vigoaref precum 9i de datele fumizate de fumizorii de material si de agrementele tehnice ale
materiafelor utilizate. Executarea lucrdrilor pe timp fiiguros pentu fiecare tip de pardoseale
prezentft in caietele acestui normatit se va face in conformitate cu prevederile din ,,Normativ
pentu iuentificarea pdmantului de f,mdalie" se va face in confomitate cu prevederile din
STAS 1243 "Teren de fundatie. Clasificarea qi identificarea pdmdnturilor, realizarea pe timp
friguro{ a lucrarilor de construclii ti instalafii afererte" indicativ Cl6. Corditiile de umiditate
nec€sarF executarii straturilor ce alcAtuiesc pardoselile sunt specificate in caietele prezentului
normatiy, pentru fiecare tip de material in parte. Atat la tansport, dspozitare cat $i la punerea
in oper4, pana la darea in exploatare, trebuie sa e asigure condifiile de microclimat specifice
fiecirui tip de material. in conformitate cu reglementdrile specifice sau indicaliile
Foduc+orilor de materiale. precum fi cu precizdrile din anexa prezentului caiet.
lucrari care ffebuie terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli: Executarea
pardos$ilor se va face numai dupa terminarca lucrarilor prevazute sub pardoseli (canale,
fundatiil conducte. instalatii electrice. sanitare si de incalzire) si efectuarea probelor prescrise
precum si dupa teminarea in incaperea respectiva a futuor lucrarilor de constructii montaj a
caror e4fcutie ulterioara ar putea d€teriora pardoseala. Pregitirea stratului suport se va face in
confon{itate cu proiectul de execuiie, cu urmdtoarele pr€ciziri:
.i atunci cand stmtul de bazi al noii pardoseli este constituit
dir plangee de beton sau
beton almat, precum gi atunci cant acest str;t il constituie pardoseli vec'hi d; beton, cardmida,
piaM elc. este necesar ca aceste suprafele se fie pregAtite pdn curdlarea li spilarea lor cu aptr
de evorfualele impuritdli, pmf sau resturi de tencuiala;
.f diversele strdpungeri prin plan$eu, rcsturile dintre
elementele prefabricate ale
planfeufd, adanciturile mai mari etc. se vor chitui, dupd caz, cu mortarde ciment sau alte
produsd adecvate, indicate in proiectl
'] amAturile care ies eventual din planpul de beton armat, vor fi tEiate sau indoite;
1
conductorii electrici care se monteazi sub pardoseala (pe suprafala plan$eului) vor fi
acop€ri$ cu mortar de ciment in grosime strict necesara penru protejarea lor;
'] conductele de instalaii. care shApung plan$eul se vedficd dac6 sunt izolate
coresp+zdtor (pentru a se exclude orice contact direct al conductelor cu planqeul qi
pardosefla)
Pregatirha stratului suport :

- Se va purata stratu) supon de eventuale impuritati cujet de aerl
- Se realizeaza armarea pardoselii cu plasa sudata asezata pe distantieri din beton, sau otel
beton d+ 3 cm sau la betonul inainte de tumare se amesteca cu fibre metalice disperse.
Panourile de plasa vor fi inadite prin petrecere de min. 25 cm si vor fi l€gate la fiercare
ochi , p{ fiecarc nod cu sarma de legat;
- Se va knezii stratul suport.
7 .2.4.2
$,a,lizuea pardosel i i propiu - zise d in beron elicopreriza t si cuart
- Se va iealiza sratul de beton in grosime minima de l0 cm
"6*r^qx
4"-r€ jA
ry-r"r:,
CONSTRUC.'I]I BIHOR S,A,
121
PARDOSELI FINITE, ELICOPTERIZATE CU CUARTZ
-Se aproximativ 2-6 ore pentru ca procesul de intarire al betonului sa fie declansat.
inceperii finisarii prin driscuire mecanica,, elicopterizarc " va incepe cand o
de cca. 75-80 kg lasa o amprenta in betonul tumat de 8 -10 mm adancime prin
-Scva o prima elicopterizarc a suprafetei de b€ton fam cualt;

-Se a presararea manuala a cuartului in cantitate de aprox 4 - 5 kg/m2 de suprafata;
-Se procedura de elicopterizare pana cand suprafata pardoselii este perfect lucioasa si
lara i
Pe finisarii prin elicopterizare se interzice accesul in zo[a de lucru.

Se cel putin 24 de ore timp de illtarirc a elementului finisat inainte de exploatare.
CONSTRUCTII BIHOR S,A,

ALE SISTEMULUI DE MANAGEIVIENT CALITATE, MEDIU,
122
INSTALATII ELECTRICE
INSl.\t.,\'f tI Ut.U( I RICII
Alimentarca cu energie electrica se va face de la sistemul de alimentare cu energie

de joasa teNiune aflata in zona, printr-un bloc de masurare protectie BMP montat
intr-o ie, la limita de proprietate .
All cu energie electdca a cladirii se face din reteaua electdca dejoasa tensiune 0,4
kv,5t) printFurl bransament tritilzic ce se Va executa de catre tslectrica S.?\..
Blocul de masura si protecti€ BMP se monteaza la limita de propdetate.
De ai se alimenteaza tabloul electric general TEG aflat in interiorul halei de depozitare
pirtr- linie electr-ica subterana CYABY 5x6nnnp.
Putcrc ita Pa: l5 kW . curentul absorbit la:22 A .
Se vor instalatii electrice pentru :

Instalalia de iluminar si fbfia
numinatul de siguanta
InBtalatia de prctectie lmpotriva txasnetelor ITP
trrptalatia de detectie alarmare/semnal izare incendiu
trnhtalatia de desfumarc
INST, .TII DE II,T;MINAI SI FORTA
de distributie va fi :
B, P, ]\1 (bloc dc frotcctjc si nlasura) trifazic 0.4 kV,50 llz sc afla limita dc proprietate unde sc
si firida dc distributie .
Din la de distributie se se alimenteaza TEG care este montat in HALA DEPOZITARE.
electric general TEG va avea un intrerupator principal de 32 A.
Din T G.) se alimenteaza urmatoarele :

o T,E.C.T. (centrala temica). , trifazic
o Tqbloufile TEo 1 -TE07 de alirDentare prize monofazice si trifazice hala depozitare
(de pe itul cu protectie dilerentiala)
o Cfucuitele de prize monofazice birouri (de pe circuitul cu protectie diferentiala)
o Circuitele de iluminat interior si exterior hala depozitare (de pe circuitul fara
ie diferentiala)
o Circuitele de iluminat birouri parter (de pe circuitul fara protectie diferentiala)
o Circuitul de iluminat dc siguranta (dc pe circuitul l'ara prcteotie ditirentiala)
CENTRALA DII I)h l hCTlE si CIENTRALA DESftIMARE (de pe circuitul
fara rctie dilercntiala)
o it iluminat de siguraota(de pe circuitul fara protectie diferentiala)
Din T C.T. (centrala termica)., trifazic se alimenteaza urnatoarcle

o cazan (monofazic)
entarc boiler (monofazic)
o sistem de incalzire solara (monol'azic)
Din ,TE03, TE05 ,TE06, TE07 .. , trifazice se alimenteaza umatoarele

o o priza monofazica
o o piza tifazica

123
Din -TE04. trifazice se alimenteaza urmatoarele

o lcdte o
priza monofazica
o lcdte o priza trifazica
o lv&ttiloconvector
flleaga insralatie elecrica este execulara din conducroare si cabluri din cupru.
e fiind montate aparent pe pereti in pat cablu metalic in cazul spatiului de service
si ing in pereti iI1 tuburi flexibile din PVC jgnifugat sau se vor fblosi cabluri electrice
CYY pot fi montate ingropat.
-fEG fazic va avea un in[erupator general de 32A, va fi dotat cu un DESCARCATOR

DES ENSIUNE dc 20 kA.
In TEG vor exista doua circuite principale trifazice . Primul avand intrerupator general
magreto-temic si un dispozitiv cu protectie diferentiala de mare sensibilitate,
DDR , astfel toate circuitele de alimentarc prize si aparatura carc vor avea ca si
are mag[eto-temice, vor fi protejate suplimcntar la curenti de def'ect.
Al doi circuit fara protectie diferentiala, doar cu disjunctor termomagnetic .
TEO I 7 si TE.CT nu vor avea intrerupator generul
In concluzie toate circuitele de prize momo si trifazice vor avea protectie diferentiala
sensibilitate , 30mA, DDR, pentru a asigura o protectie suplimentara la curenti de
e aparafurii de protectie de pe coloanele respective sunt cuprinse in schema

gencrala.
De ionat ca tablourile electrice vor fi de tip modulat prevuut cu unul sau mai multc
de module, fixate pe sine DIN 35mm si vor fi comandate de catre beoeficiar, pentru
testarc, montare unei firme de specialitate, pe baza documentatiei din proi€ct.
Pentru iile de iluminat, s-au prevazut corpuri de iluminat dotate cu lampi fluorescence-
Tipul si caracteriticilc CIL. locul lor de montare, rezulta din planurilc instalatiilor
elcctri
lntrcruptoarele, comut toarele si butoanclc pcntru instalatiile de ilurninat se monteaza
lai corespuDzatoare conform indicatiilor nomativelor in vigoare.
de protectie impotriva electrocutarilor

€lectdc general TEG se leaga la priza de impamantare. Restul tablourilor vor avea
catc fir de alimentare ill plus pentru legatura de protectie in TEG.
de impamantare se va realiza din platbanda Olzincat 4x40mm ,montata la o
de minim 0,5m si tarusi metalici OL zincat 2" cu inaltimea de 1 ,5m.
la pdzei de impamantare trebuie sa fie mai mica de 4 ohm.
ln in care sitemul de impamantare este comun atunci rezistenta prizei de impamantare
tre sa fie mai mica de I ohm.
fi luate masuri de protectie impotfiva electocutarilot confom Nomativului 1?-
20ll STAS 12604, utilizandu-se schema de legare la pamant TNC-S.
la tablourile si echipamentele electrice pentru verificari sau inlocuirea elementelor
e8te permis numai persoanelor autorizate, instruite cu nomele specific€ de protectia
m trumai dupa scoaterca de sub tensiune si ve.ificarea lipsei de tensiune.
Cao suplimentara de prctectie impotriva socurilor electice cauzate de tensiuni
perl de atingere, pe circuitele de prize, si utilaje de lucru s-au
uoo&gu"
&]ier
124
protectio diferentiala de marc sensibilitate, 30mA, DDR pentru a asigura o protectie

suplimcntara la cuenti de defect.
Solectivitatea diospozitivelor de protectie diferentiala este asigurata pe orizontala.
Portiunea de instalatie cuprinsa intre dispozitiwl general de protectie si comanda si
dispozitivele de protectie diferentiato, kebuie realizata in clasa II de protectie.
INSTALATIA DE PARATRAZNET ITP

La exeortarea si montarea instalatiei de protectie impotriva tasnetului vor fi r€spaatate
irtocmdi prevederile Normati\ului I.07-20 1 I .
Cladirer are nivel de protectie I (intarit)
Tabloul electric general TEG va fi dotat cu un DESCARCAIOR DE SUPRA
TENSITNE de 20 kA care asigura un grad de protectie I la supratensiune.
Pentru iNtalatia de captare a IPT am ales solutia de paf,atasnet cu dispozitiv de amoEare
PDA, avand in vedere durata foarte scuda de executie a instalatiei, faptul ca se monteaza o
singuratija de captare cu doua coborari, aspectul estetic si rlu in ultimul ra[d, eficacitatea
deosebit& a acestui tip de instalatie.
Alegemun Paratrasnet cu Dispozitiv de Amorsare de tip PREVECTRON TS 2.25, montat in
varful trrui catarg telescopic, din otel galvanizat astfel inca; dispozitiwl de amorsare sa fie
montat la o c.ta de minim 5 m fata de cea mai inalta cota de protejat a cladirii. Raza de
Fotectih astfel obtinuta este de 42 metri la gradul de prctecti; I in-tarit.
foborarea de la tija de captare se conduce spre pdza de parnant comuna, pe tmseul cel
mai scr{q conform detaliilor de monarre din plansa EOl.
pe la tija de captare se fac doua legaturi la priza comuna de imparnantare. Coborarea
de la tijl de captare se conduce spre priza de pamant comuna, pe traseul eel mai scurt.
Priza dq pamant este o priza de tip nanual, de fundatie si se executa in acelasi timp ou
executaiea fundatiei cladirii. prirl interconectarea , prin sudura electdca, pe illtreg perimetrul
fundatii, a tutuor armaturilor metalice, cu o platbanda din OL-Zn 40x4 mm, carc se
inglobe{za in betonul fundatiei. Se va acorda mare atentie realizarii si verificarir contrnuitatii
inhegii psDturi de pamantare.
De la a(pasta centura de pamantare se executa , prin sudura, doua iesiri din platbanda OL-Zi
25x4 mlr, care se racordeaza fiecare ,prin intermediul a cate unei cutii cu eclisa la BpM si Ia
coborar+ra instalatiei de protectie impotriva tasnetelo( Cutiile cu eclisa se monteaza se
monteada pe peretele exterior al cladirii la inaltime inaccesibila fata de sol (min 2 m).
Pupa executarea prizei de fundatie, se masoara rezistenta de dispercie a acesteia, care
nu trebrlc sa depaseasca I olun. [n caz conhar, se va executa si o priza artificiala, din
electro{ venicali si orizontali din otel zincat, montati in pamant li cel putin 0,8 m adancime
si care sP va racorda in paralel cu priza de fundatie. In caz case va ajunge la aceasta situatie,
calculullacestei prize de pamant se va face ukerior
nu se poate realiza acest lucru se executa o priza de imparnantare sepamta pentru
+aca
paratla4ld la o departare de minim l5m fata de priza de impamantare elecrrica .
+ezistenta de dispersie a prizei de iinpamanatere pentu pamtraznet va fi R< lOomi.
INSTA+ATTA DE ILUMINAT DE SECURITATE PENTRU INTERVENTIE

Pentru iluminatul de securitate pentru interventie s-au ales lampi de iluminat cu tubud
fluorescaDte cu kit de emcrgenta cu autonornie dc I h.
S-au montat corpuri pentru ilurnil1at de siguranta pentru interventie in
TERMICA,
s.c. coNsTRUcTn BrHOR S.A.

125
lampii circuitul de iluminat artificial aferent centralei termice,

se va face de la
in cazul se va opi tensiunea sau cade siguranta circuitului de iluminat, vom avea
lunina lampa de iluminat de siguranta cu kit de emergenta.
INSTA A DE ILUMINAI DE SECURITAIE PENTRU CONTINUAREA LUCRULUI

l'entru i de securitate pentru interventie s-au ales lampi autonome speciale pentru
aceasta inatie cu functionare autonoma, dotate cu lampi fluorescente, de tip CISA
I x8w( LED) dotate cu baterii proprii cu autonomie de I h .
montat coryuri pentru iluminat de siguranta pentru interventie :
-in O . krcul dc montare a CENTRALEI DE DETLCTIEIALAR\IARE,'
INCF]NDIU,
lampilor se va face de la circuitul de iluminat normal aferent locului de montare
iluminat de siguranta, in cMul in care se va opri tensilrnea sau cade siguanta
iluminat, vom avea lumina de la lampile de iluminat de siguranta.
INST IA DE II-U\,IINAI'DE SECT]RITATE PENTRI, t\AC]t]ARE

S-au corpu pentru iluminat de siguranta pentru evacuare :
ilor de evacuare in caz de incendiu iar in cazul usilor de evacuare care dau direct
spr-e ex , se monteaza corp de iluminat de siguranta pcntru evacuare si pe exteriorul usii
-pe evacuare, unde distanta dintre doua Iampi nu trebuie sa depaseasca 15m.
iluminatul de securitate pentru evacuare s-au ales lampi autonome speciale
pcntru destinatie cu functionare autonoma, dotate cu lampi tluorcscente, de tip CISA
1x8W( D). ;dotate cu baterii proprii cu autonomie de I h .
cu energie electrica a colpurilor pentru iluminatul de siguranta se va lbce de la
circuitul iluminat de siguanta din TEG , special destinat acestui scop.
INST, DE ILUMINAI DE SJGURANTA PENTRU PANICA - NU ESTE CAZUL.
iNS A DE DETLC l',\REi SEMNALIZAITE ,'ALARMARE INCFINDII;

118-3 / 2015 la spatiile de depozitare cu suprafata peste 500mp , pericol mare de
inccndiu prevad instalatii de detectie. semnalizare si alarmare incendiu
1'uln HAL DEPOZITAIiB.

l8-3 / 2015 Tab. 3.3. Aria de maxima de acoperire a unui detector de fum penftu o
lncapere suprafata mai mare de 80 mp cu o inaltime mai mare de 6m si un unghi al
sub 20 grade , este de 80 mp.
Atfel . maxima de acoperire a unui detector este de 5m
c fum INCAPERI MICI

Confonn l8-3 / 2015 Tab. 3.3. tuia de maxima de acoperire a unui detector de fum pentu o
incapere suprafata mai mica de 30 mp cu o inaltime mai mica de 6m si un unghi al
acopen sub 20 gade, este de 60 mp.
Atfel , maxima de acope re a unui detector este de 4,35m
Se va o CENTRALA DE DETECTIE-ALARMARE-SEMNALIZARE INCENDIU

neadrcs cu 8 zone in parter . Centmla de alamare este alimetata
',""A
doua de l2 V care va fi a doua sursa de curent.
6".'
O E
". ÔRADEA
"t f,ERzEt i,
S-C. CONSTRUCTII BIHOR S,A,

126
Nota: ta faptului ca nu exista tot timpul o persoana prezenta la locul de munca ,

DE ALARMARE se va echipa cu un comunicator GMS astfel in caz de
inccndiu va fi comudcat telefonic la persoanele desernnate .
Ccntrala detectie alarmare va activa aparatele de semnalizare incendiu (acustice pentru

spatiile si optico-acustice in cazul celor exterioare.
Centrala detectie-alamare se alimenteaza la 220 V ,avand tensiunea de iesire spre circuite
de 24V, ali din tabloul electric general pe un circuit propriu, in caz de interupere
a te siur')ii te functiona cu ajutorul acumulatorului incorporat timp de minim l0 zile.
ln afara de ui sanitar parter peste tot se monteaza detectoare de fum.
Sc mon buton de alarmare (semnalizare) BA in caz de incendiu la usa de iesire folosita in
caz dc a.
Distanta doua butoane de alarmare incendiu nu trebuie sa depasesca 30 m .
Se n1on un aparat de semnalizare acusticeAs pe peretele corpului de birouri.
ln cazul RPL]LUI DE BIROURI

Se mont butoanele de alarmare (semnalizare) BA in caz de incendiu si aparate de
scmnali acusticc AS la flecare nivel .
teriorul cladirii se va monta un aparat de semnalizare optico-acustic.
Cablurile ice de detectie alamare semnalizare incendiu "de intrare " (detectoare,
butoane de ) vor fi rezistente la foc 30 min.
Cablurile de detectie alarmare semnalizare incendiu "de comunicare " ( aparate
legatura intre CENTR {LA DETECTIE si CENTRALA DESFUMARE) vor fi
cu irlt la foc 30 min .
D
D se va face natuml organizata, suprafata geamudlor de desfumare trebuie sa fie de
peste l% suprafata incintei .
Suprafata ei este de 550mp deci suprafata de desfumare minima va fi de 5,5mp
Ferestrele desfumarc se monteaz a in treimga supedoara a peretilor exteriori.
IN HALA treimea superioara a peretilor exteriori de pe laturile mai lungi se monteaza
catc 2 de desfumare de cate 1 .50x 1.00 m , cu cursa de deschiderc de 50cm .
Ferestrele desfumare vor fi cu deschiderc motorizata .(tensiunea de alimentare 24V)
Supralita a total a de desfumare va trebui sa fie de minim 5,5mp (1% din suprafata
spatiului dcpozitare)
or de desfumare se va face prin intemediul unei CENTP-{LE DE
DE
Centrala detectie-alarmare se alifienteazala 220 V ,avand tensiunea de iesire spre circuite
de 24V, se din tabloul electric general, din acelasi circuit ca si CENTRALA DE
D in caz de intrcrupere a tensiunii poate functiona cu ajutorul acumulatorului
de minim 10 zile.
r se poate face atat automat, prin comanda data de catre CENTRALA DE
, cat si mxnual cu ajutorl.rl unui buton de actionare .moltat la iesirea de
cvacuate hala.
Fumul se evacua pe fercstrele de desfumare iar aerul prcaspat se va asigura prin
usilor de evacuare si a usilor dc acces mart'a.
oaaoer y'\
sn BERZE/ i,l
I
z
aL2

127
CONDITII SPECIFICE PENTRT] TABLOL RILE ELECI'I{ICE

Tablourile de distribulie vor fi realizate pomind de la componente de instalarc ;i racordare
standard $ testate iI1 laborator. Conceplia sistemului trebuie sd fie validatd prin incercdri de
tip, confogn normei SR EN 60439-1. Constructorul de tablouri va prezenta buletine de
si ateste aceastA confonnitatc.
Tablourile joastr tensiune vor permite realizarea unui montaj simplu qi sigur a1 sisternului
dc bare, al jului $i al mcordurilor lo.
Pcntru a proteclia pemonalului de exploatare si intrEinere la deschiderea uqilor,
dulapurile vor fi totdeauna prevtrzute cu plastroane de proteclie decupate care lasd libere
numai de manewd ale aparatelor
EI interioare de proteclie vor interzice contactele directe, accidentale, cu pa4ile aflate
sub pana la bomcle amolte ale dpardtelor de plecare.
Un set de va putea fi instalat pe intreaga ineume a tabloului pentru a u$ura racordul
apamtelor a pcnnite eventuale modificari-
Pcntm ali unui rand de aparate modulare, omogene sau nu, vor fi folosili repartitori
ali. asigurAndu-se cchilibru pe i'aze in orice moment.
\h prevdzut un spaiiu de rczqyL de 20o/o echipat cu toate elementele necesare pentru
qi racordarea de noi aparate modulare.
Montajul or, reperelor gi subansamblurilor electrice, dispunerea qimrilor de mnectori
f1 cablajului trebuie si respecte documentalia tehnico-economica asigurdnd un nivel
optim ilizare a dulapurilor electrice de joas6 tensiune (d.p.d.v al montajului la locul de
explor conectirii exterioare, intrclincrii).
tablourile electrice de distribulie vor fi metalice li vor fi legate la pimant prin
interm unui conductor de proteclie.
intre fixe sub tensiune ale diferitelor faze dintr-un tablou, precum li intre acestea $i
pa4ile ice legate la pdmant se prevede o distanla de contumare de minimum 30 mm li o
distanla de izolarc in acr de l5 mm.
Tablourile distributie se instaleazl astfel incat indldmea laturii de sus a tablouilor se nu
2,3 rn.
Fixrrea ourilor pe elementele de construclie se va face cu ajutorul diblurilor pi gurubuilor
Trebuie o importanla deosebitd fixdrii tablourilor, pentru a se evita desprinderea lor
de pe de construclie, desprindere care ar pule in pericol senetatea $i confoful
pcrs
CABLURI DE ENERGIE
Dup,r tras canalelor pentru tuburile de proteclie li pozilionarea dozelor, urmeazd
realizarca priu-zisi a traseelor pentru instalalia electrioa, prccum $i poziliorlarea tuturor
tuburilor proteclie $i a doz€lo de aparat $i de racord, dupe care care se vor executa
legaturilc doze. Ultima etape va fi verificarea instalatiei electrice dupe care se va pune in
funcliune.
Toate echipamentele Si utilajele vor fi conholate separate pentru a corespunde
caracteristi ilor prevdzute in proiect gi calitali func(ionale garantate de fabrica producdtoare.
Verificarea se va face visual gi scriptic.
echipamentele, ti aparatele necorespunzdtoare nu vor fi introduce in lucrare.
Pozarca lelor, apamtajelor li a tablourilor se va face numai dupd ce au fost create condilii
de cons Si securitate a elementelor de instalatii.
Se verifici inuitatea electrictr pe fiecare fazl a cablurilor ;i se va verifica qi eventuale
scud-ci intre f'aze.
Se va distanlele minimc admjse pand la conductele altor cele pend
l,*rmE
. vr-*' j?
s.c. CONSTRUCI BTHOR S.A. \l{zAu[ -,,
128
la corductele instalaliei de paratrEsnet, ptecum li pand la elementele de construclie.

Se vor respecta prevederile cu privire la distante, dimensiuni, execulie, din proiect gi din
prescriptiile tehnice.
Nu se vor executa strlpungeri sau goluri prin spargerea sau tiierea elementelor care fac pa(e
din structura de rezistenla a coDstrucliei.
Executarea lucrdrilor va fi supravegheati de conducetorul tehnic al lucrArilor.
La aleg€(ea haseelor de cablu se va avea in vedere:

- Alcgerea celor mai scurte trasee intre echipamentele electrice
- Edtarea zonelor care pericliteaza integritatea sau buna functionarc a cablurilor prin
deterionri mecanice, vibratii, supraincalzire sau arcuri electrice prcvocate de alte cablud.
- Asiguarea accesului la cabluri pentru lucrari de montaj, inhetinere, pentu eventuale
inlocuiri in caz de incendiu.
Cablurile vor avea o rezervd de lungimea de 2-3o/o, du miim 1,5 m pefltru compcnsarea
deformidlor datodtd incalzirii gi pentru inlocuirea man$oanelor cand acestea se deterior€azd.
Cablurile montate pe elemente de comt uclie vor fi bine fixate. ta a;ezarea verticale cablurile
vor fi prins€ rigid irl toate punctele de fixare, iar in cazul agezdrii orizontale prinderea dgide
se face in special in capetele terminale ale cablurilor gi langa man$oanele de legAtura.
Distaqa inte doud puflcte de fixare ale cablurilor moltate aparent nu va depi$i pe trasee
orizontal€ 0,5 m penau cabluri nearmate $i 0,8 m perltu cabluri amate, iar pe hasee verticale
I m pentru cabluri nearmate si 1,5 m pentru cabluri armate. Cablurile cu manta de plumb, fira
invelit de protectie, vor fi ferite de lovituri mecanice prin folosirea unor elemente elastice
cum sunt scoabele din material plastic sau scoabele metalice cu gamituri elastice. Cablurile
vor fi proteFte cu tuburi de proteclie la trecerea prin pereli fi plan$ee, la intrarea gi iesirea lor
diD clediri. Intr-un tub de proteclie se va monta numai un singur cablu de energie.
Razele mioime de cubure ale cabludlor, ce trebuie respectate la manevriri Si la fixare, se
indicd de ctrtre fabrica producatoare. Deffisurarea cablurilor de pe tambur gi pozarea lor se va
face numai in condiliile in care temperatura mediului ambiant este superioard limitelor
minime fudicate in standardele qi normele inteme de fabricalie ale cablurilor. in cazul in care
este necesara desfrgurarea gi pozarea cablurilor la temperaturi mai scdzute decet cele indicate
in standard€le !i nomele interne de fabricatie acestea trebuie inctrlzite.
Legarea la pdmant a conductoarelor de protecfie $i a inveligurilor metalice ale cablurilor ( cu
asiguar€a contiluitSlilor pe kaseu), precum $i a constructiilor metalice de suslinere se va face
conform normelor in vigoare.
Amplasarea cablurilor se va face astfel incat se fie posibilA interventia pentru intrelinere
precum $ in caz de ilcendii sau avalii.
Cablurilc pozate in inciperi, poduri de cabluri, se vor marca cu etichete de identificare la
capete,la iocrucitdri cu alte cabluri etc,.. Etichetele pentru cablu vor fi confeclionate din
plumb, rmtsrial plastic, cupru sau aluminiu $i vor avea inscrise pe ele urmatoarele date:
- tensiuoea (V)
- marca de identificare a cablului (circuit / tablou)
- anul de pozare.
F""a
i'Bp, ./-

129
MONTAREA TUBURILOR IZOLANTE
Tuburile se amplaseaze faF de elementele de conskuclie gi fafd de conductele altor instalatii

la distaolele cupinse in ANEXA 3 din normatiwl 17-2002.
Tuburile se monteazd pe tmsee orizontale sau verticale. intre tuburi qi racordurile acestora la
doze, la aparate sau la echipamente se executa astfel iocat sA corespundd gadului de proteclie
impus d€ categoria de mediu din inceperca respectivA.
Tuburils se fixeazd de elementele de aonstructie cu accesorii care sa permita rcalizarea unei
singure prinderi in timp (console fixate cu dibluri metalice).
Se prcvtrd elemente de fixare gi [a 10 cm de la capetele tuburilor ti cubelor fald de doze,
aparate, echipamente $i derivalii.
Tuburile qi tevile din PVC se maneweazd $i se instaleazd irl limitele de temperature a
mediului ambiant previzut de standarde de produs.
imbirurea gi curbarea tuburilor levilor, precum gi racordarea lor 1a doze, apamte, echipamente
sau utiloje electrice s€ face cu accesorii corespu[zdtoarc tipului respectiv de tub sau leavd
folosindu-se cu prioritate accesorii prefabricate.
Acestea se rcali,zeaz\, 9r se instaleazi imprcuni cu tubul sau leava astfel incat sd asigure cel
putin rezistenli mecanicd, izolarea electictr, etanFitatea !i rezistenla la coroziune, la c6durd
cat Si la tuburile Si tevile respective.
Accesodile tuburilor $i levilor se monteazi respectandu-se conditiile impuse pentru tuburile $i
levile pqrtu care se folosesc.
Se eviti imbindrile la tuburile montate ingropat.
Curbarea tuburilor se executA cu mzd interioare egalA cu min. 5-6 ori diamehul exterior al
tubului h morltaj aparent fi egalA cu minim de l0 ori diametrul exterior ingropat al tubului la
montaj trgropat.
Legtrtud sau derivalii la conductele montate in tubufi se fac in doze sau cutii de derivalie.
Dozele se instaleaztr cu prioritate pe supmfelele verticale ale elernentelor de constuclie sau in
platfomrc false.
Dozele de hagere se prevdd pe trasee drepte la distanla de max.25 m li pe trasee cu
maximutn 3 curbe pe distaflla de l5 m.
Dozele fogropate in elementele de conshuclie se monteazi astfel incat capacul lor sA fie la
fala elemenrului de construclie respecliv.
La capet€le libere ale tuburilor metalice carc intr6 in coryuri de iluminat sau echipamente
electdce se monteaza tile pentru protejarea izolatiei colductelor electrice.
Materialple utilizate trebui€ sd respecte integral prevederile din capitolul Materiale Folosite a
p64ii sc(ise a proiectului li sd fie inspectate vizual inainte de montaj.
CONDITII DE MONTARE A APARATELOR

Montarea aparatelor se va face in ultima fazl de execulie a finisajelot dupd finalizarea
zugrtrvelilor gi vopsitoriilor
Fixarea lutrcruptoarelor, comutatoalelor li prizelor trebuie realizata astfel incet aparatele sd
nu prezitrte nici un fel de joc la migcarea realizata manual. Suplimeotar, prizele trebuie sd
reziste telsiunii mecanice exercitate de tragerea ltecherului oricdrui aparat electrocasnic, f6r6
a fi linutp cu mana.
IrtrelupFarele $i comutatoarele se vot mo[ta astfel incat se intrerupd fMa la coryul de
iluminat,
Prizcle vor 1-r obligatoaiu cu contact de proteclic. coiectarea conducto iEg
bomele corcspoDdente alc aparatului fiind obligatoric. "A&18
"+\
(i'"::I€Rzer
laDEr
s.c. CONSTRUCI I BIHOR S.A.

130
Sc recomandi ca i tre prizele de date li pizclc dc 210 V si fie o distanli minime de 30 cm.
CONDITII DE IIONTARE A CORPURILOR DE IT,UNIINAT

Aparatclc de iluminat se aleg Si se montcazi rcspcctartdu-se pr: liingi prevederile din
Normativul L7 Si condiliile din Nonnati\u1 NP-061-2002 5i SIi 1229.1/1991. Legrrrr erLersrr
corpuilor de iluminat la un conductor de proteclie se l'ace in cazurilc lii in condiliile date de
l1omele in viSoarc.
ln inc5perile unde cxistd mai multe circuite de iluminat fluorcsccnt. acestea se vor monta pc
i'aze dif'erite, pentru a rcducc elictul stroboscopic. Aparatclc dc ilumiDat echipare cu limpi cu
descdrciri vor fi previzute cu dispozitive pentru imbunAtilirea factorului dc putere.
ln incaperi cu bdi sau du;uri corpurile dc iluminat trebuie sa aiba cel pulin urmdtoarele grade
dc proteclie:
in volumul 0: 1P x7
in volumul 1: IP X4
- in volumul 2: lP X3 (cxeculie IP X5 in bai publicc)
in volumul 3: IP X l.
in volumul 2 se pot monta corpuri de iluminat elusr ll dc prot(jcttc. I
\ olLrDtul 3 se pot monta
corpuri de iluminat clasa I de proteclie. In incdpcri cu aglomeriri de persoane sc foloscsc
corpuri de iluminat cxecutate din nlateriale inoombustibile de clasa C0 (CA I) sau greu
combustibile dc clasa Cr (CA2a).
Dispozitivul de suspcndare pentru corpurilc dc iluminat (dibluri nretalicc)trcbuie sa suportr
lrrai deformiri o greutarc cgali cu de 5 ori a corpurilor de iluminat, dar nu irai pulin de l0 kg.
PRIZA DE P;.NIAN't'
Pdza de pemant cste naturalA, inglobat5 ir1 structura clddirii 5i este realizati cu platbanda din
OL Zn 40x4 mm.
Inainte de tumarea betonului in funda1iile stalpilor se va verilica asigurarca co[trnuit.rqii
electricc prin sudurd a armdturilor dil1 fundalia ficcdmi stalp perimetral.
Platbanda sudati dc anndtui se va conecta la platbanda de contur, din ful1da1ie, prin sudurii.
In zonele turde platbanda sc sudeaze aceasta sc va proteja impotriva corodlrii prm grunduirc
sau vopsirc.
Priza de pAmant va trebui sa aibii valoarea rnai micd de I ohm. Daca aocastd valoare nu poaic
fi rcalizata priza de pdmarlt se va imbunitdli cu o pdza de pAmant anillciali pand c6nd aceasli
valoare este satislicutat-
Dctaliile de execulie penlru priza dc pdment aftitlciald vol ll realizate dc proiectant. in funclic
de valoarea rezistcnlei de dispersie mdsurati.
ln camcra de medie tcnsiuie. camera trafo, camera tabloului general $i camcra centralei
tennice se va mollta platbandd OLZn 4ox4mm pe contur in intcrior
Pozarea centurllor de impAmantare Si electrozilor se lace numai dupi ce s-a realizat
sistcmatizarea pc vcrticala zonelor adiacente obiecti\,.Lrlui construit.
EFEC.TUAREA VERIFICARILOR $I PUNEREA i1\. I.UNCTILNE

in timpul excculiei se va facc o verificare prclimirara. Dupa cxccutarea inst;lalici se !i1 litce
verificarea dellnitivS, inainte de punerea in luncliunc, pe baza dosarului de instalalii dc
utilizarc prezentat dc cdtre executant la fumizorul dc energie electrice $j cu solicitarca scrisi a
verificArii instalauei de c5tre acesta.
Verificdrile cc cotstau din probe electdcc sau mecanice vor fl ei'ectua
autoizate.
S.C. CONSTRUCTN BIHOR S.A.

q-/.
i #F,
131
R%ultalela verificArilor vor fi inscrise in procese-verbale.

Calitatea circuitelor se va verifica dupd ce conductele electrice au fost trase in tuburi sau
mootato pe peleli, imiote de acoperirea lor.
Instalalia de proteclie de legare 1a pamarlt sau la nul va fi verificat6 dupd montarea
receptoarelor in ordinea urmabarc:
DupA rmntarca prizei de p{mant artificial, se va mtrsua rezistenta la dispersie oblinutd. Dac6
priza nu arc rezistenla dodt5, ea va fi completaE cu electozi pani la oblinerea valorii
previate in Foioat.
Se instdeaza conductorul principal de proteclie gi se ve fica continuitatea lui electricS.
Se leagl la conductolul principal de protectie elementele metalice ale instalaliei electrice,
respect4ndu-se prevederile din proigct fi sefuerificd continuitatea electric a fiecdrei legdturi.
Verifictea eficienlei instalaliei de proteclie se va face dupi punerea sub tensiune a iostalaliei
elactrica rcspective, cu ocazia recepliei preliminare.
Se vor ri*pecta prevederile din Eescripliile tehnice in vigoare cu privire la sistemul de
marcard a conductelor, in vederea uqoarei lor identificdri.
Verifi c4ea preliminard presupune:
- Verificarea inainte de montaj a calit5$i materialelor qi continuitilii electrice a
canducloarelor
- fqificarea aparatelor elecaice
Verifi c{rea defi nitive presupune
- ierificeri pnn examinari vizuale
- j,oificari prin incercari
Verificdfitc prin examindri vizuale se vor executa pentru a stabili dace:
- fu fost aplicate misurile pertru proteclia impotriva qocurilor electrice prin atingere
directi (distante prescrise, bariere, inveliluri. etc.)
- +u fost instalate bariere cootra focului
- flegerea $i
reglajul echipamentelor au fost fdcute corect, conform proiectului
- fispozitivele de separare $ comandA au fost previzute $i arnplasate in locurile
corespuFzltoare
- fiaterialele, aparatele $i echipamentele au fost alese $i distributiile au fost executate
confon{ proiectului
- frtorile de identificare a cooductoarelor electrice au fost folosite conform condiliilor
din nor$ativ
- pnexiunile conducloarelor au fosl realizate coreci
Verific{rile prin incercdri. in masura irl carc acestea sunt aplicabile, se vor executa de
preferirfP in urmdtoarea ordine :
- frntinuitatea conductoarelq de Foteclie ti a legAturilor echipotenliale principale ti
secundfe
- fezistenla de izolalie a conducloarelor gi cablurilor electrice
- {eparareacircuitelor
- foOeqia prin deconectarea automale a alimenr6rii
incerctr{i funclionale pentru echipamente neasamblate in fabrica
Punered h funcliune se va face obligatoriu numai dupd efecruarea verificarilor menlionate ii
illtocmirea buletinelor corcspunzdtoare de verilicare. Dupd rcalizarca puncrii t'n luncqiute se
va vcrifica modul de lunclionare al tuturor instalaliilor de ilumil1at ;i prize din clidire.
ffi-)
Qn l*rn j
132
NIASURI DE SECURITATI] $I S,{N.ITATE iN NIUNCA

La claborarca prczcntci s-au alxt in vedere urmatoarele normative ;i prescriplii privind
sccuritate $i slndtate in nlunci:
I Legea securitilii ti sanitalii in munci Nr 319,12006
I Hotirdrea Guvernului Nr. 1,125/2006 pentru aprobarca Normclor mctodologicc de
aplicare a prelederilor Legii securitl{ii li sdnltdfii in muncd nr. 319/2006
I Hotirarea Guvernului nr.300/2006 privind ccrinfclc minime de securitate fi sinltate
pentru tantierele temporare sau mobile
I Hotdrerea Cuvernului nr.97112006 privind ccrin{ele minime pertru semnalizarea de
\ecurilale )i/sau de \Anitale la locul dc munci
}IASURI DE PREVENIRE 9I STINCERE A INCEDIII,OR

I P I l8-99 Normativ de siguran{d la lic n construcliilor
I MP 008-2000 Marual privind exemplificari, detalieri $i solulii dc apllcarc a prcvcdcdlor
I.'rmali!'ului P I lX o',. SigurdnlJ ld ll'( J (,,n:lrLclici
I C 300-94 Nonnativ de prevenire $i stingere a incendiilor pe durala execulSrii lucririlor de
construclii fi instalalii alerente aceslora
I CE 1-95 NonnatiY privind prolcctarca clidirilor oivile din punct de vedere rl ceinlei de
sjguranla in exploatare
I ord.MI 161i2007 Nonnc gencralc dc prcvcnirc li stingerc a inccndiilor
I OC ml14i2000 pt.modificarea OG n.60/ l997privi11d ap5rarea impotriva inccndiilor,
modificati ;i aprobati de Legea n.212l1997.
Pe tot parcursul execuliei lucrdrilor, precum ii in activitatea de exploatare 9i intreginere a
instalaliilor proicctate sc va unnlii respcctarca cu st ctclc a prcvcdcrilor actclor nonn3!i\ c
menlionatc. Lista dc rnai sus nu estc limitativd $i va fl conrplctat, cu rcstul pr$,edcrilor lcgalc
in domeniu. allate in vigoare 1a momentul respectiv.
Rispunderea priviloare la respectdrea legislaliei in vigoare revine in intregime executantului
lucrarii in pcrioada dc realizare a investiliei !i beieficiarului pe perioada de exploatare
normala, intrclincrc curcntd ii reparalii klupd receplionirrea lucrarilor qi a punerii r11
functiune).
OBLIGA'I'I ILE EXECUTANTUI-UI
se sesizeze bencticjarul $i proicctantul asupra neconfor]ritdlilor fi neculcordlnlelor
constatate in proicct la inceputul sau pe parcursul execujiei. in vederea soluliondrii alccstora
se inceapi cxcculia numai dupa oblinerea tuluror acordurilor 5i avizelor prcr'5zutc dc
lcgc
- sd convoace lactorii ce trebuie si partlcipc la vcrificarca lucrdrilor ce de\ir1 ascunse
sau ajunse in lbze detenninante ale excculicj. in scopul oblnerii acordului de uunlirluu!, a
lucrdrilor
- sdutilizeze in execulie numaj produsc ;i procedee prevdzute ill proiect, certificatc sau.
pentru carc cxistd, agremente tehnice, inlocuirea produsclor $i proccdeelor previzute in
proiect cu altele care indeplincsc co diliile precizate se poate lace numai cu avizul
proiectantului $i acordul bcncticiarului
sd parlicipe la prograrnul de veritlcarc lc faze detenninanle
- sd supu[i la receplic numai acele instalalii care corespund ccrinlclor de ca]ilate iii
pcnlru care s-a predat bcnctlciarului docunletltele necesare i tocrnlrii c
- sd remedieze pe prop.ic cheltuiali delectele calitative atat in
h
nerioada de (\(culir (it tr in perioJda de g:Icnlr(.
.,?fi!i?,
S,C, CONSTRU']TII BIIlOR S,A,

133
l
INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARE,
SANITARE SITERIlIICE I
INSTALATII SANITARE
AliEentlrea cu apa potabila se realizeaza de 1a reteaua stadala de apa rcce , prin

intermediul
unui camin apometru CA .
De la caoin apometru , printr-o teava subterana de polietilena PE32 apa va intra irl
CENTRALA TERMICA de unde se va distribui la toti consumatorii de apa rece, cat si pentru
produce4a apei calde menajere (a.c.m.) .si umplerc instalatie de incalzire.
dimentlrea cu apa calda menrjera

Pentru ariguarca apei calde menajere se va vor folosi cate un boisr ternoelectric cu volumul
de 160L, cu dubla serpentina si rczistenta electrica de 2 kW, curent monofazic., montat in
CENTR.E.LA TERM I CA.
O serpeolina va functiona cu ajutorul incalzirii solare , iar cealalta serpentina va funtiona cu
apa caldade la cazanul mural.
Sistemul,de distributie apa rece si apa calda menajera

Tevile do distributie vor fi din poliFopilena PPR pentru incalzirc PN2obar cu diarnetrul
exteriol orpdns inha 020-025 si vor fi montate ingropat .
Va exi*a un distribuitor de apa rcce si apa calda de unde se vor alimenta obiectele sanitare.
prin tevi de PeAlPe de l6mm izolate si montate ingropat in sapa.
Sistemulde canalizare .pe uzate menajere

Apgle u.4te menajere se vor deversa in rcteaua stradala de canalizare.
Apele mdnajere de la grupurile sociale sunt colectate in tevi de PVC cu diamehe inhe 32-
I lomm.
De la obiEctele sanitare exista o coloana principala de colectare, din teava de PvCo I I 0, care
iese din dadire intr-un camin de vizitare ape uzate menajere CMo 1 .
Colectarla apelor uzate din rigola aflata in depozit se face intr-un sepa@tor de hidrocarburi.
Din separlorul de hidrocarburi SH apelele uzale vor intra in caminul CMol.
Din camiFul de vizitare CMol apa uzata menajera va ajunge la caminul de concesie ape uzate
menaj€roiCM00 aflata la limita incintei.
De aici si vor deversa irl reteaua de calalizare menajera stradala.
:
Se vor reipecta prevededle proiectului de execulie, ale Normati\rlui pentru proiectarea si

executm(a instalaliilo sanitare indicativ 19-94, a nomativelot reglementdrilor ii standardelor
conexg e o garanlie a realiztuii critedilor de perfomanla necesare previzute de lege gi de
proiecnrl itehnic.
La execdarea lucrarilor se vor folosi materiale care corespund standardelor de produs si
indeplin+c conditiile impuse prin proiect si p n presoiptiile tehnice ale fumizorului.
Se inteElce utilizarea materialelor care conlin azbesl in conformilale cu:
- Legea +. 6 din 25 ianuarie l99l pentru aderarea Romaniei la Convenlia de la Basel privind
controlllltransportului peste fiontiere al degeurilor periculase si al eliminirii acestora.
- H.G,R.fr 155 din08.03.1999 Hotarare pentru inlroducerea evicl936$ffi iqnii cleSeurilol si
a Catalodului European al De$eurilor.
Materiddle vor fi insotite de: o %
!'.ffiF,?/f>
S.C. CONSTRUCTN BIHOR S,A,
134
SANITARE SITERMICE
-Agred€rtul tehnic, emis de Departarnentul de agremente Tehnice din cadrul Ministerului

Lucrarifor Publice, Transporturilor si Locuintei din Romania, conform cu Legea calitatii in
constnictii nr. I 0ll095:
-Certiftate care sa demonstreze comformitatea materialelor ce urmeaza a fi liwate cu
Normele Europene sau cu slandaldele intemationale:
-Aviz sinitar pentru conductele pentru apa rece si apa calda de consum.
Toate +mponentele sistemelor de conducte vor fi noi si vor fi omologate sau agrementate
tehnic F Romania. comform legii nr. l0/1995 si H.G.R. nr. 7661 10.12.1997, publicate in
Monitr*d oficial nr 12/24 01 1995
Exec(a lucrarilor se va face in conformitate cu prevederilor planurilor si detaliilor de
executip anexate.cu respectarca urmatoarelor faze tehnologice:
- studi+ea proiectelor si a specificatiilor de materiale. annaturi si aparate;
- procufarea materialelor;
- execr{ia in atelier a elementelor subansamblelor si ansamblurilor de instalatiil
- trans(ortul si depozitarea la santier a elementelor prefabricate si a materialelor de executie;
- pregstirea pentru montai;
- trasafa lucarilor;
- mont4rca obiectelor sanitare si a instalatiilor corelat cu fazele de executie a constn ctiei si a
celorlslte categorii de instalatii;
- efectriarea verificarilor si probelor necesare.
- Obi{tele sanitare se depoziteaza separat pe tipuridimensiuni si calitati,in incaperi ferite de
actiun€h agentilor atmosferici
I Fiecare lot va fi insotit de un certificat de calitate care va cuprinde:
] - marca de fabrica:
- numarul si data eliberarii;
- denumirea, norma, calitatea, marimea si numarul de obiecte.
- Armaturile sanitare trebuie sa corespunda cerintelor dimensionale, functionale si de calitate,
prescri{e prin standardele specifi ce
I Materialele din care sunt executate gamitudle ventilelor de la capetele de arnatura
trebuie]sa reziste la actiunea apei flerbinte in conditiile de incercale prevazute de STAS-9143
I Livrarea armaturilor se va face in ambalaje corespunzatoare normelor de ambalare a
produshor
- Supr{aa exterioara si interioara a tevilor, trebuie sa fie neteda, lipsita de fisuri, crapaturi,
zuprapineri de materiale, rifluri sau incluziuni
I Extremitatile Lwilor vor fi relezate perpendicular pe axa tevii
I Proportia incercarilor. metodele de velificare si incercare si coflditiile de acceptare a
lotului,l conform STAS 7656
curata si neteda.
- vcrifi carea aspectului;

Io oRADEA ,\ ---
\?
*,ffF, wr2
S.C, CONSTRUCTII B]HOR S,A,
135
SANITARE SI TERIIIICE
- verifi carea dimensiunilor;

- verificarea maseii
- verificarea aderantei stratului de protectie;
- verifi carea etanseitatii.
Conduct{e vor fi montate dupe ca prealabil s-a fdcut trasarea lor

La trasar{ se vor respecta cu sticte[e pantele prevdzute in proiect, astfel aa sA fie asiguati
aerisirea ji
golirea coopleti a conductelor.
Se verifi+ distanlele minime intre conductele de apa $i elementele de construqii qi
conductefe altor instalalii care vor trebui sa corespundd prevederilor respective. Ahaterile
admisibilb de la distantele minime prescrise sunt de 20...107o pefltru valorile cuprinse intle 3
pi 50 cm 9i de 10...5% penhu valorile cuprinse intre 50 li 200 cm.
Se va verlfica modul de fixare. stabilitate ii distanlele de suslinere ale conductelor Iixate p€
pere$, talane, canale zidite. paralelismul conductelor $i distanteleinhe izolalia conductelot
linand se+rna de narura materialelor $i de prevederile prescripliilor respective.
S( va verifica corecta amplasare $i executare a punctelor fix€, a pieselor de dilatare si
a mansoahelor de protec$e astfet incat s6 se asigure dilatarea libera a corductelor.
Instalatiilb se vor tine sub aceasta prosiune 20 minute, timp in carc nu se admite nici o scidere
a presfqn{i. Presiunea se va citi pe un manometru montat pe pompa ce se va amplasa in
punflu+ltel mai jos al instalaliilor
Pe durqta]de incercare se vor verifica toate ffaseele qi imbindrile.
incercq$ de etan5eitate $i rezistent, la cald se va face menlinandu-se in funcliune instalaliile
de apa cafda si circulalie timp de 6 ore, apa in inslalalie avand 600C: la aceasta incercare se va
urmfi pifnodul in care se comport diversele elernente ale instalaliilor caurmare a dilatirii gi a
efortuilof mecanice suplimentare datorate acestora.
Dupa riclrea completa se va repeta incercarea de etangeitate la presiune la rece.
fnpercarea de funqionare a instalaliilor se va efectua vedficAndu-se dacd toate
punctcle fe consum asigura debitul prevazut in proiecl.
Verific4$a se va face prin deschiderea numirului de robinete de corcum corespunzAtor
simult4ditnf i $i debitul totat.
Preciza'$ robinetelor ce vor 6 deschise se fa face de catre proiectant.
Tempqa$ra apei la punctele de consum trebuie s5 corcspundd prevederilor din proiect
Pentru vfificarea funqionarii cotrductelor de circulalie se va misura temperature apei din
conduqa de apa calda la ielirea din aparatul de prsparare si in conducta de circulaFe inainte
de a in$a]in aparat. Caderea de temperaturd trebuie sd corespunda prevederilor din proiect.
ta ino$larea de fi.mclionare a instalaliilor, aparatele $i instalaliile afercnte se vor afla in
ftncliuFq conform proiectului.
F{ntru luoari ascunse probele se vor efectua inainte de izolarea pi mascarea
c-onduqetor.
Proba ie tansider reulitd pe bonsonul respective dacd sunt indeplinite urmdtoarele condilii:
-la exafiifrarea vizuala sd nu prezinte scurgeri vizibile de apa, pete de umezeale pe tuburi $i in
special il zona mufelot Ia imbinari
-pierdefa de presiune sa nu depa$eascd valorile preva.zute in norme.
Procesfe f,erbale qi actele care se intocmesc la probarea gi dare in folosinF a instalaliilor vor
fi celo ++te de normal in vigoare.
Spalarqa Fonductelor se face cu api rece timp de 2...3 ore.
Dezinffc{area relelei se face cu apa conlinand 20...30 mgrl
#:M"ffa
S.C, CONSTRUCTII BIHOR S A.
136
INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARE.
SANITARE SI TERIVICE
retea cel pulin 24 ore. DupA acest interval de timp sre elimind apa cu clor din conducte prin
interrnodiul cAminelor de golire ti se spali cu un cuent de ape curate.
Obiecte srnitare, aparate ti accesorii

Se va vcrifica indeplinirea condiliilor de aspect, de calitate a execuliei precum 9i realizarea
unei firncliondri corespunzitoare.
Obiectde sanitarc trebuie sA fie infegi, nealapate, fera fisuri, sA aib[ culoare unifom, sd nu
aibtr pete, small s5rit $i str corespundd ca numtu, mtu'ime, model, calitate $i pozilie de montaj
cu cele prBvazute in proiect.
MontajBl obiectelor sanitare se va fac€ numai dupa ce s-a efectuat preoba de presiune a
intregii retele de distributiea apei si dupa ce s-au terminat lucrarile de finisaj din incaperi,
pentru a Foteja obiectele sardtareimpotriva degradarii.
La trasa:e@ pozitiei si montarca obiectglor sanitare se va urmari ca acestea sa fie montate
astfel iocat sa se asigure estetica incaperii si o utilizare cat mai usoara.
Pozilia de montaj a obiectelor sadtare, a ameturilor qi accesoriilor si pernit utilizarea lor in
bune condilii, verificandu-se respeclalea cotelor ti a distallelor de mo[taj prev[zute in
prescr!4iile referitoare la montaj. La obiectele sanitarc se vor ve fica cotele de montaj Si
distanlde minime pe orizontali inhc obiectele sadtale li intrc acestea gi elementele de
constructii care tebuie sd corespundi datelor indicate in Normatiwl pentru proiectarea $i
executrea iostalaliilor sanitare pentru ansambluri de cl6diri.
Obiectele sanitare hebuie vor fi solid fixate pe postamente, console, iar acestea din urml si
fie prhs€ rigid in elementele construcliei.
Fixarea pe pereti a obiectelor sanitare si colsolelor de sustinere a acestora se va face cu
dibluri si holtzsuruburi. ln situatia in care obiectele sanitare se monteaza suspendat ( cazul
WC-urilor, pisoarelor si lavoarelor) se vor folosi suporti speciali de fixarc. Shangerea
sistemelor de fixare tebuie facuta astfel incat fixarea sa fie corespunzatoare, fara a se
detsliom obiectele sanitare.
Sifoanele obiectelor sanitare tlebuie se asigure scurgerea normal a apei, ffud scipdri de apf, pe
la sifon aau conducte de scurgere.
RobheEl€ ti bateriile vor asigura unjet continuu de aptr, inchidere perfectd fi ma[eware
u$oar6. Robinetele de trecerc vor fi u$or accesibile pentru reparafii.
Trebuie sd mai urmdrim urmatoarele:
Preaplhul obiectelor sanitare sA asigure scurgerea debitului de apa dat de armetura de
alimerfrrc la o funclionarc normali.
La punctole de consum apa trebuie sA fie limpede $i sd ou lase pete de rugirti pe obiecte,
In timpul funclionerii sa nu apare zgomote supfuetoare, daca apar se vor remedia armdturile
iespectiyo prin ir ocuirea de gamiture, ventile, subansamble, etc.
Se va vorifica:
Iavoar€, chiuvete gi spdlitoare:
Montarca ventilului de scurgere la nivelul fundului lavoarului: montarea estetice $i bu[A
fixare e accesoriilor
Vase p€otlu closet:
Rezervqd sA funclioreze normal, adici sI se umple qi si se inchida robinetul cu plutqfffiD\

desctrrc{ri periodice sau scurgeri continue de apA, spllarea sa se facd uniform 9i in by'$ ^- 'L
vasului
condifii pG toat?i suprafala l; #HH 3
Sifoancle de pardoseali se asigure in bune cordilii scugerea apelor Se va verifica e\3plg$ i'' _,
S,C, CO\S]'RL]C III BIIIOR S,A,

137
SANITARE SITERIlIICE
dintrc acestea !i hidroizolalie, precum $i mrnrtarea dispozitivelor dc protccJic.

Verificarea etan$erii se va fhce circuland apa prin ele timp de 2,1 orc.
Dupi verificare se vor lua misuriile de remediere dacd va fi cazul.
X'IONTAJ OBIECTE SANITARE

Montajul obieuelor sanitarc sc va face numai dupi oe s-r efeciuat probai dc prcsiut'tc a intrcgii
relele de distribuic a apci $i dupd ce s-au terminat lucrarile de finisaj din inclperi. pentru I
proteja obiectele sanitarc impotriva degradirii. La trasarea pozilici qi montarea obiectelor
sanitare se \'a umlirii ca acestca si fic montate astl'el iicit se se dsigure estetica incipcni $i o
utilizare cat mai u$oari.
La montai se va linc scalna del
- distanlele minime intre diferitele obicctc sanitare, precum ;i intre acestea i;i pereli sau alte
elemente dc construclie col1fbml STAS I026
- distanlele d(- montaj ale obiectelor sanitare qi a1e anndrurilor accstora contbml STAS 150,1
Fixarea pe pereli a obiectelor sa tare ;i consolelor dc suslincrc a acestora se va 1'ace cu
dibluri $i holtz$uruburi. in situalia in care obiectele sanitarc sc montcazd suspendat (cazul
WC-urilor;i lavoarelor) se vor folosi supo(i speciali de fixdre, montali in intcriorul pcrctilor
de ghipscarton. Sfangered sistemelor de fixarc trcbujc licutd astt'el incAt llxarea si tie
corespunzitoarc. lird a se detedora obiectele sanitare.
NTONTAJ ARTIATURI SI BATERII

inainte de montaj se vcrificd dacl armaturile se manevreazd ugor la deschidere 5i inchiclere.
Stringerea elenentelor trebuic ticutd cu siml astl'el incat fixarea Si ctansarea sa fie realizare
firi a fi modilicate calitalile lavoarelor sau a bateriilor.
Pentru buna utilizare a amiturilor $i bateriilor. acestea trebuie sd indcplincascd unnetoarele
cordi!ii:
- sA pemiti o intrelinerc ti o curdlire cal mai u$oari
- asigure funclionarea optimA a obieotului sanitar
sA
- sd realizeze dcbite variabile de apd la oricc dcschidcrc a robinetului liri a producc
vibralii
Batcriile de perete trebuic sA fie montate astial incat axul bateriei sI fie centrat pc obiectul
sanitar $i peryendicular pc pcrctc. Toate batedile se vor monta il1 pozilia inchis. Racordarca
bateriilor stative la conductele dc apd sc face cu racorduri flexibilc.
Montarea instalaliilor sanitarc se va f'ace cu respectarca Nomativului pentru protcclarex sl
executarea instala(iilo| sanitare. Indicativ I 9- I 994.
Lucrdrile trebuic cxccutate in cel mai corcct si complet. pentru indcplinirea condiliilor
beneficiarului, care are drcptul sa respingd orice lucrarc sau ateriule care nu corespund
spectlicaliil,,r lchnice \Ju rr,,rmclor in \,lgortc.
Lucrlrile vor fi cfcctuate in confomlitate cu caietul de sarcini si cu nonnele si rcrlcntentirile
tehnjcc in vigoare.
Orice contradictie va 1l semnalata proiectantului. inaintc dc inceperea lucrarilor.
Pentru eventurle erori dcpistate in proiectul tchnic se va propune proicctarltului solulii de
remediere. O condilie principala in realizarea lucririlor o constituie asigurarca unci bune
integrdri a elementelor de ilstalatii si a instalaliilor in ansamblu.
Orice modiflcare sau completare se va face numai cu avizul proier(.$FFD

138
SANITARE SI TERMICE
Livrare, dcpozitarc, manipularc

lnainte de inceperea lucrerilor, executantul va verillca matcrialclc si aparatclc aprr)\ izlonJte
pentru a conslala. corespondelta inkc prevcderlle certiticatului de calitate sau agrsmcntului
tehnic si caiitatea precum si caracteristiciie reale ale acestora.
In caz de neconcordania intre documente si rcalitatc, apamtclc sau matcrialele rrspcrti\ c \ or
li inlocuite cu unele corespunzitoare. Pasharea materialelor pcntru instalalii sanitarc sc face
in depozitul de materiale al $antierului, in condilii care sa asigurc buna lor conscnarc. cu
respectarea presc ptilor in vigoare pri\'iid nomele de prcvcnirca irrccdiilor si normclc
specificc dc tchrica sccuritdtii muncii.
Materialele pentru instalalii sanitare asupra cirora condilijlc atrnosfiricc nu au influcnta
nel'avorabila (levi de otel) se vor depozita in acr 11bcr, in stivc sau rastele pe platibrme
betonate sau balastate speclal arnenajate in acel scop.
Tevile din polipropilena si materialele pentru izolalii care pot fi deteriorate de intemperii sau
dc acliunea dirccta a soarelui se vor depozita sub soproanc sj vor fi acopcritc cu prclatc sau tbi
de polietilcna.
Materialele care se deterioareaza la umiditate sau radiatie solara (annaturi line- iitinguri,
obiecte sanitare, etc.) se vor pestra in magazii inchise.
Manipularea materialelor se va lace cu respectarea nonnelor perltru protectia muncli sl in Jsa
til incat sa nu se deterioreze. Se va da o atenlie deosebita matcrialclor casantc sau usor
defonnabile, ca armaturi, obiecte sa tare, aparate de mdsura, etc.
Oricare ar tl modul de depozitare, naterialele trebuie pistrate in ordine, pe sonimente si
dimcnsiuni, astl'el ca sa penniti un control utor al calitilii si cantitdlii 1or.
\IONTAJ CONDUCTE
NIONTAJ CONDUCTE DE APA RECE SI CALDA
Montajul conductelor se va f'ace dupe trasarea circuitelor $i traseelor instalaliei intcrioarc dc
ape.
Conductele de alirncntare cu apA caldA vor aYea ull traseu comun cu conductele de alimentare
cu apa rece. circulend pc aliniamcntc paralclc.
Apa calde se prepare prin intcrmcdiul ccntralci termice amplasate i11tr-un spaliu special
amcna.jat la parteml inobilului. Distribulia in intcriorul clddirii sc facc ramilical. 5r se
realizeaze din lcavd din polipropilend. Conductele de api rece ;i cele de apa caldi sc vor
monta ingopat, dupa caz, in pcretii de rigips sau aparent sau in gheni. Acestea se v()r rcaliza
din lcavd de polipropilend ii se vor aooperi numai dupd rcalizarca probelor de presrune.
Deasemenea dupa el'ectuarea probelor dc presiune conductele se vor izola termic. cu izolajic
de 1omm grosime. Tevile din poliprcpileni sc vor imbina intre ele ti cu lltingurile spccialc
prin termoluziune. ichnologia de imbinare liind obligatoriu omologata/agrcmcntatf,. La
intrarea conductelor in fiecare grup sanitar, se vor monta robineli slerici de scpararc. La
trecerea conductclor prin plansee si pereli se vor monta tubui de proteclie.
Prinderca 5i sus[iierea conductclor dc c]ementele de constuclie se rcalizcazd cu collsole cu
bralara de suslincrc arlcorate in perete, sau plangcul supcrior Colurrle de trecere a
conductelor prin perelii exteriori ai construcJiei vor li inchise etang.
Reletele de conducte interioare se vor executa cu tevi li piese speciale din polipropilend (PP-
R), imbinate prin fuziune. Armdhuile folosite in instalalii se vor alege in mport cu funcliunea
Inaintea puncrii iD opera toate matcdalele li aparatajele so vor .r-dfu1ql pentru a se

constata dacd nu au sufcrit dcgradiri in timpul transpo(ului sau d
2.-
S,C, CONSTRUCI'II I]IHOR S.A,
139
Se va vodfica dacd recipientele sub presiune au fost supuse controlului ISCIR, dacd au placa
de timbru $i cartea tehnici de exploatare aferentd.
ImbinaleE conductelor fi pieselor speciale din polipropilena se va face prin fuziune cu
respecfirEa tehnologiei indicate de fabricant (scule utilizate, timpi de incilzire, de lipire, etc.)
Propriffile fizice 9i chimice ale conductelor qi pieselor speciale din polipropilend vor fi
compaiibile cu pararnetlii de tempsratura, presiune si structua chimica a fluidelor vehiculate.
Ttriqe4 qonductelor din polipropilend se va face numai cu foarfeca din trusa de scule sau prin
alt pro(p{eu recomandat de fabricant.
I,a levifE din polipropilena cu inse4ie de aluminiu dupd tEiere se va ganfiena marginile levilor
La levifE din polipropilena cu inse4ie de fibrd de carbon. ganfienarea nu mai este necesara.
In locufr6u6lo. ," rot utiliza piese de derivalie.
Toate diqsele de tranzilie de 1a potipropilentr la metal vor fi nichelate.
Etangaiet imbinarilor cu filet se va executa cu fuior de canepd imbibat cu miniu de plumb sau
past[ dh grafit amestecati cu ulei.
SchimqEfile de direclie ale conductelor se vor realiza prin intermediul coturilor
La rac{tdarea levilor cu diametre diferite se va asigura :
. t4ntinuitatea generatoarci supedoare a conductelor pozate pe orizontalA.
. ]Coaxialitateaconductelorverticale
Se vor lFpnta h5ttui de suslinere a aonductelor la distantele recomandate de fabricantul
fumitufii de potipropileni qi in orice loc unde aonductele se pot curba din cauza geut6tii
propnl]f!" a apel conllnute.
LegAtutllle la aparate vor fi astf€l montat€ incat sd permite demontarea aparatelor sau a unora
diD par[k lor componente.
Prinde{fa gi suslinoea conductelor de elementele de construclie se realizeazi cu console cu
brdprilile suslinere ancorate in perete sau in plangeul superior Golurile de tecere a
condu{dor prin perelii exteriori ai conshucJiei vor fi inchise etan$. Ordinea tehnologicA a
operaliflOr, regulilor ti prescripliilor de detaliu este datd in instrucliunile tehnologice ale
fiecanrllfumizor de sistem-
Condu#Qle de distribulie a instalaliilor de apa rec si apa calda de conswn sunt arborescente,
caz in
{fte s-au prevazut robineti de trece pe fiecare ramura a acestor conducte, pentru caz de
defecliFi sa nu fie afectate toale instalaiile.
in clSdire a conductei de distribulie a apci rcci trcbuie realizata la niYelul conductelor
din ior, sub adancimea de inghet. La trecerea prin fundalii a conductei in stripungerea
intre conducta si fundalie se va pune material plastic care sa asigure proteclia in
cazul eventuale traseri de fundalie.
de legetura la obiectele sanitarc se vor monta sub tencuiala sau peretele tehnic
pentru montarea instala!iilor sanitluc.
de apa calda de consum se leaga intotdeauna in partea stanga a obiectului sanitar
fata, iar conducta de apa rece ir dleapta.
e conductelor de apa calda de consum vor fi preluate pe cat posibil natural, prin
i de direclie alc trascului, prel'er'andu-se lonla de L.
Pe comune. conductele instalaliilor sc Yor grupa in plase verlicale la pozarca pc pcrclr.
aslial sa se poat5 folosi suporturi comune. Amplasarea suporturilor ficli se va face
tinand de diametrul nominal al conducliei conlbnn 19-94.
Pentru tennoizolate distanta intrc fitcle exterioare ale izo i trc accstc si
finita a elementclor dc construclii vecine va fi de mlni
Ini ile sanitare armaturile se imbina cu levile de otel prin . [n acest annelu lc
o- ORAOEA
d Sh BERzEt
S.C, CONSTRI]CTII BII]OR S A

140
SANITARE SITERMICE
pentru va de otel vor fi prevazute cu filet spre exterior La imbinarea prifl filet a armaturilor
trcbuie intr-o parte a acesteia sa se execute imbinare cu filet olandez.
armatudlor se va face in locurile accesibile astfel incat sa permiti manevrarea si
pa4iala sau totala, in vederca intretine.ii si reparaliilor in condilii facile. Toate
in pozilie inchis.
se vor monta
sanitare vor fi dotate cu uscatoare de maini antivandalism care funcliooeazd cu
si o anumita t€mporizare in fwclie de cerinlele beneficiarului si cu dozatoare de
sdpun id.
vor fi amplasate cate unul la doua lavoare, iar uscatoarele de maini vor Ii cate
unul fiecare grup sanitar
MO AJ CONDUCTE DE CANALIZARE DIN PYC, PP

ile obiectelor sanitare la sisternul de canalizare se fac cu tubui din PVC. montate
urmand a fi mascate dupd efectuarea probei de etanqeitate qi de eficacitate. La montaj
se vot rcspecta pantele normale de racordarc a obiectelor sanitare la coloane, conform
STAS 1795,
verticale de scurgere se monteazi in ghene, care se vor inchide numai dupa
lucrdrilor qi probelor, conform detaliilor de arhitecturd. Coloanele se fixeaze prin
consolelor cu bra1fui, prinse pe percte cu dibluri. La fiecare etaj, coloanelor de
li se vor mo[ta o piesA de curelire. Deasemenea pe haseul orizontal al colectoarelor
dc de la subsolul clAdirii se vor monta piese de curAlire in poziliile indicate in
partca imbinarea tuburilor se face plin introducerea lor in mutl p6ni in capAt, dupe
carc se tubul cca.smm, astfel incat prin migcarea tuburilor si se realizeze compensarea
. Etan$area imbinarilor se I'ace cu inelele de cauciuc alc sistcmului.
ile coloanelor la colector se vor realiza la unghi de 45', iar schimbdrile de direclle
alc col ui sc vor realiza la unghi de 90'.
e 1a obiectele sanitare se fac aparent, ingropat in pereli, urmand a fi mascate dupa
prcbei de etan$eitate fi de eficacitate.
tubuilor se ['ace prin introducerea lor in nluli penai in capat, dupi care se
tubul cca.5lnm, astlel incat prin migcarea tuburilor sd se realizeze compensarea
dil . Etansarea imbiiirilor se face cu inelcle dc cauciuc alc sistcmului.
Fi aparcnta pe pcreli se lacc cu consolc cu bralari.
Se vor picse dc curilire la schinlbari de direclie si la puictele de ramniticatje glcu
acccsl pentru curdfarea din alte locuri, precum si pe traseele rectilini lungi respectandu-se
maxime date in Normatiwl 19 - 94. Mo[tarea pieselor de cur4ire se va face in
fals, iar deasupra se prevede un capac demontabil pentru a se putea iiterveni rapid
pentnl Considerand $esul in care are loc scurgerea apei, piesele de curilire se vor
monta ramnificatii pentru ca in caz de infundare sa se poatd introduce cablu de desfundat
atat pe ucta colectoare (in ambele sensud) cat si pe ramnificatii.
de scurgere ingropate trebuie sa fie supuse inainle de asluparea santului la
o pro de etanteitate, umplandu-se cu apa. Conducta se tine plina cu apa timp de 3-4 orc,
contro cu atenlie toate imbindrile, dupa care se gole$te.
colectoare trebuie montata cu panta care asigura viteza de autocuratire a conductei.
Panta uie sa fie pe cat posibil uforma pe toata lungimea conductei de canalizare.
lmbin si etansarea conductelor de scurgere a levilor de polipropi

si inei cauciuc. o
?.*w
-ORADEa
S,C. CONSTRUCTII BIIIOR S.A.

141
INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARF
SANITARE SI TERMICE
La tlecerea prin fundalia cladirii, spaliul dintre conducta si furdatie se va umple cu materiale
plastic€ pontru a se feri conducta in cazul tasarii contrac{iei.
La iefirc itt exterior a conductelor de canalizare din clAdirc se va asigua adancimea minima
de protqclie contra inghegului (conf. STAS 6054) misurata la cota finala (CTA dupn
amenajqro) a terenului pana la generatoarea superioara a conductelot
Conducfele din polipropilena care au contact cu m€diu extefior trebuiesc protejate de mzele
solare pfit tennoizolare.
MONTFJ SIFOANE
Sifoanele nebuie sa asigure o golire a obiectelor sanitare in cel mai scurt timp posibil.
Legatu+ lnre venlilele de scurgere 9i sifoane trebuie ficute astfel incat etan$area se fle
realizat{. Trebuie sa permiH o intrefi[ere ti o curilire cat mai utoare $i str asigure o
funcliolale optimd a obiectului sanitar.
MONTF{ STFOANE DE PARDOSEALA
Se monFqza inainte de realizarea pardoselilor finite in bdi.
$ub sifoane se va monta o membmne hidrcizolatoare, racordata la hidroizolatia

planseului, din incaperea respectiva.
ConducjeE de scurgere de la racordul sifoanelor spre coloanele de canalizare se monteazd in
Slituri frqcticate in plangeele de beton amat. Acoperirea aceastora cu gapi gi realizarea
pardosefilor finite se face nurnai dupa efectuarea probei de etan$eitate $i de eficacitate.
Cazile ft baie se racordeaza la coloanele de scurgere prin sifoanele de pardoseald, asigurind
mentinetea gdrzii hidraulice a acestora.
EXECTITTA CANALELOR tN SAPATURA

Executi+ incepe dinspre aval spre amonte.
In drept{rl punctelor de imbinare. se va adanci sapatura, realizindu-se o groapa de lungime
egala cq Lmufa + 0,5 m. adancimea asigurand un spatiu de 2...5 cm sub mufa. Daca terenul
de fundlre nu este corespunzatorr se convoaca proiectantul pentru a da solutii. Natua
terenului de fundare va fi stabilit?i de catre geotehnician,convocat de constructor. Numai pe
baza de lroces verbal se poate continua executia.
La execftarea 5anlurilor de pozare pentru canale se vor respecta prevederile STAS
3052-68f Se va linea seama qi de lilimea sprijinirilor, acolo unde e cazul.
Adenci4ea de inghet prevazuta prin STAS 6054/77, a fosr
asigura4 pentru toate retelele (rnin.go cm). Confom STAS 3051/68 pct.2, 3, 4 patul de
fundare. uebuie astfel amenajat incat sa asigue un contact intre baza tubului si patul de
fundarc F€ o suprafata corespunzatoare unui unghi la centru de min. 90 grade. Lacasul
respectit !e va realiza prin amnarea si lopatarea nisipului de sub ampriza tubudlor. In cazul in
care pat[ de fundatie €ste realizat din pamint natural, aceasta se va compacta. In cazul in care
patul delfi{datie se utilizeaza de material schimbat, fuidul sapaturii se sapa suplimentar cu l0
cm, iar Frtnarea patului de formatie se pomgste de la acest nivel. In cazul in care fundul
santului Fste imbibat cu apa. sau este alcatuit din pamant framantat, excavarca suplimentard
poate depasi l0 cm. Dupa montarea conductei, se poate executa umplutura si compactarea
acesteia la partea superioara a conductei. La compactare se folosesc maiuri de mana.
In zona i, umplutura si compactarea se va realiza in straturi de maxim 15 cm.
si compactarea materialului de umplutura din zona conductei se va face manual. In
cazul in pamantul de umplutura contine material cu granulatie mai mare de 40 rnm,
trcbuie ca acesta sa ajunga in stratul imediat superior patului de fundatie. primul shat de
d$$cri .-.-
-
S,C. CONSTRUCTII BITIOR S.A-

\urrlN$
142
SANITARE SI TERMICE
l0 qm se alcatuieste din material similar ou materialul patului de f'undatie. ln cazul in care

inaltimea stratului dc umplutura este mai micd dc 0,90m, trebuie asigurata protectia ncccsar,t.
Constructia caminelor se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor canalului. de regula
din aval sprc amonte.
Dupa compactarca umpluturii din zona conductci, sc poatc trece la delinitivarea umplutuni.
IZOLATII TERTlICE
Conductele de apA rece ii apd caldi menajerd se vor izola tcrmic i11 scopul eviGrii Jfrrilicr
condensului pc supraf'ele reci $i respcctjv rcducedi pierderilor de caldurii, pc toatl lungimea
lor
La execulia lucrdrilor de izolalii se vor rcspccta prevederile dil1 "Instrucliuni]c ichnice pentru
executarea tennoizolatiilor la clcmentele de construclii " - C 142.
Lucririle dc izolare vor fi incepute numai dupd ce in preaLabil s-au clcctuat probele de
presiune.
Izolaiile temice aplicatc pe conducte vor li inrrcrupte in dreptul organelor dc inchidere ;i de
manevra, precum $i in dreptul manfoanelor de trcccrc prin elementele de constru(Fe
Conductele se vor izola tennic cu tuburi flexibile din spumd dc polietileni cu cocticicntul de
conductivitate temricA 0,04WmK. avand grosimea de 10 mm peniru conductele de api rccc !l
recirculare, respectiv 20 mm pe[tru cele de apd caldd menajera.
STRA.PUNGERI PERETI SI PLAN$EE

La traversarca clenentelor de conskuclie, conduotele vor fi monlate in tuburi de proleclie,
care si permitd miicarea libcrd a conductelor datoritl dilatdrii fi si asigurc proteclia mecanica
a acestora.
Pe po4iunilc dc conducte cc traverseazl pereli sau plafce l1u se f'ac imbindri. I-a ieqirea din
elcmcntele de construclie se recomanda sd se lnoiteze rozeic mctalice pentru mascarca
golului. Tuburile de protectie montate la coloancle din bAi vor depdgi nivelul pardosclii tinite
cu 20-30m.
PROBE
Conductele de apa recc gi caldl de comsum vor Ii supusc la umtitoarele inccrcin :
l.lncercarea dc etanieitate la prcsiune la rece
2.lncercarea la funclionare la apd rcce gi culdi
3.lncercarea dc ctaD$eitate $i dc rczistenli Ia cald
Instalaliile dc apd rece vor Ii supuse 1a incercarca dc ctanteitate la presiure la r-eue 5r incclr s
de funclionare.
Llstalaliile dc apd caldi vor fi supuse la inccrcarea de etan$eitate 1a presiunc la rcce , la
incercare de lunclionarc Si Ia incercarca de etan$eitatc ii rezistenld la cald.
incercarea dc rezistenla $i etan$eitate la presiune la recc ca ti incercarea dc etan$eitate Si

rczistenle la cald se vor efcctua inainte de n'lontaLea aparatclor gi amiturilor de selvici Ia
obiectcle sanitare. extrenlitilile conducielor liind obturate cu dopuri.
Presiunea pcntru incercarca de etan$eitatc la presiune la rccc 5i incercarea dc ctan;eirarc ;ii
rezistcnla la cald va tl de 1.5 x prcsiullea de regim. dar nu mai mica dc 6 bar (presrunea
mesurate in punctudl cel rnai dejos al instalaliei).
Presiunea dc incercare la etarleitate Si rezistenli Ia cald estg_ bari. Proba dc
fresiune pcnrru rcrul cornprirn.rt sc vJ el'eeluil tn.rrnrc d< munt.rrcr lg.6qf#,fi p\ii anniturilor
de aer extremiLafile conductelor fiind obturare cu dopup'FrB;jJF;
kr'Prcsnrnea
J4trimat. "\*2!,-
,[,-4.
S,C, CONSTRUCTII BITIOR S,A.

MANUAL DE PROCEDURI TEHNICE I

143
SANITARE SI TERMICE
etan$eitftc ii rezistenla la cald este de l0 bari. Conductele se vor menline sub presiune timpul
necesar verificarii tutuo. traseelor $i imbinlrilor, dar nu mai pulin de 20 de minute, interval
in care fu se admite scAder@ presiunii.
Presiunfa se va citi pe un ma[ometnr montat pe pompa ce se va amplasa in punctual cel mai
jos al inbtalatiilor.
Pe duraia de incercare se vor verifica toate lraseele gi imbin6rile.
Inc€rcafpa de funqionare la apa rec€ $i caldi se va ofectua duptr montarea armdturilor la
obiectelpr sanitare. cu conductele functionand sub presiunea hidraulic6 de regim. Verificarea
se va fafeprin deschiderea oumtrrului de robirlete de consum, corgspunzator simultan€itifi
$i
debituhJi de calcul.
Incerc€{ri de elan$eitale $i rezistenle la cald se va face menlindndu-se in funcliune instalaliile
de ap6 +lda Si circulalie timp de 6 ore. apa in insralalie avand 60oC: la aceasra incercare se va
urmdri $ modul in care se compona diversele elemente ale instalafilor caurmare a dilatirii gi
a efomdilor mecanice suplimentarc datorate aceslora.
Dupi rfbirea complet?i se ra repeta incercarea de etan$eitate la presiune la rece.
Incerca+B de fimclionare a instalafiilor se va efectua verificindu-se dacd toate punctele de
consum asigur6 debitul prevazut in proiecl.
Verific4eg se va face prin deschiderea numlrului de robinete de consum corespunzdtor
simulta4eita[i ii debitul total.
Precizaleo robinelelor ce vor fi deschise se fa lace de ceEe proieclant.
Temper+ttya apei la punctele de consum trebuie sA corespundi prcvederilor din proiect.
Pertru \tBqificarea funqionarii conductelor de circulalie se va mdsura temperatura apei din
conductJF {e apd calda la ieqirea din aparanrl de preparare qi in conducta de circulafie inairte
de a intrrf ln anarat. Caderea de temperaturl trebuie sA corespundi p.evederilor din proiect.
La incerJptrea de funclionare a instalaliilor, aparatele qi instalaliile aferente se vor afla in
funcliur$ ponform proiectului.
Pentru lihcnari ascunse probele se vor eGctua inainte de izolarea gi mascarea conductelor.
Proba sg cDnsider reulita pe tronsonul respective dac6 sunt indeplinite umdtoarele condi(ii:
Ja exa(inarea vizuala sa nu prezinte scurgeri vizibile de ape, pete de umezeald pe tuburi in
$i
special ft gona mufelor. la imbiniri
-pierderf de presiune sa nu dep4eascd valorile prevezute in norme.
Proceslqvgbale $i actele care se intocftesc la probarea qi dare irl folosinld a instalariilot vor
fi ccle cfste de normal in vigoare.
Incercarfra de funqionare la ape rece Si caldA se va efectua dupd montarea armdturilor la
obiectelF sanitare. cu conductele functionand sub presiunea hidraulictr de regim.
$efificarea se va face prin deschiderea n r-i.rloi d" robinete de consum.
corespullztrtor simultaneitalii ii debitului de calcul. incercarea de elanieitare,i rezisrenla la
condld$lq_de apd calda se face prin punerea in funcliune a instalaliei ia presiunea de regim
stabilite hi la o temperatud de 60"C ti menfinerea ei timp de minim 6 ore.
ConducqFl9 interioare de canalizare vor fi supuse umatoarelor incercari
_ I
[+cercarea de etanseitate
2. lncerqhiea de funclionare
Incercarp de etangeitate se va efectua pdn verificarea etan$eitilii pe taseul conductelor la
punctele d€ imbinarc.
;i
Incercarea de funqionare se face prin alimentarea cu ape a
obiectclor sanitare gi a punctekrr de scurgcrc la un dcbjt nonnal dc iinclionarc gi verificare a
condiliilor dc scurgcre.
Se va v4ifica daca-s-a facut dezinfectia corductelo( Dezinfectarerlffi;"-$ 3A ontinatd
str BERZEI I h/rL

S.C. CONSTRUC III BIIIOR S,A IoMAN9
144
SANITARE SI TERMICE
20-30 mg/l clor activ, care trebuie sa ramana jn retea ccl putin 2,1 ore. Dupa acest inten al de
timp se elimina apa cu clor din conducte prin intcrmcdiul ciminelor de golire si se spala cu un
curent de apa curata. Spalarea se face cu apa curata timp dc minim 2-3 ore.
CALITATEA UTILAJELOR
Toatc utilajele principale vor trcbui sA fle insolite de ceftificatul dc calitatc.
r CAZAN CAZ METAN 50Kw
. VAS EXPANSILiNE INCALZIRE 501.
. POMPA CII{CULAIIE INCALZIRE Q=3.5 mcr'h,H:4 m
. Boiler tennoclcctric l50L
. INSTALATII PANOURI SOLARE
CONDITII TEHNICE PENTRU MONTAREA UTILAJELOR

Montarea utilajclor se va executa conform instrucliunilor cuprinse in cartca tchnici . Caflea
teluicd va face parlc in mod obligatoriu din documentalia ce va insoli utilajul 1a li\,rare.
Confonn condiliilo, ce vor 1i stipulate in contractul de vanzare, fumizorul va asigura irsistenti
tehnicd la montajul utilajului precum si piese dc schimb pe toatd perioada de garanlic.
Cazanele de apa calda trebuie sa aiba un randament ridicat al instalatici de ardere, sa lie
complet auri'rnrri,/rrc ct s.r tie,rsigurale impolriv.r cresletii prrsiunir .r lcmfcritu l p(sre
limitcle admise (conform prescriptiilor tehnice ISCIR C31 si STAS 7 t 32).
-Se va verifica daca recipientele sub presiune (cazane. vasc cxpansiune) au fbst supuse
controlului ISCIR, daca au placa dc timbru si ca(ea tehnica de exploatare afcrcnta.
-Pompele de circulatie a apei vor trebui sa aiba un randamcnt ridicat si un nivcl
redus al zgomotului si vibratiilor Ele vor li insotite dc ccrtificarea acestor caractedstici.
functie de turatia motoarelor.
-La aparatele de masura si coltrol se va verifica existe[ta fbrmelor dc atcstare a
controlului Biroului Roman dc Metrologie Legala.
-Montarea cazanelor si vaselor de expansiunc se va lace in confonnitatc cu instructiunilc

tehnice ISCIR, prccum si cu instructiunile de montare alc producatorilor.
-Cazanele se vor monta pe l'undatii speciale. Vasele de expansiune se vor monta direct pe
pardoseala. Pompa dc apa cakla se va monta pe supofti proprii pc pardoseala.
-Toatc utilajele se vor racorda la instalatie prin imbinad demontabile.
-Fiecare utilaj va fi prevazut cu organe de inchidcre.
-Se vor monta robinete de golirc si ventile de derisirc in toate punctele indicatc in
proiect.
-Sc vor monta robinete de golire si vcntile de aerisirc in toate puctele indicatc in
proiect.
-Armaturile se vor rnonta in pozitii care sa permita usor aoccsul la acestea.
-C-"""f"f,- n p"r-ri" lr'""r.1 .rp"p" a" siguranta reglate la presiunea de .l bar.
tor se face astfel incat esaparea fluidului
Montarea lor se "i6eDo\
of,ricol
fluidului la declansarea lor sa nu puna inpf,ricol
in
,tJ ORADEA"o?
utiliTatorii .
-Toate conductele sc vor grundui si se vor izoia termic.
) sk BEB*, r
-Alimentarea cu apd a instalatiilor se va facc cu apa din instalatia de apa potabila
printr-un racord dcmontabil prcvazut cu o clapeta dc retinere - la conducta de retur a l9P
inslalxriei deincclzire. I 2
/
-:-.'
-a-
S,C, CONSTRUCTII BIIlOR S,A,
145
INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARE
SANITARE SI TERIVICE
Daca duritatca apei depaseste IooD se recomanda unrplerea instalatiei (dupa ctictuarea
probelor) cu apa dedudzata.
-Instalatia dc gaze laturale pentru alimentarce cazai]elor se va executa respectandusc
cu striclete pre\ edcrile nonnclor lchnicc.
-Admisia acrului de combustie sc va facc pintr-o grila speciala in tereastra cclltralei.

-Evacuarea gazelor de ardere se va l'acc prin tiraj natural. printr-un cos dc fum care
va depasi aticul cu I m.
LIVRAREA, DEPOZITAREA $I NIANIPULAREA NIATERIAI,EI,OR SI

UTILAJELOR
Toatc materialele qi utilajclc vor l-1 livrate cu certiflcate dc calitate li aEementul tehnic.
Depozitarea sc va i'ace in magazil sau spalii special amenajatc in acest scop care s! .rsigurc
buna lor conscrvare si securitate-
Materialele cu linisaje dcosebite sau cu rezistenti scdzuta ia liocuri (obiectc sanitare .annituri.
utila.je etc.) se vor depozita in magazii inchise, in ambalajul livrat dc l'umizor
Jcvile, fitingurile si picsele fasonate se vor aranja in rastele orizontalc pe sortimcnrE si
dimensiuni.
Jevile din PE vor li sprijinite continuu pe toata lungimca pe supraf'e1e netede si drcpte.
Manipularea si depozitarea matcdalelor si utilajelor se va face cu respectarea urmdtoarelor
prescriplii:
-nomrele dc secudtate a muncii;
-nonnele de prevenire a inccndiilor;
-indicaliile cuprinsc in carlile tehnice care trebuie si insotcascA materialele si utilatcle.
Depozitarea levilor se va f'acc pe rastele pentru a se elita ovalizarea capetelor, cea ce ar
conduce la imbiniri deleciuoase.
Transportul lcvilor la Iocul de monta.j se va litcc ou mijloace si dispozitivc special amenajatc
care sd evite dctcriorarea izolaljci sau straturilor protcctoare.
Subansamblurile si cchipailentele instalaliei de stingcrc a incendiului se transpoda ambalatc.
pastrandu-se caractcrjsticile tel1nicc si constructive cu care au lbst realizatc de producaitor si sc
depoziteazd in condilii dc siguranlA. inainte de montarea conductelor $i a c(-lorlalte accesorii
aferente instalaliilor de stingere a incendiilot sc veriica starea lor. neadmilandu-sc montalul
daci prezinti defonndri. unne de lovi.e od lisuri vizibile.
Pe timpul mont&ii instalaliei de stingere a ince[diului se iau mdsuri speciale pcntru ca in
interiorul conductelor sA nu pdtrunde corpuri strAile care ar putea stanjeni tmnsportui sau
refularea substantei de stingere.
MONTAJ CORPURI DE INCALZIRE, IlIODULE DE AER, RA.DIATOARE .

La montaj se va fine cont ca soluliile de ansarnblu sii satisfacd ce nlele funclionale- esteticc
$i
economice. Mont4ul radiatoarelor se va face pc console fixatc cu dibluri t^ll perete sau
pardoseala, la distanla t'al5 de perctc 5i pardoscalii. stabilitd prin Nonnativul pentru
proiectarca ii executarea instalaliilor de incilzire centrali L13. respectiv rccornandata de
producetor. Pozilia radiatoarelor va fi orizortalil, trebuind a se fdiosi pcntru alinierc o niveli
cu bula de aer. Racordarea corpurilor de incdlzirc la sistemul dc distribulie a agenlului temric
se va face cu racordurile de tur $i retur pe aoecati parle pentru coryuri cu luogimea pind Ia 1.0
m. Si pe diasnnJIa pe lru cnrpuri (u lungrnte rn.ri rnrre. .rsrj'el rn(.Jt <a je asjAdci,/q$jJl.rli(
compleli a JUcnlului terini. rn radilroarc. R.lL^rd:lrc:t rrdralorrelor la r"n$il ,1. tu'/!\rccc
rS."Mq"
I <,r t
?\
,
\ ^ \, /.lttt ,{ f,.
s.c. coNSTRllc frr BltloR s.A.
146
pnn iul robinelilor de inchidere gi reglare col;ar termostatali, iar Ia conducta de retur
se lace montarea robinefilor de rctur (detentori), solulie obligatorie pentru rcalizarea
cchili hidraulice a sistemului. La partea superioara a fiecdrui corp de incdlzire se
un robinct manual de aedsire.
Pentru corpurilor de incalzire se vor efectua umdtoarele operaliuni:
pozitiei corpului de incaLire;
supo(ilor de sustinere;
corpului de incalzirc pc supo4il
la rclcaua termice.
Dupd $i racordare la relea, corpurile de incdlzire, imprcune cu intreaga instalatie se
supun bele de verificare indicate de nome. La corpurile de incAlzire pot ap5rea
defec[iuni: elemente de radiator fisurate sau poroase, asambldri neetan$te,
Dupi rernediere, corpunle se remonteazi pe pozilic $i lucrerile se consideri
de incalzire, acrotcnnele si perdeaua de acr se vor racorda prin imbinari
de incalzire se vor monta in paralel cu peretii finisati, la distante min.de 5

cm lata pereti si 10 cm fata de pardoseala.
-Toate ile de incalzire se vor echipa cu robinet cu termostat pe tur, cu robinet
de iesire - pe retur si cu veltil de aerisire.
incalzire alerentc modulclor de aer proaspat sc vor cchipa cu lobrnetc
de (tutrctur), cu electrovane cu 3 cai si cu robinete de golire.
si pcrdeaua de aer vor Jl cchipate cu robinete de inchidere. robinete dc
reglare, ilc acrisire si golire.
}TONT .\ R\I AT'U RI

Toate turile vor fi montate irl pozilia inchis, dupi ce s-a efectuat scoaterea dopurilor de
radiator inte de montaj se verifica funclionalitatea $i manewabilitatea robinetului.
vor fi mofltate astfel incat $ fie u$or accesibile penku manevrare, reyizii ;i
ntajul robinelilor atat pe conductA cet $i pe corpul radiatorului se va face cu sim1,
bare, astfel incat sa se realizeze o bun6 etantarc. Etan$area imbinerilor cu
va face cu banda de teflon ca material de adaos, iar cu leava multistrat prin
adaptorilor de etan$are prin compresiure.
,\REA l\ST,\LATIILOR S,\NITARE L\-l ERIO.\Rt

Ex instalaliilor sanitare intsrioare se va realiza in conformitate cu prevederile
nomlati ir9ll-1996.
itate exploatarii revine proprietarului, utilizatorului sau administratorului cladirii,
carc asi exploutarea tuturor instalaliilor.
U CONIRATEREA ZGOI\IOTULUI
iva zgomotului esto o exigente esenliala pentru calitatea construcliilor si
trebuic ti menlinuta pe toata durata de funclionare .
conductele de alimeltarc cu apd poate fi prcvocat de curgerea
o datd fluxului apei.
Pefltru a iedica producerea cugerii turbulente se vor lua urmatoarele m
9 st EERZEI E
S,C, CONSTRUCTII BII]OR S,A.

147
INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARE
SANITARE SITERIIIICE
. conductele nu trebuie sa prezinte urme dc lovituri sau indoituri care duc la mic5orarea
secliunii de trcccrc;
. sudurilc trcbuie executale astlel incat sd nu apara surplusuri dc material pe suprtiala
inteioari; sc vor iltroduoe dispozitive specialc carc sd protejeze supral'ala interiuala;
o schimbirilc de direclie se vor executa folosind ootud cu raza mare de curbure:
o se vor evita schimbdrile bru$te de secliunc,muchiilc asculite si iervurile.
. amdturile montatc pe conducte trebui s[ introduci o modificare cat mai redusd a
fluxului apci iar elementele aflate in nli$carc sd l1u prezinte oscilalii;
. conductele orizontale si veticale nu trebuie sa fic in contact direct cu elementele de
construclie;
. intre conducte si bratarile de suslinere se vor introduce gamituri elasticc cu proprietdli
lbnoabsorbantc:
. gamiturilc vor fi continue pe tot perimetrul conductci;
. la traversarea elemcntelor de construclie conductele vor tl montatc in manqoane de
proteclie; intrc conducte si mangonul de protcclic vor li introduse materiale cu proprietiti
fonoabsorbante;
Materialele utilizatc pentru executirea gamiturilor dintre breFri si conductd sau dintrc
conductd si man$onul dc
proteclie vor avea umitoarclc caracteristici:
-conductivitate termici: X = 0.038 w,'m k la 20 oC:
-domcniul temperaturilor de lucru: -200C -H-105 'C ;
-izolator fonic-reducerea zgomotului transnis prin conductc si fluide pani la 30 dB;
-rezistent la foc .cu proprietati dc autostirgere.sa nu propagc flicdrile si sd nu se dctbflncze la
foc:
-pcrmcrbilit::te rcJusi lu v.rporii de apii:
-rezistenta 1a acliui1ea materialelor de construclii(gips,cimcnt,vopsele ,adeziv ctc);
Pen[u executarca gamituribr se va utiliza bande autoadeziva din cauciuc sintetic cxcpandat
(elastomer) dc 3 mm grosime.
Banda autoadczivd va completa continuu si omogen spaliul dintre coiduote $i bre[ard pe toati
lungimea acestcia.
Zgomotul produs dc impactul apei asupra obiectelor sanitare va fi redus p n adoptarca
urmitoarclor solulii:
-rosturile dintre obiectele sanitare si pereli vor fi ctan$ate cu masticuri clastice;
-consolele de suslinere a obiectclor sanitare vor fi prcvazute cu pufere din cauciuc:
Protcctia acustica impotriva zgomotclor va fi asiguratd prin montarea unor amliituri si utilaje
al ciror nivel acustic sA nu depS;eascd limitele admisibile prescrise dc STAS 6150.
MASURI DE PROTECTIE ANTISEIS]\IICA A CONSTRUCTIILOR,

INSTALATIILOR $I ECHIPANIENTELOR DIN CADRUL INSTALATIILOR
INTERIOARE
Trascele conductclor de alimentarc cu apa rece, calda, de incendiu si a conducteior de

canalizare se lor realiza astl'el incat si se reduci Ia minim numdrul si dimcnsiunile golurilor
necesare travcrsirilor prin clementele de construclie (ziduri porlante etc). Esta intcrzis
practicarca de goluri de trecere, slitui lii amprentc in grinzi, buia
Golurilc de trecere a conductelor, niscle. sliturile, sau golurile diblurilor sau
dispozitivelor dc sus{inere sc vor realiza numai oddti cu ex re4-e lem ei6A or de constructie
-
A/'12
";Iri:l :
S.C. CONSTRUC II1 BIHOR S.A,
148
SANITARE SITERIIIICE
ziduri portante.
Pe ramificaliile conductelor de distribulic cu apd.ece, caldi, recirculare si de inocndiu se vor
monta robinete de sectorizare pentru a se pemlite scoaterea din functiunc numai a po4iul]ilor'
ava ate in caz dc calamitatc.
Rczeworul de api pt. incendiu va fi ancoral de lunda1ie, pentru a se evita dcplasdri a)e
acestola in caz de seism si ruperea aacordurilor .
Grupul de pompare pt. inccndiu va fi racordat 3a releaua de distribulic prir racorduri elastice
cJrc sil prei.r deplriaflle in (J/ dc sci.rD.
MASURI DE PRoTECTIA NIUNCII $I DE PREVENIRE sI STINGERE A

INCENDIILOR
La elaborarca prezenlului proiect s-au a\.lrt in vedere umitoarele normative $i frcscnplit

privind proteclia muncii qi prcvenirea gi stingerea incendiilor :
. Legea qO laqo LeBr.r pr.,tecliei muncrr
. NGPM-96 Normc generale de proteclia muncii
. P 118-99 Nomativ de siguranlS la fbc a construcliilor
. MP 008-2000 Manual privind exemplificiri, detalieri ti solulii dc aplicare a
prevedcrilor l1olmativului P 1 18-99, Sigura[la la fbc a construcliei
. C 300-94 Normativ dc prevenire ii stingere a inccndiilor pe.durata executdrii lucrerilor
de construclii $i instalalii afercnte acestora
. DG PSI -003 Dispozilii gencrale privind echiparea qi dotarea constructiilor.
instalaliilor tehnologicc Si a platformelor amcnajate cu mijloace ichnice de proorirc 5i
stingere a i,rcendiilor
. CE 1-95 t.\omativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vcdere al cednlei
de siguranld in cxploatare
. Ord.\41 775122.07.9E Nonne generale de prcvcnire $i stingere a incendiilor
. OG m l1,1/2000 pt.modificarca OC m60,1lgg7privind aptuarea impotriva incendiiloq
modificate ii aprobati dc Legea m21211997.
Pe tot parcursul execuliei lucrdrilor, precum $i in activitatea de exploatare ;i intr(linerc J
instalaliilor projcctate se va urm5rii respectarea cu strictele a prevederilor actclor nonnati\e
mcnjionate. Lista dc mai sus nu este limitativi $i va fi completatl cu restul prcvcdcdlor legale
in domcniu, allate in vigoare la nomentul rcspectiv.
Rdspunderca privitoare la rcspectarea legislaljci in vigoare revine in intregime executantului
lucrerii in perioada de rcalizare a investiliei ti bcneficiaru)ui pe perioada de exploatarc
nomali, intrctinere curentS $i reparalii (dupd rcceptio[area lucrarilor 9i a punerii in
funcliuno).
Pe tot parcursul execuliei lucrdrilor, precum $i ir activitatea dc cxploatare $i intrctinere a
instalaliilor proiectatc se va urmdrii respectarea cu strictele a prevedcrilor acteior nomlative
menlionate. Lista de mai sus nu este limitativd $i va fi conlpletdtd cu restul prevederilor lcgalc
in domeniu, aflatc in vigoare la momentul respccti\'.
Rispunderea privitoare la respectarea lcgislaliei in vigoare revine in intrcgime executantului
lucrdrii in perioada de realizarc a investiliei $i bcneficiarului pc pcrioada de exploatare
lormald, intrelinere curentd ti reparalii (dup5 receplionarea lucrarilor Si a punerii in
funcliune).
n2
,/
S,C, CONSTRUC III BIHOR S.A,

\,e,
149
INSTALATII INTERIOARE SI EXIERIOARE,
SANITARE SITERMICE
RECEPTIA LUCRA.RILOR
Recepfia lucririlor de instalalji saniatare se va eiectua in conlbnniratc cu presc.ipliile privind
\ coficcrea (.rlllalli si reccllici lucrdLnlor sr lnume:
Normati\,l-ll pentru vcrificarea calitdlii si receplia lucrdrilor dc instalalii at'crente construcliilor
Indicativ C 5G02:
Instrucliuni tehnicc penffu ef'ectLrarea incercdrilor hidraulicc si pneumatice in recipi(ntE
(indicativ 125).
ll1 vederea receplici sc va umtfi daca executarea lucririlor s-a ticui il1 confbnnitrtc .Ju
documentalia telxlicoeconomica si cu prescripliile in vigoare cu privirc la cxccutarea
lucrdrilor si anumc:
echiparca cu obiecte sanitare. aparatc. agregate corespunzatoare, in concordanta cu
prevederile din paoiect; respeciarea trascclor conductelor;
folosirca materialelor previzute:
- funclionarea normala a obiectelor sanitare, armaturilor. aparatelor si agregatelor;
rigidiiatca fixirii in elementelc dc conshxclie a conductelor si aparatelor:
- asigurarea dilatSrii libere a conductelor:
modul de dispuncrc a amtaturilor si aparatelor dc control si accesibilitatea acestora;
- aplicarea in cxeculie a masudlor prcvizute in proiect pentru diminuarca zgomotelor:
calitatca izolaliilor si a vopsirilor
- aspectul esteiic al monttuii imtalaliilor.
Pentru lucrdrilc ascunse se vor rcspecta prescripliile privind modul de verilicare a calitdlii si
electuarea recepliei lucrdrilor ascunse la executarca construcliilor si instala!ilor at'erente.
STANDARDE DE REFERINTA
STAS 1478-83 Construclji civile si industrialc.Alimentarea interioara cu apa.
STAS 1795-81 Canaliziri inteioare
STAS 3061-7,1 Hidraulica Tcrmilologie. simboluri si imilali de misura
STAS 7771-81 Masuri de sigxranta contra incendiilor.
Determinarea rezistcntei la 1bc a elemcntelor de construclii
S IAS 7315 l--.1 Prolec(ix co rra (or,',,iunii.
STAS 2099-79 Elementc pentru coflducte.Dia]netre nominale
STAS 2250-73 Presiuni nominale, presiuni de inccrcare si presiuni de inccrcare si presiuni dc
lucru marim admisibile
STAS 7656-80 Tevi din otel sudaro longitudi alpentru instalalii
STAS 7656-80 fevi din otcl sudate lonSitudinal ,pentru conslruclii
STAS 404/2-80 fcvi din otel fara sudura larninate la cald, pentru construcli
STAS 838-82 Fitingud din lbnta maleabila. Condilii gcncrale
STAS 474-66 Coturi Dirncnsiuni
STAS 7698-66 Coturi la 45 grade. Dimensiuni
STAS 483-66 Coturi cu racord olandcz
STAS 475-66 Muft Dimcnsiuni
STAS ,176-55 Teuri Dimensiuni
STAS l8Ul--l Rrr,'rdun olrrrdezc. Dimcnsiuni
STAS 1601-80 Robinete cu ccp. Condilii gencr.ale
STAS 1180-80 Armaturi industriale. Robiner cu scfiar Coidilii
STAS 2375-75 Amaturi sanitare.
STAS 5738-76 Materiale peltru izolari temice.Vata minerala

150
SANITARE SI TERIIICE
STAS 36 10-80 Sifoane de pardoscala

S1AS 96 i7-74 incerciri lavoare
STAS 27 ;9-79 Spalatoare pentu vase
STAS 9I ;4-80 Armaturi pentru instalatii
STAS 9I 13-80 Armahrri sanitare-Crnditii de calitate
STAS 87 i2-80 Baterii ameslecatoare-tipuri dimensiuni
STAS 64 10-80 kmaturi pentlu instalalii sanitarc.Tuburi fonta
STAS 93 D-73 Tuburi si pigse de l€gitua din fonta pentru canalizare seria M
le si utilajele vor corespuude reglementarilor tehnice, si anume, in urmdtoarca ordine
loare:
nationale care adopta standarde europene;
nalionale care adopta standarde internalionale;
nalionale pentru domeniile in care nu sunt adoptate standarde europene armonizate.
-a'
,w
t
s.c. CONSTRUCTII BTHOR S.A.

GONSTRUCTil BrHOR S.A. 151
ORADEA, BIHOR, ROMANlA
J05/275l1991 0040-259-417 -512 : 0040-259 -4 17 -s13
cut 73'126 F ax 0040-259-412-716
Str. Berzei Nr. 4 Adres, WEB: www.constructiibihor.ro

cod postat410151 e-mail : office@constructiibihor.ro
Rihor SA Formular 8
RESUITSE
Ot-ertantul prezenta informafii mi me referitoare la orga zarea de prciect pe care o propune.
Olaftantul va prezenta o organigrame cupriozltoarc care sA identifice in mod clar tot personalul li
pc care acesta intenlioneaze s[ le utilizeze la realizarea lucrdrilor. Organigrama va
include si o descriere a rolurilor gi responsabilitdlilor personaluiui qi liniile de comunicare dinte
membrii
de asigurare a accesului la specialiftii necesari fi obligatorii in vederea verificdrii nivelului

de calitate cerinlelor fufldamentale aplicabile lucrdrilor cuprinse in obiectul contractlrlui,
l11 cu prevederile Legii 10/1995 li a altor legi incidente.
in cazul in ofertantul este o asociere, yaf prezentald abordarea pentru organizarea actititdlii it
cadrul care sd defionstreze responsabilitdlile obligatorii ale peBoahelor $i organizaliilor in
cadrul astfel atm acestea sunt solicitate in caietul de sarcini.
in cazul care ofertantul utilizeazd subcontractanli, se va depune ;i abordarea pentru organEarea

subco tractqnlilot, lindnd cont de cerinlele minine solicitate ifi caietul de sarcini.
Ofcnant asociere,
autorizati)
i'"FF,i
.:ir.ANrA,.,
S.C. CONSTRUCTII BIHOR S-A.

:
o
q!
,- 1
I
-q
Fr
tt
JL
ts
ES]JL1
I
EE
c
z ..
1
o
o
,=
I o-:! z
I
.t o -{
t
'l v
c
I
o
I E
P
o
E v
o
q D
g
il
: tr9 o
I .l
6){ j'i :
q
9I3s
E,lG o
?
i:138 o
152 E =
(
!
I
C i
,
(
i
!
)
e
.3 q.
_9r: 6?;
g 6'sq
-,-
! ic.-<
o
30*i o z
5:tc {o
5 a
E, f c
E,
?: o
a. E
s.
l1)
g
=, L
o
v
o
q D
9.
+e
9. is F
9€ ts
o
:{
={
Q
6a! x Ji
-. ->
E
o
a- 9L
::II ?
!t
o
ddP:.
153 a. :+' tz
GONSTRUGTTT BrHOR S.A. ORADEA, BIHOR, ROIIIANIA 154
J05/275l1991 0040-259-417 -512 : 0040-259 .417 .513
cu173126 Fax 0040,259-412.71 6
Str. Berzei Nr. 4 Adresa WEB: www.constructiibihor.ro
Cod postal410151 e-mail : office@construcliibihor.ro
Descriere ogranigrama
Lista getrerall a personalului desernnat:

-Manager de Proiect I
-Sef santier 1
-Responsabil Tehnic cu Execulie (RTE) I
-Personal administrativ: I
-Responsabil SSM; I
-lnginer pentru asigurarea calitdlii, I
-Inginer instalatii HVAC; I
-Responsabil SSM; 1
-Personal administrativi 1
-lnginer decontari, atasamentist; I
Lista personal responsabil execulie:

Manager de proiec! Sef$.ntier:
- participe la preluarea fiontului de lucru pe baza de proces verbal de predare primirc, cat la
ii
receplia lucrarilor terminate
- asigud ecexulia lucrdrilor cu personal calificat gi organizeaza instruirea personalului
- asigurd dotarea punctelor de lucru cu materiale, utilaje ti uneltele necesare conlbm documentaliei
tehnice
- verificf, modul de insu$ire $i respectare a detaliilor de execulie, a caietelor de sarcini. a procedurilor
tehnic.e de execulie, a instrucliunilor de lucru, etc.
Responsabil tehDic cu executia
- verificl modul de insu$ire $i respectare a detaliilor de execulie, a caietelor de sarcini, a procedurilor
tehnice de execufie, a instrucliunilor de lucru, etc.
- padicipA la preluarea frontului de Iucru pe baza de proccs verbal de predare primirc, cdt gi la
receplia lucrArilor terminate
Responsabil CQ:
-rdspunde de aplicarca prezenrei proceduri
-asigurd intrarca materialelor pe fluxul tehnologic, numai dupe efectuarea inspecliilor controalelor
Si
prevdzute $i confimarea acestora in documentele de insolire specifice
-verifica efectuarea tuturor operafiilor in conformitate cu prevederile specificate
-participi la receplia calitative a lucrdrilor
Responsabil SSM
-norme de protectia muncii
- verificd dotarea cu echipament de proteclie a muncii pentru fiecare muncitor din formalie, sau
personal din incinta
Seful de echipi:
-coordonare muocitori
- verificA dotarea cu dispozitive 5i unelte de lucru a muncitorilor de subordine
Liniile de comulicarea
Comunicarca reprezinta "sangele unci lime',.Obiectivul principal al comunicarii in cadrul unei

orSanizatii estc de a detcnrina si antrcrla a[gajatii in desfasurarca activitati]or straregicc ale fi].lnei.
Astfel, organiz.Ltiilc trebuie sa aiba capacitatea de a idcntifica, trimite, primi si intelege rapidj
strategice crcdibile si relevijnte. Dar pentru punerea rapida i[ praotica a unei stratcgii.p
unor schimbari operationalc, de cultura suu pentru atingerea unor noi obicctjve este n
altcevai constieDtizar'ea, intelcgerea si acceptarea intcntjilor stratcgice ale lirmci de ca
S,C, CONSTRUCTIi BIHOR S.A,

CONSTRUCTII BIHOR S.A. oRAoEA, BrHoR, RoMaNra 155
J05/275/1991 Telefon 0040-259-417.512 0040-259-417-513
CU173126 Fax 0040-259-412.716
Str. B€rzei Nr. 4 Adresa WEB: www.constructiibihor.ro
Cod postal410'151 e-mail : office@construciiibihor.ro
acesteia. Deciziile asupra strategiilor si politicilor trcbuic sa tina cont dc existel]la comunica|ii si de
restrictiile impuse de xceasta,iar instrumcntclc utilizatc si comunicarea ir1 sine trebuie sa tie oricntatc
calre priorilatile strrtcgice cle (.rtJni,,arici.
Comuicarea se va lace ierarllic, confbrm organigramci prin:
Integritate si integrare
Ceea cc se comunica lrebuie sa lie credibil. Iar la baza credibilitatii sta i[tegritalea; baza
intcgritatii o reprezinta constanta si corcspondcnta totala dintre cornunicare si conducerc. Crcarca
credibilitatii reprezinta o activitatc care presupure integrarea canalelor de comunicare oticiala.scnti,
oficiala si neoficiala. N'lodul prin care o orgalizatie isi conducc afaccrilc si lc prczinta celorlalti este
deoscbit dc imponant,dar impactul comunicational ou esle niciodata egal sau Dlai mic deoat impactul
deciziilor si actiunilor flflnei respective.
Demnitate si rcspcct
Comunicarea se dezvolta prin dcmnjtatc si respect reciprocl acestea doua constituic baza pcntn:
crearea si consolidarca uror relatii de inorederc si rcsponsabilitate.
Organizatiilc in interiorul carora exista astlcl dc rclatii se vor bucura de un angajamcnt intcm cu mult
mai ridicat,depasind astl'el flnnele sau organizatiilc in care nu exista astlel de relatii.ln ultima
iNtanta,succesul unci orgatlizatii depinde de efortul conjugat.inspirit si discretionar al propriilor
angajati.lnfucat comunicarca caracterizata pin demnitate si respect rcciproc stabilcste relatii de
incredcre si resporsabilitate intre oamcni,aceasta sta la baza elbnului mentiolat si asigxra succcsul
firmei.
Claritatea si putcrca mcsajelor
Claritatea reprezinta una diltre necesitatile deslasurarii unci comunicari
excelcnte. Absenta claritatii conducc la confuzie,nenultumiri,fiustari si chiar haos. Mesajele clare
trebuie tratate cll atentie astfcl incat sa nu i[tre in conllict cu cc]claltc mcsajc . Desi sunt des
repctate,sunl doar doua 1a nunlar.Mesajele clare si consecvcntc asigura un echilibru iilre simplicitate si
complexitatc ,sunt exp lnate cu o cconomie dc cuvinte dar cu o rnultitudinc dc scnsuri.[.i]nbajul
utilizat este acela al oamenilor obisnuiti in convcrsatiilc zilnice.lotrucat mesajele clarc sunt adrcsate
ingijorarilor si neccsitatilor ascultntorilor, acestea iau rraimult lbnna unei conversatii dccat a Lrnei
mustrai sau a unui cnunt.Mesajele clare sunt cocrcnic!consecvente si complete: clc isj rccunosc
Iimitele,isi cxplica ratiunile de utilizare si sunt adresate oricarcj probleme de lbnd aparutc in unna
enu[tariilor.
Roluri si responsabjlitati
Un sistem pcrfom]ant de comunicare dcpinde de pregatirea.energia si capacitatea de paniciparc
a angajatilor unei organizatii.Fiecare angajat trebuic sa aiba unul sau mai multc roluri in cadrul
procesului de comunicarc.Toti angajatii trebuie sa aiba rcsponsabilitati clar delinrrc J'cnhu
comunicarea verticala(ascendenta sau descendenta) si pentru cca latcrala,adecvale p,)Titici
ocupate.Aceste rcsponsabilitati trebuie sa vizeze alat primirca si transmiterea de inlbrmaiii cat si
crearea dc relatii care conduc la cornunicarea rapjda,credibila si strategica.Prin responsabilitati ar
trebui stabilitc infomatiile carc pot fi communioatc cui,cand.cum si de ce.Respoosabilitatile ar trebui
sa include de asemcnea si consecintclc reale sau potentiale indcplinirii sau neindeplinirii accstora.Un
meJiu comunrcaliunJl 5rrbrl!rtrebui sJ incuraicTcsi. r recontpcn\e,/(Jnglj iipe ttJ \.,tnJni(-rcJ
active din cadrul organizatiei si tinad totusi cont de infbm'tatiile sau mesajele pc carc acestia le
comunica.
Ascultarca
Ascultarea sta la baza unci bune comunicari.O buna comunicare nu estc foalte bine
sugerata printr-un anunt clocvent sau mustrare persuasivc;imbraca mai degraba lonna unei conversatii
echilibrate sau discutii consistcntc.Desi comunicarca poate exista si fara ascultare.cu toatc accstca,in
(rzul comunicarii care
cazul c(rrnunr(anr Inpt,ca Jsau
cJrc implica ascultarca,nu poalr vorbi
s( poate
drca.nu se \r,rht dcspre lllesJilltr>dr.rl d r<j(ntJrc
xs(ull.lru:r !r1!
dc\pre ascultarea
.i o rnclrnctrc reala dr J r(d(riuna rn unnc ini,unaliilor.ru ..,rrrrnXIl?"r<. aJl$11.r
ascultare implica mai mult decat o tacere politicoasa si atentie 'r.e.,,jcl,-,r
atu"ci cand 6iq*q.*un';
FbBfim)
S,C. CONSIRUCTII BIHOR S A.
GONSTRUCTII BIHOR S.A. oRADEA, BrHoR, RorvaNrA 156
J05/275l1991 Telefon 0040-259-417.512:0040-259.417.513
CU173126 F ax 0040-259-412-716
Str. Berzei Nr. 4 Adresa WEB: www-construcliibihor.ro
Cod postal410151 e-mail :office@constructiibihor.ro
degraba o capacitate, o abilitate,o reflectare a credintei ca invatarea de la alte persoane poate

rcprezenta o buoa investitie a timpului petrecut in ascultarea ac€lei persoane.Necesita o acceptare
intelectuala si o dorinta de invatarc de la diferiti oameni de-a lungul vietii.
Practica si sprijin
Prin recunoasterea rolului vital al fiecarui angajat in procesul de comunicare, organizatiile trebuie
sa se asigure cE toti angajatii au capacitatea,detin instrumentele si se bucura de sprijin pentru
indeplinirea repponsabilitatilor lor.lnstruirea si practica vor depinde de natura domeniului de activitate
dar si de necesitatile particulare ale individului si organizatiei; in oicare dintre cazuri,acestea vor
asigura perso4nelor ocupate capacitatea de a comunica rapid su competeot.Instrumentele adecvate vor
include atat tehrologiile existente cat si rcsuNele utilizate in cazul comunicarii obisnuite. Sprijinul
peltru comuoiEare va include un aflux de infomatii strategice, acordarea de timp, canale de
comuricare aspendenta si facilitate fizice care sa asigure o buna comunicare. Fara aceasta, nici o
organiz&tie nu se poate astepta ca angajatii sa comunice oportun, in mod clar si intr-o maniem
credibila.
:"\
-o
*-'jl'l' j,
f
&r.A"'ni
S.C. CON"STRUCTII BIHOR S A

SOCIETATEA COtv!ERCIALA
coNsrRucTll BtHoR s.A. 157

ORAOEA, BIHOR, ROMANIA
J05/275h991 Telefon 0040-259-417.51 2: 0O4O-259.417.51 3
cut73126 Fax 0040-259412.716
Str. Berzei Nr. 4 Adresa WEBi www.constructiibihor.ro
cod posral410151 e-mair : q[!!92!eE!!!!!jq!!9lJg
Cerinte privind pregatirea profesio[ala si calificarea corespunzatoare a personalului de

specialitate necesar indeplinirii cotrtractului
Lucrarile pentru realizarea obiectului

.CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE".
COMUNA BORS ,JUDETUL BIHOR
vor ficoordonate si supravegheate de personal de executie atestat corespunzat domeniului de executie a

lucrarilor.
Pentru indeplinirea acestui contract, Antreprenorul va asigura personal de specialitate, precum
si documente care atesta pregatirea profesionala si calificarea acestora dupa urmeaza:
1. M&nager de proiect - BAINTAN VASILE IOAN;
2. Sef sutier, - PASCALAU MIRCEA;
3. Rerponsabil tehnic cu executia (RTE)- ROSCA STEFAN;
4. Responsabil cu protectia muncii CORMOS VIORXL
5. Responsabil cu calitatea (CQ) , BOCOR MARIUS
6. Inginer constructii civile - CRISAN CRISTIAN
7. hgirer instalatii -DORNEA MARCELA
La solicitarea autoritatii contractante, pentru cei mentionati se vor prezenta diplomele d€ absolvire, CV-
uri, atestari, orice alte documente edificatoare conform documentiei de atribuire.
Data:
08-09.201?
s.c. coNs'r'RLC'ul BrHoR s.A.

Inu.Baintan Vasilc ban
ffi^J:h
o sr iaERzEt >
s.c.coNsTRUcT BTHOR S.A.
158
TABEL NOMINAL CU PERsONALUL DISPONOBIL
pentru executia lucrarii
,.CONSTRUIRE
HALA DEPOZITARE UTILAJE,
COMUNA BORS,IUDETUL 8IHOR"
EM I ULIU
LEXANDRU-EMER C
DULGHER
BOREELY
MUNC TOR NECALIF CAT
DULGI]ER
FLMON
IOS F.ADR AN
MUNCITOR NEC,
MIRCEA FLORENT N
DEBRENTI DULGHER
DULGHER
MUNC TOR NEC.
CO5MIN SOR N
SOR N MARIN DULGHER
GYARMAT
ZUGRAV
MUNC TOR NECAL F CAT
MUNC TOB NECAL F CAT
DULGH ER
ELECTR CIAN
IOSIF ANTONIU
KEMENES
SANDOR DULGHER
T BOR ISTVAN DULGHE R
TEOEIL GHEORGHE
UC
D".
MUNCITOR NECAL F CAT
c
VA5ILE FLORIAN DULGHE R

s.c,coNSTRUcT BTHOR S.A.
159
TABEL NOMINAL CU PERSONATUT DISPONOBII.
pentru executia lucrarii
"CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAIE,
COMUNA BORS,IUDETUL BIHOR"
46 NAGY ALEXANDRU
47 NAGY ERV N.ARPAD DULGHER
48 NEGRUT ILIE DULGHER
49 N COR CIU ALEXANDRU DULGHER
50 ORO5Z JOZSEF MUNCITOR NECALIFICAT
51 PALOTAI GABOR PETER Z DAR
52 PEK FRANCISC Z DAR
53 PENZES ATT LA MIKLOS NSTALATOR INCALZ RE
54 PETER LASZLO ZSICMOND ZUGRAV
55 PETRUS IOAN DULGHER
56 POCSAT EMERLC DULGH ER
57 POLMAN rosrF ZUGRAV
58 POPESCU SORIN LACATUS
59 POSZTOS lozsEF Z DAR
60 PUSZTA ANDRAS FERENCZ Z DAR
61 DANIEL NSTALATOR APA CANAL
62 RUSKO lozsEF Z DAR
63 SANDU OV]DIU DULGHER
64 SARACUT
65 SANDOR CAROL ZUGRAV
66 SARKAD STEFAN DULGH ER
61 SIKLODI Z DAR
68 S MON Mr(LOS MUNC TOR NECAL F CAT
69 S MON TOM BOLY Z DAR
70 SPALEK losrF MUNC]TOR NECAL F CAT
71, 5T UBE GHEORGHE DULGHER
72 SUCIU ZOLTAN MUNC TOR NECAL F CAT
73 SZABO ANDRAS ELEK DULGHER
74 5Z LAGY ROBERT DULGHER
75 SZEKELY ALEXANDRU ZUGRAV
l6 TARI BELA ZIDAR
17 ISTVAN MUNCITOR NECALIFICAT
1a TERNOVAN VINCZE ZIDAR
19 T]RBAN PETRU ELECTR CIAN
80 TOLCSVAY ZOLTAN MAR]NEL OULGHER
81 IOTH LAJOS
82 IOTH LASZLO ZUGRAV
83 IOTH SOR N FLORIN ZIDAR
84 IOTH IIBERIU DULGHER
VASII VASILE DULGHER
86 V ATORISZ M KLOS FEBE NCZ ztDAR /1erJcI
Operator eco L?]***^ "d
SC Constructii i"W';2;
160
,9
E
LL
x xx xx x x x
I
()
:3p,i
f co co co @ co co @ co co co @ co @ co co @ @ @ c0 @ @ @ @
\{k{auA ,,'
,q
-q
+
- o-
E LI E
> E E E E
o- o t .r ci
E d E ry q E
,+
o E
t(. z
LU
>a
a o tcl o.i E
o
(,
cl. o UJ </)
I f o Lrl t@
_q
F - s
a o o
=
co .9
o tE, o o o o co
) ot o co
l d =
(o
t_ t_
E
Ltl
F I@
LIJ o o oo
I I
,9 E I€ ,9
'a o
O ..] I
o
E
-q ,E
! E E
! E E
,E E E E E
! ,q
.E ! ! s o
N
.E .E
Lr.t Ll.l co o co co (, o (, (-) o
z3
161
,q
€
E
.E
E
LI
,E
,q x xx xx xx x xx s
e
o
s
E
E
l co co c0 co co co ao co c0 co @ co @ c0 co @ co @ @ co @ co co @ .o
q
-a
S c) f-
(
I
E
o
q l ,a
.g o i
(, E ;
z E
t
Lr.t ,9
q E ct
o. I
co
o
o
E o E E E E E LIJ Ll.lo E
@ 6 6 O q
N i ot ,9 .g ,9 t (-) = ;
E
(! p 2
,q q
o q
E .9 ,9 ,q .q -a o- co
? o o
,9 ,9 .9
E E E q
,g
I .9 ! ,e ,q .9 .9
o) o) =
o co co F ! co a o
N
CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE, COMUNA BORS, JUDETUL BIHOR
Activity Name Original Planned Start Planned Finish Month

162
Duration
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
240d 02-Oct-17 30-May-18 240d, CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE, COMUNA BORS, JUDET
185d, CONSTRUIRE HALA
CONSTRUIRE HALA 185d 02-Oct-17 05-Apr-18
REZISTENTA 105d 02-Oct-17 15-Jan-18 105d, REZISTENTA

Sapatura generala si sapatura fundatii 25d 02-Oct-17 26-Oct-17 Sapatura generala si sapatura fundatii
Verificare cota de fundare si natura terenului de fundare 0d 26-Oct-17 Verificare cota de fundare si natura terenului de fundare
Cofrare, armare si turnare fundatii 30d 27-Oct-17 25-Nov-17 Cofrare, armare si turnare fundatii
Verificare armatura si calitate turnare beton 0d 25-Nov-17 Verificare armatura si calitate turnare beton
Umpluturi sub pardoseala 20d 26-Nov-17 15-Dec-17 Umpluturi sub pardoseala
Verificarea compactarii la umpluturi 0d 15-Dec-17 Verificarea compactarii la umpluturi
Stuctura metalica 30d 16-Dec-17 15-Jan-18 Stuctura metalica
Verificare uzinarea si asamblarea structurii metalice 0d 15-Jan-18 Verificare uzinarea si asamblarea structurii metalice
ARHITECTURA 75d 15-Jan-18 31-Mar-18 75d, ARHITECTURA
Inchideri din panouri sandwich, jgheaburi si burlane 20d 15-Jan-18 04-Feb-18 Inchideri din panouri sandwich, jgheaburi si burlane
Verificarea calitatii lucrarii, etanseitatea, imbinarea elementelor de inchidere 0d 04-Feb-18 Verificarea calitatii lucrarii, etanseitatea, imbinarea elementelor de inchidere
Pardoseala+soclu din beton 20d 04-Feb-18 24-Feb-18 Pardoseala+soclu din beton
Verificarea calitatii lucrarilor la pardoseala 0d 24-Feb-18 Verificarea calitatii lucrarilor la pardoseala
Tamplarie exterioara 5d 24-Feb-18 01-Mar-18 Tamplarie exterioara
Verificarea calitatii tamplariei exterioare 0d 01-Mar-18 Verificarea calitatii tamplariei exterioare
Compartimentari interioare, tamplarie interioara 20d 01-Mar-18 21-Mar-18 Compartimentari interioare, tamplarie interioara
Finisaje interioare 10d 21-Mar-18 31-Mar-18 Finisaje interioare
Verificarea calitatii compatimentarii si finisajele interioare 0d 31-Mar-18 Verificarea calitatii compatimentarii si finisajele interioare
INSTALATII ELECTRICE 140d 16-Nov-17 05-Apr-18 140d, INSTALATII ELECTRICE
Impamantare 10d 16-Nov-17 25-Nov-17 Impamantare
Verificari si probe PRAM la impamantare 0d 25-Nov-17 Verificari si probe PRAM la impamantare
Instalatii electrice exterioare 20d 04-Feb-18 24-Feb-18 Instalatii electrice exterioare
Instalatii electrice interioare 25d 01-Mar-18 26-Mar-18 Instalatii electrice interioare
Teste si probe la instalatii electrice 0d 26-Mar-18 Teste si probe la instalatii electrice
Instalatie de detectie-alarmare-desfumare 10d 26-Mar-18 05-Apr-18 Instalatie de detectie-alarmare-desfumare
Teste si probe la instalatiile de detectie-alarmare-desfumare 0d 05-Apr-18 Teste si probe la instalatiile de detectie-alarmare-desfumare
INSTALATIE DE INCALZIRE 120d 06-Dec-17 04-Apr-18 120d, INSTALATIE DE INCALZIRE
Instalatii de incalzire - tubulatura sub pardoseala 10d 06-Dec-17 15-Dec-17 Instalatii de incalzire - tubulatura sub pardoseala
Instalatii interioare de incalzire 25d 01-Mar-18 26-Mar-18 Instalatii interioare de incalzire
Instalatii CT 10d 26-Mar-18 04-Apr-18 Instalatii CT
Teste si probe la instalatiile de incalzire 0d 04-Apr-18 Teste si probe la instalatiile de incalzire
INSTALATII SANITARE 120d 06-Dec-17 05-Apr-18 120d, INSTALATII SANITARE
Instalatii sanitare - tubulatura sub pardoseala 10d 06-Dec-17 15-Dec-17 Instalatii sanitare - tubulatura sub pardoseala
Instalatii sanitare, tubulatura si fitinguri 25d 01-Mar-18 26-Mar-18 Instalatii sanitare, tubulatura si fitinguri
Obiecte sanitare 5d 26-Mar-18 31-Mar-18 Obiecte sanitare
Teste si probe la instalatiile sanitare, menajere 0d 05-Apr-18 Teste si probe la instalatiile sanitare, menajere
MONTAJ ECHIPAMENTE SI UTILAJE 7d 28-Mar-18 04-Apr-18 7d, MONTAJ ECHIPAMENTE SI UTILAJE
Montaj echipamente si utilaje 7d 28-Mar-18 04-Apr-18 Montaj echipamente si utilaje
90d, AMENAJARI EXTERIOARE
AMENAJARI EXTERIOARE 90d 24-Feb-18 25-May-18
PLATFORME EXTERIOARE 50d 05-Apr-18 25-May-18 50d, PLATFORME EXTERIOARE

Platforme exterioare 50d 05-Apr-18 25-May-18 Platforme exterioare
Verificarea calitatii platformei exterioare 0d 25-May-18 Verificarea calitatii platformei exterioare
INSTALATII SANITARE EXTERIOARE 40d 24-Feb-18 05-Apr-18 40d, INSTALATII SANITARE EXTERIOARE
Instalatii sanitare exterioare 40d 24-Feb-18 05-Apr-18 Instalatii sanitare exterioare
Teste si probe la instalatiile exterioare 0d 05-Apr-18 Teste si probe la instalatiile exterioare
240d, ORGANIZARE DE SANTIER
ORGANIZARE DE SANTIER 240d 02-Oct-17 30-May-18
Organizare de santier 240d 02-Oct-17 29-May-18 Organizare de santier
Verificare finala, testare finala si predare obiectiv 5d 25-May-18 30-May-18 Verificare finala, testare finala si predare obiectiv
OFERTANT
CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE, COMUNA BORS, JUDETUL BIHOR 163
CONSTRUIRE HALA
REZISTENTA
25d 0d 30d 0d 20d 30d 0d
Sapatura Verificare cota Cofrare, armare Verificare Umpluturi sub Stuctura Verificare
generala si de fundare si si turnare fundatii armatura si pardoseala metalica uzinarea si
sapatura fundatii natura terenului calitate turnare asamblarea
de fundare beton structurii
metalice
0d
Verificarea
compactarii la
umpluturi
ARHITECTURA
20d 0d 20d 0d 5d 0d 20d 0d
Inchideri din Verificarea Pardoseala+soclu Verificarea Tamplarie Verificarea Compartimentari Verificarea

panouri calitatii lucrarii, din beton calitatii lucrarilor exterioara calitatii tamplariei interioare, calitatii
sandwich, etanseitatea, la pardoseala exterioare tamplarie compatimentarii
jgheaburi si imbinarea interioara si finisajele
burlane elementelor de interioare
inchidere
10d
Finisaje
interioare
10d 0d 20d 0d 10d 0d
Impamantare Verificari si Instalatii electrice Teste si probe la Instalatie de Teste si probe la

probe PRAM la exterioare instalatii electrice detectie-alarm... instalatiile de
impamantare detectie-alarm...
25d
Instalatii electrice
interioare
INSTALATIE DE INCALZIRE
10d 25d 0d
Instalatii de Instalatii Teste si probe la

incalzire - interioare de instalatiile de
tubulatura sub incalzire incalzire
pardoseala
10d
Instalatii CT
INSTALATII SANITARE
10d 25d 0d
Instalatii sanitare Instalatii sanitare, Teste si probe la

- tubulatura sub tubulatura si instalatiile
pardoseala fitinguri sanitare,
menajere
5d
Obiecte sanitare
MONTAJ ECHIPAMENTE SI UTILAJE
7d
Montaj
echipamente si
utilaje
AMENAJARI EXTERIOARE
PLATFORME EXTERIOARE
50d 0d
Platforme Verificarea
exterioare calitatii
platformei
exterioare
INSTALATII SANITARE EXTERIOARE
40d 0d
Instalatii sanitare Teste si probe la

exterioare instalatiile
exterioare
ORGANIZARE DE SANTIER
240d 5d
Organizare de Verificare finala,

santier testare finala si
predare obiectiv
OFERTANT
GONSTRUCTTT BIHOR S.A. 164
ORADEA, BIHOR, ROI\,!ANIA
J05/275l1991 Telefon 0040-259-4'17.512i 0040-259.417.513
cu173126 Fax 0A4A-259412-716
Str- Berzei Nr. 4 Adrese WEB: www.conskuctiibihor.ro
cod posrat41o151 e-mail : office@constructiibihor.ro
Organizarea lucrarilor
1.d. Lucrari permanente si temporare
Lucrari permanente
Sunt lucrarile care sunt descrise la capitolul 1.a din cadrul propunerii tehnice.
Lucrari temporare
Antreprelorul va realiza, pe propria cheltuiala, toate lucrarile de provizorat necesare
psntru constructia sigura si eficienta a noilor lucrad.
Organizarea de tantier ILrtr

Imediat dupa gAsirea uflei locafii care va fi consideratA corespunzetoare, se va trece la
amenajarca terenului. Odati ce spafiul a fost arnenajat corespunzdtor, vor fi instalate
containerc de tip birou care vor fi folosite ca bircud admiflistrative. Toate inceperile vor fi
dotate cu aparate de aer condifionat si radiatoare. Deasemenea, legdtura acestora la utilitefi va
fi efectuata imediat dupa instalarea in locafie.
Biroudle vor fl echipate in concordanld cu cererile contractuale. Fumizarea
echipanentelor pentru birouri li a toaletelor mobile pentru $antier va fi efectuata urmarindu-
se indeaproape stipulerile din contract.
Un container pentru utilaje, maqini si echipamente va fi deasemenea prezent in
organizarea de Eantier fixe- daca arnplasamentul pemite.
In cadrul organizirii de tanticr fixe, contractorul va amenaja doui zone de depozitare,
una psnhu materiale voluminoase ti alte materiale similare si o alta pentru materiale marunte
Toata zona acestei organizari va fi imprejmuita corespunzator.
Dezefect&re& organizirii de gantier
Odate cu terminarea lucrdrilor (fie in totalitate - penhu orgarizarea de lantier fixd sau
intr-o anumitd zona ) toate containerele vor fi transportate din locatia in care au fost instalate,
imprejmuirile vor fi demontate ti zona afectata va fi adusa la starea initiald, in conformitate cu
fotografiile care vor fi lEcute inainte de construirea organizArii. Toate aceste lucrari nu se vor
intinde pe o perioadl mai lungd de 5 zile de la finalizarea tuturor lucrArilor in locatia
respectivtr.
Monitorizarea structurilo!. existetrte

Antreprcnorul va monitoriza orice structua din apropiata vecinatate a oricaror
activitati de constructie, pentru a se asigura ca nu se cauzeaza nici o avariere sau detedorare la
structurile existentg.
Daca se impune Alteprenorul va prezenta propuneri pentru monitorizare Dirigintelui
de saotier, in vedsrea obtinerii aprobarii acestuia inainte de orice activitate de constructie de
pe santisr. Propunerile vor include o evaluate a structudlor predispuse la afectarca de catre
activitatile de constructie impreuna cu detaliile activitatilo propuse de monitorizare si cu
detaliile de sprijinirii teopomre propuse, daca este cazul, pentru a se asigua ca nu vor exista
efecte adverse pe structurilg implicate.
Dirigintelc de santier va avca dreptul sa suspcnde lucrarile sa, lucrarile
cauzeaza tasari in exces sau neunifome, avarii sau deteriorari I attctata de
lucrari.
o ORADEA
ST BEFTZEI
Nr4 ^l 7,o
ry/
GONSTRUCTIT BrHOR S.A. 165
ORADEA, BIHOR. ROI!'IANIA
J05/275h991 Telefon 0040-259-4'17.512i 0040-259 417.51 3
cut 73126 Fax 0040-259412.716
Str. Berzei Nr.4 Adres; WEB: www.constructiibihor.ro
cod postat410151 e'mai I : qE!91@!9!9!I!q!ii!i!9l:r9
Antreprenorul va supota costul pentru rcp.rrrlr. -c(rJhrlirc. -Lp,,rluri rslrf.,r:.r.' \r

altele rezultate din actiunile sau omisiunile sale.
1.e. Interferenta cu structurile existente si protectia impotriva avariilor

In cazul in care lucrarile implica modificari sau conexiuni la structurile existente,
Antrepr€norul va mentine integitatea struaturii existente si se va asigura ca au fost luate toate
masurile astfel incat nici o fisurare sau orice alt efect adve6 sa nu fie provocat structurilor
existente.
Alkeprenorul va lua to&te masurile de prevenire necesare pentru a evita cauzar€a
oricaror detedorari neprevazute drumurilor, terenurilor, prcprietatilor, solului, copacilor,
surselor de apa subterane si altor caracteristici pe duata Contractului.
ln cazul in carc orice parte din lucmr:i este aproape de, traverseaza sau se afla sub orice
instalatie existenta a unei compadi de utilitati, Antreprenorul va sprijini si va lucra in jurul,
sub sau in vecinatatea tuturcr instalatiilor intr-o maniera destinata evitarii daunei, scurgerii
sau pedcolului, si pentru a asiguta opemrea neinherupta.
ln cazul in care se descopera scuged sau avarii, Altreprenorul va notifica imediat
Dirigintele de santier si proprietarul implicat, dupa caz, iar Antreprenorul va ofei pentru
fiecare instalatie repararea imediata sau inlocuirea instalatiei afectate.
Anheprenorul va rcstabili complet, pe cheltuiala Eoprie si spre multumirea
Dirigintelui de santierui, orice daune cauzate de oricare dintre operatiunile sale.
Avarierea include toate actiunile care ar putea duce la o avarie a mediului, precum
descalcari de deseuri, combustibil sau ulei, dar si la distrugerea mediului de cahe o instalatie
sau echipament.
Antreprenorul va proteja toate structurile existc[te la subsol si la suprafata impotriva
avariei, fie daca acestea se afla sau nu in limitele de servituti obtinute de catre Angajator.
Atunci cand pereti, garduri, porti, baraci, cladiri sau orice alte structuri trebuie sa fie
indepartate pentru realizarea constructiei in mod corespunzator, acestea vor fi reconstruite in
starea lor initiala, spre satisfactia proprietarului, ocupantului si Dirigintelui de santierui.
Dirigirrtele de santier va fi notificat cu privire la orice avarie provocata structurilor, iar
reparatiile si inlocuirile vor fi realizate inainte ca lucrarile permanente respective sa fie
considerate terminate, Antrq)rcnorul va indeparta si inlocui orice structuri mici diverse
(precum gardurile, cutiile postale, indicatoarele de directie) fara compensatie suplimentara din
partea Angajatorului. Aceste stucturi vor fi inlocuite intr-o starc la fel de btura ca cea initiala.
Daca se gasesc structuri care sa impiedice constructia lucrarilor dupa cum a fost
proiectat, Antrgprenorul va notifica Dirigintele de santier cu privire la modificarile propuse si
va realiza modificarile rezonabile necesare, spre satisfactia Dirigintele de santierui.
Detalii ale tuturcr rcvendicarilor sau preavizelor intentionate pe care Antreprenorul le
poate primi de la tertele parti vor fi notilicate fara intarziere Dirigintele de santierui carc, de
asemenea, va transmite Antreprenorului astfel de revendicari sau avetismente care pot fi
prezentate dircct Dirigintelui de santierui sau Angajatorului.
Antreprenorul se va ocupa in mod prompt de plangeri, revendicari, avarii sau raniri ale
proprietadlor sau ocupantilor.
ORADEA
St BERZEI
GONSTRUCTII BIHOR S.A. 166
ORADEA, BIHOR, ROMANIA
J05/275l1SS1 Telefon 0040-2 5941 7.5121 0040-259-417 -513
cut 73126 Fax 0040-259-412.716
Str. Berzei Nr.4 Adresd WEA: www.constructiibihor.ro
Cod posta 410151 e-mail : office@constructiibihor.ro
1.f. Secventierea, derularea in timp si durata testelor, cu evidentierea clara a

activitatilor incluse in procesele de asigurare, respectiv de control al calitatii, conform
leglslatiei specifice corespunzatoare obiectului contractului
PROPUNERE PROGRAI\4
PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR PE FAZE DE EXECUTIE, INCLUSIV PE
FAZE DETERMINANTE DE EXECUTIE
" CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE, COIVIUNA BORS ,JUDETUL BIHOR"
coNSTRUCT
in conformltate cu:
. Legea '10l1995 prlvind calitatea in constructii;
. C56-85-Normatlv privind verificarea calitatii l!crarilor de constructii si instalatii;
. HG 925/95 privind aprobarea ,,Regulamentului de verificare si expertiza
tehnica de calitate a proiectelor si a executiei constructiilof' , completat cu
lndrumatorul de aplicare l\.4LPTL nr. 77N/96;
. HG 272194 referitor la Regulamentul privind controlul de stat in constructii;
. MO 352 din 1997 Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in
constructii.
. Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor;
. HG 273194 privind Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si
instalatii aferente:
. OG 623/2001 privind infiintarea lnspectoratului in Constructii;
. HG 766/97 referitoare la Hotararea pentru aprobarea unor regulamente privind
calitatea constructiilor;
. HG 278194- Regulamentul ptr. certificarea calitatii produselor folosite in
constructiii
. HG 51/96 privind Regulamentul de receptie a lucrarilor de montaj utilaje,
instalatii tehnologice, si a punerii in functiune a capacitatilor de productie,
. L 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor;
, HG 62212004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor
pentru constructii.
in conformitate cu prevederie Legi nr.10/1995 prvnd ca tatea in constructt, HGR

272h994, a proceduri privind contro ul stalului in faze de execule determ nante precum Si a
normaiivelor 9i reg ernentdrilor tehn ce in v goare, se stabi esc urradloarele faze determinante:
Verificare fazelor princ pale 9i a fazelor determinanle

Part cipi
Predare prlmire amplasament

Verificarea trasi.t constructiei
! lqlullt l9I9! qlqi { Irltlqc
4 -velllgelge
Verif carea cotelor de fundare"-
Verificare cofrare Si armare fundatii
F.D. Premerqaloa.e luri6rii fL'rdq! or
ct beton in fundati
1 a€RZEr
coNsTRUCTtr BIHOR S.A. 167
ORADEA, BIHOR. ROIIIANIA
J05/275l1991 Telefon 0040.2 59-41 7.51 2t 0O4O-259.4.17.513
cut73126 Fax 0040"259-412.716
Adresi WEB: www.consrructiibihor.ro
Cod pos1at410151 e-mait : office@constructiibihor.ro
8 Receplie fundatii x
I Cofrare Si armare etevalii Goctui
10 4!pq9-!!919LiEl9yql! ( so ct u )
11 Cofrare g armare pardosea a x
12 Aspect beton pardoseala X
60 Montaj structura metalica si inchlderi
61 IecelIlq 1qplq!!!Sturii de rezlsienle x x
63 Fin saje x
64 Receptia la termlnarea lucrariloi x
NOTA:
. in conformltate cu prevedeflle legaie se interzice trecerca afaza uamdtoare de
execulie inainte de receplionarea fazer antenoare.
, Verificdrile in toate fazele se vor consemna in procese verbale , pe formulare
tipizate, fiind semnate de c5tre reprezentantul benefjciarului prin diriginiele de
$antier atestat $i de catre reprezentantul executantului prin responsabilul
tehnic cu execulia.Conform reglementarjlor in vigoare, executantul si
beneficiarul au obligatia de a anunta cu cel putin 1O zile inaintea fazet
determinante pe cei care trebuie sa participe la rcalizarca controlului si
'intocmirea
actelor.
, Beneficiarul va lua toate masurile pentru aducerea la indeplinire a obligatiilor
ce-i revin conform Legii 10-1995.
. Un exemplar din acest program si actele mai sus mentionate, precum si
proiectul se vor anexa la Cartea tehnica a constructiei.
PROIECTANT BENEFICIAR EXECUTANT

s.c. coNSTRUcT BTHOR
t.J.c.
s.A. ORADEA
o
f"'%
/o'
O OMDEA
Sh BEFUEI
coNsTRUCTll BIHOR S.A. 168
JO5l27 511991 Telefon 0040-259-417.512: 0040-259 -417 -5 13
cut73126 Fax 0040-259412 716
Slr. Berzei Nr. 4 Adresa WEB: www.constructiibihor.ro
cod postal410151 e-mail : office@constructiibihor.ro
PROGRAM
PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
PE FAZE DE EXECUTIE, INCLUSIV PE FAZE
DETERMINANTE DE EXECUTIE
" CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE, COMUNA BORS ,JUDETUL BIHOR"

ln conformitate cu Legea nr. '10/1995'Legea privind calitatea in

constructii' ; C56/2002-Normativ privind verif ca.ea calitat ucrar or de construc| si instalat
aferente: H-G 925/1995 privind aprobarea Regu amentului de veriflcare si expertiza tehnica
de caltate a pro ecte or, a executiei constructiilor, cornp etat cu Ordin de aplicare a MLPTL
nt. 77712003 H.G.nr. 27211994 referitor la Regulamentul p.ivlnd controlul de stat n
constructil; H.G.nr. 261/1994 pentru aprobarea Regulamentului privtnd conduce.ea si
asigurarea calitatii in constructii - Regulamentul priv nd slabilirea categoriei de rmportanta a
constructiilor; H,G. nr. 27311994 prvind Regulamentu de receptie a lucrar lor de construct i
s instalatii aferente; O.G. nr. 62312001 privind nfiintarea lnspectoratutui de Stat in
Constructii; H.G. nr. 766i'1997 reieritor a Hotara.ea pentru aprobarea unor regu amente
privind calltatea in constructii; H.G. nr. 456/19S4 privind 'Regulamentul de receptle al
ucranlor de montaj", instalatii tehnologice si a puner n functiune a capacta|lor de
productie; si Normativele tehnce ln vigoare, se stabiesc de comun acord cu prezentu
proqram pentru controlul calitatii lucrarilor.
Document
Nr. Faza de lucrare supusa contro ului Part cipa
de atestare
crt. la control
a controlului
1 Predare - primire amplasament B,P,E
2 Predare goluri pr n structura conskuctiei B,E
3 Montare iuburi, conductoare, aparataj electric B,E
4 Realizare paratraznet si priza de pamant B,E
5 Lucrari ascunse B,E P.V.L.A.
6 lncercar s verificari P,B,E
7 Punerea in functiune B,E
8 Receptia la terminarea ucrdrilor B,E, P,I P.V.R,
NOTATIE: B - beneficiar, P-proiectant, E-executant, l-inspector

PVLA - proces verbal de lucrari ascunse.
PVR - proces verbal de receptie
PV - proces verbal
coNSTRUCTTT BIHOR S.A. 169
ORADEA, BIHOR, ROi'ANIA
JO5t27 5t 1991 Telefon 0040-259-41 7.512t O04A-259 -417 -513
cut73126 Fax 4040-259412.716
Str. Berzei Nr. 4 Adresa WEB: wwv.constructiibihor.ro
cod postal41o151 e-mail : qt!!91@s9rgI!q[ jtsilglrg
NOTA:
. in conformitate cu prevederile legale se nterzice trecerea la faza urmdtoare de
executie inainte de receptjonarea faze anterioare.
. Verificarile in toaie fazele se vor consemna in procese verba e , pe formu are tipizate,
fiind semnate de catre reprezentantu beneficiarulu prin dirig ntele de gantier atestat
Si de cilre reprezentantul executantului prin responsabilul tehn c cu execu! a.
. Conform reglementarilor in vigoare, executantul si beneficlarul are obligatia de a
anunia, cu cel putin 10 zile inaintea fazel determ nate de cei care trebLtie sa participe
la realizarea controlului si si intocmirea actelor i
. Beneficiarul va lua toate masu.ile pentru aducerea la indep nire a obliqatiilor ce-i
revin conform Legii 10/1995;
. Un exemplar din prezentul program si actele mai sus rrentionate precum si proiectul
se vor anexa la Cartea tehnica a constructiei.
PROIECTANT BENEFICIAR EXECUTANT t.J.c.

s.c. coNSTRUCT BTHOR S.A. ORADEA
GONSTRUGTII BIHOR S.A. 170
J05/27511991 Telefon 0040-259-41 7.512t 0040-259 -417 -513
cut73126 Fax 0040-259-412-716
Str. Berzei Nr.4 Adresa WEB: www.conslructiibihor.ro
Cod postal410151 e-mail : office@constructiibihor.ro
PROGRAM
PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR PE FAZE DE EXECUTIE, INCLUSIV PE
FAZE DETER[4INANTE DE EXECUTIE
" CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE, COMUNA BORS ,JUDETUL BIHOR"
INSTALATII SANITARE INTERIOARE $I REI'ELE EXTERIOARE
In confbnnitate cu Legea nr. l0/1995 'Lcgea privind calitutea in

constructii '; C56i 2002-Nomativ privind verificarca calitatii lucrarilor de conslrucrii si
instalatii atircntc: H.C 925/1995 prirind aprobarea Rcgulamcntului dc vcriticare sr erpeniz.r
tehnica de calilale a proiectelor, a cxccutici constructiilor. completat cu Ordin de aplicare a
\ILPT L nr. 17712003; ll.C.nr.272l1991 teteritor la Rcgularrcntul pnvind co]]lrolul destat
in corstructii: H.G.nr.26ll1994 pentru aprobarea Ilegulamcntului privind conducercc si
asigurarea calitatii in constructii Regulamcniul pd\iD(l stabilirea crtegoriei dc rntfon.lnLJ r
constructiilor; H.G. nr,273/1991 privind Regulamcntul dc rcceptie a lucrarilor de constructii
si instalatii at'erentei O.G. nr.623/2001 privind inliintarea lnspectoratulul dc Stxt rn
Constructii; H.G. nr. 766/1997 reltritur la Hotalarca pentru aprobarea unor regularncntc
privind calitatca in constructii; H.G. nr.456/199,t privind ''Regulan1entul de reccptic al
lucrarilor de montaj", instalatii telmologice si a puncrii in functiune a capacitatilor de
productiel si Normativclc tehnice in vigoare, se stabilcsc dc comun acord cu prezentul
progmm perltru controlul calitatii lucradlor.
Nr. Fnza de lucrare supusa controlului Participa Document

trt. la control de atestare
I
. a cg4qglulcr
}redale - prirrirc amplasament B,P,E P.V.
2
3
Prcdrre g"lurr prirr.rrl.".rrr.'on.rlu.1ici
Montare conductc $i rcccptori de pardoserlli
EP
B,L
PJ
P.V.
,l Proba dc t'uncliol1are $i etan$citatc B,E,P P.V.
5 Lucriri ascursc B,E P.V.L.A.
6 Punerea in tulctiunc B,E P.V.
7 Receptia la tennirrarea lucririlor B,E, PJ P.V.R.
NO'IATIF,: B - beneficiar, P-proiectant, E-executant, l-inspector

PVLA - proces verbal de lucrari ascunse.
PvR - proces verbal de receptie
PV - proces verbal
NOTA:
in conformitate cu prevederile legale se nterzice trecerea la faza urmatoare de
execulie inainte de receplionarea faze anterioare.
- Verificirile in toate fazele se vor consemna in procese verba e , pe formu are tipizate,
flind semnate de catre reprezentantui beneficia.ului pr n dirigintele de Santier atesJScJD6,..
9i de catre reprezentantul executantulul prln responsabilultehnic cu execulia. J' %.
Conlbrm rcglelnentarilor in vigoare. executantul si bcncllciarul are obligaha dc.$ cprrEA ? L
anunta, cu ccl putin l0 zile inaintca l'azei determinatc dc cci care tr.t,ui.tp
sl :"ElzEr I1
;
participe la realizarea coDtrolului si si intocmirea cctelor ../
Beneficiarul va lua toate masurile pentru aducerea la indeplinire a obligatiib€9!r,rs.
v
coNSTRUGTil BTHOR S.A. 171
J05/275lrSg1 Telefon 0040-2 59-41 7.512t 0040-259-417 -513
cut73126 Fax 0040-259412-716
Str. Berzei Nr.4 Adresi WEB: www constru.tiibih6r ro
Cod postal410151 e-mail : oflice@conslructiibihor.ro
ce-i revin conform Legii 10/1995 ;

exemplar diIl prezentul prcgram si actele mai sus mentiolate precum si proiectul se
vor anexa la Cartea tehnica a constructiei.
EXECUTANT
PROIECTANT BENEFICIAR
s.c. coNSTRUcTI BrHOR t.J.c.
ORADEA
S'A.
,41<*rscli
/+"
o
d ORAoEA ;
coNsTRUGTrr BIHOR S.A. 172
ORADEA. BIHOR. ROIV1ANIA
J05127511991 Tel€fon 0040-259-417.512: 0040-259.417.51 3
cur73126 Fax 0040-259412.716
Str. Berzei Nr. 4 Adresa WEB: www.constructiibihor.ro
Cod postal410151 e-mair : qElel@ee!! jl!4ijbilelJe
PROGRAM
PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
PE FAZE DE EXECUTIE, INCLUSIV PE FAZE
DETERMINANTE DE EXECUTIE
. CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE, COI\4UNA BORS,JUDETUL BIHOR"
INSTALATII DE iNCALZIRE
lnconformlalecuprevederieLeg.rlo/lggSprvndcatateainconstrucli.HG.R.2T211994 a procedlr
prvndconlrolllslaluuinfazedeexeclliedetemi.anle.precumgianormativeorlregemenlarltortehnicenrgoare.se
stab lesc urmatoare e iaze deiemi.anle:
Nr Fazele de e\ecutie Nlctods Participa lx control Fclul Nr. si

crt supusc controlului de control documcntului dnta
Bencf, Construct. Proiect.
0 2 345 6
1 ffi-plasareasi Vizual si pdn Da Da
lnontarca corpu- maswarc
rilor de incalzire
staticc si a gilelor
]'ozarea conduc- Vizual Da Da P,V,
telor si tubulaturilor.
Yeriliciuea
ootclor de montaJ si
a pantelor
Verificarea teh- Vizual Dar Da P.V.L,A,
nologiei dc cxc- si prin
cutie inclusiv
masur,!Ie
lerilicarea pre-
Satirii suprala-
telor cc ull]leaza a fi
izolate
.1 Iroba hidraulica Masurare Da Da P.V.R,P,
a instalatici la presiune si
|rCSjUne timp de proba
5 Proba dc tLLnctio M^"auaa, I Da T DaI- PJ/R-P.
nare la cald si la rece parametrilor
age[tului
termic in
cond. de calcul
LEGENDA
P.V.-Proces verbal
P.V.L.A.-Proces verbal de lucrari ascunse
P.V.R.P.-Proces verbil de receplieprelimrnJri
coNsTRUGTrr BIHOR S.A. 173
JO5t27 5t1991 Telefon 0040-259-417.512; 0040-259.417.51 3
cut 73126 Fax 0040-259412.716
Str. Berzei Nr.4 Adrese WEB: wlv.constructiibihor.ro
Cod posrat410151 e-mail : office@conskuctiibihor.ro
NOTA: in conformltate cu prevederile legale se interzice trecerea la faza urmatoare

de executie inainte de receplionarea faze anterioare.
Verificarile in toate fazele se vor consemna in procese verbale , pe formulare tipizate,
fiind semnate de cetre reprezentantu beneficiarului prin diriginte e de gantier atestat Si de
citre reprezentantul executantulu prin responsabilul tehnic cu execulia.
Conform reglementarilor in vtgoare, executantul si beneficiarul are oblgatia de a
anunta, cu cel putin 10 zile inaintea fazei determinate de cet care trebuie sa partictpe la
aealizarea controlului si si intocmirea actelor i
Beneficiarul va lua toate masur e pentru aducerea a indeplinire a obligatiilor ce-
rev n conform Legii 't0/1995;
Un exemplar dln prezenlul program s actee mai sus mentionate precurn si proiectul
se vor anexa la Cartea tehnica a constructlei.
PROIECTANT EXECUTANT
BENEFICIAR r.J.c.
s.c. coNSTRUCTI BrHOR
ORAOEA
S.A.
1.9. denumirea activitatilor si subactivitatilor aferente, durata acestora, cu

evidentierea punctelor cheie in executia contractului;
l.+frffiEenerala
stplql' sl sapatua tundatfl
Verftglflcota ae nrndare si natura terenului de fundare
Coflde.lSmare si tumare firndatii
ver{Effi{larmatura si calitate hrmare beton
Umft{ffi sub pardoseala
ver{fi iaiJf[ compactarii Ia umptuturi
Stuffifil{etalica
Ve{T{]llluzinarea si asamblarq structurii metalice
*ol,ldl"
Inchfffilfiin panouri sandwich, jgheaburi si burlane
Verfi+dfll calitatii lucrarii. etsnseitate4 imbinarea elementelor de inchidere
PrrdrldS+soclu din baon
ve.ift{aff[ fucrarilor la pardoseala
"ufituti
Tt*Srlllexterioara
verihJdlll catitatil tamplariei exterioare
Cor{p}ffientari interioare, ramplarie interioara
Fini{ade
ffierioare
Voriffi caliurii compatimentarii si finisajele interioare
Inrdfidllut i""
Lp{4d1""
Veripffi|i probe PRAM Ia impamantare
Iostd*i Hectrice exterioare
bsti{J Uectrice interioare
GoNSTRUGTI BrHOR S.A. 174
ORAOEA, BIHOR, ROI\,IANIA
J05/275l1991 Telefon 0040-2 5S-41 7.51 2t 0040-259-417.513
cut73126 Fax 0040-259412-716
Str. Berzei Nr.4 Ad.esi WEBi wn/w.constructiibihor.ro
Cod postar410151 e-mail : office@constructiibihor.ro
la iistalatii electrice
dctectie-alarmar(j-dcsfu rnarc
la instalatiile de dctcctic-alannare-deslurrurc
incalzirc
incalzirc - lubulatura sub pardoseala
ioile de incalzrrc instalatji CT
be la instalatiile dc incalzire
itare - tubulatura sub pardoseala

lubulatura si l'itinguri
la instalatiile sanitare, menajere
tc si utilnjc
si utilaje
exlcrioarc
calitatii platibnnei extcrioarc
anitarc cxtcrioare
itarc cxterioare
la instalatiile exterioare
de santier
cle santicr
a, testarc finala si predare obiectiv
rumul critic clar identificat in planificarea activitatilor.
critic este marcat cu culoa.e rosie pe grafic. Ordinea secventierea SE

conform grafic de executie. Daca nu Se receptioneaza o etapa nu SE
la etapa urmatoare.
testelor este 1-2 zile. Testele finale dveaza 5 zile.
,r4""'"\
lo.- o*eoeo ?
,j Slr. SERZEI >
175
oBtEcTrv: CONSTRUIRE HALA OEPOZITARE UTILA.'E
COII'UNABORS
CONSTRUCTII BIHOR SA
FORMULARUL F1 . CENTRALIZATORUL
cheltu;elilor pe obiectiv
Derumnea capito elor<le cheltu eli
pent.u protectia nediului siaducerea
utililatilor necesare obiectivului
de lezabilirate/documentatie de avizare a
or de ihtervent isldeviz
lehrice n€cesare in vederea obiin€rii
tehnica de calitara a proiectului tehnic si a
rehnic s dera ii de execuile
AMENAJAR EXTER OARE
echipamenre tehnologac6 sl iunctionate care
echipameht€ iehnologicesirunctionate care

noces ta moniajsiechipamente de
5.1 Organizare de santier

de const.uclii si instalatii aterente organizarii
conere organizarii santierul!i
ToTAL VALOARE (exclusiv TvA)
IOTAL VALOARE (inclusiv IVA)
,.t
o 4'
a drs a dara de
Execulant
ISDP , l^@deviz6 o, +nail:

176
oBtEcTtv: CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE
OBIECTUL: CONSTRUIRE HALA
FORMULARUL F2 . CENTRALIZATORUL
chelluielilor pe obiect si categoriide lucrari
Nr.
Cheltuieli pe calegoria de lucrari

lGi
L Lucrari de conskuclii si instalatii

REZ STENTA
4.1.2
4'l 5 NSTAL,\T SAN TARE
[.
Montat utiaje. echipamente tehhoogrce s functronale
121 MONTAJ UT LAJE SIECHIPAMENTE
llilaje, echipamenle tehnologice silunctionale care neces 1a monlal
Utiaje echipamente tehnolog ce silunctonae care nu recesta hontat s

ll lech.oamente de thnsoon
ll lo.r,;
TOTAL III
lV Probe tehnoloqice sitesle
I erooe tehnotosre sr tesre
TOTAL VALOARE (exclusiv TVA):
le cds a dd? c€
SC CONSTRI]CT]] BIHOR SA
e ma slpod@ ntersoildev'z ro rer 0236 4

177
oBtEcTtv: CONSTRUIRE HALA DEPO2ITARE UTILAJE
OBIECTUL: AI\'ENAJARI EXTERIOARE
FORMULARUL F2 - CENTRALIZATORUL
cheltuielilor pe obiect si categoriide lucrari
Nr.
Cheltuieli pe calegoria de lucrari
23
l. Lucrari de constructii si instalatii
NSTALATII SANITARE EXTER OARE

TOTAL I
Nlontai ltiaje, echipamentetehnologce slfunctionae
Ulilaje schipamenle lehnologice silunclionale car€ noc€sita monlai

Utilaje, echipamente tehnologice situnctonale care nu ne@sita monlaj s
lDora
Actve necorpora c
TOTAL III
lV Probe tehnoloqic. silesie
/eucilt\
'5- .o\
d ORAOEA ;
o Slt. BERZEI >
e ma l: supon@'nte soilCev2 ro,le 0236477007

178
oBlEcTtv: CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE
STAOIUL REZSTENTA
COIIIUNA BORS
F3 . LISTA cuprihzand cantitatile de lucrari
SECIIUNEA FINANCIARA
-f--_
Sapatura msanica c! excavarorul de

0.40-0.70 mc,d motor cu ardore intema
si @manda hidraulica,in :...pamant cu
umidilat6 nalurala,doscarcsrs in depozil
Sapaiura manuala de pamanl in spaiii

limitale, avand sub 1 m latime si
maxihuh 4,50 m adancimo, executata
cu spriiini.i, cu evacuare manuala.la
fundatii, canale, drumu.i etc in pamant
cu umidikte naturala adancimsa
- 94.a!uli-0j1 f -!rFrgr!E!L_ -_.-,,.,
Umplulura de pamanl, exec,in slr.odz. 45,00
20-30c{n, udate sibatuie ai placa
vibraloare, incl.lmpraslial
,1 TSO0181 hprastieEa cu lopata a p6mant. 45,00

alinal,slral lnito.m 10-30cm. gros cu
srarim. buls. tercn.-.tersn mijlociu
Sirat de agregate naturale cilindrate

(balast), avand tunctia ds r€zidenta
iillranta, izolaloare, antig6liva si
anticapilara, o aslemsrs manualaj
Stral de agregate natural6 cilindrate 11 00

(nisip), avand functE do rczdenta
lillranta, izolaloare, antigeliva si
anticapilara, cu astsm616 manualal
Slral d€ fundatie sau ropronbr€ din piatra 8,60

sparta pentru drumuri, dl aslemere
manuala o(ecuiate cu impsnare fara
Proroculd foiie Fr/c rmp ,-, 61?,.!

179
REZISTENTA
Pardosoli din beton tumet€ pe loc... C i 600,00
F &r.L
20/25, in grcsime de 20cm, in camp
;
conlinuu, Ia.a sclivisoalal
i!t?I'gP9_Ei j
i,trai,
_
11 20019220 Beton maria clasa C 20/25 { BC [ -o"od=

25/8330) cu 398 ks c ment
l;;* I
-
h]a,-
Moniaroa amaluilor din otol-beton in k9
rtralspgd:
I 2.!30.00 -_
tundatii izorate (inclus vtundalii pahar),
cu diamelrul armatudlor pana la 18 mm ;;.";. i
inclusiv, distanller din mase plaslice l,',*i*--T--
fls4spo4: i
13 3067532 F bre de olelcisperse n paca de baza kg I 2.380.00
[na&Jiar:-
lIa!'9P9Lai
14 0808A# Rostuirea placiide beton cu snurd n 190,00

PVC PENTRU SIGILARE ROST
Tumaroa beronului amat in elomonlsls 20,00

conslrucuibr, exclusiv cele erecul,ate in
corBje glisante...marc€...1) ln tundalii
continu€, radiere si peret cu grosim€
pana h 30 cm inclusivi
Beton m.ria.asa C 12ll51BC 20,16
15/8200).u 382 kq cimenl
Tumarea belonului amai ln 6l6meniele 30,00
construciiibr, exclusiv cel€ o(6culals in
cotrajs slisanle...m6re..-1) in tundatii
@nlinu6,.adiero si per€li or grosime
pana la 30 cm inclusiv:
3A 24
Cotmje p€nlru beton in c{zineli, tundalii 70,00
pah situndatiids ulilals slmple cu
ror.ne €gulate din panoun rofolosibile c!
asisr€alq din scinduri d6 Esin@so....cu
aste.eala din scendud do Esinoase
Monlarea amaru.ilor din otel-b€ton in
rundaii izolate (inclusiv tundatii pahar),
cu diamelrul armatunbr pana la rS mm
inclusiv, dislanlier din mai€ plastice T-
Conleclionarsa an atudlq din otel beron
p€niru beton amat in lundatii fasonarea
barslor p€ntru tundatii izolal€, (inclusiv
fundatiipahao, conlinui sl radlere, ln
aleliere de sanlior, 0837, PC 52
Conieclri melalice dverse lnglobale tola 350,00
sau panial in beton din profile 6minate,
labla, labla s(nata, ote beton tevi o6nku
20 L 6309886 Ccniecte meta .e n!.bate n trerof k! 350 0O

180
REZISTENTA
0
30,63
kg 30 629 69
' 30,63
f""""
Taba 2 ncata cutata 20
cu autobetoniera de.. 5,
195,00
auiobasculanta pe dst
Transporlul marerialelor
Transponu malera e or 195,00

Pneur inc asezare desc
ORAOEA
.SI'
EERZEI
181
REZISTENTA
,sl 1
Automacara 10- 14,9$.
23
Alte cheltuieli directe:

CAS
TOTAL GENERAL (far. TvA);
TOTAL GENERAL:
6RADEA
sit. eenzet
IIB HOR SA
182
oBtEcTtv: CONSTRI]IRE HALA DEPOZITARE UTILAJE
STADIUL FIZIC:
cor\fl.lNA aoRs
CONSTRUCTIIBIHOR SA
F3 - LISTA cuprinzand cantitatile de lucrari

.lei-
SECTIUNEA TEHNICA
Nr. capitotutdetucrari
2 1
Ssrem lp KINGSPAN pentru inchder lmp I 602,0q
ponante din panour sandwch izo ante i H.",i* -:
cu mbinare ascunsa. montale orzonta
avand grosimea pano! u
I'aJ'!peI?: : -
de 50mm
i,!Lr,,-l
,l
Ielrspeli.
20027861 Surub panou sandwich nbs sps 5,5x1OO | 1.204,OO
c.Pacitato Perforar€i 18 mm 5,5 x 100
2 27002A1 Parou termozolarl de pe,ele ( p 602,00

sandwich 50 mm 9rosimo
Sistem tip KINGSPAN pentu scoperjsuri 610,00

cu pania > 7 % rcspecliv 10 % runclig
de lu.gimea pantsi, din plnoud
sandwich lzolante mont te dned pe
slructuE metalica , panou cu grosimea
20027866 Surub panou sandwch mbs sps S 5xj4o 1525,00

capacilale periorare: l8 mm 5.5 x 140
cuiie 100 buc.
4 2700232 PanoL termozolanl de a6pers tip
sandwich 50 mm gros me
i1l (AS [4) l\,lontare isheab lab]a t p L N DAB

co orala sectiune rectang! ara 150 x 150
6 50003432 Jgheab tabta tp L NDAB cotorata

sectiLne reclangulara 150 x 150 mm
ll (ASIM) l,lonlare b!rlan tabla lip LTNDAB

colorata secliune palrala 100 x 100 mm
Bunan taba lp LINDAB cororala

secliune patrata 100 x 100 mm
183
2 3
L 1L+
F!siar
tu-r:
rr tlE
i
1a 2204204 GaidnAlumnu a exterior
F-.".i-
lllibi:
11 CKl2B-1# (ASIM) Nlonta€ usis€ciionals ( 2 buc x

i 32,00_
-T
[iir,:
12 292A52A Usi sectionalo @ aulonatlzaro si
[u"ir- i
I 32.qq. _
suprafata vilrata (Us-dint blou tamplariel
13 CK23B' Fe€stre din mase plEstice cu unul sau imp i 3.,0q

mai mull€ canaturi, suprafsla toc,..inirs , H,..*
1,00 - 2,50 mp,la @nslructiicu H <= 35 I F;,;;.-
L-r,"i
I [er"rol,
14 2938818 Ferestre PVC gr ., L !.04
f;;.";,, i
h*ill
15 6306280 G,ilaj din elemonto meialice vonicale
1,06 x 3,50 m
16 50003452 Plase de hsecte ixe pentru lereslree Fl

5l F2 r1,00x 1,00 m,2,50 x 1,00
Usi prorllud mase..-pl.stice,l 11,64

canat,supral t@<= 7 mP.inclusiv
amatLrri si acc6sorii.monbte in zid de
di@ lel la construclii cu H <= 35 m
13 50003074 Lls PVC l.p I 10,71

I !nqt"'i"r, l
!!!aL
19 50003430 Usi meialic€ rszisl€nlg la foc 45 nin , 1 mp i4*p'n'
L _- 9.er-
184
FIZIC: ARHITECTURA
2
Ar lll Risolede sourgere dln
21 20425716 Rgola dn betonprelabrical 36,07
2xC Sapa d6 egaliz.din 25,40

prepaEi pe supraf
zXC l2l saPa dsegatiz.din

elicopterizata! gata
[7] sapa de ega zare
Eiraj:
01356 Sapa sgalizare din i - .0,6t
olicopiedzat f;"---''-'
-
PlLai:
1121 Pardoseala PVC
[3] lzolalii hidrctL]Se cu 41,16

iermosudabila
6703 t/embra.a btum noasa mp L _ a7,16
% Peretidin pan d€ S
pe liecare tata pe srrucl
monlanli 40 cm - pentru
cu 2 slratu,i de palcid6
6558012 Slrub monraja

.J -- sujqllrE{ -
)erf eszooii s"r,* ,-.r" ,i""-r. i,or."i" '.; ;
i; -
23,40
zerJ-eszzorz pr"" s,p;-*,r"" ;;"q*sko i,"i.=ao-- l-" l- !8.28
8535041 prcfitdo contur uw 16.38
8535020 proftde srrucru.a cw

185
ARHITECTURA
2 3
8521046 Banda hartio pr.rostud ptad gipsc€don
7strVrcla
30 cD23A% Tavano suspsndate din gipscanon pe
scheletde susiin€rs mslalic 1 placa rt
de 12,5 mm pl rf 30 grd
8527017 placi gips-carton normate skb 12.5mm

1200/2600
8558111 TiEnt-tiia cu bucta
Al Tencuiela inierioaro dnscut€ la per€iisi
stalpi a pereti si st6lpi, qeculale
manual, Pe suPralele de zidario do
€ramida. cu mortar d. vercimenl mere
M10-Ttn grcslme m6dl€ do 2 cm,
2101195 Modar tenculala M 1oO (var hidEt) s
ml Gbi aplical manualpe iencuieli mp

interioare drscu te sau pe slpralele e
€l€ment€lor de b6lon, exdusiv
sdreia..-de ipes execltal cu pasta do
ipsos la pereti, slalpisit vane
Vopsitorii inlgdoar€ cu vopsea DEKO 219,90
Vopsea Lavabila pontru inl€rior, aplicate
manual...Vopsea Lavabila penlru inGnor I
|14.!]oP-eEi
{siralul diluatcu 10% apa sislratul2,
1 ptitaj:
nediluat), aplicato ps supralsts noimai
-,Prg!Laqsgqa!!
34 CO25K% Zidaie de calamidalip poroihern cu 8,70
blocuri @raml@ tip s pt pereti nesirucl
35 CD25M% Zidarjs caramida lip poref'em cu blocun

@ram cu rut si feder pt psrgii nestruct
lO6Al Plac€j din lsianta la p€Eli si sialpi placi

d€ aceeasi culoarc si acelssaiom6t,
ixate c! mortar de cimenl marca M
lO0-T cire 2
cu adaos do var pasla de
cm grcsime, la incapori cu suprafsla mal
l
I !d!? de 10 m2i
2401777 Faaanta atba decor monoc m_dr. 65,r0
150x150x5,5 c s233
1
A1 Schola metialica tubulara tucran po
supEfete venicale pha la 30 m lnalilme
Schola melali€...rubulara d€ ext€rior

11-13,5t
186
STADIUL Flzlc: ARHITECTURA
0i 2
39 ATD35XA Transpon set schela metalic. tubulara 2,00
33,81
al.-.matedalelor.semilabdcrelo. cu
autobasculanta pe dist.= 5 km.
412 Transportrl matedalelor or roaba pe ton. | 33,81

pneuri inc 6s@arc desc aszare
grupa,.,1-3 distanra 20m : l
l!61op€€j l
ullei: )
!Enqpgr!,,.1 .
Transpodul materialelor pdn purlat 33.81
-
diro.l.mat6riale... incomod6 sub 25 kg -.",,i,'- r
43 :2846A# Taierea Eslurilor ds dibtrre in beto.

lm i_ 3!7,00-
f
I
torcrelal cu dlscun abEzive.(distahia
E *." "
1
[;;";,
{1} Umplersa rostuilor din b€lon cu snur . I-roi,oti '
I jmaciar: I
I regpgre.,-:
i utir"i i
L22At-l Conlecrionat si monliat ln8e di. tabta

vopsila indusirial...cu intadlura ot6t
comier si manere otel roiund,
* lzolarea cu salteledin vata do siicla, vata

l.P I. 94.9q-
[""n' *;";;, -l -
;,"i T
20014664 Vala min€rata bazattie 1OO mm grcs.,
5Dt[..1m] Gbtud st@penine din rabta ztn@ta de

0,5 mm grcsimo cu l.timea dssrasurara
intrs 30-50cm, tungimea pana ta 2 m, pe
un stEt de canon bitumal
(tlashing-uri:coliarc,coama,prof le
inchidere,etc) din tabh nn€la
K0ga+ Pardos€ll industriate sxooit i6 pin

imbibaro sapa proaspala sJ agregat
utilaj transport
187
FlZlCr ARHITECTURA
0 I _.__ '| 3
Fond de garantare
Concediisi
indemnizatii
Cheltuiel ndirecte
Profit
TOrAL GENERAL (fara TVA):
TOTAL GENERAL:
14oE t.t, cuB t. @ !a

Exeolant,
Rapodlenerar.u SDP 4{rdevzero enD supod@ nresolCerz.o

188
STADIUL FIZIC: INSTALAT'IELECTRICE
-l-
110 4700072 cabr! enercie elecdca cYY - F 3 X 1.5
| 2t
m i
3
225.0C
4
l
:n9!9p€ta: .l
!!il,ai ... -i
! .seoi:-.],_
1,11 Cablu pontu energie elecirica, mortal 60,0q
cu scoabe (cleme de pindorc)din :lelelcll -i
bacheliia, direct pe zid, cablulavend -'
@nducte cu soctiunsa.,,plna la 10 mmp,
ffiI";,-'
1 r2 4700085 cablu ener! e c\Y F 3 x 2 5 mmp i- 6opo.
G&ral,l,- -.-.
l--t'
JElspgrt i
I Cablu pentru onergie eleclric, montsl
cu scoabe (cleme do Pindere) Po
-l-'
;."*.r,
120,00
consols sau pe pod de c.blurj, cablul h;"",", ]-

avand conducte cu s€ctiunea...plna la'10 ffii -T*
mmp, montal Pe @nsole lixat€ cu dibluri r.""p;
cablu e.erqie CYY 514 mmp
Suporli stslaje, conslructii metalice kg 140,00

...jghsabun de proteclie pentru cablui
Ue Jgheab me€nozincal O= 150 (inclusiv

ac@sodl)
Pnza...bipolara, simpla sau dubla,

@nslructie nomala sau consiruclie
impemsabib (aans), cu sau faE contscl
de proleclie (nul), montala lngropat
5500368 Priza s mp a monofazala 16A 747

Pdza...bipola.a, sirnpta sau dubla, 3,00
construciie normala sau oonslruclie
impem6abila (flans), cu saufa€ contact
de pml*lie (nul), monlata insrcpat
303
Pnza...tifazica ds 16A conlaci de ;0," l 7,00
7,00
189
STADIUL FIZIC: INSTALAIIIELECTRICE
4 5=3x4
1.21 ED01A1 lnlrsruptor manual...unipolar, constuctie
nomala su impemeabib (aans),
5500720 lntrcrupator cumpana st.simbot 0170 250

V 10a
DolAl lntreruptormanual-.-unipolar,conslructie
normala sau impemeabila (flans),
monlat ingropai
5519173 lntrerupatorpachelbipolar simbol0520

25a rotaiiv
17Bl Doza de ramiii€tie sltEgerc, dolrp
rorund sau patral, penlru jnsralatiile de
anlena colectiva R + TV si Edilicatia
F4sd?Lri,-i,- --1
!t9!9PcE +
circuilelor instalatillor slednce, inglobate
in b€!on,.,tip palrat, RIPS, maim€a29
r-'
Apla€...cu 1 brat, cu €bajur, monlaia pe
5104083 Aot ca ornamenrata PA - 1 80R - 1 bec

Aplica...cu 1 brat, c{ abajur, montala pe
Aplica ornamenlala PA- 180R- 2 bec
LJ 1
i lEi!9t!:,,-:-
.*,1q9.--
Corp d€ iluminat, ponlru lsmpi iu*
fl uoresento tubulare...elans, montat pe
dibl'rd (boltud) moralice h;;. 1 -
I !,r,!.r. -
Colp de iluminat cu lampi nuorescents 2
Kitde emerqenta, cu autonomie de
{ASIM) Monkrs co.p de iluminat,
: "FF, 3,
190
INSTALATIIELECTRICE
3
,.i0, irorro, Corp de iluminai, echipatcu LED 40W 4,00
1.32 EE05E1 IASIM)Moniarc @D de iluminat, 17,00
r.33 2806717 Coa de iluminal, eohipal cu LED 2 x 17,00
CoDUri de iLuminal speciale...monobloc

pentru iluminalul do sigo€nta La
intreruperca curenlului din retoa, complet
cu accesorii si becun, cu acumularor,
montat pe diblui d6lemn
Com de iluminal desiguranta cu
acumulatoi lip CLSA -02-2x8W
1XA1{3 Cablun ebctnce de 1 kv pozat manlal in

sant4x16-4x25mmp - cabtud eleciri@
de 1 kv p@t m@nizatin saht
4x16-4x2smmp
cabl! enerqie cyaby 0,6/1 1ry4t25

M s E776
Electrod din ieava de olel de doiiolisi

iuhal.atsp€nlru legaGa la pamant n
1 Conducia de lesare l€ pamlni, a

instalatiei de paralrasnet sau a inst latiei
d6 prclectie p n l69are6 b pamant
monlaia ln pama , inchrsiv sapaBa si
umplerea sanrului, conducra liind
din...banda de oielzinc6la, de 40x4 mm,
montata in teron roarto iare
C'rii6 cu 6clisa d€ l€gar'rra, ...pentru
@niura de impaminiare
Sapatura mecan ca c! excavator pe 100

pneui de 0.12{.39 mc,cu comanda lmc
hidraulic€,in :.,.pamant or umiditats
naturala descarcare in depozil teren €tg
1
191
STADIULFIZIC: ]NSTALATIIELECTRICE
0 1 2 3
Sapatura manuala de pamantin spatil 5,00
limitats, avand peste 1 ,n latime,
sx€cuiata cu ialuz inclinat, fam sp tinid,
pana la6 m adancime, cu evacuare
manuala, la rundatii, subsofun, cnele
erc. in pamant cu omidil,ats naturala
adanc mea sapalur 0 2 m teren tare
1.43 TSDo5B1 compactarea cu marul meca.ic de 100
150-200 Kg a umplutuilorln slEtu.i
6uc@siv€ d€ 20-30 cm grcsime,exclusiv
udarca liecarui strat in parie,umplutu l€
executandu-se din :...pamanl coeziv
INSTALATII DESFUMARE
31350t (ASIM) Moniarc cehuala dosfuhare 24V 1,00
{cu acumulaior) , hclqr4 l
: i"a*p.o, i
l0 Cenlrala desrumarc 2aV (cu acumulator)

, ;;;,_l
2.3 EO10E1 (ASIM) Monlar€ buton manuald€
26 Buton marua de ncend u r"i - i.od-- '-
i
&eqolglai L
i,ritri,
2.5 EC068% Cabl! pentru lhstalalii electrice de

, E;,";-i 100 00
comanda, semnaliare bloc6re, monlat
cu scoabe (cl6m€ ds pdnderc) incanal6,
sau pe pod de cablud cxislent...cu 33...
61 conducte de 0,75 -..2,5 mmp, fixate
abolluri implanlalo, ps consol6, inciusiv
Cablu ihcehdiu lnlaziere la foc,

2x1,smm2 (actionare relestrc)
Cablu pentru instalafi 6lect ice de 150,00

@manda, semnalizare blocare, honiai
cu scoabs (cleme de pnndere) in enale,
sau po pod de eblud existenl..cu 33.,,
61 conducio de 0,75 ... 2,5 mmo, ,ixate
cuboltud hplantate, pe @nsole, inclusiv
16 Cablu de incendiu 2 x 0.8 mmp rczist€nt r-,r!!!9

a incendiu JE H (St) H FE 180
l
',e".P"-,
atlilaj: l f#isr,f,
.z129)
192
FIZIC: INSTALATII ELECTRICE
0t l2l 3
2.9 EC06B%
1
Cablu pentnr instalarii elednce de 6t qd

L 4
iI il"""*;",":
comanda, semnaliza.e blocare, monlal
cu scoab€ (cl€m€ de pindsrs) in canale,
sau po pod d€ @blui existont...cu 33... i,tit"i l
61 conducte de 0,75...2,5 mmp,nxaie
cuboltlri implantale, pe con$16, inclusiv
I ir'"*pu, l
Cablu incendlu inliazierc la toc,2x0,80

mmp (apaEts semnalizare)
82111 IASIM) Monlare pal cablu 2ox4omm 150,00
2.12 50003435 F,r *ol, zo,.io --,i, 150,00
ltirai: l
1,00
Ceflraa de a ama 8 zone
4372 Acumulalor epsulat 12Vt7Ah
(ASIM ) Monlare .omun cator te etonic
Molor24V acl onare feresrre destumare
fl Deleclorde rom, bulon de incendiu si

193
FIZIC: INSTALATII ELECTRICE
5=3r4
a425 Deteclor optic de tum cu izolator si soclu
Ill (ASIM) Monlarc slrena de incendiu
t*-r--
ffi;----T_----
8499 Sircnade incendiu de inleior
E;;-T_--
T--!Td-
85OO Snena de inlenorde exterior
INSTALATIE DE PARATRASNET ITP

1ir lil (ASl[,t) sistom d€ capta€ p€nLu
paEbasnot PoA
13565 sisiem d€ caplare peniru parairgsnet

PoA , tip PREVECTRON TS 2,25 (sau
Conducta de @bori€, mntata pe zidud

sicosud de beton sa'r cammida,
conduct liind din.-.bands ds olel
zin€at6, d6 25x4 mm, mont.ta aparenr
194
INSTALATI ELECTRICE
1 23
TOTAL GENERAL (fara TVA):
TOTAL GENERAL:
1.ubE l.i, @E l.dat d.

Executant
195
oBtEcTtv: CONSTRUIRE HALA OEPOZITARE UTILAJE
OBIECTUL: CONSIRUIRE HALA
STADIUL FIZIC: INSTAIATII OE INCALZIRE
COIIIUNA BORS
CONSTRUCTII SIHOR SA
F3 . LISTA cuprinzand cantitatile de lucrari
SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA
0l
1 lB02C01 Convecloradialortip panou...montare
rind tevi,racordat cu mufa,h=624mm
avand <15 tevi v6rtical6
2 5709072 Radiatordin otellip panou 22- H = 600 1,00
Radiatordin oreltip panou 22- H = 600 1.00

siL= 600
4 5709076 Radialordin otellip panou 22- H = 000 2,00
5 5709032 Radiatordin oleliip pano{ 22- H = 600 1,00
irlilei: l
A2 Robinetv6nr[ dublu rcglaj d6 colt ponlru I 5.0q

lnstalalie incalzire centrala cu dr...1/2
.;"; r
[*i
61 12A2735 Robinel cu dublu reg ajpent.u "-- - s.oo
7 too1at Robinel venlrld!b u reglajde cot penrr! 5,00
nstaate rnca z re centrala cu d: .3/8
11368 Robinsl penlru regla,Etur @liar l/2' buc 5,00

196
STADIUL FIZIC: NSTALATII DE INCALZ RE
2 4
I Distdbultor-coleclor monlat p3 suslinalor
gaia conisciionat avand...d= 65 mr100
-T
7318810 Distribuitor / @lector monirt pe
suslinator gata @nf6ctionat, montat
ingrcpat in culie 800 mm(lncluslv
_ L _ bbineb, dop€pat, cu e melalica)
Teava mate.ial plasilc (PP,Po,PP4 25,00
imbinaia lin sudua pdn polituziune, ra
11 3100053 Teava PPR/AL, PN20, Ds25 mm, S.icu
Teava marend dastic (pp,pe,pFr) 60,00

inbinata p n sudura pdn politunune, la
l5a Teava PPR/AL, PN20, D=32mm, gi cu

inserli€ aluminiu
Teava malerial plaslic (pp,po,pp4

imbinata prn sudur. prin polltuziune, la
Piese legatura (coi,rcd,paesa cuEt mura 1a,00

dubla,comp dilai)pe,pp,pH canal imb
Pesa trecere PPR OL32 1mm
Pesa trecere PPR OL 32 3/.1 mm
Col PPR F 32 x 90 grd

197
L FIZIC: INSTALATII OE INCALZIRE
ol 1 2
20 P3063/K
lll Piese legaluE (@tred, piesa curat mula

dubla,comp dllal)pe,pp, pp{ On= 25 mm
22 2304405 Cot PPR F 25 x 90 grd
23 2308404 Pesa trecere PPR OL 25 3/,1 mm
;lor"
fl Pi"* l"s"d (*t"d,"l""" *"t rrra
dubl6,@mp diral)pe,pp,ppr Dn= 16 mm I
,5 Fo!.oo P esa de trecere Pe - Xa / Ol 16I 1i2'
Bnl lzola,ea cu cocnili poliurotanico a tevilo,

c'r diamorrul d€ psna la 2 toli
lzolatie leava I nrnr O = 26 mm
H;;";, I - 1
"r,*'
*"+"" l
lzolatie leava I mm D = 32 md 60,0q
r__ _ l
ril.
l-1 T
zoateteava9mmD:16mm 45,00
(AS M)Montare aparal de d manzare 2,00

198
STAOIUL FIZIC: INSTALATII DE INCALZIRE
Venliloconvector 14 kW, Oaer = 1800 2,00
32 tD09A1 Robinst d€ lonta cu ventil

,enlru.-.abur,dreDt,cu mut6, etiansa.e
@nie,lnslabtie inc. csnuala cu d: l/2
13 3811303 ,buc I 1,0q
Alte chelluieli directe:
ToTAL GENERAL (fara TvA)l
d.
: *#F,;
ei, curs a dala
Executani,
SC CONSTRUCT B]HOR SA
e'ma suport@ nteLsorldevz rc le:a236117.0a1

199
oBtEcTtv: CONSTRUIRE HALA OEPOZITARE UTILAJE
OBIECTULi CONSTRUIRE HALA
STADIUL FIZIC: INSTALATIISANITARE
COMUNABORS
CONSTRUCTIIBIHOR SA
F3 . LISTA cuprinzand cantitatile de lucrari
SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA
Nr.
0 1 2 3
rco3Al Cada pentru dus,calit. l,din aonia 1,0(
emallala.,.pauata or 1. . . 2 lalud llbeE
tC07E1 Lavoardin ponelan ranitar, montar 1,0(

pe...pledesi.l
2L 2439918 Lav@r ponetan c! spatar ts3-45omm 1,0'

mono c. 2 s!5,!0
2L 245*23 Piedostalavoar p1 portetan alb 1,0'
c. 1 nia00
tc1ocl Spalator...pentruvase,dinfonla
6mailala,cu suporl,montat cir dibluri
mstalic€
1200348 Spaatorsimptu drn inox
5 lC38,Al lnstalaiie p€niru do6€t complst din 1,0(

semipo&lan sau pon€lan l5nitar 5i
rcze orde...glM
5L 242757 Vas ctosei @t2-a pon6bn atb 1.0

c.1s2066
lclrAl Slfon din...bachelita pentru tavoardo 1,0(
ponehn sanilar
1202797 Sifon pentru tavoartip bui€[6 at6ma t 1,0(

'L ,4 s 9611
iC31A1 Venti de scurgere tip 2,0(
V-
1203'179 Ventitscurgere tavoar,bidou 1 1/4 faE
hc. s 411
20( "^ftr,;
Ô,?,^
'%.Dff/ z
200
STAOIUL FIZIC:
0 1 2 3 4 5=3x4
3 SC31AI Ventildescurgere..tip ..
3 L 4203351 V€nulscurgere cada ba e 1 114 100
Bate e am66lec cu dus ffx de 1/2 toli,din 1,00

tonr.a sau alama,Montarc cu...dibl. l6mn
9 t 4201523 Batere amesl.aama tub flex bpa.a dus 100
10 so06a1 1,00
amoslscsto€r€.stativa,ponlru...l6vo6r
[i**.r- i
1o.L I 4201353 Babri6 am€st. tavlar fonta t/2 sra i 1,00
11 SO08A1 Bai6de am.stecaloare ds poret€ 1,00

Pentru...spalald,din ionta sau
alama,avsnd d=1/2loli
tr r I lzouoo 100
Rob net .de reglat,de colt,din alaha

nichelala,avand d=3/8 sau d= 1/2 loll
100
regaj,decoldnalama
2ao
s4124
1,00
1,01
semicdst. n Einl. slsr. ol

600rnm
201
FIZIC: INSTALATII SANITARE
oi-
17 tC42A1 Distrbuilor coeclor montat pe sustlnator
4
gala @nfeclional avand...d= 65 mm- 100
7314743 Disldbuitor apa rece si apa c€ da montal

p6 susilnator gata confociiomi , montat
ingropal,ln cutie plastlc 500 mm
(nclus v rob nel. p ese de trccere)
ist ac,
imbinab pnn suduE p.in pollfuziune,la
00053 Teava PPR/AL PN20 D=25 hm, grj cu
Il, Plese legatuE (@t,red,pEsacuhi mufa

dubla,comp dilal)p€,pp.pF Dn= 25 mm
21 Cot PPR Fl25 x 90 grd
i,,*,.
Piesa trecere PPR - OL 25 - 3/t mm
T6ava material plaslic (pp,ps,pp{)

imbinala pin sudura pnn polituzilne.la
Teava PPR/AL, PN20. D=20 mnr gr cu
11l Pese leqatura (coi,red,piesa curat muia

dubla,comp dial)pe pp.ppjDn= 20 mm
Presa lrecere PPR aLO2Axll2Fe buc 7,00

T-
B [ll lzol5rca d cocnifii poliur.tanlc€ a t€vilor

cu diametul d€ pana l, 2 bri
202
FlZlCi INSTALATII SANITARE
0 | 21 3 r a
zoatie teava S mm D : rm i 25,00
*";- rI -
;;i.,i"L-- |-
"r;'-
lzolatie leava 20 mm D =
-; i--- ,ono
1 Strapungeriln zdarie de
moftar de var s adaos de
condLctelor in zldal e de
seclr!neastrapunger de
l"r prn zid!ri ..d=i 1/4lol r";;;

[*,.,
10,00
i
l-
l
-1r?!19P9!1;i.,
68'l Teava pvc-u *,,!,e9,..
,nanopefa: l
!!14 l
.tars!c4: L
6C1 Teava pvc-u m 5,0q
,Gir. - I
'nanoeeE- ].
5Dl Teava pvc-u

-1. *t-1
7Bl Cotud...pvc-!,pentru 5,00

imbinarc pdn lipiela
grade,avand d= 40 mm
2239 col PVc ljp U ta 45 500
7o1 colur . .pvc-u, penlru canaliza.e c!

imbinare pnn lprea 45i671/2t87 1/2
grad€,avand d= 75 mm
6712265 CotPVCrpU a45grade DN|O n 500

2167
7C1 Coluri...pw-u,p€ntru 5,00
imtinaro pdn lipircla
gmdo,avand d= 50 mm
6712241 DN 50 . 5.00
203
ol 1
941 Ramincal smpe
6712813 Ramircale simpa PVC-! 2 oil
9C1 Ramifcat smpe
6712849 Ramifoarje sim

50 nii21
Reductie excertica pvc u ,_,_]r9s,
d= 50- 32 mm
ltl l€rator coloana

l
i., . -IE-!sigB- ,i
Redlcl e excenlrica pvc u ,buc 2,00
i Reductio excenlrica pvc-u.
2,00
I EieclLrare proba elans. la 100,00
di...3VB la 1 loli
utilaj transport
Alt€ cheltuieli directe:

CAS
,/.7..1 ,/
204
STAOIUL FIZIC:
23
TOfAL GENERAL:
le cLrs la data de
Rapongeneralcu SDP rwtr..rz. ro ! ma sup.d@ .s.i1c.yr r. rc r23r.177 007

205
oBlEcflv: coNsr IUIRE HALA DEPOZITARE IJTIIAJE
OBIECTUL: COI'lSl IUIRE HALA
STADIULFEC: MONTI UTILAJE SI ECHIPAIIIENTE
Ben€tlcl.r: Coilul { BORS
Er.cur.nr: GoNsl IUCTII BIHOR SA
F3 - LtS A cuprinzand cantitallle de lucrari
SECTIUNEATI ]NICA SECTIUNEA FINANCIARA
ir. Capitolul de lucrari
,|
0 2 3 4
1 Aolcl [3] (ASIM) Montare sistem pa 1,0(
l0ruburi vidsle (complelr
AOICI (ASIM) Montarc c€nt€la i

combustibil gaos P = 50
A32A1# Vas de expansrune nch s l,0r

avand capacitatea de..pa ,la 501
A3241# Vas de expansune inchis

avand capacilalea de 101
(ASIM) r,,!on, 201
tA'l4Bt Teava mat6 5,0r

lmblnala pi
cli...indd=i
llOOl6S Teava PPRr \L, PN2O, O. 5,0(

ins6rtie alur
;0002567 tzolare Tub 5,0(
iB09B{ r 6,0(
Dn= 20 mm -,a_-,ef R U;\
-':q6'fi/'1.
/ tz
V^<1!t^:z
2
206
FIZIC: MONTAJ UTILAJE Sl
0l 'l 3 4
Cot PPR/90 qr 9. D-20
11 2308399 Presa lrecere PPR - OL D buc !_ -,2.00 _
10,00
mb nata prin sudura prn
Teava PPR/AL PN20,
;;,""
;ir,i - i-- -
'--i'- l
14 50002569 zol.treTubo tF 25x9
t- ro,oT
[1] Pese egarura

d!bLa comp d lal)pe.pp pp{ On= 25mm
Col PPR F 25 x 90 grd
Pesa trecere PPR OLD
imbinata p nsudurapin
Teava PPFTAL , PN20,
l20latie TuboLt F 4Oxg
.--+-----. - -
207
0l
21FB{oBt p,e3€ t€garura(cot,rcd,pi+ clltsr muta 16,00
dubla,comp di,at)p€,pp,plt canal imb
Col PPR F 40 x 90 q.d
P esa trecere PPR - OL D 5,00
LI rsuaa,PPnoh.o
f f,"
buc 1,oo
s"p"p; d" iis;;d."]"r, * boc 1,00

d:'l12
Robinst do bnla clr vsnlil

pontru...abur.drepl,cu muq, olansare
conrca.lnsial.tle lnc. cenTla c'i d: 1/2
i,-, -...1,.0q
h.rr*,.".:
7.00
aour,,"t a" p"u ., *,urf

pontru...abLldreDi,ctr nxJfr , sl,Bnsare
c.nle.lnst+t€ roc. enrfra cu o: r
roli
208
1324 Rob net cu bra on 1
I i,";;; i
.r*-l
33 lD09C2 Robinet d€ lonia cu v.nlil
psnuu...abur,drepont u cli mufa,
-
3r,i
etansarc conica,lnslalato inc. enlral6

cud11/2rdi i,;* '- --
:"''
, !ra':9pg.t . .
buc I 9,0.q
r,r,hii i
Robinet de fonla cu ventil buc I _ 2.0d
penlru...abur,drepenlru c0 muf6,
eiansars cooic€,lnsialalie lnc. csnlrala
@ d 1 1/2loli
hal€!ta!: I
:nqltoperaj I
l,rir"l, l
Montarentu impurila! Y Dn
-f--i;oq
(AS Ll) 1
;;;-T
r-T
Fitru impuntatiY Dn - 1 1/4"
flru mpurilaliY Dn 1 1,00
YDo40 11/2"
4,00
de ncaz. centraa cu d
209
STADIUL FlZlCi SIECHIPAMENIE
23
I2l (AS|M)
BOSAI Monlare
"l*'
J,*- I I llanspod:
Roblnetde a menlare a0lomal l/2 T
(ASrM)
T-
F"u"D
i.,FF,
210
FlZlCr MONTAJ SIECHIPAMENTE
'I 2I 3 l_- 1
Alte cheltuieli dir€cte:
CAS
I I
Chelu eli ndkecle
TOTAL GENERAL (fara TVA)l
Rapodqenerarcu SDP *wdevzer.. e marr supon@ nres.ncevz r.. re 0236477007

211
OBIECIV: CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE
OBIECTI]L: AMENAJARIEXIERIOARE
STADIUL FIZIC: PLATFORME EXTERIOARE
COMUNA BORS

- lei-
Nr. Capitolul de lucrari
1234
1 Curatarea si nLarurarea slrat! u de noroi 100
in gresime medi€ d€ 5 cri depe mp
-
I r-,;-
l"-*-.;,
--.
--T_-
Sapalura reenica cu oxcavatorul de 1a,- t;,i
0.40-0.70 mc,cu moror @ adeE lntem€
si comanda hidEulica,in :...pamanl cu
uhidnaio n*urala,descar€re in depozit
sapatura m.nuala d6 pamsni in spalii

limitato, avand sub 1,00 m sau pesl€
1,00 m latime, execulai. fair sp jini, cu
laluz vedic€l,la tundatii, canale,
subsolun, drsnuri, tepte de infEtirc elc,
in pamant coeziv mijlociu sau foars
coezrv adanc me <1,5 m teren tare
lnca.carca materialelor, grupa a-grele
si,..marunio,pfin aruncare hmPa sau
5 Transpodu ruler al pamantul! sau

moouu uic! aulobasculanla ds1= 2 km
: --r----
Stral de agregate naturale cLrndrale
{ba as0, avand funcla de rezide.ta
I tranta. izolaloare, antgelva s
antcapiara, cu aslernere mecan ca
cmpactarca cu maiuld6 runa a

umpluturilor executate in $patud
odzontale ss'r Incllnar€ ls 1/4,indusiv
udarea fiecarui slrat d6 pamanl in
pade,aEnd :...20 dn grosims paman(
Beton tLhal n oatforma extenoara
: ",llis^F,
212
FlzlC: PLATFORIME ExTERIoARE
3 4 5=3x4
2114,00
TEnsportul rutior al betonului-mortarului 536,00

cu auiobeioniera de...5,5mcdist. .5 km
FergPq?: ,
;-,,"";;, -t -
Pompa hidraulica d3 beton...cu 100m
conducta,pina la 40 mcJh
1-=.r{
al...mat6nablor.s€mifab cal€lor cu
al]lobasculanla p€ disr.: 2 km.
TEnsponul materialslor cu roaba pe

pneuri inc asezare desc a*zare
grupa...1-3 dislanta 20m
I ! --
1 llansport _
Taerea cu masna c! dscun diamanlale lm
L_
I 6oo.od
I o!&nd: -,
procenl material manopera ulilaj hansport
Total lnclusiv Chelluie i Oirecle:
TOTAL GENERAL (fara TVA)l
TOIAL GENERAL:
213
oBtEcTtv:
OBIECTUL:
STAOIULFIZICi
COMUNABORS
Nr. Capitoluldelucrari
012
1 ACOOaAI Camin vane beton mon sect..rc pr.1p buc 1,00
1785 2 di1,?5 m h l,5faraapa
subterana necarosabl
2 6426251 Cam. apomelr! 120 x 100 x 120(l n

l
Capac si€ma slas 230&81 peniru

camine...fara pi€sa suporl n$rosabil
tip iia
4 4203832 Capac s rama cam n nec€rosabi
6 4625575 con(or apa D= 5 mc/h
, lo,r"', Robnet..trecere cu mlfa siracord

| "-0",*rr'J.a,ddrno.el.'oJnD.
I d=3r4 smbor86 l/4
I
{AS lM) Monlare fillru Y 3/4'

214
STAOtUL FtZIC: INSTALATIISANITARE
0 1 2\ 3 l
10 2806227 bsc i 'l,oo _
1r sD21A1 (ASIM) Liontarc

314
12 4204456 1,00
1,00
1ir 4626310
1-
2100957 Beton de c me.l B 200 stas 3622

2141145
tip I
32 mm
buc 5,00
nra.opera
215
INSTALATII SANITARE EXTERIOARE
:2t 3 i
Trecere de a PE - Ol 32 x 3/4' t,i; f-;pd
't'tc2 Montarc leava pvc tlp 3(m) in pamant, in

e(eiorulcladi lor,avand dn...160
T€ava PVc - KG cu mufa si gamituia m I 4o,oo

-
L.r.,"L
penrr! canalizare Dn 160
- -
-]
Coturi...pvc-u,pentru canallzaB,c!
imbinaro prin lipirola 45i67 l/2ra7 1/2
glade,avand d=1i0mm
---l
6712269 Col PVC lip U ta 45 srads DN 160 nii
Sapalu€ manuala d6 pamanl in spalii

limiiale, avand p6te 1 m lalim6,
execdaia cu raluzlnclinal tara spnjinid,
pana la6 madancims, cu svaclare
manuala, la tundalii, subsolun, 6nde
Gi"o*,
etc. in pamanl cu umiditaio naturala
adancimea saoatlri 0-2 n teren lare
StEt de 6gregai€ nalurale olindrale
(nisip), avand runctia d6 rczidenla
flt anta, izolatoare, anrigeliva si !"-;;p";, i
anliepilar., cu asl€merc m6nualai
*n.; t-r35.oa
lmpEsii€rea cu lopala a pamani.
afinal.slrat unilorm 1O-30l'n. gros cu ;;,j.t l
sl8nm, bulg. t6rcn...p6mant cooziv
L
f,r*rf
Lu.i,
Cohoaciarea cu ma u mecanicde
|100tr.rr",- 0,35
I
150 200 Kq a ump ulurlor rn slralun

succesive de 20-30 cm grosime exclusv
fecaruislral in pane,ump!l!r
l
udarea e
execulandu se din:.. pamant coeziv
Transponul rulier
al...malerialelor,semifabricale or co
autobasculanla pedisl.= 2 km.
hca.qrea malerialelo., grupa a-grele

si.. marunte prin aruncare rampa sau
216
FIZIC: INSTALATII SANITARE
0
Alte cheltuieli directe:
CAS
Somaj T-
Fond de garanlare
Conced i si
TOTAL GENERAL (fara IvA):
TOTAL GENERALI
SC CONSTRUCTII B HOR SA
ffi
217
! i
E E
'i
?
,2
E ir
a
.!
>!
.g)
o;
.9
E
6
6-9
E
E
'6
E
E @t)a \o
irta "/
tr
I
F
z
XQ^,,^ -v
0
o
{ I E
P
L q
E
o
? o
6
z2 s2
t 6
E
f-
.g d. I -!
E
o l
E
1
l!
i
9 I E
-l q
l ! s
I
f
g
4 i;
a
6 t
i
I s
a .
I I
I
.9
E
>i ;:
a! I
,9 o E
zi
218
FORMULARUL
nvestila:C( HALADEPOZITARE UTILAJE

Conslrucl sl
lermica
FISA TEHNICA Nr.01
Utiaju, tehnologc:CMAN GM ITETAN 50 Kw
Nr lehnLce npuse p n Caelu de sarcin Corcspondenla prcpunod teh.ice cu

cd. speciicaliile tshnice impuse prin Ca elu
0 2 3
1 Pa6melii t€hnd s tunctonall: R ELLO SPA i
rc combLrstbi gazos. n condensatre centa a l€,rnica conbuslibil gd6, ln RO[1STAt
ade 50 kw presune nominaa3bar
PUois lemica d6 50 kW , pcsiune nominala
e 080 x r25mm d€ evaNare gaze de
c6 @dialde 080 r 125mm d. eva m

au c compus dm:co ectorh dEU c gazo do ad€rc si admis6 ae 6dee
ca 1 1 /2 ' servo molorizal nclus kir hijEulic codous dii: colehr
l€ 080 x 125mm de €vacuarc gaze de Rotinel oJ 3 c.i 1 1/2" e moloizal,
c6 Nr al de O80 x 125om de evaeae

gd€ rk a.d6ft d admisie as ad@
2 Spec licalii r : perormanla sicondili prlv nd speofcatide pedomant s mdilii pnvind
Ce rcal
3 Cond liprlv rd con,ormitalea or slandadele condirii pdMnd 6lodnil6tsa c! srandadele
rcE
Condilii d6 gaBnuo si p.sl$Gntie :
5 Alecondt cu€G.rerlehnc
ofertant,
219
FOR ULARUL F5
Invostla : CONSTRUIRE HALA DEPOZIIARE UTILAJE

Constructii si inslalatii
Amenajare c€nl6la t€mica
FISATEHNICA Nr.02
lrlilajul, echipamentul tehnologic: VAS EXPANSIUNE INCALZIRE
Nr S pecif calii tehnice impuse pin Caleiulde $rcinl Corcspondenla pmpuiedl lehn ce cu
cd. specifcaliile lehnice impuse p,in Caielul
0 1 2 3
1 Parameiii le$nici ti tunqionali: i
PaEmeldi lehnci tunqionali VAREM i
vas de oxpansiun€ inchis dr memblBna, pentu ves d6 €rpensiune nchis or nemb?na
RONISTAL
incalzire , cu volumul V=501 , Dllaium maxlma 6 p€it! in€Ene, cu volunul V:501 ,
2 Sp€dfrcatii de penornant si condfiipdvind Specmdii de pedmanL si @ndlti pivind
3 Condilji privhd confomiialea cu sbndadele Coid lii Fivird cq'fomit l6a @ shndadele
C€rtfcal. CE
Conditid€ garanlie si posilarant. : Condrlii de gr@t6 si p6baBnlie :
Galanlie3aii
Alle condit i cu eracler iehnic Ale.ondt cu.aE.lerlahn.
Oledant,
coNSTRUCTI BtH0R S.A.
fr )4
/;i+tauc2\,.
/o' o-\
ry
: ".,ry*,,:,
&.,,^ ,/
220
FORI'ULARUL F5
Invoslita i CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE U]ILAJE

conslrudii si instalalii
Amenajae cenlrala lemica
FISATEHNICA Nr.03
t lilajul, ochipamentul tehnologic: POMPA CIRCULATIE INCAUIRE Q=3.5mcJh;H=4 m
Nr Speclicali lehn ce mpuse pin Cael! de urcin Corespondenlz prcpuneii tehnice cu

ql. speclfcnliile leh n ic€ mpu se pi n Caielul
0 1 2 3
Pardmeli i le hn icl 9i tunclionali: Pa6metii lehnci !i tunclroiali DAB PUMPS
pompa clrculalie apa ca da monobloc cu montarc PonPaq@ alie apa G da mdoblm cu
direcia pe ieava, debl O=3,50MC/H, prcsiune mnbre dneda pe leava , deb l Q:3,50MC/H,
pcsiue H:4,oMCA mmfaz€ 220V RO]I,{STAL
H:|,0MCA, monofazica 220V
2 Spedi€iiide pedomanb si condilji ldlind Speolicalii de p€domanla s @ditii pivind
Certfcat de calilale
3 Condiui pivind conlomilalea cu sbndadele C.nd ii pnund cdriomirale! d sr.idadele
C.itifieB CE
Condiilide gaBnte si posigar.ntt Co.d tii de oaEle si D6loa6n0€ :

Galanlie3ani
5 Ale c!nd t cu caracle.lehnic Ale oid I cu c a.rerrehnc
0ferlanl.
c0NSTRUCTI BtH0R S.A.
/rt{*uc--
i "'tm* n
221
FORMULARIJL F5
lnveslta CONSTRUIRE HALA DEP0ZITARE UTILAJE
FISATEH ICA tlr.M
Utilajul, echipamentul lehnologic: BOIIER TERI{OELECTRIC 1501
Nr Specficali lehnce mpuse prin Ca elu desarcin Corcspondenla pmpunei lehnice cu

cd pin Calelul
specliicalii e lehnice mpuse
0 l 2 3
Paramelrii lehnici 9 tunctlonali: PaBmeh lehnid gitunclional : PANASOL /
boiler cu seDenlina de inca lzire si rezlsten la bo ler cu sorr.ilna d€ ncaLne s @ndenr.
TECHNOVA
e eclica 2,0 kW (monola2ic 220V), volumulde el€cti€ 2,0 kW (monohzic 220V), rclumul
de admula,e V=1501 , $pclala seaenfne
INVEST
acumulzle V=1501 , suprafala sepenlineid€ minlm
de minm 0,6mp, pres uiea nominala PN 6
0,6mp, pEdunsa nominala PN 6bar, cllindic
b{ , cll nd.lc venid d izobt e t€mica si
venical ar izolalie temica si manla d€ poGcle din manli de prclectje di. kbla meia e.
2 Specilicalii d€ perlomant. sicondilii Drliid Sp€cifcaliido p. omania s odil, plMnd
3 Condilii privind conlomilaiea cu st ndadlle C.ndhi Fivind dfomiLlea cu sLndad€le
C€nincarc CE
Condiliide galanlie si poslgaranlie : Codr! de ga.an$e s poslga.anlie

Gardnlie 3 an
5 Ale c.ndrl cu caracterlehnc Als condl c!.aGcter lehn.
oferlant.
CoNSTRUCII BIHOR S.A.
/f*uc-
i "'FF,_1
\^ron'^j/
222
FORI{ULARUL F5
Investta ICONSTRUIRE HALA DEPOZTIARE UTIWE

Construclii si inslalalii
Amenajare cenlB a temica
FISA TEU NICA Nr.01
ecl"pamenlLi tehnooqc: INSTALATI PANoUR SOLARE

Nr. Specf€tiiehn ce mplse prn Ca etulde sarcin Colespondenta prcpu.eii lehnlce cll
Crt. specifcaljile lehn ce impuse pdn Caie l
0 1 2 3
1 Paameldi lehniLi si tunciionali: Pametii t hn ci si tundhnali: ELDOITI
INSTALATIE DE INCALZIRE CIJ PANOURI INSTALAIIE OE INCATZIRE CU PANOURI
EULGARIA/
SOI RE compus din i
IT4INSTALL
1. Pamu s.lar @ 10 tubod viialE cu €dord
L Panou solar cu 1 0 tubud vidab or racord conector
dislibuitor panou - 1'
detor disbiblitor p&00 - l' S,R,L.
- pEione de lrsr , 10 bar, prcsiuns d. ru@
'pesiune de tesl - 10 bar, presiune de lucru 4 bar
' t€mpel€tula max. apa 95 .C - hfip€raMa mrt. apa 95 !C
- temperalurd max. ag. lernic lara cnqrlatie - - GnPeGtuE md. ag. Gmic hE cLrculaie
200."c - 200..c
inclinarc mirvmax grd.: 15r5 fata de od2ontala indinare mldmx grd.r 15?5 ,ala de
-tub vidai F58 x 1800 mm
3. grup hidrdulic fl pano! de comanda pentru
3 oNphidmuliculD @ de cmarda oenr,!
1. vas d€ expansiune penlru sislellf,l sohr (18 lit i);
4. vas de qp.ciune p6t! sblenul $lar (18
5. venlil cmoclatc de amest€. - adi{padrc (3/4'); lln):
6. ve autonEl de ae*ile (1/rli
il
5. vend bnBlrlc d€ a.r6ls - anti{p.i.e
7. sdft p€ntu cnortul solar (m ni)i (v1');
8. sistem comdel de prindele pe a@peds inclinal (1 6. v€ntlauroml de aisi! {lzJi
s€0. 7 elrrie p€n!r] drcuihrl !d{ {20 titri):
g.Teava din orpru de 22mm dr i.olali€ temicr 8 s slqr d/de1& pdndore p€ a..oeis
speoala erslenla h 180 gdc.
g.T@va d. d4ru d. 22mn a i.dade tlm @
Sistemul va i unplut ur anliEel -28gdo.
s!.aa Eiscnla la 180 gdc
5
SislenulBf umdut@ ligelrSldc.
t2 Speclficati do p€romrnla si condilia pivlnd Spec icalii d6 p€domanla s @ditii rn vind
Cenifrc€i de calihte
3 Cooditii privind contomitat€ 6r st ndadele Coodi$i pdvind @ntormir.rea cu srrndadete
CedilS€rB CE
Conditid€ gal?nte s postgaranue : C.nd fi de gaEnt e si poslqaoitie :
5 Ale c!ndl cu caracter rehnic Alle mnd lr cu EEcler lehn c
ofenanl,
,%\
eenzEr f
(oum,r2
223
Ei 6
,ii 3
6 r e,=
E g
=
d6=
o
.9
o
6
o
(,
a, -ee
E
(!
=oo ?.6
0)
E
19 ]-8 '8,j.nt.j
t8 ig
6) l. l.
o
',' .!
<: =
5:
u<
<F
1
o
<< t =
I 6
E
CC EE6 o
I
n (D
t o
F
q
o td o
a
o
l
u
q Z .F
TQ
! E !
l 6 ()
k o E
s
{ o 6
2 -a
o I g o o ;
q
,q
-i s
o
F I
BBeE.fi 2:
SOCIETATEA COIVIERCIALA
GONSTRUCTil BrHOR S.A. 224

J05/275l1991 Telefon 0040-259-417.5'12; 0040-259.417.513
cut73126 Fax OO4O-259412.716
Str. BeEei Nr.4 Adres: WEB: www.constructiibihor.ro
Cod postal410151 e-mair : e!&gaeelllsgillilele
l,ista cu furnizori principali de nratcrialc
Valoarea leifara Procent

Furnizor
%
Oviserga 20t798,56 34,38%
Constructii Bihor
t227 34,34 20,97%
SA
Isopan 799 59,91 13,62%
El'1I 32931,42 5,61%
32417,85 s,53va
NME ectro G497,48 2,47%
ACO 13166,43 2,35%
Devega 9436,4) 1,67%
Dedeman 8120,65 1,38%
Romfracht 1a7l,a0 1,34%
Proenerg 7695,10 7,31%
Romstal 1469,31 1,21%
O impirnpex 6983,28 1,19%
l'lakrop ast 6479,42 7,10%
Umwe ttechnik 5733,98 a,94%
2061,09 4,35%
[4]nstall 791,76 4,13%
Data:
08.09.2017
S.C. CONSTRT]C'! II BIHOR S.A.

lng.Baintan Vasile loan
'yz*^
:#F'.i
225
oBtEcTtv: CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE IJTILAJE
COMUNA BORS
C6cp - LISTA cuprinzand consumurile de resurse materiale

cumuiat pe proiect
Nr.
Denumirea resursei
-lei. .lei.
0 1 2 3 4 6
1 5107152 Abajw penlru apllca 601 NME ectro
20016372 Acumulator capsulat 30(
6109764 Adcziv lipire covor kg
20028963 AdeivmineElde kC 384.0C

oimenl cu adaos oEanic,
ptr.placi polisliren EPS, XPS si
vata mlneEla, - lipire, Baumit
SuD6Fix.25 ko/ambalai
2002807.1 Meziv univolsal ds k9 670
4203905 Aerator pp ct,

membrana dn50,75h10 cod
62700400
7301142 AI@ollehnicde90 I 01t
kg 03(
20011250 Amorsa DEKO kg 13l

1 21at
11 6202806 Apa nduslriala pentru 168,5,
lucr.drumurileEsamenre in
1 6202818 Apa industra a pe.tu 7.6t

modare sibetoane de a retea
1 6202820 Apa potabia 00,
5104083 Ap ca ornamentaa 40(
1 50003433 Aplcaornamenlala 2,At l

l
1 3516429 Autoforanle de 35 2
l 2205680 Azbest crso trc de kq 87 DAS

orsova lulai ca 2 s 3315 l
1 2200379 Bala$ sonal spaat 878.3i Bihor
1 3704841 Banda aluminiu M kg 0,2t

1 x 10 a99 s5681
2( 1700285 Banda din ote kg 16 80
am card s908 4 x 25 0L i
17-1n I
2'1 1701411 Bafda d. ote kg 52 00
--l
amcard s908 4 x40 0L
l7 1n
1521060 Banda rbra de slica l|,63
al me=50mm-25m/rola trft,")\
Y A,
p."ly.E-
irff,/!1
\a9.rA-,^
/
226
012
23 8521046 Banda harte
pt rosluri placi gipscanon
24 6621533
3658
avoar
I
25 4201353 Balereamesr buc
I
4309
1
27 4201468 Batere amestec -od I
sl.la stas 443 78 3le 2

29 6200535 Benzna de
.enraclie tip 80/120
45
3o 6200585 Benzna auto kg
neetlata lp colr 75 rorma a r*
_.1
1,40 OMV
33 2100957 gelon de c me.t B lcostructii Bihor

200 sras 3622
34 20019218 Beton marf. casa c
12i15 (BC 15/8200)cu 382 kg
i
I
Eihor
lconshrciii
I
36 17000754298 Beron marfa

.c asa C20l16 (8C20 /8250) I
37 2600220 B tum penlru d.umur
5 n+i (soox i15x

l^*'*
lF,,r,izor local
OLC45 D=20'
227
I 6 7
Nl,,!Eleclro
F3x25mmp
49 470OO2o CabLu e.ersie CYY 5 120,0q
I
50 47ooo72 cab u energ e
F3X1.5 l
30,00-
-.1
100.00
fonta emalltip 1 C1 patrata

s61r 0
54i6a262S4 Camrn apomerru t20 bLrc
100
l: '-
23 00
]Bbcks€a
*-
mpisliloraf bre de sticla
390,0q
_-L,.
,,09
i
1N"rro
i
de cutt gr 1522
_:1
irl8,7q O€vega
1A,11
o;d
2'1,
ne.r 18325(M 676,3q

I
14.60
I
iN€ilo
W7-,
%
228
l1--_.- 6 7
l**
1o"b",!"
.1,00
lNMErodrc ]
huera-
2.00
illil l
4.00
lNMEledrc
lNMEredm
ll
rI :R*t.r
tI
T,d
NNlEe.lr!
Ronst.
i,
NeUQ
229
3
-1.:i-'-1*aJ 6 7
kg 242.14
92.10
Caramda refract
108 6003004 Drsc abrazv
109 4203894 Drspoztv descarcare

vas wc (m neram
m.p asl.pt poz arm.in belon

L
]r,mz"'ca
7318810 Drst blilor r coector ]ffi.r",
montat pe sust nator gata
coniectiorat. moitat ngropal if
200
monlal ingropal, in cute plas0.

500 mm (i..usiv rob nel, piese
,"0: NM Eleto
"r-T l
I
I
---.
4tad ]uu,*.
"'1
o.od-
1"1L
c asa AgR = 38mh u. G = lRo.sil,.
+
c asa
s
AgR =48nrm unG=
7240'69 e12 26 13 hg.22le D

Ilva-sar
= 2 50mm I
120 5900712 Eeclrod lvicro. sRt

sld o nea at s 1125/2 e44c
?s
121 8558140 Etemenr.le prifd.re buc
r22 8558125 E ement s!spendae buc

drccta pl pr.l l.d
123 6202741 Energe..ctrca a kwh
contor pentru ucra/ de lEredr€
constructie-montal l
r24 2451502 Eratera pone a. tip b!. F..",

1v"oi
---Il,FlIl.
230
Holcim
Romsta
Romsla
- _]
I
0,10
F ansa oarba p.6 DN o 50 Bla.ksea
l"""1
t_ :-
r*""
OL37-2 el pu s
lBhksoa
lBl""r,s*
OL 37-2 el pu s
t_
162.34
Furnr20r local
. tv;
231
0
lNMEracrro l
blpoar .sjn'bo 0520 25a rotat v L
2100830 lpsos penlru kg 34 19
I Ur[ I
lzolade tsava 20 mm l iI 200q Te.hno!a
Dj= 20.TT
20025628 lzo aie teava 9 mm m 45 00 Te.hno!.
50 00
j31 lzolal e reala I mm m 60 00

l:"*:
'1R*"r"r
m 10,00
l::*
Oviserqa
36 69
'il6;
D= 7-11cn 0.04
1,00
224 91
1 0rl
r'"'"1.,*
47,16
Biho,
:1 lconstuctii
i11
,,,: f*;";;",, *-
nld '1o*",ru'-
i""
kg 360 00
kg 114 00
232
4 5=3x4 6
btuna lemn 14009/mp satinala
184 4123185 Niptu ionta mae.b a buc r'1

.8 s47g,D,N 20 3/4 Zn ds
185 2200496 Nisip sonat nespa at ltd --
lConsl,ucti
Eihor
dr ra! s lacur 0,0-1 0 mm
186 2200513 N s p sonal nespa al 1,67 Bihu
de rau silacur 0,0 3,0 mm lconsrudii
187 2200525 Nisip sortat nespalat 21,12 Bihor
lconstuctii
101 ln",*t r
1.979,25
52 s438 D=
1N lT=40x 6
li'"^"
194 2928335 Parou de coiraitip p mP

mh penlr! pereti
fag g 8 lse
195 2700232 Pano! rermozolanr mP ]k"p".
de acopeislp sandwch 50 mm
-
196 21aO2U
lvr
#
.t -''- -
233
5=3x4 6 7
209 2304402 Piesa tre.ere PPR
]II1
210 5840405 P u ta hexaoo..
grosoara AM 6 9r.5 s 922
211 5840766 P u ta hcxaSona a
a buc
ja
g.osoan!BM8915s922
212 5842972 P ulta hesgo.aa buc
_:1 l
I OL37 r\,{ 6 "11

11
lM12qr 5 s S22 11
grosolanaAM2o915sS22 "01
216 5841007 P uLra palrata
M8
--316-
lC-3C0t?0rrnrs34!8
213 6622159 P aca mars I Lr k! rohnica A'fa
rco s00x3 0 nm s 3,198 lBa,a
219 6622020 P aca mars r M k! r€hnrca Arfr
25-450x3,0 mm s 3498 ]B@
220 2925112 pta.a pF I tlrte
standard cali llr
Ox60mm s6986
Placa teh cauc uc kg ]--T*-*
222 6621703 Placa teh.cauc uc
gar ii.s.text rez.pet I p pa 4
45.15 Devega
145,16
3,50 lvi"G;;
lNMErecr!
Pron de slructura cw
Proli de tin chigere

(fl ashlnq-un:collare coama.pron.
e n.hidere elc) d n tab a
233 8535055 Profliixare p ac ud lDevesa l

28'2712-0/3000 oi ga!.nzat I
234 8535050 Prolr lraslersal cd lo.,"s" I
60/0.612600 d n ole 9a ran zal

6621612 Pudrela cauc uc cu kg
234
4 r 5:3xil 7
lsika
,1/2 to (arm.neier )
Racord alama rurnata buc
buc 2 00
82 Rad ator dr. ole tp

22-H=600s L= 1400
Rad ato.din ote
H=600s L=400
tP
buc
buc
ff'
I
lRoEsid
Rad ator din ole lrp blc

=600srL=600 i
Rad ator dir ole tip buc
=600siL=800 l
50- 50 ni
110 50 lRorutar
I
l:r."'
U 50 32mmni2167 f:
-]-
400
Red! e PPR40120 buc 1,00
Rezeruorwc cap 9 buc
s 2756
Rigo a din beton iaco l
Robnel cu bla 1 1/2 b!" I lMrnsrarr

Rob netcu bla 1/2 buc I lMlnst ll
Rob net cu b a 3l4 buc
Rob net c! b a Dn 1 buc lMlnsiall
Robrnetc!ba 1ll4 buc Mtnsla
Romsta
Robinet pentru reg aj blc
3,00
ili l
235
4 5=3x4 6 7
Ro.ast
268 5883005 Saba prata pentu kg

emn A M 9 0134
7565
269 5882104 Saiba prec plata kg
pentu merA lM 6 oL34
s 5200
270 5882142 sa ba prec p ala kg
penlru motA M OL348 ]""-''
s 5200
271 5882257 Saba prec pala kg 069
L-
pentrL metA M 18 OL 34
["*"
L-
zo io.ic gr =80mm
40,60
l*'*" Bihq
273 2lol356 sapa esa i2are din
lconstucrii
kg 0.26
ob sn! ta D = r.25 mm, OL 32
s 889 I
275 3803233 Sa.ma nroae kg

obsnuitaD=25mm OL32, s
889
t_
I
276 5903128 sarma p ia pentru kg

sud sl nc sub nux s10 2
277 2903995 Scindura rasrn Lunoa
lv cls O gR= 24mm L=
rasrn
lr:_
278 7344376 Scoaba d n buc
ie.ol iorm. deri d ce lbache t.l
279 $11528 scoaba ore penr! kg
conslrlclid n emn al me=
65-90mm, 1200 300 nrm l*"*"
280 4626310 scparalorce grasin, buc lAco
28'l 4202797 Sron penrr! avo..r'p bu.
buteteaama 1114 s96ll
282 20015079 S lcof slecra
specra I
283 2905955 Sipca rasi.oa

c asa ! / LLSros la / 24 - 24 1,13
mm L= 1,50 2,75 m
284 20018499 S rena de ncend u buc
285 20018500 Snena de nlenorie buc lN.ilo
286 38O3j2B S rma moate kg

I
obi$uila D - 1,12 OL 32 s
889
287 3805372 S rm. noa c z
D=2 OL32
236 5903130 s ma
sud.s inc sub nur
s889
p ia
s10
ncara
penhu
kg
kg
E
['""
25
t
289 5900,199 S rma sudura ob snu kg
s1126s10.ola. D=325
290 4113565 S srem de captare buc
penlru paratrasnet PDA, I p
PREVECTRON TS 2 25 (sau
236
12
l-MEbd-
916,?1
0,34 lDsdsman
s,!q
1.00
[-'"'
L-
(venti)@nl.asreulaama D= l
f-
lR.."i,r
I
301 45OO3O7 Supapa sLglranra buc Romstal

(lerti ) conhaq reul.a ama D =
1/2loi ..
302 7346788 Slport centura leg.re buc
la pamint40x4 simbols 47b
-|'**"
303 BS58O2O Surub autoperrorant buc
cu mohl rap d 25mhi1000 tek
autoperforant
l_
304 4201082 S!r!b buc
tabla (panou),inc usv garn lura
305 5824176 Surub cap bombat s r buc
64,00
6x 25Sr.4 6s
2,00
2.1,00
grosoan M 16x 50 gr ,13 s

920
312 582r708 Surub cap hexagona b!.
grosolan M l6x 60 gr 4 8 s
920
313 5821760 Surub cap hexasona
grosola. M 16x 70 gr 4 8 s
920
314 5829126 surub cap .ecar
ceslat sprec m 6x 30 g. 4 8 s
2571
315 5836492 Surub cu..p bombat blc
237
LISTA cuprinzand.onsumurile de resurse maieriale
7
318 5837161 Slrub cu cap necal

creslar penlru lemn 5x 50 mm
11 s 1452
319 4201107 Surub fxare (buron)
r"
lr"e*""
320 4201092 S!rub lixare (porranl
pentru baie
3214201080 S!r!b iirare
s mb
pent.u baie s nrb 780'11

485
(po.ta.t buc -lH
322 8558012 su.ub monral 1 380.60
altoi etant 45mm/1000
323 20027861 surub panou 1 204,00 ]-

sandwich mbs sps 5 5x100
@Pa.tate periorare 18 mm 5,5
x 100 cutie '100 buc.(de
.coasere+Prndere)
324 20027866 surub pa.ou ] 525 00
sa.dw ch mbs sps 5.5x140
t:
capactate periorare: l8 mm 5 5
x 140 cutie''100 buc
325 5827702 S!r!b peftr! tundat buc
qrosoahAM 16x 200 qr 48 s
2350
326 5827776 Su.ub penrr! iu.datir buc
grosoan C M 20x 250 gr 4.8 s
9 3615947 Tabla groasa rOx

100! OL 37 1k
437 s !_
3301100807 Tab a slrata pcnlru
I o:,s
332 5538054 Tablou ee.lrL.TE
CT
333 5537975
334 5538039 N[,lEl€ctm
N[,lElectro
l
-tv"r.i,i
lM;;;;'
5 / OLT 35 s 40.1i2
3431::04732 Teava peniru
inslalatir.neaara neri.u 32(1
lralor azr "
zeso 1?$d
238
6
344 3336383 Teava p umb narca
pb99,96preslne r8x s 4
Q71 ..
345 $36395 Teava plumb marca
pb99 96 p.es une21x s 4
671
346 31OOOS,4 Teava PPR/AL 20 00
PN20, O=20 mm. Sr cu nserle
l:_
t::
347 3100053 Teava PPR/AL
PN20, D=25 mm gri cu nsenie
348 3100168 Teava PPR/AL,

PN20, D=32 hh
gricu nsertie
349 3100171 Teava PPR/AL, ]*:

PN20, D=40 mm verde cu
350 3100068 Teava PVC - KG cL

mlfa sigarntura pe.tru
250 mm
353 $06327 Treapta d n oret
rolund diam 14- 20 mm
354 5OOO345] Trecere de la PE ,
t*:'
talpa mufa mb.usc. 1000x1000
]T'*':
]*:
lap nd.sc nlee nead I'pM50

:orl:ooo:ozr u, ev"
'6215ooo34lo LJ, net..e
s'eire a ro. 45 mm I
lre, ]'u'
239
LISTA cuprinzand consumurile de resurse materiale
6 7
Venllscurge.e buc
100
Vopsea mrnium de kg
Vopsea pe baza de kg
tq99
552,50
o
240
oBtEcTtv:
COMUNABORS
CTcp - LISTA consumurile cu mana de lucru

cumulat pe proiect
Nr.
manopera .loi/oE' I (exclusivwA) lProcontul
(om/or.).
. -l.l -
012 3 5
1 11 Asialtalor
2 10130 Asr.lalor 3 7 60
1739 83
410230 Beton sl3 171,92:
510741 D! lher constru.ti 711451
6 320557 Elecrricia 262,44
7 320605 Eleclrician
a 2a341 Eleclrician posr traio
9 10941 Fa a.nat
l0 lll31 Fcr.rb.ton
11 11241 Fl. sor m.se pasti.e
12 12431 lnsta alor a nr.nlarc apa
13 12051 lnstalator alime.tare c! apa
l4 11551 lhsta ator ele.lr.an
15 11741 lnsta ator n.aDne 164 87
16 11749 Instaialor incalzire sr qaze 500
1T 11641 lnsta alor sa. tar
2A 12331
21 320512 Lacaus ,111 76
22 221421 Lacalus consr nrera b 2 297 83

23 21411 Lacalus co.slructii mela ce 78 00
24 221451 Lacalus conslructii mela ce-b 21u
25 39 Lacalus meca.ic 2aA
26 21851 Lacatus mecanrc 7,30
2A 22551 '12,32
149 58
31 12621 190 60
32 19900
33 19920
35 2!931 Muncror desetu re.ofslrucl
36119S31
37 19921 Mlncilor deseru re
3sli51o2
59,94
705,01
241
LISTA cuprinzand consumurile cu mana de lucru
01 2 4=2x3 5
4312A21 Pavalor
45 19621 ,Sapalor
,16 85101 Spe. a st mont gips..no.
48 22731 Sudoreleclric
49 222741 Sr.tN e e.tti.-6
5A 22441 Sudorgaze
51 6l giu
,Tin
ch 26 80
52 13100 .Tin cr. g u sanl r03 93
53 l3lll Tin cl g u s..1 r.13 E6
55 13451 Zidar
55 13321 Zugra! vopsllo. 15623
Total ore m anopera 15 41611
llei
Executant,
SC CONSTRUCT] B]HOR SA
242
OBIECTIVI CONSTRUIRE HALA OEPOZITARE UTIlAJE
COMUNA BORS
CONSTR(JCTIIBIHOR SA
LISTA cuprinzand consumurile de ore de functionare a utilajelor de constructii

cumulal Pe Proiect
utilajului de constructii
de rra.tiune (llrfo41,5 rl
4 3546 Autog.eder p n. ra 1/5cp 30,26

10- 14 gti cu brat cu zabree 80,00
5 il Hmax = 6.5m desch dere max-
7.3702 Betoniera cu cadere

101.250
e evalor mobilcu eeciromolor de 4.5 kw
107 18
ruouri(vallur)r8 14 de 14tl
de joasa presiuie 1 1-3,9
056
pe sen le cu o c!pa c! molortermic 21 5T
133006 Grup lerm c de sudura 28 35kw

141919 lvlacara
166742 Macara de iereastra 015( 089
1T 4021 Mai meca .u motor lerm . de 6cp I 50 200kgi
nLc 472
rO 4035 Malaxor manlalde asfall pna la 600 't 52
192047 Malaxor manualpl aslall capaclale p na a 600 480
207609 Masna de gaurir eeclrca rolopercltanta d=35mm 060
21 1996. Masna de la afuost!r a beton cu ds.'r ahr.7v. 17640
22 47a1 Motopompa 6- 8cp 9,0e.
237598. .Pistol LmpLnlat boitlri 16,80;
244418 Piaca vibratoare cu motorardere inter.a de 4cp 2,25,
130tgr
253336 Pompa h draulica de belon cu loom cond!.ra.p.a
G= 11-13,5 t 21672444
3,07
0.03
Transp 5km schea melalca lubulara de ext i.oo
1 Ulllajde rd cat pt uc.ar delnisal

I \lbraror de ext acleLectrc 0 25-1,1kw
Vibralor de nleror pe.tru belon actionat, eleclric
0! I5kw
243
LISTA cuprinzand consumurile de ore de fun.tionare a ul lajelor de construclii
012
e .urs a dara de
Executant
Rapodqene.atcu SDP \rd\!de!z€.o e mr sup.da n|esoirlerz ro ie ii2j,j.177 -107

244
OBIECTIV: CONSTRUIRE HALA OEPOZIIARE UIILAJE
Beneficiar: COMUNABORS
Erecutant: CONSTRUCTII BIHOR SA
C9cp - LISTA cuprinzand consumurile privind transporlurile

cumulal pe proiect
Nr.
-lei-
0 2 3 5
995 00 500 0,1

monarulul cu.ulob€lohlora
1 639,0C 2AC
t e or,semilabricalelor cu
33.81 50c 0,1t

rlelor,semifabrielelor cu
Transpon! r!tier al pamanlului 1 536, 2

r cu autobasculanla d sl.= 2 km
lei
TOTAL
';6*"^\
q,?r^- ,;
3C CONSTRL B HOR SA
|SDP,wwd.vE.'o, e m'l supon@mFl$i1de, u.,o. rer . 0236 .77.007 /
t
245
3
g i ,
I
s
i 3 E
.i I g: il2 I
:x .
g l5 a
7 : I
P :
1
:t i;+;----- i#-:
sX c
T: H t!
:i Eri \ et
ai*
!i? 4!
F+i
! "';2
ii s ! ;3
i; "'i:
x
ti .
€-r ! ii5 t ri €iP I
E6
1l
:it;
6
.2
z l<
!_! : : lo
e:!
122
F i: IEF
tHn
lz
l8
-rsr
a E i : g E : : : : I E : : I r: e E 3 : q : : ; : : : : ; : i : : i :P E ; : r;: ; :a
%^
246
Operator ecanomic
DECI-ARAI'II PRIYIND PERIOADA DIi G,\R,\NI'IE

ACORDATA I-UCRARII
Subsemnatui, ing. Biilllan Vasile Ioan rcplczcntant legal al S.C. CONSTRUCTII

BIHOR S.A, Oradca, str. Berzei nr.4, dcclar pe plopria rirspundcre cunr ca garantia
aferenta lucrarilor de:
"CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE, COMUNA BORS ,JUDETUL

BIHOR"
Clasificare CPV (vocabularul comun privind achizitiile)

45213250-0 Lucrari de constructii de cladiri industriale (Rev.2)
Nr. invitatie / anunl412066 I 25.08.2017
este de 3 (trei) ani de la data procesului verbal de receptie la terminarea

lucrarilor, in conformltate cu Documetatia de atribuire.
Operator economic
6':*\
iu&?,;,
\t... .>/
SOCIETATEA COMERCIALA
GONSTRUGTll BIHOR S.A. 247

J05127511991 Telefon 0040-259-417.512i 0040-259-4 17 -513
cut 73126 Fax 0040-259412.716
Slr. Berzei Nr. 4 Adresa WEB: www.constructiibiho..ro
cod postat 410151 e-mair : q[!!c@!9!s!w![ute!l9
Cerinte privind pregatirea profesionala si calificarca corespunzatoare a personalului de

specialitate necesar indeplinirii contractului
Lucrarile pentru realizarea obiectului

.CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE",
COMUNA BORS .JUDETUL BIHOR
vor fi coordonate si supravegheate de pcrsonal de executie atestal corespunzat doneliului de executie a

lucrarilor.
Pentru indeplinirea acestui contract, Antreprenorul va asigura personal dc specialitate, precum
si documcnte care atesta pregatirca profesionala si calificarea accstora dupa ulmeaza:
l. Manegcr de proiect - BAINTAN VASILI IOAN;

2. santier, - PASCALAU MIRCEAi
Sef
3. Rcsponsabil tehnic cu executia (RTE)- ROSCA STEFAN;
4. Responsabil cu protcctia muncii - CORI,IOS VIOREL
5. Responsabil cu calitatca (CQ)-, BOCOR MARIUS
6. Inginer constructii civile - CRISAN CRISTIAN
7. Inginer instalatii -DORNEA MARCELA
La solicitarea autoritatii contractante, pentru cei mentionati sc vor prezenta diplomelc de absolvire, CV-
o ce alte documcnte edilicatoare conforln docutnentiei de atribuirc.
Lrd, atestari,
Data:
08.09.2017

Iig.Bairtan Vasilc Ioan
6-s1Ru\
.f a-"F, ?
"lftse
w V,^ i .j
248
tor economic
RUCTII BIHOR
DECLARA. PRIVI\D ]'ERNIENUL DE EXECUTIE

ACORDAT I,TICRARII
Subsemnatul, ing. Vasile Ioan rcpr€zentant legal al S.C. CONSTRUCTII

S.A, Oradea, str. B . 4, declar pe propria rAspundere cum ca termenul de
aferenta lucrarilor de:
HALA DEPOZITARE UTILAJE",

BORS ,JUDETUL BIHOR
re CPV (vocabularul un privind achizitiile)

4521 Lucrari de de cladiri industriale (Rev.2)
Nr. i / anunt 412066 25.08.2017
este 8 (opt) luni de la data ordinului de incepere al lucrarilor, in

cu Documetatla de atribuire
Operator economic
.-"D)
Ruq
5r;fR
6rn,f"
r':!oi
9el
44-l#,
;
249
l'ormularul nr.9
OPERATOR ECONOMIC
s.c. coNsTRUcT[ BIHoR s.A.
DECLARATIE PRIVIND RESPECTAREA LEGISLATIE,I PRIVIND CONDITIILE DE

MEDIU, SOCIAL $I CU PRIVIRE LA RtrLATIILE DE MUNCA PE-TOATA DURATA DE
INDEPLINIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI
Subsernnatul Baintan Vasile loan, reprezentant legal al SC Constructii Bihor SA, Oradea str
Berzei nr 4, Bihor , in calitate de ofertant la procedura
"CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE,
COMUNA BORS JUDETUL BIHOR'
cod CPV 45213250-0 Lucrari de constructii de cladiri industriale (Rev.2), organizatd de autoritatea
contactanta Comuna Bors declar pe propria respundere, cA la elaborarea ofertei am linut cont de
toate obligaliile referitoare la obligaliile rclevante din domeniile mediului, social !i al relaliilor de
munce pentru activitdlile ce se vor desllqura pe parcursul indeplinirii conhactului de lucriri, in
co[fomitate cu prevederile Legii securitdlii ti sandtdlii in muncd nr. 319/2006, Legea 26512006
privind aprcbarea OUG 195/2005 p.ivind proteclia mediului qi ale celorlaltor reglemerteri
aplicabile.
Data 03.09.2017
Operator ecohofiic,

250
l'ornllllnr nr. 1l
Contra(t dr lu(rnri
datr
1- Pdrlile contacta^te
in t€meiul t €gii 98/2016 privind achiziliile publice, s-a incheiat prezeru, cootIact de lucrari,
irtre
COMUNA BORS, dh Judetrl Bihor,l,ocalitatea BoN,strada Principalapr.2oo teleforVfax 0259-3t6155/0259417291,
cod 6s.!14390526 cont trezorerie............................................................ rQr€zentati prin Batori G€zr- Pdinar si Satryo
tr€{n8-s€f s€rviciu firwrciarrontabil in calitare de achizitor, pe
9i
denunireo operutorului econonic adresa
numtrr de inmatriculare
fiscal (trezorerie, banca)
prin
coducatorului),
fimcti............-......--..-................... in oalitate de ex€cuhtrt, pe de alta pane.
2. D.f,utifi
2.1 - [n pltzeorul cont act urmalorii termeni vor fi inlerpreBli astfel:
a.
contact prczeinrlcontract ti toate anexele sale;
achizilor ;i e,tecuta - ptr4ile contrachnte, a|a cum sunt acestea numite in prezentul contract;
prelul conrractului - prelul phtibil executantului de catre achizitor, in baza contsactului, pentru
indeplinirca integrala Si corespunztrtoare a tuhlror obligaliilor sale, asumate prin contract;
anplesanenrul hcrdii - locul unde executanh, execuii lucrarea;
lo4o nsjord - rcprezinttr o inpreju"re de origine ext€ma, cu caracter extraordinar, absolut

imprevizibilA $i inevilsbiltr, care se aflI in afara controlului oricirei pl4i, care nu se daloreaza greselii
sau vinei ac€stora, Si care face imposibiltr execurarea ii, respectiv, indeplinirea contracnrlui; sunt
considerate .semenea evenimente: rizboaie, revolulii, incendii, inundalii sau orice alt€ catastrofe
naturale, restriclii aplrute ca urmar€ a unei carantine, embargou, enumerarea nefiind exllaustia, ci
enunfiadva. Nu este coasidEral fo4a majori un eveniment asemenea celor d€ mai sus care, f,rl a crea o
imposibilitate de executare, face extrem de costisitoare execularea obligaliilor uneia din p6.rti;
!j - zi calendaristicA; c, - 365 zile.
(se adaugn once ce alti temeni pe care pdrtile inleleg sd ii de|ineascd pentru contract)
3. I in pnzentul contract, cu exc€pjia uo€i pevederi contrare, cuvintele la forrna singular vor include foma de plual ii
vice r€rsa, acolo unde acest lucru este pcrmis de context.
3.2 Tem€oul "zi"sau "zile" sau orice r€&ri.e la zile reprezinti zile calendaristice dacl nu se sp€.ificA in mod diferit.
Allmdt r€ cu €.€rgi€ eb.rn@ afdnt obiq:lkulul rcanali:a€ menaFE si sratie de epuEre in l@rnatilo Sanlaur Ma si Sanlaur MaB, <muna
1.obi..tul ti pr(lul e tructului

{"""'2
*qfSXlsr
. lt;
251
4.1- Executantul se obliga sa execute , sa finalizeze si si sa intretina in perioada de garantie lucratile . Construire
Hala depozitare utilaje ,Comuna Bors , judetul Bihor "
" in p€rioadrperioadel€ convenite ti in conformitate cu obligaJiile asumate prin prezentul contract.
4.2. Achizitorul s€ obliga sa plateasca execulantului, pentru, executia, finalizarea lucrarilor prevazute la 4.1. si
-
rcmedierea oricaror defectiuni, in timpul si modalitatea descrise in prezentul contract, surna de -.. ......... . .......-. lei fara
tva, reprezenland vdosrea de contrrct acceptata. La aceasta suma se va adauga taxa pe valoore adrugata sEbilita
potrivit dispozitiilor legale aplicabile la momentul incheierii contractului, in suma de: ... .. . lei.
Achizitoml se obligi si
pldteasca execulantului prelul convenil pentru ind€pliflnea contractului de
lucrfui-.............................. (d€numira) .
conve t pentru indeplinirea contracnrlui, respectiv preiul lucrArilor executat€, phtibil executantului de citre
4.3. - Prclul
achiato. conform graficului de phli, este de ........... lei, ftrI TvA. Plata taxei pe valoare adaugala se efectueaza in
cuantumul prevazut de legislatia in vigoare la momentul emirerii facturii, suma mentionata la an 4.2 ca reprezentand
TVA puland astfel sa supoae modificari
4.4 Pretul platit va reflecta lucraile real execuate ,verilicale si confirmate de rePrezentafiii beneficiarului
5. Dtuzta co roc.ului
5. 1 - Durala prezentului contract este de ..... . - - .. luni, adici de Ia......-................................ ... p4nl h
5.2 Codacnrl de lucrari intra in vigoare Ia data semmrii de catre pad si isi Foduce efectele pana Ia iDcheierea
prccesului verbal de r€ceptie fimla a lucfarilor contactate si €liberarea garantiei bancare de buna er€cutie.
6. Docu afrlele conlractului

6. I - Documentele cootracnll]ui s$t ( cel pulin)l
a) coietul de sarcitti;
b) propunerca tehnicd ti Wpmerea lnanciafiinclusir solicitarik de clarifcore si rusrynsurile la acestea
c) eruficul de indeplinbe a contradulut
d) gralai de pldri in o
inea tehnologica de ereatie;
e) sarania de bund execulie;
t onsajanentul fenn de suslinere din parka unui terl, (dacd este cazul)
g)declaratio cupnk nd lista subcontracktntilor(daca este cau|)
h)acordude de subcontractore(daca este cazul)
7. F-xecubleo co tuaci.Iui
?.1 - Executarea contractului lncepe dupa constihrirea garan iei de buna ex€culie $i predarea ampla.samentului, respectiv
la data&......
(se prccizeazd dakt la care incepe etedlia contractului)
8. Protelia pahi oiiuh.ti ctltu

l na*)dsl
8.1 - Toatc fosilele, mooedele, obiectele de valoare sau orice alt€ vestigii sau obie€te de int€res arheologic descoperite pe
aEplasamentul lucrani sunt consider&te, h rclaliile dintre p,,rli, ca frind proprielatea absoluta a achizitorului-
8.2 - f.xecutantul are obligalia de a lua toate pre.auliile necesare pentru ca muncitorii sei sau oricare alte persoane se nu
indcp&t€ze sau sl deterioreze obiect€le prerdzute la clauza 8.1, iar imediat dupt descoperirca si inai e de indepartdea
lor de & in$tii4a achizitorul d€sprE aceasltr descoperirc ii de a indeplini dispoziliile primite d€ la achizitor privind
lndeparilrEa acestora. DacI din cauza unor astfel de dispozilii exe.utaotul suferl intarzieri $i/sau cheltuieli suplimentare,
atunci, prin coDsultare, pI4ile vor stabili:
a)oric€ pl€lungire a duratei de ex€culie la care executantul are dreptul;
b)toralul cheltuielilor suplimentar€, c6re s€ v6 adauga la pretul contractului.
E.3 - Achizitorul ar€ obligafia, de indag ce a luat la cunostinla despre descoperirea obi€ctelor prevazute la clauza 8.1, de
a inttii4, in acest s€ns orgarcle de polilie Si comisia monumentelor istorice.
9. ObAsa$ile p
ncipalc ale executanidt i
9- I Exeqnrnn se CoDstruire
obligd sa execute , sa fiDalizeze si si sa intretina ia perioada de garantie lucrrrile d€ ,,
Hrh dopozitrre util&je ,Comurl Bors , judetul Bihor "
io confqrnitate cu obligaliile asumate prin prezentul conhact.
9.2 - (l) Execulanhrl ar. oblig4ia de s ex€cuta ti finaliza lucrlrile, precum Si d€ a remedia viciile ascunse, cu atenlia $i
pronetitdinea cuvenita, in concordanltr cu obligatiile asumate pIin conu-act, inclusiv de a proi€cta, in limitele plevlzutE
de prezentulconlract.
(2) Ex€cutantul are oblisalia de a supmveshea lucririle, de a asigua fo4a ialele, instalariile,
echipamentele ri toate celelalte obiecle, 6e de natura provizorie, fie definitive
care nec€sitat€a asigurdrii acestora este prevazuli in conlract sau se poat€ d€duce
252
9.1 - ExccutaDtul are obligalia de a prezenh achizitorului, inainle de inceperea execuriei lucr,rii, spre aprobare, gaficul
de phli acc€sar execuliei lucririlor, i! ordinea tehnologica de execulie.
9.4. - (1) Executantul este pe deplin rcsponsabil pentsu conformitatea, stabilitatea 9i siguranla tuturor oper4iunilor
executcE pe $antier, precum $i penEu procede€le de executie utilizate, cu respectarea prevederilor 9i a reglemetrErilor
legii privind calitatea in constructii.
(2) Un cienplar din documentatia ple(lattr de catre achizitor executantului va fi linut de acesta in vederea consultlrii de
cetre Insp€clia de Stat in Construclii, Lucrari Publice, Urbanism Si Amenajarea Teritoriului, precum 9i de ctrtre persoane
aulorizalE de achizitor, la cererea acestora.
(3) Exeq&ntul nu va fi rlspurEtrtor pentru proiectul 9i caietele de sarcini care nu au fost intocmite de el. Daca totugi
cotrtracUrl Fevede explicit ca o parte a lucrerilor pennanerte se fie prciectate de citre executant, acesta va fi pe deplin
respoGabil pentru acea pa(e a lucrArilor.
(4) Executsntul are obligalia de a putr€ la dispozitia achizitorului, la termenele precizate in anexele contractului, caietele
de lcisunltori (atatamentele) $i, dupi caz, io sioaliile convedte, desenele, calculele, verificarile calculelor Ti orice alte
documenk pe carc executantul trebuie sl le futocmeasctr sau care sunt cerute de achizitor.
9.5 - (l) Execulantul are obligalia de a rcspecta Si executa dispozitiile achizitorului in orice problema, men ionati sau nu
in conEact, referitoare la lucrarE. in cazul ln care executantul considerl cI dispoziliile achizitorului sunt n€justificaae sau
inoponuF, acesta are drcptul de a ridica obieclii, i0 scris, firtr ca obiecliile respective sd il absolve de obligalia de a
execlta dispoziliile primite, cu exceplia cazului in care acestea contravin prevederilor l€gale.
(2) itr c{zul in carc resp€clarea $i cx€cutar€a dispoziliilor prevazute la alin.(l) deternnll dificulllti in execulie care
generead costuri suplime are, atunci ac€ste costuri vor fi acoperite p€ cheltuiala achizitorului.
9.6 - (l) Executantul este responsabil de trasarea core.E a lucrarilor faF de reperele date de achizitor, precum li de
firmizarE4 tutuor echipameDtelor, insmrurentelor, dispozitiv€lor 9i resuselor umane nec€saft indeplinirii
respoDsabilidltii rcspective.
(2) h carul in carc, pe parcursul execuliei lucrarilot survine o eroare in pozilia, cotele, dimensiunile sau aliniameflnrl
oricarei p64i a lucririlor, execulanhrl are obligalia de a rectifica eroarea constalati, pe cheltuiala sa, cu exceplia situaliei
ln care aoarea resp€ctivtr este rezuhatul datelor incorecle filmizate, in soris, de cate proiectant. Pentru verificarea araslrii
de citr€ Foiectant, executantul are oblig4ia de a Foteja $i pAstra cu grijtr toate rep€rele, bomele sau alte obiecte folosite
la trasarH lucrlrilo.
9.7 - Pe prrcursul execuliei lucrdrilor ii r€m€dierii viciilor ascuDse, executantul are obligalia:
i) de a lua toate mlsurile pentru asigurarea tuturol persoanelor a caror prezenrA pe $aDtier
este autorizata $i de a menline $antierul (atat timp cat acesta este sub controlul sau) $i lucririle (atat dmp
cat ac€stea nu suni finalizate ii ocupate de ctrre achizitor) in starea de ordine necesard evitirii onclrui
pericol pentru resp€caivele persoane;
ii) de a procura 9i de a ifteline pe chelniala sa toate dispozitivele de iluminare, proteclie,

ingredire, alarnA fi pazi, cand 9i unde sunt necesare sau au fost solicitale de c6tre achizitor sau de catre
alte autorit4i corry)€teote, h scopul protejlrii lucririlor sau al asigurarii confortului riveranilor;
iii) de a lua toate masurile rezonabile necesare pentru a Foteja mediul pe ii in afara
Fntierului ii p€ntru a evita orice paguba sau neajuns provocate pemoanelor, proprietallor publice sau
altora, rezultate din poluare, zgomot sau a\i factori genemli de merodele sale do lucru.
9.8 - Exccutantul esle responsabil pentnr menlinerea in buai stare a lucririlor, materialelor, echipamentelor $i irstalariilor
carc uroo.za a fi puse in operl, de la data primirii odinului de ircepere a lucririi pane h data semna,rii procesului-verbal
de re.eplip a lucdrii.
9.9 ' (1) P€ parcursul execuliei lucrlrilor $i al remedierii viciilor ascunse, execulantul are obligalia, in masura penDrsi de
re8pecl3&a prevederilor contractului, de a tru stanjeni inutil sau in mod abuziv:
a) confo(ul dver.nilor; sau
b) caile de acces, prio folosi€a 9i ocuparea drumurilor si ciilor publice sau private care deservesc Foprietefile
aflate ln Fos€sia achizitorului sau a oricirei alte percoane.
(2) Bx.cutantul va dcspagubi achizitorul impotriva tuturor r€.lamatiilor actiudlor in justilie, daunelor-interese,
cosu[ilGr taxelor Si cheltuieliln, indifercnt de natura lot rezultlnd din sau in legatud cu obligatia pre lzuta la alin.(l),
penEu c&e rEsponsabilirarea revine €xecuhnrului.
9.10 - (l) Ex€culantul are obligalia de a utilizn ln mod rezonabil drumurile sau podurile ce comunica cu sau sunt pe
trascul $&lierului ii de a pr€voni deteriorarea sau distrugerea acestora de catIe traficul propriu sau al oricaruia dintre
subcontsspta4ii sai; executantul va s€lecta traseele, va alege Si va folosi vehiculele, va limita $i repaniza incirclhrile, in
ata fel fo4at traficul suplimentat ce va rczulta in mod ircvitabil din deplasar€a materialelor, echipainentelor, instalaliilor
sau altora as€menea, de pe ti pe Santier, se fie fimitat, in rnasura in care este posibil, astfel incat sA ru FoducA de&rioriri
sau distrugeri ale drumurilor fipodurilor respeclive
atunci prevederile de la
alir(l) vor fi interpretate in inaoiera io care prin,drum' s€ inlelege inclusiv
aferenlil C5ii navigabilc qi prin ,,vehicul" se i4elege orice anbarc4iune, iar I
consecintl o ou-e
%;
253
(3) in cazrl in care se produc (henortrri sau distrugeri ale oricarui pod sau drum care comunice cu sau care se afltr pe
traleul $a ierului, datorili transportului materialelor, echipamentelo., instalaliilor sau altora asemenea, executantul are
oblig4ia de a despagubi achizitorul impotriva tuturor reclamatiilo. privind avarierea respectivelor podud sau drumuri.
(4) Cu exceplia utror clauze conrare prevezute in contract, executantul este responsabil $i va pliti consolidarea,
modificr$r sau imbunAtiirea, in scopul facilililrii transpomrlui materialelor, echipamentelor, instal4iilor sau altora
asemener, r oricaror dlumuri sau poduri crre comunica cu sau care se afla pe traseul Fntierului.
9.1I - (l) Pe parcursul execuliei lucrarii, executantul are obligafia:
i) de a evita, p. cat posibil, acumularea de obstacole inutile pe Santier;
ii) de a depozit8 sau retrage orice utilaje, echipamente, instalatii, surplus de materiale:
iii) de a aduoa $i indeplrta dc pe Santier dAramiturile, molozul sau lucrArile provizorii de orice fel, care nu mai
sunt n€cesare-
(2) Eiecut ntul are dreptul de a reline pe gantier, pane h sE$itul perioadei de garanlie, numai acele materiale,
echipanelte, iDslal4ii sau lucriri provizorii, care ii sunt necesare in scopul indeplinirii obligaliilor sal€ in perioada de
garantie.
9. 12 - E\@utanirl rispunde, potivit obligsliilor care ii revin, pentru viciile ascunse ale coNlrucliei, ivite inE-un inteffal
de l0 (z€ac) ani de la receptia lucrlrii $i, dupi implinirea acestui termen, pe toatii durara de existeqa a coDstrucriei,
pentu viqiile structurii de rezislenftr, ca urure a nerespeclirii proiectelor 9i detaliilor de execulie afer€nte execuliei
lucrlrii (conform pre!€derilor art30 din Irgea 10/1995.
9.13 - Exacutadul se obliga sA desplgubeasce achizitorul impotriva oricircr:
i) reclamatii !i acliuni in jutilie, ce rezulur din incAkarea unor drepturi de proprietate intelectualtr Orevete,
trume, mirci ioregistrat€ erc.), s8u cele legate d€ €chipamentele, material€le, iistalaliil€ sau utilajele folosite
perltlu sau ill legAturi cu execulia lucrerilor sau incorpomte in acest€a; Si
ii) daune-ioter$e, costud, taxe ii cheltuieli de orice naturi aferenre, cu exceplia situaliei in care o astfel de
lncilcare rezult! din.€spectar€a proie.nrlui sau caietului de sarcini intocmir de c6tre achizitor.
9.14 Exeortantul va respecla intreaga legfulatie a muncii care se aplica personalului, inclusiv legislatia in vigoare privind
angajar€s, programul de lucru, sanatate, securitatea muncii, asistenta sociala, emigrare si repatriere, si ii va asigura
ac€snria bare &epturile legale.
9.15 Exequtantul ii va obliga pe angajatii sai sa se coDformeze tuturor legilor in vigoare, inclusiv celor legate de
9.16. Ex.cutadul il lt
iDforma pe achizitor in privinta progamului sau de lucru planificat pentru fiecare saptamana /
fr€{are lu& de executqe a prezentului contract, astfel iocat persoatra autorizaia a acestuia sa aiba posibilirarea de a
I
plaoifica asigura contiauiEtea supravegherii lucrarilor pe parcusul tuturor etapelor contracirlui.
9.17. Exotutatul va numi si vs irl-gdiota achizitorul in acest sens, minim un coordonator in materie de saoatate si
s€curitatc ill muoca, c4r€ ]a rspunde pentru securiratea si prevenirca accidentelor pe santier. Acesta Eebuie sa fie
calficat pFotru o astfeL de rasfledere 3i sa aiba autorilalea de a emite dispoziiii si de a lua masurile necesare pentru
prev€nirq rccidentelor.
9.18 Pc lFrcursul exequti€i lucmrilor, executantul are obligatia de a sprijini activiratea persoanelor responsabile cu
prer€rirlt .ccidentelor, in scopul exercitadi raspunderii si autoritatii lor.
9.19 Exccrrrantul poan4 intreaga nspudere in cazul producerii accidentelor de munca, evenimenlelor si incidentelor
periculoarp, iabolnavirlor profosionale generate sau produse de echipamentele tehnice (utila.je, instalatii etc.) proc€dee
tehnologiw utilizate s4! de calre lucralorii sai si cei apaninard societatilor care desfasoam activirati pentru acesta
(subcofirfctadi), in confomitaae cu prev€derile Legii securitarii si sanatatii in munca ff. 319/2006 si a Normelor
metodololice de aplicaF a Ifgii nr. 319/2006 aprobate prin H.c. nI. 1425/2006, plecum si orice modificare legislariva
aparuta Po timpul desfa(urarii cmtrac! ui.
9.2o.Achiriiorul nu va fi respoD!.bil pentru niciun fel de daune interese, compensatii plaribile prin lege, in privinra sau
ca urmarc. unui accideot sau pr.judiciu adus unui muncitor sau altei persoane angajate de execuhnt sau subcontactant,
9.2l l4trucat dupa serrnlarea cotractului executanhrl isi va elabora propria tehnologie de executare a lucrarilor fara a
ite conform proiecnrlui tehric), acestuia ii revine obligalia de a-si inlocrni propriul plan SSM pe
i achizitor spre avizare conform pr€vederilor legale.
9.21. - La sfarsilul i lucrarii se vorprezenta Achizitorulu; i
b) Canea tehnica a
9.21. Execuranlul de constructii are de asemenea si urmaroarcle obligatii pincipale stabilite de art 23 din
Legea l0/1995
asupra neconfonuilalilor si neconcordanlelor constarare in proiecte, in vederea solutionariii
b) nrceperea execuriei numai la constructii autorizate in conditiile legii si numai pe baza si in conformirare cu
proiecte verilical. dc
c) asigurarea nivelului calitat€ corespuuator cerinlelor pnntr-un sislem propriu si realizat prin
tehnici cu excculia atesrari:
carc trcbuie sa participe la verificarea lucrarilor aj
cfcctuarii acestora. in scopul obrinerii acordului
4
254
e) solutionarea neconformitatilor, a &fectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie, numai pe baza
solutiilor stabilite d€ Foiectaot or acordul investitorului;
0 utilizrrea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute in proiect, certificate sau pentru caft
exirta agremente tehnic€, care conduc la realizarea cerintelor, pr€cum si gestionarea prob.lor-martor; inlocuirea
produsclor si a procedeelor prellzute itr proiec! cu altele care indeplinesc conditiile precizale si numai pe baza solutiilor
stabilite de pro€ctatrti cu acordul invesriionrlui:
g) r$pect rea proiectelor si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate corespuDzator cerintelor;
h) s€sizarca, in ternen de 24 de ore, a Irspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbadsm si amenajarea teritoriului
in c€zul producerii unor accideole tebdce in timpul executi€i lucrarilor;
i) supunetEa la receptie nunai a coistructiilor caft coresputrd cerintelor de calitate si pentru care a Eedat investitorului
doqrmetrtele necesare intocmirii cadi tehnice a constructiei;
j) aduc€ro la indeplinire, la termercle stabilite, a masurilor dispuse prin acrele de contol sau prin documentele de
reccptie a lucrarilor de constructii;
k) r€medierca, pe propria chelndala, E defectelor calilative aparute din vina sa, atat in perioada de executie, cat si in
perioada de gamtrtie slabilita conform prezentului contsact la
ani pentru lucrarile de stuctura si arhit€ctum descrise
itr Eoiery'caietul de sarcini;
l) rcaduoerea terenurilor ocupate temporar la shrea lor initiala, la t€rminarea executiei lucrarilor;
m) stabilirea raspunderilor trtulor partrcipanlilor la procesul de productie , factori de nspundere, colaboratori,
subcotrtractanti ' in confomitate cu sistrmul propriu de asigurare a calitatii adoptat si cu prevederile legale in vigoare.
9.2+ Evolutia lucBrilor va fi evide iata in rapoarc lunare.Rapoanele lunare privind evolutia executiei lucrarilor vor fi
elaboratc de catre Execulant si tratrsmise Achizitorului in doua exemplare. Fiecare rapon va fi vizat de dirigint€le de
sa ier si rr hclude:
(a) grafc€ si descrieri detaliate ale evolutiei inr€gistrate(anternasuratori cantitative),
O) fotognft care sa rcprczinte wolutis lud;rilor pe Santieri
(c) peotnr frecare produv subaNamblu pri&ipal, se vor prezenta: nunele producatorului,
(d) copii ale documentclor de aslguarc a caliGtii, rezultatele probelor tehnologice si certificatele de calitate/declaratii de
perfomrnta pentru Materiale/urilaj./echipamente, insotite de taducerca autorizata in limba rornana, acolo unde este
cazul.
(e) statistici referitoare la seluritalea muncii, inclusiv detalii asupra ori€aror incidente neprevazuG si activil.ali in legeturn
cu aspectcle de mediu si relatiile public€;
I 0. ObliEsliile ochizjtorului
l0.l - Aehizitorul s€ obligtr sA phtea!.5 executantului prelul convenit p€ntru execufia, finalizarea Si intrejinerea in
perioada dc garanti€ lucrarile ,, Construire H&la depozitare utilaje ,Comuna Bors , judetul Bihor "
10.2 -I,r lnc€perea lucrlrilor &hizito l
arc obligatia de a obline toare autorizaliile 9i avizel€ n€cesare €xecufiei
hcrar or. Achizitorul sre obligotia de a emite ordin de incepere a lucrarilor si de a solicita Execuranh. ui preluarea
amplasamenhrlui luuarii .
10.3 - (l) Achiziton are obligais de a pude la dispozilia executartului, ftra phll, daca nu s-a convedt altfel,
urmtrtoarde:
a)
amplasamentul lucrarii, liber de orice sarcina;
b)suprafelele de tereE nccesere peotru depoziare ii pentu organizarea de gantier;
c) cAile de acces ruti€r $i mcordu.ile de cale ferata;
d)
racordurile pentru utilittti (apl, gaz, energie, caralizare etc.), pane h [mita amplasamentului Fntierului.
(2) Coslrile pe ru consumul do ulitil4i, precum ti cel al contoarelor sau al altor aparate de misurat se suporti de cltre
10.4 - Achizitorul are obligalia de a putre la dispozitia executantului i reaga docume aJie n€cesar{ pentru execulia
lucrrrilor oontraclate, Ieri plat5, fu psllu exemplare, la temrenele stabilite prin graficul de ex€culie a lucrlrii.
10.5 - Achizitorul este responsabil pGntru t-asarea axelor principal€, bomelor de rcferi4a, cailor de circulari€ 9i a
limit lor tcrenului pus la dispozilia ex€cutantului, precum ii p€ntru materializarea cotelor de nivel ln imediala apropiere a
ierendul.
10.6 - AFlizitorul are obligatia de a examina si masura lucririle care devio ascrmse in cel muh 5 zilo de la notificarea
10.7 - Achizitorul este pe deplin responsabil de exactilatea docunentelor qi a oiciror alte informalii ftrnizate
executa(tului, precum Si pentsu dispoziliile $i li\.rlrile ssle.
I l. *,raltuni pe tu ,r.tad.plinbea calpdild a obneofilor

I t.l - I+ cazul h care, di! vitrs sa €xclusiva, ex€cutantul au iti idQlinefre obligatiil€ asumate prin conrract intr-o
pdioadarde ............2i1e, atunOi achizitorul este indrepiait de a deduce din prelul conrracnrlui, ca penatiltrti, o sumtr
ccbivnlct6 cu 0,1 % pe ru fiecar€ zi de i arziere pana la indeplinirea efectiva a obligatiilor, dobanda apticata la
valoarea conlractului fara tva diminuala cu contravaloarea fara tva a lucrarilor care au
fara obiectiuni-
I I .2 - ln c€zul in care achizitorul nu orcreaza facturile in temen de 28 de zile de
acesra are obligatia de a plati, oa penalitltfi, o surni echivalentl cuo. 1%
indepltuirea cfcctiva a oblgariilor. dobanda aplicata la valoarea fara rva a plarilu
255
11.3 - N€iespectarea obligagilor asumate pdn prezentul contrad de catre una dinrre p64i, in mod culpabil, da dreptul
pe4ii lozltc de a considera contractul rcziliat d€ drcpl / de a cerc rezilierea conlractului ii de a prerinde plata de daune-
I I .4 - Achizitorul i9i rezend dreptd de a denunla unilateml contactul, printr-o notificare sorisa adresata executantului,
frrl nici o compensalie, daca acesta din urm, da fa[ment! cu conditia ca aceasd denunlarc st Du prejudicieze sau s6
afecteze &Ef,tul la acliune sau desptrgubirc pentru executant. in acest caz, executaotul are dreptul d; , pretinde numai
plata corcrpunzitoare p€ntru partla din contract lndeplinite pana h data d€nunlarii unilarerale a conrractului.
Cla ze specifice
12, Goranlla de bund seculie t coat .tului

l2.l - E&cutatrtul se obliga sl cotrstitdc garanfia de bunl executie a contrachrlui in cuartum de
,reprezeDtmd l0% din preFl conulcirlui, fbrl TvA, penlru perioada de ................................. ii,
inceperEa Gxec\rtiei contsactdui.
Executantul are obligatia constituirii gamnliei de bun6 execulie in termen de 5 zile lucrrtoare de la dara semnarii
coDtact ui de achizi,ie publica (art 39 din HG 395/2016)
(se preci*azd dodul de constituire solicitat prit Ji$ de date, cuantumut Ti petioada wtabilifilii garuntiei de bund
Garar4ia de buni execulie se va constitui prin relineri succesive din sumele datorare pentru facturi pa4iale. Conrractantul
are oblig4ia de a des.hide contul la dispozitia aulorititii contracLante, la uniratea Trezoreriei Statului din cadrul
organrlui 6scal competent llt .dministrarEa acestuia.suma inilialI care se d€pune de cltre contiacrant in contul de
disponibil astfel deschis nu rrebuie si fi€ mai mict de 0,5% din prelul coniracrului de achizilie publica, fara TVA.
Pe parcurul indeplinirii conEacniui & achizilie publicl, autoritatea contracrano urmeazi sa alimenreze connrl de
disponibil prin relineri succesive din sumele datorate ti cuve te contmclantului pana h concurenta sumei slabilile drept
gara4ie de buni execqie ln contnctul de achizifie publicl
fi va inttiinla contracrantul desEe vars{mand efectuar,
pr€.um ti despre destinalia lui.
DiD contul de disponibil dcschis la Trezoreria slatului pe numele contractantului pot fi dispuse pleji aiat de ctue
contracEnt cu avizul scris al auloritqii contraclarte care se prezint?t unitalii Trezoreriei Statului, cat de uitatea
$i
Trezoreriei Starrlui la solicitarea scrise a autorittrlii contractante in favoarea cdreia este constituita garanlia de buna
12 2 - Achizitorul se oblige sa elibercze garanfia pentru participare

Si sa emiL ordinul de incepere a conlradului numai
dupt ce exccutadul a flcut dovada coDstinirii garanfiei de bunA execufie.
12.3 - Aciizitorul arc dreptul de a enire pretentii asupra garantiei de buna execuiie, in limila prejudiciului creat, daca
execubntul nu ili execulz, executtr cu iderziere sau executa necorespurEabr obligatiile asumab pnr prezentul contract.
Ant€rior eoiterii unei pretenii asupra garanJiei de bunr execujie, achizitorul are obligalia de a notifica acest lucru
executanhrlui, precizAnd btodati obligqiite care nu au fost respectare.
12.4 - Achizitorul se obliga sa restituio garantia de buna executie dupa cum urmeaza:
r) 70% din valoarea gamnti€i, in termen de 14 zile de la data incheierii procesului-verbal de receptie la
terminarea luuarilor, daca nu a ridicar pflu la acea data preaentii asupra ei, iar fscul penru vicii ascunse esre
minim:
b) rejtul de 3070 din valoarca garantiei, la expirarea perioadei de garanrie a tuoarilor execurare, pe baza
procesuluiverbal de recrptic finala. Procesele-verbale de receptie finala pot fi intocmile si penrru parti
din
llrrare, daca aoestea
12.5 Garantia tchnica a lucrarilor/garantia lucrarilorcste dislincta dc garamia dc buna execulic a conraclului.
12 6 (1) Neconslituirea garantiei de buna execulie in rermen dc 5 zile lucratoare de la data scnnarn contracrulur !a du(:e
la retinerea garanriei dc paniciFre conform an 3? alin I litera b din HG 395i2016.
(2) Necostituirea garanliei de buna execulie in termen de 5 zile lucratoare de ta dara retineni garatiei de
panicipare va fi considera.a de achizitor ca reprezenrand o incalcare grava a obligariitor princrpale niscnsul
an
167 alin 1 litera g din Legea 98/2016 si va duce la incerarca anticipata si de dr;i a prezenrului
contracr si la
emiterea unui document constalaror confornr an 167 alin I trrera g din Lcgea 98,2016si a art 166 dnr HG
195r2016
l2.7 in orice situalic in care Achizrlorul csre lndreptatir la despisub;ri, poarc retine acest. despagubnr drn orice surne
dalorale Executantului sau poare executa garaDl;a de buna cxecutie
13.inepercn ;i exccutia tuudtilor

ll.l - (l)-Execulantul are obligatia dea incepe lucrarile incel maiscun rermende lr prinrirea
ordinului inaccsl sensdin
panea Achizitorulu;. ordinul administrativ de inccpere a lucraritor sc enrlle de ca;e
Achizrror in lermen dc nraxim 5
zile lucratoare de la predarea anplasanerrului de carre Achiziror.
(2) Termenul de mobilizare al Executanrului, reprez..land numarul de zilc i>N6drr primirii ordinului
de incepere a lucranlorpana la data inceperii execulieieste de maxinr . z;te r{diiistrce
(l) Predarea amplasamentului se va face ultcrior consrituir;j garantici de buna cx(
(a) In rederea predarii amplasamenlutui, Achizitorul, prin reprezentanrul sau lt. oPtl tutO
npur<nh; ,r" E
Executannrl in vederea predarii amplasamentutui si a semnarii procesului veftal de dar+iYriFl
'k,^
256
(5) Executnntul are obligatia de a plelut arnplasatnentul, de a semna procesul vefial de predare primire si de a incepe
executarea lucmrii cel mai tafziu la expllarea termenului prevazut la clauza 13.1. alin. (2), sub sanctiunea perceperii de
penalitati ncntru fiecare zi de intarzierc irr cuantumum de 0,0 I % din valoa.ea contmctului, fara TVA
(6) Execuqntul nu datoreaza p€nalitati pFntsu nepreluarea amplasamentului, in termenul prevazut la clauza 13.1. alin.(l),
daca acest &pt se datoreaa vinei Achizilorului (inclusiv netransmiterea documentului de convocare in vederea predarii
aEplasamotului), sau unui caz de foris inajora.
(7) Executltrtul trebuie sa notifice Aclidtorului si lnspeclontul de Stat io Constsuctii data inceperii efectiv€ a lucrarilor.
13.2 - (l) Lucrrrile trebui€ sd s€ deml+ze conform graficului general de execulie ti sa fie terrninate la data stabiliti.
Datele intSrnediare, prcdlzute itr graic4. de execulie, se considefi date contractuale.
(se precizepd datele tutermediare, dacl este cazul)
(2) Ereor4Dtul w prezenta. la c€rere_a aFhizitorului, dupa semnar€3 contractului, graficul de execulie de detaliu, alcatuit
in ordiD€a tehnologica de executie. ln cazuj itr carc, dupa opinia achizitorului, pe parcus, desfifwarea lucrarilor nu
concordi cir graficul geneml ale execulil a lucrarilor, la cererea achizitorului, execulantul va prez€nta un gmfic revizuia,
fu vederea lErmintuii lucrlrilor la dataFEvlzua in contract. Gmficul revizuit nu il va scuti pe executant de niciuna dir6e
indatoririlqasumate prin contract.
(3) ID ca"U in care er(ecutaDtul in6+ie inceperea lucrarilot ter[inarea pregatiilor sau dacA Itu i$i indeplinegte
iodatoririlq predzute la pct. 9.2 aliD.(4, achizitorul este indreptilit si-i fixeze execuianiului un termen pantr la care
rctivilatea Etr intre in Dormal ii sI fl avfrtizeze cA, in cazul neconformirii, la expirar€a termenului stabilil ii va rezilia
13.3 - (1) Achizitorul are dreptul de a Bupraveghea desl4urar€a execuriei lucrarilor;i de a srabili conformitatea lor cu
specificaliile din anexele la contract. Pil4ile contractante au obligalia de a notifica, in scris, una celeilalle. identitatea
reprczenta4ilor lor ataslali profesional pentru acest scop, 9i arume responjabilul tehnic cu execulia din partea
fl drrtintele de gsntiei daca este cazul, alta persoana fizicl sau juridice alestau potrivit legii, din
trr'
(2) trh. are obligalia de a ssigura accesul reprezenlanrului achizitonrlui la locul de munca, in aleliere, depozite 9i
desfiioartr activitaile legate de indeplinirea obligatiilor asumate prin contract, inctusiv peniru verificarea
13.4 (l) e trebuie str fi€ de c.litatea previzultr in docum€ntalia de executie; verificarile Si testarile malerialelor
lucl[rilor, F€cum 9i conditiile de tre€ere a receptiei provizorii $i a recepliei finale (calitative) sunt
(2) si produsele se vor conforma specificatiilor, schiielor, siudiilor, modelelor,

si altor cerinte prevazule contracl care lrebuie sa fie la dispozitia achizilorului (repiezenrantului acestuia)
(r) fala de Achizitor pentru fumizarea si punerea in op€ra a materialelor precum si
(1). garrnreaza ca mater fuminrrile si echipamentele utilizate sunt noi, de pima calitate, standardizate
it inr'un inten dl de redus. Materiaiele, tumiturile si echipanentele folosite trebuie sa fie confome
si normele europene precum si cu dispoziliile din documentete contractului
(s) instrumentele, utilajele Si malerialele necesare pentru verificarea, mAsurarea Si
. Costul probelor
fi , inclusiv manop€ra afererta acestora, revin executannrlui.
(6) achiziror pentru verificarea unor lucEri sau nareriale puse in operi vor fi
ca materialele nu sunt corespunzaroare calitaliv sau cA manopera nu este in
cu prevederile contraclului. caz contrar, achizitorul va supona aceste cheltuieli-
r 3.5 - (l) utantul ate obligatia dq ! pu acoperi lucrarile care devin ascunse, f6rt aprobarea achizitorutui,Eprezentat
pin diri de santier I
(2) rtul are obligafia de a rcli4q1 achizirorulu', on de cate ori asrfel de lucrlri, inclusiv tundafiile, sunt finatizate,
laminate ti t surate,
(3) rn are obligada de a de+lilorice pane sau pa4i de lucrare,la dispozilia achizitorului, 9i de a reface aceasti
4i de lucmrq daca este ca4ul]
(a) in ln care se cqstalr c6 lucrlhl+ suDt de caliBre corespunz:ltoare t au fost execulate conform documenraliei de
rnci cbeltuielile privbd dqF+lirea $i refacerea vor fi suportale de caire achizitor, iar in caz contsar, de cAtre
t1. ti sisturca lucrn bt

121.1
care nu se datoreaza execulantului fi nu a survenir prin inc6lcarea contractului

de a solicita prelungrea lermenului de ex€cutie a lucrfilor sau a
prin consullare, pa4ile vor stabili:
(r) ie la care execuBntul are drepnrli
TRh\
.).)
t2) care se va adluga la preful
q-o+.^ ol
,-'t€ $
257
14.2 Executantul nu va fl idreptatit la o prelungire a dumtei de executie ca urmare a remedierii consecintelor
lmor lucrari sau matoiale necorespunzatoare sau a consecintelor omisiunii executantuLri de a proteja,
depozita sau asigura paza.
14.3 - FIr[ a prejudicia &epfirl executa ului pre!,tzut in clauza 1 1 .2, acesta are alreptul de a sista lucrarile sau de a
diminua ritsnul execuliei daci achrzitorul tru plAteste iD termen de 28 de zile de la expiarca termenului prevezut la clauza
1 7.2; in aoest caz va notifica, ir scrfu acest fapt achizitorului.
I 5. FinaUbrua luc tdrilot

ts.l - Artamblul lucrarilor saq daca este cazul, oricare parte a lor, prevAzut a fi finalizat intr-un termeo stabilit prifl
gufcul do oxeculie, trebuie finalizat ln termenul convenit, temen care se calculeazA de la data inceperii lucridlo(data
emilErii oldinului de inceperc a lucradloo
15.2 - (l) I,a finalizarEa lucrtuilot €xecutantul are obligalia de a notifica, in scris, achizitorului ci sunt indeplinite
cotrdiliile de receptie, solicitatrd ecestuia convocarea comisiei de receplie.
(2) Pe baza situaliilor de lucriri executste confirmate $i a constatlirilor efectuate pe teren, achizitorul va aprecia dacl sunt
ltrtnmite condiriile penEu a coDvoca comisia de receptie. jn cazul in cate s€ const.aa ca sunt lpsuri sau deficienfe, acestea
f
vor nodficate execulantului, stabilildu-s€ termenele pe ru remedi€re $i finalizare. Dupa coDslatarea rem€dierii
ii
tutuor lipnrilor ti deficienlelor, la o noul soliciia.re a execulantului, achizitorul va convoca comisia de rccepfie.
15.3 - Cooisia de recepli€ ar€ obligalir de a coDstata stadiul lndeplinirii contractului pdn corelarea prevederilor acestuia
cu docum@talia de execulie 9i cu rcglcmentllril€ in vigoare. iD tunctie de consladrile frcute, achizitorul are dreptul de a
ap.oba sau de a respinge recepli&
I 5.4 - Reeplia se poate face $i pe4.u pA4i ale lucrarii, distincte din punct de vedere fizic Ai tuncfional.
16. P.noeda de gan lie acodott lacrdtilor

16.l - Perhada de garanjie este de minim 36(treizecisisase) luni $i decurge de la data recepliei la terminarea lucrlrilor ti
p6rA Ia r€c€ptia fiDala.
16.2 - (l) ln perioada de garantie, executantul arc obligajia, in unna dispoziliei date de achizitor, de a execura.oate
lucririle (b modiEcare, recoistruclic fi rcmediere a viciilor $i altor defecte a ceror cauzi este nerespectarea clauzelor
(2) Executsntul are obligalia de a execula toate activitAlle prevlzure la alin.(l), pe cheltuiala proprie, in cazul in carc ele
su nea€stre datodt.:
i)
utilizirii de materiale, de iDstalalii sau a unei manopere neconforme cu prevederile contrach. ui; sau
ii)
unui viciu dc conceplie, acolo utrde executantul este responsabil d€ proiectarea unei pa4i a lucrlrilor; sau
iii) neglije4ei sau nehdQlinirii de catre execulant a oricdreia dinEe obligafiile explicite sau implicite care ii
r€vin in baza contracadui.
(3) itr catul io care defecliunile nu s€ daror€aztr execurantului, lucrarile fiind €xecutate de caft acesra conform
pre!€derilor cooractului, costul reDr€dilrilor va fi evaluat qi pLtit ca lucriri suplimentare.
163 - ln cazul in care execut ni.ll !u executi lucrarile prevazute la clauza i5.2 alin.(2), achintorul este indrept4it sa
aqajeze 9i sA phteascl alte p€rsoa[e carc sA le execute. Cheltuielile aferent€ acestor lucrari vor fi recuperate de cAre
achizitor de la execurant sau relinute din sumele cuvenite acestuia.
17. Modaq ti de plad

17.1 - Adhizilorul are obligalia de s efectua plata catre €xecutant ln termen de 30 de zile de Ia data erniterii
facndi.Faotura Eebuie sa fie iDsotita de situatie de lucrari acceptata de Beneficiar si semnata de dirigintele de santier.
PL[ile h Bluti se vor efectua prin rEspectarea prevedeilor legale.
17.2 - Dad achizitorul nu onoreazl facturile in lermen de 28 zile de la expirarea perioadei convenire, atunci execurannrl
arc drcptul de a sista ex€cutarea lucrtrrilor sau de a diminua rilsul €xecufiei. Imediat ce achizitonrl iii onoreaza restanla,
executadil va relua exocutarea llrcririlor ln cel nai scun dmp posibil.
17.3 -Acblz'tool nu acorda avai$ excculantului .
17.4 ' (l) Pl4ile
pa4iale trebuie sa fie fEcute, la cererea €xecutantului (antreprenorului), la valoarea lucrlrilor executate
conform contractului $i in cel mai scurt timp posibil. Lucrarile executate trebuie se fie dovedite ca ararc printr-o situalie
de lucrlri fovizorie, intocmita a6tfel ircet sI asigure o mpida ti siguri v€rificare a lor. Din situaliile de lucrari provizorii
achizitonrl rt
putea facc sctrzimhte p€nhr servicii Slcute executantului Si convenite cu acesta. Alt€ scaziminte nu s€ pot
lacc decat h
cazurile in care ele suat prEvtrzute in contracl sau ca urmare a unor prevederi legale.
(2) Situari[e de platl provizorii s€ confrmtr in termen de 5 zile de la dara depuErii acestora la sediut Autoriratii
Cootracta4e daca suft insoaite ale ternasuratorile pentru lucrarile ce fac obiech. situatiilor de lucrai, de procese
vertale do receptie calitativa/de lucrari ce devh ascuDse,€ertificate de p€rformanta /calitale in limba romam sau daca
sunt intr-o alta limba decat Iimba romara sa existe o traducere facuta de un traducator autorizar.Cenificatele de
perfornat calirate trebui€ sa cuprida .altitat€a rnat€rialului si nuoele clientului final (executantul).
(3) Pl4ile pa4iale se efectueazl, de rcguE, la intervale lunare, dar nu inlluenleaza responsabilitatea garanlia de buni
$i
cxeculie a executantului; ele nu se consjdera. de carre achiziror. ca receplie a hrcr.rilor
17.5 Piata lacturii finale se va ftce imediat dupi verilicarca;i acceprarea sirualici
Dac! !€rificarea se prElungeqtc din diferite motive. dar, in speciat, darorira
lucrtrrilor a.re nu sunt in litigiu
fi platita imediat.
;t$3
258
17.6 - Coltractul nu va Ii considerat tprminat pAna cand procesul-veftal de receplie 6nah nu va fi serDnat de comisia de
r€.epfie, qare confrlDi ca hcr,rilc {u fost executate conform contractului. Recepfia finali va fi ef€.tuati conform
prevederilor legale, dup, expinrea pFrioadei de garanlie. Plaia ultimelor sum€ datomte executantulul pentru lucrArile
cxecutate 0u va fi condilionatl de elibbrar€a certifi€atului de receptie firlal6.
]E Ajustqea prclutui co cdtluil

18.1 - Pel+ru lucrarile executate, platil€ datorate de Achizitor Executantului sunt cele declamte in popunerea financiara,
anexa la ptezentul contract.
18.2 - Pr+file uoitrre ofertate. sunt lLrme si nu se ajusleaza.
18..3 Prlvederile an. 2l raman apli+abile.
19. Asisiln
19.I - (l ) Fxecuannrl are oblig.lia de s locheia, inainte de inceperea lucrlrilor, o asigurarc ce va cuprinde toate riscurile
ce ar pulta apar€a privind lucrarilq erecutat€, utilajele, instalaliile de lucru, echipamentele, naterialele pe stoc,
personslul propriu fi reprezeotarrji futputemicili str verifice, str testeze sau sI receplioneze lucrarite, precum $i daunel€
sau prejudlciile aduse catre te4e perso&e fizice sau juridice.
(2) Asiguhrea se va incheia cu o soqiet te de asigurare- Contravaloarea primelor de asigurarc va fi suponatz de catre
executatrt frtr capitolul,.Cheltuieli iodirect€".
(l) ExecuFtrtul are obligalia de a prqz€nta achizitorului, ori de cate oi i se va cere, polita sau polilele de asigurare ti
recipis€le Dentru plala prunelor curentf (achrali/ate).
(4) Execuhtrtul are obl'Cada de a se afigurE ca subantrQrnorii au incheiat asigurari pentru toale persoarcle aogajate de
ei. El va hlicira subanEEprercrilor ie prezinte achizitorului, la cerere, polirele de asigurare $i recipisele pentru plara
primelor +eore { a€ruau z6te).
19.2 - Acqizitorul nu va fi respoosabit pentru niciun fel de daune-interese, compe alii phtibile prin lege, in privinta sau
ca uIrnare a utrui accideot 6au prejud+iu adus utrui muncitor sau altei persoane angajate de execulant, cu exceplia unui
accident slu Fejudiciu rezultand ditr ttiDa achizitorului, a agenlilor sau a aflgajalilor acestuia.
20.
20.1 - are obligalia de a incheia contracle cu subcontractanlii desemnali, in acelea$i condilii in care el a
20.2 - (t) are obligalia de a prezenla la incheierea contractului toate contraclele incheiate cu subconhactantii
(2) Lista ; cu dalele de recunoagtere ale aceslora, cet Si contsactele incheiare cu aceftia se consdnie in
20.3 - (l) esle pe deplin rtrspunzitor fala de achizitor de modul in care indeplineile conlraclul.
(2) S este pe deplin riquDzetor faltr de executant de modul in care i;i indepline$te panea sa din contmcl.
(l) are dreptul de a Fetinde daune-interese subconrractanlilor, daca acellia nu i$i indeplinesc panea lor din
2A_4 poate sirhimba oricare subcontractant numai dacA acesta nu ti-a indeplinit partea sa din contract.
subcontraclantului nu va oodifica prelul contractului 9i se va face numai cu acordul achizitorulur
20.5- va raspunde pentru actele si faptele subcontractantilor s3i si ale expertilor, agentilor, salariatilor
si cum ar fi actele sau faplele sale. Acceplsrea de ca6e Achizitor a subconrraclarii oricarei pani a prezenrului
va elibera ex€cutantul d€ uiciuna dintre obligatiile sale din prezentul contract.
are obUgatia la incheierea contractului de achizitie publca sau arunci cand se ;otroduc no,
de a prezenta conractele incheiate inlre contractant si subcontraclanrsubcontractanti nominalizari in
declanti ulterior, asifel i&rt activitatile ce revin acestom, prccum si sumele aferente prestariilot sa fie
contsactul de achiziaie publica. Cortractele trebuie sa fie in concordanta cu oferta si se vor constitui in anexe
la chizide public€" C4ractatrtul ale obligada de a notifica autoritatii contractante orice modificari ale
de achizitie
pe durala contractuliri de achrzrtre pubhca.
20.7 are &eptul de a irrylica noi subcontractanti, pe durata executarii cortmcnrlui de achizilie publica, cu
romrnalizarea
rlizarea accstora sa nunu reprezinte o modificare substanriala a contractului de achizitie publca, m
221 dln Lgea 98n0ft. In situatia modificarii subcontracrantilor/imroducerii de noi subcontrachnti,
L.eea 98/2016.
va transmite autoritatii contraciante infomatiile referitoare Ia numele. datele de conlact si reprezentantii
legali ai subcontractanti si va obtinc acordul autorilatii contsadanre privind noi subconractanti implicari ulrerior in
contractului. Atunci caod inlocuirea sau intoducerea unor noi subcontractanti are loc dupa arribuirea
acestia ftmsmit ccfificatele si alte documente necesare pentru verificarea inexistentei uror situatii de
a resurselor/capabilitatilo! corespunzatoare paiii lor d€ implicare in contractul care urmeaza sa fie indeplinit
20.8,(l) are obligatia dG a notifica autoritatii contractante orice modificari ale informatiilor prevazute la alt
20.7 pe contaclului de achizitie publica.
r ctuu,u utilzeaza nurnsi itr cazul in care prelul contractului poate fi

preciz€ze acest lucn! preoun ii str conlini formula de ajusiare
r!tilizali fi informatiilor cu privirt la evolulia acestom.
Pagina I din 1l
"';If{? o
.t^
\,,0 .-
259
(2)ConEaotantul are drephJ de a implica noi fumizon si/sau subcontractanti, pe dumta executarii contractului de achizitie
publica, cu conditia ca nominalizarea acestom sa nu reprezinte o modificar€ substantiala a contracorlui de achiziti€
publica, in conditiile art. 221 si Nrnai dupa ce va obtine acordul autoritatii contsactante privind eventualii noi
tumizori/srbcontractanti
(3) Aunci cand inlocuirea 6au infioducerea unor noi subcontractar i are loc dupa atdbuirea contrachrlui, acestia tsansmit
cedifcatel€ si alte documente rccesrre pentru verificarea inexistentei unor situalii de excludere si a
rcsurselor/capabilitatilor corespunaloare panii lor de implicare in contractul care urmeaza sa fie indeplinit
21.1 - Partile contraclante au d&ptul, pe durata indeplinirii contractulul, de a conveni modificarea clauzelor contractului,
prin act aditional .
2 I .2 - Pri! acte aditional€ nu se pot aduce modificari substantiale contractului de achizitie publica.
21.3- Actizitorul va avea drcpbrl de a uza oricand de toate prevederile an 221 din legea 98/2016 cu modificarile si
completarile ulterioare.
22. Cesiurea
22. I - Ex.putantul are obligatia de aru transfera total sau padal obligatiile sale asumate prin prezenhrl contracl.
22.2 Este posibila cesiuea de creatrta in favoarea subcontractantilor legara de panerpanile din contract care sunt
hdeplitric de catre acesrja. in vedei.a derermin rii valorii creanlei, ofertantul are obligalia de a cuprinde in ofefia sa
denumire! subcontractanlilor $i datele d€ contacr ale aceslora, parterpa4ile din contract care ume^za a fi indeplinite d€
citre acegia, valoarea la care se ridice panea/pirlile respective, precum ii acordul subcontactanlilor cu privte la aceste
Autoritatos contractanta poate efectua plati directe catre subcontractantii nominalizati in oferta execuhnnrlui daca
lucmrilc execuiat€ sunt confirmate pdn documente ag€ate de cele trei pani : Auloritate
Contrartaata,EyecutanlSubcontract&t.
23. Incaloeo si reziliereo colttoclLhai

23.1.- In tituatia in car€, in termed de 14 zile lucmtoare de la data comunicarii odinului administmliv de incepere,
Executantrrl din culpa sa nu s-a mobilizat si nu a demarat executra contractului in cauza, Achizilorul poale fie sa acorde
uo termen de l0 zile lucratoare de la alata Notificarii, in acest sens, fie, prezentul contract va incela de drept de la dala
i Declaratiei de rezolutiune(an. l5 5 2 C. civ ).
)3.2- prezentului contract de lucrari in conditiile an.23.l nu va produce niciun fel de efecte asupra altor
drepruri Achizitorului si Executantului dobandrte in baza acestuia. in situalia in care contrach.rl inceteaza
23.3 fara de cauza de incetare definita la an.23.1, Achizilorul poate rezilia Contractul cu efecte depline (de
Jure) acordarea unui Feaviz de 5 zile Executantului, fara necesitatea unei alte formalirali si fara interventia weunei
inslante de judecata, in oricare dintre situaliile urmatoar€, dar nelimilandu-se la aceslea:
a) nu ex€.uta cooEactul in conformilate cu obligatiil€ asumate;
b) retuz3 sau omite sa aduca la indeplinire dispozitiile emise de catre Achizitor sau de caEe
d) cesioneaza contracbl sau subcontacteaza fara a avea acordul scds al achizitorului;

face obiectul un€i proceduri de dizolvare, si-a suspendat aclivitatea, sau se afla intr-o sinratie
r€zultand dintr-o procedum similara regiemeniata de legislatia sau reglementarile la nivel national:
a fost condammt pentru o infractiune in legatura cu exercitarea profesiei prinlr-o hotarare
E) se afla in culpa prottsionala grava ce poale fi dovediti prin orice miiloc de proba pe care
il poatejustifica;
h) )otriva Execulantului a fost pronuntata o hotarare avaDd autoritaae de lucru judecat cu privire la &auda,
intr-o orga zatie criminala sau orice alla acdvitate ilegala in dauna inlereselor financiare ale CE,
, loc oric€ modificarc orgatrizationala care implica o schimbare cu pdvire la personalitateajuridica, nalura sau
cu exceptia situaiiei in care asemenea modificari sunt inregistrate intr-un act adilional la
k) oricare; ahe incapacitati legale care sa impiedice execularea Contactului i

) nu fumizeaa garantiile sau asigurarile solicilate, sau persoana care fumizeaza garantia sau
nu este in rnasura sa isi indeplineasca angajamentele.
231 Achizitorul reziliaza Contraclul, va 6 indreptatit sa recupereze de la Executant fara a renunla la celelalte
care este indreplatit in b€za acestuia, orice pierdere sau prejudiciu suferit pana la un nivel egal cu valoarea
21.5. In rezilierii co ractului, Achizitorul va intocmi situatia lucmrilor efecliv executale. inventarul materialelor,
lucrarilor provizorii, dupa care se vor stabili sumele care urneaza sa le plateasca in conformitate cu
conractului, precum si daunele pe care trebuie sa le supone caruia s a r.ziliat contrdctul
23.6 |n prevazut la an.23.5., Achizitorul va convoca in max 5 zile
va et_ecnra receptia canlitativa si calitatiu a lucrarilor o^
,: {3ft, *)
\^,
260
23.7- Oricare dintre pad incalca prevederile Contractului prin neindeplinirea unei/unor obligaiii care ii revio potrivit
ac€6tri& partea prejMiciata prin incalcare (dupa caz, Achizitorul sau €x€culantul) va fi indreptatita la umatoarel€
rcnedii:
a) d€spagubiri; si/sau
b) rcziliereacontracnrlui
23.8 -
De6pagubirile pot fi:
a) Despagubiri Generale; sau
b) P€nalitaticontractuale.
23.9- ltr 6ice situalie in care Achizilorul este indreptaait la despagubiri, poate retine aceste despagubiri din orice sume
datoraE E(ecutantului sau poate executa Sarantia de buna executie, in conformilate cu prevederile art, 12.3.
23.10- Dupa rezilier€a contractului, Achizitorul poate decide continuarea executiei lucrarilor cu respectarea prevederilor
legaleprivind achiitiilepublice.
24.1 - Fo4a majori este coDstatatzl de o autoritate competenta.

24.2 - fo(a majora exonereaza ptr4ih contractaote de indeptnnea obligaliilor asumate prin prezentul contract, pe toagl
perioada fo care aceasta actioneazl
243 - h&p[nnea contractului va fi suspendatl in perioada de acliune a fo4ei na.lore, dar fara a prejudicia drephuile ce
li sa cuvemau pa4ilor pani h aparilia acesteia.
24.{ - Pa.rtea conlractanu care invocl fo4a majore are obligalia de a notifica celeilalE pA4i, imediat 9i in mod complet,
producerea acesteia ii sit ia orice mtrsud care ii stau la dispozilie in vederea limitarii consecintelor.
24.5 - Pai€a contractanti care invocl forla majorl are obligatia de a notifica celeilalle pa4i incetarea cauzei acesteia in
rnaximum 1 5 zile de la incelare.
24.6 - Daaa fo4a rnajori aclioneaza sau s€ estimeaza c! va actiona o perioada mai mare de 6 luni, fiecare parte va avea
drcp!.rl sa notifice celeilalt p54i inoetarea de &ept a prezentului contract, f6rI ca ireuna din pA4i sA poatA pretinde
celoilaltc dauie-inlerese.
2 5. $l4bnarua litigiilot
25.1 - Achizitorul $i executanh. vor dopune toate eforturile p€nEu a rezol pe cale amiabila, prin tsatative directe, orice
lleirlelcgere sau disputl car€ se poate ivi lntre ei in cadnrl sau in kgeture cu indeplinirca contractului.
25.2 - DaqI, dupe 15 zile de la lncepaes acestor tratative, achizlorul ti executantul nu reuSesc sa rezolve in mod amiabil
o diverg€{A contractuala, fiecare po€te solicila ca dispua se se solulioneze fie prin arbitraj la Catnera de Come4 $i
h&stri€ 4 Roma$iei, fie de catr€ iDst nlele judecltore$ti din Romania.
nodalitatea de solutionare a litisiilor)
26. rufe guw .a.d co tractul

care glvemeaza contractul este limba romana.
l?.1 - (r) comunicare intre pznlir referitoare Ia indeplinirea prezentului contmcl, trebuie sA fie rransmisa in scns.
(2) oric. scris tebuie iffegistrat atat in momentul transmilerii cet $i in nonentul primirii.
27_2 - pa,4i se pot face 9i prin telefon, telegrama, telex, fa,\ sau e-mail cu condilia confimrAii in scns
.intIe
a pnnirii
28. Legeo
va fi interprelal confonD legilor din Romania.
Pl4ile au inleles sa incheie azi .............. prez€nhrl contract in doui exemplarc, cale unul pentru fiecare pane.
data senndtii.te cdtre pdrti)
Executant,
(senn urd autorintd)
,s
f'^'2
iw'/J ry
261
Opemtor economic
s.c. coNsTRUcTrr BrHoR s.A.
Formular nr 10
Declarefie cuprinzatrd informafiile considerate confidenliale
Operator economic
Subsemnatul BAINTAN VASILE IOAN, reprczentant legal al s.c. CONSTRUCTTT BrHoR s.A.,
declar pe propda rAspundere cd pentru lucrarca
(CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE,
COMUNA BORS JUDETUL BIHOR"
UmAtoarele infomalii cuprinse in propunerea tehnice sunt confidentiale:

-Propunerea tehnica-complet (exceptie formularele cerute prin Documentatia de
.tribuire)
Justificare: Propunerea tehdca contine eleoente descriptive a tehnologiei de executie al
lucrarilor si procedud specifice proprii dobandite prin experienta.
Justificarea caractemlui confider$ial, Se vor avea in vedere prevederile art. 19 din Irgea
10y2016.
Nwaele gi prenumele se,w0tarului: BAINTAN VASILE IOAN

C.tplrci dte de sem dturd: Reprezentant legal
..,,F,8*,
Deta lii despre o fertant

Numele ofertantului: S.C. CONSTRUCI'II BIHOR S.A.
Tara de rctedinld: Romania
Adresa:Oadea, stra Berzei nr 4
Adresa de corespondenld: Oradeo, stra Berzei nr 4
febfol / Fax:. 0040-259417.512
Datd 08.09.2017
262
Opgrator economic
S.C, CONSTRUCTII BIHOR S,A.
Formular nr l0
Declarafie cuprinzend informatiile considerate cotrfiden{iale
Operator economic
s.c. coNsTRUcTn BrHoR s.A.
Subsemnatul BAINTAN VASILE IOAN, rcprezentant legal al s.c. CoNSTRUCTTT BrHoR s.A.,
declar pe propria rdspundere cd pentru luuarea
.CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE UTILAJE,
COMUNA BORS ,JUDETUL BIHOR"
Umdtoarele informatii cuprinse in propunerea financiar sunt confidenliale:

-Propunerea financiar (excepde formularul de oferta si lnexa ei)
Justificare: In cadrul propunerii financiarc se regasesc elemeflte sau activitati de lucrari care
sunt calculate in detaliu, in consecinta sunt considerate secret comercial.
Justificarea caracterului confidenlial. Se vor avea in vedere prevederile afi. 19 din Legea
10y2016.
Numelz Si prenumele semnatarului: BAINTAN VASILE IOAN

Capacitate lc semudturii- Reprezotatt legdl
ff'\ i
':" -":.iX,
*Tlc! j
QE,^ i
Deta lii despre ofe rt ant
Numele ofeftantului: S.C. CONSTRUCTII BIHOR S.A.
Tara de letedinld: Romania
Adresa:Oadea, stla Berzei nr 4
Adresa de coresponde ld: Otddea, stra Berzei nr 4
Telefon / Fax:. oo4o-259417.s12
Data 08.09.2017

Propunere Tehnica Constructii Bihor PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Propunere Tehnica Constructii Bihor PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

coNSTRUCTil BTHOR S.A.

ORADI]A, BIHOR, RONIANIA

Nuntar inr ilatic / rnunt; 1121166 1 25.08.2017

BENEFICIAII: CONI UN,,\ BORS

CONSTRUCŢII BIHOR S.A.

S.C. CONSTRUCȚII BIHOR S.A.

Trasarea lucrarilor se va face cu grija, utilizand aparate topometice ccorespunzatoare

Pentni Iungimi intemediare, toleranlele se stabilesc prin iflterpolare.

Dacd se incadreazd in abaterile prevazute, se trece la efectuarea sip5turii.

S,C, CONSTRUCTII BIHOR S.A.

- pregitirea topogaficd proiectului;

S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A,

- firul cu plumb, pentru ridicarea pe veticalA a punctelor

Etapele de trasare pe teretr sunt urmitoarele:

S,C, CONSTRUC]'II BIHOR S,A,

TRASAREA COTELOR DE NIVEL $I VERTICALIZAREA COMPONENTILOR

S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A.

Sipeturile se vor executa mecanizat. Sapaturile pentu fundatii se vor executa in

S,C. CONSTRUCTII BIHOR S,A,

EXECUTIA LUCRARILOR DE EXCAVARE

CONDITII PENTRU SANTIER

EXCAVAREA PAMANTULUI VEGETAL

c) Imprastierea si nivelarea unui strat de pamant vegetal in grosime de 25-30cm in

EXECUTAREA LUCRARILOR DE EXCAVATII PE TIMP FRIGUROS

S,C, CONSTRUCTII BIHOR S,A.

La sapaturile cu epuismente, apa pompata va ti indepartata imediat, pentu a nu se

Transportul pamantului pe timp friguros

Executarea umpluturilor pe timp friguros

prin santud si diguri impotdva spalarii.

Depozilarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de cantitatea

3.4 CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE

1 Examinarea datelor La fecare lot aproviz onat 5 6.

3 Um d tate 0 proba pe schimb (si sort)

S.C. CONSTRT]CTII BIHOR S A

3.5 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COI'TPACTARE

3.6 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

3.6.2 EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPEM A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC

S,C, CONSTRUCTII BIHOR S.A.

Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "inginerului',

3.6.4 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

3.6.5 CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AiIESTEC

S.C (ONSTRUCTII BIHOR S A

3.7 CONDITIITEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

S.C CONSTRUCTII I]IHOR S A

3.7.2 CONDITII DE COMPACTARE

Grosimea Stratulsuperor a terasarnentelor acatuit d n

10 185 371 411

3.7.3 CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STMTULUI DE FUNDATIE

S.C. CONSTRUCTll BIHOR S.A

3,8 RECEPTIA LUCRARILOR

3.8.2 RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR

3.8.3 RECEPTIA FINALA

S.C. CONS'I'RUC'III BIHOR S,A,

Conditii prealabile si conditii necesare in timpul executarii lucrarilor de cofraje si

4. t.2. Trasarqa de detaliu se realizeazA pe baza proiectelor, in raport cu punctele si rcpercle

4.3. Trasarea pentru montarea cofrajelor

4.5. Conditii prealabile si conditii necesare in timpul efectuirii trasirii

efectuarea traserii (schele/platfome, materiale auxiliare etc.).

4,7. Cofrajele si sustinerile lor

S,C, CONS'TRI]CTII B]TIOR S A

b)realizarea corespunzitoare a sustinerilor si legdturilo4

S.C. CONS 1 RUCTII BIIIOR S,A,

b)scheletul de sustinere si legiturile care asiguri forma si stabilitatea coftajelor in sine.