01 PT - Vol 1 Parte Scrisa 300-399-Semnat PDF

Alimentare cu apa. canalizare si statie de epurare. satele Scaiosi.
Auresti, comuna Orlesti, judetul Yalcea CivilCAD SRL
r;· ,;-r-- ~~ ~~--; .-- _,_ ___ "";(':-...-~~""~.~ ..

~. .. . ; . ..._ - ~ ..:...:.__ _:'_ ---
d.1 Generalitati
'
Lucrarile ~i materialele se vor supune urmatoarelor standarde:
- SR EN 12334 Vane industriale- vane de control din fonta
- SR EN 1171 Vane industriale - vane de fonta
- EN 1984 Vane industriale - vane din otel
- Alte standarde romanesti relevante
Vanele ~i mecanismele de actionare trebuie proiectate ~i fabricate sa garanteze functionarea satisf-
acatoare unde siguranta in functionare ~i inspectia sigura ~i intretinerea sunt consideratii primare, stavi-
larele ~i vanele, altele dedit acelea care functioneaza cu cheie de manevra tip T vor avea tija de ridi-
care, exceptand situatiile unde se specifica altceva.
Teate vanele mai mari de Dn 150mm vor fi fixate cu buloane. Teate fetele trebuie sa fie in intregime
rezemate. Stavilarele trebuie montate cu axul vertical.
Teate vanele vor fi testate la compresie in conformitate cu standardele in vigoare sau evaluarea presiu-
nii cu care ele au fost fabricate. Teate vanele vor fi capabile sa reziste testului de presiune similar tes-
tului pentru conductele pe care ele functioneaza ( 150% fata de presiunea maxima de lucru).
Vanele vor fi cu grija selectate pentru atributii pentru a fi executate, acordand o atentie deosebita lichi-
dului pe care-1 transporta, conditiilor climaterice ~i presiunilor ~i temperaturilor de functionare, ~i vor
fi protejate corespunzator in interior impotriva coroziunii.
Teate vanele mai mari de Dn 50mm vor fi construite cu flan~e conform SR ISO 7005. Vanele pentru
canalizare mai mari de Dn 50mm vor fi prevazute cu stut de golire pe corpul vanei.
Unde elementele de actionare electrice sunt fixate pe vane, ele trebuie asamblate in prealabil ~i testate
in halele fabricantului cu toate intrerupatoarele ~i dispozitivele stabilite prin proiect, inainte de furniza-
rea pe ~antier.
Presiunea de lucru pe vane trebuie sa fie corespunzatoare pentru 120% fata de presiunea maxima care
poate fi dezvoltata cu pompa in conducte plus presiunea maxima pe aspiratia pompei.
Garnitura de etan~are trebuie sa fie corespunzatoare pentru utilizarea in conditiile tarii unde se folo-
se~te.
Vanele vor fi in general vane cu sertar. Vanele sferice se folosesc cand strangularea este necesara. Alte
tipuri de vane se folosesc dind sunt cerute sau specificate.
Cu sertar, sferice, sau vane de retinere pentru folosire generala sau fluture, vana de retinere inclinata,
vana cu bila etc, trebuie sa fie conforme cu standardele din fabricatie, dar dimensiunile fata-n fata ~i
dimensiunea flansei de srarsit se vor conforma cu acele vane din aceeasi clasa si standardelor reco-
., 'I ' '
mandabile pe cat posibil.

Fetele aparatului cu flan~e trebuie sa fie acoperite cu o compo · · ~'(f~u are protectoare pentru
a impiedica corodarea lor. x,~-~ · l0 ~
d.2 Action area vanelor ·~ I -....;"

"(;
\j~
~r'·· \ ,..
~
Fiecare 'vana va fi prevazuta cu mecanism de actionare ca ~a p'ro»t~ ~i actionarea manuaUi, de rezer-

va. * \
Pozitia rotii de manevra ~i operarea angrenajului trebuie ~a!.3:--c.~_~grija pentru a permite operarea
u~oara de la nivelul platformei sau de pe platforma alaturata. /~;. ;~· "
Rotile de manevra vor fi furnizate in urmatoarele dimensiuni, b;.se specifica altfel:
Clasa Tip sertar Tip sfera Fluture
PN6 350mm 300mm 200mm
PN16 300mm 250mm 200mm
Proiect Tehnic coform HG 907/2016 Pag 300 I 348
\
Alimentare cu apa, canalizare si statie de epurare, satele Scaiosi, Auresti. comuna Orlesti. j udetu l Valcea Civi!CAD SRL
d.3 Vanele sertar

Elementele constructive (corp, flan~e de legatudi, teste etc.) ale vanelor sertar se vor conforma stan-
dardelor: SR EN 1171:2003, SR EN 1984:2002, SR ISO 5996:2000, SR ISO 6002:2000, STAS 9526-
80 sau alte standarde relevante care corespund eel mai bine destinatiei vanei.
d.4 Vane cutit pentru canalizare

Vanele cutit se vor mtrebuinta pentru namoluri. Axul va fi In ridicare ~i capatul axului ~i toate paqile
mobile, altele decat poarta, vor fi In exteriorul corpului vanei.
d.5 Vanele fluture

Vanele fluture se vor ·supune ultimelor standarde ~i vor fi inchise ermetic, de tip biscuit de o clasa
apropiata eel or cu ax orizontal. Vanele vor avea corpul din font a ~i discul ~i fetele etan~e mobile din
neopren sau cauciuc butadien-nitrilic. Mijloacele de sustinere vor fi prevazute acolo unde este necesar.
d.6 Caiete de Sarcini - Clapete de sens

Toate vanele de control se vor supune ultimelor standarde ~i vor fide tipul cu recul, proiectate pentru o
lnchidere rapida tara ~oc. Vanele trebuie sa aibe corpul din fonta dupa ulimele standard ~i fetele etan-
sate dupa ultimele standarde. Capacele vanelor trebuie sa aibe o dimensiune mare pentru a permite
accesulla ventilul vanei cand vana este deschisa total, ~i fiecare vana trebuie dotata cu by-pass ~i vana
de izolare.
Fiecare vana de control va avea directia debitului, presiunea nominala precizata.
Vanele de control folosite la canalizare trebuie sa fie de tip un singur disc, fabricat dupa EN 12334 ~i
sa fie capabile sa permita trecerea sferelor avand diametrul de 100 mm. Vana ~i ventilele vor fi rezis-
tente la ~oc ~i corespunzatoare pentru functionare repetata. Acolo unde este stabilit In Cerintele Speci-
#3.
fice se va prevede un brat de parghie ~i trebuie ata~ate contragreutatea ~i un senzor In apropiere. Cama
va pune In functiune un dispozitiv pentru generarea semnalelor de inversiune de polaritate vecine eva-
luat 5A/240V cu un brat ajustabil .~i o ~ola. . . ·l)N':,. .
Vanele de control de Dn 50 mm st ma1 man vor fi fum1zate cu un adao tln parteofvmf((floara.
' 0
........,
-
c ~.Nc. ~
"'00\
\
d. 7 Vane de aerisire (/ ~ ~~ ,__ ~' 1 .~'!\\}J ~
""2~ \\
Vanele vor avea o presiune nominala de lucru de minim PNlO. NR. ! ·u ,~ ~ J
q*
v anele de aerisire pentru utilizarea in instalatii de canalizare vor fi ca e d stinate acestui scOi'J ~i vor fi
proiectate astfel incat fluidul este continut In josul caminului ~i nu p ~ ~ · id;.c~nt¢f c . . ,ele etan-
. ~ Iff
t
~a e. -~C".a
Fiecare vana de aerisire va fi montata impreuna cu un ventil de separare. ~--?~?-··
--- q. 0 /
N ~ '~" e_,__
d.8 Supapa de aspiratie
Supapele de aspiratie sunt montate pe conductele de aspiratie ale pompelor ~i trebuie sa aibe o eficien-
ta hidraulica inalta. Supapele de aspiratie vor fi inzestrate cu un filtru de tip co~.
d.9 Axele de actionare

'
Axele vor fi fumizate monobloc. Unde sectionarea axului este inevitabila, axul trebuie sa aibe un nu-
mar nimim de reazeme cu o lungime maxima a unui ax nesprijit de 2m. Legaturile expuse care sunt
destinate pentru a fi imersate trebuie sa fie protejate sau proiectate pentru a opri reziduurile colection-
ate de ele.
Legaturile vor fi din otel inoxidabil ~i vor admite tolerante de reglare adecvate pentru a permite
aliniamentul axelor.
Proiect Tehnic coform HG 907/20 16 Pag 301 / 348

Alimentare cu apa. canalizare si statie de epurare. satele Scaiosi, Auresti. comuna Orlesti, judetul Vaicea Civi!CAD SRL
Piuli!ele axului, man~oanele ~i bratele de ghidare vor fi amplasate sigur, cu un acces simplu ~i sigur in
punctele de lubrifiere. Lubrifiantul va necesita improspatarea/inlocuirea la intervale mai mici de 6 luni.
d.10 Protectia Ia inghet ._

Toate conduc~ele sensibile 'la inghet vor fi indilzite, izolate ..~. \io1ke1,r; ·,
protectia lager.
Unde s-a dovedit prin calcul pentru satisfacerea Ingine i,Grlca~i~q_at~ isa pentru sistemul
de protectie impotriva gerului. ~.:t ~
( .
~ i.- P ·.;~· ·: .;'
"!
("'
,.
d.11 Gratare dese

*
'\l (l
!
'
.r·._ ' lii I J. *·
:-n
Gratarul este co~struit astfel incat sa suport~ fortele .m ~e_..sla!~..~. ~(~j;ifa~r- ,~ xercit~te de lichid
a~upra gratarulm. To~te c?.mponentele d~ re~ts~enta st de . PO ~¥~·nhflle~e ~stfel meats~ pre-
vma defectele sau vtbratnle, care pot tmptedtca operatmn ~ffff~§Ji~e tnere. Lantunle de
transmisie pentru dispozitivele de sustinere sunt localizate deasu ~v~i proiectat al apei; supor-
turile, lanturile si suprafetele de alunecare sunt lubrificate corespunzator si protejate pentru a se obtine
o durata de viata maxima.
Materiale:
• Sub nivelul apei: otel inoxidabil sau aluminiu
• Deasupra nivelului apei: otel protejat, galvanizat la cald si vopsit
Racleta este confectionata din otel de rezistenta si cu dinti conici pozitionati pentru a se extinde intre
barele gratarului, pe intreaga sa lungime. Vor exista mijloace de localizare side ghidare mobile pentru
a controla distanta pe care dintii o extind intre barele gratarului. Racleta este imbinata prin articulatie
de carucior cu un lant de actionare, care ofera mijloacele pentru miscarea paralela catre si la o distanta
ajustabila de gratar, in timpul cursei ascendente. Actiunea de pivotare misca racleta catre gratar, la
baza cursei sale.
Pe fiecare latura a cadrului racletei sunt integrate arcuri de presiune pentru absorbtia socurilor. Racleta
trebuie controlata de un intrerupator de apropiere de limita.
Placa. 0 placa din otel inoxidabil va fi instalata peste si in prelungirea barelor gratarului. Placa va fi bine
fixata de cadru si sprijinita in mod adecvat pentru a mentine o suprafata plana. Marginea superioara se
termina la o inaltime corespunzatoare pentru evacuarea rezidurilor prin intermediul unei platforme bascu-
lante intr-un container.
Evacuarea reziduurilor. Atunci cand racleta a ridicat reziduurile in varful placii, un mecanism de curatare
fara alunecare, constand dintr-un cadru de otel pivotant cu o placa de curatare din cauciuc (rigola de de-
versare) le transporta catre un container de evacuare.
Lantul de actionare. Un lant fara capat actioneaza caruciorul racletei de pe marginea cadrului.
Lantul. Lantul va fi confectionat din otel carbon galvanizat si trebuie sa aiba o rezistenta medie limita de
eel putin 220 kN. Diblurile, bucsele, etc trebuie intarite.
Mecanismul de actionare. La partea superioara a cadrului gratarului grebla sunt prevazute un motor elec-
tric si un ansamblu reductor pentru miscarea ascendenta si descendenta a racletei. Motorul electric este
prevazut pentru 3 faze. Transmisia energiei catre cele doua lanturi de transmisie articulate se face prin
intermediul arborelui, pinioanelor si a rotilor dintate cilindrice atasate de arborele de antrenare. Vor fi
prevazute lagare principale si/sau lagare de rostogolire conice, intermediare pentru sprijinirea arborelui si
alinierea langa angrenajul pinionului.
Panoul de control va fi echipat cu un contor de energie activ pentru protectie impotriva supraincarcarii
electrice, prin intermediul contorului.
Cutiile de control electric. Pentru operarea automata a gratarelor in functie de diferenta de nivel a apei,
rezultata din depunerea de reziduuri pe barele gratarului; indiferent de diferenta de nivel a apei, gratarul
va fi pornit periodic de un temporizator ajustabil.
Sistemul poate opera pe principiul nivelului ultrasonic, intr-o gama 0/4 - 20 rnA corespunzatoare unei
diferente de nivel al apei de 0- 300 mm, cu o valoare contractuala limita pentru gratare si o valoare su-
plimentara contractuala limita pentru sistemul de alarma local si la distanta.
Proiect Tehnic coform HG 907/201 6 Pag 302 / 348

Alimentare cu apa, canalizare si statie de epurare, satele Scaiosi, Auresti, comuna Orlesti, judetul v alcea
Sistemul contine senzori de nivel ultrasonici in amonte si aval de gratar.

Sistemul de control electric include contacte ajustabile, decuplarea de supratensiune, lampi indicatoare,
relee de alarma, contoare active pentru protectia impotriva supraincarcarii electronice, temporizator ajus-
tabil pentru operarea periodica, cuplaje complet interconectate catre un bloc de conexiuni si livrate deja
testate pentru operare.
Unitatea va fi adapostita intr-o carcasa de fibra de sticla armata neancorata, construita cu o protectie de
min. IP 55 si prevazuta cu un sistem de incalzire anti-condens, adecvat pentru instalarea in aer liber sau
intr-o camera care nu face obiectul riscului de explozie.
d.12 Formatul manualului de intretinere ~i operare

Antreprenorul trebuie sa furnizeze manuale de intretinere si operare pentru toate utilajele din amplasa-
mente instalate in timpullucrarilor. Introducerea va include o descriere generala a fiecarei lucrarii si ope-
rari ale sale. Instructiunile vor fi clar scrise in limba romana si va fi potrivita pentru fiecare categorie de
personal care are nevoie de ele pentru a le folosi.
Manualele vor fi baza pentru pregatirea Personalului Inginerului, deci se va acorda importanta terminarii
si claritatii prezentarii.
In particular, informatia fumizata de catre Sub-Antreprenori si producatori, va fi inclusa in manualul
comprehensiv. Itemi descriptivi, desene si lista pieselor de schimb trebuie completata.
Antreprenorul trebuie sa inainteze pentru aprobare, duplicate ale copiilor Draft ale manualelor de intreti-
nere si operare.
d.13 Scop
Acest document a fost pregatit ca standard pentru intelegerea Manualului de Intretinere ~i Operare.
Exemplele date sunt pentru lucrarile de tratare a apei (apa potabila).
d.14 Responsabilitati ~i definitii

Toti Antreprenorii se vor asigura ca toate sectiunile adecvate listate in acest document sunt incluse in
toate cazurile.
Antreprenorul va fi responsabil pentru producerea ~i revizia acestui document intru satisfacerea Ingineru-
lui.
Verificat
I. Proiect Tehnic II. Pag 303 I 348

-·--- - -- - r - · ~-uuu~u•v •" .,.am.. u c C J..IUl i:l l t:, Salt:Je ;::,caJOSI, Aurestl, comuna Orlesti. judetul Valcea CivilCAD SRL
Aplicabila suprafetelor din urmatoarele locatii:

'A' Suprafata situata deasupra nivelului lichidului de proces si care nu este expusa la improscare cu
aceasta, situata in medii non-agresive.
'B' Suprafete in contact cu apa netratata sau apa trata potabila. Vopselele utilizate pentru componente
aflate in contact cu apa tratata potabila nu vor fi toxice.
'C' Suprafete sub nivelul lichidului de proces sau expuse la improscare cu acesta, situate in medii si/sau
solutii non-agresive.
' D' Suprafete in contact cu solutii si/sau medii agresive.
Pregatirea si vopsirea constructiilor de otel
Pregatierea facilitatilor si vopsirea initiala a constructiilor de otel situate in locatiile A, B & C
e.1 Constructii de otel prelucrat

1. Pregatirea lucrarilor se va realiza dupa ce s-a finalizat prelucrarea si urmele de grasime au fost inlatu-
rate.
2. Otelul, altul decat eel inoxidabil (cu exceptia celui care va fi ulterior total incastrat in beton sau care va
fi impartit in parti suficient de mici pentru a fi galvanizat prin scufundare la cald, conform prevederilor
standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare) va fi curatat prin prelucrare cu alice,
conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, astfel incat grosimea
peliculei de la punctul eel mai de jos la eel mai inalt sa nu depaseasca 75 microni, ± 25%.
NB: Otelul galvanizat va fi lasat nevopsit in astfel de locatii.
3. Protectia initiala va fi aplicata in termen de 4 ore de la prelucrarea cu alice intr-o zona curata din atelier
si se vor aplica prevederile Specificatiilor.
4. Suprafetele vor fi complet lipsite de substante abrazive libere si li se va da un strat de amorsare din
poliamida: -fosfat de zinc epoxidic- doua straturi, sau -zinc cromat epoxidic- doua straturi*
* Acesta alternativa nu se va aplica suprafetelor din Locatia B.
5. Va fi utilizat un proces aprobat de pulverizare pentru a se aplica o pelicula groasa uscata peste varfuri
de eel putin 50 microni.
6. Pe invelisul de amorsare vor fi aplicate marcaje de identificare in vopsea.
e.2 Constructiile din otel sudat si sectiunile acoperite

1 Constructiile de otel realizate la locul Lucrarilor vor primi pregatirea si protectia initiala mentionate mai
sus, numai dupa ce prelucrarea si fabricarea au fost finalizate. Cand fabricarea se realizeaza prin suduri
continue, toate suprafetele expuse vor fi accesibile pentru un tratament ulterior. Zgura si stropii vor fi
inlaturati prin detasare din zona sudurilor, inainte de curatarea prin prelucrare cu alice.
2 Suprafetele interioare ale carcaselor si ale altor asemenea sectiuni inchise, acolo unde curatarea prin
prelucrare cu alice nu este posibila, vor fi curatate conform prevederilor standardelor si normativelor na-
tionale aplicabile, in vigoare si apoi astupate si etansate. Pe aces.te suprafete interioare nu se va aplica
vop_sea. . . . .\) N . tv . ..
3 Ststemele de vopstre pentru o fimsare pnrnara vor fi ~ m 48 ore'«:te_ \arnorsarea tmttala, conform
3. ~ (;~~i~~l (~~~:
''<;{ ~ \~-;-
e.3 Protectia initiala > NR. 17 t :. l ·>
1. Suprafetele constructiilor de otel care vor fi fabri . pe santier vor 9,/pr~atite asa cum s-a specificat
anterior si protejate initial cu o amorsa din material ap~at: - fat \l.e-..ZillCJ poxidic- doua straturi, sau -
zinc cromat epoxidic - doua straturi* .P/j ru G i (\\ "¢o'>
* Acesta alternativa nu se va aplica suprafetelor din Locatt L! 1'0R ~/
1 Va fi utilizat un proces aprobat de pulverizare pentru a se ap tca·o pelicula groasa uscata peste varfuri
de eel putin 50 rnicroni .
2 Pe invelisul de arnorsare vor fi aplicate rnarcaje de identificare in vopsea.

Alimentare cu apa, canalizare si statie de epurare, satele Scaiosi. Auresti. comuna Orlesti, judetul Valcea
3 Constructiile de otel vor fi protejate in depozite acoperite situate la locul Lucrarilor pana cand fabricatia
va fi gata sa inceapa pe Santier. Dupa fabricarea pe Santier va fi aplicat primul strat de finisaj , cu conditia
ca prevederile Specificatiilor sa fi fost indeplinite in mod satisfacator.
Pregatierea facilitatilor si vopsirea initiala a constructiilor de otel situate in locatia D
1. Pregatirea lucrarilor se va realiza dupa ce s-a finalizat prelucrarea si urmele de grasime au fost inlatu-
rate.
2. Otelul, altul decat eel inoxidabil va fi:
- pregatit si galvanizat prin scufundare la cald conform prevederilor standardelor si normativelor nationale
aplicabile, in vigoare.
3. Protectia initial a va fi aplicata numai Ia Lucrari.
4. Protectia initiala a suprafetelor galvanizate la cald va cuprinde:
i) Curatarea cu atentie si degresarea tuturor suprafetelor, urmata de decapare cu spalare- T, dupa cum se
descrie in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.
ii) In cazul in care o suprafata nu devine neagra, curatarea, degresarea si decaparea vor fi repetate.
1 Toate suprafetele vor fi apoi spalate cu grija cu apa curata, uscate complet si aplicat un strat de amorsa
din: -poliamida intarita fosfat de zinc epoxidic - doua straturi
2 Va fi utilizat un proces aprobat de pulverizare pentru a se aplica o pelicula groasa uscata peste varfuri
de eel putin 40 microni.
Sistemul de vopsire pentru o finisare primara in locatiile A, B and C
1. Suprafetelor constructiilor de otel prefabricate li se va aplica, inainte de expediere, conform amplasa-

mentului, un prim strat de finisaj , usor diferit ca nuanta de invelisul final, aplicat cu pensula sau pulveri-
zare fara aer.
2. Suprafetelor din Locatia A un strat din material aprobat: -poliamida intarita epoxidica oxid feric mica-
ceu- doua straturi- va fi aplicat pentru a conferi o pelicula groasa uscata de eel putin 125 microni. Inter-
valul dupa aplicarea stratului de amorsare nu va depasi 48 de ore.
3. Suprafetelor din Locatia Bun strat din material aprobat: -aduct de amina- rasina epoxidica pura intari-
ta - doua straturi - va fi aplicat pentru a conferi o pelicula groasa uscata de eel putin 125 microni. Interva-
lul dupa aplicarea stratului de amorsare nu va depasi 48 de ore. (A se face trimitere si la aplicarea stratului
final, conform Specificatiilor).
4. Suprafetelor din Locatia C un strat din material aprobat: -poliamida intari
stratului de amorsare nu va depasi 48 de ore. (A se face trimitere si la ap

Specificatiilor).
5. Vor fi aplicate marcaje de identificare in vopsea pe sistemul de vopsire d
e.4 Sistemul de vopsire pentru o finisare primara a suprafetelor galvanizate in locatia D

1 hnediat dupa finalizarea montarii pe amplasament si inainte de imersiune sau expunerea la solutii sau
medii agresive, toate suprafetele vor fi examinate, iar urmele de grasime sau alte substante contaminante
vor fi inlaturate.
2 Zonele unde protectia initiala aplicata pe Lucrari a fost deteriorata in tranzit sau/si la montare vor fi
curatate cu grija si revopsite conform Specificatiilor.
3 Suprafetele care au primit protectia initiala si zonele deteriorate in tranzitlmontaj, care au fost reparate,
vor fi curatate cu grija si li se va aplica un prim strat de finisaj din: -poliamida intarita epoxidica - doua

--·· --·-· ___ -r--· __.._..~u · ~ ,,. ,, .a.,._ uc cpuHu t:, sateJe :::>caiOsJ, Auresu, comuna Orlesti. judetul Valcea Civi!CAD SRL
straturi - va fi aplicata cu pensula pentru a se conferi o grosime a peliculei uscate de eel putin 125 micro-
m.
1 Nu vor exista goluri in finisaj.

2 Sistemul de vopsire de finisare finala va fi aplicat in 48 ore fata de stratul de mai sus in conformitate cu
Specificatiile.
e.5 Sistemul de vopsire pentru o finisare finala in locatiile A, B si C

I. Suprafetelor constructiilor de otel prefabricate ( cu exceptia acelor zone care sunt inaccesibile si carora
invelisul final li s-a aplicat la Lucrari) li se va aplica un strat final de culoare (care va fi aprobat). Acest
strat final va fi aplicat cu pensula dupa ce toate lucrarile civile asociate au fost finalizate.
2. Conexiunile cu suruburi, altele decat suprafetele de etansare ale conexiunilor cu suruburi de blocare,
vor fi unite "umede".
3. Zonele ale caror invelisuri de finisaj final au fost deteriorate in tranzit/sau montaj vor fi revopsite
conform Specificatiilor.
4. 0 atentie speciala va fi acordata deteriorarii severe care duce la expunerea metalului gol, caz in care
zonele deteriorate vor fi sablate pana la obtinerea unui finisaj lucios, amorsate si revopsite conform Speci-
ficatiilor.
5. Suprafetelor din Locatia A, invelisuri suficiente din: -email de silicon alchilat aprobat - va fi aplicat
pentru a se conferi o grosime a peliculei uscate de eel putin 50 microni.
6. Suprafetelor din Locatia Bun strat din: -aduct de amina- rasina epoxidica pura intarita- doua straturi
- va fi aplicat pentru a se conferi o grosime a peliculei uscate de eel putin 125 microni. (Aprobarea aplica-
rii acestui strat final la Lucrari, acolo unde intarzierea aplicarii poate cauza deficienta de aderare intre
invelisuri).
7. Suprafetelor din Locatia C un strat de: -poliamida intarita epoxidica- doua straturi- va fi aplicat pentru
a se conferi o grosime a peliculei uscate de eel putin 125 microni. (Aprobarea aplicarii acestui strat final
la Lucrari, acolo unde intarzierea aplicarii poate cauza deficienta de aderare intre invelisuri).
e.6 Sistemul de vopsire pentru o finisare finala in locatia D

1 Suprafetelor constructiilor de otel prefabricate galvanizate care au primit prima pelicula de finisaj li se
va aplica un strat final cu pensula, in 48 de ore de la aplicarea primului strat de finisaj.
2 Toate suprafetele vor primi un strat protector din: -poliamida intarita epoxidica - doua straturi Va confe-
ri o grosime a peliculei uscate de eel putin 125 microni.
e. 7 Formula vopselei din rasina epoxidica

1 Continutul rasinii epoxidice impreuna cu agentul de intarire nu va avea mai putin de 40% din greutate
liant solid.
2 Procentul de pigment alliantului nu va depasi 80% din greutate.
e.8 Grosimea totala a vopselei
Verifi

Alimentare cu canalizare si statie de satele Scaiosi Auresti. comuna Orlesti
a) REZISTENTA MECANICA SI STABILITATE

Circuitele electrice se realizeaza cu conducte in tuburi sau cabluri mtmt:att
Aparatele electrice si corpurile de iluminat sunt de tip omologat.
Distantele de prindere ale podurilor de cabluri vor respecta sa fie
eliminate deformarile de orice natura.
Punctele de fixare vor fi astfel alese incat podurile de cabluri sa nu
Se va verifica lipsa deteriorarilor materialelor si aparatelor de orice '"'1·"""'-
Se vor respecta prevederile Normativului 17-02.
b) SECURITATE LA INCENDIU
Instalatia electrica este adaptata Ia gradul de rezistenta la foe riscul de incendiu al
acesteia.
Circuitele sunt prevazute cu protectie la scurtcircuit si
Se respecta prevederile Normativului P 118/ 1999 - Ia foe a constructiilor si ale
normativului NP- 17-02- Normativ pentru proiectarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana
Ia 1OOOV c.a. si 1500V c. c.
c) IGIENA, SANATATE SI MEDIU

Instalatiile au fost proiectate in asa fel incat sa permita o curatire si intretinere usoara a acestora. In acest
sens instalatiile sunt in general pozate aparent in pardoseala tehnica sau in ghene de cabluri vizi-tabile.
De asemenea au fost prevazute la intrarea in tablouri descarcatoare pentru protectia

contra supratensiunilor atmosferice si de comutatie care pot dauna sanatatii oamenilor. Tot in acest sens a
fost proiectata si instalatia de paratrasnet cu dispozitiv de amorsare tip PDA.
Nivelele de iluminare au fost alese conform normelor in vigoare astfel incat sa nu produca oboseala vizu-
ala, sa produca efect de orbire sau sa apara diferente mari in gradul de uniformitate a iluminarii in
incaperi si la pe planul util allocului de munca.
Pentru evitarea perturbatiilor electromagnetice in zonele cu trasee comune s-au luat masuri de separare a
circuitelor de curenti slabi de circuitele de curenti tari prin pastrarea conf. normativul 118 a unei dis-tante
de circa 25 em.
d) SIGURANTA IN EXPLOATARE
Instalatia electrica este astfel proiectata si se va realiza astfel incat sa asigure protectia utilizatorului
impotriva socurilor electrice prin contact direct sau indirect.
Se vor alege gradele de protectie pentru aparate si corpuri de iluminat in conformitate cu prevederile
Normativului 17-02.
Elementele instalatiei electrice care in mod normal nu sunt sub tensiune dar care pot intra sub tensiune in
mod accidental sunt prevazute ca masuri de protectie cu instalatii de Iegare la pamant si instalatii de Iega-
re la nul.
Instalatiile electrice sunt prevazute cu protectie la scurtcircuit si protectie Ia
suprasarcina, prin intreruptoare automate si relee termice precum si cu protectie diferentiala pentru deco-
nectare in cazul aparitiei curentilor reziduali (prin defect de punere Ia pamant).
e) PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI

Nivelul de zgomot echivalent datorat surselor de zgomot din instalatiile electrice trebuie sa nu de-
paseasca cu mai mult de 5dB nivelul de zgomot echivalent din spatiile tehnice( statie hidrofor, centrale
ventilatie) .
Aceasta cerinta se realizeaza prin alegerea unor aparate cu nivel zgomot redus si care sa respecte pa-
rametrii nominali prevazuti in normele interne de
fabricatie. De asemenea aparatele de avertizare acustica trebuie sa se incadreze in parametrii prescrisi
pentru semnalul acustic in functie de destinatia acestora.
I. Proiect Tehnic II. Pag 307 f 348
..... ~~ ...u ..... -. u apa. "auau£ctlt: M ~lct llt: ue epurare. sa tete ::,cawst. Auresti, comuna Orlesti, judetul Valcea CivilCAD SRL
f) ECONOMIE DE ENERGIE SI IZOLARE TERMICA

Asigurarea unor consumuri minime de energie a fost realizata prin stabilirea unor caderi minime de tensi-
une in instalatiile de forta si lumina conf. Normativ 17-02 prin stabilirea sectiunilor necesare ale cablurilor
electrice.
Pentru evidentierea consumurilor de energie ale diversilor utilizatori au fost
prevazuti contori de energie active. Reducerea consumului de energie s-a realizat si prin instalatia de
automatizare a centralelor termice si prin folosirea multispliturilor cu comanda prin termostat.
La subsol in scopul detectarii unei inundatii accidentale au fost prevazute detectoare de inundatie conecta-
te la centrala de semnalizare avarii.
g) BAZELE PROIECTARII
Baza de proiectare a fost proiectul de arhitectura precum si normativele si standardele in vigoare. Imobi-
lul este dotat cu instalatii pentru asigurarea cerintelor de confort termic, igiena, protectie la in-cendiu si
necesitati sanitare/tehnologice corespunzatoare cu prevederile cadru din TEMA DE PROIECTARE si
normele tehnice.
La adoptarea solutiilor tehnice au fost respectate cerintele exigentelor:
o rezistenta mecanica si stabilitate;
o secuntate la incendiu:
o igiena, sanatate si mediu:
o siguranta in exploatare;
o protectia impotriva zgomotului;
o economie de energie si izolare termica.
Proiectul a fost intocmit in conformitate cu prevederile principalelor prescriptii in vigoare:
- 17-02. Normativ republican privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori cu
tensiuni pana la 1OOOV.
- I 18-02. Normativ de proiectare si executie a instalatiilor de telecomunicatii si
semnalizare din cladiri civile side productie.
-I 20-02. Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului
-P 118-99. Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia Ia actiunea focului.
-NP 086-05 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de
stingere a incendiilor
-Norme generale de aparare impotriva incendiilor/ 28.02.2007
-Ordin nr. 130/25.01.2007 privind Metodologia de eleborare a scenariilor de siguranta Ia foe.
-PE116-1995. Normativ de incercari si masuratori Ia echipamente si instalatii electrice
-PE1 24-95. Normativ pentru alimentarea cu energie electrica a consumatorilor
industriali si similari
-STAS 12604/4,5. Protectia impotriva electrocutarilor. Prescriptii de proiectare,
executie si verificare
-RE - IP 30- Indreptar de proiectare si executie a instalatiilor de Iegare la pamant
-STAS 9436/2-80- Cabluri si conducte electrice
-PE 107-95 Proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice
-SR CEI 60364-1-1997 Instalatii electrice ale cladirilor
-HG1007/2004- Regulament de furnizarea energiei electrice consumatori
-HG867/2003- Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de
interes public
-C56-02 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii
-Legea 608/2001 rep.2006 privind evaluarea conformitatii produselor
-Legea 50/91 rep.2004 privind autorizarii executiei constructiilor
Ordin nr. 1430 din 26 august 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 50/ I 991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
-Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale
- Legea 13/2007 -legea energiei electrice
Alimentare cu apa, canalizare si statie de epurare, satele Scaiosi, Auresti, comuna Orlestt, JUOetUJ v a'"""
-Legea 307/2007 privind protectia irnpotriva incendiilor

-Legea 10-1995 privind Calitatea in constructii inclusiv toate reglernentarile legale valabile ernise in apli-
carea acestei legi.
h) MASURI DE TEHNICA SECURITATII SIDE IGIENA MUNCII

Instalatiile ce fac obiectul prezentului proiect s-au proiectat in conformitate cu prevederile din normele si
normativele pentru tehnica securitatii rnuncii in vigoare.
Se rnentioneaza:
-Legea 319/2006- Legea securitatii si sanatatii in rnunca
-HG 1425/2006 - pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor legii securitatii si
sanatatii in rnunca nr. 319/2006.
-HG 1876/2005 - privind cerintele rninime de securitate si sanatate referitoare la
expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii
-HG 300/2006- privind cerintele rninime de securitate si sanatate pentru santierele
ternporare sau mobile.
-HG 493/2006- privind cerinte1e minime de securitate si sanatate referitoare la
expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgornot
-HG 971 /2006 - privind cerintele rninime pentru sernnalizarea de securitate silsau de sanatate la locul de
rnunca.
-HG 1048/2006 - privind cerintele rninirne de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a
echipamentelor individuale de protectie Ia locul de rnunca.
-HG 1091/2006 - privind cerintele rninirne de securitate si sanatate pentru locul de
rnunca.
-HG 1146/2006 - privind cerintele minirne de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre
lucratori a echipamentelor de munca.
-Ordin 753/2006- privind protectia tinerilor in munca.
-SR EN 12154/2006- Instalatii electrice in constructii. Partea 4:Masuri pentru
asigurarea securitatii. Capitolul 47:Utilizarea de protectie pentru asigurarea securitatii. Sectiunea de
protectie impotriva socurilor electrice
-SR EN 12154/2006 - Instalatii electrice in constructii. Partea 4:Masuri de protectie pentru asigurarea
securitatii. Capitolul47:Utilizarea rnasurilor de protectie pentru asigurarea securitatii. Sectiunea
4 70:Generalitati. Sectiunea 4 71 :Masuri de protectie irnpotriva socurilor electrice.
-SR EN 12179:2006- Instalatii electrice in constructii. Partea 4:Protectie pentru
asigurarea securitatii. Capitolul46:Sectionare si comanda.
-SR EN 12274-7:2006- Instalatii electrice in constructii.Partea 4:Protectie pentru
asigurarea securitatii. Capitolu144:Protectie impotriva supratensiunilor de origine
atmosferica sau de cornutatie.
-SR EN 12326-1 :2006 - Instalatii electrice in constructii. Parte a 4:Protectie pentru
asigurarea securitatii. Capitolul43:Protectia impotriva supracurentilor.
-SR EN 12697-41:2006- Instalatii electrice in constructii. Partea 4: Masuri de protective pentru
asigurarea securitatii. Capitolul41 :Protectia impotriva socurilor electrice.
-SR EN 10224/A1 :2006- Sisteme de detectare side alarma la incendiu. Partea 3:Dispozitive sonore de
alarrna la incendiu.
SR HD 384.7.702 S2 CEI 60364-7-702:2004 - Protectia impotriva traznetului.Partea ! :Principii gen-

erale.
-SR HD 60364-7-703:2006 - Vocabular electrotehnic international. Partea 195:Legare la pamant si
protectie impotriva socurilor electrice.
-SR.CEiffS 60479:2006 - Vocabular electrotehnic international. Partea 195:Legare la pamant si pro-
tectie impotriva socurilor electrice.
-Normativ 17/2002 Normativ republican privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consu-
matori cu tensiuni pana la 1OOOV.

. _ _ _ __ __ _ _ _ - ... - · ~· ~ , •• u . ... . ... ...,... a ,v~ , , rtuic:o.u , ~.:o m una vnes!J, JUdetul Valcea Civi!CAD SRL
-Normativ 118-112001,118-2/2004 :Instructiuni proprii interne pentru securitatea si sanatatea muncii in

transportul si distributia energiei electrice aprobate cu Decizia ELECTRICA nr. 222/05.03.07.
Obiectivele proiectate nu se vor pune in functiune partial sau total nici macar pe timp limitat, inainte de
executarea integrala a tuturor instalatiilor si a constructiilor si numai dupa asigurarea tuturor masurilor de
tehnica securitatii si igiena muncii in vigoare si obtinerea autorizatiei de constructie si functionare.
In cazul in care beneficiarul si constructorul considera ca masurile luate prin proiect nu sunt suficiente,
vor cere odata cu observatiile ce trebuie facute la proiect si in acelasi termen legal, sa se introduca in pro-
iect masurile suplimentare de tehnica securitatii si igiena muncii pe care le considera necesare.
De asemenea se va asigura instructajul personalului de exploatare si executie pentru a se preintampina
eventuale accidente sau imbolnaviri, facandu-se si verificarile medicate necesare.
Beneficiarul va asigura personalului de exploatare to ate echipamentele si mijloacele de protectia mun-cii
necesare prevazute in normativele in vigoare.
Beneficiarul si constructorul vor intocmi instructiuni proprii, speciale si specifice tuturor locurilor de
munca ce considera ca au un caracter deosebit sau pentru care norrnele existente nu dau prescriptii sufici-
ente care sa conduca la securitatea investitiei si a personalului.
i) MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

Instalatiile ce fac obiectul prezentului proiect s-au proiectat in conformitate cu normativele republicane si
departamentale de prevenire si stingere a incendiilor.
Se mentioneaza:
-Legea 307/2007 - privind apararea impotriva incendiilor;
-Ordinul MAl 163/28.02.2007 pentru aprobarea "Normelor generate de aparare
irnpotriva incendiilor";
-Norme tehnice de prevenire si stingere a incendiilor Ia executarea lucrarilor de constructii si instalatii
aferente- C300/94;
-Norme de prevenire si stingere a incendiilor specifice activitatilor din domeniul lucrarilor publice, trans-
porturilor si locuintei. Prevederi generale indicative NP073/2002.
j) PROBE, VERIFICARI SI INCERCARI

In documentatie s-au cuprins lucrarile necesare pentru efectuarea probelor functionale si verificarilor Ia
echipamente si instalatii in ansamblu.
Executantul va asigura echipamentul si personalul specializat necesar executarii probelor, testelor si

verificarilor pe santier, incluzand aducerea, instalarea, conectarea, deconectarea instrumentelor de tes-
tare, precum si activitatile de inregistrare a rezultatelor obtinute.
Incercarea tablourilor la receptie si in etapele intermediare, inainte de montaj ,se va face conform
indicatiilor furnizorului de echipamente; incercarile dupa montaj si in timpul exploatarii se fac con-form
PE 11611994- , Normativul de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice"

Alimentare cu apa, canalizare si statie de epurare. satele Scaiosi, Auresti, comuna Orlesti, judetul v a1cea V & Y ..lA._ .. _ _ _
a) GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucdirile de executie a instalatiilor electrice de joasa tensiune ~i
protectie, dupa cum urmeaza:
instalatii de foqa 380/220 V, 50 Hz
instalatii de iluminat la 220 V, 50 Hz-
instalatii de iluminat la tensiune redusa
instalatii interioare de protectie contra tensiunilor accidentale de atingere
b) TABLOURILE ELECTRICE
Tablourile electrice se comanda pentru executie la fumizori specializati ~i autorizati in constructia acesto-
ra.
Tablourile electrice din dulapuri sau cutii metalice echipate, vor fi vopsite cu vopsea emailata, recoman-
dat gri-email ~i vor avea gradul de protectie, conform STAS 5325, corespunzator mediului in care se am-
plaseaza dar minimum IP-54. Dulapurile sau cutiile vor fi realizate din tabla de minimum 2 mm grosime,
rigidizate corespunzator, cu u~i de acces, supoqi pentru aparate, dupa pozitia in teren (conform proiectu-
lui) ~i dupa cum se exploateaza.
Aparatele de conectare trebuie sa fie astfel montate, incat sa intrerupa toate fazele circuitului pe care il
deservesc. Nu se admite intreruperea conductorului de protectie.
Conductorul de nul poate fi intrerupt numai in instalatiile in care acesta nu este folosit ~i pentru protectie.
Aparatele de conectare se vor amplasa astfel incat arcurile sau scanteile electrice ce apar in timpul ex-
ploatiirii normale sa nu fie periculoase pentru personalul de deservire ~i sa nu poata cauza scurtcircuite,
puneri la pamant sau deteriorarea obiectelor inconjuratoare.
Aparatele cu contacte in forma de cutite se vor monta astfel incat sa nu se poata inchide sub actiunea
greutatii proprii a paqilor mobile, prin vibratie sau prin lovirea aparatului.
La dispozitivele de actionare a aparatelor de conectoare inchise cu capac, sau actionate pe exteriorul ta-
bloului, trebuie indicate clar pozitiile "inchis" sau "deschis".
Sigurantele cu capac filetat trebuie sa fie montate in a~a fel indit conductoarele de alimentare sa fie legate
Ia ~uruburile de contact, iar conductoarele de plecare spre consumatori sa fie legate la duliile filetate.
Sigurantele trebuie sa fie astfel montate incat eventuala aparitie a unui arc sa nu prezinte pericol pentru
restul instalatiei ~i pentru personalul de deservire.
La montarea conductoarelor rigide se vor prevedea dispozitive de prindere ~i compensare, care sa permita
dilatarea barelor ~i preluarea vibratiilor produse de actionarea aparatelor de conectare.
Imbinarile intre caile de curent, precum ~i intre acestea ~i bornele aparatelor se vor face prin metode care
sa asigure posibilitatea de trecere a curentului electric corespunzator sectiunii curente, rezistenta mecanica
necesara ~i pastrarea in timp a calitatilor mecanice ~i electrice ale contactului.
In interiorul tablourilor, trebuie sa se prevada pe bare, puncte neizolate ~i nevopsite, pentru a face posibila
scurtcircuitarea ~i legarea la pamant.
Toate circuitele din tablourile de distributie vor fi prevazute cu inscriptii vizibile ~i neechivoce, in care sa
se indice destina!ia fiecarui circuit. Inscriptiile se amplaseaza cu vedere din directia de deservire a tablou-
lui. Nu se accepta etichete metalice ambutisate.
. ---- - - -.- - · -- · ·- u~u · ~ ~· oH UU\,. U\.- <: pUl<llC, :>Cilt:l t: ::.caJOSI. A Uresti, comuna Urlesll, judetul Valcea Civi!CAD SRL
Vor fi prevazute ~i etichete care vor contine simbolizarea sau destinatia tabloului, tensiunilor de lucru,
indicatii de actiune, situatii de stare (dupa caz).
Sistemele de bare colectoare, precum ~i derivatiile acestora trebuie sa fie vopsite dupa cum urmeazii:
• faza R in culoare ro~ie
• faza S in culoare galbena
• faza T in culoare albastra
• bara de nul - 0 - in culoare neagra cu dungi albe cu liitimea de 10 mm, la interval de 100 mm;
• barele de Iegare la pamant - P - alb cenu~iu sau negru.
Tablourile electrice in ansamblu ~i elementele componente trebuie sa corespunda conditiilor normale de

functionare la scurtcircuit.
Pentru transport:
• tablourile vor fi protejate contra prafului ~i umezelii;
• in timpul transportului se va asigura pozitia verticala a dulapurilor ~i se vor feri de zdruncinaturi,
• aparatele de masura ~i automatizare vor fi transportate in liidite;
• ambalajele trebuie sa contina semnele de "FRAGIL", "NU RASTURNATI" ~i "A SE FERI DE
UMEZEALA" conform STAS 5055.
Depozitarea tablourilor se va face in incaperi cu atmosfera neutra, lipsite de gaze corozive, cu temperatura
cuprinsa intre 0 ~i 40 C ~i umiditatea relativa de max. 80 la 20° C. Tablourile nu se vor stivui.
c) INSTALAREA T ABLOURILOR ELECTRICE

Tablourile de distributie trebuie montate perfect vertical ~i fixate bine, pentru a nu fi supuse vibratiilor
sau deplasarilor, ce pot surveni in caz de scurtcircuitare pe bare sau cutremur.
Iniiltimea minima fata de pardoseala a laturilor de jos ale tablourilor capsulate trebuie sa fie astfel stabilita
incat sa permitii posibilitatea realizarii razei de curbura a cablului cu diametrul eel mai mare, iar iniiltimea
maxima, fata de pardoseala (sau teren, la amplasarea in exterior), a laturii de sus a tabloului sa fie de eel
mult 2,2 m .
Coridorul de deservire din fata sau din spatele unui tablou se prevede cu o latime de eel putin 0,8 m masu-
rata intre punctele cele mai proeminente ale tabloului ~i elemente neelectrice de pe traseul coridorului
(pereti, balustrade de protectie etc.).
Coridorul de deservire dintre doua tablouri de distributie ~i coridorul dintre un tablou ~i piif!ile metalice
proeminente care nu sunt sub tensiune ale unui alt echipament sau receptor electric, trebuie sa aiba o
latime de eel putin 1 m.
Nu se admit denivelari ale pardoselilor ~i praguri de-a lungul coridoarelor de deservire a tablourilor elec-
trice.
Se vor lua masuri pentru evitarea patrunderii animalelor mici in incaperile tablourilor ~i instalatiilor elec-
trice.
d) VERIFICAREA T ABLOURILOR ELECTRICE

Date fiind eventualele urmari ale fazelor de transport, depozitare, instalare, se procedeaza la completarea
~i verificarea prealabila a tablourilor, inainte de trecerea la racordarea instalatiilor, dupa cum urmeaza:
• verificarea vizuala a integritatii constructiei metalice a tabloului, a aspectului sudurilor.
• verificarea existentei ~i integritatii marcajelor ~i etichetarilor tabloului , circuitelor, aparatelor, con-
form proiectului.
I. Proiect Tebnic II. Pag 312 /348
Alimentare cu apa, canalizare si statie de epurare. satele Scaiosi, Auresti. comuna Orlesti,.JudetuJ vat~o;c(1
• verificarea legaturilor electrice interioare. Verificarea se face la tensiunea nepericuloasa de eel

mult 24 V, tabloul nefiind cuplat la retea. Se vor veri fica strangerea legaturilor ~i fixarea aparate-
lor.
• verificarea legaturilor de protectie, prin punere la pamant (sub 0,1 ohmi) a aparatelor, precum ~i
intre priza de pamant ~i centura de Iegare la pamant.
• verificarea rezistentei de izolatie intre circuite ~i masa, conform STAS 553.
e) APARATE LOCALE- CONDITII ~I INSTALARE

e.1 Conditii generale
Pentru executarea instalatiilor electrice se vor utiliza numai aparate ~i materiale omologate. Fiecare aparat
trebuie sa fie prevazut cu o placuta indicatoare care sa cuprinda datele sale tehnice ~i un indicator de sem-
nalizare.
Alegerea materialelor (conducte, cabluri, tuburi etc.) a aparatelor, a echipamentelor ~i a utilajelor electrice
din import se va face prin asimilarea caracteristicilor acestora cu cele ale produselor indigene omologate,
respectiv prin incadrarea lor in prevederile normativului I 7-98, standardelor in vigoare ~i <lupa caz, cu
avizul metrologiei.
Aparatele electrice individuate care se instaleaza In teren, conform proiectului (lntrerupatoare, prize, cor-
purl de iluminat etc.) vor fi insotite in cazul celor de fof!a, de certificat de calitate ~i dupa caz de garantie.
Se vor verifica la fiecare aparat, tensiunea nominala ~i ceilalti parametri prevazuti in mod expres in
proiect ~i in mod special gradul de protectie conform STAS 5325-79.
Amplasarea ~i montarea aparatelor trebuie sa se faca in a~a fel incat ele sa nu stanjeneasca circulatia pe
coridoare, pasarele, accese.
Amplasarea ~i montarea aparatelor ~i tablourilor electrice locale, trebuie sa se faca astfel incat intretine-
rea, verificarea, localizarea defectelor ~i reparatiilor sa se poata realiza cu u~urinta.
Se va evita montarea aparatelor electrice In locuri in care exista posibilitatea deteriorlirii lor in exploatare,
ca urmare a loviturilor mecanice sau actiunii agentilor corozivi.
In exeterior, se utilizeaza tablouri de executie capsulata sau inchise in cutii etanse, cu gamitura grad de
protectie minim IP54 si prevazute cu cheie
Fiecare tablou de distributie, de lumina sau de forta, de santier, se prevede cu intrerupator general.
e.2 Aparate pentru lnstalatia de lluminat

Aparatele de conectare folosite pentru circuitele electrice ale corpurilor fluorescente, vor avea un curent
nominal de minimum 10 A (vezi I 7-98).
Prizele de 220 V ~i 24 V vor fi de culori sau forme diferite, pentru o identificare rapida a tensiunii de lu-
cru. La prizele de 24 V se vor prevedea etichete fixate sigur "24 V.c.a.", iar la incaperile de productie
unde eventual sunt ~i prize de 220 V.c.a., se vor eticheta ~i acestea cu inscriptia "220 V.c.a.". Aparatele ~i
conductele utilizate in instalatiile de tensiune redusa vor fi izolate pentru tensiunea de 250 V.
Prizele ~i fisele se vor monta pe traseul de conducte intr-o astfel de succesiune incat contactele fiselor
cand nu sunt introduse in priza, sa nu fie sub tensiune, se monteaza pe pereti la h>2m (vezi 17-98).
Intrerupatoarele, comutatoarele ~i butoanele in spatiile interioare se vor monta la o inaltime de 0,6-1 ,5 m
(vezi 17-98, art. 5.2.15- 5.2.17,25,26,29). Toate prizele vor fi cu contact de protectie
Corpurilor de iluminat se aleg ~i se monteaza conform STAS 6646, SR12294 ~i normativ 17-98 (5.3.16-
5.3.29).
La alegerea ~i montarea corpurilor de iluminat pentru iluminatul de siguranta se vor respecta conditiile de
la art. 7.13.2- 7.13.8 din normativul 17-98.
lntrerupatoarele, comutatoarele ~i butoanele de lumina se monteaza numai pe conductele de faza.

• • - -- - - - - -- - " ' . .. ~ . .~ U¥ v pUlQ lC, ;,a ll: It: ,:,t.:aiO~n . Auresll. com una Orlesti, judetul Valcea CivilCAD SRL
Conductorul de faza se leaga in dulia lampii la boma din interior, iar conductorul de nulla boma conecta-
ta Ia partea filetata a duliei.
Corpurile de iluminat Ia care este prevazuta prin proiect racordarea Ia instalatia de protectie, se vor racor-
da Ia nulul din tabloul de alimentare, nulul fiind racordat Ia instalatia de Iegare Ia pamant.
Racordarea Ia nulul tabloului se va face printr-un singur conductor, diferit de eel de lucru, care va fi din
aluminiu in situatiile in care alimentarea este prevazuta in cablu (al treilea conductor al cablului) ~i va fi
de cupru in cazul folosirii conductelor izolate in tuburi de protectie (STAS 6616-83).
e.3 Aparate pentru lnstalatii Electrice de Forta

' '
Aparatele de conectare montate local vor fide tip capsulat, cu grad de protectie corespunzator mediului in
care este prevazuta instalarea lor.
Se recomanda ca intreruptoarele sa se monteze astfel !neat contactele lor mobile sa nu fie sub tensiune
atunci cand aparatele sunt deschise ~i sa nu se poata inchide sau deschide sub efectul vibratiilor Ia lovirea
aparatelor sau datorita greutatii proprii a piiftilor mobile (vezi I 7-91 art. 5.3.7).
Aparatele de conectare trebuie sa intrerupa simultan toate conductele de faza ale circuitului pe care 11 ser-
vesc (vezi I 7-91 art. 5.34).
Se vor utiliza numai sigurante fuzibile calibrate ~i in executie inchisa. Se interzice folosirea lor ca aparate
de conectare ~i deconectare.
Aparatele electrice fixe vor fi montate astfel !neat butoanele de comanda sa fie u~or accesibile in exploa-
tare de regula Ia 1,20 m de Ia pardoseala.
Aparatele electrice fixe ~i mobile se vor monta ~i utiliza respectand prevederile STAS 6616 - 83 ~i 6119-
78.
f) MATERIALELE CIRCUITELOR ELECTRICE

f.1 Conditii Generale
'
Materialele circuitelor electrice se considera mijloacele prin care se realizeaza functiuni de izolare, lega-
tura electrica ~i mecanica (puse in opera individual in teren sau altfel spus necuprinse in tablourile electri-
ce), ca de exemplu:
• conductoare, -cabluri
• cleme
• alte materiale de montaj.
La alegerea materialelor se va tine seama de destinatia constructiei ~i de conditiile lor de utilizare ~i man-
tare.
Se vor respecta conditiile generale din 17-98 cap. 5 ~i conditiile speciale din standardele de produse.
f.2 Legaturile Electrice

Se interzice executarea legaturilor electrice la conductoare electrice de aluminiu prin simpla rasucire.
Se interzice executarea legaturilor electrice intre conductoare in interiorul tuburilor sau tevilor de protec-
tie,-plintelor, golurilor in elementele de constructie ~i trecerilor prin elementele de constructie. Legaturile
conductoarelor de protectie se executa in conditiile prevazute de STAS 12604/4,5.
f.3 Cabluri electrice

Se utilizeaza de regula pentru instalatii de iluminat ~i forta conducte, cabluri sau bare din cupru si/sau din
aluminiu. Utilizarea obligatorie a cuprului este reglementata de normativul I 7 ~i ID 17, cablurile vor res-
pecta standardele romane~ti in vigoare ~i in primul rand STAS 8788 ~i STAS 11388.
I. Proiect Tehnic II. Pag 314/348

Alimentare cu apa, canalizare si statie de epurare, satele Scaiosi, Auresti. comuna Orlesti, JUdetul v aJt:t:a
Se interzice utilizarea cablurilor tara intarziere la propagarea tuicarii in interiorul constructiilor. Se vor
respecta conditiile impuse de PE 107 art. 3.4.1.
Nivelul de izolatie a cablurilor este caracterizat de valorile tensiunilor nominale ale cablurilor (Uo ~i U) ~i
de valorile rigiditatii dielectrice (normativul PE 107/78 art. 3.2.1 ). in cazul instalatiilor de joasa tensiune,
cablurile vor avea tensiunile nominale de 0,6 kV ~i U = 1 kV.
Rigiditatea dielectrica a cablurilor caracterizeaza nivelul de izolatie la supratensiuni ~i are valorile indi-
cate in standardele ~i normele de produs, functie de tensiunea cea mai ridicata a retelei. in cazul de fata
aceasta tensiune se considera de maxim 1,2 kV.
f.4 Alte Materiale

In instalatiile electrice vor fi montate numai sigurante calibrate.
Constructiile metalice suport al materialelor electrice ~i alte accesorii de montaj din otel sau tabla se vop-
sesc pentru protectie ~i dupa caz anticoroziv. Pentru plinte se vor respecta art. 5.1.116... 130 din normati-
vul I 7
f.S Dispozitie Generala

Utilizarea altor materiale decat sau in afara celor specificate in proiectul de detalii de executie se va putea
face numai cu avizul expres al Proiectantului.
g) E:XECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE

g.1 Prevederi Generale
Se va avea in vedere incadrarea stabilita in proiect a consumatorului ~i a receptorilor, conform prescriptiei
PE 124, din punct de vedere al nivelului de siguranta in continuitatea alimentarii cu energiei electrica.
Aceasta incadrare sta la baza conceptiei proiectului ~i a executiei.
Se vor identifica, conform proiectului de detalii de executie, categoria incaperilor, spatiilor ~i zonelor, in
functie de mediu.
In instalatiile electrice, se vor lua masuri de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere directa ~i a
electrocutarilor prin atingere indirecta (I 7 - 98 cap. 4) respectandu-se standardele ~i normele in vigoare,
atat in continutul proiectului, cat ~i la executie ~i in exploatare.
In retelele legate la pamant (situatie uzuala), legarea la nul de protectie cumulata cu legarea la pamant, se
va face in conditiile impuse de I 7- 98 ~i STAS 12604.
Instalarea tuburilor ~i tevilor de protectie pe sau in structura de rezistenta a constructiilor se admite numai
in conditiile prevazute in normativu! P 100.
Se va evita amplasarea instalatiilor electrice (conducte, cabluri, tuburi etc.) pe trasee comune cu acelea ale
conductelor altor instalatii. Exceptiile se rezolva conform prevederilor normativului I 7- 98 ~i ale norma-
tivului PE 107 - 78.
In toate cazurile in care se utilizeaza cabluri, trebuie respectate prevederile din normativul PE 107, pre-
cum si indicatiile fabricii constructoare de cabluri. Distantele minime intre cabluri si alte instalatii si cons-
, , ' 1 ,.
tructii, atat la instalarea in interiorul constructiilor, cat ~i in exterior, sunt prevazute in normativul PE 107
~i respectarea lor este obligatorie.
Se interzice montarea directa pe elementele de constructie din materiale combustibile a conductoarelor,

cablurilor, tuburilor din PVC, aparatelor ~i echipamentelor electrice. Exceptiile se rezolva conform preve-
derilor normativului I 7.
I. Proiect Tehnic U. Pag 315 / 348
.... _ _ -..--· __.. " .. ~"· ~ ,,. ,, .auc uc cpUictn:. satere ;:,caiOsi, Auresti, comuna Orlesti, judetul Valcea CiviiCAD SRL
Traversarea elementelor de constructii necombustibile cu elemente ale instalatiei electrice, se va face

conform prevederilor normativului I 7.
Traversarea elementelor de constructie combustibile se va face conform I 7.

Se interzice montarea dispozitivelor de protectie electrica (sigurante fuzibile etc.) pe conductele instalatii-
lor de protectie (lmpamfmtare, nul de protectie).
Conductele instalatiilor electrice, vor fi marcate (prin culoarea izolatiei, tub vamis colorat montat la ca-
pete etc) in scopul asigurarii unei u~oare identificari In caz de verificari ~i reparatii cat ~i pentru evitarea
pericolelor de accidente prin electrocutare.
Marcarea conductelor se va face cu urmatoarele culori:

• verde/galben, pentru conductele de protec?e (PE ~i PEN)
• alb sau cenu~iu deschis pentru conducte mediane sau neutre
• albastru deschis pentru conducte de nul de lucru (N)
• culori diferite de cele de mai sus ~i diferite intre ele pentru conductele de faza sau pol recoman-
dandu-se sa se foloseasca pentru marcarea fazelor: ro~u, albastru, maro. Se interzice folosirea
conductoarelor de izolatie verde sau galbena In circuite cu conducte PE sau PEN.
In intreaga instalatie electrica din cadrul unei cladiri se va mentine aceea~i culoare de marcare pentru fie-
care conducta de faza.
lmbinarile intre caile de curent, precum ~i intre acestea ~i bomele aparatelor se va face prin metode care
sa asigure posibilitatea de trecere a curentului electric, corespunzator, sectiunii curente, rezistenta meca-
nica necesara ~i pastrarea in timp a calitatii mecanice ~i electrice a contactului.
Bara sau conductorul de nul intre punctul neutru al transformatoarelor ~i tablouri, precum ~i intre tablouri,
se vor menta tot atat de ingrijit ca ~i cele de faza, ele fiind protejate impotriva atingerilor ~i deteriorarilor
ca si
, conductoarele si
, barele de faza.
g.2 Conditii Generale de Montare a Cablurilor, Barelor, Tuburilor ~i Accesoriilor

L. Conducte
Conductele izolate instalate in tuburi se vor utiliza ~i menta avandu-se in vedere prevederile art. 5.1.61 -
5.1 .70 din normativul I 7- 98, privind conditiile de utilizare ~i montare a tuburilor.
Tragerea conductelor In tuburi se va executa numai dupa ce tuburile au fost montate (la montajul ingro-
pat, dupa ce tencuiala ce acopera tuburile s-a uscat).
Conductele electrice care apaf!in mai multor circuite pot fi instalate in acela~i element de protectie sau gol
in conditiile prevazute de I 7 - 98, art. 5.1 .66.
Se interzice instalarea conductelor electrice in tuburi sau tevi montate in pamant.
2. Cab/uri
Cablurile vor fi montate astfel incat In timpul montarii ~i exploatarii sa nu fie supuse la solicitari meca-
nice. Se vor lua masurile prevazute in normativul I 7 -98 ~i se vor respecta distantele prescrise in normati-
vul PE 107 la instalarea cablurilor.
Pozarea cablurilor se va face numai dupa ce toate constructiile metalice aferente au fost montate, vopsite
~i legate la pamant. Se interzic suduri dupa instalarea cablurilor.
In cazul montarii aparente a cablurilor nearmate cu manta din material plastic !ara inveli~ de protectie, in
locuri cu pericol de deteriorare mecanica, pe pof!iunea expusa cablul va fi protejat in tuburi metalice. In
I. Proiect Tehnic II. Pag 316 / 348
Alimentare cu apa. canalizare si statie de epurare, satele Scaiosi. Auresti, comuna Urlesn, Juuc:Lu• , u·~--
locurile accesibile persoanelor neautorizate protectia se va realiza pana la inaltimea de 2 m de la pardo-

seala.
In cazul montarii cablurilor pe trasee expuse actiunii razelor solare se vor utiliza cabluri cu inveli~ rezis-
tent la intemperii'.
Intr-un tub de protectie se va monta numai un singur cablu de energie. Se admite montarea mai multor
cabluri de semnalizare, control etc. in acela~i tub.
Distanta de la suprafata pamantului pana la fata de sus a tubului de protectie a cablului va fi de cei putin
0,7 m, iar in cazul a~ezarii sub trotuar, de eel putin 0,5 m.
Se interzice montarea cablurilor in canale ~i tuneluri in care sunt instalate conducte de gaze, lichide in-
flamabile sau conducte termice. Situatiile inevitabile se trateaza conform I 7 - 98 art. 5.1 .153.
Cablurile in pamant vor fi pozate in ~ant in profil de tip M pe un strat de pamant sau nisip, ~i acoperite cu
pamant cernut cu granulatie maxima 5 mm sau nisip (conform proiectului), cu grosimea totala de Ia fun-
dul ~antului pana la stratul avertizor ~i de protectie din placi speciale, benzi cu inscriptie avertizoare, de
eel putin 20 em. Umplutura se va realiza cu pamantul rezultat din sapatura, din care s-au indepartat corpu-
rile tari ce ar putea produce deteriorarea cablurilor.
Adancimea de pozare a cablurilor, masurata de la nivelul solului, va fi de eel putin 0,7 m. in teren pietros,
la intersectia cu alte constructii subterane ~i la intrarea in cladiri, se admite o adancime de 0,5 m. La poza-
rea cablurilor in pamant se vor respecta distantele minime fata de alte cabluri electrice sau diverse retele,
constructii sau obiecte, prevazute in normativul PE 107 art. 4.3.1
Cablurile se vor marca pe traseu din 10 in 10 m cu etichete de identificare, care vor avea inscrise pe
ele : tensiunea (kv ), marca de inregistare a cablului lista de materiale, anul de pozare, circuitul din care
face parte.
Traseul cablurilor va fi marcat prin borne de marcaj la suprafata sau prin tablite de marcaj pe cladiri. Se
vor marca prin borne, schimbarile de directie, traversarile de sosele, si intersectiile cu alte canalizari sub-
terane. Bornele vor fi fixate lateral de cablu, la 0,8m de axullui cu placa de inscriptie orientata spre cablu.
Principalele conditii tennice pentru montare cablurilor electrice sunt :
a. Traseul cablurilor se alege de regula astfel, incit se va asigura accesul la cabluri pentru lucrari de
montaj, reparatii si eventuate incocuiri de cabluri. La pozarea cablurilor se va prevedea rezerva de cablu
de 1,5m pentru compesare deformarilor si pentru a permite refacerea capetelor terminale si a mansoane-
lor.
b. La pozarea cablurilor in apropierea de cladiri, pomi se vor respecta distantele minime astfel :
- fata de fundatii de cladiri 0,6m cu conditia verificarii stabilitatii coristructiei ;
- fata de arbori ( axul acestora ) 1m
- fata de trase apa si canalizari distanta minima este 0,6m
3. Tuburi Izolante de Protectie si Accesorii
Nu se vor instala tuburi ~i tevi in care sunt instalate conducte cu izolatie obi~nuita pe suprafata co~urilor, a
panourilor radiante sau a altor suprafete similare, in spatele sobelor sau a corpurilor de incalzire (cu ex-
ceptiile prevazute in 17 - 98).
Se interzice strapungerea canalelor de fum ~i a zidariei co~urilor, cu tuburi ale instalati,ilor electrice.
Montarea tuburilor se va face astfel indit patrunderea apei sau colectarea apei de condensatie in interiorul
lor, sa nu fie posibila. in situatii speciale (I 7-98) se monteaza cu panta de 0,5... 1 % intre doua doze.
Tuburile se vor monta pe trasee orizontale sau verticale. Exceptii se admit numai in cazurile in care acest
lucru nu este posibil.
La montarea tuburilor se'vor prevedea elemente de fixare conform normativului I 7 art. 5.1.95. Montarea
accesoriilor se va face in conditiile art. 5.96 din normativul I 7
Executarea legaturilor electrice se va face respectand prevederile normativului I 7 - art. 5.1.27 ..40.
(. Proiect Tehnic II. Pag 317 / 34.

.. ___ ___ ~ --· ~ ·· · ·, " "'"·' "• ._v.uuuii vnesu. JUdetul Valcea Civi!CAD SRL
g.3 Conditii de Alimentare ~i

Montare a Corpurilor de lluminat
Corpurile de iluminat se vor lega la circuitul de alimentare astfel:
• la contactul exterior (partea'filetata) a duliei Himpii se va lega conducta de nul a circuitului, iar la
borna de interior a duliei, conducta de faza trecuta prin lntrerupator.
• legarea carcasei corpurilor de iluminat la un conductor de protectie se face In cazurile ~i in condi-
tiile date de STAS 12604/4.
Dispozitivele de suspendare a corpurilor de iluminat (carlige de tavane~ dibluri etc.) se vor alege astfel
incat sa suporte tara a suferi deformari, o greutate egala cu de 5 ori greutatea corpului de iluminat ce ur-
meaza a fi fixat, de eel putin 10 kg.
Corpurile de iluminat portabile vor avea glob de sticla ~i gratar protector.
g.4 Verificarea lnstalatiilor Electrice

Verificarea In timpul executiei ~i inainte de punerea in functiune a instalatiilor electrice se va realiza
conform normativului C 56, STAS 12604/4 ~i PE 116.
Punerea sub tensiune a unei instalatii electrice· la consumator se poate face numai dupa verificarea ei de
catre furnizorul de energie electrica conform prevederil~Fdin regulamentul PE 932.
Verificat, Intocmit,
Proiectant Ciobanu I

Alimentare cu canalizare si statie de satele Scaiosi Auresti. comuna
a) GENERALITAT1
Prezentul capitol cuprinde prevederi privind executia:
• prizelor de pamant ~i retelelor de impamantare din ·
• instalatiile specifice de paratdiznet.
b) MATERIALE
Electrozii prizelor de pamant artificiale vor fi din teava de otel "'?~~:lX!~
m.
Conductoarele principale, de ramificatie, de coborare ~i de de pamant vor fi din banda de

otel zincat, cu sectiunile
, minime indicate in STAS 12604/
Piesele pentru instalatiile de protectie prin legare la "'""""'""'

Materialele instalatiei de captare pentru paratraznet se cap 2.4 ~i vor fi procurate de
la furnizori specializati.
c) EXECUTAREA INSTALATIILOR
Prizele de pamant vor fi de suprafata cu electrozi ingropati la adancimea de minim 0,8 m, considerata de
Ia capatul superior al electrodului pana Ia suprafata solului.
Conductele prin care tree fluide combustibile se leaga Ia instalatia de impamantare, dupa ~untarea in prea-
labil a locurilor de intrerupere.
Conductele metalice pentru apa ingropate in piimant, mantalele ~i armaturile metalice ale cablurilor, tevile
metalice de tubaje etc vor fi legate la instalatia de impiirnantare, constituind priza de pamant ajutatoare.
To ate obiectele vor avea ( conductele instalatiei de Iegare la piimant se vor lacui) dubla racordare Ia insta-
latia de impiimantare astfel ca sa se realizeze numai contururi (inele) inchise in aceasta retea.
Electrozii de piimant se monteaza in exteriorul spatiului de protejat ~i Ia eel putin 1,0 m fata de fundatia
constructi ei.
Intre diferitele prize de pamant se va respecta distanta de minim 20 m.

Elementele care trebuie legate la pamant pentru protectia impotriva electrocutarilor sunt indicate in STAS
12604/4,5; STAS 12216; STAS 12217 cu detalii in indreptarul I-RE- IP- 30- 78 cap. 1.1.
imbinarile conductoarelor instalatiei de Iegare Ia piimant se vor realiza in conditiile prevazute de stan-
darde mentionate.
Legarea la pamant a echipamentelor cu vibratii va fi realizata cu conductoare flexibile in conditiile STAS

12217 ~i 12604/4,5.
Ramificatiile interioare constructiilor, de la centurile interioare de impiimantare Ia utilaje, care traverseaza
prin pardoseala, vor fi protejate in teava inglobata in pardoseala.
d) VERIFICAREA INSTALATIILOR DE LEGARE LA PA.MANT

Verificarea instalatiilor de Iegare la pamant se face in conformitate cu standardele, normativele ~i pres-
criptiile previizute in anexa. in functie de rezultate se adopta masuri suplimentare de impamantare ~i
echipotentializare.
La instalatiile de legare la pamant se va verifica :
masurarea rezistentei de disipersie
verificarea gradului de cordonare a instalatiilor de legare la pamant
verificarea contnuitatii legaturilor de ramificatie la instalatia de legare la pamant
masurarea rezistivitatii solului
Alimentare cu apa, canalizare si statie de epurare. satele Scaiosi, Auresti, com una Orlesti, judetul Valcea CivilCAD SRL
masurarea tensiunilor de atingere si de pas

verificarea trasmiterii tensiunilor periculoase prin obiecte metalice lungi
masurarea rezistentei de dispersie rezultante a conductorului de nul impreuna cu prizele de
pamant legate de aceasta
verificare izolatiei intre conductorul de nul si confectiile metalice de JT, legate la priza de
pamant
e) DISPOZJTII FINALE
Antreprenorul va respecta lntocmai prevederile caietului de sarcini ~i ale normativelor in vigoare.
Orice schimbari sau modifican solicitate de Antreprenor sau Beneficiar, se vor putea face numai cu
consultarea ~i avizul scris al Proiectantului.
Verificat,
I Intocmit,

Alimentare cu canalizare si statie de
a) PREVEDERI CU CARACTER GENERAL

Punerea in functiune ~i darea in exploatare a I~~ta~arur-tot-..eJ~:tWv. "'""'"'u ......
in conformitate cu precizarile
din regulamentul de exploatare tehnica a dupa ce s-au realizat operatiunile
principale de organizare pentru exploatare.
Verificarile, incercarile ~i probele exlJio:ara,re se fac dupa cum urmeaza:

• la inceput, in timpul ~i la •vu•a.J"..'U' se fac, dupa caz, probe mecanice ~i electrice, in-
clusiv rodajul individual al '"c;u:uu•u.YJL1V1, aceste probe intra in volumullucrarilor de construe-
tii - montaj;
• in timpul perioadelor de ·une ~i de exploatare de proba se fac rodajul in ansamblu
~i probele tehnologice;
• la inceputul perioadei de· exploatare continua (dupa trecerea instalatiilor in exploatare planificata)
se verifica principalii indicatori tehnico-economici la nivelul proiectului, prin probe de garantie.
lnainte de inceperea fiecarei probe se vor verifica cu minutiozitate conditiile tehnice ~i organizatorice in
care urmeaza sa se efectueze proba, astfel incat sa fie exclusa posibilitatea defectarii ~i avariei instalatiilor
sau accidentarii personalului de deservire.
b) VERIFICAru, iNCERCARI ~I PROBE iN PERIOADA DE LA iNCEPUTUL, DIN TIMPUL ~I DUPA

TERMINAREA MONTAJULUI
Scopul acestor operatii este de a se constata calitatea montajului ~i de a se lua masurile necesare inlatura-
rii eventualelor diferente, in conformitate cu nomenclatorul de probe ale MEE; totodata se dovede~te ca
lucrarile de montaj sunt terminate ~i corect executate, putandu-se trece astfella receptia a instalatiilor
Probele se fac de catre societatea de constructii-montaj, se verifica, incearca ~i probeaza materialele ~i

echipamentele care vor fi folosite la executarea instalatiei ~i anurne:
• pe baza certificatelor de calitate emise de organele competente ale fumizorului , conform normelor
in vigoare sau uzantelor ~i intelegerilor intre Antreprenor ~i furnizor, pentru toate materialele prin-
cipale;
• conform prevederilor contractelor de livrare, pe baza certificatelor de garantie emise de organele
de control ale furnizorului sau, in cazuri speciale, prin verificari ~i probe la furnizor in prezenta
delegatului antreprenorului, pentru pii.ftile principale ale echipamentului energetic.
Materialele ~i echipamentele care nu corespund calitativ contractelor sau normelor legale vor fi respinse
~i nu se vor introduce in lucrarile respective.
In timpul ~i pana la terminarea lucrarilor de constructii-montaj se vor face verificarile, incercarile ~i pro-
bele corectitudinii ~i calitatii executiei in conformitate cu normele tehnice in vigoare pentru categoria de
instalatie respectiva.
Coordonarea ~i raspunderea executarii acestor probe revin integral sau partial, dupa caz, Antreprenorului
sau furnizorului.
Dupa terminarea de catre Antreprenor a lucrarilor de constructii-montaj, inclusiv a incercarilor, verificari-

lor ~i probelor aferente perioadei de executie ~i a rodajului individual ~i in subansambluri, se face receptia
provizorie a lucrarilor
La receptia provizorie, antreprenorul ~i furnizorii vor trebui sa probeze prin documente tehnice legale
calitatea corespunzatoare a bazei materiale introduse in lucrari ~i executia corecta a tuturor lucrarilor as-
cunse precum ~i rezultatele probelor prevazute a se executa inaintea, in timpul ~i la terminarea lucrarilor.
I. Proiect T ehnic II. Pag 321 / 34f
-r---·-· .."·~·~ . . ..... , v:- t. 1""\UJt:M l . t:umuna Urle sti, judetul Yalcea Civi!CAD SRL
Daca instalatiile au fost admise la receptie ~i lucrarile de constructii montaj sunt terminate, se va incheia
un act unic de receptie cu antreprenorul ~i cu rnontorul , precizandu-se obligatiile ~i raspunderile fiecaruia.
Prin receptionarea provizorie a lucrarilor de constructii rnontaj , antreprenorul rarnane nurnai cu obligatia
eventualelor completari ~i remedieri, stabilite prin procesul verbal de receptie provizorie sau ivite ulterior,
ca urmare a unor vicii ascunse, respectiv cu raspunderea realizarii probelor de garanpe.
Receptia ~i luarea in prirnire de catre beneficiar a constructiilor ~i instalatiilor electrice se poate face ~i pe
parti ale lor, daca pot functiona separat.
In urma efectuarii probei finale se incheie procesul verbal de punere in functiune, sernnat de rnernbrii co-
rnisiei. Cu punerea in functiune poate incepe activitatea de exploatare.
c) VERIFICARI, INCERCARI ~I PROBE iN PERIOADA DE GARANTIE

Probele de garantie se fac obi~nuit la un interval de 2-3 luni de la trecerea instalatiilor in exploatare, in
vederea verificarii pararnetrilor ~i performantelor din proiect.
Daca la sfar~itul perioadei de garantie nu exista litigii, se incheie de catre Beneficiar cu delegatii fumizo-
rului ~i ai Antreprenorului un proces-verbal de receptie definitiva.
In care se inscriu rezultatele probelor de garantie ~i se confirma ca deficientele consernnate in procesul -

verbal de receptie provizorie, de receptie contractuala sau in cursu! perioadei de garantie au fost rerne-
diate.
Verificat,

Alimentare cu apa. canalizare si statie de epurare, satele Scaiosi, Auresti, comuna Orlesti. judetul VaJcea
2. CAIETE DE SARCINI - GENERALE
a) DESCRIEREA LUCRARILOR
Lucrarile vor consta din achizitionarea, receptionarea, depozitarea tuturor materialelor necesare pentru
lucrari, proiectarea detaliata, construirea, testarea si predarea spre exploatare a acelor lucrari si remedierea
defectelor pana la sfarsitul Perioadei de remediere a defectelor.
Lucrarile cuprind, dar nu se limiteaza la excavarea transeelor in si sub drumuri, trotuare, teren natural si
alte suprafete, furnizarea tuturor conductelor si fitingurilor, pregatirea paturilor conductelor, pozarea, tes-
tarea conductelor, refacerea carosabilului, excavarea.
Lucrarile vor include materiale si lucrari de orice tip necesare pentru construirea si finalizarea
satisfacatoare a Lucrarilor cu scopul si semnificatia stabilite de desenele si specificatiile tehnice.
b) TOPOGRAFIA
Toate nivelele vor fi raportate la cotele de nivel ale bornelor existente, nivel de referinta Marea Neagra.
Planurile de situatie determinate prin ridicari topografice sunt puse la dispozitie de catre Beneficiar.
Contractantul va fi responsabil cu prevederea tuturor echipamentelor necesare pentru studii topografice.

Va fi , de asemenea, responsabil cu montarea reperelor si intretinerea lor pana la preluarea lucrarilor de
catre Beneficiar.
Contractantul va angaja si desemna personal calificat si experimentat pentru a realiza cu precizie lucrarile,
pentru a stabili si localiza toate liniile, cotele si amplasarile exacte ale lucrarilor.
Contractantul va confirma amplasarile serviciilor subterane de pe Santier, pe cheltuiala sa, cu colaborarea

companiilor care administreaza acele utilitati si servicii.
Va fi responsabilitatea Contractantului sa stabileasca traseul fiecarei conducte si colector si pozitia

fiecarei structuri, in conformitate cu Cerintele si cu Desenele aprobate, inainte de inc~..re~ c.t!ilor.
Conductele vor fi pozate consecutiv in linii drepte. Toate conductele si caminele ~~~Ltw~Me~'g'i· ·. i-
te conform liniilor si gradientelor indicate in Desenele aprobate ale Conh;~ttmru~~·~~co
indicatiilor Inginerului, in tolerantele date in Specificatiile Beneficiarului. IJ,~~ l ,).~ ~~ ~> ·.;'1-:~\ f"
'I ~ / '" >· . 'Y'
c) SANTIERUL f
\ *~
i\ir<, ! 70 I \\
J :
1 Ore de lucru pe santier ~ ""'-... !!•. h .../ 1:'

Timpul de lucru va fi in conformitate cu Legislatia romana privind conditiile de .~.. ;;-;-·-;; ~ .~,«--v
Nici o lucrare nu se va intreprinde in afara acestor ore, cu exceptia urgentelor, fara ~ ~f:f ~ / ata
de Inginer in prealabil. ______ .:: ;:;. --
2 Organizarea de santier
Daca nu este mentionat altfel in desene sau specificat in aceasta documentatie, Santierul inseamna o
intindere de pamant public sau privat care, in opinia Inginerului, este necesar sau practicabil pentru
constructia Lucrarilor. Contractantul nu va folosi Santierul pentru nici un alt scop care nu este prevazut in
contract.
Organizarea de santier se va proiecta, analiza si executa de catre Constructor, in conformitate cu

experienta si tehnologia proprie.
Contractantul este obligat sa asigure o structura de organizare care cuprinde personal calificat, cu
experienta si suficient din punct de vedere numeric, pentru a asigura respectarea riguroasa a programului
de constructii si prevederilor contractului.
I. Proiect Tebnic II. Pag 323 / 348
. · ·····-· .." · - -~ ........ ~"""""'a1c '":>laue uc cpurare. sarete ::,caiO~·a. Auresll. comuna Orlesti. judetul Valcea Civi!CAD SRL
Contractantul in organizarea de santier propusa, va arata structura personalului, cu toate detaliile profesi-
onale ale fiecarui post, continand: varsta, calificarea, experienta, specializarea, etc.
Contractantul trebuie sa comunice Beneficiarului numele "RESPONSABILULUI TEHNIC CU
EXECUTIA", care trebuie sa fie atestat tehnico - profesional, care va verifica lucrarile din sectiunea Con-
tractantul ui.
Contractantul va include in organizarea de santier si o grupa de management pentru realizarea contractu-
lui de lucrari in cat mai bune conditii.
Grupa de management va fi condusa de Responsabilul Tehnic cu executia, care va fi un Supervizor pro-
priu al Contractantului, un inginer cu experienta, cu o activitate de eel putin 10 ani in realizarea de proiec-
te similare, autorizat conform Legii nr. I 0 privind calitatea in constructii.
Numeric, personalul ajutator care alcatuieste grupa de management, va fi in functie de amplasarea si
complexitatea lucrarii, avand experienta si cunostiintele necesare.
Daca in timpul derularii contractului, Beneficiarul considera ca grupa de management organizata de Con-
tractant nu actioneaza la un standard acceptabil, atunci Contractantul va angaja un manager Consultant,
care trebuie sa fie aprobat de Beneficiar.
Intre indatoririle grupei de management vor fi incluse urmatoarele:
• pregatirea planificarii, a programelor de lucru si a relatiilor cu autoritatile publice,
• supravegherea continua a lucrarilor si anticiparea factorilor care au posibilitatea sa afecteze deru-
larea in timp a contractului,
• elaborarea propunerilor pentru modificarea planificarii din cauze cares- au ivit pe parcurs,
• aprecierea continua a metodelor si rutinelor Contractului, relative la viteza de executie si efectul
lor asupra eficientei indeplinirii contractului,
• planificarea anticipata pentru necesarul de resurs · ·· - ·_ · :-in considerare posibilele lipsuri si
intarzieri in aprovizionarea santierului cu materiale, /~ ~'0 ~ · I c;;'~
• . culegerea si prelucrarea ultimilor informati. ~sar ·,. 'lni~ ~e lucru cu Contractantul si
o~ 't 1\ 1: \ or.· ~
1
Benefic1arul, (J
• intocmirea rapoartelor lunare ce trebuie in atate erteficiary.~~i)de &li-e reprezentantul Contrac-
tantului. c<( I -~ \ 1'•' t:! jj [V'j--
5. ~.3.3 Conditia santi~rului \ ~~ : ~'
. •. \\ / Q- !;j / .
Inamte de a efectua once lucrare, Contractantul va 1 ~~cti'ssn.t.tetarl a cu Ingmerul sau Repre-
zentantul acestuia, pentru a stabili conditiile general("PJJ eiWOC '( ate si inregistrate in scris, si
unde, in opinia Inginerului sau a Reprezentantului sau sec' ara o inregistrarea prin mijloace
de fotografiere sau video.
Aceste locatii vor include: birourile de santier ale Antrepenorului, Atelierele, zone pentru materiale
si stocare a utilajelor, drumurile de santier, gropile de imprumut.
Detaliile inregistrate vor include locatia tuturor delimitarilor si evaluari cu privire la conditiile cladirilor,
suprafete, terase (daca exista), rigole, cursuri de apa, drumuri, rute, garduri si alte informatii referitoare la
Santier si orice alta parte care poate fi afectata oricand de operatiunile Contractantului.
6. 4.3.4 Curatenia santierului
Contractantul va intretine santierul intr-o stare curata, ordonata si sanitara adecvata, atata timp cat el este
raspunzator de realizarea lucrarilor si va respecta toate reglementarile in vigoare ale organelor sanitare,
ale politiei si ale municipalitatii, in vederea asigurarii unui climat de ordine in desfasurarea lucrarilor.
Contractantul va asigura in timpul lucrarilor de constructie intretinerea si curatarea instalatiilor sanitare
pentru uzul angajatilor sai. El se va asigura ca angajatii sai nu vor murdarii santierul sau proprietatea din
vecinatate. Costul intretinerii va fi inclus in pretul de contract.
Contractantul va trebui sa curete gropile de imprumut si alte surse de materiale, amplasamentele tuturor
Lucrarilor Temporare, birourilor, magaziilor, atelierelor, depozitelor, mizeria de la baraci si alte ampla-
samente si va dispune toate reziduurile intr-o maniera adecvata.
Limitele suprafetelor care urmeaza a fi curatate vor fi indicate pe Schite sau vor fi stabilite de catre Ingi-
ner.
Tot timpul si in toate rapoartele, Contractantul va lua masurile necesare pentru protectia mediului in si in
jurul Santierului prin aderarea la masurile detaliate din Planul sau de Management al Mediului
Inconjurator.

Alimentare cu apa, canalizare si statie de epurare, satele Scaiosi, Auresti. comuna Orlesti, .JUdetut v au.:c<1
Contractantul va trebui sa faca tot posibilul sa evita taierea copacilor, afectarea vegetatiei, florei , etc.
Daca Reprezentantii Inginerului cer ca anurniti copaci, arbusti si garduri vii vor trebui sa fie protejati,
Contractantul se va conforma si va trebui sa ia toate precautiile necesare pentru a preveni deteriorarea
acestora.
0 data cu terminarea tuturor lucrarilor care au fost executate de catre Antreprenor in orice parte a
Santierului, altele decat cele legate de intretinerea lucrarilor, Contractantul va curat~ pa ···· -----·- · ata a
Santierului dupa cum este specificat in clauzele relevante ale Conditiilor Contrac · ·~~ \j · tv1
0
Contractantul nu va permite autovehiculelor sau utilajelor sa piece de pe santier )i1te rl _ , ura10! ·
. . 7c t... fll, /
spalate cu a~ a. . . .. ( ~ ;-~..,...... \... I' ·t .-..-:'! '"Y'
7. 4.3.5 Crude acces, cat de comurucatu ~ f · :-n
a) 4.3.5.1. Utilizarea drumurilor publice *
t. NH . !7f:l
Contractantul se va asigura ca drumurile si arterele de circulatie folosite de el unt\tpurdarj.te Cji' re
tat al folosirii, iar cazul in care se murdaresc, conform opiniei Beneficiarului, ·· racUlB~a-1uf!-
masurile pentru ale curata, fara costuri suplimentare pentru Beneficiar. ."::..~;-.~,/!! c 1 N- ~0~
Contractantul se va asigura ca nu exista depuneri de pamant si pietris, pe drumurile ~iiit 't • -r • ate ca
rezultat allucrarilor. Toate vehiculele care parasesc santierul vor fi curatate corespunzator.
b) 4.3.5.2 Accesul pe santier
Inainte de inceperea oricarei parti a lucrarilor, Contractantul va face cai temporare de acces, incluzand si
drumuri provizorii de ocolire, care pot fi necesare din cand in cand cu aprobarea Beneficiarului. Contrac-
tantul va intretine aceste cai de acces in conditii adecvate pentru siguranta si trecerea usoara a echipamen-
telor si vehiculelor pana la terminarea lucrarilor.
Contractantul va incheia un proces-verbal cu Beneficiarul in ceea ce priveste starea suprafetelor terenuri-
lor publice si private pe care se face accesul inainte de inceperea oricarei lucrari, pentru ale face adecvate
accesului. Contractantul va mentine aceste suprafete intr-o stare de curatenie rezonabila si le va repara in
timpul executiei lucrarilor. La terminarea utilizarii de catre Contractant a acestor cai de acces el va aduce
suprafetele la o conditie eel putin egala cu cea dinaintea folosirii lor.
Beneficiarul va negocia siva face posibil Contractantului accesul spre santier pe teren privat, atunci cand
nu exista alta alternativa. Accesul negociat se va acorda dupa ce Contractantul va face toate eforturile
pentru acces.
Contractantul nu va intra cu nici o parte a santierului in terenurile private fara permisiunea prealabila a
Beneficiarului si fara consimtamantul proprietarilor acestor terenuri.
In functie de strada pe care se va Iuera, se vor asigura, dupa caz, conditii de circulatie pentru circulatia
normala, sau temporar se va scoate strada din circulatie, cu aprobarea organelor abilitate pentru aceasta.
Inainte de inceperea oricarei parti a lucrarilor, Contractantul va trebui sa asigure drumuri de acces tempo-
rare, incluzand toate devierile si podurile in partea implicata a Santierului, toate cu aprobarea Inginerului.
Contractantul va mentine aceste drumuri de acces intr-o conditie adecvata pentru o trecere in siguranta a
utilajelor si vehiculelor pana cand nu mai sunt necesare scopului contractului.
Contractantul va intocmi un document cu care lnginerul sa fie de acord privind conditiile oricaror
suprafete private de pamant sau oricaror .suprafete publice cultivate sau intretinute prin intermediul
carora se realizeaza accesul la Santier inainte de folosinta si va trebui sa pastreze aceste suprafete intr-un
stadiu rezonabil de curatenie si intretinere in timpul executiei lucrarilor. La tenninarea folosirii de catre
Antreprenor a acestor cai de acces, el va trebui sa aduca suprafetele la niste conditii eel putin egale cu
cele existente inainte de a fi folosite de catre el.
In cadrul acestui Contract, to ate drumurile, ,drepturile de acces", trotuarele si altele lucruri asemanatoare
care nu fac parte din Lucrarile permanente, dar sunt cerute de catre Antreprenor sau de catre lnginer pe
sau aproape de Santier direct sau indirect in legatura cu lucrarile prevazute in contract, vor fi denumite
Drumuri de Serviciu. Aceste drumuri vor fi considerate ca Lucrari Temporare.
Contractantul va construi toate Drumurile de Serviciu, care vor trebui sa fie in conformitate cu standarde-
le, astfel incat sa poata fi folosite normal si in siguranta in orice conditii climatice. Contractantului nu i se
va rambursa nici o suma pentru folosirea Drumurilor de Serviciu de catre altii decat Beneficiarul, perso-
nalul sau agentii Inginerului si Contractantului, cu conditia ca acestia sa foloseasca aceste drumuri cu
aprobarea Inginerului si in mod direct sau indirect in legatura cu Lucrarile din cadrul Contractului.

__ --.- -- - -- --- -~-· ~ "' ·"""'" u-. "1-'u•a•c. :O.l1lt:Jt: ;::,caJOSI, Aurestl. comuna Orlesti, judetul Valcea CivilCAD SRL
Contractantul va ridica siva mentine imprejmuiri temporare si porti, pe cheltuiala sa dupa aprobare, pen-
tru a inchide aria Lucrarilor de efectuat, si orice alte suprafete de teren care pot fi necesare pentru a-si
indeplini obligatiile fata de Inginer din cadrul Contractului.
Nici o persoana neautorizata nu va putea intra pe Santier. Contractantul va trebui sa instruiasca toate per-
soanele sa evite si sa previna abuzurile in conformitate cu Conditiile Generale ale Contractului.
8. 4.3.6. Facilitati asigurate de Contractant
a) 4.3.6.1 Panouri publicitare
Contractantul va procura, construi si mentine panouri publicitare rezistente la conditii de vreme nefavora-
bila, pentru dispuneri temporare ale acestora in locatiile din apropierea santierului si care sa fie aprobate
de catre lnginer. Panourile vor fi vizibile clar astfel ca cei care tree pe langa acestea sa poata citi si
intelege natura proiectului.
Panourile vor fi montate pe perioada executarii lucrarilor si vor fi indepartate nu mai tarziu de 6 luni dupa
terminarea lucrarilor dupa care vor fi inlocuite de o p1aca informativa.
Semnalizarea lucrarilor (pe timp de zi side noapte) va fi in sarcina Antreprenorului de lucrari si va cores-
punde cu prevederile ,Normelor metodologice privind intretinerea, repararea, modemizarea si extinderea
lucrarilor pentru retelele de utilitati subterane din zonele publice" si cu prevederile Ordinului MLPAT-MI
Nr. 1112/411/2000.
b) 4.3.6.2 Birouri pentru personalu1 Inginerului
Contractantul va prevedea Ia o 1ocatie agreata de catre lnginer, o cladire pentru birouri de santier pentru
folosirea exclusiva de catre lnginer si personalu1 acestuia. Cladirea de birouri de santier va fide buna cali-
tate, prevazuta cu aer conditionat, incalzire, electricitate, apa potabila si canalizare.
Teate camerele vor fi complet mobilate si echipate.
Teate echipamentele/dotarile vor fi retumate Antreprenorului la finalizarea contractului.
c) 4.3.6.3 Facilitati pentru personalul Contractantului
Contractantul va asigura personalul de santier cu toate contributiile de asistenta sociala si sanatate in con-
cordanta cu legislatia romaneasca. Contractantul va prevedea pentru personalul sau de santier echipament
de protectie si imbracaminte de protectie.
9. 4.3.7 Servicii sanitare
Contractantul va organiza, fumiza si intretine, in 1ocuri usor accesibile, atat pe santier cat si in colonia de
lucratori, posturi sanitare de prim- ajutor, pe toata durata contractului.
Dotarea si incadrarea cu personal sanitar a acestor posturi va fi --- -- · ·-. - r~vederi1e normelor sanitare
pentru santierele de constructii. ~ ~ . N f -. ~ -~
10. 4.3.8 Alimentarea cu apa si energie electrica ~ rc.'\1~- ~~
Contractantul va face pe propria sa cheltuiala toate ang nt~~~erit1u ll'lime~a cu apa si energie
electrica in scopullucrari1or. (J o- ;!£,, _ ~ \~ UJ
Se vor instala contoare pentru utilitatile pe care Contract ~ 1 cons~¢~. Ast I st contoriza apa con-
sumata pentru efectuarea de probe si teste, spalari si dezin ~ri le~ondu(\te r.r.r !:!
. starea antenoara
11 . 4 .3 .9 R epunerea m . . 1m.
a sanheru *
'"' ~ ~ ((,.o:0 ; ·
La te~in~~e~ !ucrarilor, Contractantul va_ curat~ toate drum · ~.P~are ~~a?.. s siva readuce zona la
condttta ettmttala spre aprobarea Benefictarulm. ~ ' :::.~£~-~/
Refacerea acestor zone va cuprinde urmatoarele lucrari: sapare teren, nivelare, strangere si depozitare
elemente grosiere, incarcare, transport si descarcare material excedentar.
12. 4.3.10 Apa
Contractantul va trebui sa acorde atentie apei, oricare ar fi sursa sau cauza, astfel incat sa asigure executa-
rea lucrarilor specificate in conditii sa fie efectuate in conditii satisfacatoare de umiditate si siguranta cu
aprobarea Inginerului.
Daca nu sunt stabilite si specificate in alta parte toate masurile legate de atentia acordata apei va trebui
considerata ca fiind Lucrare Temporara. Contractantul nu va avea dreptulla rambursarea banilor cheltuiti
pentru asigurarea apei din partea Inginerului. Dupa ce si-a servit scopul, Lucrarile Temporare si utilajele
vor fi dezafectate.
13. 4 .3.11 Documente de arhiva de santier
Contractantul va pastra dosare continand pozitia si amploarea excavatiilor pentru orice tip de utilitate pu-
blica sau obstacol intalnit in timpul executiei lucrarilor, precum si a probelor luate.
14. 4.3.12 Norme de tehnica a securitatii pe santier.
I. Proiect T ehnic II. Pag 326 I 348
Alimentare cu apa. canalizare si statie de epurare. satele Scaiosi, Auresti. comuna Orlesti, judetul Valcea
Contractantul va respecta toate reglementarile referitoare la protectia personalului, operatorilor, persona-

lului Beneficiarului. El va obtine copii ale tuturor reglementarilor in vigoare si le va utiliza in inspectia pe
santier.
In scopul executarii lucrarilor de constructii in conditii de siguranta si igiena a muncii precum si de pre-
venire a incendiilor se fac urmatoarele recomandari obligatorii, in conformitate cu ,Regulamentul privind
protectia si igiena muncii in constructii" (conform cu HG nr. 79511992 si aprobat de M.L.P.A.T. cu Ordi-
nul Nr. 9/N/15.03.1993, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 5-8 din anul1993) precum si cu legea nr.
3211968 si HG nr. 51 /1992 privind normele de paz a contra incendiilor.
Se atrage atentia in mod deosebit asupra respectarii prevederilor cuprinse in Normele specifice de securi-
tate a muncii pentru alimentari cu apa ale localitatilor si pentru nevoi tehnologice si Normele specifice de
securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate, aprobate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu
ordinul nr. 357/ 1995, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 11/1996;
La executarea lucrarilor de terasamente se vor respecta prevederile din , Normele republicane de protectia
muncii", aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu ordinele nr. 34/1975 si 60/1975 si
,Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj" aprobate de M. C. Ind. cu ordinul nr.
1233/D 1980.
Contractantul este obligat sa instruiasca angajatii sai la locul de munca si sa tina seama de calificarea pro-
fesionala side modul cum fiecare muncitor poate sa-si insuseasca notiunile din instructajul facut, incat sa
poata folosi fara pericol instalatiile, utilajele, sculele si uneltele la locul de munca unde este repartizat,
insistand in special asupra accidentelor provenite din nerespectarea instructajului, dandu-se exemple con-
crete.
Nu se va primi la lucru nici un angajat fara a avea instructajul de protectie a muncii si prevenirea incendii-
lor, facut si insusit. Obligatia efectuarii instructajului o au cei ce organizeaza, controleaza si conduc pro-
cesele de munca.
Ori de cate ori un angajat este numit de la un loc de munca la altul i se va face instructajulla noulloc de
munca, chiar daca este aceeasi unitate.
Instructajul se va efectua in trei etape:
- Instructajul introductiv general (8 ore pana la 16 ore cu verificari in fisa de instructaj):
- Instructajulla locul de munca efectuat de catre conducatorullocului de munca (inginer, maistru, sef de
echipa) durata fiind de eel putin 8 ore cu verificarea sefului ierarhic superior, celui care a facut instructa-
jul, dupa care angajatul este admis sa lucreze.
- Instructajul periodic se face la locul de munca eel putin o data pe luna de conducatorul locului de mun-
ca. Instructajele angajatilor (introductiv general, la locul de munca si periodic) se vor consemna in mod
obligatoriu in fisa individuala de instructaj.
Pentru instructajul de protectie si igiena muncii se vor avea in vedere eel putin urmatoarele capitole din
Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj" aprobate de M. C. Ind. cu ordinul nr.
1233/D 1980:
Cap. 14 - Mijloace individuate de protectie; .0-~---- --··- - ---
Cap. 15 - Dispozitive de securitate a muncii; / ~.\J N · N / 0
Cap. 17- Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor; ~~t;;r ,.---,. ..-:-, '"0/
Cap. 18 - El ectrosecuntatea;
. (J (o~
"'-.4 / ~',_.I'· ''"
•1 /'f~ ·y
Cap. 19 - Terasamente; { I<{ ! '~ . ~
Cap. 22 - Tumarea betoanelor; ~ \ Nfl- - " 7 ~: "!. } '
Cap. 27- Schele, esafodaje si scari; * \ /
Cap. 31 - Montarea prefabricatelor si a utilajelor tehnologice; ~ ~·-......_··-~-~ ·..~:.... .-.:.. .c.:~~·
C ap . 32- Sudura·' ~1>/,._
" I tv ,- ._-. ·, ,,;.,,. <'-o/
~ .
Cap. 33 - Alimentare cu apa si canalizare; ~L~ T g_·:.-~ ~-::./
Cap. 38- Instalatii si masini de ridicat. .._ ____
Subliniem necesitatea acordarii unei atentii deosebite cap. 14, 18, 19, 27 si 38.
Conform catalogului de dispozitive si elemente tipizate pentru protectia muncii la lucrarile de constructii
montaj editate de M.C. Ind., proiect IPCT nr. 7088/1975, Contractantul va folosi dispozitivele indicate in
acest catalog si anume:
- Subgrupa I- Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari de sapatura (simbol catalog nr. 122, 108,
107);
, '""'" "'"'" ~..u a J-Ia • ... a u aut:l:tl t: s 1 stane ae epurare. satele Sca10si. Auresti. comuna Orlesti. judetul Valcea Civi!CAD SRL
- Subgrupa II- Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari la inaltime (simbol nr. 201, 203, 205, 206,
207,209,210,212,213, 216);
- Subgrupa III- Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari de sudura (simbol nr. 301 , 303, 304, 306,
307);
- Subgrupa IV- Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari electrice de joasa si inalta tensiune (sim-
bol nr. 401 , 402,403,404,405, 406, 407);
- Subgrupa VII - Dispozitive de protectie a muncii la confectionarea prefabricatelor din beton armat si
beton precomprimat (simbol nr. 701 , 702);
- Subgrupa VIII- Sernne conventionale, indicatoare de securitate (simbol nr. 801 , 802).
Se atrage atentia ca prevederile din prezentele masuri nu au caracter limitativ, in sensu! ca Contractantul,
in plus, va trebui sa tina seama de prevederile tuturor instructiunilor si legilor in vigoare si sa ia masurile
pe care leva considera necesare in vederea asigurarii securitatii muncii, evitarii accidentelor si prevenirii
incendiilor.
Se va acorda o atentie deosebita la prelucrarea NPCI 1974 si a instructiunilor de prevenire si combatere a
incendiilor precum si lucrarilor de sudura avand in vedere eliberarea perimetrului de foe la locurile de
munca cu materiale inflamabile (reziduuri petroliere, constructii de gradul IV si V rezistenta la foe, exe-
cutate din elemente combustibile).
Contractantul va prelucra cu angajatii sai masurile enumerate mai sus impreuna cu alte masuri pe care le
gaseste necesar a fi luate in vederea asigurarii executarii lucrarilor in bune conditii de calitate, fara acci-
dente sau incendii.
15. 4.4 Relatiile dintre contractant, consultant si persoanajuridica achizitoare
Contractantul are obligatia de a informa consultantul si persoana juridica achizitoare asupra tuturor detali-
ilor legate de derularea investitiei; iar in cazul unor modificari fata de prevederile caietului de sarcini,
acestea se vor face cu instiinsarea si acordul consultantului si a persoanei juridice achizitoare.
Relatiile dintre contractant, consultant si persoana juridica achizitoare vor fi de colaborare, verificare si
control.
16. 4.5 Autorizatii
Contractantul va fi in intregime raspunzator pentru obtinerea tuturor autorizatiilor necesare, licentelor si
aprobarilor necesare pentru executia lucrarilor, inainte de inceperea acestora cu exceptia autorizatiei de
construire care va fi obtinuta de catre Beneficiar.
17. 4.6 Avizarea lucrarilor
Contractantul va da Inginerului o instiintare scrisa referitoare la inceperea oricarei noi sectiuni a lucrarilor
si nu va incepe nici o operatie importanta fara aprobarea scrisa a Inginerului.
Anuntarea tuturor operatiilor importante se va face Inginerului in avans, pentru a permite acestuia sa ia
masurile necesare pentru inspectie, sau in alte scopuri.
18. 4.7 Protectia, instalatiilor, a serviciilor publice si private existente
Pentru aceste specificatii utilitatile publice inseamna:
linii complete ale apei (incluzand camine de contor, camine qe vane, hidranti de incendiu, etc.);
• linii complete de cabluri (cabluri telefonice, stalpi pe ·· ... -~(j~,ce, etc.;
• linii complete de putere- inalta si joasa tensiune ( ·~e tensiun6)q '~\
• trasee de cabluri; ~ ~t-l.~·~--........,~ 1
-~~:'~
'·
• iluminare stradala; "f t:f\' -~ ;, J \).1 \
• indicatoare de trafic; t) a.:::..-.~ ~ ...,,c.i.. . u l
• l~nii completed~ canalizare (incluzand camine, ~d \dev-$r.sate, ~i~¢~ef5' ~c.);
• ngole, traversan de ape; ' 7 "-._ ,~, ·.>" ..:. '•'>"l
Iinii de fibre optice· ....____ ..,.. ·· ,., //
•
•·
' *
toate celelalte accesorii si obiecte apartinand utilita~}.}~~%tr.1~~lucfarilor de constructii pro-
... (;. /·
puse. · -- -:-::::::::-:=: ~
Localizarea tuturor utilitatilor existente, in limitele lucrarilor de constructii propuse si de asemenea,
inainte de inceperea oricarei constructii sernnificative, va fi raspunderea si responsabilitatea totala a Con-
tractantului. Nici o revendicare de la Antreprenor sosita cu informatii incomplete nu va fi luata in consi-
derare de catre Inginer. Contractantul va trebui sa fie complet responsabil si va trebui sa admita in Pretul
Contractului sau costurile oricaror investigatii aparute Ia cerintele din acest capitol si pentru orice
defectiune sau interferenta cu utilitatile.
I. Proiect Tebnic II. Pag 328/348
Alimentare cu apa. canalizare si statie de epurare, satele Scaiosi, Auresti, comuna Orlesti, judetul VaJCt:Ci v ... . .................._ -
Contractantul va trebui sa aiba mare grija in timpul desfasurarii lucrarilor pentru a evita defectiuni sau
interferente cu utilitatile publice si va trebui sa fie responsabil pentru orice defectiune si defectiuni ulte-
rioare cauzate de el sau de reprezentantii sai, rezultate, direct sau indirect, din ceva facut sau omis.
Contractantul va trebui sa efectueze investigatii preliminare adecvate si complete pentru a localiza
utilitatile publice prin gropi sapate manual. Contractantul va trebui sa fie responsabil pentru pastrarea
sigurantei si protectia oricaror aparate de comanda, cabluri si alte echipamente conectate la instalatiile de
dirijare a traficului din Santier (semafoare).
In punctele in care operatiunile Contractantului sunt adiacente proprietatilor apartinand autoritatilor cailor
ferate, telegrafului, telefoniei si energiei, sau sunt adiacente altei proprietati, defectiuni care pot duce la
cheltuieli, pierderi sau inconveniente considerabile, lucrarea nu va trebui inceputa inainte de a se face
toate aranjamentele necesare pentru protectia acestora.
Contractantul va trebui sa coopereze cu proprietarii sau cu autoritatile oricaror utilitati subterane sau
supraterane pentru operatiunile de mutare si rearanjare ale lor, in scopul ca aceste operatiuni sa poata pro-
gresa intr-un mod rezonabil si ca aceasta dublare a rearanjarii lucrarii sa poata fi redusa la minim si ser-
viciile oferite de cei in cauza sa nu fie intrerupte inutil.
In eventualitatea intreruperii apei sau altar utilitati ca rezultat al unei avarii accidentale sau ca rezultat al
expunerii sau nesustinerii. Contractantul va trebui sa instiinteze imediat autoritatea potrivita sau proprieta-
rii. Elva trebui sa coopereze cu autoritatea numita pentru refacerea serviciului cat mai repede posibil. In
caz contrar, intreruperea apei va trebui permisa in afara orelor de lucru. Hidrantii de incendiu vor trebui sa
fie accesibili oricand Pompierilor si niciun fel de material nu va trebui depozitat pe o raza de 5 metri fata
de fiecare hidrant.
Contractantul are obligatia efectuarii sondajelor (transee de explorare, etc) pe traseul lucrarilor pentru a
preintampina afectarea utilitatilor sau constructiilor existente, semnalizate sau nu in documentatie.
Numarul acestor sondaje va fi suficient de mare pentru a evita orice deranjamente ale infrastructurii pu-
blice. Contractantul va trebui sa excaveze manual in jurul structurilor si a utilitatilor existente in subte-
ran.
Va fi de datoria Contractantului sa instiinteze toate companiile, autoritatile detinatoare de utilitati
si alte parti afectate si sa se straduiasca pentru a face toate racordurile necesare la utilitati pana la limitele
constructiei cat mai curand posibil.
Locatia si extinderea subsolurilor si a suprafetelor nu pot fi prezise cu certitudine. Contractantul va trebui
sa excaveze si sa umple suficient transeele de explorare inaintea lucrarilor cu scopul de a localiza structu-
rile subterane si utilitatile publice, care pot fi afectate de lucrari. Contractantul va trebui sa excaveze ma-
nual in jurul structurilor si a utilitatilor existente in subteran.
Contractantul va trebui sa cerceteze ulterior aceste structuri subterane si utilitatile si va trebui sa reprezin-
te in plan si sectiune desene detaliate. Desenele detaliate vor trebui trimise Inginerului intr-un timp rezo-
nabil pentru aprobare si pentru a permite Inginerului sa foloseasca desenele detaliate ca ajutor pentru a
verifica silsau a schimba pozitia Lucrarilor Permanente si sa emita in timp rezonabil si_ig_ toate
circumstantele relevante, desenele constructiei. Nicio intarziere nu va fi luata in consid/<:;1.; /''.Pw o
esecului sau al imposibilitatii Contractantului de a emite desenele detaliate in timp P9 ·J'i~i() ~imsee f
explorare se cer a fi umplute imediat dupa ce scopul a fost realizat si Contractantul ~b ·o:\ ~a-:9.-<
suprafata in conditii satisfa~atoare. . . . . / (.;~ ·"?""v .-: ,\ ~~
Contractantul va executa m asa fel lucranle meat sa evtte mtreruperea sau d~nm.Ja eaJ:funct,1,
instalatiilor existente (conducte, hidranti exteriori de incendiu, vane, etc.), se va J.1~ad p~ab~~t c
hidr~tii subte_ran~_sa·nu ~e acop~riti c~ beton, as_falt, etc. . ~ ~~
\-=:. \,:
Pe tlmpul_ reahzaru lucranlor, se 1~terz1ce a~openre~ vanelo~ cu pamantu~ rezultat dm s~pa,tu~a." . _ \ ~ «~
Pe planunle anexate la faza de obtmere a avtzelor s1 acordunlor pentru ehberarea Autonzatiet_. ~•'eo~~&l'~
re, este indicata pozitia serviciilor detinute si operate de diverse Companii utilitare care pot fi ci~~
lucrare (electricitate, gaze etc).
Contractantul va notifica cu 7 zile inainte de inceperea lucrarilor toate autoritatile publice locale,
detinatorii de retele edilitare si alti proprietari despre inceperea acestora, lucrari care ar putea sa-i afecte-
ze.
Contractantul trebuie sa ia legatura cu aceste Companii inaintea inceperii oricarei excavatii. El trebuie sa
cunoasca cu precizie pozitia exacta a tuturor serviciilor existente ce pot fi afectate de executia lucrarii.
__-.--· __.. _..w-·~ ,. ·" a"" u c CfJUiaic, sau::Je ~cat os1, Auresli. comuna Orlesti, judetul Valcea CivilCAD SRL
Contractantul trebuie sa se asigure ca toate aceste servicii sunt protejate adecvat la orice ora in concordan-
ta cu cerintele Companiei care le-a realizat.
Daca este necesara orice fel de deviere la serviciile existente, indicate de conducatorul de proiect, Con-
tractantul trebuie sa permita accesul si cooperarea cu Compania care le-a realizat, pentru a pennite efec-
tuarea oricarei devieri.
Daca apar deteriorari din cauza executarii lucrarilor, Contractantul trebuie imediat sa:
• anunte Beneficiarul si Campania corespunzatoare
stabileasca aranjamentele necesare pentru ca stricaciunile sa se repare bine si fara intarziere cu
aprobarea Companiei utilitare. Contractantul va plati toate cheltuielile pentru reparatii.
Beneficiarul poate emite instructiuni sau lua alte masuri pe care le crede necesare pentru repararea rapida
a defectiunilor survenite in timpul derularii Contractului.
Astfel de masuri nu-l vor scuti pe Contractor de plata pentru repararea defectiunilor.
19. 4.8 Prevenirea eroziunilor de suprafata
Contractantul va trebui sa acorde o atentie deosebita tot timpul pentru a preveni eroziunea suprafetelor pe
Santier si in orice alta parte care poate fi afectata de operatiunile sale si lnginerul poate impune limite si
restrictii rezonabile asupra metodei de curatare si asupra perioadei si anotimpului din an cand curatarea
trebuie efectuata in concordanta cu circumstantele adecvate.
Se va tine cont ca lucrarile se vor executa in domeniul public intr-o structura de drum degradata sau ne-
modemizata, ceea ce poate duce la aparitia de intarzieri sau costuri suplimentare prin degradarea unor
suprafete mai mari de drum decat cele din desene. Se vor folosi utilaje care nu vor degrada structura dru-
murilor.
20. 4.9 Traficul
Contractantul va trebui sa respecte legile nationale si codul rutier in vigoare, in confonnitate cu aceasta
clauza.
Contractantul trebuie sa cunoasca reglementarile privind executia lucrarilor in domeniul public sub trafic
cu anumite restrictii de circulatie.
Unde se impune devierea temporara a oricarei sosele, oricarui trotuar sau drum public necesara pentru
lucrari, Contractantul va trebui sa furnizeze si sa mentina o cale de trecere altemativa, acceptata de catre
lnginer si institutiile care pot emite pretentii si care va trebui sa fie operationala inainte de orice incepere
a lucrarilor la drumul existent.
Unde sunt necesare rampe, acestea vor fi fumizate si mentinute Ia un standard adecvat in ceea ce priveste
toate categoriile de trafic sau pietonii care vor sa le n ~b ractantul va fi responsabil de
1
inchiderea, devierea drumurilor si semnalizarea acestor1 p~ urn eStel~ .
Contractantul trebuie sa mentina o ruta de acces pen - i rgen t e toate proprietatiile si Ia
~~~ ~ ~ ~T ~
Cand traficul nu poate fi evitat Contractantul trebui ~si un ~ijt~m ea. _ rol al traficului acceptate
de catre lnginer, Politie si Primarie. 0 ~· "• ~- l.i; o
21. 4.10 Examinarea lucrarilor ascunse ~ "'~ ,~ ·/ ~ ~ /!
Nici o lucrare nu va fi acoperita cu pamant fara apro .. f9'Cl Bebefieta11l.!u~:s-i ' altor detinatori de utilitati
publice. Contractantul va asigura accesul Beneficiarului Mn1 .~xatn~f.e~dcrarii ce urmeaza a fi acope-
. ~' Ti't;f.N F \ ~r
nte. ..._ . -·-:-:-::-=:: .--
Contractantul il va anunta din timp pe Beneficiar cand si ce lucrare este gata pentru examinare, iar acesta
va examina lucrarea intr-o perioada de timp care sa nu afecteze executia in continuare a lucrarii.
22. 4.11 Cai de acces provizorii
Locurile de trecere pentru oameni peste gropi si santuri se amenajeaza cu podete, avand o latime de eel
putin 0,8 m , cu balustrade cu inaltimea de 1,0 m pe ambele parti si cu scanduri pe margine de eel putin 10
em latime.
Titlurile si sistemul de numerotare utilizate vor fi aprobate de catre Inginer.
23. 4.12 Programullucrarilor si declaratia de metoda
In conformitate cu cerintele Contractuale, Contractantul va prezenta lnginerului un program, in intervalul
de timp specificat. Acest grafic, intocmit conform Conditiilor Contractuale, va indica clar urmatoarele:
ordinea fiecarei activitati, pe fiecare strada, datele stabilite pentru inceperea si finalizarea fiecarei
activitati, incluzand faza proiectului de executie, (pentru detaliile de executie si celelalte lucrari care vor fi
I. Proiect Tebnic II. Pag 330 I 348

Alimentare cu apa. canalizare si statie de epurare, satele Scaiosi, Auresti, comuna Orlestt. JUOelUI v i11\..<;;a
proiectate de Antreprenor) durata stabilita privind evolutia fiecarei etape de lucrari si cantitatea cumulata
sau procentul de lucrari planificate pentru fiecare activitate, pe fiecare luna;
planificare completa a resurselor care sa prezinte numarul de unitati si timpul alocat pentru fiecare unitate
de utilaj, materiale si forta de munca alocate fiecarei parti a Lucrarilor;
datele pana la care se vor prezenta desenele principale, incluzand desenele de executie pentru Lucrarile
Temporare, care necesita aprobarea Inginerului;
intervalele de timp necesare pentru efectuarea lucrarilor de catre alte parti, inclusiv cele ale Beneficiarului
si ale diverselor companii de utilitati.
Trebuie prevazut suficient spatiu in cadrul programului pentru inregistrarea progresului real comparat cu
eel planificat, pentru fiecare activitate.
Programul va fi prezentat impreuna cu o declaratie de si in care se precizeaza urmatoarele:
declaratie care sa prezinte numarul si categoriile de personal tehnic side supervizare si respectiv muncito-
rii calificati si necalificati care vor fi angajati in Lucrari;
detalii ale componentelor majore ale echipamentelor pe care Contractantul intentioneaza sale utilizeze la
executarea Lucrarilor;
detalii asupra metodelor de lucru ale Contractantului pentru toate operatiunile;
declaratie care sa stabileasca amplasamentele si dimensiunile pentru punctul de lucru al Contractantului,
birourile, atelierele si depozitele sale.
24. 4.13 Programul de executie a lucrarilor, graficele de lucru, programe de receptie
Lucrarile se vor executa in conformitate cu graficul aprobat de Beneficiar, grafic care face parte integran-
ta din " Conditiile speciale de executie" din cadrul contractului.
Contractantul, dupa ce a primit comunicarea de acceptare din partea Angajatorului, in maxim 30 de zile,
va supune aprobarii acestuia un program de executare a lucrarilor, in care acestea sunt esalonate in ordi-
nea tehnoologica a executiei, pentru fiecare obiect in parte, component al intregii lucrari ofertate si cu
termene pentru executia fiecarei strazi.
Programul va fi sub forma unui tabel, sau orice alta forma convenita cu Beneficiarul siva indica in mod
clar urmatoarele:
• ordinea fiecarei activitati, inceperea si data terminarii fiecarei activitati, viteza de progresare a
lucrarilor si lucrul cumulativ sau procentajul lucrului ce se asteapta a fi realizat pe fiecare activitate Ia
sfirsitul fiecarei Iuni;
• datele la care vor fi transmise desenele principale cerute de Beneficiar (la detaliile de executie
care vor constitui obligatiile Antreprenorului). Se va permite o perioada de 21 de zile de la data primirii
acestor desene pentru o astfel de aprobare.
Timpul necesar lucrarilor realizate de subcontractanti (daca este cazul).
Programul va fi trimis cu detalii referitoare la:
• relatare referitoare la numarul si categoriile personalului tehnic si de inspectie (supervizare) cat
si a lucratorilor calificati si necalificati ce urmeaza a fi angajati la Iucrarile respective.
• lista cu detalii referitoare la tipul echipamentului de constructie de baza (incluzind si vehiculele)
pe care Contractantul isi propune sa-l foloseasca la aceste Iucrari,
• Detalii referitoare la metodele de lucru ale Contractantului pentru toate operatiunile,
• lista cu propuneri pentru amplasarea si dimensiunile baracilor ( coloniei ~~rii de santier), a
birourilor, atelierelor si depozitelor, / / N 1C 0
• Detalii ale programului pentru lucrari de la data primirii din pa ~ ~efictarurUy a rdinului
pentru inceperea lucrarilor, incluzand o repartizare completa a resurselor · "ien.B,um~f~
si timpul repartizat pentru fiecare grup de echipament de constructie, ft~ri&(f§l ttibru.~
parte a lucrarilor. 0 \.;;.: ,"\~,.. .
tttw
t;
puri
ecare
25. 4.14 Jurnalul de santier .-1 :f?-·· · I ·~

Contractantul va pastra unj~mal al santierului. '-; '-....~ ......_,;;/~·~~':-~
26. 4.15 Desene post executte * ---- · . "
~· /)
Simultan cu avansarea lucrarilor pe Santier, Contractantul va trebui sa preg ~~~te. de~~e necesa-
re si diagramele lucrarilor ,conform executiei", care ar putea fi cerute pentru apr0'b-ke si pentru suprave-
ghere, intretinere, reparatii, si acestea vor trebui sa includa, dar sa nu se limiteze la:
Conducte si liste cu piese anexe;
• Desenele fiecarei instalatii complete vor fi Ia o scara de minim 1:50;
r · . · ··-· - - · - - · - --· ' " " .. ~ ~~ '- f-!Ulal C, M l CIC: ~l:alOSI . Auresu, comuna Orles ti,judetul Valcea Civi!CAD SRL
• Desenele cotate ale fiecarei parti principale ale utilajului. Fiecare desen va trebui sa cuprinda
tabele de fitinguri, instrumente si elemente componente si vor trebui sa includa numele producatorului,
numerele de referinta, caracteristici si particularitati complete ale tuturor partilor componente.
• Desenele sectionate ale componentelor majore ale utilajului cu partile denumite si numerotate
pentru a facilita intretinerea si verificarea. Aceste desene vor arata, de asemenea, si tipul de ajustare si
spatiul pentru ajustare si pentru piesele de montare si acestea vor trebui incluse desene detaliate, care pot
fi necesare pentru fabricarea componentelor de schimb pe durata de viata a utilajului.
• Diagrame electrice si operationale dupa cum este necesar.
Liste cu cabluri, diagrame si aliniamentele pentru instalarea cablurilor;
• Planul de aliniament al cablurilor pe Santier si fiecare din principalele sectiuni prin grupurile de
cabluri si transee, asa incat fiecare cablu din grup sau transee sa poata fi usor identificat. Aceasta
informatie este de preferat sa fie aratata intr-un numar de desene Ia o scara mai mare ca sa poata fi corela-
te, prin mijloace specifice, cu master planulla o scara mai mica.
• Desenele precedente le pot include pe acelea prezentate si _--;-{Sa·- ~ne de lucru si vor fi
dimensionate si marcate in concordanta cu cererile desenelor de I . . ~ \ · L.-1 ;;- ~
• Desenele aprobate vor trebui sa fie disponibile pentru ·
sau in orice moment al executiei lucrarilor. ~ ,....
Lucrarile nu vor fi considerate gata pentru emiter ;:{;e ~$3-tulu~.:.7
tte ; ceJW Ia terminarea
lucrarilor, pana cand desenele fumizate nu sunt aprobate. 0 · ,>:. "' o: :-
27. 4.16 Intalru'ri si raportari ~.&... ~~~- \.("~- 4:
· ./ ~ r . /3
Contractantul va prezenta rapoartele privind evolutia executiei ' ntrilor · r.epre~en~tn Contractantului,
aprobati ~~ catre. Inginer si _de Beneficia:ul Final, :or
p~rtic ,:, ~~.f;'i:g~~!n~tf ~~e de raportare a
desfasuram lucranlor, pe santler sau Ia sedml Benefictarulm, sau m'ond{~catle propusa de catre
Inginer. In plus, reprezentantii Contractantului vor participa la intalniri suplimentare in caz de urgente sau
din alte motive, la solicitarea lnginerului.
28. 4.17 Proiectul
Contractu! de lucrari prevede si realizarea detaliilor tehnice prin proiectantullproiectantii autorizati ai
Contractantului, in vederea obtinerii aprobarilor de executie din partea V erificatorului de proiecte al Be-
neficiarului. Astfel Proiectantul autorizat al Contractantului va intocmi documentatiile tehnice necesare in
cazul schimbarilor/ modificarilor care apar pe perioada executiei, dupa caz, fara insa a modifica solutiile
tehnice stabilite initial de Proiectantullucrarilor de retele .
Pentru orice modificare, adaptare, detaliu de executie Proiectantul autorizat al Contractantului va cere in
prealabil acordul si aprobarea lnginerului/Beneficiarului pentru a permite, inainte de executia propriu-
zisa, verificarea proiectelor elaborate conform Legii nr.1 0/1995.
Proiectantul autorizat al Contractantului va intocmi: dispozitiile de santier, detalii de executie, necesare
anumitor componente ale sistemului care sunt in responsabilitatea Antreprenorului, detalii executie DE
armare la constructiile speciale de pe retea, detalii subtraversari si supratraversari de parauri, vai, C.F.
racorduri electrice, gaz, etc.
Proiectantul autorizat al Contractantului va elabora aferent si Lista fazelor determinante de detaliu pentru
lucrarile aflate in sarcina sa care va fi adusa la cunostinta Inginerului/Beneficiarului inainte de a fi apro-
bata de Inspectia de Stat in Constructii, fiind prezent totodata la verificarea de calitate legata de fazele
determinante conform Legii nr.l 0/1995, in calitatea sa de Proiectant autorizat alaturi de reprezentantii
Beneficiarului si Resposabilului tehnic cu executia lucrarilor din partea Constructorului.
29. 4.18 Manuale de operare
Contractantul va asigura manualele de operare, care sa includa documentatia producatorului si care sa
explice complet functionarea tuturor sistemelor si componentelor individuate ale utilajelor mecanice si
electrice si ale instrumentelor.
Se va asigura de asemenea si o documentatie privind exploatarea retelelor de canalizare, ca rezultat al
lucrarilor si care sa contina referiri la toate componentele sistemului (retele, componente mecanice si
electrice etc.).
30. 4.19.Cartea constructiei
Cartea constructiei pentru toate componentele din cadrul investitiei reprezinta ansamblul documentelor
tehnice referitoare la proiectarea, executia, receptia exploatarea si urmarirea comportarii in exploatare a
constructiei si se va intocmi in conformitate cu HG 273/1994 completata cu HG 1303/2007.
I. Proiect T ehnic II. Pag 332 I 348
Alimentare cu apa. canalizare si statie de epurare. satele Scaiosi. Auresti, comuna Orlesti, JUdetuJ v mce11
Cartea tehnica se intocmeste de catre Autoritatea Contractanta (Investitor), cu sprijinul Proiectantului si al

Contractorului pentru toate obiectele de constructii definitive.
Contractantul va asigura pentru toate lucrarile suficiente detalii de executie pentru a defini exact amplasa-
rea, dimensiunea, linia, cota si natura tuturor elementelor. Desenele vor include toate detaliile necesare
pentru exploatarea si intretinerea pe termen lung a sistemului.
Cartea constructiei va avea continutul conform Anexei 6 la Regulamentul de receptie a lucrarilor- stabilit
prin HG 273/1994.
Contractantul va asigura ,desenele conform executiei", referitoare la:
planuri la scara 1:500 ale conductelor asa cum au fost instalate si construite de~Contractant.
Aceste planuri vor indica in mod clar pozitia tuturor bransamentelor si racorduril~- c~4~ isten-
te si vor include planificarile si detaliile care descriu lucrarile;
-
. . .
mstalate st construtte ;
I ~
.. ,0 ~ ·
profilele conductelor la scara 1:500 (scara orizontala) si 1:50 (scara,· eitic . NlBa
11 ...,..,
.!.' .. ,, T
-::/ ..._,'"
cj(u
(-:;
\ll
t
- desene de executie la scara corespunzatoare pentru toate structuri~ Wnc 1fliand ~a(ntn e - ~
cum au fost instalate si construite ; \ :4_ \ ,~<.<·· ~ . . c:c !::!
- detalii referito?Te Ia orice alte lucrari construite de Contractant, pen~ are-~~en6~ e
sunt ce:ute de catre.~gmer. . . . . . \" :.<· 1, ,- ·-;: c. " ~.q . .
Vor fi mcluse detaht despre fitmgun, vane, bransamente de SefVlClU, mstalate dee~~~{~~ thtatl
intalnite sau traversate de conducte si orice alte structuri construite de-a lungul conduCreteF atre Con-
tractant, inclusiv camine, taieri de transee, placi de beton etc.
Desenele vor fi realizate cu programe de proiectare asistata de calculator intr-o forma si versiune compa-
tibile cu sistemele Beneficiarului si vor fi trimise atat in format digital, cat si in volume legate la dimensi-
unile standard AO, A1 sau A2. ·
31. 4.20 Lucrari temporare
Cu eel putin 14 zile inainte de inceperea fiecarui "sector" nou al Lucrarilor, Contractantul va prezenta
lnginerului spre aprobare desene si calcule complete pentru toate Lucrarile Temporare asociate cu acea
sectiune a Lucrarilor. Un "sector" cuprinde una sau mai multe parti ale sistemului cu o lungime bruta mai
mica de 10 km.
Fara a se opune aprobarii Inginerului pentru orice proiect de Lucrari Temporare, Contractantul va fi com-
plet responsabil pentru eficienta, siguranta si intretinerea acestora, si pentru toate obligatiile si riscurile
legate de aceste Lucrari Temporare, specificate sau implicate de Contract.
Contractantul va trebui sa proiecteze pe cheltuiala sa toate lucrarile temporare care pot fi cerute pentru
executia lucrarilor.
In timp de patru saptamani dupa prezentarea desenelor mai sus mentionate si a calculelor Inginerul va
trebui sa comenteze sau sa aprobe lucrarile temporare relevante.
In cazul in care cheltuielile nu sunt prevazute in listele de preturi, fiecare in raport cu orice lucrare tempo-
rara va trebui sa fie considerata acoperita de alterate si preturi in listele de preturi si n-ar trebui sa fie tre-
cuta la plata si nici sa fie platita sub un articol separat.
32. 4.21 Personalul Contractantului
Contractantul si orice sub-antreprenor angajat pentru executia lucrarilor va trebui sa angajeze sau sa fur-
nizez personal calificat, cu experienta in lucrari similare si impreuna cu ei va fi responsabili de aprovizio-
narea cu utilaje sigure in functionare si eficiente, care vor asigura operatiuni precise si sigure in orice
conditii si Contractantul va asigura toate utilajele si serviciile necesare pentru o executie completa si per-
formanta a lucrarilor, chiar daca sunt sau nu sunt precis mentionate in Cererile Beneficiarului, Listele de
Preturi sau indicate in desene.
33. 4.22 Amplasamentul
Beneficiarul va asigura amplasamentullucrarilor din Contract. Delimitarea amplasamentului este indicata
in Desene.
Contractantul este informat ca majoritatea amplasamentelor pentru lucrari de conducte sunt sub jurisdictia
beneficiarului. Contractantul se considera ca este familiarizat cu conditiile impuse de catre Primarie pen-
tru lucrarile care se vor realiza in cadrul drumurilor pub lice, trotuarelor si zonelor verzi.
Contractantul are obligatia sa se incadreze in termenele date in Autorizatia de spargere eliberata de
Primarie. Daca Beneficiarul si Beneficiarul Final vor fi amendati de Autoritatea Locala pentru nerespecta-
rea termenelor din Autorizatia de spargere, Contractantul este obligat sa suporte penalitatile respective.
1. Proiect Tehnic II. Pag 333 / 348
______ _ _ - .-- · __ .." ..~"' ~ ·" .,,aw.. uc c pu• i:11c , s au::Je :::>Calusl. Auresll. com una Orlesti. judetul Valcea CivilCAD SRL
Amplasamentul va fi pus la dispozitia Contractantului cu o saptamana inainte de demararea lucrarilor

fizice pe amplasament, conform programului Contractantului. In plus, Contractantul va avea acces per-
manent pe un drum clar determinat necesar pentru a ajunge pe santier. Contractantul si Inginerul vor con-
veni asupra drumului de acces la amplasarea Lucrarilor. Contractantul va pastra drumul de acces suficient
de liber pentru a permite accesul pietonilor si al vehiculelor. Daca sunt necesare imbunatatiri ale drumului
de acces pentru echipamentele proprii, Contractantulle va realiza pe cheltuiala proprie.
Imediat dupa finalizarea lucrarilor pe fiecare amplasament, Contractantul va elibera amplasamentul de
echipamente, utilaje si materiale, va umple siva nivela gropile si va readuce amplasamentulla starea ori-
ginara, pe cheltuiala proprie.
Daca din executarea Lucrarilor apare o deteriorare a utilitatilor, Contractantul va actiona imediat, astfel:
va anunta Inginerul, Beneficiarul si compania care administreaza utilitatea;
va facilita remedierea cat mai rapida a avariei, conform pretentiilor companiei administratoare a utilitatii.
Contractantul va suporta costurile remedierii acestei avarii.
Inginerul poate da instructiuni sau actiona in alte moduri asemanatoare, dupa caz, pentru a facilita repara-
rea rapida a oricarei avarii aparute la alte utilitati pe durata executarii Contractului. Aceste actiuni nu vor
influenta datoria de plata pentru remedierea avariei.
Nici o lucrare nu va fi acoperita sau ferita vederii fara aprobarea anterioara a Inginerului. Contractantul va
asigura Inginerului accesul complet pentru a-i permite examinarea lucrarilor care urmeaza sa fie acoperi-
te. Contractantul va trimite intr-un interval rezonabil o adresa Inginerului prin care il va anunta despre
lucrarile care sunt pregatite pentru examinare iar Inginerul le va examina intr-un interval rezonabil de
timp.
34. 4.23 Testare si verificare
Contractantul va trebui sa efectueze in timpul executiei toate testele specificate in standardele relevante
amplificate asa cum este cerut in Specificatii si va trebui sa retransmita lnginerului trei exemplare ale
rezultatelor, verificate corespunzator si care sa certifice ca echipamentele si materialele corespund stan-
dardelor relevante.
Daca nu este specificat altfel in continuare, Contractantul va trebui sa instiinteze in scris, in minim 14
zile, durata, data si locul tuturor testelor iminente asa incat Inginerul sau reprezentantii sai sa poata pre-
zenta martorilor aceste teste. Contractantul va trebui sa fumizeze certificatele testelor in trei exemplare
pentru toate testele, cu sau fara martori.
Daca si cand Inginerul este satisfacut ca unele utilaje sunt in conformitate cu Specificatiile siva renunta la
testele de atelier recomandate, va instiinta Contractantul in scris despre acest lucru.
Daca dupa verificare sau teste, Inginerul decide ca utilajul il ingrijoreaza sau ca anumite parti ale acestuia
sunt defecte sau ca acesta nu este in conformitate cu contractu!, va putea sa-l respinga, dandu-i-1 Contrac-
tantului, in timp rezonabil, instiintandu-1 in scris despre decizia sa si motivele pe care se bazeaza.
Teste finale
Contractantul va trebui sa fie responsabil pentru toate costurile operatiunilor necesare pentru reglarea si
testarea echipamentelor inainte ca acestea sa fie achizitionate.
Pe intreaga durata a efectuarii testelor, Contractantul va trebui sa fie complet responsabil pentru pastrarea,
intretinerea si remedierea oricaror defecte ale echipamentelor si va trebui sa asigure toata forta de munca,
supervizarea, aparatura, materialele si depozitele, instrumentele, etc. necesare pentru aceste operatiuni.
Contractantul va trebui sa asigure toate instrumentele necesare, aparatele de masura, contoarele si perso-
nalul calificat potrivit pentru efectuarea testelor si costul acestora va trebui inclus i ~o e.
Daca orice parte a utilaj"ului sau proces nu corespunde performantelor garantate sa'Q\~u · ctmn~ co-
rect, Contractantul va trebui sa modifice sau sa inlocuiasca, pe cheltuiala s '.~st~ct~'-cu te
necesar pentru ca utilajul sa ajunga la performantele garantate, spre satisfacti ·~lui: -., \ ~
Patru exemplare din toate verificarile, certificatele de testare si documentel i~g· .- ~ie v<;m'1rebqi fuljt
zate Inginerului dupa fiecare verificare sau test. w rs "?. ~ ' ~ J w ct.
35 . 4 .24 Stand arde l)
,> ... ~·
y'"'- I , ~C!:a.,
Unul din obiectivele proiectului este de a asigura conformitatea procedu atio'nale-de cu
cerintele UE, atat pentru acest Contract, cat si pentru viitor. In consecinta, toate elJia\ ~ sjl~ en-
tele vor fi conform standardelor ISO. Manopera si toate lucrarile civile, structuri s1 · ' .R .,. 1 la stan-
dardele romanesti, cu exceptia cazurilor in care echivalentullor ISO este de calitate sau performanta su-
penoara.
Alimentare cu apa, canalizare si statie de epurare, satele Scaiosi, Auresti, comuna unc::su,Juu ... ,u•. - --- ·
Pentru a se stabili standardele de calitate necesare, s-au facut referiri la Specificatiile emise de organizatii
nationale sau internationale. Referitor la Specificatiile Standard, s-au utilizat urmatoarele abrevieri:
SR EN Standard Roman echivalent Norma Europeana
ISO Organizatia Intemationala de Standardizare
EN Normative Europene
In cazurile in care sunt specificate anumite standarde internationale iar Contractantul doreste sa propuna
echipamente sau materiale care respecta alte standarde nationale sau intemationale, Inginerul poate tine
cont de aceste propuneri. Aprobarea sa nu va fi refuzata in mod nerezonabil, daca Contractantul va dovedi
corespunzator echivalenta sau superioritatea standardelor alternative.
36. 4.25 Unitati de masura
Simbolurile pentru unitatile de masura sunt cele ale sistemului international (S.I.) stabilite in ISO 3111.
37. 4.26 Protectia muncii
Contractantul va respecta toate reglementarile statutare si de alt gen referitoare la protectia persoanelor de
pe santier si din apropierea oricarei actiuni a Contractantului. Va obtine copii ale acestor reglementari si
acestea vor fi disponibile pentru inspectie, pe Santier.
Se va acorda atentie speciala urmatoarelor:
reglementari referitoare la protectia lucrarilor si igiena cladirilor, aprobate de catre MLP AT, publicate sub
Nr. 9/IW 15.03.1993, in Agenda Constructiilor, nr. 5-8/1993:
norme specifice referitoare la siguranta lucrarilor pentru statiile de apa, aprobate de Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale prin Ordinul Nr. 57/ 1995 si publicate in Monitorul Oficial, nr. 1/1996;
norme specifice referitoare la siguranta lucrarilor pentru evacuarea apei uzate, aprobate de Ministerul
Muncii si Protectiei Sociale prin Ordinul Nr. 357/1995 si publicate in Monitorul Oficial, nr. 1111996.
Contractantul va acorda atentie procedurilor de protectie. In Oferta sa, va prezenta o declaratie detaliata
asupra modului in care propune respectarea obligatiilor sale referitoare la siguranta in timpul excavarii
tunelurilor, transeelor, pozarii conductelor, construirii structurilor, instalarii si predarii echipamentelor.
Aceasta trebuie sa includa prevederi pentru siguranta permanenta a pietonilor, a vebiculelor publice si
particulare, a structurilor existente, a fundatiilor si serviciilor, a lucrarilor, a muncitorilor si echipamente-
lor Contractantului si intretinerea permanenta a accesului pentru toate serviciile publice, incluzand Pom-
pierii si Salvarea.
Contractantul va concepe o Metodologie de Protectie, care va fi trimisa spre aprobare Inginerului.
38. 4.27 Consultantul de supervizare de utilitati
Contractantul poate desemna un Consultant de Supervizare de Utilitati, pe intreaga perioada a Contractu-
lui, care va tine legatura si va coopera cu companiile de utilitati publice si cu Primaria pentru identificarea
retelelor de utilitati publice si a conditiilor impuse pentru protejarea acestora pe timpul executiei.
39. 4.28 Evaluarea impactului asupra mediului
Un plan detaliat de management al mediului inconjurator (PMM) va trebui sa fie pregatit de catre Antre-
prenor si sa-l prezinte Inginerului pentru aprobare in timp de 8 saptamani de la primirea de catre Antre-
prenor a instiintarii de incepere a lucrarilor emisa de catre Inginer. PMM va trebui sa includa masurile
care trebuiesc luate de Antreprenor pentru a atenua si/sau proteja mediul inconjurator impotriva impactu-
lui rezultat in urma executarii contractului. PMM trebuie sa includa metode de protectie a mediului
inconjurator in concordanta cu legislatia in vigoare. ~/'-
Atat timp cat PMM este un instrument de management pentru uzul An n~hii~~ va trebui sa
prezinte in detaliu cum aceste masuri trebuie puse in practica, resursel ~te ~~mt«t~ · plemen-
tare. Planul va trebui sa contina sectiuni separate despre aspectele ind· i~alyl'~~·m~iulJ; ' ·in rator.
Formatul general al PMM trebuie sa cuprinda: lLJ \~ :"' c_~"\- 'U
1. Obiectivul U.-1
~ ~ · "\'\ ·; ' - -w
2. Planul de Lucru ,A. ·"" ~- '.I, q-
. .... . /
P
3. Programul de implementare 7 "-....___> , ~ r.:·
4. Cerinte de forta de lucru *
v~ I r~· .~· ;C~~:l
5. Monitorizarea procedurilor · ._!!_1E_~~:.: ~ ·-
Contractantul va trebui sa implementeze masurile din PMM de la inceperea lucranlor permanente. Costul
pregatirii, implementarii si monitorizarii PMM va fi considerat ca fiind inclus in pretul contractului.
40. 4.29 Ridicari topo
41. 4.29 .1 Scopullucrarilor topografice
I. Proiect Tebnic II. Pag 335 / 34f
..• - · - r-·-· - • ""'~·~ v~<.uvM, r-> Ul<:::>u, 1.-UlllUII<:I V fl t!Sli • .JUOetuJ V3JCe3 CivilCAD SRL
Contractantul va realiza atat trasarile lucrarilor pe teren cat si ridicarile topografice necesare, cum sunt
cerute prin actele normative.
Pomind de Ia planurile si alte piese grafice fumizate, inclusiv de Inginer prin dispozitiile date, Contrac-
tantul va intocmi astfel de planuri topografice, incat sa faca posibila verificarea pe teren, identificarea
tuturor utilitatilor, traversarilor de drumuri sau cai de acces public existente de-a lungul traseelor sau am-
plasamentelor lucrarilor.
Tot pe baza acestor planuri se vor realiza "desenele finale" dupa finalizarea lucrarilor.pe Ridicarile topo si
cartografierea acestora vor include dar nu se vor limita la stabilirea bornelor orizontale si verticale,
sectiuni transversale si profile, ridicari necesare eliberarii diverselor avize, realizarea lucrarilor propriu-
zise, urmaririi in timp a lucrarilor precum si a intocmirii desenelor "conform executiei".
Ridicarile topo vor fi realizate in Sistemul National Cadastral de Coordonate Stereo 70. Cotele vor fi ab-
solute, referentiate la Nivel "0" Marea Neagra.
Inainte de inceperea lucrarilor, Inginerul va face predarea amplasamentelor, conform reglementarilor in
vigoare, fumizand toate datele topografice (repere de nivelment, coordonate, cote absolute, etc) cerute
prin formularele indicate in reglementarile mentionate.
42. 4.29.2 Resurse si metode
Pentru realizarea ridicarilor si a planurilor topo, Contractantul va angaja personal specializat si auxiliar,
familiari cu tehnicile si aparatura moderna specifica. Toate ridicarile vor fi stocate in mod profesional pe
suport magnetic, intr-un format accesibil prin programe uzuale.
Contractantul va furniza echipament topo, va opera acest echipament, va face calibrarile si intretinerea
necesara a sa ori de cate ori acest este solicitat de catre Inginer.
Inainte de inceperea propriu-zisa a ridicarilor topo, Contractantul va furniza lnginerului pentru aprobare
urmatoarele informatii, sintetizate intr-un raport:
• CV-ul topografului principal si informatii in legatura cu echipa din subordinea sa;
Metodele de ridicare ce se intentioneaza a fi folosite, inclusiv a tuturor reperelor de nivelment cu
coordonate in sistem Stereo 70 si cote absolute nivel Marea Neagra, ce urrneaza a fi utilizate de-a lungul
traseelor lucrarilor.
Detalii si date tehnice despre echipamentul topo din dotare (ce urmeaza a fi utilizat), si programe
soft specifice de lucru;
• Acuratetea garantata a ridicarilor obtinuta pentru toate m ~ll. l · ·-~u echipamentul descris
anterior; /.o- ~\ ;: *
Toate ridicarile topo vor fi inregistrate in jurnale de teren, ~e ~, pe-pia.nu~ robate de Inginer.
Producerea de planuri ori de cate ori se solicita se considera ~ d' ~fvitaSE opocgr ca.
Toate activitatile topografice vor fi aprobate de Inginer. ~.:;- 1\c ~ 1 a o
43. _4.29.3_ Predarea_masura~orilor
<(
UJ . a. -?. _ 5:.-~ ~
Inamte de mceperea lucranlor lngmerul va preda Contractan ~ to te 1ffforiTffi' 11~ ~ . tele utihzate pen-
:.ff ..
tru proiect iar ridicarile topo ale Contractantului se va raporta ~stemele--de'~<5b ate pe orizontala si
vertical a definite in paragraful anterior. '7 1, !=?. ~ f ~C.~ *
Dupa predarea datelor Contractantulle va verifica (existenta punc nr'dc-m gulatie si a cotelor de ni-
vel, etc).
Verificarile de pe teren vor indica daca punctele au fost avariate sau deplasate. Contractantul va anunta
imediat Inginerul despre acest fapt iar Inginerul va da instructiuni daca este necesar sa fie folosite alte
puncte de referinta. Daca nu exista obiectiuni ale Contractantului cu privire la reteaua de baza topo si da-
tele relevante in 60 de zile dupa inmanarea datelor, punctele de referinta si datele sunt considerate accep-
tate de catre antreprenor.
44. 4.29.4 Reteaua proiectului
0 retea de proiect compusa din puncte de control si cote de nivel va fi stabilita de catre Antreprenor pen-
tru inlesnirea masuratorilor- ca parte din Iucrari. Reteaua va avea eel putin aceasi calitate si durabilitate
ca reteaua punctelor existente si va avea o precizie asa cum este ceruta de legislatia europeana.
Precizia si verificarea acestei precizii a datelor aditionale si a cotelor de nivel va fi stabilita pe baza
realizarii a eel putin 5 serii de masuratori si respectiv a doua inchideri, cu analizele necesare si calcule ale
valorii medii.
Punctele de baza, cotele de nivel si reperele de nivelment ale Contractantului
II. Pag 336 I 348
\
I. Proiect T ebnic
Alimentare cu apa, canalizare si statie de epurare. satele Scaiosi, Auresti. comuna Orlestl, .J UOt:tut van .. ~"
Raportul ce va fi transmis de catre antreprenor inainte de inceperea masuratorilor va fi compus din detalii
ale retelei de referinta propuse a proiectului si harti care sa prezinte locatiile punctelor si cotelor de nivel
ce vor fi stabilite de catre antreprenor pe tot santierul ca baza pentru urmatoarele masuratori necesare pen-
tru realizarea lucrarilor. Puntele si cotele de nivel vor exista permanent si vor fi construite in asa fel incat
sa fie agreate de Inginer. Contractantul va detalia tolerantele in plan orizontal si in plan vertical pentru
sistemele de coordonate de referinta ale proiectului pentru a fi aprobate de catre Inginer.
Contractantul va stabili reperele de nivelment pentru liniile centrale si pentru linia de control a structurilor
care necesita masuratori frecvente si vaste (de ex. aliniamentul conductelor si axele si locatiile structurilor
etc.).
Daca in opinia Inginerului sunt necesare date aditionale pentru punctele, cotele de nivel si reperele de
nivelment pentru a se asigura o acoperire precisa si satisfacatoare a santierului pentru realizarea lucrarilor
acesta poate instrui Contractantul sa imbunatateasca locatiile unor puncte sau sa stabileasca puncte
aditionale iar Contractantul se va conforma cu aceasta instructiune fara a cere costuri aditionale.
Contractantul va efectua masuratori utilizand metode precise de masuratori, va stabili punctele, cotele de
nivel si reperele de nivelment in locatiile agreate de Inginer. Contractantul va fi in intregime responsabil
pentru corectitudinea punctelor si cotelor de nivellor.
Contractantul va transmite Inginerului toate datele, estimarile si calculele pentru fiecare din punctele, co-
tele de nivel si reperele de nivelment ale Contractantului, inclusiv o descriere a punctului si starea lui fizi-
ca impreuna cu o schita, coordonatele si cotele sale, pe parcursul a trei zile pentru stabilirea punctului gata
de a fi utilizat. Dupa aceea Inginerul poate utiliza oricand aceste puncte stabilite de antreprenor pentru
propria masuratoare.
Contractantul va fi responsabil pentru intretinerea si protectia acestor puncte, cote de nivel si repere de
nivelment pe parcursul constructiei si regulat se vor realiza masuratori complete de verificare pentru a
confirma daca acestea nu au fost afectate de activitatile de constructie sau nu au fost avariate sau deplasa-
te.
45. 4.29.5 Aprobarea masuratorilor realizate de Antreprenor
Inainte de inceperea oricarei lucrari de masurare Contractantul va informa Inginerul in 7 zile (dar nu mai
putin) despre intentia sa de a incepe lucrarile. Contractantul va indica scopul masuratorii, zona unde vor
avea loc acestea, structura sau facilitatile implicate, metodele ce vor fi aplicate si cerintele legate de timp.
Aceste informartii sunt necesare pentru a permite Inginerului sa coordoneze masuratorile cu alte lucrari in
paralel inclusiv cu cele ale unei terte parti.
Urmare receptionarii tuturor informatiilor necesare, daca nu exista constrangeri speciale, Inginerul va
acorda in doua zile aprobarea de a incepe. Oricum daca Inginerul considera ca exista constrangeri acesta
il va sfatui pe antreprenor in conformitate si va determina data de incepere pentru lucrarile respective.
Inainte de finalizarea unei masuratori partiale sau dupa finalizarea traseului Con~ informa In-
ginerul in conformitate astfel incat Inginerul va avea oportunitatea de a reali ~a~§.\ pectiile
necesare. Aceasta in mod particular va fi aplicabila pentru structurile care ~ #eal~~/sa~ t per-
~ ~..\.~ ...
manent e. "" / ·> . , \ ~
Fara a tine seama de cele de mai sus, Inginerul va avea dreptul sa verific reisj!:~tie per(q-on~ta~ ci-
zia, statiile etc si toate rezultatele din masuratori si calcule ca si confo ~te\:Cii plan~heJ~ ele
legate de masurato~. . . . . . . .. . .~ \ ..,;,~;..: ~':- . ~.J.J f
Contractantul va astgura fara mtarztere lngmerulm once fel de servtcn SI ~Jlta ·~~~:ne~Q.- pen-
tru a-i permite sa realizeze masuratori si inspectii de control. 1\' v * . o«-
Contractantul va pastra si mentine inregistrarile profesionale ale tuturor masurliteh't'o.t~~ ~~ en, calcu-
lele respective, manuscrisele, planurile, desenele si hartile si le va pune la dispozitia inginerului oricand i
se va cere.
Daca in opinia Inginerului au fost gasite deficiente silsau inexactitati in munca de birou sau de teren,
aceste lucrari se vor repeta si vor fi realizate corespunzator spre multumirea Inginerului fara a-ida dreptul
Contractantului de a cere o extra plata.
Orice control asupra lucrarilor de masurare ale Contractantului de catre Inginer nu ii va usura responsabi-
litatea Contractantului pentru precizia locatiei, pozitiei, dimensiunii, masuratorilor etc. pentru orice tip de
structura sau facilitate sau a unei parti din aceasta.
46. 4.29.6 Echipamentul si aparatura topo
I. Proiect T ebnic II. Pag 337 I 341

Contractantul se va dota, utiliza si intretine echipament topo corespunzator tipului de ridicari topo solici-
tate pentru lucrarile din proiect.
Precizia echipamentului topo ce urmeaza a fi utilizat de catre Antreprenor pentru activitatile topografice,
va fi in concordanta cu tipurile de lucrari ce urmeaza a fi executate si cu metodele de construire aplicate.
Toate aparatele topo, accesorii si materiale necesare activitatii topo din dotarea Contractantului vor fi
pastrate in perfecta stare de functionare. Inainte de inceperea activitatilor topo, in special a ridicarilor de
precizie mare, Contractantul va face verificarea, calibrarea si service-ul tuturor aparatelor la un
producator sau reprezentant autorizat. Certificatele de calibrare si service (dupa caz) vor fi fumizate Ingi-
nerului.
In timpul executiei Contractantul va face verificari periodice ale aparatelor topo, conform recomandarilor
producatorului. In acest sens Contractantul va tine evidente stricte ale acestor verificari. Inginerul are
dreptul de a verifica oricand echipamentul si aparatura topo a Contractantului.
Echipamentul si aparatura topo a Contractantului care au suferit uzura, deteriorari sau defecte ce nu le mai
permit sa fie utilizabile, vor fi indepartate de pe santier si inlocuite imediat iar Inginerul informat fara
intarziere. Orice intarzieri ale activitatilor topografice, ce decurg din faptul ca Contractantul nu a avut
echipament sau aparatura topo functionala sau aprobata de Inginer disponibila, se constituie in costuri
pentru care Contractantul este responsabil si nu-i permit acestuia sa ceara extinderea duratei executiei.
47. 4.29.7 Ridicari topo ale terenului

Ridicari topo ale terenului
Cu nu mai putin de 14 zile anterior inceperi oricarei lucrari, Contractantul il va informa pe lnginer de
intentia sa de a Iuera care va schimba topografia existenta a santierului, daca aceasta lucrare va face parte
din lucrarile permanente sa fie construite pe santier sau lucrari temporare pe care Contractantul
intentioneaza sale execute pentru interesul propriu.
Inainte de inceperea oricarei lucrari, Contractantul va face ridicari pentru topografia existenta a intregii
zone ce va fi ocupata si afectata si leva prezenta Inginerului spre aprobare. Astfel de ridicari poate fi soli-
citat dupa indepartarea vegetatiei, stratul vegetal.
Informatiile astfel obtinute vor fi inregistrate de catre antreprenor pe plansa/e desenata!e care va fi semna-
ta!e individual de catre antreprenor si Inginer. Contractantul va asigura Inginerului o copie care poate fi
produsa in format de hartie sau digital a fiecarei planse desenate pentru a fi folosita ca inregistrare perma-
nenta in scopul determinarii cantitatilor prin excavare si lucrari de terasamente prevazute in lucrari per-
manente si extinderea pentru care lucrarile temporare vor fi indepartate sau excavatii temporare vor fi
reumplute pana la finalizarea lucrarilor.
Cota sapaturii terenului
Contractantul va cerceta toate suprafetele excavate si finale solicitate de Inginer pentru scopul
inregistrarilor detaliate si pentru masurarea cantitatilor:
Pentru completarea excavarii si anterior inceputului amplasarii pamantului, cimentului si altor
lucrari;
• In finalizarea amplasarii pamantului, cimentului si altor lucrari.
Contractantul ii va acorda Inginerului orice oportunitate rezonabila sa execute ridicarile topo ale acestor
suprafete inainte ca acestea sa fie afectate.
5. FAZEDETERMINANTE
I. Proiect Teh nic II. Pag 338 /348

Al imentare cu apa. canalizare si statie de epurare, satele Scaiosi. Auresti. comuna Orlesti, judetul Valcea
In scopul executam lucdirilor de constructii in conditii de siguranta ~i igiena a muncii precum ~ide preve-
nire a incendiilor se fac urmatoarele recomandari obligatorii, in conformitate cu ,Regulamentul privind
protectia ~i igiena muncii in constructii" (conform cu HG nr. 795/ 1992 ~i aprobat de M.LP.A.T- cu Ordi-
nul Nr. 9/N/15.03.1993, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 5-8 din anul 1993) precum ~i cu legea nr.
32/ 1968 ~i HG nr. 51/1992 privind normele de paza"contra incendiilor
Se atrage atentia in mod deosebit asupra respectarii prevederilor Urmatoarelor reglementari:
• Normele specifice de securitate a muncii pentru alimentari cu apa ale localitatilor ~i pentru nevoi
tehnologice ~i Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate, aprobate de
Ministerul Muncii ~i Protectiei Sociale cu ordinul nr. 357/1995, publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea Inr. 1111996;
• Norme unice privind protectia muncii la producerea, transportulf depozitarea ~i folosirea clorului
lichefiat ~i gazos, aprobate de Ministerul muncii ~i Protectiei Sociale prin ordinul Nr. 42178 ~i de
catre Ministerul Sanatatii prin ordinul Nr. 96178;
La executarea lucrarilor de terasamente se vor respecta prevederile diri ,Normele republicane de protectia
muncii", aprobate de Ministerul Muncii ~i Ministerul Sanatatii cu ordinele nr: 34/ 1975 ~i 60/1975 ~i
,Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj" aprobate de M. C. Ind. cu ordinul nr.
1233/D 1980.
Se interzice cu desavar~ire focul in sapaturile cu pereti sprijiniti, fie pentru dezghetarea pamantului fie
pentru 1ncalzirea muncitorilor, deoarece distrugerea prin foe a sprijinirilor ar putea da na~tere la surparea
pereFlor ~i la accidente grave.
Atat pentru prevenirea cat ~i pentru stingerea incendiilor ce se pot produce pe ~antierele unde se executa
lucrari de terasamente se vor respecta prevederile specifice ale normelor in vigoare.
Antreprenorul este obligat sa instruiasca angajatii sai la locul de munca ~i sa tina seama de calificarea
profesionala ~i de modul cum fiecare muncitor poate sa-~i insu~easca notiunile din instructajul !acut, !neat
sa poata folosi tara pericol instalatiile, utilajele, sculele ~i uneltele la locul de munca unde este repartizat,
insistand in special asupra accidentelor provenite din nerespectarea instructajului, dandu-se exemple
concrete.
Nu se va primi la lucru nici un angajat tara a avea instructajul de protectie a muncii ~i prevenirea incendii-
lor, !acut, insu~it ~i consemnat in scris. Obligatia efectuarii instructajului o au cei ce organizeaza, contro-
leaza ~i conduc procesele de munca.
Ori de cate ori un angajat este mutat de la un loc de munca Ia altul i se va face instructajulla noulloc de
munca, chiar daca este aceia~i unitate.
Instructajul se va efectua in trei etape:

• Instructajul introductiv general (8 ore pana la 2 zile cu verifidiri in fi~a de instructaj):
• Instructajul la locul de munca efectuat de catre conduca.torul locului de munca (inginer, maistru,
~ef de echipa) durata fiind de eel putin 8 ore cu verificarea ~efului ierarhic superior, celui care a
!acut instructajul, dupa care angajatul este admis sa lucreze.
• Instructajul periodic se face la locul de munca eel putin o data pe luna de conducatorul locului de
munca. Instructajele angajatilor (introductiv general, la locul de munca ~i periodic) se vor
consemna in mod obligatoriu in fi~a individuala de instructaj. .. .
1
N
'~ ·
. \...
c o</.-<!
Pentru instructajul de protectie ~i igiena muncii se vor avea in vedere eel putin ~1ety~"-, ~
Cap. 14 - Mijloace individuale de protectie; ./ ,/ o~. . .,~ .\ r \\ 7<·
l...t
Cap. 15 - Dispozitive de securitate a muncii;
Cap. 17 - 1ncarcarea, descarcarea ~i depozitarea materialelor;
u (\ ' :; ' '1\.l~
-.l •
l ~ C,J
' .. ,.:.!.'-· lJJ
Cap. 18 - Electrosecuritatea; \~ . ·,'-; ''_ .!) '<•l~0
Cap. 19 - Terasamente; ____ _.. . ' '· !::~
t\ t:, ~c.
I. Proiect Tehnic
. ......... "'"'" ... u apa. 1..auau.a m: :s1 :smne oe epurare, satele Scaiosi, Auresti. comuna Orlesti, judetul Valcea CiviiCAD SRL
Cap. 22 - Tumarea betoanelor;

Cap. 27 - Schele, e~afodaje ~i scari;
Cap. 31 - Montarea prefabricatelor ~i a utilajelor tehnologice;
Cap. 32 - Sudura;
Cap. 33 - Alimentare cu apa ~i canalizare;
Cap. 38 - Instalatii ~i ma~ini de ridicat. Din Regulamentul aprobat cu Ordinul M.L.P.T.L
Nr.9/N/15.03.1993. Subliniem necesitatea acordarii unei atentii deosebite cap. 14, 18, 19,
27, 33 ~i 38.
Conform catalogului de dispozitive ~i elemente tipizate pentru protectia muncii la lucrarile de constructii
montaj editate de M.C. Ind., proiect IPCT nr. 7088/1 975,
Antreprenorul va folosi dispozitivele indicate in acest catalog ~i anume:

• Subgrupa I- Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari de sapatura (simbol catalog nr. 122,
108,1 07);
• Subgrupa II - Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari la inaltime (simbol nr. 201 , 203,
205,206, 207, 209, 210, 212, 213,216);
• Subgrupa III - Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari de sudura (simbol nr. 301, 303,
304, 306, 307);
• Subgrupa IV - Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari electrice de joasa ~i inalta tensiune
(simbol nr. 401, 402, 403, 404, 405, 406, 407);
• Subgrupa VII - Dispozitive de protectie a muncii la confectionarea prefabricatelor din beton annat
~i beton precomprimat (simbol nr. 701, 702);
• Subgrupa VIII- Semne conventionale, indicatoare de securitate (simbol nr. 801 , 802).
Se atrage atentia ca prevederile din prezentele masuri nu au caracter limitativ, in sensul ca Antreprenorul,
in plus, va trebui sa tina seama de prevederile tuturor instructiunilor ~i legilor in vigoare ~i sa ia masurile
pe care le va considera necesare in vederea asigurarii securitatii muncii, evitarii accidentelor ~i prevenirii
incendiilor.
Se va acorda o atentie deosebita la prelucrarea NPCI 1974 ~i a instructiunilor de prevenire ~i combatere a

incendiilor precum ~i lucrarilor de sudura avand in vedere eliberarea perimetrului de foe la locurile de
munca cu materiale inflamabile (reziduuri petroliere, constructii de gradul IV ~i V rezistenta la foe, exe-
cutate din elemente combustibile).
Antreprenorul va prelucra cu angajatii sai masurile enumerate mai sus impreuna cu alte masuri pe care le
gase~te necesar a fi luate In vederea asigurarii executarii lucrarilor in bune conditii de calitate, rara acci-
dente sau incendii.

Alimentare cu apa, canalizare si statie de epurare, satde Scaiosi, Auresti, comuna OrlestJ, JUdetuJ v au.:ca
Acest capitol va cuprinde toate elementele necesare cuantific arii valorice a lucrarilor.
NOTA:
Formularele Fl-F5, completate cu preturi unitare ~i valori, devin formulare pentru devizul ofertei ~ i vor fi utilizate pentru intocmirea situa tiilor de lucrari
executate, in vederea decont arii.
a) Centralizatorul cheltuielilor, pe obiectiv (formularul Fl);
b) Centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrfui, pe obiecte (formularul F2);
c) Listele cu cantita~le de lucrari, pe categorii de lucrari (formularul F3 );
d) Listele cu cantitatile de utilaje ~i echipamente tehnologice, inclusiv dot fui (formularul F4);
e) Fi~ele tehnice ale utilajelor ~i echipamentelor tehnologice, inclusiv dotari (formularul F5)
, formularele Fl-F3 se regasesc in volumul separat

Volumul II - Liste cu cantititi de lucriri

. r ••• - - -- - -- - -· ~ , ,. " ' " " " '-'" c p u t alC, :>i:llt:ll:: ~CalOSI, Auresll, com una Orlesti, j udetul Valcea Civi!CAD SRL
Avizat: INS PECTORATUL JUDETEAN IN CONSTRUCTII V ALCEA
Obiectul: Alimentare cu apa, canalizare si statie de epurare, satele Scaiosi, Auresti, comuna Or-
lesti, judetul Valcea
Beneficiar: Comuna Orlesti, Judetul Valcea
Proiectant: CivilCAD SRL
Executant:
In conformitate cu urmatoare1e legi ~i normative in vigoare:
• Legea privind calitatea in construcfii nr. 10/ 18 .01.1995 ;
• Regulamentul privind controlul de stat a1 calWitii in constructii aprobat prin H G R nr.272/1994;
• Ordinul MLPAT nr. 31/N/1 995 pentru , Procedura privind contro1ul statului in fazele de executie
determinante pentru rezistenta ~i stabilitatea constructiilor."
se sta 1 este d e comun acord urmatoru program pentru contro1u1 carc ·· 1ucran
1 atn ~ ·1 or:
Faza de lucrare supusa contra- Data Participa

Nr. lului document Document Ia control Observatii
Predare-primire amplasament P.V. p 8 c -
Ob.A1 Captare
Verificare parametrii de potabi-
lizare apa pentru fiecare punct de
1
captare cu buletine de analiza apa
bruta P.V. p 8 c -
Probe echipamente de pompare
2
si punerea in functiune P.V. p 8 c -
Ob.A2 Aductiune
Efectuare probe etan~eitate Ia
3
presiune P.V. - 8 c -
I
Ob.A3 Gospodaria de Apa

Receptia naturii terenului Ia cota
1
de fundare P.V.L.A G 8 c -
Verificarea cotei terenului de
2
fundare Ia elementele betonate P.V.L.A - 8 c -
Cofrare ~i armare elemente de
3
beton Ia rezervoare P.V.L.A p 8 c I --····- -
Cofrare si armare alte elemente \.,.;·N ~
, - ~
4 • . N!r
de beton ' P.V.L.A - 8 G· ., j
'
~ /.;~\ ~) .·ifl!?~\
5
Probe echipamente, punerea in
functiune pentru Statia de Tratare p 8 !/;;. ..::- ;? '
1......
.
_ I/
\
··~
y
·' 1
\'
Ob.A4 Retea de distributie

> NH- l70~ i * ji
f.J.!
* 1~- 1-
~~. ',~
Efectuare probe etanseitate Ia (
'" u :'.-
I
2 '
presiune P.V. - 8 : ltl • (>.\. ';.. t)'-~-'
/
~ ~4l'OR~ ~
Ob.C1 Statie de Epurare

Alimentare cu apa, canalizare si statie de epurare. satele Scaiosi, Auresti, comuna Orlesti. judetul Yalcea
Faza de lucrare supusa contro- Data Participa

Nr. lului document Document Ia control Observatii
Receptia naturii terenului Ia cota
1
de fundare P.V.L.A G B c -
Verificarea cotei terenului de
2
fundare Ia elementele betonate P.V.L.A - B c -
Cofrare si armare elemente de
3
beton Ia 'bazine si fundatii P.V.L.A p B c I
4 p B c -
functiune pentru Statia de Epurare
Ob.C2 Retele gravitationale

1 Efectuare probe etanseitate P.V. - B c -
~;...--:.:.:..._-·, _
Ob.C3 Retele sub presiune .a ~lr:..NU N~~ -

1
Efectuare probe etanseitate Ia ~..... :..J vc.C~'V/· <
presiune '
P.V. - E0 ~~ -/
~
1.1' /
')'.Y\
0
2
functiune pentru Statiile de Porn-
pare Ape Uzate p
[;
Et\. ~ ( 'YR. 170J ~

J
Comisia \'~
·. ·~' -i·
--~ _A ~~
de recep- ' "::. . /.• :; I N ~ ~ ~V (/
~
Receptie Ia terminarea lucrarilor tie ~ !!R ?9-~

I - Inspectia de Stat in Construcpi. B - Beneficiar C - Constructor P- Proiectant
G - Geotehnician
- Prezentul program de control la faze determinante, va fi prezentat de ciitre beneficiar spre acceptare la
organismul tentorial al ICLPUAT, inainte de inceperea lucriirilor.
- Executantul va anunta in scris, cu 10 zile inainte, factorii care trebuie sa participle Ia fazele de control.
- La receptia Ia terminare lucriirilor, un exemplar din prezentul PROGRAM se va anexa la cartea cons-
tructiei.
De acord:
BENEFIC JAR, EXECUTANT,

• uuuv U UU'-' ... u OfJO , \..O JJ O I J.G<:tlt: 1>1 staue ae epurare, satele Scawsi, Auresti, comuna Orlesti, j udetul Valcea CivilCAD SRL
LXIV. GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A INVESTITIEI PUBLICE (FORMULARUL F6)

Graficul general de realizare a investitiei publice reprezinta ~alonarea fizica a lucrarilor de investitiilinterven!ii.
NOTA:
nt a din anexa nr. I 0 Ia rezenta hot arare.

Alimentare cu apa. canalizare si statie de epurare, satele ScaiosL Auresti, comuna vw..., ... ..- - -
B. PARTI DESENATE
Sunt documentele principale ale proiectului tehnic de execu tie pe ba1.a carora se elaboreaza paJ1ile scrise ale acestuia, cuprinziind toate infonna tiile
necesare elaborarii caietelor de sarcini ~i care, de regula, se compun din:
1. Plan ~e gcnerale
Sunt plan~e de ansamblu ~i cuprind:
a) plan~ de incadrare in zona;
b) pl~ele de amplasare a reperelor de nivelment ~i planimetrice;
c) plan~ele topografice principale;
d) plan~ele de amplasare a forajelor ~i proftlurilor geotehnice, cu inscrierea condi tiilor ~i a recomandarilor privind lucrarile de fundare:
e) plan~ele principale de amplasare a obiectelor, cu inscrierea cotelor de nivel, a distan telor de amplasare, orientiirilor, coordonatelor, axelor, reperelor de
nivelment ~i planimetrice, a cotei ± 0,00, a cotelor trotuarelor, a cotelor ~i distantelor principale de amplasare a drumurilor, trotuarelor, aleilor pietonale,
platformelor ~i altele asemenea;
f) pla~ele principale privind sistematizarea pe vertical a a tercnului, cu inscrierea volumelor de terasamente, sapaturi-umpluturi, depozite de p amant,
volumul pamantului transportal (ex.cedent ~i deficit), a lucrarilor privind stratul vegetal, a preciz lirilor privind utilajele ~i echipamentele de lucru, precum
~i a altor informatii ~i elemente tehnice ~i telmologice;
g) plan~ele principale privind construe tiile subterane, cuprinz.iind amplasarea lor, sec tiuni, profiluri longitudinale/transversale, dimensiuni, cote de nivel,
cofraj eyi armare, ariile ~i cerintele specifice ale otelului, clasa betoanelor, protec tii ~i izola(ii hidrofuge. protec{ii impotriva agresivitatii solului, a coroziu-
nii ~i altele asemenea;
h) plan~ele de amplasare a reperelor fixe ~i mobile de trasare.
2. Plan~ele aferente speciatitafilor

Sunt plan~e cu caracter tehnic, care definesc ~ expliciteaza toate elementele construe {iei. Se recomanda ca fiecare obiect subteran/suprateran s li fie
identificat prin num ar/cod ~i denumire proprii.
Pla~ele principale se elaboreaza pe obiecte ~i. in general, cuprind:

2.1. Pla n~e
de arhitecturi
Definesc ~i expliciteaza toate elementele de arhitectur ii ale fieciirui obiect, inclusiv cote, dimensiuni, distan(e, func{iuni, arii, precizari privind fmisajele ~i
calitatea acestora ~i alte informatii de aceaslii natura:
- planurile de arhitecturli ale fieciirui nivel subteran eyi suprateran, inclusiv sistemul de acoperire, cotate, cu indicarea functiunilor ~i finisaje. cu mobilier
reprezentat;
- sec!iuni caracteristice, cotate, cu indicarea finisajelor;
- fatade, cu indicarea finisajelor, inclusiv c u reprezentarea incadr arii in frontul stradal existent, dupli caz.
2.2. Plan~e de structuri

Defmesc ~i ex.pliciteaza pentru fiecare obiect ale atuirea ~i executia structurii de rezisten (3, cu toate caracteristicile acesteia, ~i cuprind:
• planurile infrastructurii ~i sectiunile caracteristice cotate;
• planurile suprastructurii ~i sectiunile caracteristice cotate;
• descrierea solutiilor constructive. descrierea ordinii tehnologice de execu (ie ~i montaj (numai in situatiile speciale in care aceasta este obligatorie).
recomand liri privind transportul, manipularea, depozitarea ~i montajul.
2.3. Plan~e de instalatii

Definesc ~i expliciteaza pentru fiecare obiect amplasarea, ale atuirea ~i executia instalatiilor, inclusiv cote, dimensiuni, toleran!e ~i allele asemenea.
2.4. Plan~e de utilaje ~i echipamente tehnologice

Vor cuprinde, in principal, plan ~ele principale de tehnologie ~i montaj, sectiuni, vederi, detalii, inclusiv cote. dimensiuni. tolerante. detalii montaj. ~i
anume:
• plan~e de ansamblu;
• scheme ale fluxului tehnologic;
• scheme cinematice, cu indicarea principalilor parametri;
• scheme ale instalatiilor hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare, comunica tii, retele de combustibil, apli, iluminat ~i altele asemenea, precum
~ i ale instala{iilor tehnologice;
• plan~e de montaj, cu indicarea geometriilor, dimensiunilor de amplasare, presta {iilor, sarcinilor ~i a a!tor informatii de aceea~i natura, inclusiv a schc-
melor tehnologice de montaj;
• diagrame, nomograme, calcule inginere ~ti , telmologice ~ide montaj, inclusiv rnaterialul grafic necesar punerii in funcJ.iune ~i exploatarii;
• liste cu utilaje eyi echipamente din componen !a pla~elor tehnologice, inclusiv fi ~e cuprinziind parametrii, performantele ~i caracteristicile acestora.
2.5. Plan'e de dotiri

Cuprind pla~e de amplasare ~i montaj, inclusiv cote, dimensiuni, sec tiuni, vederi, tablouri de dot ari ~i allele asemenea, pentru:
• piese de mobilier;
• elemente de inventar gospod aresc;
• dotliri cu mijloace tehnice de ap lirare impotriva incendiilor;
• dotllri necesare securitatii muncii;
• alte dotari necesare in funcJ.ie de speci fie.
NOTA:
La elaborarea proiectelor. materialele. con fee !iile, elementele prefabricate, utilajele tehnologice ~i echipamentele vor fi definite prin pararnetri, performan
te ~i caracteristici. Este interzis a se face referiri sau trimiteri Ia m arci de fabrica, producatori. furnizori sau Ia alte asemenea recomandliri ori preciz.iiri care
sa indice preferinte sau sa restrangli concurenta. Caracteristicile tehnice ~i parametrii functionali vor fi prezentati in cadrul unor limite (pe ciit posibil)
rezultate din breviarele de calcul ~i nu vor fi date in mod determinist, in scopul de a favoriza un anumit fumizor (p_roducator).
B. P ARTI DESENATE - sunt prezentate separat in volumul:

Volumul III - B. PARJI DESENATE si C. DETALII DE EXECUTIE
I. Proiect Tehnic II. Pag 345 I 3·

a) NOMINALIZAREA PLAN~ELOR, PARTILOR COMPONENTE ALE PROIECTULUI TEHNIC DE EXE-
CUTIE, CARE GUVERNEAZA LUCRAREA;
Tab 67. Parti desenate

Nr Plans a 'Denumire I Scara
1 Schita de ansamblu \1:20.000
2 jPian de situatie
2.1 - 2.25 JPlan de situatie apa - canal jl: 1.000
I
JPian de situatie de detalii si trasare I
I '2.GA jPlan de situatie - Gospodaria de Apa Jl :200
I
I [3.GA jProfil - Gospodaria de Apa j1:1~0

l !2.SE !Plan de situatie - Statie de Epurare Jvar.
l 2 .D JPlan de situatie - Drum agricol Tacalii-Lac (2.D.0 1, . . .. 2.D.08) 11:500
I 12.D2 !Plan de situatie- Drum agricol Ramificatie Tacalii-Lac (2.D2.1, 2.D2.2)j1:500
1
3 jProfile longitudinale - - - .. -- --- 1· ·-- --
I Ii
13.1 .Profile longitudinale Alimentare cu Apa (3.1.1 , 3. 1.2 , - - - ·iri~ioo
... 3.1.4)
I L 1:1000
[3.2 Profile longitudinale Canalizare (3.2.1, 3.2.2, ... 3.2. 1 5) 1 IH :2oo
I L 1:2000
13.D Profile longitudinale- Drum agricol Tacalii-Lac (3.D.l, .... 3.D.S)- H 1:100
! L 1:1000
13.D2.1 Profillongitudinale- Drum agricol Ramificatie Tacalii-Lac ~H -l:ioa ··
I ~- 1:1 ~~
I !Profile Transversale ---- ______ J. ·-----·
I4.D JP~()~le Tral!-sversa~~- D_~I? ~~col Tacalii-Lac (4.D. 1~=-··· : :.4.D.41) ___I I :100 __
14.D2 Profile Transversale - Drum agricol Ramificatie Tacalii-Lac (4.D2. q 1:100
. ... .. .4.D2.5) I
JR l JRezistenta __ j_ __
[__ I ~~~~ --- - ·- - -- ·-- I___ -
I:R..A.-1.1 JPlan Fundatii Rezervor 400 me __ _l! :50 _
JR.A.1.2 Jsectiune A-A; Sectiune B-B - -Re~ervor 400 me _ I!_:~_Q _
i
I iR.A.1.3 ISectiune 1-1 ; Sectiune 2-2 - Rezervor 400 me J1 :20
!R.A.2 .1 !Plan Fundatii Re~er=vor 100 me --· 1:50 -
I jP lan Cofrare si armare placa cota ±0.000
I
i
I R.A.2.2 jsectiune A-A Rezervor 100 me J1:sg _
I R.A.3.1 jPlan Fundatii si sapaturi - Statie Tratare si Filtrare Jl ~~9.
R.A.3.2 jDetalii Fundatii si sapaturi - Statie Tratare si Filtrare 11:20
.R.A.3 .3 !Detalii montaj structura portanta de lemn - Fatade 11:50
\ 'R.A.3.4 !Detalii montaj structura portanta de lemn- Ax B-B 11:50
R.A.4.1 :Poarta acces pietonal si auto \1:20
R.A.4.2 1
Detalii poarta acces pietonal si auto i1:20
R.A.4.3 Gard bordurat imprejmuire i1:20
CANALIZARE i
I R.C.l.1 Plan situatie Statie Epurare .I :100
\ R.C.1.2 Flux Tehnologic ;var.
R.C.l.3 Plan sapatura si plan cofraje j1:50
~roiect Tehnic II. Pag 346 I 348
\
Alimentare cu apa. canalizare si statie de epurare. satele Scaiosi. Auresu. ~.;vtuuuu ~ .. h .
Nr Plans a Denumire Scara

R.C.l.4 .Detalii armare :I:50
1
R.C.l.5 Detalii armare placi prefabricate si armare grinzi I :50
R.C.t.6 iPlan armare radier si plan cofraj :1:50
R.C.t.7 Detalii armare platforma modul biologic si deshidratare namol :I
:50
R.C.l.8 ,Detalii armare platforma depozitare saci namol si container administra-'I I :50
itiv
R.C.2.1 jPlan cofraje si plan armare platforma Gen~rator !t :50
'A IA!hitectura I
I !Statie Tratare si Filtrare I
I
l jA.OI jPlan parter - I ~ :~~
i jA.02 !Fatada pri_nci~ala It :~0
I jA.03 ~~~t~~a s~cul!-d~:a j1 :50
I jA.04 jFatada laterala stanga jl :50
I jA.o5 jF~~a~a ~~~~ala-d~~apta It :50
I iA.06 j ~e~tiune_A-A jl :50
I !A.07 J~l~n -~~~~litoare jt: 50
I• I jl~~!~!atii I
I I I~!~ _ . _ I
I ji.A.Fo jPu! Forat. petalii Cabina, C_()!~a For~j (I .. ·~~~ jt :50
I ji.A.-Pf I~E?!i! tran~~~~sal pozare conducte Al~m~~t-~e_cu Apa j~:~~
I jr.A.No _j~_odu~- ~~t~~ ap3 _ ____ _ _ ___ _ IY~·
I jr.A.Cv jca~~~ -d~ yJ~i_t_~~ d~ _PE cu ~aza in~~~a j t_: ~9._
I j1.A:.cg ~~~~~ cl_e Gol~~~ (1. .. 2) ~~:50
I ji.A.:ca jcamin de Aerisire (1. .. 2) jl :50
I ji:;\:H. ·· lilicir~nt i>N8o ji :2o
I jr.l\.vi jv~-~i~grop~ta It j()
I I!~A~~- j s~~t~~~~r~a~e-prin fo_r~e orizontale 1 !_:_~~0
I ji.A.Cb jc~IJ1i? de b~ansare DN550 [I_:20
I
I ji .A.St jstatia de Tratare IV~.
I i
I 1I.A.Prv. jDetaliu vana reducere presiune jl :20
I !Is.Ot j:fust~latii sanitare ]1 :S"o
I
I I
! jCANALIZARE I --
I
I
ILC.Gd !Gura de Deversare II :50
I
;1.c.Pf jProfil transversal pozare conducte Canalizare Ii :io
!I.C.Cv !Camin de vizitare I inspectie din PE ji :50
I.C.R !Camin de Racord ji :20
l.C.E.SP jStatie de pompare prefabricate pentru ape uzate II :50
D :Detalii
1Drum
D.OI 'Profil transversal tip t ;1 :50
D.02 Rigola carosabila tip podet - Dispozitie generala It :50
D.03 'Rigola carosabila tip podet - Dala curenta - detalii cofraj si armare :I : I 0
D.04 :lndicatoare rutiere iVar.

.
C. DETALII DE EXECUTIE
Detaliile de executie, parte componentii a proiectului telmic de execu tie, respecta prevederile acestuia ~i dctaliaza solutiile de alcatuire, asamblare, execu-
tare, montare ~i alte asemenea operatiuni privind paf'!i/elemente de construqie ori de instalatii aferente aceste ia ~i care indica dimensiuni, materiale,
tehnologii de executie, precum ~i legaturi intre elementele constructive structuralelnestructurale ale obiectivului de investitii.
in functie de complexitatea proiectului ~ide natura lucrnrilor de interventii, precum ~i in cazul obiectivelor d e investitii a caror functionare implica procese
tehnologice specifice, anumite detalii de executie se pol elaboraldefinitiva pe parcursul execu tiei obiectivului de investi tii (proiectantul va specifica pe
plan~e care sunt detaliile de execu tie ce urmeazii a fi elaborate/defin.itivate astfel).
Detaliile de executie pot fide 3 tip uri:

a) detalii de execu!ie privind solutionarile elaborate de proiectant;
b) detalii de executie pentru echiparea obiectivului de investi tii, in timpul executiei, cu aparaturn ~i echipam ente, realizate cu respectarea datelor ~i infor-
matiilor oferite de catre fumizorii acestora;
c) detalii de execu!ie curente standardizate (conform detaliilor-tip ale fumizorilor de subansamble) sau detalii de executie care depind de specificul tehno-
logic a! firmei constructoare, care se vor executa, de regula, de catre constructor.
In toate cazurile prevazute mai sus, proiectantul, in cadrul asisten tei tehnice, trebuie sa supervizeze intocmi rea ~i adaptarea functiona lii a tuturor detaliilor
de execu tie, indiferent de elaboratorul acestora.
C. DETALIILE DE EXECUTIE - sunt prezentate separat in volumul:

Volumul III- B. PARJI DESENATE siC. DETALII DE EXECUTIE
Lista cu detaliile de executie sunt prezentate in capitolul: a)Nominalizarea plan~elor, pfu-t:ilor componente
ale proiectului tehnic de executie, care guverneaza lucrarea;
\Proiect Tehnic II. Pag 348 I 348
\
CIVILCAD S.R.L. Pag. 1
Alimentare cu apa, canalizare si statie de epurare, satele Scaiosi, Auresti,

comuna Orlesti, judetul Va/cea "
Memoriu Tehnic - Drum acces gospodarie de apa.
lntocmit Verificat
lng. Sorin Mihai lng. Constantin Gavrilescu
Memoriu Tehnic + Caiete Sarcini

Memoriu tehnic - drum acces gospodarie de apa.
Drum de exploatare agricol Tacalii-Lac + Ramificatie, L= 1495.00 m
Pentru acest drum se va realiza unu sistem rutier rigid, ce consta in:
• 20 em imbracaminte din beton de ciment BcR 4,0 (conform SR 183-1:1995);

• Hartie Kraft;
• 2 em nisip pilonat;
• Min 20 em strat de fundatie din balast
• 7 em substrat izolator din nisip, conform STAS 6400-84
Avantajele acestui system rutier rigid:
• Rezistenta mecanica mare;

• Rezistenta Ia uzura si Ia actiunea factorilor climatici;
• Culoare deschisa - pe timp de noapte confera o mai buna vizibilitate;
• Sub actiunea traficului greu (utilaje agricole), Ia temperaturi ridicate , in zonele cu
faranari succesive, nu exista riscul aparitiei deformatiilor;
• Permite folosirea materialelor locale;
• Reduce consumul de energie;
• Necesita un volum de intretinere redus cu costuri mici.
Cont. Ordinului M.L.P.A.T. nr. 31 din 30 octombrie 1995, in functie de punctajul calculat a
rezultat ca .aceasta lucrare se incadreaza in categoria de importanta ,C"- constructii de
importanta-norma Ia, obtinand un punctaj total de 9 puncte.
Tbl1
a e Cl
a cu II .. de 1mpo
u ca tegone1 . rtan ta
Factorul determinant Criteriile asociate
Nr Denumire Coeficient Punctajul Punctaj Punctaj Punctaj
de factorului
unicitate determinat
K(n) P(n) P(i) P(ii) P(iii)
1 lmportanta vitala 1 1 2 0 1
2 lmportanta social-econom ica ~i
1 3 1 4 4
culturala
3 lmplicarea ecologica 1 1 1 1 1
4 Necesitatea luarii in considerare a
1 2 2 1 2
duratei de utilizare (existenta)
5 Necesitatea adaptararii Ia condi\iile
1 1 2 2 0
locale de teren si de mediu
6 Volumul de munca ~i materiale
1 1 2 1 1
necesare
Punctaj TOTAL 9
CATEGORIA DE IMPORTANT A c
Conform O.M. 46/27.01.1998 pentru aprobarea Normelor Tehnice privind stabilirea

clasei tehnice a drumurilor publice - Tabelul 1, Iuera rea propusa se incadreaza in clasa
tehnica V, cu o intensitate a traficului redusa.

CIVILCAD S.R.L. Pag.3
Caracteristicile traficului
lntensitate medie zilnica
Clasa tehnica Denumirea lntensitate orara de calcul
anuala Tipul drumului
a drumului inlensil a\ii
Exprimata in numar de vehicule recomandat
public traficului
Etalon Efective Etalon Efective
(Autoturisme) (Fizice) (Autoturisme) (Fizice)
0 1 2 3 4 5 6
- I Foarte intens >21 .000 >16.000 >3.000 >2 .200 Autostrazi
11 .000- 8.001- 1.000- Drumuri cu patru
II lntens 1.401-3.000
21 .000 16.000 2 .200 benzi de circulatie
3.501- Drumuri cu doua
Ill Mediu 4.50 1-11 .000 550-1.400 400-1 .000
8.000 benzi de circulatie
750-
IV Redus 1.000-4 .500 ':\ '\()()
100-550 75-400
.I v Foarte redus <1 .000 <750 <100 <75 II
Viteza de proiectare adoptata:

Viteza de
Nr.
Sat Denumire drum proiectare
Crt.
[Km/h]
1 Extravilan Drum de exploatare agricol Tacalii- Lac 25
Traseu/ in plan
In plan solutia proiectata a fost impusa de limitele de proprietate adiacente amprizei drumului
existent.
Se va pastra traseul existent alcatuit din succesiuni de aliniamente ~i curbe amenajate

conform STAS 863-85 ~i STAS 10144/3-91 , eliminandu-se pol\iunile amenajate
necorespunzator, prezentand disconfort ~i nesiguranta pentru desfa~urarea circulatiei.
Drumurile se vor incadra in culoarul din domeniul public fara a fi nevoie de demolari sau
exproprieri.
Au fost proiectate aliniamente ~i curbe care sa faciliteze vizibilitatea ~i care sa pastreze

traseul existent astfel incat sa nu fie necesare exproprieri. Din cauza latimilor mici intre
limitele de proprietate ~i evitarea exproprierilor, respectiv mutarii gardurilor sau daramarea
unor constructii, nu se amenajeza supralargiri Tn curbe.
Drumurile laterale intersectate se vor amenaja pe o lungime minima de 10,00 m cu acelasi

sistem rutier ca si tronsonul de drum proiectat, urmarindu-se in acelasi timp si asigurarea
continuitatii sistemului de colectare si evacuare a apelor meteorice. Racordarile curbelor
exterioare Ia intersectiile cu drumurile laterale, s-au facut cu raza minima de 6 m, exceptie
facand zonele Tn care limitele de proprietate nu permit acest lucru.
Profi/u/longitudinal
Principiul de baza care a stat Ia proiectarea liniei ro~ii a fost acela ca, linia ro~ie sa nu
afecteze cotele de nivel existente ale proprietatilor din lungul drumurilor.
La stabilirea liniei ro~ii Tn profil longitudinal s-au avut Tn vedere ~i racordarile cu drumurile
laterale ~i asigurarea unei pante longitudinale accesibile, precu~~ as·
r rea scurgerii
apelor pluviale de pe platforma drumurilor. f~
De asemenea s-au avut In vedere corelarea elementelor geometrice i n plan cu elementele

geometrice In profil longitudinal ~i transversal.
PROFILUL TRANSVERSAL in aliniament are panta unica si prezinta urmatoarele elemente

geome t nee:
.
Latimea platformei drumurilor: 3.50 m
Latimea partii carosabile: 2.75 m
Latimea acostamentelor: 2x0. 375 m
Panta transversala a partii carosabile: 2 .00 %
Panta transversala a acostamentelor: 4.00 %
Santuri trapezoidale neprotejate
Santurile pentru scurgerea apelor se vor executa Ia marginea platformei cu adancimea de

0.50m, conform STAS 10 796/2-79, pet. 2.1 .3, fig. 2.
Se va amenaja si o bancheta laterala cu latimea de 25 em, pentru a preveni colmatarea
santului cu material adus de precipitatii.
Panta santului va urmari in general declivitatea longitudinala a drumului, insa aceasta nu va
scadea sub 0.20%.
Santuri pereate
Se vor executa santuri pereate cu forma trapezoidala din beton de ciment C 12/15 de 10 em
grosime, conform STAS 10 796/2-79 , pet. 2.1.9, fig. 14, turnat cu rosturi , transversale de 2.5
em grosime, amplasate Ia 150 em si matate cu mortar de ciment M 1OOZ pe 4 em si nisip pe
6 em, pe un strat drenant de nisip/balast, in grosime de 5 em dupa pilonare.
Santurile pereate au fost amplasate in zonele cu declivitate longitudinala pronuntata, dar si Ia
intrarile/iesirile podetelor pe lungimea de 3.00 m.
Panta santurilor va urmari in general declivitatea longitudinala a drumului.
Rigo/e carosabile tip podet
Pentru asigurarea continuitatii sistemului de colectare si evacuare a apelor meteorice in

zonele de racord cu drumurile laterale intersectate dar si pentru subtraversarea drumului , se
vor realiza rigole carosabile tip podet, acoperite cu pi acute carosabile, conform STAS 10
796/2-79, pet. 2.1.6, fig . 8b.
lndicatoare de circulatie
lndicatoare pentru orientarea ~i reglementarea circulatiei: de avertizare pentru locurile

periculoase, de interzicere, de sens obligatoriu, de orientare ~i diverse.
Forma ~i dimensiunile indicatoarelor sunt conform SR 1848/2004.
TRAFICUL DE CALCUL VA Fl CUPRINS INTRE 0,03-0,10 m.o.s.

Stabilirea straturilor subadiacente dalei de beton:

Deoarece, sectorul de drum corespunde clasei tehnice V, atunci conform pet. 5.1. se considera varianta b. de
alcatuire a structurii rutiere rigide. Tn cadrul acestei variante straturile subadiacente dalei din beton de ciment
sunt cele din tabelul urmator.
Determinarea capacitatii portante Ia nivelul stratului de fundatie:
Se determina valoarea modulului de reactie Ia suprafata stratului de fundatie. K. conform cap. 6, in funqie de:
- grosimea echivalenta a straturilor de fundatie/forma,Hech
- valoarea modulului de reactie al pamantului de fundare, Ko
Straturi h em
Dale din beton de ciment BcR 4.0 20
Strat suport din nisip 2 0.50
Strat de fundatie din balast 20 0.75
Substrat izolator din nisip 7 0.50
P1 (cf. sondaj)
Calculul grosimii echivalente a stratului rutier
H ech =I(hi X ai)
H ech = 19.50 em
Valoarea modulului de reactie Ia suprafata stratului de fundatie, K se determina conform diagramei din fig. 3, i n
=
functie de: Ko 46 MN/m3 si Hech 19.50 em .=
' Astfel, rezulta: · K= 58 MN/m3
Adoptarea clasei betonului de ciment rutier:
Se adopta clasa betonului de ciment rutier BCR 4,0, conform normativului ind icativ C22-92. Pe baza clasei
betonului se stabileste
'
rezistenta
•
caracteristica Iak incovoiere, R\ IC , conform SR 183-1 :1995:
R inc = 4 Mpa
Determinarea tensiunii Ia intindere din incovoiere admisibila a betonului:
Se determina tensiunea Ia intindere din incovoiere admisibila a betonului, conform pet. 7.2.2. cu relatia:
l>adm=RkincXax(O. 70-yxlogNc) Mpa
l>adm= 3.35 Mpa

Adoptarea ipotezei de dimensionare:
In functie de clasa tehnica a drumului ?ide conditiile climatice, conform pet. 7.3. se adopta ipoteza 3.
l>;=l>tSl>adm
8 . Determinarea grosimii dalei de beton de ciment:
Grosimea dalei din beton de ciment, H se determina din diagrama de dimensionare corespunzatoare ipotezei 3,
conform Anexei 3, pe baza valorilor:
modulului de reactie Ia suprafata stratului de fundatie
K= 58 MN/m3;
tensiunii Ia intindere din i ncovoiere admisibila a betonului
3.35 Mpa
Prin interpolare liniara,
Grosimea dalei din beton, H rezu lta egala cu 20.00 em

Verificarea sistemu/ui rutier Ia inghet-dezghet conform STAS 1709/1-1990 si STAS

1709/2-1990
T a be 12 VenT1carea Ia .1ng1htd
e - ezg1ht
e conform STAS 1709/1 - 1990 Sl. STAS 1709/2-1990
Grosimea Coeficient de Grosime
Denumire strat rutier
[em] echivalare Ct echivalenta
Beton de eiment rutier 20 0.45 9
Nisip 2 1.00 2
Balast 20 0.80 16
Nisip 7 1.00 7
Grosime sistem rutier din straturi de materiale rezistente Ia inghet (Hsr) [em] = 49
Grosime eehivalenta de ealeulla inghet a sistemului rutier (He) em] = 34
Spor al adaneimii de inghet (Dz = Hsr- He) [em]= 15
Adaneimea de inghet in pamantul de fundatie (Z) STAS 1709/1-90 -Fig.1 [em] = 67
Adancimea de inghet in sistemul rutier (Zer = Z + Dz) [em] = 82
Gradul de asigurare Ia patrunderea inghetului in sistemul rutier K = HeiZer) = 0.41
Gradul de asigurare admisibil STAS 1709/2-90 (Kad) = 0.30
K (0.41) >= Kad (0.30) -> Structura rutiera ESTE rezistenta Ia inghet-dezghet

CIVILCAD S.R.L. Pag . 7
CAIETE DE SARCINI CUPRINS:

DATE TEH NICE ALE LU CRAR II --------------------------------------------------------------------------------------------------- 11
I. 1 fncadrarea lucrarii------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 11
Cap.ll. DRUM UL iN PLAN ORIZONTAL ------------------------------------------------------------------------------------------ 12
Cap. Ill. DRUM UL iN PROFIL LONGITUDINAL ---------------------------------------------------------------------------------13
Cap.IV. DRUM UL iN PROFIL TRANSVERSAL--------------------------------------------------------------------------------- 14
Cap.V. FUNDATII DE BALAST 51/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL -------------------------------------------15

v. 1 G E N E R A L I T A T 1-------------------------------------------------------------------------------------------------- 15
V.1.1 ART.1. Obiect si domeniu de aplicare ---------------------------------------------------------------------------- 15
V.1.2 ART.2. Prevederi generale ------------------------------------------------------------------------------------------15
V.2 MA TERIALE---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 15
V.2.1 ART.3. Agregate naturale-------------------------------------------------------------------------------------------- 15
V.2.2 ART.4. Apa -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 17
V.2.3 ART.5. Controlul calitatii balastului si a balastului amestec optimal inainte de realizarea stratului de
fundatie17
V.3 STABILIREA CARA CTERIS TICIL OR DE COMPACTARE---------------------------------------------------- 20
V.3.1 ART.6.Caracteristicile optime de compactare ------------------------------------------------------------------20
V.3.2 ART.7. Caracteristicile efective de compactare ----------------------------------------------------------------20
V.4 PUNEREA iN OPERA A BALASTULUI ---------------------------------------------------------------------------- 20
V .4 .1 ART .8. Masuri prelim inare ------------------------------------------------------------------------------------------- 20
V.4.2 ART.9. Experimentarea punerii in opera a balastului sau a balastului amstec optimal--------------- 20
V.4.3 ART.10. Punerea in opera a balastului sau a balastului amestec optimal -------------------------------21
V.4.4 ART.11 . Controlul calitatii compactarii balastului sau a balastului amestec optimal ------------------22
V.5 CONDfT/1 TEHNICE, REGUL/ Sl METODE DE VERIFICARE ------------------------------------------------ 22
V .5 .1 ART .12. Elemente geometrice ------------------------------------------------------------------------------------- 22
V.5.2 ART .13. Conditii de compactare -----------------------------------------------------------------------------------23
V.5.3 ART .14. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie ----------------------------------------------------- 24
V.6 RECEPTIA LUCRARILOR --------------------------------------------------------------------------------------------- 24
V.6.1 ART.15. Receptia pe faza determinanta -------------------------------------------------------------------------24
V.6.2 ART .16. Receptia pre Iim ina ra Ia term inarea Iucra rilor -------------------------------------------------------- 24
V .6.3 ART .17. Receptia finala ---------------------------------------------------------------------------------------------- 24
V. 7 REFERINTE
, NORMATIVE --------------------------------------------------------------------------------------------- 24
V.7.1 Acte normative---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 24
V. 7.2 Normative tehnice ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 25
V.7 .3 Standard e ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 25
V.7.4 ART .17. Recep\ia fin ala---------------------------------------------------------------------------------------------- 25
V. 8 , NORMATIVE --------------------------------------------------------------------------------------------- 2 5
REFERINTE
V.8 .1 Acte normative---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 25
V.8.2 Normative teh nice ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 26
V.8.3 Standard e ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 26
Cap.VI. STRATURI RUTIERE DIN MACADAM ORDINAR, -----------------------------------------------------------------27

VI. 1 G E N E R A L I T A T I -------------------------------------------------------------------------------------------------- 27
Vl .1.1 ART .1. Obiect si domeniu de aplicare------------------------------------------------------------------------- 27
Vl .1.2 ART .2. Prevederi generale--------------------------------------------------------------------------------------- 27
Vl.2 NATURA Sf CALITA TEA MA TERIALELOR FOLOSITE--------------------------------------------------------- 27
Vl.2.1 ART .3. Materiale granulare -------------------------------------------------------------------------------------- 27
VI .2. 2 ART.4. Apa ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 29
Vl.2. 3 ART .5. Lian\i bitum inosi ----------------------------------------------------------:-~--- 4~------------------- 29
Vl.2.4 ART.6. Controlul calitatii materialelor l nainte de executa macada Olui ---- - · · ---------------- 30
' I

V/.3 COMPOZITIA MACADAMURILOR -----------------------------------------------------------------------------------32

VI. 3.1 ART.7. Macadam ul ordinar -------------------------------------------------------------------------------------- 32
VI. 3. 2 ART .8. Macadam sem ipenetrat --------------------------------------------------------------------------------- 32
VI. 3.3 ART.9. Macadam penetrat --------------------------------------------------------------------------------------- 33
VI.4 cONDI Tff TEHNICE ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 34
Vl.4 .1 ART .10. Elemente geometrice ---------------------------------------------------------------------------------- 34
Vl.4.2 ART .11 . Abaterile lim ita si denivelarile admisibile ---------------------------------------------------------- 34
VI. 5 EXECUTfA S TRA TUR IL OR DE MACADAM ----------------------------------------------------------------------- 35
Vl .5 .1 ART .12. Prevederi com une -------------------------------------------------------------------------------------- 35
Vl.5.2 ART.13. Executia macadamului ordinar ----------------------------------------------------------------------35
Vl.5.3 ART.14. Executarea macadamului semipenetrat sau penetrat cu bitum sau emulsie
bitu m inoa sa cation ica ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 36
Vl.5.4 ART.15. Tratamentul de inchidere a macadamului bituminos------------------------------------------- 36
Vl.5.5 ART.16. Executarea macadamului penetrat cu mortar de suspensie debitum filerizat-----------37
Vl.5.6 ART .17. Perioada de lucru si darea in circulatie------------------------------------------------------------ 37
Vl .5.7 ART .18. Verificarea lucrarilor executate ----------------------------------------------------------------------38
VI. 6 RE CEPTIA Lu CRA RIL OR ---------------------------------------------------------------------------------------------- 38
VI. 6.1 ART .19. Receptia de faze determ in ante---------------------------------------------------------------------- 38
Vl.6.2 ART .20. Receptia preliminara Ia terminarea lucrarilor----------------------------------------------------- 39
VI .6. 3 ART .21 . Receptia final a------------------------------------------------------------------------------------------- 39
VI. 7 REFERJNTE NORMA TIVE ---------------------------------------------------------------------------------------------- 39
VI. 7.1 Acte normative ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 39
VI .7. 2 Sta ndarde ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 40
Cap.VII. M IXTU Rl ASF ALTICE EXEC UTATE LA CALD --------------------------------------------------------------------41

VII. 1 G E N E R A L I T A T 1--------------------------------------------------------------------------------------------------41
Vll.1 .1 ART.1. Obiect s'i domeniu de aplicare-------------------------------------------------------------------------41
Vll.1 .2 ART .2. Defin itii si term inologie ----------------------------------------------------------------------------------41
Vll.2 NATURA, CALITA TEA S/ PREPARAREA MA TERIALELOR __: _____________________________________________ 45
VII. 2.1 ART. 3. Ag reg ate----------------------------------------------------------------------------------------------------45
VII. 2.2 ART.4. Filer ----------------------------------------------------------------------------------------------------------47
Vll .2.3 ART .5. Lianti ---------------------------------------------------------------------------------------------------------47
Vll .2 .4 ART .6. Ad itivi --------------------------------------------------------------------------------------------------------48
Vll.3 PROtECTAREA MIXTURILOR ASFALTICE, CONDIT/I TEHNICE ------------------------------------------49
Vll.3.1 ART.7. Compozitia mixturilor asfaltice ------------------------------------------------------------------------49
Vll .3.2 ART .8. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice------------------------------------------ 54
Vll.3.3 ART .9. Caracteristicile straturilor gata executate----------------------------------------------------------- 57
Vll.3.4 ART.10. Gradul de compactare ~i absorbtia de apa -------------------------------------------------------57
Vll.3.5 ART.11 . Rezistenta Ia deformatii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice ----------58
VII. 3. 6 ART .12. Elemente geometrice ----------------------------------------------------------------------------------58
Vll.3.7 ART .13. Caracteristicile suprafetei straturilor executate din mixturi asfaltice ------------------------59
Vll.4 PREPARAREA S/ PUNEREA IN OPERA A MIXTUR/LOR ASFAL TICE ---------------------------------- 61
Vll.4 .1 ART .1 4. Prepararea si transportul mixturilor asfaltice ----------------------------------------------------- 61
Vll.4 .2 ART .15. Lucrari pregatitoare ------------------------------------------------------------------------------------62
Vll.4 .3 ART .16. Asternerea mixturii asfaltice-------------------------------------------------------------------------- 63
Vll.4 .4 ART .17. Com pactarea m ixturii asfaltice ----------------------------------------------------------------------65
VII. 5 CONTROLUL CALITA Til L UCRARILOR --------------------------------------------------------------------------- 66
Vl1.5.1 ART.18. Controlul calitatii materia lei or------------------------------------------------------------------------ 66
Vll.5.2 ART.19. Controlul procesului tehnologic---------------------------------------------------------------------- 66
Vll.5.3 ART.20. Controlul calitatii straturilor executate de mixture asfaltice -----------------------------------69
Vll.5.4 ART.21 . Verificarea elementelor geometrice ----------------------------------------------------------------70
VII. 6 RECEPTIA LUCRARILOR---------------------------------------------------------------------------------------------- 71
VII. 6.1 ART. 22. Rece ptia pe faze determ ina nte ---------------------------------------------------------------------- 71
VII. 6.2 ART. 23. Receptia Ia term ina rea Iucra ri lor -------------------------------------------------------------------- 71
VII. 6.3 ART .24. Receptia finala-------------------------------------------------;--p-~·-- • ----------------------------- 71
/'<.,.. "f
/-' ~
VII. 7 REFERINTE NORMATIVE-------------------------------------------------------- ----- -~....------------------------- 72
,;< ~I
Vl l.7.1 Acte normative------------------------------------------------------------------------------------------------------ 72

Vll.7.2 Normative te h n ice -------------------------------------------------------------------------------------------------- 72
Vll.7.3 Standarde ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 72
VII.8 ANEXA A-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 77
VII. 9 ANEXA 8-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 78
Vll.9.1 Determ inarea absorbtiei de apa -------------------------------------------------------------------------------- 78
Cap. VIII. DI5 POZITIVE DE 5C URGE RE A AP ELOR DE 5 UP RAF AT A ------------------------------------------------- 80

VIII. 1 GENERALITA 71----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 80
Vlll.1 .1 ART.1. Obiect si domeniu de aplicare------------------------------------------------------------------------- 80
Vlll.1 .2 ART .2. Prevederi generale--------------------------------------------------------------------------------------- 80
VJ/1.2 MA TERIALE PENTRU MORTARE Sl BETOANE---------------------------------------------------------------- 80
Vlll.2.1 ART .3. Cimenturi --------------------------------------------------------------------------------------------------- 80
Vlll.2 .2 ART .4. Agregate---------------------------------------------------------------------------------------------------- 82
Vlll.2 .3 ART .5. Apa ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 85
Vlll.2.4 ART .6. O~el beton-------------------------------------------------------------------------------------------------- 86
Vlll.2.5 ART.15. Elemente prefabricate pentru amenajarea rigolelor, san~urilor si casiurilor de taluz---86
VJ/1.3 CONTROLUL CALITATII MA TERIALELOR----------------------------------------------------------------------- 87
Vlll.3.1 ART .16. Controlu( calitatii materialelor ------------------------------------------------------------------------ 87
VJ/1.4 PICHETAREA Sl EXECUTIA SAP.ATURILOR -------------------------------------------------------------------- 88
Vlll.4.1 ART .17. Pichetarea (ucrarilor------------------------------------------------------------------------------------ 88
Vlll.4.2 ART .18. Executia sapaturilor ------------------------------------------------------------------------------------ 88
VJ/1.5 COMPOZITIA Sl UTILIZAREA MORTARELOR Sl A BETOANELOR-------------------------------------- 89
Vlll.5.1 ART .1 9. Compozitia si utilizarea mortarelor ----------------------------------------------------------------- 89
Vlll.5.2 ART .20. Prepararea mortarelor de ciment ------------------------------------------------------------------- 89
Vlll.5.3 ART.21 . Clasificarea si utilizarea betoanelor ---------------------------------------------------------------- 90
VIII. 5.4 ART .22. Com pozi~ia betoanelor --------------------------------------------------------------------------------- 90
VIII. 6 COFRAJE------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 92
VIII. 6.1 ART.23. Cofraje ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 92
VIII. 7 OTEL DE ARMATURA -------------------------------------------------------------------------------------------------- 92
V Ill. 7.1 ' ART.24. Fasona rea s i montarea arm atu ri i ------------------------------------------------------------------- 92
VIII.8 BET0 N ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 92
VIII. 8.1 ART .25. Prepararea betonulu i ---------------------------------------------------------------------------------- 92
Vlll.8.2 ART.26 . Punerea in opera a betonului ------------------------------------------------------------------------ 93
Vlll.8.3 ART.27. fncercarea si controlul betoanelor ------------------------------------------------------------------94
Vlll.8.4 ART.28. Toleran~e Ia lucrarile executate din beton -------------------------------------------------------- 95
VJ/1.9 AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR Sl CAS/URI---------------------------------------------------- 95
VIII. 9.1 ART .30. Prescrip~i i generale de amenajare------------------------------------------------------------------ 95
VIII. 9.2 ART .31 . Executia pereurilor uscate---------------------------------------------------------------------------- 97
Vlll.9.3 ART.32. Executia pereurilor rostuite cu mortar de ciment------------------------------------------------ 97
Vlll.9.4 ART .33. Executia pereului in mortar de ciment ------------------------------------------------------------- 97
Vlll.9.5 ART.34. Pereu de piatra bruta sau bolovani pe fundatie de beton------------------------------------- 98
VIII. 9. 6 ART .35. Pereu din beton turnat pe loc ------------------------------------------------------------------------ 98
VI II. 9. 7 ART. 36. Pereu din elemente prefabricate din beton------------------------------------------------------- 98
VJ/1.10 iNCERCARI Sf CONTROALE-------------------------------------------------------------------------------------- 98
Vlll.1 0.1 ART .44. Controlul de calitate si receptia lucrarilor------------------------------------------------------ 98
VIII. 11 RECEPTIA LUCRARILOR ---------------------------------------------------------------------------------------- 100
Vlll.11 .1 ART .45. Receptia pe faze ---------------------------------------------------------------------------------- 100
Vlll.11.2 ART.46. Receptia preliminara ----------------------------------------------------------------------------- 100
Vlll.11 .3 ART.4 7. Receptia final a------------------------------------------------------------------------------------- 101
VIII. 12 REFERINJE NORMATIVE---------------------------------------------------------------------------------------- 101
Vlll.12.1 Acte normative ------------------------------------------------------------------------------------------------ 101
Vlll.12.2
Vlll.12 .3

Cap. IX. INDICATOARE RUTIERE •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 104

IX. 1 GENERALITATl --------------------------------------------------------------------------------------------------------- 104
IX.1.1 lnstalarea indicatoarelor pe drum ---------------------------------------------------------------------------- 104
IX.1.2 Plantarea stalpilor ------------------------------------------------------------------------------------------------ 105
IX.2 REGULI 51 METODE DE VERIFICARE --------------------------------------------------------------------------- 105
IX. 3 REFERINTE NORMA TIVE-------------------------------------------------------------------------------------------- 105
IX.3.1 Acte normative---------------------------------------------------------------------------------------------------- 105
Cap.X. MARCAJE RUTIERE -·········-···-·--····--------------------··--------------------------------·-----·----------···------- 107

X. 1 GENERALITA Tl--------------------------------------------------------------------------------------------------------- 107
X.2 CONDIT/I TEHNICE PENTRU MICROBILE 51 BILE DE 5TICLA ------------------------------------------ 107
X.3 TIPURI DE MARCAJE RUT/ERE----------------------------------------------------------------------------------- 107
X.3.1 Art. 1. Marcaje longitudinale--------------------------------------------------------------------------------------- 107
X.3.2 Art. 2. Marcaje de delimitare a partii carosabile -------------------------------------------------------------- 108
X.3.3 Art. 3 . Marcaje transversale -------------------------------------------------------------------------------------- 109
X.3. 4 Art. 4 Marcaje diverse----------------------------------------------------------------------------------------------- 109
X.3.5 Art. 5 Marcaje laterale---------------------------------------------------------------------------------------------- 110
X.4 EXECUTIA MARCAJELOR ------------------------------------------------------------------------------------------ 110
X.4.1 Art. 6 Generalitati ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 11 0
X.4.2 Art. 7 Trasarea marcajelor ----------------------------------------------------------------------------------------- 111
X.4.3 Art. 8 Marcajul final-------------------------------------------------------------------------------------------------- 111
X.4.4 Art. 9 Conditii tehnice pentru vopsele de marcaj ------------------------------------------------------------- 111
X.4.5 Art. 10 Tipurile de vopsele pentru marcaj ---------------------------------------------------------------------- 111
X.5 CONTROL UL DE CALITATE---------------------------------------------------------------------------------------- 112
X. 6 RECEPTIA L UCRARIL OR-------------------------------------------------------------------------------------------- 113
X.6.1 Art. 11 Receptia pe faza a lucrarilor ----------------------------------------------------------------------------- 113
X.6.2 Art. 12 Receptia prelim inara--------------------------------------------------------------------------------------- 113
X.6.3 Art. 13 Receptia finala ---------------------------------------------------------------------------------------------- 113

DATE TEHNICE ALE LUCRARII
1.1 incadrarea lucrarii

Tn conformitate cu HG766/97 si Ordinului M.L.P.A.T. nr. 31/N din 30 octombrie 1995, in
I
functie de punctajul calculat a rezu!tat ca aceasta !ucrare se incadreaza in categoria de

importanta ,C"- constructii de importanta normala, obtinand un punctaj total de 9 puncte.
Tbl3
a e Cla cu II
u ca tegone1
.. de 1mpo
. rtanta
Factorul determinant Criteriile asociate
Nr Denumire Coeficient Punctajul Punctaj Punctaj Punctaj
de factorului
unicitate determinat
K(n) P(n) P(i) P(ii) P(iii)
1 lmportanta vitala 1 1 2 0 1
2 lmportanta social-economica ~i culturala 1 3 1 4 4
3 lmplicarea ecologica 1 1 1 1 1
4 Necesitatea luarii in considerare a duratei
1 2 2 1 2
de utilizare (existenta)
5 Necesitatea adaptararii Ia conditiile locale
1 1 2 2 0
de teren si de mediu
6 Volumul de munca ~i materiale necesare 1 1 2 1 1
Punctaj TOTAL 9
CATEGORIA DE IMPORTANTA c
Conform STAS 4273 - 83 -in clasa de importanta IV, gradul de asigurare in conditii normale fiind de 5%
(cont. STAS 4068/2- 87 pet. 21 ).
Conform O.M. 46/27.01 .1998 pentru aprobarea Normelor Tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor
publice - Tabelul 1, lucrarea propusa se incadreaza in clasa tehnica V, cu o intensitate a traficului foarte
red usa.
Conform O.M. 50/27.01.1998 pentru aprobarea NORME TEHNICE privind proiectarea ~i realizarea drumurilor
in localitatile rurale, lucrarea propusa se incadreaza in categoria drumuri de exploatare agricola - cu o banda
de circulatie pentru trafic de intensitate redusa, cu urmatoarele functii ~i caracteristici:
• Viteza de proiectare: 25 km/h

• Raza minima: 25m
• Raza curenta: 10m
• Raza recomandabila: 100m
• Raza minima pentru racordari verticale convexe: 300m
• Raza minima pentru racordari verticale concave: 200m
• Distanta de vizibilitate: 40m
• Latimea platformei drumului 5.00 m
• Latimea partii carosabile 4.00 m

--
3. Se realizeaza aliniamente minime proiectate Ia curbele de sens contrar. Lungimea minima a

aliniamentelor de redresare intre curbele de sens contrar, in cazuri exceptionale, este egala cu
lungimea minima a autovehiculelor care circula pe 1O,OOm.
4. La curbele de racordare cu raze mai mici de 250 m se supralarge~te partea carosabila a

platformei drumului. Marimea supralargirilor ~i sensu! se realizeaza conform prevederilor din
proiect (Vol. I Descrierea generala a lucrarilor - Breviar de calcul "Curbe, raze , supralargiri" ~i in
Vol. Ill: Piese desenate plan~a nr. 4 "Profile transversale").
5. Supralargirile platformei se realizeaza constant pe toata lungimea curbei ~i nu pot afecta latimea
acostamentelor, acestea pastrandu-~i latimea curenta din aliniament.
6. Supralargirile in curbe se racordeaza Ia aliniamente pe distante de 10 m, din colo de tangenta de

intrare, respectiv de ie~ire.
7. In curbele cu raze mai mici decat raza recomandabila profilul transversal din aliniament se
converte~te in profil cu panta unica astfel:
• Ia curbele cu raze cuprinse intre raza recomandabila ~i raza curenta se face numai
convertirea profilului transversal, care se obtine prin rotirea platformei dinspre exteriorul curbei
in jurul axei drumului pana Ia obtinerea unei pante unice egala cu panta transversala din
aliniament,inclinata spre interiorul curbei ;
• Ia curbele cu raze cuprinse intre raza curenta ~i raza minima se face suprainaltarea profilului
transversal in panta unica necesara, prin rotirea platformei in jurul marginii interioare a paftii
carosabile nesupralargite, panta unica fiind conform Normativului privind proiectarea pentru
circulatia autovehiculelor AND 582-2002 (Vol. I Descrierea generala a lucrarilor - Breviar de
calcul "Curbe, raze, supralargiri").
8. Racordarea convertirii ~i suprainaltarii Ia profilul transversal din aliniament se face in acelea~i

conditii ca ~i racordarea supralargirii.
9. Pentru incruci~area autovehiculelor se realizeaza statii de incruci~are cu amplasamentele ~i

dimensiunile precizate in proiect (Vol. I Descrierea generala a lucrarilor - Breviar de calcul "Statii
de incruci~are ~i de intoarcere" ~i in Vol. II Piese desenate - plan~a nr. 2 "Plan de situatie " ~i
plan~a nr. 4 " Profile transversale ").

Cap. Ill. DRUMUL TN PROFIL LONGITUDINAL
1. Profilul longitudinal al drumului este prezentat in Vol. Ill Piese desenate - plan~a nr. 3 "Profil
longitudinal". Profilullongitudinal al drumului va fi respectat Ia executie.
2. Declivitatile inscrise in profilul i n lung se realizeaza constant pe toata lungimea panoului de

declivitate, cu exceptia zonelor de capat in care sunt prevazute racordari verticale (Vol. I
Descrierea generala a lucrarilor - Breviar de calcul "Panouri ~i declivitati" ~i in Vol. II Piese
desenate - plan~a nr. 3 "Profil longitudinal ").
3. Dupa realizarea drumului declivitatile nu pot depa~i pe cele prevazute in proiect. Abaterile limita
se vor incadra in prevederile STAS 2914/84.
4. Racordarile in plan vertical intre panouri indicate se realizeaza Ia cotele ro~ii din proiect (Vol. II
Piese desenate - plan~a nr. 3 "Profil longitudinal ").

Cap.IV. DRUMUL TN PROFIL TRANSVERSAL

1. Condi\iile naturale de relief ~i structura geologica a terenului conduc Ia alcatuirea ansamblului
drumului corespunzator profilului transversal tip , aplicabil In zonele de pamant (Vol. II Piese
desenate - plan~a nr. 5 "Profil transversal Tip "):
2. La\imea platformei drumului In aliniament:

• 3,50 m;
3. La\imea paf\ii carosabile In aliniament

• 2,75 m;
in curbe, la\imea platformei ~i a paf\ii carosabile se supralargesc conform precizarilor de Ia pet. 11.3.
4. Abaterile limita privind la\imea platformei sunt conform STAS 2914/84 de ±5,0 em fa\a de axa;
±1 0,0 em Ia la\imea lntreaga.
5. Partea superioara a partii carosabile si a platformei In aliniamente si curbe se realizeaza In

conformitate cu prevederile Normativului AND 582-2002.
6. Taluzele de rambleu au, de regula, lnclinarea de 1:1,5 sau 1:1,25, In func\ie de lnal1imea
rambleului ~i de natura materialului de umplutura
7. Taluzele de debleu In pamant au lnclinari conform avizului geo din proiect, In functie de natura
terenului. Tnclinarile taluzelor care intercepteaza straturi de natura diferite variaza Tn func\ie de
fiecare strat interceptat. lnclinarea taluzelor de rambleu ~i debleu este aratata pentru fiecare profil
transversal In parte in Vol. II Piese desenate - plan~a nr. 4" Profile transversale ".
8. !?an1urile de scurgere se executa In toate zonele de debleu, de-a lungul rambleelor mai mici de
0,5 m ~i In toate cazurile In care se acumuleaza ape care trebuie evacuate Vol. I Descrierea
generala a lucrarilor- Breviar de calcul "!?an1uri de scurgere".
!?an1urile se executa Ia dimensiunile precizate in Vol. Ill Piese desenate - plan~a nr. 5 "Profil
transversal caracteristic ".
9. Panta de scurgere a ~an\urilor este aceea~i cu panta drumului, dar nu mai mica de 0,5 %. Tn
cazurile In care condi1iile de teren o impun, ea poate fi redusa pana Ia 0,1 % cu masuri de
lmbunata\ire a condi1iilor de scurgere (pavare ).

Cap.V. FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC

OPTIMAL
V.1 G E N E R ALIT AT I
V.1.1 ART.1. Obiect si domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind execu,ia

fundatie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale
V.1.2 ART.2. Prevederi generale
2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza Tntr-unul sau mai multe straturi, Tn
func,ie de grosimea stabilita prin proiect ~i variaza conform prevederilor STAS 6400-84, Tntre 15 ~i 30
em.
2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice ~i tehnologice corespunzatoare

pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor Tncercarilor ~i determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze, Ia cererea "lnginerului", verificari suplimentare fa'a de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. Tn cazul Tn care se vor constata abateri de Ia prezentul caiet de sarcini, "lnginerul" va dispune
Tntreruperea execu,iei lucrarilor ~i luarea masurilor care se impun.
V.2 MATERIALE
V.2.1 ART.3. Agregate naturale
3.1. Pentru execu,ia stratului de funda,ie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula
maxima de 63 mm.
3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile Ia aer, apa sau Tnghe,, nu trebuie sa
cantina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
I
alterate.
3.3. Tn conformitate cu prevederile STAS 6400:84 balastul ~i balastul amestec optimal, pentru a fi
folosite Tn stratul de funda,ie, trebuie sa Tndeplineasca caracteristicile calitative aratate Tn tabelul 1.

Tabel1
CONDITII DE ADMISIBILITATE METODE DE
___S.,...,.T;......E:..._C___,_F.._U_N__D_A-:-T=II~C=o:-:-M-:-:P:-L-:-E=T-AR---E---A.,..-; VERI FICARE
1-A-M_E
OPTIM RUTIERE SISTEMULUI CONFORM
CARACTERISTICI RUTIER LA
iNGHET-
DEZGHET
-Strat de forma-
Sort 0-63 0-63 0-63
. .
Continut de fractiuni % STAS
1913/5-85
Sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3
Sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-33
0-1 mm 12-22 4-38 4-53
0-4 mm 26-38 16-57 16-72
0-8 mm 35-50 25-70 25-80 STAS
1~---------------------------r--------+--------+------------~
II----=-0-....:..1-=-6...:..:.m.:.:...m:_:__ _ _ _ _ _ _ _~4-=-8--=6-=-5------4-3;;..:.7_-8;;;.;;2~-l-3.;;_;7_-8.;;_;6~----l 4606-80
0-25 mm 60-75 50-90 50-90
0-50 mm 85-92 80-98 80-98
0-63 mm 100 100 100
Granulozitate Conform figurii
Coeficient de neuniformitate (Un) - 15 15
minim
Echivalent de nisip (EN) minim 30 30 30 STAS
1 ~U-z-ur_a_c_u_m __a-~i~n-a~ti~p~L-o~s~A_n_g_e~le-s----~~30~-----+~5~0------~5~0----------~ 730-89
(LA)% max.
3.4. Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63,
fie direct din balast, daca indepline~te conditiile din tabelul 1.
3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt aratate in
tabelul 2.
Tabel2
Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ... in
Domeniu de
Lim ita mm
granulozitate 0,02 0,2 1 4 8 25 63
lnferioara 0 4 12 28 35 60 100
0-63
superioara 3 10 22 38 50 75 100
3.6. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aprov1Z10na din timp, in depozite
intermediare, pentru a se asigura omogenitatea ~i constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea Ia locul
de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica
daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini ~i dupa aprobarea
lnginerului.
3.7. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec optimal
astfel:
• intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
• intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.

3.8. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de cantitatea

necesara !?i de e!?alonarea lucrarilor.
3.9. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea !?i depozitarea acestora
se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.
3.1 0. In cazul in care Ia verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile
granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
V.2.2 ART.4. Apa
Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina din reteaua
publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa cantina nici un fel de particule in
suspensie.
V.2.3 ART.5. Controlul calitatii balastului si a balastului amestec optimal inainte

de realizarea stratului de fundatie
Controlul calitatii se face de catre Antreprenor, prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile
cuprinse in tabelul 3.
Tabel3
Metoda de
Actiunea , procedeul de Frecventa minima
' determinare
verificare
sau caracteristici ce se La La loculde conform
verifica aprovizionare punere in opera
0 1 2 3 4
1 Examinarea datelor La fiecare lot
inscrise in certificatul de aprovizionat - -
calitate sau certificatul de
garantie
0 proba Ia STAS
2 Determinarea fie care lot 4606-80
granulometrica. aprovizionat, de
..
Echivalentul de n1s1p. 500 tone, STAS
Neomogenitatea balastului pentru fie care - 730-89
sursa (daca
este cazul
pentru fiecare
sort)
0 proba pe
schimb (!?i sort)
3 Umiditate - inainte de STAS
inceperea 4606-80
lucrarilor !?i ori
de cate ori se
observa 0
schimbare
cauzata de
conditii
meteorolog ice
Rezistente Ia uzura cu 0 proba Ia ST~'f:eo~
(J 1 // ~)
§~!fiJB' ~
~-1;fl/ssg ·7c,"-;}
• S.F.l •
-.?~A · RO' ~
1
---
Metoda de
Actiuneal procedeul de Frecventa minima
I
determinare
verificare
sau caracteristici ce se La Laloculde conform
verifica aprovizionare punere in opera
0 1 2 3 4
4 mas ina tip Los Angeles
I
fie care lot - 730-89
(LA) aprovizionat
pentru fie care
sursa (sort) Ia
fie care 5000
tone

s:
<D (')
3
0 'i".
..,,. ~
~
c: ~ ··::.~: .... .:; r
(')
-I )>
<D
::r
:J
()"
---- r.
;,
·.
0
(/)
+ ~
() !
Q)
(ij"
m
(/)
Q)
Q_
:J
Site cu ochiuri patrateo conform SR EN 933-2, mm

(d D : 0.80 dll)
........
Xci
1
0
N
0
ci
ad ~
d
"
0'
d
0oj
d
co a-
dd dd
"!
0
,.,
ci -<:
0 "'
0
"!· "': ~ ~
a a a a- .. ,., ... &tliD,.....,ca2 ~ l<l ~
"l
~;;; S! ~ gJR li!
0
a: 9
uo uo1 ~v
80
I Ll I I II
Oomon!ut boloolulu! ponlr
complotoroo olalomulul rullor 72
jj
7C J-----+---J--/--l-+-++++-.:._---j----.jf-1 lo lnghot-dotghol
olrotul do forma. ole .- ·
·- ·
.,
~
_ _.. , _.; •
E
Q)
60
50
~:t _._.,.-·11 LJ-~'l' I llllaJJ:J71 J :n:::;:, ,
I I I I 111111 3J._._. ,. ~ ·-: t·-·i LU*t· -r-J1-WftittfM111//I/l~
-o ., .
"#. 40 '-l
·c: I I Ill I I I I
~ JO
.- p~ LJ=!fi l0l21
~
~ 20
- ·- ·-
-
------ ~
1- --·-- II
_... _, __~-
10
31 .---·-J-- -·-
11
4~ 7
ro
--1---1--
i~omool"lbol~l"~"'p~IN·f=•~•~~:.,
0
~I ~ ~ lq q :q ~~ ~ ~ ~ N
Ill
N
<i
~
0
...,.
0
l()
~~:!
CO,.._,....
. omenlul balastului emestec optlm
Site cu ochluri patrate 0 , mm

Ciururl cu ochluri rotunde <I>, mm
- (d.,= i.2SdD)
Scan logaritmlce
· Zone granulometrice prescrise pentru b·a lastul $i balastul ameslec optim

din straturi de fundafii
""0
Q)
(Q
<0
V.3 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
V.3.1 ART.6.Caracteristicile optime de compactare
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastulu i amestec optimal se stabilesc
de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stab i le~te :

• du max.P.M.= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cmc
• Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.
V.3.2 ART.7. Caracteristicile efective de compactare
7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul ~antieru l ui pe probe prelevate

.
din lucrare si anume:
• du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc
• W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
in vederea stabilirii gradului de compactare gc.
d.u.ef.
gc. =---------------- x 100
du max.PM
7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat Ia art.13.
V.4 PUNEREA iN OPERA A BALASTULUI
V.4.1 ART.8. Masuri preliminare
8.1. La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai dupa
receptionarea lucrarilor de terasamente, sau de strat de forma , in conformitate cu prevederile
caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
8.2. inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica ~i regia utilajele ~i dispozitivele necesare punerii i n
opera a balastului sau balastului amestec optimal.
8.3. inainte de a9ternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii:
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole ~i racordurile
stratului de fundatie Ia acestea, precum ~i alte lucrari prevazute Tn acest scop Tn proiect.
8.4. in cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul Ia
autostrazi sau Ia lucrarile Ia care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant
continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului , Ia eel putin
15 em deasupra ~antului sau Tn cazul rambleelor deasupra terenului.
8.5. in cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum Tn functie de sursa folosita , acestea fiind
consemnate in registrul de ~antier.
V.4.2 ART.9. Experimentarea punerii in opera a balastului sau a balastului

amstec optimal
9.1. inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un

tronson de proba Tn lungime de minimum 30m ~i o latime de eel putin 3,40 m (dublul l&t~· · ..; lajului
de compactare). ·f"'"' '
CIVILCAD S.R.l. Pag.21
Experimentarea are ca scop stabilirea, in condi,ii de execu,ie curenta pe ~antier, a componen,ei

atelierului de compactare ~i a modului de ac,ionare a acestuia, pentru realizarea gradului de
compactare cerut prin caietul de sarcini, precum ~i reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea
grosimii din proiect ~i pentru o suprafa,are corecta.
9.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face Tn prezen'a lnginerului, efectuand

controlul compactarii prin Tncercari de laborator, stabilite de comun acord ~i efectuate de un laborator
de specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi ob,inut, Antreprenorul va trebui sa

realizeze o noua Tncercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste Tncercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii ~i anume:

• grosimea maxima a stratului de balast pus Tn opera;
• condi,iile de compactare (verificarea eficacita,ii utilajelor de compactare ~i intensitatea de
compactare a utilajului).
• lntensitatea de compactare Q/S =
• Q =volumul de balast pus Tn opera, Tn unitatea de timp (ora, zi, schimb), exprimat Tn me
• S =suprafa'a compactata Tn intervalul de timp dat, exprimata Tn mp.
In cazul folosirii de utilaje de acela~i tip, Tn tandem, suprafetele compactate de fiecare utilaj se
cumuleaza.
9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referinta pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna Tn registrul de ~antier, pentru a servi Ia
urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.
V.4.3 ART.10. Punerea in opera a balastului sau a balastului amestec optimal
10.1. Pe terasamentul reception at se a~terne ~i se niveleaza balastul sau balastul amestec optimal
Tntr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta Tn proiect ~i de grosimea optima de
compactare stabilita pe tronsonul experimental.
A~ternerea ~i nivelarea se face Ia ~ablon, cu respectarea latimilor ~i pantelor prevazute in proiect.
10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabile~te de
laboratorul de ~antier tinand seama de umiditatea agregatului ~i se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
10.3. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul
de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza
utilajelor de compactare, tehnologia ~i intensitatea Q/S de compactare.
10.4. Pe drumurile pe care stratul de fund atie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza ~i se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie
permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata ~i masurile de evacuare a apelor,
conform pet. 8.3.
10.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie, sau care raman dupa
compactare, se corecteaza cu materiale de aport ~i se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai
mari de 4 em se completeaza, se reniveleaza ~i apoi se compacteaza din nou.
10.6. Este interzisa folosirea balastului inghetat.

V.4.4 ART.11. Controlul calitatii compactarii balastului sau a balastului amestec

optimal
11.1. in timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face, pentru
verificarea compactarii , lncercarile !?i determinarile aratate In tabelul 4.
Tabel4
NR. Determinarea, procedeul de verificare Frecvente minime Ia locul Metode de
CRT. sau caracteristica , care se verifica de punere in opera verificare
conform
1 lncercare Proctor modificata - STAS
1913/13-83
2 Determinarea umiditatii de compactare zilnic, dar eel putin un test Ia STAS
si corelatia umiditatii fie care 250 m de banda de 4606-80
' ' '
circulatie
3 Determinarea grosimii stratului minim 3 probe Ia o suprafata de
compactat 2.000 mp de strat -
4 Verificarea realizarii intensitatii de
'
compactare Q/S zilnic -
5 Determinarea gradului de compactare zilnic In minim 3 puncte pentru STAS
prin determinarea greutatii volumice in suprafete < 2.000 mp !?i minim 5 1913/15-75
stare uscata puncte pentru suprafete > 2.000 STAS
mp de strat 12.288-85
6 Determinarea capacitatii portante Ia In cate doua puncte situate in
nivelul superior al stratului de fundatie profiluri transversale Ia distante de Normativ
10 m unul de altul pentru fiecare CD 31-2002
banda cu latime de 7,5 m
in ce prive!?te capacitatea portanta Ia nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determina prin
masuratori cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie
!?i deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple !?i semirigide, indicativ CD
31-2002.
11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
• compozitia granulometrica a balastului utilizat;
• caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optima, densitate maxima uscata)
• caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
V.S CONDITII TEHNICE, REGULI 51 METODE DE VERIFICARE

'
V.5.1 ART.12. Elemente geometrice
12.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast amestec optimal este cea din proiect.
Abaterea lim ita Ia grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratu l, Ia
fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat
receptiei.
12.2. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in proiect.
Abaterile limita Ia latime pot fi +/- 5 em.
Verificarea latimii executate se va face In dreptul profilelor transversale ale proiectului.

12.3. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a imbracamintii
sub care se executa, prevazuta in proiect. Denivelarile admisibile sunt cu +/- 0,5 em diferite de cele
admisibile pentru imbracamintea respectiva ~i se mascara Ia fiecare 25m distanta.
12.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.

Abate rile lim ita Ia cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.
V.5.2 ART.13. Conditii de compactare
Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana Ia realizarea
urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin
incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83:
);> pentru drumurile din clasele tehnice I, II si Ill
• 100%, in eel putin 95% din punctele de masurare;
• 98%, in eel mult 5% din punctele de masurare Ia autostrazi ~i/in toate punctele de masurare
Ia drumurile de clasa tehnica II si Ill;
>- pentru drumurile din clasele tehnice IV si V
• 98%, in eel putin 93% din punctele de masurare;
• 95%, in toate punctele de masurare.
Capacitatea portanta Ia nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarile
deflexiunilor mas urate nu depa~esc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5 (conform CD
31-2002).
Tabel5
Grosimea Valorile deflexiunii admisibile
stratului de Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:
Strat de
fundatie din Pamanturi de tipul (conform STAS 1243)
forma
balast sau Argila prafoasa,
Nisip prafos, Praf nisipos,
balast amestec Conform argila nisipoasa,
nisip argiles praf argilos-nisipos,
optimal STAS 12.253 argila prafoasa nisipoasa
(P3) praf argiles (P4)
h (em) (P5)
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
45 95 165 190 213
50 89 156 179 201
Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate din SR
EN 13242 ~i STAS 6400.
Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile Normativului CD 31-

2002.
lnterpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkerman efectuate i n scopul calitatii

executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie Ia suprafata stratului de
fundat'ie, a valorii deflexiunii' corespunzatoare vehiculului etalon ( cu sarcina pe osia din 'spate de 115
KN) ~i· a valorii coeficientului de variatie (Cv).
Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca, Ia nivelul superior al stratului de fundatie, valoarea
coeficientului de variatie este sub 35%. .{;~~_, ~
Memoriu Tehnic + Caiete Sarcini j< C t ;}
\ -? " (\<:) ,..;?·
. /8~~ ~ I<'':/
o,., • . ow.>
-~
V.5.3 ART.14. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:
• in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie ~i nu pot fi
mai mari de .:t 2,0 em;
• in profil transversal , verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect ~i nu pot fi
mai mari de + 1 ,0 em.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face
corectarea suprafetei fundatiei.
V.6 RECEPTIA LUCRARILOR

'
V.6.1 ART.15. Receptia pe faza determinanta
Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind

controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 ~i conform Procedurii privind controlul
statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT ~i publicata in Buletinul Constructiilor
volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate ~i toate
verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART. 5, 11 , 12, 13, si 14.
'
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative
' I ' ' '
impuse de proiect ~i caietul de sarcini precum ~i constatarile consemnate pe parcursul executiei de
catre organele de control.
Tn urma acestei receptii se incheie "Proces verbal" in registrul de lucrari ascunse.
V.6.2 ART.16. Receptia preliminara Ia terminarea lucrarilor
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari, conform Regulamentului
de receptie a lucrarilor de constructii ~i instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
V.6.3 ART.17. Receptia finala
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare ~i se va face
in conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
V.7 REFERINTE NORMATIVE

'
V.7.1 Acte normative
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000- Norme metodologice privind conditiile de

publicat in MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie i n
vederea executarii de lucrari in zona drumului public ~i/sau pentru protejarea drum'ului. '
NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.
NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea ~i intretinerea drumurilor ~i podurilor.
Ordin Ml nr. 775/1998 - Norme de prevenire ~i stingere a incendiilor

mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 - lnstructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de
lntretinere, reparare ~i exploatare a drumurilor ~i podurilor.
V.7.2 Normative tehnice
20. CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie ~i

deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple ~i semirigide.
V.7.3 Standarde
SR EN 13242:2003 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic

pentru utilizarea in ingineria civila si in constructii de drumuri.
STAS 730-89 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate ~i drumuri. Metode
de lncercare.
STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umiditatii.
STAS 1913/5-85 - Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.
STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.

Tncercarea Proctor.
STAS 1913/15-75 - Teren de fundare. Determinarea greutatii velum ice pe teren.
STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare ~i betoane cu lianti

minerali. Metode de lncercare.
STAS 6400-84 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza ~i de fundatie . Conditii

tehnice generale de calitate.
STAS 12.288-85 - Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu

dispozitivul cu con ~i nisip.
V.7.4 ART.17. Receptia fin ala
Receptia finala va avea Icc dupa expirarea perioadei de garantie pentru Tntreaga lucrare ~i se va face
In conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.
V.S REFERINTE NORMATIVE

'
V.8.1 Acte normative
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de

publicat Tn MO 397/24.08.2000 lnchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie Tn
vederea executarii de lucrari Tn zona drumului public ~·ilsau
pentru protejarea drumului.
NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea ~i Tntretinerea drumurilor ~i podurilor.
Ordin Ml nr. 775/1998 - Norme de prevenire ~i stingere a incendiilor

mijloace tehn ice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 - lnstruc~iuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de
intre~inere ,
reparare 9i exploatare a drumurilor 9i podurilor.
V.8.2 Normative tehnice
CD 31 -2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si

deflectometrie a capacita~ii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple 9i semirigide. '
V.8.3 Standarde
SR EN 13242:2003 - Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic

pentru utilizarea in ingineria civila si in constructii de drumuri.
STAS 730-89 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate 9i drumuri. Metode
de incercare.
STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umiditatii.

'
STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Tncercarea Proctor.
STAS 1913/15-75 - Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.
STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare 9i betoane cu lianti

minerali. Metode de incercare.
STAS 6400-84 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza 9i de funda~ie. Condi~ii

tehnice generale de calitate.
STAS 12.288-85 - Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu

dispozitivul cu con 9i nisip. '

Cap .VI. STRATURI RUTIERE DIN MACADAM ORDINAR,

MACADAM SEMIPENETRAT CUBIT~~!::!:--.. . . ._
MACADAM PENETRAT CUBIT - <l··~·:scu Gif'"~
MACADAM PENETRAT CUM . ifAR(,t~
0
0,
SUSPENSIE DE BITUM FILE fZA~~ ~, r.;·;~~ t-.'
, * h'·..
"r·' .? -\
1.-:• •• 1·') ..... ).::>
Vl.1 G EN ER A L IT AT I
\i-f\
''\j ...-
';/
Y
<4< z
\~~, /r,., . .;r--~
I /.. - -
\·!"J - .I I ·'
Vl.1.1 ART.1. Obiect si domeniu de aplicare ·,--~·; rN E ~
. 0f.' . •
-!_P R 0\ ~:;..~......
1.1 . Prezentul caiet de sarcini se refera Ia executia ~i recep ,lg::.ma:6adamului ordinar,
macadamului semipenetrat ~i a macadamului penetrat, folosite ca straturi de baza sau imbracaminti
Ia drumuri publice ~i strazi.
El cuprinde conditiile tehnice prevazute in SR 667:2001 ~i SR 662:2002 care trebu ie
sa fie indeplinite de materialele folosite 9i in straturile rutiere realizate .
1.2. Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica 9i pe drumurile industriale,
agricole sau forestiere cu acordul beneficiarului acestor drumuri.
1.3. Macadamul ordinar se executa conform SR 179:1995 9i este alcatuit dintr-un strat
de piatra sparta monogranulara, cilindrat Ia uscat pana Ia fixare , impanat cu split sau criblura, udat 9i
apoi din nou cilindrat pana se asigura incle9tarea pietrei, dupa care urmeaza umplerea golurilor
ramase cu savura sau nisip ~i cilindrarea in continuare pana Ia fixarea definitiva.
1.4. Macadamurile semipenetrate, respectiv penetrate, se executa in conformitate cu
SR 1120:1995 9i sunt straturi rutiere ( straturi de baza 9ilsau imbracaminti bituminoase) executate
dupa principiul macadamului Ia care se face penetrarea cu lianti bitumino9i 9i a9ternerea cu cribluri
sau split, intr-una, respectiv in doua reprize succesive, dupa care se compacteaza prin cilindrare, in
final realizandu-se o inchidere prin tratamente bituminoase conform STAS 599-87.
Vl.1.2 ART.2. Prevederi generale
2.1 . Macadamul ordinar folosit ca imbracaminte provizorie Ia drumurile publice se va

proteja prin tratamente duble bituminoase, conform STAS 599-87.
2.2. Macadamul folosit ca imbracaminte provizorie nu se prevede cu incadrari.
2.3. Operatia de penetrare consta in stropirea agregatu lui mineral cu lianti bitumino9i
(bitum, emulsii bituminoase cation ice) prin procedeul Ia cald sau Ia rece .
2.4. in cazul macadamurilor penetrate sau semipenetrate, in caietul de prescriptii
speciale, se va preciza pentru fiecare lucrare in parte, tipul de liant bituminos care se va utiliza pentru
penetrare.
2.5. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice 9i tehnologia
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2 .6. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un
laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor 9i determinarilor rezultate din ap licarea prezentulu i
caiet de sarcini.
2 .7. in cazul in care se vor constata abateri de Ia prezentul caiet de sarcini,
beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor 9i luarea masurilor care se impun.
Vl.2 NATURA Sl CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
Vl.2.1 ART.3. Materiale granulare
3.1. Materialele granulare folosite Ia executia straturilor de macadam sunt ... -it~r£ e:
Macadam ordinar - piatra sparta mare, sort 40-63, conform SR 667 c:f . e '<J~ ~.
- piatra sparta (split), sort 8-16 sau 16-25, conform SR 667

- savura, sort 0-8, conform SR 667
- nisip natural, sort 0-4, conform SR 662
Macadam penetrat - piatra sparta mare, sort 40-63, conform SR 667

sau semipenetrat - piatra sparta (split), sort 8-16 sau 16-25, conform SR 667
- criblura , sort 4-8, sort 8-16 sau 16-25, conform SR 667
- nisip natural, sort 0-4, conform SR 662.
3.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile Ia aer, apa sau
Tnghet. fara urme vizibile de dezagregare fizica , chimica sau mecanica, omogen Tn ce prive~te
culoarea ~i compozitia mineralogica, cu structura omogena ~i compacta .
3.3. Caracteristicile mecanice ale agregatelor, precum ~i continutul lor de impuritati
trebuie sa respecte prevederile din tabelele 2 ~i 3.
NISIP- conditii de admisibilitate Tabel 2
Domenii de utilizare
Macadam ordinar
Umplerea golurilor Protectie
dupa Tmpanare
Sortul 0-4 0-4
Granulozitate
- continut de fractiuni sub 0,02 mm %
pentru strat de baza 5 ... 15 max.5
_Q_entru Tmbracaminte 15... 30 -
Continut de impuritati
- corpuri straine nu se admit nu se admit
-humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu) - -
- mica Iibera - -
AGREGATE CONCASATE- Conditii de admisibilitate Tabel3
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Savura Criblura Piatra sparta
si split
1 2 3 4
Corpuri straine nu se admit nu se admit nu se admit
Fractiuni fine (parti levigabile) - max. 0,5% -
Granulozitate conf. tabel 4 conf. tabel 4 conf. tabel 4
Aspect si forma granulelor - conf. tabel 4 conf. tabel 4
Rezistenta Ia compresiune a rocii pe epruvete Tn
stare uscata N/mm 2 min.
- pentru strat de baza - - 120
- pentru Tmbracaminti - 140 140
Rezistenta Ia sfaramare prin compresiune pe piatra
sparta Tn stare saturata Ia presiune normala, % min.
- pentru Tmbracaminti - 67 67
Uzura cu ma~ina tip Los Angeles max.
- pentru imbracaminte - 18 18
Rezistenta Ia Tnghet-dezghet
- coeficient de gelivitate, % max. - 3 3
Sensibilitate Ia inghet, % max. - 25 25
GRANULOZITATEA AGREGATELOR • Conditii de admisibilitate Tabel4

Cantitatea de granule Piatra
Denumire Sortul Dimensiuni ce trece _Qrin ciur necorespunz. Forma
curenta mm Superior Inferior dimen.
% % %max.
Savura 0-8 0... 8 95 ... 100 - - Poliedrica:
8-16 8 .. .16 95 ... 100 0 ... 10 15 raportul 1: b:a
Split 16-25 16 ...25 95 .. .100 0 ... 10 15 min.1 :0,5:0,25
bla 2:: 0,50
Piatra sparta 40-63 40 ... 63 90 ... 100 0 ... 10 15 cia 2:: 0,25
4-8 4.. .8 95 ... 100 0 ... 10 15 Poliedrica:
Criblura 8-16 8... 16 95 ... 100 0 ... 10 15 raportul 1: b:a
16-25 16 ...25 95 ... 100 0... 10 5 min.1 :0,66:0,33
bla 2:: 0,66
cia 2:: 0,33
3.5. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura

omogenitatea ~i
constanta calitatii acestor materiale.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi ~i pastrate in
conditii care sa le fereasca de impra~tiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi.
3.6. Aprovizionarea agregatelor de Ia furnizor se va face numai dupa ce se constata ca
acestea corespund conditiilor impuse de prezentul caiet de sarcini ~i se vor lua toate masurile
necesare pentru a le feri de impurificare in timpul transportului.
3.7. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu
prevederile tabelului 7.
3.8. Laboratorul 9antierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
• intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor;
• intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
Vl.2.2 ART.4. Apa
4.1. Apa utilizata Ia executia straturilor de macadam ordinar sau penetrat poate sa
provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca
conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84.
Metodele de determinare sunt reglementate prin acela9i STAS 790-84.
4.2. Verificarea se face Ia inceperea lucrarilor 9i se repeta ori de cate ori se observa ca
se schimba caracteristicile acesteia.
4.3. in timpul utilizarii pe 9antier se va urmari ca apa sa nu se polueze cu detergenti.
materiale organice, uleiuri, argile, etc.
Vl.2.3 ART.S. Lianti bituminosi

'
a. Lianti pentru penetrare
• bitum neparafinoos, pentru drum uri, tip D 801100, conform SR 754:1999
• emulsie bituminoasa cationica, cu rupere rap ida, conform STAS 8877-72
• suspensie debitum filerizat cu var hidratat (subif), conform STAS 558-79
b. Lianti pentru tratamente
• bitum neparafinios, pentru drumuri, tip D 801100, conform SR 754:1999
• emulsie bituminoasa cationic§ cu rupere rapida , conform STAS 8877-72.

a. BITUM
5.1. Bitumul neparafinos, pentru drum uri, tip D 80/100, care se folose~te atat pentru
penetrare cat ~i pentru tratamente trebuie sa lndeplineasca conditiile tehnice de calitate prevazute In
tabelul 5.
Tabel5
Penetratie Ia 25°C, zecimi de mm 80 ... 100
Punct de lnmuiere, °C 44 .. .49
Ductilitate, em, min.
-Ia 5°C 5
-Ia 25°C 100
Punct de rupere Fraas, °C, max. -15
Punct de inflamabilitate M, °C, min. 250
Stabilitate prin lncalzire In film subtire a bitumului, Ia 163°C:
- pierdere de masa, %, max. 0,8
- penetratie reziduala Ia 25°C, max. 47
- cre~terea punctului de lnmuiere, °C, max. 9
- ductilitate reziduala Ia 25°C, em, max. 75
Continut de parafina, %, max. 2
Densitate Ia 15°C, g/cmJ, min. 0,992
Adezivitate pe agregat etalon, % min. 80
- A .. -
. ..
5.2. F1ecare lot de hvrare trebUie sa f1e msot1t de documentul de cert1f1care a cahtatu
lntocmit conform dispozitiilor legale In vigoare. ' '
b. EMULSIE 8/TUM/NOASA CA TIONICA CU RUPERE RAPIDA
5.3. Emulsia bituminoasa cationica folosita pentru tratamente ~i penetrari trebuie sa fie
o emulsie cu rupere rapida, conform STAS 8877-72.
Caracteristicile fizico-mecanice ale acesteia trebuie sa se incadreze In prevederile din
tabelul6 .
Tabel6
Vascozitate, In E°C Ia 20°C 7 ... 15
Continut de bitum rezidual, % min. 58
Omogenitate (rest pe sita 0,63mm),% max. 0,5
Stabilitate Ia stocare (rest pe sita 0,63 dupa 7 zile), % max. 0,5
Adezivitate pe agregat etalon, %, min. 80
5.4. Depozitarea emulsiei se face in rezervoare, de preferinta verticale, prevazute cu

pompe de reciclare si serpentine de abur.
inainte de livrare ~i utilizare, emulsia va fi reciclata pentru omogenizare.
Emulsia poate fi pastrata in depozit Ia temperaturi mai mari de +5°C.
5.5. Fiecare transport de emulsie bituminoasa va fi insotit de un certificat de calitate
eliberat de producator.
Vl.2.4 ART.6. Controlul calitatii materialelor inainte de executa macadamului

'
Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu
prevederile cuprinse in tabelul 7.
Actiunea, procedeul de
Materialul Frecventa minima
Verificare sau caracteristicile

Lalocul de con f .
care se verifica La aprovizionare
punere in opera STAS
1 2 3 4 5
Nisip natural Examinarea datelor inscrise La fiecare lot - -
in certificatul de calitate aprovizionat
Natura mineralogica Cate 0 incercare 0 incercare Ia 4606-80
pentru fiecare sort ~i 5000 me
fractiune
Granulozitatea 0 incercare pentru 0 incercare Ia 4606-80
fiecare frac\iune ~ i 500 me
sursa
Echivalent de nisip (EN) 0 incercare pentru 0 incercare Ia 730-89
fiecare frac\iune ~ i 200 me
sursa
Con\inut de impurita\i In cazul in care se Ori de cate ori 4606-80
observa prezen\a lor apar factori de
impurificare
Agregate Examinarea datelor inscrise La fiecare lot - -
concasate in certificatul de calitate aprovizionat
Corpuri straine In cazul cand se Ori de cate ori -
observa apar factori de
impurificare
Frac\iunea fina 0... 0, 1 mm 0 incercare pentru 0 incercare Ia 730-89
fiecare frac\iune ~i 500 me
sursa
Granulozitatea 0 incercare pentru 0 incercare Ia 4606-80
sursa
Aspectul ~i forma granulelor 0 incercare pentru 0 incercare Ia 4606-80
. sursa
Rezisten\a Ia compresiune pe 0 incercare pentru 0 incercare Ia 730-89
piatra sparta uscata fiecare frac\iune ~i 5000 me
sursa
Uzura cu ma~ina tip Los 0 incercare pentru 0 incercare Ia 730-89
Angeles fiecare frac\iune ~i 5000 me
sursa
Rezisten\a Ia sfaramare prin 0 incercare pentru 0 incercare Ia 730-89
compresiune pe piatra sparta fiecare frac\iune ~i 5000 me
in stare saturata Ia presiune sursa
norm ala
Natura mineralogica Cate 0 incercare 0 incercare Ia 4606-80
pentru fiecare sort 5000 me
Adezivitatea bitumului Ia 0 incercare pentru 0 incercare Ia 10.969/1-93
agregatele utilizate fiecare sursa 100 t agregate 10.969/2-88
10.969/3-83
Bitum Examinarea datelor inscrise La fiecare lot - -
in certificatul de calitate aprovizionat
Penetra\ii Ia 25°C 0 incercare pentru La fiecare SR 754:1999
fiecare sursa transport inainte
de descarcare in
batal, Ia 10 t
bitum
Punct de inmuiere 0 incercare pentru La fiecare SR 754:1999
fiecare sursa transport inainte
de descarcare in
batal, Ia 10 t
bitum
-
'fig~
Emulsie Examinarea datelor inscrise La fiecare lot
l:-.
bituminoasa in cerificatul de calitate aprovizionat
o~J:~ ~~,V.
I~
'.' . <::);/'
}.}~2
CIVILCAD S.R.L. Pag .32
Actiunea, procedeul de Metode

Materialul Frecventa minima
Verificare sau caracteristicile determ.
Lalocul de conf.
care se verifica La aprovizionare
punere i n OQ_era STAS
1 2 3 4 5
0
cationica Vascozitate in E 0 incercare pentru 0 incercare Ia 8877-72
fiecare sursa 15 t emulsie
Stabilitate 0 incercare pentru 0 i ncercare Ia 8877-72
fiecare sursa 15 t emulsie
Continutul de reziduu 0 incercare pentru 0 incercare Ia 8877-72
bituminos fiecare sursa 15 t emulsie 558-79
Suspensie Continutul de reziduu 0 incercare pentru 0 i ncercare Ia 8877-72
de bitum bituminos fiecare sursa 15 t suspensie 558-79
filerizat
Vl.3 COMPOZITIA MACADAMURILOR
Vl.3.1 ART.7. Macadamul ordinar
Granulozitatea sorturilor de materiale granulare ~i cantitatile orientative de materiale

necesare executarii macadamului odinar ca strat de baza sau ca imbracaminte sunt aratate in tabelul
8.
Tabel8
Materiale Macadam folosit Macadam folosit ca
Ia imbracaminte strat de baza
Piatra sparta, kg/mp 175... 180 140... 145
Split, kg/mp 20 ... 24* 16.. .20*
Savura sau nisip, kg/mp 35 ...40** 30 .. .35**
Nisip sau savura, kg/mp 15 ... 18 15... 18
Apa, 1/mp 30 ... 35 25 ... 30
Nota *) Cand piatra sparta provine din roci cu densitate mijlocie (calcar, gresii, etc.)
consumul de split se poate reduce Ia 18... 22 kg ~i respectiv Ia 14... 18 kg/mp mic~orandu-se
corespunzator piatra sparta.
**) Numai savura sau numai nisip, ori dintr-un amestec in pari egale din aceste
doua materiale.
Vl.3.2 ART.8. Macadam semipenetrat
Tn conformitate cu prevederile SR 1120, pet. 2.4. ~i tabelul 2, granulozitatea sorturilor

de materiale granulare, tipurile de lianti ~i limitele dozelor de lianti pentru macadamul semipenetrat in
grosime de 10 em dupa cilindrare, sunt cele aratate in tabelul 9.
Tabel9
Cantitatile de materiale necesare
UM Macadam Macadam
Materia lui Folosit pentru semipenetrat semipenetrat
cu bitum cu emulsie
cationica
Piatra sparta schelet mineral kg/mp 180 ... 200 180 . .. 200
40-63 mm
Split impanare kg/mp 11 ... 15 11 ... 15
Agregate 16-25 mm acoperire dupa kg/mp 20 ... 25 20 ... 25
minerale penetrare ~
concasate Criblura tratament de inchidere kg/mp 16 ... 20 1~~ -·~~ )
: ~ If~. fa;-
l~ ~ .L
C,/
,0~....

UM Macadam Macadam
Materia lui Folosit pentru semipenetrat semipenetrat
cu bitum cu emulsie
cationica
4-8mm
Bitum penetrare kg/mp 3,6 ... 4,4 -
tip D 80/100 tratament de inchidere kg/mp 1,2 ... 1,6 -
Lianti Emulsie penetrare kg/mp - 6,0 .. .7,3
bituminoasa
cationica tratament de inchidere kg/mp - 2,0 ... 2,7
NOTE 1. Cantitatea de apa necesara pentru spalare este de cca. 10% din cantitatea de
agregate, respectiv cca. 20 1/mp.
2. La drumurile europene impanarea se va realiza cu criblura ~i nu cu split.
3. Criblura pentru tratamentul de inchidere va fi bitumata cu 1,5% bitum , inainte de
efectuarea acestuia.
Vl.3.3 ART.9. Macadam penetrat
Granulozitatea sorturilor de materiale granulare, tipurile de lianti ~i limitele dozajelor de

lianti pentru macadamul penetrat, in grosime de 10 em dupa cilindrare, sunt cele aratate in tabelul 10.
Tabel10
UM Macadam Macadam Macadam
Materia lui Folosit pentru penetrat penetrat penetrat cu
cu bitum cu emulsie mortar din
cationica suspensie de
bitum filerizat
Piatra sparta schelet mineral kg/mp 180 ... 200 180 ... 200 180 ... 200
40-63 mm
impanare kg/mp 11 ... 15 11 ... 15 -
Agregate Split acoperire dupa kg/mp 20 ...25 20 ... 25 -
minerale 16-25 mm penetrarea I
concasate acoperire dupa kg/mp - 15 ... 20 -
penetrarea II
Criblura acoperire dupa kg/mp 15 ... 20 - -
16-25 mm penetrarea II
Criblura tratamentul de kg/mp 10 ... 15 10 ... 15 -
4-8mm inchidere
penetrarea I kg/mp 3 ... 3,5 - -
Bitum penetrarea II kg/mp 2 ... 2,5 - -
Lianti tip D 80/100 tratamentul de kg/mp 1,0 ... 1 ,2 - -
inchidere
penetrarea I kg/mp - 5 ... 6 -
Emulsie penetrarea II kg/mp - 3,4 .. .4,2 -
bituminoasa tratamentul de kg/mp - 1,7... 2,0 -
cationica inchidere
Mortar cu penetrarea I kg/mp - - 30 ... 35
suspensie de
bitum filerizat penetrarea II kg/mp - - 35 .. .40
NOTE 1. Cantitatea de apa necesara pentru spalare este de circa:

•
15% din cantitatea de agregate, respectiv 10 1/mp Ia macadamul penetrat cu bitum;
•
15% din cantitatea de agregate, respectiv 30 1/mp Ia macadamul penetrat cu mortar
din suspensie de bitum filerizat.
2. La drumurile europene lmpanarea se va realiza cu criblura ~i nu cu split.
3. Criblura pentru tratamentul de lnchidere va fi bitumata cu 1,5% bitum, lnainte de
efectuarea acestuia.
Vl.4 CONDITII TEHNICE
Vl.4.1 ART.10. Elemente geometrice
10.1. Elemente geometrice pentru straturile de macadam ordinar, macadam

semipenetrat sau macadam penetrat, trebuie sa respecte prevederile din tabelul 11 .
Tabel 11
Macadam penetrat sau
Macadam ordinar
semipenetrat
Elementele geometrice (conform SR 179:1995, pet. 2.1)
(conform SR 1120:1995, pet. 2.1)
strat de baza 1m brae. strat de baza 1m brae.
Grosimea In em:
- lnainte de cilindrare 10 12 12 12
- dupa cilindrare 8 10 10 10
Latimea Conform prevederilor din proiect
Pantele transversale ~i Conform prevederilor din proiect
forma
Declivita1ile In profit Conform prevederilor din proiect
longitudinal
10.2. Grosimile din tabelul 11 si consumurile din tabelele 8, 9 si 10 sunt orientative, Ia

'
execu1ie se va realiza grosimea prevazuta In proiect. '
Vl.4.2 ART.11. Abaterile limita si denivelarile admisibile
Abaterile limita locale admise Ia grosime, la1ime ~i cotele profilului In lung precum ~i
denivelarile admise In profit transversal ~i longitudinal sunt aratate In tabelul 12.
Tabel 12
Valoare limita admisa
Abaterea Ia:
Macadam ordinar Macadam penetrat sau semipenetrat
Grosime, max. ±10% ±10%
La time ±5cm ±5cm
Profil transversal, Ia macadamul folosit 2 mm/m 6mm
ca lmbracaminte, max.
Cote In profillongitudinal ± 5cm max. ± 2,5 em sau ± 3,5 em*
Denivelari In lungul drumului sub 20mm 20mm
dreptar de 3 m lungime, Ia macadamul
folosit ca lmbracaminte, max.
NOTA *Valoarea de ± 2,5 em este limita admisibila cand macadamul penetrat este folosit ca
lmbracaminte ~i este lncadrat lntre borduri.
Valorile inscrise In acest tabel sunt valabile atat pentru straturile de macadam folosite
ca strat de baza, cat ~i pentru cele folosite ca lmbracamin1i.

VI .S EXECUTIA STRATURILOR DE MACADAM
Vl.5.1 ART.12. Prevederi comune
12.1 . Macadamurile ordinare ~i cele bituminoase prevazute In prezentul caiet de

sarc1n1 se aplica pe straturi de fundatie ~i de baza care trebu ie pregatite ~i compactate conform
caietelor de sarcini respective.
in cazul macadamurilor bituminoase, straturile de fundatie sau cele de Ia baza vor fi
lasate In circulatie minimum o luna de zile lnainte de a se trece Ia executia' acestora.
Executia straturilor de macadam va lncepe numai dupa' ce a fost efectuata receptia
straturilor de fundatie sau a straturilor de baza de sub acestea.
12.2'. Pentru o cat mai buna realizare a macadamurilor se vor executa, Ia lnceperea
lucrarilor, sectoare de lncercare pe care urmeaza sa se stabileasca componenta atelierului de
compactare, numarul optim de treceri ~i viteza rulourilor compactoare folosite Ia cilindrare ~i sa se
definitiveze cantitatile de materiale necesare, cele din tabelele 8, 9 si 10 fiind informative.
Cilindrarea trebuie astfel efectuata ca sa se evite 'stabilirea lmpanarii prin rupere a
muchiilor ~i rotunjirii pietrelor cauzate de un numar prea mare de treceri.
12.3. Nu este permisa schimbarea de directie a compactorului In cuprinsul sectorulu i
care se cilindreaza . Deplasarea utilajelor va fi liniara ~i fara ~erpuiri.
12.4. Viteza rulourilor compresoare trebuie sa fie constanta ~i mai redusa Ia cilindrarea
Ia uscat.
12.5. in profilele cu doua pante, cilindrarea se lncepe de Ia acostamente ~i se continua
spre axul drumului, pe fa~ii paralele ~i succesive. Fiecare fa~ie se suprapune pe fa~ia anterioara pe
minimum 20 em. Pe axul drumului, cilindrul compactor va calca ambele benzi de circulatie In mod
ega I.
in profilele cu o singura panta sau In curbe supralnaltate, cilindrarea se lncepe de Ia
piciorul pantei ~i se continua spre partea opusa.
V1.5.2 ART.13. Executia macadamului ordinar

'
13.1. Pe suprafata fundatiei se a~terne piatra sparta 40-63 In grosime cat mai
uniforma, folosindu-se In acest scop, ca reperi, benzi din agregate a~ternute Ia cota ?i apoi se trece Ia
cilindrarea Ia uscat a acesteia.
Cilindrarea pietrei sparte se va face cu compactori cu rulouri netede u~oare (6...8 t) ~i
apoi cu compactori cu rulouri netede mijlocii (10-12 t) pana Ia fixare.
A~ternerea ~i cilindrarea pietrei sparte se face prin verificarea continua Ia ~ablon.
13.2. Urmatoarea operatie, obligatorie, este lmpanarea macadamului prin a~ternerea
uniforma a splitului In mimimum doua reprize.
Dupa a~ternerea fiecarei reprize se trece de 2-3 ori cu compactorul cu rulouri netede,
se uda cu apa ~i se continua cilindrarea pana Ia completa lncle~tare a stratului de macadam.
La cilindrarea din aceasta faza se vor folosi compactori cu rulouri netede mijlocii sau
grele (peste 14 t).
13.3. Dupa lncle~tare se face umplerea golurilor ramase cu savura sau nisip a~ternut
uniform In doua reprize stropite cu apa ~i cilindrate concomitent pana Ia fixarea definitiva.
Fixarea definitiva a macadamului se considera terminata cand tamburii unui compactor
greu, cu rulouri netede nu mai lasa nici un tel de urme pe suprafata macadamului, iar mai multe pietre
de aceea~i marime ~i natura cu piatra concasata folosita nu mai patrund In macadam ~i sunt
sfaramate de rulouri (tamburi).
13.4. Dupa fixarea definitiva se a~terne un strat de nisip grauntos sau savura In
grosime de 1 em pentru protectie.
13.5. Daca macadamul este folosit ca lmbracaminte, concomitent cu acesta se va
executa ~i acostamentul pentru ca sa se realizeze o buna compactare a macadamului Ia margine.

CIVILCAD S.R.l. Pag. 36
Vl.5.3 ART.14. Executarea macadamului semipenetrat sau penetrat cu bitum sau

emulsie bituminoasa cationica
14.1. Pe suprafata fundatiei sau a stratului de baza, dupa cum este cazul , se a~terne
piatra sparta 40-63 mm in grosime cat mai uniforma, ti nand seama de cantitatile aratate in tabelele 9
~i 10 ~i eventual corectate in urma rezultatelor obtinute pe sectorul de incercare ~i se trece a poi Ia o
cilindrare uscata pana Ia fixare .
14.2. Dupa cilindrarea Ia uscat se executa impanarea scheletului mineral cu split 16-25
mm sau criblura 16-25 mm prin a~ternere cat mai uniforma a cantitatilor de materiale indicate in
tabelele 9 ~i 10 ~i eventual corectate cu datele obtinute pe sectorul experimental.
Dupa a~ternerea materialului de impanare, se strope~te cu apa ~i se cilindreaza , Ia
inceput cu rulouri usoare de 6... 8 tone ~i apoi cu rulouri compresoare mijlocii de 10... 12 tone,
efectuand numarul de treceri rezultat pe sectorul experimental. Suprafata stratului trebuie sa aiba un
aspect de mozaic.
14.3. Tnaintea operatiei de penetrare in mod obligatoriu macadamul se va stropi cu apa
prin trecerea de doua sau trei ori a autocisternei pentru a se indeparta praful.
Tn cazul cand se folosesc materiale granulare acide se va face o amorsare a
agregatelor din strat prin stropire cu apa de var sau cu suspensie de bitum filerizat.
14.4. Urmatoarea operatie este penetrarea I care insa nu se va executa decat dupa ce
s-a evaporat apa sau dupa uscarea amorsarii. Penetrarea I se realizeaza prin stropire cu bitum cald
Ia temperatura de 140-150°C sau cu emulsie bituminoasa cationica. Stropirea se face cu utilaje care
asigura o repartizare uniforma a cantitatilor prescrise in tabelele 9 ~i 10.
Se mentioneaza ca in cazul folosirii ca liant a emulsiei bituminoase cationice, operatia
de stropire se impune a fi facuta pe suprafete umede pentru a impiedica ruperea prematura a
emulsiei Ia contactul cu material granular.
14.5. lmediat dupa stropirea liantilor bitumino~i. pentru penetrarea 1-a se a~terne
uniform cu autoraspanditorul criblura sau splitul pentru acoperire in cantitatile prevazute in tabelele 9
si 10 si se cilindreaza prin doua sau trei treceri pe aceeasi urma dupa care:
· · Tn cazul macadamului semipenetrat (o singura penetrare) cilindrarea se continua, pana
Ia fixarea definitiva a macadamului.
Tn cazul macadamului penetrat (doua penetrari) se va realiza penetrarea II prin stropire
cu bitum cald Ia temperatura de 140... 150°C sau emulsie cationica in cantitatea prescrisa in tabelul
10 urmata de acoperirea cu criblura sau split in cantitatea prescrisa in acela~i tabel 10 dupa care se
face cilindrarea pana Ia fixarea definitiva a macadamului.
14.6. Dupa executarea ultimei penetrari (I in cazul macadamului semipenetrat ~i II in
cazul macadamului penetrat) ~i curatarea suprafetei macadamului bituminos de criblura sau split in
exces, care nu au fost inglobate, se executa tratamentul de inchidere folosind cantitatile de materiale
prescrise in tabelul 9 ~i 10, conform art.15.
Vl.5.4 ART.15. Tratamentul de inchidere a macadamului bituminos
15.1 . Tratamentul de inchidere se face numai Ia macadamurile bituminoase real izate

cu bitum cald sau cu emulsie bituminoasa cationica ~i care servesc ca strat de Tmbracaminte.
15.2. Macadamul bituminos care serve~te ca strat de baza nu necesita tratament de
Tnchidere decat daca nu se prevede acoperirea, Tnainte de venirea sezonului rece.
15.3. Tnainte de executia tratamentului suprafata macadamului bituminos trebuie bine
curatita si uscata.
' ' 15.4. Suprafata macadamului va fi stropita cu bitum cald Ia o temperatura de 170-190°
sau cu emulsie cationica Tn cantitatile prevazute Tn tabelele 9 ~i 10.
Stropirea liantului trebuie sa se faca sub presiune, cu ajutorul unor utilaje
corespunzatoare.
15.5. lmediat dupa stropire urmeaza raspandirea criblurii de 3-8 mm i n cantitatile
prevazute Tn tabelele 9 ~i 10. Raspandirea se va face de preferinta cu ajutorul utilajelor mecanice ~i
trebuie sa fie cat mai uniforma.
15.6. Dupa raspandirea ~ i eventuale completari, agregatele se vor cilindra cu cilindri
compresori de 6-10 tone, cilindrarea facandu-se de Ia margine spre axa drumului. ~
Memoriu Tehnic + Caiete Sarci ni

15.7. Agregatele nefixate se vor matura ~i se vor folosi pentru saturarea pof1iunilor cu
exces de liant.
Vl.5.5 ART.16. Executarea macadamului penetrat cu mortar de suspensie de bitum

filerizat
16.1. Stratul pregatit ~i finisat conform pet. 14.1. se curata temeinic de praf, iar atunci
cand suprafata este murdara se face spalarea acesteia prin stropire sub presiune cu apa.
16.2. Pe suprafata pregatita astfel, se a~terne cu ajutorul periilor un strat de mortar
bituminos preparat cu suspensie de bitum filerizat, de circa 2 em grosime. Mortarul trebuie sa contina
circa 30% apa, ca sa poata patrunde in golurile scheletului mineral ~i sa fie in cantitatea suficienta
(circa 30 .. .35 kg/m 2 ) ca sa poata acoperi capetele pietrelor din scheletul mineral.
16.3. Dupa uscarea mortarului a~ternut, se executa o compactare cu rulouri
compresoare mijlocii (1 0 ... 12 t) pana se asigura patrunderea completa a mortarului in scheletul
mineral al macadamului.
16.4. lmediat dupa compactare se executa penetrarea a doua prin a~ternerea cantitatii
de mortar bituminos prescrisa in tabelul 10, dupa care stratul de mortar bituminos a~ternut este
compactat in conditii similare cu cele mentionate Ia punctul 16.3. Cilindrarea se continua pana cand
mai multe granule de piatra separata aruncate in fata tamburului nu mai patrund in macadam ~i sunt
sfaramate.
Vl.5.6 ART.17. Perioada de lucru si darea in circulatie

'
17.1. Este interzisa executia macadamului ordinar pe o fundatie acoperita cu un strat
de zapada sau cu o pojghita de gheata precum ~i cu agregate inghetate.
17.2. Macadamurile bituminoase se pot executa cand temperatura aerului este de
minimum +5°C, chiar pe suprafetele umede in cazul folosirii emulsiei bituminoase, dar nu pe ploaie.
17.3. Se recomanda ca, dupa executie, macadamul ordinar care serve~te ca strat de
baza ~i in special ca strat de baza sub imbracaminte bituminoasa, sa fie lasat in circulatie minimum o
.
luna de zile inainte de asternerea imbracamintei.
17.4. Pe timpul darii in circulatie a macadamului ordinar care serve~te ca strat de baza
circulatia trebuie dirijata pe intreaga latime a caii, a~a fel incat sa se asigure o compactare uniforma
pe toata suprafata.
17.5. Macadamurile bituminoase, dupa terminarea lucrarilor, se dau imediat in
circulatie. in primele 10 zile viteza fiind limitata Ia 30 km/ora.
17.6. Circulatia se dirijeaza pe intreaga latime a macadamului bituminos in a~a fel
incat sa se realizeze o inchidere completa a porilor din suprafata. inainte de efectuarea receptiei.
17. 7. Antreprenorul lucrarii va lua masuri ca macadamul ordinar neprotejat, pe tot
timpul cat este supus circulatiei ~i pana Ia receptia lucrarii, sa fie intretinut prin luarea urmatoarelor
masuri:
• indepartarea imediata a noroiului, frunzelor, paielor, etc. , de pe suprafata
imbracamintei;
• readucerea pe partea carosabila a savurii sau nisipului de protectie, aruncate de
circulatia pe acostamente;
• repararea imediata cu split ~i savura a denivelarilor sau degradarilor aparute, evitandu-
se in special stagna rea apei pe suprafata imbracamintei.
Materialul de intretinere ~i reparatii se a~terne in grosimile necesare ~i se va bate cu maiul

mentinandu-se in aceste condi1ii pana Ia fixare, folosindu-se de preferinta split, sortul 8-16 ~i 16-25
sau amestec 8-25.
17.8. in cazul macadamului ordinar folosit ca strat de baza, dat in circulatie pe o
perioada mai mare de trei luni, se va prevede o intretinere cu split, in cantitate de cca. 50 .. .60 t pe
km/an.
17.9. Straturile bituminoase din macadam semipenetrat sau
catre Antreprenor, in mod special, efectuandu-se:
• indepartarea impuritatilor de pe suprafata (noroi, frunze, etc.)

• repararea imediata a denivelarilor sau degradarilor ivite (etan9area portiunilor sa race
in bitum prin completarea tratamentului de suprafata sau saturarea liantului pe portiuni
cu bitumin exces, prin raspandire de criblura).
VI.S. 7 ART.18. Verificarea lucrarilor executate
18.1. Tnainte de a9ternerea macadamului se verifica conditiile de suprafatare ale

fundatiei si cele de pregatire a acesteia.
' ' 18.2. Tn cursul executarii lucrarilor se controleaza, Ia inceput 9i apoi Ia fiecare 0,5 km
executati cantitatile de materiale 9i dozajele prevazute in tabelele 8, 9 9i 10, eventual corectate pe
baza rezultatelor obtinute pe sectorul experimental.
18.3. La a9ternerea 9i cilindrarea materialelor granulare in diferite reprize 9i Ia sfar9itul
fixarii definitive - se verifica daca se indeplinesc conditiile prevazute in tabelul 12 privind abaterile
limita si denivelarile admisibile Ia elementele geometrice, dupa cum urmeaza:
' • Tn profil longitudinal se verifica denivelarile pe axul drumului 9i pe doua
generatoare situate de o parte 9i de alta, Ia minimum un metru de Ia marginea
imbracamintii. I
Masurarea se face folosind un dreptar de 3 m lungime 9i o pana de 20 em lungime 9i

maximum 3 em Ia time, cu inclinatie 1:10.
• Verificarea profilelor transversale se face Ia distanta de 25 m sau 50 m.
Masurarea se face prin constatarea denivelarilor sub 9ablon avand forma
profilului transversal tip.
Masurarea diferentelor dintre sablon si stratul de macadam se face in axa drumului si
Ia distante de 1 m 9i 2 m de Ia' margine. Pentru masurare serve9te 0 pana de 30 em lungime ~i
maximum 30 mm latime, cu o grosime Ia capete de 15 mm 9i respectiv 90 mm. Pana are o inclinatie
de 1:4 9i fata superioara gradata corespunzator fiecarei diferente de 1 mm.
Verificarea profilelor transverssale curbe se face fata de panta medie ~i fata de
sageata maxima iar verificarea celor cu panta unica se face cu dreptarul, in locul 9abloriului de profil
transversal - tip .
• Cotele profilului longitudinal se verifica prin nivelment geometric in axa
drumului sau a strazii.
18.4. Rezultatele verificarilor lucrarilor executate ca si a materialelor folosite se inscriu
I
in evidentele de santier.
I I
18.5. Beneficiarul prin delegatii sai, are obligatia de a verifica periodic datele inscrise in
evidentele aratate Ia punctele 18.1-18.3 participand ~i Ia verificarea principalelor date (grosimi,
cantitati, etc.).
18.6 . Macadamurile ordinare sau bituminoase, care servesc ca strat de baza, vor fi
verificate de catre beneficiar inainte de a~ternerea imbracamintei (atunci cand aceasta a~ternere se
face imediat dupa terminarea executarii macadamului respectiv) 9i se va incheia un proces verbal
special pentru aceasta verificare.
Vl.6 RECEPTIA LUCRARILOR
Vl.6.1 ART.19. Receptia de faze determinante

I
19.1. Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform

Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 ~i conform
Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT ~i
publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate ~i toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile
Art. 6, 11 ~i 18.
19.2. Comisia de receptie examineaza lucrarile ~i verifica indeplinirea conditiilor de
executie ~i calitative impuse de proiecte ~i de caietul de sarcini,
precum 9i constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.

CIVILCAD S.R.L. Pag .39
In urma acestei receptii se incheie "Proces verbal" de receptie pe faza in registrul de

lucrari ascunse.
Vl.6.2 ART.20. Receptia preliminara Ia terminarea lucrarilor

'
20.1. Receptia preliminara a macadamului ordinar care serve9te ca imbracaminte se
va face Ia 2 luni dupa terminarea lucrarilor 9i darea in circulatie in conformitate cu reglementarile
legale in vigoare.
Receptia preliminara a macadamului ordinar folosit ca strat de baza se face in
condi1iile stabilite prin STAS 6400-84.
20.2. Pentru macadamurile bituminoase care servesc ca imbracaminti. receptia se
face dupa executia tratamentului de inchidere 9i mentinerea sub circulatie minimum 30 zile.
20.3. Receptia preliminara pentru macadamurile bituminoase care servesc ca strat de
baza se va face cu maximum 7 zile inainte de inceperea executiei imbracamintilor, iar daca sunt
supuse circulatiei in timp mai indelungat, receptia se face inainte de aplicarea imbracamintilor
definitive.
20.4. Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia tehnica aprobata
9i fata de evidentele de 9antier, care constituie documentatia de control a executiei.
20.5. La receptie se va examina daca s-au respectat:
• conditiile prevazute pentru materiale
• cantitatile de materiale folosite
• daca s-au ridicat Ia timp 9i in numar suficient probele de materiale, incat sa
asigure verificarea calitatii lor.
• daca lucrarile s-au executat conform documentatiei tehnice aprobate 9i
documentatiei de control intocmita in timpul executiei.'
20.6. La receptie se vor verifica:
• denivelarile in profil in lung
• denivelarile in profil transversal si respectarea pantei prescrise
• -respectarea cotelor in profil long'itudinal
• respectarea grosimilor prevazute pentru macadamuri.
20.7. Receptia se face numai pentru sectoare complet terminate.
Vl.6.3 ART.21. Receptia finala

'
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de verificare in exploatare a
comportarii lucrarilor 9i se va face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare.
Vl.7 REFERINTE NORMATIVE
Vl.7.1 Acte normative
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000- Norme metodologice privind condi1iile de

publicat in MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in
vederea executarii de lucrari in zona drumului public 9i/~au pentru protejarea drum'ului. '
NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea 9i intretinerea drumurilor 9i poduri lor.
Ordin Ml nr. 775/1998 - Norme de prevenire 9i stingere a incendiilor 9i dotarea cu

mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 - lnstruc~iuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de
intre~inere,
reparare ~i exploatare a drumurilor ~i podurilor.
Vl.7.2 Standarde
STAS 42-68 - Bitumuri. Determinarea penetra~iei.
STAS 60-69 - Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere. Metoda cu inel ~i

bila.
SR 174-1:2002 - Lucrari de drum uri. lmbracamin~i bitum inoase cilindrate

executate Ia cald . Condi~ii tehnice generale de calitate .
SR 179:1995 - Lucrari de drumuri. Macadam. Condi~ii tehnice generale de

calitate.
STAS 558-79 - Suspensie de bitum filerizat cu var hidratat (subif).
STAS 559-87
generale de calitate .
- Lucrari de drumuri. Tratamente bituminoase. Conditii tehnice .
SR 662:2002 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Condi~ii
tehnice de calitate.
SR 667:2001 - Agregate naturale ~i piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri.

Condi~ii tehnice de calitate.
STAS 730-89 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate ~i drumuri. Metode
de incercare.
SR 754:1999 - Bitum neparafinos pentru drumuri.
SR 1120:1995
de macadam semipenetrat ~i
. .
- Lucrari de drum uri. Straturi de baza si imbracaminti bituminoase
penetrat. Condi~ii tehnice generale de calitate.
STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare ~i betoane cu lian~i

minerali. Metode de incercare.
STAS 6400-84 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza ~i de funda~ie. Condi~ii

tehnice generale de calitate .
STAS 8877-72 - Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrari de

drum uri.
STAS 10969/1-83 - Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri cu

agregate naturale. Metode de determinare calitativa.
STAS 10969/2-88 - Lucrari de drum uri. Adezivitatea emulsiilor bituminoase fata de I
agregatele minerale. Metode de determinare.
STAS 10969/3-83 - Lucrari de drum uri. Adezivitatea bitumurilor pentru agregate

naturale. Metode de determinare cantitativa.

Vll.1 GENERALITATI
'
1.2. Caietul de sarcini se aplica Ia constructia , modernizarea, reabilitarea ~i intretinerea drumurilor ~i

a altor structuri realizate cu mixturi asfaltice Ia cald.
Sunt definite cerintele specifice, exprimate in conformitate cu cerintele generale cuprinse in normele
europene care au stat Ia baza acestui caiet de sarcini.
Aceste cerinte se aplica pentru toate mixturile asfaltice care intra in componenta sistemului rutier.
Mixtura pentru uzura caii pe pod va avea acelea~i performante cu cea din cale curenta .
Pe langa mixturile enumerate in continuare, in alcatuirea sistemului rutier se pot utiliza ~i alte tipuri de
mixturi in conditiile in care au ca referential un standard european,un agrement tehnic european, sau
un document de evaluare ~i certificare a caracteristicilor conform reglementarilor in vigoare, ~i au
caracteristici fizico-mecanice care se incadreaza in prevederile din prezentul caiet de sarcini.
1.3. Mixtura asfaltica utilizata Ia executia straturilor rutiere va indeplini conditiile de calitate din acest
normativ si va fi stabilita in functie de clasa tehnica a drumului, zona climatica si studiul tehnico-
economic.' Enunturile din tabelele 1, 2 si 3 ( reprezentate mai jos ) reprezinta nivelul minim de cerinte .
1.4. Performantele mixturilor asfaltice se studiaza ~i se evalueaza in laboratoarele autorizate sau

acreditate - acceptate de catre beneficiarul lucrarii.
1.5. La executia sistemelor rutiere se vor utiliza mixturi reglementate prin AND 605/2014 si
urmatoarele norme europene :
• SR EN 13108 - 1 - Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Betoane asfaltice;
• SR EN 13108 - 5 - Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Mixtura asfalticastabilizata;
• SR EN 131 08 -7-Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Mixtura asfaltica poroasa
{drenanta).
1.4. Tipul de mixturi asfaltice executate Ia cald se stabile~te in proiect de catre Proiectant.
1.5. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor executate din mixturi cu
nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate.
Vll.1.2 ART.2. Definitii si terminologie
2.1. Mixtura asfaltica Ia cald este un material de constructie realizat printr-un process tehnologic ce
presupune incalzirea agregatelor naturale ~i a bitumului, malaxarea amestecului, transportul ~i
punerea in opera, de regula prin compactare Ia cald .
2.2. Mixturile asfaltice prezentate in acest ca iet de sarcini (conform AND 605) se utilizeaza pentru
stratul de uzura (rulare), stratul de legatura(binder), precum si pentru stratul de baza. -
CJVJLCAD S.R.L. Pag. 42
2.3. lmbracamintile bituminoase cilindrate sunt alcatuite, Tn general, din doua straturi:
• stratul superior, denumit strat de uzura;
• stratul inferior, denumit strat de legatura.
In unele cazuri, Ia propunerea proiectantului, imbracamintea bituminoasa cilindrata se executa Tntr-un

singur strat, respectiv stratul de uzura.
2.4. Stratul de baza din mixturi asfaltice intra Tn componenta sistemelor rutiere Ia drumuri, peste care
se aplica Tmbracamintile bituminoase.
2.5. Denumirea simbolica a mixturilor asfaltice se va face pe baza caracteristicilor curbei

granulometrice respectiv tipul de mixtura, marimea granulei maxime !?i clasa tehnica a drumului.
Pentru identificarea mixturii, se va specifica clasa de penetratie a bitumului Tn functie de zona
climatica !?i de trafic.
2.6. La executia stratului de uzura se vor utiliza mixturi asfaltice performante care sa confere
rezistenta !?i durabilitatea necesara Tmbracamintei, precum !?i o suprafata de rulare cu caracteristici
corespunzatoare care sa asigure siguranta circulatiei !?i protectia mediului Tnconjurator, conform
prevederilor legale in vigoare. Caracteristicile acestor mixturi vor satisface cerintele din acest caiet de
sarcini ( conform AND 605 ).
Pentru execuNia straturilor de uzura se vor avea in vedere urmatoarele tipuri demixturi asfaltice :
• BA - beton asfaltic conform SR EN 131 08 - 1 ;
• MAS- mixturi asfaltice stabilizate de tip "stone mastic asfalt" SMA conform SR EN13108-5, cu
schelet mineral robust stabilizat cu mastic;
• MAP - mixturi asfaltice poroase cu velum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea
apei !?i reducerea volumului de zgomot, conform SR EN 13108-7;
• BAR- betoane asfaltice rugoase.
Acestea se noteaza conform tabelului 1, in functie de caracteristicile curbei granulometrice,

dimensiunea maxima a granulelor agregatului !?i clasa tehnica a drumului.

Tabelul 1 - Mixturi asfaltice pentru stratul de uzura

~r . Clasa tehnidi a Stralul de uzurii
crl.
I
drumului
1.11
Tipu l ~i simholul rnixlurii asfa ll irc
:-.1i,turet a:-l'allicit :-tahili;alii. \1ASI2.:1; 'L\SI6
iI
-,
B ~:lllll a~l'a lli c rugo~. B.\RI6
1i'\lur:t a:-Ltlt ic:t powa:-.il: I\1API6
----i
2 Ill Mi'\lurii asfaltica ~tahilt;ata . l\ I.\ SI2.5; '1A S I6 I
lktnn a-.,fal ti l· rug.os. BAR 16

Bcwn a!->lilltic : BAit>
I
Mi"'\turCI asfallicft poroasa: 1\1API6
3 1\' Mixturft asfalti c::J stahili7J ift: i\1AS I2.5: i\1AS I6
fkton asfaltic rugos: BAR 16
Bet on asfaltic : BAI2,5; BA I6
------ ---
Beton asfaltic cu pietri ~ concasat BAPC I6
-t v Beton asfaltic : BAI2,5; BAI 6
B~:ton asfaltic cu pictri ~ concasat BAPC I6
2.7. La executia stratului de legatura se vor utiliza mixturi asfaltice performante,rezistente ~i

durabile, ale caror caracteristici vor satisface conditiile prevazute In acest normativ.
Pentru executia stratului de legatura, prezentul normativ prevede betoane asfaltice deschise de tip
BAD conform SR EN 13108 - 1.
Acestea se noteaza conform tabelului 2 ~i sunt clasificate in functie de granulozitatea, dimensiunea

maxima a granulelor agregatului ~i clasa tehnica a drumului.
Tabelul 2 - Mixturi asfaltice pentru stratul de legatura

Nr.
crt.
I Clasa tehnica a
drumului Ti pul ~i
Str·atul d e le ga tura
si mbolul mh:turii asfaltic e
tlc ~ch i s:
I
I I, II. Beton asfaltic BAD20
lk ton asfa lti c dcsc hi s: BAD20

2 Ill, IV
Rl:lon asl'a lti c tlcsc his cu pictri ~ concasa t . BADPC20
Beton a.;;l'alti c t.kschis : BA 020
3. Beton U!:> l"ctltic J csc hi s cu pictri~ concasa t : BAOPC20

" Beton asfalti c Jcsc hi s cu pie tr i~ sortat : BA OPS20
2.8. Mixturile asfaltice prevazute pentru executia stratului de baza, vor fi mixture asfaltice
performante, rezistente ~i durabile, ale caror caracteristici vor satisface conditiile prevazute in
prezentul caiet de sarcini.

Pentru stratul de baza, prezentul caiet de sarcini prevede betoane asfaltice de tip anrobat bituminos
AB conform SR EN 13108 - 1.
Acestea se utilizeaza ~i se noteaza conform tabelului 3 ~i sunt clasificate In functie de granulozitatea,

dimensiunea maxima a granulelor agregatului ~i clasa tehnica a drumului.
Tabelul 3 - Mixturi asfaltice pentru stratul de baza

"'r. Cla'a td~nica a St ra tul de haza
r r t. d r u mului Tipu I ii lli 111 bolu I rn ixt uri i a~ fa lt icc
I I. II. \nrohat hltlllll lJHh cu cnhlurfl ·\ 8 31.:'

\nrllhat hit urn irllh cu cr ihhrrf1 \83 1.5
2 Ill . 1\.
'\ nrobat bllum i nu~ cu ptl' lri ~ cnnca~a l .-\ BPC3 1,5
-
r'\nrnhat blluminos ru cnblm;i AB3 1,5
3 \ '\nrnbat hrtuminos cu rHctri;> concasat ABPC3 1,5
/\nrohat hitumino~ cu pktri~ ~orta t ABPS31.S
2.9. imbracamintile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzura ~i legatura se aplica pe:
• straturi de baza din mixturi asfaltice cilindrate-executate Ia cald, conform prezentului caiet de
sarcini;
• straturi de baza din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau lianti puzzolanici, conform
STAS 10473/1 ~i reglementarilor tehnice In vigoare;
• straturi de baza din macadam ~i piatra sparta, conform SR 179 ~i SR 1120;
• lmbracaminte bituminoasa existenta, In cadrul lucrarilor de ranforsare;
• lmbracaminte din beton de ciment existenta.
in situatii deosebite, daca exista capacitate portanta, stratul de baza poate fi lnchis printr-un strat de
uzura.
in cazul lmbracamintilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de baza din agregate naturale
stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici, pe lmbracamintea din beton de ciment ~i pe
imbracamintea bituminoasa existenta, se recomanda executarea unui strat antifisura peste stratul
suport.
Stratul de baza din mixturi asfaltice se aplica pe un strat de fundatie suport care trebuie sa
indeplineasca conditiile prevazute de STAS 6400.
Terminologia din prezentul caiet de sarcini este conform SR 4032-1 ~i standardelor europene SR EN
13108-1, SR EN 13108-5, SR EN 13108-7 ~i SR EN 13108-20.
Pentru aplicarea a cestui caiet de sarcini se utilizeaza definitiile corespunzatoare SR EN 13108 -1 , SR

EN 13108- 5, SR EN 13108-7 ~i SR EN 13108-20.

Vl1.2 NATURA, CALITATEA Sl PREPARAREA MATERIALELOR
Vll.2.1 ART.3. Agregate
3.1. Agregatele care se utilizeaza Ia prepararea mixturilor asfaltice cuprinse Tn prezentul caiet de
sarcini sunt conform specificatiilor SR EN 13043.
3.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor trebuie sa fie conform cerintelor prezentate Tn
tabelele 4... 7.
Tabelul 4. Cribluri utilizate Ia fabricarea mixturilor asfaltic

Nr. Carac reris lica Condilii de ca li lalc I sorl Meloda
crl. 4-N l s- 16 ( 12.s> I 16-3 1,5 (20) dl' inccrcarc
I Continul tk granu le in afara "ortului · ~R 1'"\l 93l-l
- rc't pt: nurul su perior (d " ) . 0 o. 1113\ 1-10 ((j 90 I 0)
- 1rcccrc pt: cmrul inferior (d..,.,. ). 0 o. ma\ 10
2 Cocficit:nl de apltni7are. 0 o ma\ . 25 (A 2 , ) SR FN 933-3
~
_, lndice de forma. 0· o. max . 25 (SI>l SR [N 933--1
-t Continut de unpurila!i - corpuri s1rainc nu se admit 'i;rual
5 Continut in parlicu lc fin e sub 0.063 mm. 0 o. max . 1.0 <f ,,) I 0.5 (f.,s ) I 0.5 (fu!) SR EN 933-1
6. Rc7i ~tcnta Ia fragmc111are. clasa tehn ica 1-111 20( LA ~u )
SR EN I 097-2
cocficicnt LA. 0 o. ma\ . clasa tehnica IV-V 25( LA 2,)
7. Rezisten1a Ia uzura cia sa tehn ica 1- Ill 15 ( M 01 15)
-
(cocficientmi cro-De,·al). %. 20 ( M n~ 20) SR EN I097-1
clasa tehnica IV-V
ma\.
R Sens ihilitatea Ia inghet-dezghc! Ia I0 cic luri de
inghc!-de7ghc! SR EN 1367-1
- picrderea de masa (F). 01 o. max . 2 (F:)
- picrlkrnt de rct i:-.tcn!a (Cl.S 1 ~). o. ma\ .
0
20
9. Rcllstenta Ia aqiunea sulfatului de magncziu . 0 o 6 SR EN 1367-2
ma\ .
10 Continut de panicu le tota l spar1e. %. min. 95 (C95/ l) SR EN 933 -5
(pen tru criblun prm cnind din roci detrll ice)
rorma agrcgatulu i gro~ier poatc fi detcnninatrt prin metoda cocficientului de ap lati7arc sa u a indice lui de fonna.
incercarca de rcfcrinta liind indicclc de fonna.
Tabelul 5 - Nisip de concasaj utilizat Ia fabricarea mixturilor asfaltice
:"r.
Carac teristira Condi!ii de ralitate I Metoda de inccrcare
crt.
I Conli lllll d..: g r~nulc in nfara sonului 1(\R r N •nJ- 1
5
- r..: ~t fl<' c:iurul 'IIPC:IIllr (d 111•.,). 0 o. ma\
, (i 1anulotitate cnntinufr ._R I N 93 "l-1
1 Clllllinu r tk irnpurita!i
-- -
- l'lll purr 'trfrrnc . lllt :-.l' adm11 '1111al
I Con1inrrr d.: paninrk line suh O.Ct63rnrn. 0 .,. rna\ 10 (fu ) HJR 1
I N H1-I
5 Ce~lu;uea panicuklor tin.: (\aloarca de alha,tru). rna\ :! Rl'l\:931-')
l'..:n1n1 un ..:onlrrtu t de parti.:uk lin.: mai mic de l"n. nu ~:~rc nc.:.:,ara l'l"cctuarca unci inccrcarr cu alha~ tnr d..: mc:tdc:n p t:lll!U
apr,·..:r.:r.:a ..:alit,)pr ;ICC:'lil' a - -

Tabelul 6 - Pietrisuri utilizate Ia fabricarea mix turilor asfaltice

'\r.
-- --
Piclri ~ I
sor1a1 /sor1
.----
l'ielri$ concasat I son '\leloda de
Caracler islica
rrt. .$-1! 18- I(> ( 12.:;, I 16-315 t2H) .$-H I H· l (o (125) I lf>-315 (211 ) im·ercarl'
I Cnn!lmll J.: g1 a mil.: in .. r.u.I ,onulu1
· l t:~ l p.: 1:1urul 'up.:ruu I J,., L 0 u. lllJ\ 1-1 0 l-l ()
~f{ l ;\I'J\:l-1
• ln:.:.:n: pl' llli!Ullnf.:lllll 1J"""l. "o. Ill<!\ 10 10
1< i, 'JO Ill) ((I 9{) (0)
~ t Pnllnul d.: pan1n1l.: ~ran.: (I(), 111111 . 90(l'90 I I ,-,R I \. 'J1Vi
; l ncli..:lcnl de aplall/011<.:. "u ma\ ~5 I \ ;d I :!'\I \ :,) ~R I \. 'Jl.\. \
4
"
(,
l ndllt: d.: ln1111i1. "u. lila\
( n111i11111 de impUIIIiilt
• uH p111 1slll\nl.:
'
I
lOil\llllll Ill P<lllllllk lin.:. ,ub 1Ulh3 llllll. l
..
I
u· I
25 l"l:d
nu ,.; admll
- -
1- I
I l .O
2." I :--1 -<1
flU,.; .idlllll
,~.d
~R I
'-.R I
\. 'Jl'\ -4 •
"-.: '!J i . .., '
' I \ 1/ll,li
7
"· 111.1\
l al i1:11ca paniuli.:lo1 lilll' I \alnar..:a d.:
I If, l
II :' I I . )
I 0. :; II l
(1, ) 11.5 1 fl.:' II d SRI\. •n.\ -1
2 2
alh<l'•ll'\1) Ilia\ .
R t:ll~ tcnt a Ia clasa tehnica
20( I A :)
II agm..:marc I - Ill
X :?:'!LA;,) :-.R l ' 1111.17-~
l odiuent I \ . "o. clasa Jchnica
m;l\
25( 1 1\:-)
IV- V I
Rezlstenta Ia uzura clasa tehnic:t
15 (Mnl 15)
9. (coeficient micro- I - Ill 10 (Mill 20) ~R I ' 111'17-1
0
Deval). o. max. clasa tehnidi IV-V 20 (MuL 20) I
10 Scnslt"llli!alca I<J inghcJ· dctght:l
• p1crJcn:.1 d.: ma sa 1r). "o. max I 2 (F: ) 2 ( F: ) ~R 1- ' t:\1>7-1 I
Re7isten!a Ia nqiunea sulfatului dc SR r"J 11,67-2
II (> 0
magnt:11u. max .. 0 o
Forma agrcgatu lui gmsier poa te li dctcllninala prin metoda cot:lici.:n1uhn J.: api<Jii ;rarc sau a inJicclui d,· fnrmii . inccn:ar.:a de
n:ferin\il liinJ inJicdt: Jt: forma
Tabelul 7- Nisip natural utilizat Ia fabricarea mix turilor asfaltice

Nr.
C~~rar t crislira Condi!ii de ca lit ate 1\l l'l oda de incercare
crl.
ICon1imn de granule in afar:~ sortulut SR I 1\ 9.33- I
• 1.:~1 pc ciutul !>Upcnor (d""'J. 0 o. mJ' 5
2 ( iranuloz1ta1c continuf1
--- ~R 1;\, 433- 1
~ ('odicicnt Jc ncuniformitatc. min X *

.j Con1inu1 de impurit111i:
• corpuri ~ lrf1i n .:. nu sc aJmil 1.\R r~ 931-7 ~i Yi7u:JI
· continut J.: humu ~ (culoarca soluJ!ci dt: t\a ii O). """ gal ben ~R Ll\! 17-t-t
5 I chi valent de ni ~i p pc sort (J-4 nun. 0 o. min 85 ~R Fl'\ 933-8
(, Continul de paruculc finL' sub 0.063 mm . 0 oma\ I 0 (1111 ) SR 1:1'\ 933- 1
7 Cali1a1ca particulc l01 tine. (\aloarea de nlbastru). ma\ 2 SR I 'N 933- 9
~ t'Ddicicntul de ncunifor mi1:~1.: ~c dctc11nin:l eu rcl.ttia 1 ·, = J 1, J 1,, unJc
d,, uiCtmt:llu I oduuiUI s11.:1 p1111 ea1..: tree 60° u Jm masa proh.:1 analtzatc pcntru 'cnliearca granuln711iilll
~ dtamctrui<'C:htului ~i t..:1 prin cat.: tree I 0° o Jtn m.ba probt:t anali;atc p.:nuu \ ..:1 ili..:ar..:a I.!I<IIIUioLit[I\il
NOTE:
a) Agregatele vor respecta conditia suplimentara de continut de granule alterate, moi , friabile ,
poroase !?i vacuolare, max. 5%.
Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de roca alterata , moi ,
friabile !?i vacuolare. Masa granulelor selectata astfel nu trebuie sa depa!?easca procentul de 5 % din
masa agregatului fermata din minim 150 granule pentru f iecare sort analizat.
b ) Pentru drum uri de clasa tehnica I !?i II se admit numai crib luri care prezinta rezis tenta Ia
fragmentare LA max .18% conform clasei A.
c ) Utilizarea pietri!?urilor concasate este admisa In proportie de maxim 65% I n st ratu l de baza Ia
drumurilede clasa Ill , iar Ia stratul de legatura numai Ia drumurile d e clasa IV zuri

exceptionale, in care pietri~ul concasat satisface in totalitate cerintele de calitate pentru cribluri,
acesta se poate folosi cuacordul proiectantului ~i al beneficiarulu i, Ia executia stratului de legatura Ia
drumurile avand clasa Ill de trafic.
d) Agregatele de balastiera folosite Ia realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa fie spalate in totalitate.
In cazul murdaririi acestora Ia transport/depozitare acestea vor fi spalate inainte de utilizare.
3.3. Fiecare tip ~i sort de agregate trebuie depozitat separat in silozuri prevazute cu platforme
betonate, avand pante de scurgere a apei ~i pereti despartitori , pentru evitarea amestecarii ~i
impurificarii agregatelor. Fiecare siloz va fi inscriptional cu tipul ~i sursa de material pe care il contine.
Silozurile vor fi acoperite pentru evitarea contaminarii cu alte materiale ~i mentinerea unei umiditati
scazute.
3.4. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitatii agregatelor naturale sunt conform SR
EN 933-2.
3.5. Fiecare lot de agregate naturale aprovizionat va fi insotit de declaratia de conform itate cu
performantele produsului.
3.6. Se vor efectua verificari ale caracteristicilor prevazute in tabelele 5, 6 ~i 7, pentru fiecare lot de
material aprovizionat, sau pentru maxim:
• 500 t pentru pietri~ sortat ~i pietri~ concasat;
• 200 t pentru nisip natural ~i nisip obtinut prin concasarea agregatelor de balastiera;
• 1000 t pentru cribluri;
• 500 t pentru nisipul de concasare (obtinut prin concasarea agregatelor de cariera).
Vll.2.2 ART.4. Filer
4.1. Filerul (filer de calcar, filer de creta ~i filer de var stins in pulbere) trebuie sa corespunda
prevederilor SR EN 13043 ~i STAS 539.
4.2. La aprovizionare, filerul va fi insotit de Oeclaratia de conformitate cu performantele produsului ~i

se va verifica obligatoriu granulozitatea ~i umiditatea pe lot, sau pentru maxim 100 t.
4.3. Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor al filerului (filer de calcar, filer de creta si filer
de var stins in pulbere ). '
4.4. Filerul se depoziteaza in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului

aglomerat.
Vll.2.3 ART.S. Lianti

'
5.1 . Liantii care se utilizeaza Ia prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcin i
sunt:
• bitum de clasa 35/50 , 50/70 si 70/100, conform SR EN 12591+ Anexa Nationala NB si art.30
respectiv art.31 ; ' '
• bitum modificat cu polimeri: clasa 3(penetraNie 25/55), clasa 4 (penetratie 45/80) ~i clasa 5
(penetratie 40/1 00), conform SR EN 14023+ Anexa Nationala NB ~ i art.31 .
Liantii se selecteaza in functie de penetratie, in concordanta cu zonele climatice din anexa A, ~i

anume:
• pentru zonele calde se utilizeaza bitumurile 35/50 ~i 50/70 ~i bitumurimodificate 25/55 si 45/80;
• pentru zonele reci se utilizeaza bitumurile 70/100 ~i bitumuri modificate 40/100;
• pentru mixturile stabilizate MAS( tip SMA), indiferent de zona, se utilizeaza bitUrT)):Jrttel .
bitumuri modificate 45/80. r.p '
5.2. Bitumurile tip 35-50 se pot utiliza In straturile de baza 9i de legatura.

5.3. Fata de cerintele specificate in SR EN 12591 + Anexa Nationala NBI 9i SR EN14023 + Anexa
Nationala NBI bitumul trebuie sa prezinte conditia suplimentara de ductilitate Ia 25°C (determinata
conform SR 61 ):
• mai mare de 100 em pentru bitumul 50/70 9i 70/100 ;
• mai mare de 50 em pentru bitumul 35/50;
• mai mare de 50 em pentru bitumul 50/70 lmbatranit prin metoda TFOT/RTFOT;
• mai mare de 75 em pentru bitumul 70/100 lmbatranit prin metoda TFOT/RTFOT;
• mai mare de 25 em pentru bitumul 35/50 lmbatranit prin metoda TFOT/RTFOT.
lmbatranirea TFOT si RTFOT se realizeaza conform SR EN 12607-2 si SR EN 12607-1.

I I
5.4. Bitumul rutier neparafinos si bitumul modificat cu polimeri trebuie sa prezinte o adezivitate de
minim 80% fata de agregatele naturale utilizate Ia lucrarea respectiva . in caz contrarl se aditiveaza cu
agenti de adezivitate.
5.5. Adezivitatea se determina prin metoda spectrofotometrica conform SR 10696 9i/sau SR EN

12697-11 .
Pentru agregatele de balastiera l adezivitatea se va determina obligatoriu atat prin metoda cantitativa
(conform SR 10696 9i/sau SR EN 12697-11) cat 9i prin metoda calitativa l conform Normativ NE 022-
2003 in vigoare . Se va lua In considerare adezivitatea cu valoarea cea mai dezavantajoasa.
5.6. Bitumull bitumul modificat cu polimeri 9i bitumul aditivat se depoziteaza separatl pe tipuri de
bituml in conformitate cu specificatiile producatorului de bituml respective specificatiilor tehnice de
depozitare ale statiilor de mixturi asfaltice. Perioada 9i temperatura de stocare va fi aleasa In functie
de specificatiile producatoruluil astfel incat caracteristicile initiale ale bitumului sa nu sufere modificari
Ia momentul prepararii mixturii.
Se recomanda ca Ia stocare temperatura bitumului sa fie de 120 °C .... 140 °C iar eel modificat de
minimum 140 oc 9i recirculare 20 minute Ia inceputul zilei de lucru .
5.7. Pentru amorsare se utilizeaza emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida conform SR 8877-1
9i SR EN 13808.
5.8. La aprovizionare se vor verifica datele din Declaratia de conformitate cu performantele

produsului l si se vor efectua verificari ale caracteristicilor produsului lconform art. 28 (pentru bitum 9i
bitum modificat) 9i art. 34 (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot aprovizionatl dar nu pentru
mai mult de:
• 500 t. bitum/bitum modificat din acela9i sortiment;
• 100 t. emulsie bituminoasa din acelasi sortiment.
I
Vll.2.4 ART.6. Aditivi
6.1. In vederea atingerii performantelor mixturilor asfalticel Ia nivelul cerintelorl se pot utiliza aditivi l cu
caracteristici declaratel evaluati In conformitate cu legislatia In vigoare.Ace9ti ad itivi pot fi adaugati fie
direct in bituml cum sunt de exemplu agentii de adezivitate sau aditivii de marire a lucrabilitatiil fie In
mixtura asfaltical cum sunt de exemplu fibrele minerale sau organicel polimeriil etc.
6.2. Conform SR EN 13108 - 1 art.3.1.12 aditivul este" un material component care poate fi adaugat
in cantitati mici In mixtura asfaltical de exemplu fibre minerale sau organicel sau de asemenea
polimeril pentru a modifica caracteristicile mecanicel lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice".
- --~1 "'
Fata de term inologia din SR EN 13108 - 11 in acest ceaiet de sarcini au fost cons'oerati adltivi si
produsii care se adauga direct in bitum si care nu modifica proprietatile fundamentalei.s;tle ac tul~
I ' • • I ': ....
Memoriu Tehnic + Caiete Sarcini \s,. ·
6.3. Tipul ?i dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de catre un laborator
autorizat sau acreditat, agreat de beneficiar, fiind in functie de realizarea cerintelor de performanta
specificate.
6.4. Aditivii utilizati Ia fabricarea mixturilor asfaltice vor avea Ia baza un standard, un agrement tehnic
european (ATE) sau un document de declarare ?i evaluare a caracteristicilor reglementat pe plan
national, cum ar fi agrementul tehnic.
Vll.3 PROIECTAREA MIXTURILOR ASFALTICE , CONDITII TEHNICE
Vll.3.1 ART.7. Compozitia mixturilor asfaltice
7.1. Materialele utilizate Ia fabricarea mixturilor asfaltice sunt: bitumul, bitumul modificat, aditivii ?i
materialele granulare.
7.2. Materialele granulare care vor fi utilizate Ia fabricarea mixturilor asfaltice pentru drumuri sunt
prezentate in tabelul 8.
Tabelul 8 - Materiale granulare utilizate Ia fabricarea mixturilor asfaltice
Nr .
Tipul mixturii asfaltice Materiale utilizate
crt.
Criblura ::.ort 4-8. 8- 12.5 sa u 8- 16
1. Mix tura asfa lt ica stabili 7ata MAS Nisip de concasarc sort 0--t
f' i ler
Criblura 4 -8. 8- 16
")
1\ t ixtura as raIt ica poroasi\ MAP isir de concasarc sort 0-2 sau 0-4
I Fil er
Me moriu T ehnic + Caiete Sarcini

Criblura· ~on -l-8: 8-1 6

.,
j, B~ton ast'altic rugos BAR Nisip Je concasa re son 0--l
Filer
I Criblura -;on -1-8: 8-12.5 sau 8-16:
-1
isip de concasare son 0--l
Beton asfaltic 1:3/\
isir natural '-Ort 0--1
I Filer
I Pictri ~ concasat son 4-8: 8-1 ()
13eton as l'altic Cll p ietri ~ conca:-.at 1isip de concasare '>Ort 0--l
5.
BAPC isi p natural son 0--1
I - Filer
I Criblura ~on -1-8:8-16: 16-20
Beton asfa lti c deschi :. cu criblurf'i i ~i r de concasa re sort 0--1
6.
BAD Ni~ip natural so rt 0--1
Filer
Beton as fa hie deschi~ cu pietri~ Pietri ~ concasat son 4-8: 8-16: 16-20
Nisip de concasare sor1 0--1
7. concasat
Nisip natural sort 0--1
BADPC
Fi ler
P i etri~ son -1-8: 8-16; 16-20
8. I Beton asfa ltic deschis cu pietri~ Nisip natural sort 0-4

sortat BADPS Nisip de concasare son 0-4
Fi ler
I Crib1ura sort 4-8. 8-16. 16-31.5
9. Anrobat bituminos cu crihlura AB Nisip de concasare sort 0--1
Nisip natural ~o n 0-4
I Fi ler
Pi etri~ concasat sort 4-8. 8-16 . 16-3 1.5
I Anro l)at b'rtumtnos
. . .
cu p1etn~ Nisip de concasare sort 0--1
10
· concasat ABPC Nisip narural so rt 0-4
Fi ler
Pietri ~ sonat sort 4-8. 8-16 . 16-31.5
Anrobat bituminos cu pietri ~ sortat Nisip de conca sa re son 0--1
II.
ABP, Nisip natural son 0-..f
I --
Fi ler
-
La betoanele asfaltice destinate stratului de uzura ~i Ia betoanele asfaltice deschise pentru stratul de
legatura se folose~te nisip de concasare sau amestec de nisip de concasa re cu nisip natural. Din
amestecul total de nisipuri, nisipul natural este i n proportie de maxim:
• 25% pentru mixturile asfaltice tip BA;
• 50% pentru mixturile asfaltice tip BAD, BADPC, BADPS, AB, ABPC ..
7.5. Limitele procentelor de agregate naturale ~i filer din cantitatea totala de agregate pentru mixturile
destinate straturilor de uzura ~i legatura sunt conform tabelului 9 pentru mixturile tip beton asfaltic ~i
in tabelul 11 pentru mixturile asfaltice stabilizate.
• Limitele procentelor de agregate naturale ~i filer din cantitatea totalade aggregate sunt conform :
o tabelului 9 pentru mixture asfaltice tip betoane asfaltice destinate straturilor de uzura,
legatura si baza;
o tabelului n11 pentru mixture asfaltice stabilizate;

7.6. Curba granulometrica a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica,
va fi cuprinsa In limitele prezentate In tabelul 10 pentru mixturile tip beton asfaltic, In tabelul 11 pentru
mixturile asfaltice stabilizate, iar In tabelul 12 pentru mixturile asfaltice poroase.
7.7. Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un laborator de
specialitate autorizat sau acreditat tin~nd cont de recomandarile din tabelul13. Tn cazul In care din
studiul de reteta rezulta un dozaj optim de liant In afara limitelor din tabelul 13, acesta nu va putea fi
acceptat decat cu aprobarea proiectantului 9i a beneficiarului.
7.8. Limitele recomandate pentru continutul de liant Ia efectuarea studiilor preliminare de laborator In
vederea stabilirii continutului optim de liant, sunt prezentate In tabelul 13 9i au in vedere o masa
volumica medie a agregatelor de 2.650 kg/me. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor,
limitele continutului de bitum se calculeaza prin corectia cu un coeficient a = 2.650/d , unde "d" este
masa volumica reala (declarata de producator 9i verificata de laboratorul Antreprenorului) a
agregatelor inclusiv filer (media ponderata conform fractiunilor de agregate utilizate Ia compozitie), In
kg/me 9i se determina conformSR EN 1097-6.
7.9. Raportul filer- liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse In prezentul caiet de
sarcini este conform tabelului 14, termenul filer In acest context reprezentand fractiunea 0.. .0, 1mm.
7.1 0. Tn cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiti aditivi, ace9tia se utilizeaza conform
agrementelor tehnice precum 9i reglementarilor tehnice In vigoare pe baza unui studiu preliminar de
laborator.
7.11 . Stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice In vederea elaborarii retetei de fabricatie se va face pe
baza prevederilor acestui caiet de sarcini. Reteta de fabricatie va cuprinde verificarea caracteristicilor
materialelor componente, stabilirea amestecului 9i validarea acestuia pe baza testelor initiale de tip
(tabelul 28) .
7.12. Formula de compozitie (reteta) va fi stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, 9i va fi

sustinuta de studiile 9i lncercarile efectuate, lmpreuna cu rezultatele obtinute.
Aceste studii comporta lncercari pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a
continutului de liant recomandat (calculat), dar nu In afara limitelor recomandate cu mai mult de 0,2%,
conform Tabel 28.
7.13. Tn executie, este obligatorie transpunerea retetei pe statie, ceea ce consta In verificarea
respectarii retetei Ia statie, verificarea compozitiei 9i a caracteristicilor mixturii realizate.
Tabelul 9- Limitele procentelor de agregate si filer

Strat de
I Strat de uzura Strat de legatura
baza
Frar!iuni de agregate naturale AB31,5
Nr.
din amestecul total BAI2,5 BAI6 BARI6 BAPCI6 BAD20 RADPC20 BAHPS2H ABPC31,5
crt.
ABPS315
f---
I. Filer ~i frac(iuni din nisipuri suh 0.1mm.% 7... 14 8... 13 8...11 L.13 L9 L9 ~ ... 9 3. .. 12
)
Filer ~i nisip fraqiunea (0, 1.. .4) mm. 0 o Difrren(a pan aIa 100
3l .. 48 134 .. .58 47 ... 61 . 55 ... 72 . .
1
). Cribluri cudimensiunea peste ~mm. ~o
. . . 15 ...34 . 39 ...58 . .
4. Pietri~ concasal cudimensiunca peste 8mm. %
. . . . .
5. Pietri~ sort at cudimcnsiunea peste 8mm. o
0 . I .
--
39 ... 58 I
6. Agrcgate naturale cudirnL:nsiun~a pcs1c 4mm.0 o . . . . . . ,· -== 37 ... 66
z;~ ~- ~
tfrjffr- o()," ~:.-~ ,
,. df'~

01 PT - Vol 1 Parte Scrisa 300-399-Semnat PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01 PT - Vol 1 Parte Scrisa 300-399-Semnat PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alimentare cu apa. canalizare si statie de epurare. satele Scaiosi.

Auresti, comuna Orlesti, judetul Yalcea CivilCAD SRL

r;· ,;-r-- ~~ ~~--; .-- _,_ ___ "";(':-...-~~""~.~ ..

mandabile pe cat posibil.

d.2 Action area vanelor ·~ I -....;"

Fiecare 'vana va fi prevazuta cu mecanism de actionare ca ~a p'ro»t~ ~i actionarea manuaUi, de rezer-

Proiect Tehnic coform HG 907/2016 Pag 300 I 348

d.3 Vanele sertar

d.4 Vane cutit pentru canalizare

d.5 Vanele fluture

d.6 Caiete de Sarcini - Clapete de sens

d.9 Axele de actionare

Proiect Tehnic coform HG 907/20 16 Pag 301 / 348

d.10 Protectia Ia inghet ._

d.11 Gratare dese

Proiect Tehnic coform HG 907/201 6 Pag 302 / 348

Sistemul contine senzori de nivel ultrasonici in amonte si aval de gratar.

d.12 Formatul manualului de intretinere ~i operare

d.14 Responsabilitati ~i definitii

I. Proiect Tehnic II. Pag 303 I 348

Aplicabila suprafetelor din urmatoarele locatii:

e.1 Constructii de otel prelucrat

e.2 Constructiile din otel sudat si sectiunile acoperite

I. Proiect Tehnic II. Pag 304 I 348

Sistemul de vopsire pentru o finisare primara in locatiile A, B and C

1. Suprafetelor constructiilor de otel prefabricate li se va aplica, inainte de expediere, conform amplasa-

4. Suprafetelor din Locatia C un strat din material aprobat: -poliamida intari

stratului de amorsare nu va depasi 48 de ore. (A se face trimitere si la ap

5. Vor fi aplicate marcaje de identificare in vopsea pe sistemul de vopsire d

e.4 Sistemul de vopsire pentru o finisare primara a suprafetelor galvanizate in locatia D

I. Proiect Tehnic II. Pag 305 I 348

1 Nu vor exista goluri in finisaj.

e.5 Sistemul de vopsire pentru o finisare finala in locatiile A, B si C

e.6 Sistemul de vopsire pentru o finisare finala in locatia D

e. 7 Formula vopselei din rasina epoxidica

e.8 Grosimea totala a vopselei

I. Proiect Tehnic II. Pag 306 I 348

a) REZISTENTA MECANICA SI STABILITATE

c) IGIENA, SANATATE SI MEDIU

De asemenea au fost prevazute la intrarea in tablouri descarcatoare pentru protectia

e) PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI

f) ECONOMIE DE ENERGIE SI IZOLARE TERMICA

-Legea 307/2007 privind protectia irnpotriva incendiilor

h) MASURI DE TEHNICA SECURITATII SIDE IGIENA MUNCII

SR HD 384.7.702 S2 CEI 60364-7-702:2004 - Protectia impotriva traznetului.Partea ! :Principii gen-

I. Proiect Tehnic II. Pag 309 I 348

-Normativ 118-112001,118-2/2004 :Instructiuni proprii interne pentru securitatea si sanatatea muncii in

i) MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

j) PROBE, VERIFICARI SI INCERCARI

Executantul va asigura echipamentul si personalul specializat necesar executarii probelor, testelor si

I. Proiect Tehnic II. Pag 310 I 348

Tablourile electrice in ansamblu ~i elementele componente trebuie sa corespunda conditiilor normale de

c) INSTALAREA T ABLOURILOR ELECTRICE

d) VERIFICAREA T ABLOURILOR ELECTRICE

• verificarea legaturilor electrice interioare. Verificarea se face la tensiunea nepericuloasa de eel

e) APARATE LOCALE- CONDITII ~I INSTALARE

e.2 Aparate pentru lnstalatia de lluminat

lntrerupatoarele, comutatoarele ~i butoanele de lumina se monteaza numai pe conductele de faza.

I. Proiect Tehnic II. Pag 313 I 348

e.3 Aparate pentru lnstalatii Electrice de Forta

f) MATERIALELE CIRCUITELOR ELECTRICE

f.2 Legaturile Electrice

f.3 Cabluri electrice

r;· ,;-r-- --; .-- _,_ ___ "";(':-...-~~""~.~ ..