Pentru U E intern

PENTRU REPAAXAREFBMEI.OR DE VAGOANE

Nr. 938
 1. INTRODUCERE
Siguranta circulatiei trenu-rilor depinde in mare n15surii de buna
functionare a instalaiiei de frin5.
Iiltroducerea in exploatare a echipamentului dc frin5 KE, a regu-
latoarelor automate de ti~nonerieSAB tip DRV gi a altor subansamble
de Iring cerute de dezvoltarea tehnics, a determinat revizuirea ~i corn-
pletarea vecllii instructii pentru repararea frinelor de vagoane nr. 480.
In prezenta instructie sint reglementate conditiile pe care trebuie
s2 le Pndeplineasc5 la revizuire, repararea gi probarea echipamentelor de
Iring, montate pe vagoane, dup5 principii unitare in toate unitgtile
reparatoare. Ca o con~ple'ca~e la prezenta instructie ~i pentru descrierea
an15nuntitd a reparatiilor ce s2 efectueaz5 la echipamentele de frSn5 se
face trimiterea la ,,Tehnologiile de revizuire, reparare gi probare",
cuprinse in Iascicolel~mai jos mentionate :
- Fascicola ,,Ab'- Tehnologii de revikuire, reparare ~i probare a
echipamentului de frin5 ,,KEU.
- Fascicola ,,PI" - Tehnologii de intretinere g i reparare a distri-
buitoarelor de aer tip Hildebrand Knorr
(Hik), cPt gi a valvelor de desciircare.
- Fascicola ,,C6' - Tehnologii cle intretinere ~i reparare a conduc-
tei generale de aer, conductelor secundare de
aer, separatoarelor de praf, robiiletelor fron-
tali de aer, robinetelor de alarm& robinetelor
de izolare, semicupliirilor de aer, cilindrilor de
f ring.
- Fascicola ,,DCC - Tel~nologiide revizuire, reparare ~i probare a
( regulatoarelor de timonerie.

I
Tipard executat de Tigomafia Ploiqti
t Cdmanda nr. 14.049 - Fascicola ,,EL- Tehnologii de revizuire, reparare qi probare a
e1ementelor timoneriei de frin5.
 - Cap cheie tubular5 scurt : 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18: 19, 20
21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32 ;
- Cap cheie tubular; lung : 14, 17, 19, 20, 22, 24, 26, 27 ;
- Cap cheie tubular5 cu cadran : 11, 14, 17, 19 ;
- Cap cl~eiepentru locas hexagonal : 5; 6, 8, 10 ;
- Cap surubelnitg : 12.5 - 1.4 x 4 :
- ~nt'ermediarcardanic : 12,5/12,5
- Prelungitor : 12,5 x 130, 12,5 x 250 ;
- Intermediar cu clichet : 12,5 x 15,2 ;
- Antrenor cu clichet : 12,5 x 270 ;
- Antrenor cu cadran : 12,5 x 380 ;
- Antrenor cu pisghie : 12,5 x 300 ;
- CoarbS : 12,5.x345 ;
- Tij5 de 10 x 200 ;
- L a t u ~ apstratului de antrenare 12,5 mm ;
- Cleste combinat B : 180 ;
- $urubelnitB SH 1,4 x 10-220 ;
- Surubelnitg pentru locas cruciform : L2 6 x 200 ;
- Cle$te cu virf intors (NID 2513-68) lungimea 150 mm ;
- Clegie inel sigurant5 alezaj (STAS 8066-8.3) tip A, ;
- Cleqte inel sigurant5 arbore (STAS 8066-80) tip B1 ;
- Cheie de montaj pentru inele de sigurantg (STL4S584811-75) ;
pentru alezaje si arbore cu dimensimile 0 9 - 0 25 ~i 0 63 ;
- Cl?gte universal pentru tzvi (STAS 4637-68) ;
- C l e ~ t erapid pentru tevi (mops) (STAS 501412-82) ;
- C l e ~ t ecu lant ~i f5lci duble ;
- Ciocan de tinichigerie din lemn sau material plastic ;
- Bile cu rulmeilt cu diaxetrul de : 3,5 ; 5,s ; 8,5 ; 11 ; 16, 18, 13,5 ;
22 ~i 28 mm ;
- Perie de sirm5 moale (STAS 5130-80) ;
- Raschet5 ;
- FierBstr5u de min5 pentru metale (STAS 3862-83) ;
- Dorn pentru 15c5tugerie.
1.2. Scule speciale
- Cheie cup15 (dinarnometric;) NID 4248/2-69
brate cu str.ingere de 1,5 - 6,s Bgfln ~i setul de capete Be stsln-
gere ;
- Hexagon inerior :
- DC 14 pentru robinetul de izolare cu alimentator ~i vcntilul
szhimb5torului de regim XI-P ;
- DC 1 7 pentru ventilul principal unificat ;
- CC 19 pentru camera CV (din capac) ;
- Hezagcn extericr :
- DC d i 3 - t ~ ~ccrpul ghidajului tijei v e ~ t i ;l
- -c=e:e
-. i ; ~ e - ~ ~ lat kcare
g se folosesc capetele cheiior tubulare
Y-La-Le 12 pcL 1-1. ;
- -P7 -
.-I ---- -1----
--- -,LA z*.,
&-_.-J ;
~le~tiEi.zat
- Linear (pil2;) de cupru ;
- Cheie gur5 de lup (dintat5) ;
- Cheie spe~ia15pentru' ~tiftuirea nervurii pistonului principal
Hik ;
- Cheie special5 pentru piesa 12 a regulatorului SAB.
1.3. Instrumente de m5sur5 si control
- Subler (STAS 137312-73) ;
- Micrometre (STAS 1374-73) ;
- Pasametre (N.I. 3131-66) ;
- Cronometre ;
- Ruleta ;
- Truss calibre trece - nu trece (STAS 2981/80 Si 3938176)
pentru verificarea duzelor ~i orificiilor czlibrate ;
- Manometre (STAS 3589-78) ;
- Comparztor cu cadran (STAS 4293-79)
1.4. Disl)ozitive
- Dispozitiv pentru scoaterea garnitwilor de etangare ;
- Dispozitiv pentru presarea garniturii de etan7are ;
- Dispozitiv pentru rectificat talere ~i tije la supape ;
- Dispozitiv pentru verificarea etangeititii supapei de admisie
2a;
- Dispozitiv pentru verificarea etan~eitgtiitijei pistonului secun-
dar 9 ;
- Dispozitiv pentru verificarea etanseitgtii supapelor 14, 15, 18
si 20 ;
- Cheie pentru rnontarea piesei de ghidaj de la 'supapa de maximi
presiune 20 ;
- Miner pentru in~urubareainelului de reglaj de la supapa de
maxim5 presiune 20 ;
- Dispozitiv de prindere a d i s t r i b ~ i t o ~ u lKE
ui ;
- Dispozitiv ciiltar pentru verificarea arcurilor ;
- Disgozitiv pentru ~lefuireamanual5 a segrnentilor ;
cu douj - Dispozitiv pentru ~elfuireamecanici a segmentilor ~i a b u c ~ e ;i
- Dispozitiv peiltru rectificarea tijelor cu labirint ;
- Dispozitiv pentru rectificarea gqrniturilor de cauciuc ;
- Dispozitiv pentru demontarea ~i montarca garnitmilor pistoane-
.
lor ;
- Dispozitiv pentru demontarea 2i montarea tljei labirint ;
- Dispozitive ~i etzloane folosite pentru demontarea, verificarea
qi montarea regulatoarelor SAB ;
- Dispozitiv pentru demontarea armsturilor metalice de la semi-
acupl5rile de aer ;
- Dispozitiv pentru verificarea la interior a tuburilor de cauciuc ;
- Dispozitiv pentu depresarea arcurilor de la cilindrul de frin5 ;
- Dispozitiv qu lampi pentru controlul interior a1 rezervoarelor
de aes ;
 2 g W
+ e2
; 9
ffl
$ G $ .
a
>$
-
5
a,=
m
"034,
~ Z C O
,h

cnZRm&
-z
3
B
3 $ * A m
,
0
2 +

q V 1 m
rn

;.
'8
~
.; zz gm3T og g
aJa,~mcom
3
A

m s 4
" L a In1
3 p z = 4 w 3
3
.- m m &2G a
+,a, .81="
h

aZ Sa C& s5g 3 ,.sz .j, ,2,

S. A
O " a,
i ? % w C s 3 $ 2 $ $
m=3b3.>>+
:+.- F:
3
2 Cj gc+ +4+
cu.c'!c'!C..?
X++i5mcucucl
a, .z
P 3
a ,

-p
v
5 *z
C
.+ .
+a
* .4

0, aJ
i%
.$
a -i;

.+
a, a,
5
42- -3 .3

2 2 -3
2 2 20
*
C
'3 <
c.* C1
(5

a, a,g 2 3
."5 ."S E 2
"
. ;.2
wEJg
kt 2 .2
:=
I-

tu
5
2c a
2
*
-
32.2 b c E
7$ -7

eEeL 2c -+

3 a, O
32 "3 a m
b C U a ,
aJ Zrn grn$
.,E E "a, L a . -
O . mr-2
2m o% ",a
.-%$ cdo k ? . -
+,m E2 52 " 2 PGl
Ec 3
as :a3, ?a
a'3k *.z *
p
$
g.2 6% $ d
C-(
DD
5&g2
." 3 = P,-3 P4.3-
$24
N'"
0.20
g
ObJ

,C .a?j3
g 2 2 5&3

.d

a;Q 8
y C cr Hz sa sfi
i-aJ+"'fZ,
V1 Ccn r&V1'3
1 1 2
0
 2.2.7. Solutie peiltu impregnat garniturile din piele ~ e n t r ucilindrii Scparat se indleeste vaselina pin5 devine fluids dupH care se picu-
de fr1idi compuss din : A .-
1-5f n vasul
.- in care avem amestecul de cear5 ~i parafinz gi se amestec; in
- ulei de recin 60% ;
continus pi115 se face un lichid omogen..
- ceari de albine de bogtinii calitatea I1 6% (STAS 3064-74) ; In continuare se adaug5 cantitatea de seu nccesar5 ~i dup5 dizol-
- parafin5 solid5 10% (STAS 5.7-62) ; vsrea acesteia, solutia este pus5 la r5cit.
- seu topit calitatea I 24% -a
2,4.3. Garnituri de e t a n ~ a r edin clingherit grafitat ;
2.2.8. Vaselin5 LiCa 90.16. NII-3308, pentru ungerea tfmoneriilor
de frin5. 2.4.4. Cinepa fuior ;
2.3. Materiale pentru protejare 2.4.5. Gasnituri de e t a n ~ a r edin plumb ;
2.3.1. Solutie de paraiinfi cornpus5 din : 2.4.6. Prenandez 200 pentru etansarea tuburilor de cauciuc pe arms-
- parafins dur5 (50%) (STAS 57-85) ; turi!e semiacupi6rilor de aer $i tuburile flexibile din cauciuc de la ~-egu-
- parafins moale (50%) (STAS 57-83] foIosit5 pentru pro- latoare centrifugale ~i antipatinaj.
tejarea pieselor echipamentului de fring ce trebuiesc 2.4.7. Solutic de cauciuc cornpus5 din :
paraf inate. - cauciuc natural - 51 %
2.3.2. Vopsea neagr5 (N.I. 90-61) pentru vopsirea la exterior a I - negru de fum - 33,5%
echiparnentului de frin8 (mai putin a sitelor si orificiilor). - alh de zinc - 12 010
-- su!f - 2 3 O/o
2.8. Materiale folosite pentru e t a n ~ a r e - vulcacid - 1 %
2.4.1. Past5 pentru e t a n ~ a r efolosit5 la etangar ca fmbin5rilor file- 2.5. bTateria?e pentru verificarea etan~eitgtii
late ~i a conductelor secundare format; din : 2.5.1. Solutie de apj. (5 litri) $i scipun (0,3 kg) in care s5punul este
- miniurn de plumb 2 kg. - 45% (74.1. 90-61) I
bin? dizolvat In ap8 la temperatura mediului ambiant.
- seu toplt cal. 1. 0,5 kg - 11% (N.I.D. 1521-68)
- parafin5 solid5 1,2 kg - 26% (STAS 57-83) 3. LUCRARI OBLIG3TORII LA INST.ALATIA 1)E FRINA
- cearB de albine 0,3 kg - 7% (STAS 3064-74) 3.1. Reparatia periodic5 (R.P.)
- vaseling U-75 3,5 kg - 11% (STAS 562-80)
Materialele indicate mai sus in afar5 de minium de plumb se in- 3.1.1. Cu ocazia efectu5rii reparatiei periodice, se vor repara cu
troduc intr-un vas rnetalic care se fnczlzegte la i2ac5ri. Vasul metalic demontare de la vagon, - conlorln tehnologiilor specifice, urm5toarele
nu trebuje s2 vini in contact direct cu flac5ra, introduclndu-se intre subansamble $i piese :
vas ~i flacHB o plac.5 de tabl;. Continutul se amestec5 pin5 se obtine o - distribtlitorul de acr cu toate sub~nsamblelesale ;
n1as5 lichidi omogenj. la o temperaturg in jur ,de 120"-130°C. Dup5 - semiacupl5rile flexibile de aer ;
15-20 minute se toarng fn vas cite putin niniuin de plumb 7i se continu5 - robinetele frontale de aer ;
amestecul solutiei. - valva de descsrcare ;
In continuare solutia se rfice~teintroducindu-.se vasul intr-un circuit
- robinetul de izolare ;
de apg rece sau fzcindu-se o rBci1-e Icnts de 24 ore. I,a inceputul rgcirii,
- acceleratorul penim frinsri rapide ;
aproximativ o 01% se va amesteca solutia f5cut5 pin5 ce devine o past%
- suparja de alimentare intirziatg ;
Se elimin5 astfel posibilitatea separ5rii solu\iei de minium de plumb - regulatorul centrifugal de presiune ;
care are tenclinta s5 se aseze la fundul vasului.
- regulatoarele antipatinaj ;
2.4.2. Past5 de e t a n ~ a r efolosit5 la imbin5rile calibrate, nipluri, do- - supapele de sigurant8 ;
puri filetate, conducte, format5 din : - supapele de evacuare ;
- parafini solidg 10 kg - 27% (STAS 57-83) ; - ventilul antipatinaj tip MWA,; ;
- vaselinfi U-85 3 kg - 8% (STAS 562-80) ; - manometrele ~i butonii de actionare de la indicaicarele de pre-
- sex topit cal. I 1 Icg - 3% (NID 1521-84). I siune ;
-%ccastiivzselini se preparii in felul uumitor : - rr.anometrcic interioare ale vagonului ;
Tnt~-cnyes i ~ e i a l i cse inczlzeste ceara de albine ping devine flui- - ventilul releu reglabil RE2 ;
- ventilele de cintgrire TU2 ;
iZZ: c!.:-,s cace se introduce in vas parafina solid5 ~i se amestecg continutul
- .=-- I2ioix-zsa zcesteia din urmg.
-- --.- - regulatorul de presiv.ne de la instalatia Lie inchidere automat5 a
 3 1.5. Echipamrntcle ~i picsele dc i'rii15 vor fi vopsite.
- tuburile din cauciuc de legitur5 ;
- pistoailelc cilindrilor de frin5 ; 2.1.6. DupR efcctua~ea i*cparatiilor periodice (R.P.) vagoanele d.!
- pistoanele de la cilindrii de frinii care actioneazj. sabotii cul.5li- marf5 se vor clntiiri. Tara vagonului rczult5 din cintsrire se va inscrie pc
t0j.i si dc basculare ; vagon.
- ventilul de sirnulare a frinei vagonului pe ,,inc5rcatL6; 3.1.7. Dac5 cu ccazia efectu5rii reparatiilor perio3ice la vagoanelc
- Ic\.iere orizontale si vgrticale ale tilnoneriei de fl-in5 automa15 de marig sc constat5 cri conducta gencralA de acr ti-ebuie inlocuits, noua
~i d ? mPn5, precum si barele dc legriturs ; conducti gcnerali dc aer va f i dc ll/,".
- garnitura de la pistonul cilin2rului de frfn5 ;
- iegulatoare automate de timollcrie a fiqinei tip DRY sau DL!,; 3.2. R5pasafla general5 (KG.)
- a s c triunghiu!are ; La esccutarca reparaliei gencraje se vor efectua ioatc opcratiil2
- echcre basculante ; p: ev5zutc In revizia perioclicii, plus urm5toarcle lucr5ri :
-- etrierii de sigui-an18 dc la aselc trirmg!~iularz ; - rleinontarea conducetc:lor de aer de la instalatia c!e frfn5. Cele
arcuri c!e rape!. g5site corodate se vor inlocui ;
3.1.3. Pe vagon vor f i cur5late urm5toareie suba~lsamble~i piese : - Silctele cicteriorate, uzatt?, etc., se sror relacc ;
- ciliilclrii de frinri ; ---- wportul di<tribuitorului cle acr se va clcmontn, parafiga si
rezervoxele cle aer ; proba ;
supoi-tul distribuitorului de aer ; -- rezcrvoarele dc aer se vor clcinonta, parafiua ~i proba hidraulic.
-- robinctul'de alarm5 cu subanc;amblele sale ;
- coilclucta general5 cle acr si ramificafiile sale ; 3.3. @cparafia capital5 (R.K.)
- conductelc secundare cle aer ; 3.3.1. La clectuarca reparaliei c3pitale se vor clemonta toate pie-
- separatorul de praf ; yele si subans~.mblclinstalatici de frin5 automats ~i de min5 priilse in
-- supape de sens uilic ; bulcaile ;i ~uruburi.Dup5 reparatic, toate piesele si subailsamblele ins-
- reiuctii . :, talatiei c!c frEnA autoinat5 si de mln5 trebuic s5 se incadreze 711 parame-
- subansamblele frinei de mTn5 care nu au fost demontate ; trii si tolcrailtele piesclor noi.
- suba~lsamblelecomponente alc schimbgtoarelor dc regim-(N-P ; Toate conductele de aer de :a instsia\iz i& iring ~i basculare se vor
G-P-I3 si G-I) ; illlocui cu altele noi.
- suportii de repaus a semiacupl5rilor flexibile cle aer ; 3.3.2. 13up5 reparare, vagoanele se vor cint5ri. Dac2 tara vagonului
- instalatia pneumatic5 de basculal-e si inchicleren clapelor. difers cu nlaximu:n k5OO kg. (la vagoane de c5l5toi-i se va lua in consi-
3.1.3. Se vor revzui, repam ~i proba pc vagon dup5 caz conform dcrare greutatca bateriilor de acuinulatori si jum5tate din rezervoarele
t:hnologiilor specifice, urm5toal.cle suhansamhle si piese : 2c 3pB) fat5 de tara avut5 anterior reparatiei capitale,'vagoanele pot fi
- cilindrii de frini ;
datc in esploatare. Dac5 tara vagoilului dup5 efecturea reparatiei capi-
- rczervoarele de aer ; tale clep?e~te1 500 kg. fat5 de tara ax-ut5 anterior reparatiei, se va
- suportul distribuitorului clc aei- ; calcula capaetatea de frillare conform STAS 12300-1985. Pe vagon se
- robinctul de alarm5 cu subansanlhlcle sale ; va inscriptiona noile greutgti frinate si tara vagonului dup5 cintsrire.
- conducta geilcralii de aer si ramilicatiilc sale ;
- conductelc secundarc cle aer ;
3.4. Revizia intcrmediara a frinei alltomate yi de mini5 la vagoane
- separatorul dc praf ; de masf5
- supape de scns unit ;
3.4.1. Revizia intermediar5 a frinei automate qi dc min5 la vagoane
- reductii ; de marf5 pe 2,4 ~i mai multe osii, se va esecuta cu detasarea vagoanclor
- subansa~nblelefrinei de mfn5 care nu au fost cleillolltate ; din tten si la termenele prevgzutc in Instructia liic5tusului de revizit
- subansarnblnle coinponente ale schimb5toaijelor de regiin (M---P ;
nr. 8 si anume :
G-P-R si G-I) ; - vagoane de marf5, la 18 + 2 luni ;
- supor;ii dz repaus a semiacupl5rilbr flexibile de aer ; - vagoane de nlarfA pentru uzul administratiei, la 18 + 2 luni ;
- instalafia pneumatic5 d? bascularc yi inchiderea clapelor. - vagoane izoterme, refrigereate qi frigorifere, la 12 +1 lun8 ;
3.1.4. Toatc gaimiturile clin cauciuc care au rolul de ctansare se vor - vagoane pluguri de zspac15 simple (WPZ) si vagoane seria UX,
- 1 - - a;..!felt?
: ~ ~ ~ i ,i.;l g nci. la 56 luni.
 Cu ocnzia efectusrii reviziei jnternledixe a i'r3nci automate qi d~
min5 se vor executa obligatoriu uri~iiitoarcle~~~~~~~i :
- se izoleaz5 frfna automat5 ~i se descarc5 aerul comprimat din ,
instalatia de frin5 ;
- se demonteaz; distribuitorul de aer ~i valva de desc5rcare (la
distribuitoare din familia Hi10 ; .-
- se demonteazs dopurile de la rezervoarele de aer ~i se inchicl
robinetele frontale de aer ;
- se cioccinegte conducta general5 de aery ramificaliile conductei lor
generale cle aery concluctele secundare de aer ~i rezervoarele de aer, cu
un ciocan din lemn sau mas5 plastic5 ;
- se sufl5 conducta general5 de aer, conductelc secundare de aer, marginea
rezervoarele d2 aer gi raixific:atiile conductei de aer la prcsiune de 8-7
ban i: %
'
- dup5 suflarea conductei generale de aer se va sufla separatorill
de praf, semnalul de alarm; $i suportul clistribuitorului de aer la pre-
siune dc 6-7 bar ;
Suflarea separatorului de praf se face prin dernontarea Opului cle
la sacul colector, iar suflarea robiiletului de alarm5 se face prin deschi-
clerea robinetului de alarm5 ~i inlroducerea aerului conprimat in con-
ducts general5 de aer ;
- montarea dopurilor de la rezervoarele de aery sacul colector $i
Incl-iiderea seinnalului de alarll15 dup5 ce a fost revizuit tehnic iar garni-
tura de etangare schimbat5 ; dac5 robinetul de alarm5 prezint5 fisuri sau
loca$ul garniturii de etangare este uzat sau deteriorat va fi inlocuit ;
- se demonieaz5 semiacuplgrile flexibile de aer qi robinetele fron-
tale de aer, pentru a fi revizuite, reparate qi probate. Cele g5site neco- I d5 cclor Pnscrise in prezenta instructie.
rescpunz5toare vor fi inlocuite cu altele noi sau reparate, dup5 care se
vor remonta la vagon ;
- se demonteaz5 capacul cilindrului de frinii qi se scoate pistonul.
Se curc?.t5 cilindrul de frill5 la exterior prin x'a~chetareiar la inte-
rior prin spglare, dup2 care interiorul cilindrului de frin5 va fi revizuit
dacii nu prezint: rizuri. In caz c5 exist5 rizuri ele vor fi inldturate cu
ajutorul hirtiei abrazive.
Piesele componente ale pistonului cilindrului de frin: se d,"rnon-
teaz5, se curit5 gi se revizuiesc, iar cele g5site necorespunz5toare vor fi
inlocuite cu altele noi sau reconditionate.
Garnitura din piele a pistonului cilindrului de frin5 va f i inlocuitj in
mod obligatoriu cu una bun5 qi impregnat5. Garnitura din cauciuc va fi
inlocuit5 numai dac5 prezint5 defecte vizibile qi nu corespuncle la proba
de durat5. Garniturile din pliele folosite, dup5 demontare vor f i revizute
ciac5 nu au rosgturi, tsieturi, rupturi sau sint riscoapte. In Gaz c2 nu
prezint5 defectiuni va f i reimpregnat5.
--se f11~i1tcaz5 distribuitorul de aer si valva dc descarcare care
au fost reparate gi probate la stand ;
- se inlocuie~teregulatorul de timonerie SAB tip ,,DU sau DRV,
dacd nu corespunde la probele de verificare ;
- se verific5 starea tehnic5 Si uzurile a tuturor pieselor compo-
nente a timoneriei de frin5 automat5 ~i de rn3n5, iar cele g5site neco-
respunziitoare se vor inlocui cd altele noi sau reconditionate ;
- curfitirea prin ra~chetaresau cu peria de sirm5 a mecanisme-
de comand5 ~i a barelor de la schimbiitoarele de regim ,,Gol-Inc5r-
cat"', ,,Mar%-Pers~ane'~,regulatoare de timoncrie qi a tirnoneriei cen-
trzle de frin$ toate executindu-se f5r5 demontarea subansamblelor ;
- sabotii nu trebuie s5 cake oblic pe bandaje qi s5 depiiqeasc5
lor. Cei uzati sub 10 min. se vor inlocui ;
- toate buloanele trebuie s5 aib5 agraf5 sau rondea - - qi cui spintecat.
---
~ u p z o n t a r e a
tuturor pieselor gi subansamblelor, se vor e x ~ c u t a
ilrn15toarele verific5ri qi probe :
- verificarea functioniirii robinetului de alarm5 ;
- Ter~tlcarea etangeit5tii conductei generale de aer ;
- veri icare
- S".
veriIicarea lungimii cursei pstonului cilindrului de frin5, la de-
presiuni totale in conducta general5 de aer pe situatia ,,golUgi ,,inc5rc3t6"
a vagnului. Cursele pistoanelor cilindrilor cle frin5 trebuie s5 corespun-
fn caz c5 cursele pistoanelor cilindrilor de frinii nu se incadreaz5 in
i
limitele adinise de instructie, se va proceda la reglarea scl-iimb5torului
de regim ,,gol-in~5rcat'~.
Cu aceast5 ocazie se va verifica dac2 transrniterea efortului p;
pozitia ,,go16' se face prin bara de gol, iar pe pozitia ,,inc5rcatbbpe bara
de incjrcat ;
- verificarea vizual5 a mobilit5tii timoneriei de frin5 automate $i
de min5 in situatia frinei complet stabilit5 ~i strinsii ;
-
- proba de durat5. Se alimenteazs instalatia de frin5 la 5 bar. Se
-
esecut5 o frinare rapid:, dupa"-ntat
ffin5. Timp de YO minute presiunea aerul-uie
manometrul pe cilindrul de
s5 scad5 sub 2,7 bar :
-- verificsea functiongrii corecte a frinei de min5 ~i reglarea ci
dup5 caz. Ajustarea gi reglarea frinei de min5 se face astfel incit la o
1.5
 ini~care cle rotalie a inanivclei fusului irinal s5 determine in acela?
momci~t o miscare a tuturor barelor de frill5 in scnsul stringerii sau
sliibirii frPnei. Cind frina de minii este strfns5 si sabolii sint aplicati pe
ro!i, lrsbuie sii riirning o rezsrv5 de 5-6 f i l e t e ' d e a s ~ ~ ~
piuli@i
ra fukuiui
frinal. Stringerea frinei cle mil15 de la situatia complet slabit5 la situatia
complet stririsii trebuie sii nu dep5~easc56-16 invirtituri ale manivelei.
Frias Pn stare liberz, nu trebuie siLindep5rteze sabotii de bandajele
sotilor mai mult de 3-8 mm. Frina de ming esle in bun5 stare de fune-
lionare atunci cini prin invfrtirea dc 6-5 ori a fusului frinal, se obtine
o episarc s~~ficientii a sabotilor pe bandaje. La lcvire cu ciocanul sabotii
nu trebule s5 se miste ;
- inscriptionarea pe vagon in locul special arnenajat cu datele
ccrutc in chcnar (luna, anul si unitatea).
3.5. Prevederi generale
3.51. DacS cu ocazia efectugrii reparatiilor lslanificate aa survenit
Imbun8tiiiiri sau rnodificgri la instalajia cle frinzi a vagonului, se va
verifica in mod obligatoriu mobilitatea t i n ~ o n e ~ i ede
i frin5, capacitatea
clc frinare si inscrierea in curb? conform reglementgrilor in vigoare.
3.5.2. - Probele cle parcurs la vagoanele de c518tori ~i fharfii nou
coiislruile, la vagoanele de cSlF~to~i repasate planificat, precuin ~i proba
de ap5sare a sabofilor pe rofi se va face conform orclinilor in vigoare.
3.5.3. Distribuitarele cle aer si semiacuplgrile flexibile de aer care
~ o ~ e s p u nlad proba dup5 reparatie li se vor monta o plilcut.3 metalicii j
cu illscriptiile unitgfii reparatoare, luna ~i anul.
3.5.4. Diagraxele ,,presiune functie de timp" de la echipamentele
cie irinii reparate, se vor psstra de unitatea reparatoare limp de 3 ani i
la vagoane cle marfi $i un an la vagoane de ciil5tori.
3.5.5. Pentru Verificarea diagramelor cle functionare ale ecl~ipa-
melllclor cle frinii de tipul KE, sint reprezentate in anexelc 1-23 cliagra-
mele etalon conforn~produciitorul~~i.
3.5.6. In vederea trassl-ii unitare a diagramclr de functionare de la pe suportul di~i~ibuitorului
echipainenlele de friug de tipul KE, se vor folosi NUiVIAI formulare date
in Anexele 24 si 25.
3.5.7. i7criPicarea etanseitgtii conductei generale clc aer se va face 1,)
o presiune de 6-7bar. Timp de 5 minute pierderile de aer nu trcbuie s,i
fie mai inari de 0,100 bar.
3.5.0. Verificarea etan~eitiitii a intrcgii inslalatii de frinii, se va
face la presiunea de 5 bar, dup5 cum urmeazg :
- la vagoane de cSliitori dotate cu frill5 tip KEs, KE-2c-ALP
IiE-G.P.R.-x4 ~i KE-G.P.'R.-A (D), timp d e 3 minute, pierderile de a;.r
nu trebuie sB dep5seascS 0,100 bar ;
- la 1-agcane de c518tori dctate cu frinii HiKpl, timp de 3 minute
?eri!? de a e IT-I trebuie s5 depii~eascg0,150 bar ;
- 1,1 vago;incle cle inarf; tilnp d~ 2 uziilute, pierdcrile dc *r nu
i b b u i c sfi dt.ljg~cnsc50)151)bnl' ;
3.5.9. Echipamentele de frinii nou coi~struite sau reparate, dac5
-nu au fost folosite u a interval de 6 luni de la data construirii sau repa-
Grii, inainte cle montarca lor pe vagoane trebuie unse ~i vmificate Pe
stan:! cu scoaterea diagramei cle functionare.
CAPITOLUI, II
I. REP;IRAREA DPSTRIBUITOABELOR DE AER DE TIPUL I<E
1.31. Dernontarea si curZtirea pieselor distribuitoarelor de aer de
tipul ICE
Dap5 demontarea de la vagon, distribuitoarele de aer de t i p 1 ICE
FOX- fi pzotejate contra loviturilor ~i impurit5tilor prin montarea unor
czpsce la flailsa cle Isrindere a suportului precu~n~i la celelalte p5rfi'ce
trebuiesc protejate. Apoi, vor fi transportate la aklierul cle rcparat distri-
h i t o n r e de aer i n aSa fel ca i n timpul transportului sri nu se deteriorkzc
accesoriile distribuitorului.
Demontaren subansamblelor de pe ventilul principal unificat de la
distribuitorul cle aer lip KEO ~i KM se va face in usm5toarea orcline :
- camera de comandg :
- capacul montatin ;ocLll releului de presiulle pentru distlsibui-
i
torul KEO ~i releul de presiune, peiltru distribuilorul KEl ;
- schimb2torul de regim M-P ; -
- robinetul de izolare cu alimentator ;
-capacul filetat ;
- capacul superior a1 pistonului nr. 9.
Penlru clistribuitoarele (KEs-GPR) se demontenzii in plus de
urm8toarelc p5rti ~0mp317cllte;
- releul d e presiune DU 21/2,2 ; [sau DU 21 c/1,27) ;
- acceleratosul pentru frinziri rapide ERs ;-
- sl~papade alimentare intirziatii RF1 sau RF?,
Dup5 dcn~ontareasubansnn>blelor, corp~lrilepioselor rare prozinli
pete cle rugin5 se vor supune reparafingrii.
Pcntl-u psrafinare sc va proceda conform indicaliilor &in lucrarea
,Tehno!ogii cle revizuire, reparare 5i probare a echipamentelor de frinj.
1.2. Examinarea, controlul dimensional a1 uzurilor pieselor -la dis-
tribuitoarele de aer de tipul ICE
La constatarea pieselor din compuneren distribuitoarelor de aer de
tipal KE se vor respecta urmiitoarele :
 - corpurile din font5 nu trebuie d prezinte depuneri de ruginii p
r~prafeteleinterioare, crilpaturi sau rupturi de material. Corpurile
- mcmbr~nelc,garnit~lrile de cquciuc, inelele de etan$are dill
astfel de defecte se vor inlocui sau se vor trata conform indicatiilor din1 ,uci,c (Si cu secliLlnea mtundi), precum , ~ garnitwile
i inelare
,,Tehnologii de revizuire, reparare ~i probare a echipamentelor de frill5 canelate trebuie verificate pentru a se. constat2 eventua!e]e deterioriri,
KEU. uzuri, deformsri etc. Nu se admit derectiuni
- la supapele cu cauciuc vulcanizat se va verifica aderenta dintre. ,Saibe]e de etansare din clingherit grafitat Se illlocuiesc.
cauciuc ~i metal cu ajutorul jetului de aer comprimat. Nu sint adinisei 1.2.1. Suportul distribuitorului de aer
defectiuni ;
rn cadrul unitgtilor de exploatare (revizii de vagoane), atelierele
- scaunele pe care calci supapele nu trebuie s5 prezinte lovituri Ce zdna si cu ocazia efsctuirii revieiei priodice (E.P.) suportul distri-
sau rizuri. Scaunele care nu se pot rectifica se inlocuiesc cu piese noi ;
- toate imbin5rile prin ~ u r u b u r itrebuie s i se desfaci uqor. Piuli- buitorului de aer nu se demonteazi de la vagon.
Suportul distribuitorului de aer se demonteazi numai cu 0cazia
tele cu filetele deteriorate trebuie Pnlocuite ; I
efectugrii reparatiel generale (R.G.) gi capitale (R.K.) in cadrul ateliere-
- toate arcurile de presiune vor f i controlate pe dispozitivul cintar
pentru verificarea arcurilor. Caracteristicile ~i dimensiunile arcurilor sint lo: de reparat material rulant.
cuprinse in tabelele nr. 4, 7, 11, 13, 16, 20, 24, 27, 30, 33, 35, 37, 40 qi 41 ; pentru eliminarea impuritstilor din suport, se de~urubeazgd o ~ u l
- dac5 fortele aplicate la incerc5ri Sint in afara tolerantelor din ~aculuicolector montat pe partea inferioari a suportului ?i se va sufla
tabele, exist5 depuneri de ruginii sau alte defectiuni, arcurile se var inlo- cu jet de aer cornprimat, operatia recomandati a se face inainte de de-
cui cu altele noi. Se va urmiri ca cele dous suprafete dc sprijin ale ar-
rnontarea s u p o r t u l ~ de
~ i la vagoll.
~ u r i l o r fie Paralele, pentru evitarea uzurilor premature a.le suprafe-
telor de contact ; ~ u p curitire,
i care se face conform ,,Tehnologii de revizuire, repa-
rare gi probare a echipamrntului cle frinii KE", se trece la examinarea
- gaurile dopurilor de aerisire trebuie s i fie lipsite de rizuri, , suportului.
resturi de vopsea sau murdiirie ;
I - se verifici starea filetelor, a mufelor si a dopurilor filetate. File-
- alezajele duzelor date in tabdele 2, 5, 9, 14, 18, 22,-25, 29, 36,) tcle lovite se rectifici, iar rnufele si dopqrile necorespunz%oare se fnlo-
38 trebuie verificate, isra a le deteriora, cu ajutorul unor calibre tampon
de limit3 ; ,uiesc ;
- sLlportul discribuitorului de aer nu trebuie s i prezinte fisuri, cri-
'
- f i l t r u ~fin, dupl curitire se va controla dace prezinta deterio- paturi sau lips5 de material. Data defectiullile nu pot f i i d i t u r a t e prin
r5ri. Sitele derlipite se vor lipi. Daci filtrul ~i sitele sint ruginite sail ,epa,are, suportul se va ldocui cu unul nou ;
prezinti alte defecte, se vor inlocui ;
- la reparatiile generale ~i capitale suportii distribuitoarelor de
- d o ~ u r i l efiletate nu trebuie s3 prezinte resturi de vopsea yi se parafineaza.
impurit5ti ;
-- minerele de comandil care prezintii deteriorsri sau fndoituri se
-
1.2.2. Ventilui principal unificat (fig. 1 -
FKE 51)
Controlul dimensiunilor se face cu verificatoare, calibre, micrometre
t.or repara, iar dac5 nu este posibil se vor idocui cu piese noi ;
etc., iar dimensiunile supapelor, garniturilor canelate, a resoartelor, a
- ~ l s c u t e l etrebuie s3 fie curate qi sii se poatii citi cu ufjurinta ;
duzelor orificiilor de control se vor verificaronform tabelelor 1, 2.
- se vor f n l ~ c u iCU piese noi, talerele 5i tachetii supapelor a1 3 Si 4.
c5ror cauciuc vulcanizat prezintg cavitilti ~i concavitgti. Se rectifici
Suprafetele tijelor supapelor pe care etan$eazii garniturile canelate,
talerele tijele supapelor pe dispozitivul de rectificat talere qi tije ds
supape. indicate in tabele prin cota ,,h$b, se vor verifica cu deosebiti atentie pen-
tru ca s i nu prezinte uzuri sau rizuri,
Nu se admit la discurile de e t a n ~ a r eadincituri de peste 0,4 mnl, Se va verifica daci cotele tijei pistonului secunclar (9) cores~und
sau umfl5turi de peste 0;2 mm,
desenului (fig.
. - 2.).
- scaunul tijelor supapelor pe care calci garniturile canelate nu De asemenea cele trei tije ventil (fig. 1) desen FKE-51 trebuie s i
trebuie SS ~ r e z i n t erizul-i sau uzuri pronuntate, Scaunele ce nu pot fi se incadreze cu lungimea la cots de 51-0Jrnm. pentru a se evita indoirea
rectificate se inlocuiesc ;
lor.
 Nu se admite confectionarea filtrului principal din alte materiale
in afari de fibrele de 11uc5 de cosos.
Inelele de signrant5 care prezint5 urme de rugin: pronunlate se vor
inlocui.
1.2.3. l3obineiul de izolare cu alimentator (fig. 3 FKE-53)
Controlul orificiilor calibrate ~i a cotelor dimensiofiale de la piese,
resoarte ~i garniturile care fac parte din robinetul de izolare cu alimen-
tator, se vn esecuta conform tabelelor 5, 6, 7 si 8.
Axul de comandi (24) nu trebuie sri prezinte niuchii ascutite sau
canale care influenteazii buna functionare a supapei de admisie (33) (4 a)
~i evacuare (38) (4 b).
1.2.4. SchimbSitorul de regim M-P (fig. 4-FKE-54)
Controlul climensiunilor orificiilor calibrate, a garniturii canalate,
a resortului qi a tijei ventil din schimb5toarul de regim AT-P, se va face
conform tabelelor 0, 10, 11, qi 12.
Pentru verificarea orificiului calibrat (22) se va folosi u n calibru
tampon unghiular, restul orificiilor putindu-se verifica cu calibre tampon
obiqnuite.
Diametrele orificiilor calibrate dill tabela 9 se vor lua in conside-
ratie En functie de indicatiile E/1 sau Ej5 trecute pe placuta ventilului
schimb5torului cle regim M-P.
Se vor verifica pirghiile furcate de la schirnb5torul de regirn M-P,
neadmitindu-se degradriri sau indoituri ale acestora. Daci acestea nu pot
fi remecliate se vor inlocui cu piesc noi. 1

1.2.5. Camera de cornand5 cu valva de cIesc5rcare (fig. 5-FKE--50)

Dimensiunile orificiilor calibrate, a resoartelor 9i a pieselor mai
importante clin compunerea camerei de cornand: cu valva de desc5rcare
sint indicate in tabelele 13, 14 ~i 17.
Tija de la placa de sprijin a membranei clopot trebuie sii formeze
u n unghi de 90° f a t i de placa, iar depunerile de suduri de la baza tijei
vor fi eliminate.
Se va verifica camera de comandi la partea exterioari-si interioara
pentru depistarea eventualelor fisuri, cr8p5turi sau pete de rugin3.
Nu se admit fisuri sau cripituri. In acest caz camera de comand5 11
se va inlocui. h cazul existentei petelor de raging, ele vor fi inlsturate,
iar caTera de comandi \-a fi reparafinati. 7-- -
I
7
 & Garnt/uro c o n ~ / a f ~
3 A r d e comondd
9 Arc
ky Toter supo,od 5.. Pilnl e bl furrofo
fiPlesa rn fermed~onj
b R e s i ~nferrncdtord
ta.Gormf urd efunr cire
0. Gornt furG i f . 5ucso
& A esd fi/cfufci 12. Garn/fura ,
M Arc
td Gurnt tura cfopof It. Garn l/urd.
fi Membrond c/opof
f n e l d e efunsure I$. A rC

VC.7 WdHiU~A%L//M-P
 Se vor inlocui tija dc comanclri (31) si dopul ventil (27) dac5 pre-
ziritg degradzri prin lovire si impiedicii deplasarea uneia fat5 de celii-
lalt.
Se vor controla orificiile (40 a) $i (c) care nu trebuie s5 fie ynfun-
date cu impuritiiti. .-
Diametrul orificiului Os trebuie sii fie de 8 mm.
1.2.9. rZceleratoru1 pentru fringri rapide EB3 (lig. 9 - FKE-64)
Cotele dimensionale priviad orificiile calibrate, garniturile cane-
late, arcurilc si cursele admise, se verificg confori~?tabelelor 25, 26, 27
si 20.
Nu sc admite folosirea supapelor care prezint5 rizuri sau uzuri
pe suprafata de control dintre tijele supapelor ~i garniturilcr canelate.
1.2.10. Supapa d s alimentare intirziatii RFI (fig. 10 FKE-65)
Dimensiunile orificiilor calibrate ~i a arcurilor care intrii in com-
punerea supapei de alimentare intfrziatii RFl se verificg cu ajutorul
tabelelor 29 si 30.
Nu se admite folosirea sitelor ruginite, iar cele care sint dezlipitc
se vor reconditiona priil cositorire.
Inelele de sigurant; care sint ruginite sau neelastice se vor Inlocui.
1.2.11. Supapa de alimentare intirziatg RF2
Supapa de alimentare intyrziatii RF2 (vag. seria 1950, 2050).
Dimensiunile si orificiile calibrate si a arcurilor care intrii in com-
punerea supapei de alimentare fntirziat; RF2 se verificg cu ajutorul ta-
belelor 29 a ~i 30.
Nu se admite folosirea sitelor ruginite, iar cele care sint dezlipite
se vor reconditiona prin cositorire.
Inelele de siguranta care sint ruginite sau neelastice se vor inlocui

. .
a, T/j/lr &: dtsccWcore 2 t?err;.Srond c/o,6of
PZ P:rghio , f~ Arc ae Erastune
~ j 4~rr
. c+ p f e S I D . ' > C -.
29 3 c ~ f s t -
er Inti d e s/g;.,.rur7/:j
82 G o r n , fc;rd co nc/c/d
28 P/DC0 C'? I,Dr;J ,,,7
e - d
'io
 XABEL Nr.
1
I
Toate piesele alunecZitoare, ghidajele, garniturile canelate precum
@ portiunea pe care lucreazi minerul arcurilor sc vor unge urj01- cu un-
1 soare pentru distribuitoare, Litiu Calciu 2 NIT) 2666/68 si se vor verifica
BRIFICIILE MA1 IMPORTANTE DE LA SUPAPA
1 s5 se poats migca uSor.
DE ALIMENTARE ~-TIRZIATARF2
DupS ce sint unse, tijele supspelor ~i pieselor care executi miqciiri

1
I
p--

Ge rotatie 8i liniare, se vor deplasa in iilteriorul ghidajelor rotindu-se

Denumirea piesei
---
] Dian;etlsul
in mm.
Tolerailte
in mm. i h acela~itimp, pentru a verifica dacs nu prezintg mici nepotriviri care
! hpiedics functionarea lor normals.
Orificiul de control 3 - Este interzisii moiltarea inelelor cle sigurantg care nu siilt clastice
sau sint ruginite.
De aseimeilca piesele la care 1ocn.sui-ilein care sc fixeaz5 itlelele de
Orif~ciulcalibrat 57 a 5,2 +- 0,2 sigurant5 prezint5 uzuri sau slnt deteriorate, se vor inlocui.
Tnainte dc a f i ~llontateo serie de piese vor fi ~ e ~ i f i c a din
l e punct
& 1-ede1.e a1 etanqcitgtii fa@ dc garniturile canelate.
1.3. Reparaiii ~i inlocuiri de piese la distribuitoarelc de aer
Piesele care sint supuse acestor verificgri sint :
tipul KE
- supapa de aclmisie 2a, tija pistollului secundnr 9, supapele 14,
Reparatia distribuitoarelor de aer KE se face pe principiul i 15, 18 qi 20 ;
cuirii pieselor defecte. Se admite reconditionarea unor piese a c
uzur5 nu este pronuntatri.
- dispozitivele de vel-ificare folosite in acest scop, sint cuprinse
h Fascicola ,,A" ,,Tehnologii de revizuire, reparare si probare a echi-
Filtrul principal de prar, dupii curgtire, se va scufullda intr-o b; pamentului de frin3 KEG.
de vaselini farmaceuticii natural3 NIL) 1789-67 cod 210.221, incslzitii
60°C, apoi se sufli cu aer coinprimat. La montarea supapei de maxims presiune 20 trebuie s5 se asigure
k d t i m e a inelului de reglarc fat5 de suprafata ventilului principal unifi-
Sitele defecte se vor lipi ingrijit cu cositor. Talerele supapelor eat la valoarea aproximativi de 1 mm. indicat5 in fig. 1.
tachetii la care cauciucul vulcanizat sau qaibele de etan~arepresa
prezintii turliri mai mari de 0,4 mm. respectiv umfl5turi mai mari I Reglajul definitiv a1 iilelului de reglare se face la standul de prob3.
0,2 ~T~.I se vor i n l o c ~ cu
i ~ i e s noi
e sau se rectifies. fnainte de montarea final5 a distribuitorului de aer se va face
De asemcnea se vor lillocui piesele cu tija deleriorats sau fear mfitrolul preliminar a1 subansamblclor.
uzat2 de la scaunul gariliturii canelate. In acest scop sint folosite stailduri care permit ca fiecare subansam-
blu s5 fie supus separat unei fncercsri preliininare (functionarea si etan-
Tijele supapeior care prezinti rizuri mici sau uzuri uSoare pe
~eitateadiferitelor camere de presiune qi comands).
prafata de contact cu garnitura canelat5 se pot reconditiona prin ~ l e f u
Modul cum se fac aceste verific5ri este descris El1 continuare.
Madul de qlefuire a tijelor, supapelor cit ~i lnodul de inlocuire
garniturilor de etansare (metal-cauciuc) se va realiza conform Fascico 1.4.1. Suportul distribuitorului
,,Aa ,,Tehnologii de revizuire, reparare si probare a echipamentului Dup5 ce a fost degresat, reparat ~i parafinat, inainte de montarea
frin; KEG'. C lui pe vagon, suportul distribuitorului va fi supus probei de etanseitate
1.4. Montarca si probarea subansarnblclor de la distribuitoarele a Fereiilor dcsptirtitori care se executg in felul urm5tor :
aer de tipul KE Se monteazs pe fata unde se fixeaz5 distribuitorul de aer KE, o
Pentru montarea pieselor componente $i subansamblele pe venti fian~Bcu o garniturg din cauciuc pentru obturarea orificiilor de trecere
, priilcipql unificat se vor respecta ui-m3toalhele: 3 aerului.

40
 I11 locul insurubcirilor L, R,C, se nionteaz8 trci tuburi flexibile din
cauciuc prcvzzute la capcte cu in~urubiiri,iar in locul mufei L se mon-
tea25 un dop filetat.
Suportul astfcl echipat sc introduce intr-o baie cu apz, avind grij5
t a cele 3 tubu1.i felxibile s5 aibti capetele deasupra izivelului apei. Proba
se face cuplind pe rind cele 3 tuburi flexibile la o surs5 de aer avind o
presiune de 5 bar. Se cupleazri unul din tuburi, dup5 care se verific5 pc
i~inclcu apii ~i siipun, picrdcrile de aer la celelaltc doug tuburi flexibile
r8mase libcre.
Cu accastj. orazie suportul fiind scufundat complet in ap8 sn veri-
iicri daci nu apar pierdcri de acr priii peretii supostului.
1.4.2. Ventilul principal unificat
lnaiiltc ca picscle componcnte s5 fie asamblate in corpul ventilului
principal unificat, acesta este supus la o verificwe a etan~eitztiiperetilor
dcspsrtitori.
In acest scop pc fiecare fat5 a ventilului pi.incipa1 unificat s~ aplicSi
pneumatic cite o pIac5 prevdzut5 cu o garnitur5 de e t a n ~ a r e ,
Aceste plici obtureazz toate orificiile in afar2 de 10 orificii care sint
indicate (hagurate) In fig. 11.
Verificarea ctanseit;itii perelilor desprirtitori se face sirnplu, prin
introclucerea pe rind a aerului in fiecare din cele, 10 orificii, verificindu-se
in a c c l a ~ itimp cu ap5 si s5pun dacS se produc pierderi de aer la restul
de 9 orificii.
In cazul acestor verificsri nu se admit nici ran fel de pierdcri de aer.
b u p z accasta prob5 care nu este obligatorie se poate trece la rnonta-
rea picselor componente.
1.4.3. Robinetul dc i-eolare cu alimentator
Probarea robinetului dc izolare cu alimentator se face pe un stand
- fig. 12 - compus dintr-un cadru cu un soclu pe care se monteazg
suportul alimcntatorului.
R o b i ~ ~ c t de
u l izolare cu alimentator este supus la urm5tcarcle verifi-
csri :
a) Vcrificarea etan~eitgtiisupapei de admisic (4 a) pe scaunul ei, se
face astfel :
- se demonteazz in ordinea indicata mai jos, dopul filetat D, inelul
intcrmediar (I) nlembrana - clopot (M) a pistonului (26) ~i talerral pisto-
ilului (26) ;
- se monteazci alilncntatorul cu accste piese lips5 pe suportul stan-
Mui;
- se manipulcaz5 mincl-ul aliinentatorului in pozitia ,,izolatbb;
I - toate robinetele fiilld inchise, se deschid robin:tele R1, R2 5i R6,
~ . c n t i n d u - s es u p p a (4a) ~i spaiiul A de la pistonul (25) ;
- d a d supapa (4a) n u este etansii pe scaunul ei, aerul cornprimat
I WZB ~ i i t r u n d epe ling5 supapa (4a), prin orificiul (29), pe ling5 supapa (27)
: azure estc ridicatii d z pe scaun, membrana de retinere (3), supapa (4b) care
laic dcsclzisri $i se va scurge in atmosfer5 prin arificiul (04) de c o n t ~ o ;l
- la verificarca cu ap5 si s5pun a orificiului de control (04) n u sint
h i s 2 picrdel-i dc aer.
b) Vcrifica~eatimpuIui de alimentare a rczervorului R dc? 57 litri,
m m m i t e n t cu verificnrca etanssit5tii garniturilor canelatc 8 de la tija
agal;ei (27) sj (32) cle la tija supapci cle admisic (la), se face dup5 cum
mcaz5:
- rohinctcle R1, H2 si R6 fiind dcschisc se rnai desc11ide gi robine-
W R;>;
- se duce m:nerul alimentatorului in pozitia ,,deschisbb;
I
- simulta~lcu manipularea m?nerului alimentatorului in pozitia
' &schisu, se incepe cu cronoinetrarea timpului de alimentare a rezervo-
d u i R de 57 litri ;
- timpul de umplere a rez~rvoruluiR de 57 litri, de la 0 la 4 bar,
&mbuie s5 fie 223-2 sec.
I Cfnd presiunea in rezervorul R a atins valoarea de 4 bar st! o p r e ~ t e
~ m n o m e t r u l iar
, t j ~ n p u realizat
l trebuie s5 fie cel indicat rnai sus.
 Pentru cleterminarea timpului nccesar alimentzrii rezervorului R
& Ba O la 4,9 bar se repet2 proba, procedindu-se astfel :
- se cluce minerul alimentatorului Tn pozitia ,,inchis" 'i se arjteap-
descgrcarea complet5 a rezervorului ;
- se manipuleaz5 minerul alimentatorului in pozitia ,,deschis" ~i se
ranmoometreaz5 timpul de alimentare a rezervorului R de 57 litri, de la
.
Ih 4.9 bar, care trebuie s5 fie de circa 30 . .. 40 sec. ;
- dup5 alimentarea rezervorului R de 57 litri, se verific5 etangei-
a p l rji stipun care se iiltroduce in loca~ul

verific5 in continuare etanrjeitatea garniturii canelate 32 de la

-
geitatea supapei de cvacuare (-Ib) pe scau-
Ind cu ap5 ~i s2pun la orificiul (04).
aceste verific5ri nu se admib pierderi de aer.
. De asemenea se verificti cu ap5 rji s2pun etan~eitateadopurilor file-
de la supapele (4a) rji (4b).
- Se verific5 apoi etan~eitatcadintre suportul standului ~ialimentator.
c) Conirolul etan~eitztiimembranei de retinere (3).
Robinetele R1, R2 ~i R6 fiind deschise, iar rezervorul R de 57
alimentat la presiunea de 5 bar, se inchid robinetele R2 ~i R6.
- se manipuleaz2 robinetul R3 in pozitia 111, evacuindu-se aerul
mEm mnducta general5 L prin orificiul cu diametrul de 0,8,mm. ;
- se mentine robinetul R3 in pozitia I11 pin5 cind se realizeaz5 o
sddere de presiune in conducta general5 L de 0,l .... 0,2 bar fat2 dc
57 litri, dup5 care robinetul R 3 se duce

- dac5 membrana de retinere (3) este etan~5,in rezervorul R de

S@ litri presiunea r5mine neschimbatti. fn caz contrar presiunile dintre
~ d u c t aL ~i rezervorul R se echilibreaz; dovedind astfel c5 membrana

- membrana dd retinere (3) fiind g2sit5 etang5 la verificarea fiicut5

mmi sus, se descarcti complet conducta general5 L, prin ducerea robine-
Rdui R3 in pozitia I (desc5rcare rapid5 prin orificiul cu diarnetrul de
r mm).
Dac5 presiunea in rezervorul R riimine neschimbat5 rji in acest caz,
m m b r a n a de retinere (3) se consider5 perfect etanag.
- d) Verificarea etanrjeitgtii membranei clopot (1M)de la pistonul (26)
# a functiongrii supapei (27).
 - se montenzh in ordiile talerul piston~~tui (26), membr,aria clopot,
(M) iilelul intermediar (I) ~i dopul filetat (D) ;
- se reduce presiunea iri rezervorul R de 57 1. la cca. 4 bar, actio-
nindu-ee asupra valvei de desc5rcare. (6) care deserve~teaces! rezervor.;
- robinetele ~ 1 ~i R5
' find desch.se, iar robinetele R2 5i K6 inchise
se manipuleaz5 robinetul R4 i n poziti;~111, permitindu-se :limentarea
spafiului Cv de la pistonul (26) 5i a rezervorului Cv de 2 1. la presiunea
de 3,7 bar (presiunea fiind reglat5 cu ajutorul unui regulator de presiune
. .
2).
Dupii realizarea presiunii de 3,7 bar, robin.etul R4 se manipuleaza
i n pozitia I1 (inchis).
--se verificg etanseitatea membi-anei clopot de ' l a pistonul 26,
. dindu-se cu apj. ~i k5pun la, orificiul 04, fiirii ca s5 se admit5 picrberi dc.
aer.
De asernellease verificii cu ap5 Si s5pun etan~eitateadopului filetat
D. I

Dac5 aceste verific5ri au dat rezultate bum, se'trece la verificaren

function5rii supapei (27) procedindu-se astfel :
- se manipuleaz8 simultan robinetul R2 in pozitia ,,deschisLL~i
robinetul R4 f n pozitia I ,(emiseu, prin orificiul cu diametrul de. .
0,8 mm)
din rezervorul Cv de 2 1. ;
- presiunea in rezervorul R de 57 1. creste in ritmul scgderii pre-
siunii din. spatiul Cv, in aSa fel incit, atunci cind. presiunea in (CV) are
valoarea de 0,'4 bar,. presiunea in rezervorul R trebuie s5 ating5 valoa-
rea cuprinsti Pntre 4,7.. .4,85 bar ;
- proba se continu: pin5 la descgrcarea completg a aeruli din
rezervorul Cv cie 2 1. . .
e) Verificarea etan~eitstii membranei clopot de la pistonul (25).
- dup5 alimentarea rezervorului R de 57 l., A de 3 1. ~i L de 3 1,
la o presiune de 5 bar, se mentine sau se manipuleaz: i n pozitia ,,inchisL6.,
robinetele n2, R3, R4 qi R6, iar robinetek K 1 qi R5 rglnin in pozitia ,,des-
chisu. .;
 I
-- sc actioneaz5 in acela~itimp asupra valvei cle descircare card lui 8i +ihpul de alimentare a rf?zerverului CTJde 1,4 1 dele! 0 la
eontroleazii rezervorul R de 57 1, ping cind acesta se descarcg complet.
Dup2 descgrcarea completii n rezervorului H, de 57 1 presidnea iri
spatidl R de la pistonul (26) si diii rezervorul R dz 3 1. trebuie s5 r5-
mina neschimbati.
- se descarci presiunea din'-rezervorul A cle 3 1, si clin rezervorul TABELU& 31
L cle 3 1. actionindu-se asupra valvei cle desckcare (6) +i manipulindu-se
robin~tulI33 in pozitia I.
Llup5 aceastii operatie, robinetul de izolare cu alimentator se de-
monteaz5 de pe suport ~i poate fi montat pe ventilul p r i ~ ~ c i p unificat.
al
1.4.4. SchimbZltorul da regim M-P
Sta~ldulprezentat Pn fig. 13 este format dintr-un cadru sudat.
La partea lui superioar5 se ggse~teun soclu pe care se monteazg
suporutl pentru schimbiitorul de regim M-P.
Standul permite verificarea functiongrii schimb&torului de regim
M-P in pozitiile de frinare ~i sl5bire.
Schimb5torul de regim M-P care urmeaz5 s5 fie probat, se mon-
tea25 pe suportul standului 3 in vederea verificarii etanseititii ~i func- a.2. Pozitia de sliibirs c
tiongrii lui. ln continmre se $erificg functionarea schirnbiitorului de r@@m
Dup5 montare, se manipuleazii robinetele E l in pozitia ,,deschisLcsi
I32 in pozitia 111, asigurindu-se astfel alimentarca celor dou5 rezervoare
/-
R si Cv la presiunea de 5 bar. Se fac urmhtoarele ope~atii:
Dup5 ce ambele rezervoare s-au alimentat la presiune de regim - d ~ p ce5 presiunea in rezervorul Cv a ajuns b valoarea de 5 bar,
se verific5 cu a p i ~i szpun etanseitatea garniturii de cauciuc pe care robinetul R2 ?n pozitia I care permite evacuarea aerylui din
este montat ventilul schimb5torului de regim M-P ~i de asemenea etan- ervor in atmosferz prin orificiul OM din ventitlul schimbato-
~eitateagarniturii canelate (12) de la tija ventilului (24).
'.
La aceasti verificare nu sin,t admise pierderi de aer.
Daci proba etanseit5tii este corespunz5toare se trece la verifica-
scade de la 3 la 0,4 bar.-
rea functiongrii schimb5torului de regim M-P.
A

a) Verificarea functionirii schimb5torului de regim M-P cu ventilele El5 $i -Ell.

minerul in pozitia M. Aeelea~ip o b e ' se repeta cu nc@Mtorul de regfm M-P in pozifla
a.1. Pozitia de frinare dup5 cum urmeaz5 :
Se fac urmZtoarele operatiuni la aceasti verificare : b) Verificarea schimbItorului de regim M-P in poziga ,,Pu.
bil. pozitia de frhare.
-se descarc5 complet rezervorul de aer Cv manipulindu-se robine-
I

tul R2 in pozilia I ;
- dup5 desc5rcarea completg a rezervorului Cv, se manipuleaz5 "-

robinetul R2 in pozilia 111, cornometrindu-se simultan cu manipularea - - * , , - - . .. . -.

48
49
 I
-- se actioneaz8 in a c e l a ~ itimp asupra valvei cle desciircare card ului si timpul de d b e n t q e ,a re~ervoruluiCV de 1,4 1 de, la 0 la
controlenzZ rezervorul R de 57 1, pin5 cind acesta se descarc5 complet.
Dupg descircarea completri rezervorului K, de 57 1 presidnea iri
spatidl A de la pistonul (26) ~i diii rezervorul A de 3 1. trebuie s5 r5-
mina neschimbat5.
- se descarc5 presiunea din--rezervorul A de 3 1, ~i clin rezervorul
L cle 3 1. actionindu-se asupra valvci de desc5rcare (6) si manipulindu-se
robinetul l l 3 in pozitia I.
Dup5 aceast5 operatie, robinetul cle izolare cu alimentator se de-
monteaz5 de pe suport si poate fi montat pe ventilul principal unificat.
1.4.4. Schimb5torul de regim M-P
Standul prezentat in fig. 13 este format dintr-un cadru sudat.
La partea lui superioar; se g i s e ~ t eun soclu pe care se monteaza
suporutl pentru schimb5torul cle regim M-P.
Standul permite verificarea functiongrii schimbiitorului de regim
M-P in pozitiile de frinare ~i sl8bire.
Schimhitorul de regim M-P care urmeazg s5 fie probat, se mon-
teaz5 pe suportul standului 3 in vederea verificiirii etanseitatii si func-
tion8rii lui.
Dup; montare, se manipuleazti robinetele R l in pozitia ,,deschis6' si
R2 in pozitia 111, asigurindu-se astfel alimentarca celor dou; rezervoare ,
/
'
R ~i Cv la preslunea de 5 bar. Se fac urmhtoare~eaperatii :
Dupg ce ambele rezervoare s-au alimentat la' presiune de regim - dGp$ ce presiunea in rezervorul e v a al&s b valoarea de 5 barL
se verific; cu ap5 si s5pun etan~eitateagarniturii de cauciuc pe care robinetul R2 in pozitia I care pemite evacuarea aerului din
este montat ventilul schimb5torului de regim M-P ~i de asemenea etan-
seitatea garniturii canelate (12) de la tija ventilului (24). x
La aceast5 verificare nu sink admise pierderi de aer.
Dacg proba etanseitatii este corespunz5toare se trece la verifim-
rea function5rii schimbgtorului de regim M-P.
a) Verificarea function5rii schimbatorului de regim M-P cu
minerul in pozitia M. lea@ probe' s e repetl cu s c ~ b s t o r u lde regirn M-P in pozitia
a.1. Pozitia de frinare dupii cum urmeaz5 :
Se fac urm5toarele operatiuili la aceast; verificare : de regim M-P in pozitia ,,Pu.
b) ITerificarea s~him~biitorului
bil. Poz3ia de frlnare.
-se descarci complet rezervorul de aer Cv manipulindu-se robine-
I

tul R2 in pozitia I ;
- dup5 descsrcarea complet2 a rezervorului Cv, se manipuleaz2
robinetul R2 in pozilia 111, cornometrindu-se simultan cu manipularea A, +
,

48 49
I

II
rul de aer Cv manipulindu-se robine-
!
I as Garnrfum- cafie/o+ci se manipuleazg robinetul R2 in pozitia 111, cronometr9ndu-se
#6.f7,H, Zt.Qrt/rcl cehbmfe mentare a rezervorului Cv de la 0 la 3 bar. Acest
I ' ?I Ti/@ ve nf// reze in valorile inidcate in tabelul 31, adicii ,
t* roo ven*1/
0-5 sec. pentru ventilele E l 5 ~i E l l .
I 5.2. Pozitia de sliibire
I? csntinuare se verifi a schimbiitorului de regim
I P r:? in pozitia ,,PL6.
1 1 1 Se iac urmatoarele operntiuni ;
i
I 1 Cv a ajuns la valoarea de 5 bar se
e perrnite desciircarea reze~voruluiCv
I
tjlud schimbZtorului de regim M-P
I zervorul Cv ajunge la valarea de 3 bar se apasii
rii timpul pin5 cind presiunea din acest rezer-
-
tabelul 31 trebuie s5 fie de 15t1,5 ,
I
D q i i terminarea acestor verificzri robinetul R2 se duce in pozitia
I
I
I
~mkr)si se demonteazii schimbiltorul de regim M-P.
1-4.5. Camera de cornand5 cu valva de descgrcare

' I
i Pe standul prezentat in fig. 14 se fac urmiitoarele verifichi :
) Verificarea etan~eitiitiicamerei de comandg gi a valvei de des-

()I Pentru aceastii verificare se fac urmiitoarele operatiuni :

// - se monteazi camera de comandii pe suportul standului ;
i
1
- se scoate dopul filetab (7) gi se monteazg furtunul de cauciuc
Pace legiitura intre camera de comandg gi manometrul respectiv;
I
- se deschid robinetele R1 qi R2 iar robinetul R3 se manipuleazii
a I (de trecere a aerului) ;
se alimenteazii camera de comandii $i rezervorul (3) de 40 I.,
-se presiunea l a 5 bar ;
se veriffcii cu apii si szpun suprafata exterioarii a camerei de
gi valva de desczrcare.
aceastii verificare nu se admite formarea bulelor de sspun.
I
s ~ ,
tectiei Pmpotriva ~ocyrilorde alimentare.
rea etanseitiitii camerei de comandz, se executii proba
57dElb pi%%@^ WRFA m,wCm& R2 in pozitia de Inchidere, l a r robinetul
UP REG,Y n-8 atmosferii aerul diln spatiul membranei
obinetul R1riimine In pozitia I ,,deschis".
6 Vufva cYesc~-m plet aerul din camera de cornand$ actionfndu-se
&h$%b9?4.
Cunducle 1-alvei de descilrcare a acesteia ;
@-RoSrnd dr r+4f&e eu &ud pea,"
&# Rubtnd w trei pimli se manipuleazil simdtan robinetele R2 $i R3 in pozitia I (de tre-
Se cronometreazii timpul de umplere de la 3 la 4 bar care trebuie
lie de 40t3 sec.
50
51
 c) Yerificarea etaqaihiitii merubranei clopat,
Aceastii verificare se face Pn continuare dup3 proba protectiei f
potriva gocului de alimentare, astfel :
- camera cle comandi ~i rezervorul (3) se dimentea25
de 5 bar ;
- se fnchide robinetul R2 ;..
- se duce robinetul R 3 In pozitia 111, evacufndu-se in atmosf
aerul dM sp$iul membranei clopot ;
- se7urrn8regte la manometrul (5) care controleazil cgnaera de c
manda (A) d a d apare o scadere de presiune.
Nu se adimfte nici o sctidere de presiune.
d) Vdficarea f unctionirii valvei de descsrcare
- se manipleaz5 robinetul R 1 ~i R2 Pn pozitia deschfs4' iqr robin
tul R 3 rzmine in pozitia 111 care permite evacuarea aerului de la me
brana clopot ;
- se alimenteazg camera de cornand5 (A) si rezervorul (3) de 40
la presiunea de 5 bar ;
- se manipleaza robinetul R 2 fn pozitia ,,9nchisG;
- la camera de cornand5 cu valva de descdrcare obi~inui
actioneazfi continuu pirghia de descsrcare? cronometrindu-s
scsdere a'presiunii de la 5 la 0 bar, care trebuie s5 se inca
tele de 4 . . . . 7 sec.
Observatie -..
Verificarea valvei de descircare se face actioffind pfrghia de d
care Pn ambele sensuri Pentru aceasta, proba se.repetA pentru f
sens de actionare a pirghiei de desczrcare.
e) Verificarea etanpit5tii dopului filetat 7.
Dups golirea aerului din camera de comandEi (A) se mentine rob
netul R 2 Tn pozitia ,,fnchisLb~i robinetul R 3 in pozitia 111, dup5
de~urubeazgfurtunul de cauciuc care face leggtura camerel de
cu manometrul (5) 9i se monteazz dopul filetat. .
- se deschide robinetul R2 alimentindu-se rapid camera de coma
d5 (A) prin orificiile 2b ~ i , 2 c;
- se verifici cu apti qi s5pun etqqeitatea d ~ p u l u ifiletat (7). N
se admit pierderi de aer.
- se inchide rolpinetul R 2 ;
- se descarcii complet camera de ~omandil(A) prin ecti
ghei valvei de descfircare ;
- se demontcaza camera de comandg de pe suport.
1.4.6. Camera de camand5 cu valva de desci5rcare automata $1 rapi
dP ALV-9a
Verificarea camerei de camand5 cu valva dc d w c & - w ~automa
$i rapid^ ALV-9 a se face conform punctului 1.4.5 GU u s h l e deosebiri
pwctul ,,dlb.
Pentru ~robfise faldsest~stand111din lfilp 141
~i R 2 in pozitia ,,deschisa iar robi-
re permite evacuarea aerului de
cornand5 si rezervorul (3) de- 40 1 la
se duce robinetul R 2 in pozitia ,,inchis" ;
se actioneazg un timp scurt asupra pirghiei valvei de descsrca-
a r e se las5 liberg ;
- se cronometreaz5 timpul de scide1.e a presiunii dc la 5 la 0,4
' w etrebuie, s5 fie de 30 f3 sec.
notat cu cifra (6),
1.1T. Releul de presiune KE-lc-SL
p r o h e a releului de presiuile se face la standul reprezentat in
ReIeld de presiune este supus la urmatoarele verificzri :
a] 1-erificarea etanseithtii supapei (32) si a garniiurii canelate (26).
Se denonteazZ de la releul de presiune 2tiftul ~i capacul de protec-
Se fixeaz5 releul de presiune pe suportul standului.
S2 rnanipuleazg robinetul 2 in pozitia ,,deschis".
Se manipuleaz5 robinetul 6 in pozitia ,,deschis6.
inetele 2 ~i 6 f n pozitia ,,deschisu, se permite aerului
ul principal, redus la presiune de 5 bar de c6tre regulatorul
rnenteze rezervorul auxiliar (7) de 25 litri ~i supapa
consider5 eta1198 dac5 nu se produc pierderi de aer
ijei de cornand3 (31).
~eit5tiise face cu apg ~i sapun.
cazul cind garnitura canelat5 (26) nu este e t a n ~ 5 se produc
de aer tot prin canalul (41).
'erificarea timpului de alimentax a rezervorului (7) de 3 litri ~i
cornand5 (31) fat8 de pistonul releului de presiune.
Dqii alimehtarea rezervorului (7) de 25 1. la presiune de 5 bar,
,7 bar de catre regulatorul
mitindu-se trecerea a e d u i
tul 5 permjtind trecerea aerului spre
i 5, se cronometreazg timpul de me?-
rezervorul (7) de 3 1. care trebuie s i
3 4 1 2 sec.
 1' I

h cazul neetanqeitgtii tijei de cornand5 (31) fat5 de garnitura de

l a pistonului (30), se produc pierderi de aer prin canalul (41) din
tijei de comancf5 (31).
Ii1 en@ de presiint fntre paftea inferioar5 a pistormului (30) (spa-
C:-) ~i partea superioarg (c) nu trebuie s5 fie mai mare de 0,l bar.
/I

I c) 1-erificarea timpului de descgrcare a rezervorului (7) de 3 1.

etul 6 fiind Pn pozitia ,,inchis", se manipuleaG mbinetul 5

~1 '
1~~
11, care premite evacuarea aerului din partea inferioar8 a
3G) (Cv) prin duza cu diametrul de 0,8 mm.
derea presiunii in camera (Cv), va genera o .descZrcare a presiu-
~! spatiul (c) situat la partea superioars a pistonului (30), care se
I/ a m 5 - i la manometrul C.

1 at5 cu manipularea robinetului 5 in poaitia I1 de ,,emisieu prin

diaxetrul de 0,8 mrn se cronometreazs qi timpul de scgdere a
~1 in spatiul C de la 3,8 la 0 bar care trebuie s3 fie de 1 5 . . .20 sec.
'I
1
'1~ - se
bele de frinare qi slgbire in trepte
dl.P ~ o b a ' ~ e n t rtreapta
u de frinare
manipuleaz5 robinetul 6 alimentfndu-se rezervorul (7) de
11 I h pesimea de 5 bar ;
- se manipuleaz5 mbinetul 5 in pozitia I de ,,trecereLLa aerului
Ill
I(

- se manipuleaz5 robinetul 4 in pozifia I1 de ,,alimentarecLprin

diametrul de 0,4 mm. um5rindu-se la manometru wegterea pre-
partea inferioai-5 a pistonului (30) (Cv) de la 0 la 0,6.. .0,8 bar
i
cz-e se manipuleaz5 robinetul 4 in poaitia I ,,inchiscL.
Odat3 cu creqterea presiunii in spatiul (Cv), va c r e ~ t epresiunea gi
b sp@d(C) respectiv in rezervorul (C) de 3 1.
Se erecut5 o noug treapt5 de frinare prin manip.lilarea robinetului
@4jin piizitia I1 alimentindu-se spatiul (Cv) cu cca 0,150.. .- 0,200 bar,

li 1
1 I
1. fi/tru
2 RepLafof oc p r csrun e
3. Rezervof o e +a c
S2
se duce robinetul 4 in pozitia I ,,inchisG.
continua operatiunile de frinare in trepte pin5 la realizarea pre-
d d 9 r maxime in spatiul (Cv) g i in spatiul (C), respectiv in rezervorul(7)
1111 1 J
4 S ~ p 0 f01f camrrct d e comarrm
I1 3: Kanom e t r e
II 6 Ta/er Se va urmgri manometrul care indicii presiunea in spatiile (Cv)
~ g ht-tof
ff"a-
~ ~
p
D f n deet I r o / a r e
i m. ca orice cregtere de presiune in spatiul (Cv) s5 conduc5 la o creg-
&BE s b i l a r 5 a presiuni ~i Pn spatiul (C).
CiS.Rcbrne7 cu ,*re/ porr',;)
Dug15 ultima treapta de frinare, se verifica etan~eitateadintre suport
yi mZeu 5i etan~eitateaperetilor corpului releului de presiune.
 VeHficare se ,face cu a p l 8i szpun, care se intinde pe Tntreaga su
prafatil a releului si pe imbinsri dintre suport si releu.
Ny se admit pierderi de aer sau formarea de buTe dde s l p u n ~ p esu
prafata releului: . . .
. .

d.2. Proba pentru treapta de slzbire

'

- se inchide robinetul 4 r&niPulihdu-se in pozitia I ;

. .
- se manipuleaz5 roiinetul 5 in pozitia I1 care perrnite eva
aerului din spatiuI (Cv) prin duza cu diametrul d e 0,8 mm, realizindu-se o
t e a p i 2 deslsbire, dupii ca<erobinetul este readus in puzitia ,
I de ,,tr,e+
, --
~ e r e ";.
-- s e execut2, o. iloud treapti. de slabire manipulindu-se robinetu1 5
& poiitia 11, dupg cafe se readuce 1-obinetul inpozitia I.
'
Se calitinu2 executai-ea treptelol" de slabire pins la reducerea com-
pletl a presiunii In spatiul (Cv). , . .

' Presiunile d i n spariul (Cjtrebuie s l urrnareasc& presiunile di

tiul (Cv). -- . . ,I

1.43. Releul de p r e s h e DU 21/2,2

Pentru verificarea pi probarea releului de PI-esiune DU 21/2,2 se
folosqte standul din (fig. 16).
D u p l montarea releultii de presiune pe s u p ~ r t u l d ela stand se face
, verificarea etanqeitgfii astfel :

''- se regleaz5 cursa pistonului de la cilindrii de fring (8) l a

rea d e 150 mm. ; r .

.
- se alimenteazii cu 'aer cornprimat spatiile interioare ale releului
'

de presiune DU 21/2,2, pmcedindu-se astfel :

- se manipuleazg pirghia bifurcate (47) d e l a supapa de rupere in
podtia,, Ru ;
;

- ~ e ~ m a n i p u l e a zrsbinetele
g I, I1 ~ iV- in pozitia I ,,desc'hisu ali-
mentdndu-~erezervoarele de. aer R1 pi R2 qi spatiul R din reieul d
siuae la presiune d s 6 bar. Aceasts pi-esiune se reaIizeaz5 cu ajutorul
$egulatorului de presiune 4;
. ..
. .

. .

56 5
 Se pensuleaz5 cu ap5 ~i s5pun canalul din interiorul tijei de com
d5 (31) pentru a se verifica etan~eitateagarniturii canelate (26) ~i et
seitatea supapei (32) pe scaunul ei.
La aceast5 verificare nu sint-admise nici u n fel de pierderi de
Se alimenteaz5 cu aer cornprimat la presiunea de 5 bar spati
care este in leg5tur: m rezervoarele F1 ~i F2 $i pistonul (39), 'mani
du-se in acest scop robinetul 2'in pozitia 1 de trecere.
Reglarea ~resiuniise face cu ajutorul regulatorului de presi
(6).
Se PensuleaZ5 cu apz ~i &pun marginea de fixare a capacdui de
Pistonu] (39) din supapa de rupere ~i axul cu cam5 (48), pentru a se
iica etan~eitateagarniturii de la capac ~i a granitul-ii inelare (75) de
tija de impingere (741, care actionez: asupra pistonului (39).
Se gole~teaerul din spattiul F prin manipularea robinetului 2
ziitia 111.
In continuare se alimenteaz5 cu aer cornprimat la presiunea de
bar spatiul (Cv).
Pentru aceasta se manipuleazti. robinetul IV in pozitia I de ,,trece
~j robinetul niecanicului pnetru frfna direct5 1 in pozitia I de aliment
prin duza cu diametrul de 1,6 mm.
Presiunea se realizeazg cu ajutorul regulatorului de presiune 5
Robinetul 111 rzmine in pozitia 11 ,,inchis".
De asemeflea se manipuleaz5 robinetele VI si VII in pozitia I
,,trecere".
Cre~tereapresiunii in spatiul (Cv) la valoal-ea de 3,8 bar, are
efect de~lasareasupapei (32) de pe scaunul ei ~i respectiv alimentar
cilindrului de fring 8.
- se Pensuleaz5 orificiul robinetului 2 care este manjpulat in
~ i t i aI$ de ,,en1isiebbpentru a se verifica etanseitatea garniturii cane
(57) de la pistonul (39) ;
- se pensuleaza orificiul dc evacuare (4G a) de la supapa de ru
pentru a se lrerifica etanseitatea garniturii canelate de la pistonul
- se pensuleaz5 canalul tijei de cornand5 (?I), pentru a se ver
etarlseitatca acesteia fat5 de garnitura de cauciuc a pistollului (30) ~i e
Seitatea g a r n i t ~ r i icanelate (23) de la tija de conland2 (31) ;
- se alimenteazz din nou spatiul F cu aer, m a n i p u J i n a ~ robin
-~~
tul 2 in pozitia I de ,,trecere".
Prin aceasta, presiunea de aer care actioneaz5 asupra pistonului
11 de~laseazape aceasta pe sacunul s5u superior si perimte aeruluui
cilindrii de frin5 s5 p5trund5 la pistonu1 (46).
Timpul de echilibrare a presiunilor este evaluat la aproximativ
minute, dupg care se verifica etan~eitateareleului de presiune cu a
~i sspun, astfel :
releul de presiune ;
se pensuleazs din nou canalul' tijei de cornand5 (31) pentm a se
eitatea acestei tije fat5 de garnitura de cauciuc din Pistonul
~i etanseitatea parniturii canelate 23 de la tija de comanag
tg pensularea orificiului (4'0 a ) de la supapa de ruPere pentru
etan~eitateagarniturii canelate de la pistonu1 (40) ;
orificiul de control (0s) pentru a se verifica &an-
pot de la pistonul (46) ;
+ n:anipuleaz5 pirghia bifurcatz de la SUPaPa de mPere in Po-
se golesle aerul din spatiul F prin nlai~iplarearobinetului 2 in
se coboar5 presiunea in spatiul (CV) cu o treaptg, manipulindu-se
mecanicului pentru frina direct5 1 in pozitia de ,,emisieU ~ r i n
diarnetrul de 0,9 mm., dup5 -care se va aduce f n pozitia
L
n nou canalul tijei de conland2 (31), orificiul (40 a)
1 (oo) dup5 un interval de 2 minute de la executarea
a.ces%e verificSiri nu se admit pierderi de aer.
a& verificarea etan~eitztiireleuhi dB rezultate bunf& .
inregistrareax curbelor de functionare a releului de ~ r e s i u n e
I
r a ~ l ade functionare a releului de presiune DU 21/2,2 este tea
H
de ridicare a curbelor de fuilctionare a relcului de presiune
~ ~ ~ . > f spreentat
te in Fascicola ,,A" din ,,Tehno!ogii de rcvizuire,
ii probare a echipalnentului de f r h z IiE6'. ~emnificatiacurbelor
atia unei frlnari la presiune Enalt5) ;
ezintg variatia presiunii in cilindru! ficliv (Cv) la
gim de frinare la presiune inaltj) ;
f f s e i (in situatia unei frin5ri la presiune inalt5) ;
:,ba cv,, , reprezinG variatia presiunii in ciliildrul fictiv
h slfbi:ea frinei (in situatia unei friniiri la presiune fnaltz) ;
s"2-ba c S.h reprezintg variatia presiunii in clindrul de frEnS
-re r-apidg (in situatia unei frin5ri la presiune fnaltz) ;
;-:ba h l n reprezint5 variatia presiunii in cilindrii de fring,
utarea de la frinare cu presiunea inall& la frillare
 11
I
~1 1
1I
- curba CSBn , reprezintg variatia presiunii in cilindrii de frf
la o frinare rapid5 (in regim de frinare cu presiune joasil) ;
- curba C L d , reprezint; variatia presiunii in cilindru de frin5
sl5birea frinei (in regim de frinare cu presiune joass) ; .
ii
11
- curba CLR , reprczinta variatia presiunii in cilindrii de
la alimentarea cilindrului ficti< Cv prin duza cu diametruI de 4 7

!iI
- curba CR , reprezint5 variatia presiunii in cilindrii de fri
o alimentare brusc5 a acestora ;
- curba CsBh , reprezint.5 variatia presiunii in cilindrii de fri
I' I l la frin5ri in trepte (in regim de frinare cu presiune inalt.5) ;
-- curba C B L ~ t.eprezint5 variatia presiunii in cilindrii de frPn5

!
I
I
I
slgbirea in trepte (in regim de frinare cu presiune inalt5) ;
-- curba C BB* reprezint5 variatia presiunii in cilindrii de frina
la treptc de frilrare (In regim de frinare cu presiune joas5) ;
- curba C=rn reprezint5 variatia presiunii in cilindrii de fri
la sl5birea fn trepte (in regim de frinare cu presiune joas5) ;
- la releul de presiune DU 21/2,2 prev5zut cu schimbstor de r
gim G-P-R-RR, se verificg comportarea releului de presiune
manipularea schimb5torului de regim din pozitia ,,RGbin pozitia ,,Pbf.
La aceast5 manevr5 presiunea maxim5 din cilindrii de frfn5,
tru frinarea cu presiune inalt8, inregistrat5 prin curba CsBn , tre
sB scad5 la valoarea presiunii rnaxime in regim de frinare cu presi
joas5, inregistrat5 prin curba CsBn
Cu aceast5 ocazie nu se va ridica nici o curb5, presiunile fiin
urm2rite la manometruI C.
1
~3np5aceasta se scoate diagrama de pe tambur comparindu-se
diagraIiha e-talon (Anexa 1) si se completeaz5 datele inscris? pe ea.
1.4.9%Releul de presiune DU 2 1 c11,27
Releul de presiune DU 21 c/1,27 se repars, verific5 . ~probeazg
i
~i releul de presiune DU 21/2,2.
Releu1 de presiune DU 21 c/1,27 este identic cu releul de presi
DU 21/2,2 cu u r d t o a r e l e madificgri :
- talerul meinbran2 (poz. 46 din fig. 8) trebuie s5 aib5 diam
trul exterior Dl--48,5+ 0 2 mm. ;
- resortul trebuie sS corespund5 caracteristicilor din tabel
- Diagrarna de functionare a releului DU 21 c/1,27 este dat5
fig. 17 a.
Presiunea in cilindrul de frin5 corespunz5tof'.treptei joase este
3,0 + 0,l bar. , I

60
 -
f .4.10. Aeceleratorul pen tru f~inarirapide EB3 -
&surubeazj dopul filetat de la suportul distribuitorului KEs,
Acceleratorul pentru fringri rapide EB3, se probeaz5 pe un s in legatura cu supapa (69. Se manipuleazi robinetul rnecani-
(fig. 18) care serveqte $i la probarea general5 a distribuitorului de h wzitia V de frinare rapids. La aceasta manevrii se admite emi-
KEs.
P
~ numai la orificiul de emisie (62 a) ~i la canalul de evacuare a -
Dupii repararea acceleratorului pentru friniiri tapide EB3, a de admisie (63), dar nu se'admit pierderi de aer la canalul des-
se monteaza pe suportul dishribuitoruliu K& pentru a fi probat. R tpin degurubarea dopului filetat dc la suportul distribuitorului
1
subansamblelor montate pe suportul KEs (distr'ibuitorului KEOc, r
de presiune DU 21/2,2 $i supapa de alimentare intirziatg RF1 sau aceasti verficare, dopul de la suport se in~urubeazgla loc.
sint toate dispozitive etalon. ificarea etan~eitgtiisupapei de adrhisie (63) pe scaunul ei, se
A ~ c e l e ~ a t o r se
u l supune in prealabil la o proba de eknpeitate.
Pentru aceasta se in~urubeaziiventjlul de izolare (65) pin5 ci se ali~nenteazaconducta L (rezervorul de 57 1) pi cele doui re-
a,geaz5 pe scaun gi fntrerupe trecerea aerului de la rezervorul de a l ~ de alimentare R1 pi R2, la presiunea de,5 bar. Se face o frinare
tare R1 ; o depresiune de 1,5 bar in conducta general5 de aer L.
- se manipuleaz5 robinetele I, IT, III pi IV in pozitia I ,,desc hsurubeaz5 ventilul de dzolare (65).
- se regleazi regulatorul de presiune 6 la presiunea de 6,5 golirea aerului din spatiul supapei de admisie (63) nu se admit
Y e aer la canalul ventilului de izolare (65).
- se mianipuleaaii robinetul mecanicului Knorr D2 in poziti
x-erificarea etan~eitGtijqe trece la ridicarea diagramelor de
alimentfndu-se conducta L (rezervorul de 57 I), rezervorul R1 de 75
entru acceleratorul EB3 reprezentak in fig. 19. Modul de
rezervorul R2 de 125 1. la presiunea de 5 bar ;
belor de functionare a acceleratorlui ER3 este prezentat En
- se ~yerificiietanlseitatea acceleratorului EB 3 pensulfndu-se din ,,Tehnologii de revizuire, reparare ~i probare a ecbi-
ap5 gi sspun urmatoarele suprafete pi orificii ; de frinii KEbb.
- suprafata de fixare a acceleratorului pe suport, suprafata M i c a t i a curbelor este urm8toarea :
separafie dintre carcasa pi capul acceleratorului, orificiul de emisie (6 m b a LM reprezintg variatia psesiunii in conducta generala
. ~ iosificiul d e emisie a ventilului de izolare (65). NU se admit pierder de insensibilitate ;
aer la verificarea etanseitgtii cu ap8 pi sgpun.
In continuare se d e p u r u b b d ventilui de izolare (65) permitind
- m b a LAR reprezinta proba de sensibilitate a acceleratorului-
i rapide EE3 ;
alimentarea cr5 aer cornprimat a spatiului de sub pistonul (60). m b a LAS reprezinti variatia presiunii in conducta generali
Se verific5 cu ap5 $i sapun etan~eitateasuprafetii de separatie de sensibilitate.
tre cele dou5 pZrti carnponente ale acwleratorultli.
Se ~ e r i f i c icu ap5 gi sipun etan~eitateagarniturii canelate ( ea supapei de alimentare intirziatz se face pe standul folosit
a canalului de l a ventilul de izolare (65), neadmitfndu-se formaea b acceleratorului pentru friniiri rapide EI33 (fig. 18). Ca ~i in
de s5pun. acceleratorului EB3, in afar5 de supapa .de dimentare In-
Se verifid etangeitatea supapei de admisie (63) pe kcaunh ei
garniturii canelate (3) de la tija dcestei supape ~i a d a p d u i filetat
ghideazi aceasti supapi, s5punind orificiul supapei de admisie (03)
rnarginea de fixare a doplui filetat respectiv.
Nu se admit pierderi de aer.
De asernenea se pensuleaz5 intrehga suprafat6 a accelerabr
pentru a depista eventualii pori din corpul acestuia.

64 65
. k 6 k ~ ~ ~ o b mCUIr h
htret pout"
@.Rcgc//olor d e
.
prt~il'iqe
< Ffflml
P Soport ot
sup up ff clc
eVl?rCu~re
9 suporrpt
d!;rtrrbu/f'bcld
de ucr rigs
a.Honoqraf
If.R&meiu/
mcMn/cu/u1
Coorr 0 2
4
fZ b?oblnef dc
scosrb~fi/bfe
&od m - y)j:
H.ffuoomefre
I- Robmete w
O'WU p~26f..
 a s u p p e i de alimentare Intirpiatii RF1, 1
Proba de e.ta~?~,eitate
se face astfel :
- se alimenteazii instalatia standului (fig. 18) cu aer compl
manipulindu-se robinetele I, 11, 111 si' XI din pozitia I1 In pozitia
,,trecere". .-
Dupb,ridicmea presiunii la valoarea de 5 bar se pensulcaz& ct
qi sipun suprafGa exterioarii a supapei de alimentare intirziatP
(RF2) verificindu-se flansa de fixare pe supgrt, orificiul de control
Si etdm~eitateaperetilor supapei RFI, (RFZ). Nu s t admit pierder-ri de
aer.
Rezultatele probei d e etangeitate fiind bune se va trece la rid
diagramelor de functionare a supapei de alimentare intfrziata RF
prezentate in fig. 20, iar pentru supapa de alimentare intirziqtH R
fig. 20 a. Modul de ridicare a curbelor de functionare a supapei d
mentare IrmtirziaG RFI qi RF2 sfnb prezentate in Fascicola ,,ALC
nologil de revizuire, wparare ~iprobare a echipamentului de fring
a) Semnificatia curbelor supapei RF1 este urmitoarea :
- curba BRI reprezintg variatia presiunii in rezervorul de
mentare R1 de 75 1 la Q frinare rapid5 ;
- curba RIF reprezintg variatia jpresiunii in rezerv0rUl de
. mentare R1 l a sliibirea frinei ;
- curba BRa reprezintg variatia presiunii in rezervorul de ali
tare R2 de 125 1, la o frinare rapid5 ;
- m 6 a R2F reprezintii variatia ~resiuniiin rezeryorul de
tare R2 de 125 1, la sllibirea frinei. .
k m aerului in rezerv6rul R2 trebuie sB creascB'uniform ping
- -
6 x f a d in 105--810 sacundc. Timpul se verificii' cu ajutoa
tru.
Ia
k alimentare a rczervorului R2 de la 0 la 4,8 bar trebuie
mmknatlv 5 minute.
de infIexiune se poate modifica prin tensionarea arcului.
l-rea si probarea la stand a distribuitoarelor de aer de
1 din fig. 21 permite ridcarea diagramelor de functionare
e KEO ~i KE1.
1 penrru mobarea distribuitoarelor KEO ~i KE1 este prezen-
din
R p b a r e a distribuitorului de aer KEO, se monteazg pe acesta
etalon, fiind transformat astfel in distribuitor de
1 lc-SL. Fat5 de aceas%-situatie in materialul care urmea-
I w a i ridicarea diagramelor de functionare pentru distri-
-
KE-lc-SL se monteaz2 in suportul standului de
@@amasti operatie, se demo~lteazddopul filetat, de la camera de
fi$ im Iccul acestuia se monteazs un tub flexibil care face legstu-
de Comand5, robinetul 4 ~i manometrul A. Se alirnen-
nandului prin deschiderea robinetelor I, I1 ~i 111.

- curba BRt, reprezintg variatia presiuqii hrezervorul de a 1

b) Semdficatia curbelor supapei RF2 este urrniitoarea : r riscarea diagramelor cle'functionare a distribuitorului de
KE-lc-SL se vor folosi cilindrul de frin5 de 14", rezervorul
t a n do 75 1, la o frfnare rapid6 ; PI&lt30 I ~i cursa pistonului de 125 mm.
- wmhuare se manipuleazzi mfnerul robinetului mecanicului Knorr
curba RIF reprezhtg var@ia presiunii -aredui in reze~V~rtrl
la sllibirea frinei ;
- curba BR2 reprezintti variatia presi~miii n rezervorul de
I I m in pozittia I1 alimentinalu-se intsalatia ~i standul cu

tare R2 de 125 1, la o frhare rapid6 ;

- curba R$' reprezing variatia presiunii in rezervorul de
tare R2 de 1251 1, la sliibirea frfliei.
Presiufiea aeruIui In rezervorul de alimentare B1 trebuie s& cre
de la 3,7 ba$ la 4,7 bar intr-un timp de 16f 10 sec.
cd l a , a,
-'z aa .A & ,9cb
2 'c .3 Za a
L " - 2
(d O Z m -
mA
a -3-
23 3

mU dm6Nr b
,cd
-go.Q2
A gL.a,a,
2 2.5 .G" +.zc daLrQbL
.2 3 % .* %Za,O

+,. cdz
aa
-8 ::
6.2
v,Z L+'L

5"53,J..a9 ~
$

GI.- a
='3~lc; g"o $6
u r ng $cd 2 4 2
k.4 .--.-3
a,'$
V, a,
Z ~ M
3
6 , a,-
9
s gjllbi
L "
'
;
a .k
k3.B2.;il ,c.lo 3
a 3~ e.8 a"la.2
<s2 .c0 a . q a .9.- 5
-- -
La,
% L L
cduk
.s
.,*-;.
2 - g$%
.3

."
-
3 C
'2
d c d r
a,-oz;=r= sg'o
'"

+g+z
+ I -2 +6 a,
m.2Q
G *-.p
0
3'rb0 + $ 2s .5- A2" '
?='OGa,
L
r n ~ $.-cd a,
cd-'G a,G
6 % ~
cd E L2a
.5 8 oy- .=j .2& 2 ."G > g
E a,-25
3 a o o
%; $ p z
-.33Lg $ $ .z-4
-- 2 %

,g:z
s+ O
G
0 (I $
H
>$$3 2 :.
cd.+% 0 3
s
0 - m4 cl- a,.2g
2" E
@$,8
m z zr
" '3 :z ELcd%
$ 2 " ~
I

'
1,5-2 bar, robinetul de izolare cu alimentator se va pune Pn pozitia
. . .

presiunea d e 3'*la 4 :bar, c u m a n e t a schimb5torului de regirn M-P in

pozitia ,,marfZUiar pirghia manografului i n pozitia ,,mers incet".
Cre~tereapresiunii in camera de comandii de la 3 la 4 bar trebuie
sii se produc5 Tn 37-43 sec.
d.6. Curba CSBG, reprezintg variatia presiunil aerului in cilindrul
de frin8 !a o frinare rapid& cu maneta schimb5torul.ui de regim M-P in
pozitia ,,marfGb'iar pir,ghia rnanogiafului in-~ozitia' , , m a s Pncetb6.[
Presiul~eamaxim5 trebuie s5 fie de 3,8$0,1 bar.
~ ~ m p:in
u lcare se reali'zeaz5 959% din presiunea 1~laxirn9 a aerului in

rd.8. Curba CEG 1,3 reprezintii pmba de sensibilitate l a frinare, cu

bar. La slsbirea 'h ti-epte trebuie si5 realizsm cel putin nou5 trepte.
 Cind preqiunea aerului in cilindrul de frill5 atinge valoarea de
1,5-2 bar, robinetul de izolare cu alimentator se va pune "I pozitia
,,alimentarea si prin aceasta proba se terming.
d.5. Curba A F reprezint5 alimentarea camerei de comandii de la
presiunca de 3 la 4 bar, cu maneta schimb5torului de regim M-P in
pozitia ,,marfGu iar pirghia manografului ;1 pozitia ,,mers incetu.
Cre~tereapresiunii in camera de comand5 d e la 3 la 4 bar trebuie
s5 se produc5 in 37-43 sec.
d.6. Curba CSBG, reprezint5 variatia presiunii aerului ?n cilindrul
de frin5 la o frfnare rapid& cu maileta schimb5torului de regim M-P Tn
pozitia ,,marf5"'iar pirghia mano&afului inpozitia ,,mers incctL6. -
Presiunea maxim5 trebuie s5 fie de 3,8&0,1 bar.
Timpul in care se realizeazg 95,$,/ din presiunca maxim5 a aerului in
cinndrul cle frin5 trebuie s5 fie de 20-28 sec.
(1.7. Curha GLG reprezintg variatia presiunii aerului in cilindrul
d l frina la slbbire, cu maneta schimb5tor~luide regim M-P in pozitia
,,marfdG, iar p?ingMamanografului in pozitia ,,mers incetu.
Timpul de scidere a presiunii aerului in cilindrul de frind dc la
va-ea maxima (3,8+0,1 bar) la 0,4 bar trebuie sa fie de 45-60 sec.
Cltrba RFG, reprezinta alimentarea rezervoruJui auxiliar R pe
mbsura ce frina slgpeste.
Presiunea in rczervorul auxiliar R, in r-&-m~entulcind fn cilindrul
de frin5 presiunea a sc5zut la valoarea de 0,4 bar, trebuie sb fie de
4,7 - 4,85 bar.
Curba RFG, trebuie s5 crease5 uniform p i n i la presiunea de
4,85 bar.
ed.8. Curba CEG 1,3 reprezint5 pmba de sensibilitate la frfnare, cu
maneta schimb~toruluide regim M-P in pozitia ,,marfZa iar pirghia
. ~nanografuluiin pozitia ,,men repedeu.
B ~ a c u a r e aaerului se face prin cluza de 1 3 m
d
13istl.ibuitoruI de aei. trebuie s5 intre in actiune intr-un interval
de timp de 2,5 - 3,5 see.
d.9. Curba CBBG, reprezint5 varialia presiuilii aerului in ciliii-
drul cle fi9in5, la frinare in trepte, pin5 la redizarea presiunii maxime,
cu maneta schimb5torului de regim M-P in pozitia ,,marfa" iar pirghia
manografului ?n pozilia ,,mers Pncet".
La aceastg curbg trebuie sB ~ealizgrn cel putin nou5 trepte de
frrnare.
Curba CBLG, reprezint5 variatia presiui~ii aerului in cilindrul de
fring la slabire in trepte, p i n i cind in cilindrul de frlna atillgem zero
bar. La sliibirea Pn trepte trebuie s i realiziim cel putin nouG trepte.

d. 10. Cwba AE 0,8 reprezintii variatia presiunii aerului In camera
de comandi, iar curba CE 0,8 reprezintfi variaiia presiuizii aerulgi in
cilindrul de f r i n i la proba de finsensibilitate, cu maneta schimbitoruluj
de regim M-P in pozitia ,,marfia, iar pirghia manografului i n pozitia
,,mers incet". .-
-
La o scidere a presiunii aerului i n conducta gcnerals de la 5,Ia 4,5 -..-.-JI
bar, p:in duza de distribuitorul de aer n u trebuie sfi intre i ~ ;
actiune timp de 50 sec. -
d.11. Verificarea inchiderii camerei de comandi la umplere, ,repre-
zentati prin curbele L (variatia presiunii in conducta generals) ~i A (va-
riatia presiui~iii n camera de comandi). \ R g . 25 - ~ e ~ u l a t o ratipg<naj
d. 12. Curba AU reprezintfi InJiturarea supralncfircfirii c a m r e i de
comandi A prin actionarea Pntr-un timp foarte scurt a valvei de descfir-
care, ALV-9a.
1
d. 13. Cu@a AE reprezintg descfircarea automat5 a camerei de
comand5 A in cazul conductei generale golite.
d. 14. Ridicarea curbei LU care reprezints supraalimentarea con-
ductei generale L.
d. 15. Curba SB reprezintfi scfiderea presiunii in conducta gene-
ralii L la o frlnare rapidi.
Echipamentul de frini X E s este alcstuit din subanspnble, care
d u p i ce sint reparate se verific5 fiecare Pn parte pe standuri speciale.
Probarea final2 a echipamentului de frinfi KEs se face pe standul de
probat (fig. 18) ffir5 ridicarea diagramelor de fufictionare.
I ,'\
Probele se rezumfi la verificarea et'arqeitfitii intre suportul distri-
buitorului KEs si subansamblele montate pe aceasta, la probe de friniri
$i slfibiri d e serviciu, la trepte de frinsri ~i slibiri, la frfniiri totale in
regim de ,,frinare la presiunea joasiU ~i ,,frinare la presiunea inalts"
la probe de sensibilitate la stringere ~i slibire. Frinfirile si slibirile se
fac cu ajutorul robinctului rnecanicului Knorr D2b care este montat pe
stand.
OAPITOLUL I11
I. REPARAREA REGULATORULUI CENTRIFUGAL DE PRESI-
UNE $1 A REGULATORULUI ANTIPATINAJ TIP M2 ~i MWX,
1.1. Demontarea gi curgtirea pieselor regulatorului centrifugal de#
presiune si a regulatorului antipatinaj tip M2 gi MWX,.
78
- i
1.1.1. Regullatorul centrifugal de presiune (fig. 24--FKE 67-01)
/
DupB demontarca de la vagon, rcgulatorul ccrltrifugal de presiune
es cursti la exterior cu o pzrie de sirnis inoale din otel si sc suflfi cu
aer comprimat.
Demontarea pieselor care compun regufatorul centrifugal de pre-
siune sp va face conform prescriptiilor din ,,Fascicola A" din luorarea
,.Tehnologii de revizuire, reparnre ~i probare a echipamentului de fring
ICEb'.
1.1.2. Regulatorul antipatinaj
Fig. 25 -- Regulatorul ailtipatinaj tip ?f2 (FKE-66-01).
ul tip I\IWX2 (FKE-161-01).
1 Dupfir demontare de la vagon, regulatorul antipatinaj este trans-
: portat la atelierul reparator unde este curitat la exterior cu o perie din
sirmfi moale din otel, dupfi care se sufl5 cu aer comprimat.
Demontarea regulatorului antipatinaj se va face conform pres-
: criptiilor din Fascicola ,,Au din lucrarea ,,Tehnologii de revizuire, repa-
rzre si probare a echipamentului de f r i n i KE".
1 0 atentie deosebiti se va acorda la demontarea si curitirea piese-
lor componente ale ansamblului de preselectie de la regulatorul antipa-
naj MWX?.
Regdatorul centrifugal de presiune ~i regulatorul antipatinaj tre-
buie sii fie revizuite d u p i un a n ' de functionare i n atelierul de specia-
litate.
Dupfi demontarea regulatorului centrifugal s.au a regulatorului
zntipatinaj, toate piesele cu exceptia pieselor din cauciuc si metal-cau-
eiuc, se vor curtiti cu cirpe muiate i n petrol.Dup5 curfitire piesele se
nsucg suflindu-se cu aer comprimat 5i se vor sterge cu cirpe uscate.
,Piesele din cauciuc ~i metal-cauciucat sc vor curiti cu a p i cfildu-
t B cu sspun, la,temperatura de 30"-40°C d u p i care se vor clfiti cu ap5
curati ~i se v01- sufla cu aer comprimat.
Sitele se vor spila cu benzini ~i se vor sufla cu aer comprimat.
P Transportul regulatorului centrifugal de presiune si a regulatoru-
: k i antipatinaj de la vagoanele din seria 6041, 2050, 1950 si similare se va
I :ace cu deosebiti atentie, pentru a nh deteriora cGplajul elastic din
I cauciuc ce sc aflfi montat pe aceste regulatoare.
I 1.1.3. Cuplajul elastic din cauciuc
D u p i demontare, cuplajul elastic din cauciuc cu annzitura metalici,
se va curita de resturile de vasilini cu o rascheti din lemn d u p i care
se va spila intr-o solutie de a p i cu sfipun.
i
\

. . . . .. .
.
. . . . __
Se va da o atentie deosebit5'la examinarea integrititii cauciucul 8. c o ~ a ~ o ?
'neadmitfndu-se fisuri pe corp sau la baz8, dezlipirnea cauciucului de @. Preron ?

arm5tura m e t a h 5 sau pierderea caracteristicilor tehnice. : s Z.Rh-ienf

Atentie deosebit5 se va acorda si colierului de -prindere a cupla- 6 Disc de pmfecfr'e
jului pe regulator. Dac5 se constat5 defectiuni care f1 fac impropriu , /net d e srguranfd
i #.Ax d e e o r n o n d a . .
tolosirii, acesta se va inlocui cu unul nou. @aCorp de r e g l u r e
1.2. Examinarea, controlului dimensiunilor si uzurilor pieselor la m./ne/ de o r n o r h i u r c ~
' m.fne/ d e wmor&zare gr.corp :
reguhtorul centrifugal de presiune si a regulatorului antipatinaj J). Conf<agre_ufu/u
'
' oa G o r n i f u r d
jr. Sca~bb.venh$
Constatarea regulatorului centrihgal de presiune ~i a regulatorului ,m.F;/anf& . - ..
. .
ctS.Arc,
antipatinaj se face cu respectarea pbscriptiilor din Fascicola ,,AL' din
lucrarea ,,Tehnologii de revizuire, reparare ~i probare a echipamentului
&Are.
u,,bUcJd& g Q m p w 6 > .- ,, . . -- - ' <
;'
@'drc
A .
de fr?n5 ICEu.
- 1.2.1. Regulatorul centrifugal de presiune
Dimensiunile garniturilor canelate ~i a acurilor se verificii cog-
form tabelelor 32 ~i 33.
Ruc~elede distant5 (25) deformate se vor inlocui cu altele noi.
De asemenea se va inlocui ven$ilul (38) dacg prezin't5 uzuri sau
rizuri pe suprafata de contact cu garnitura canelatl (40).
Bolturile de fixare a contragreutGtilor nu trebuie s i aibi joc vi-
zibil ill buc~elerespective.
Se va inlocui axul de camandi (9) daci este indoit.
0-atentie deosebiti se va da verificirii rulmentilor care nu tre-
buie s5 prezinte defectiuni. 'r
1.2.2. Regulatorul antipatinaj tip Mi $i reguhtorul antipatinaj tip
MWX2
Verificarea dimensiunilor de la garnitura canelati ~i arcurile di
compunerea regulatorului antipatinaj se face conform prescriptiilor di
tabelele 34 si 35.
Inelul antrenat (10) care prezintii rizusi se va fnlocui. De aseme-
nea nu se admite folosirea suportului (14) dac5 este ovalizat sau prezintii
rizuri.
Dac5 capul hexagonului a1 ~urubuluide reglaj (38) prezint5 deni-
veliiri ale suprafetei plane datorit5 contactului cu tija ventilului de qoc
(371, ~ u r u b u lse Pdocuie~te. L

De asemenea se idocuieste ventilul de ~ o c(37) dacg tija acestuia

prezintg deform5ri sau rizuri pronuntate.
, Amortizorul de cauciuc (2) nu trebuie s i aib5 joc In locasul s i u ,
Tn caz contrar se inlocuieste.
1.2.3. Supapa de sigurantP M (fig. 27-FKE-73)
Dirnensiunile mai importante ale ventilului (3) $i ale arcului din
compunerea supapei de sigurantii M se verificg - conform tabelelor 36
'
 Orificiile f , ~i f2 din ventiulul (3) trebuie s5 fie cur5tate de mur;
Erie. Petnru verificarea acestor orificii se vor folosi calibre tampon de
h i t 5 corespunaZtoare dimensiunilor indicate in tabela 36.
( ontactTijacu ventilului (3) nu trebuie s5 presinte uzuri pe suprafata de
talerul membranei (7).care s s conduca la o dcpg~irea tole-
mar#?lorindicate i n tabela 36.
1.2.4. Ventilul de descgrcare M (fig. 28-FKE-71)
CAMCTER~ST~CIL E ?I O / M E N ~ U N /EL J , ~ C U ~ O .R
,,
c A R E /NPP A /;I CQMPUNEREA W EWLA TQL?OLUT Cmn-/F&'G&
620 -em-
,-
.
- - - --
,,-.
1
z s ; f ~1 , Dimensiunile or'ificiilor calibrate din duza (16) ~i a garniturilor
nelate care se gssesc in venti~dulcle'desciircare 3\/1 se verificg conform
bbelelor 38 si 39.
Tija de la pistonul (6) care prezint5 uzuri sau rizuri pe suprafata
(8), se va inlocui.
uzuri ce depiisesc tolerantele din tabela
[@E) permifind deplasarea usoars fat5 de clerna de sigurantZ (17), se vor
docui.
I
t Se v+ lnlocui dopul filetat (21) dacii prezintii rupturi sau cr5p2-
:tiuri pe margiiiea de fixare. '
1.2.5. Pndicatorul de presiune (fig. 29-FKE-72)
Sita de la indicatorul de presiune se va inlocui dac5 este ruginit4
sau ruptZ.
Ventilul(l3) trebuie s5 se deplaseze u5or ink loca~ulsZu.
Manometrul de aer se verific5 si se controleazii dupZ repararea de
d t r e metrologie. Eroarea indicatiei este datZ in relatia :
L i e l a 35
'CAWACTEWIS T/C/L E DlM,tAIS/UIMILE
Q
d\RCURILOW DIN C O H P U N E E ~RE CUL A PQRELQR AhtTIPA TIN47 Ma J/
4- E = eroarea indicafiei ;
C =clasa de precizie a manometrului ;
, ,- .
S = presiunea maxim2 pe care o r;oate mZsura manometrul pe
scara sa, in bar.
Corpul carcasei care prezint5 cr5pZtusi sau rupturi la urechile,
de prindere, se va inlocui.
1.2.6. Ventilul de acce1erare tip MWB (fig. 30)
Ventilul de accelerere se repar5 conform Fascicolei ,,Au din lucrare
.,TehnoJogii de revizuire, reparare ~i probare a echipamentului de frin5
' g aELL.
 Ventilub de accelerare se rnonteaz5 irnpreuns cu ventilul de d.es
csrcare tip MA pe suportul acestuia.
- Dimensiunile orificiilor calibrate ~i a garniturilor canelate trebui
.
s5 corespund5
*
datelor din tabelul 39 a.
.-
.
1.3. Montarea ~i prsbarea regulatorului centrifugal de presiune ~i
dispozitivului antipatinaj
hlontarea pieselor cornponente ale regulatorului centrifugal gi a1
regulatorului antipatinaj se face confbrm Fascicolei ,,Au din lucrare
,,Telznologiis de revizuire, reparare ~i probare a echiparnentului d
frin5 KEG'.
1.3.1. Begu!atorul centrifugal de presiune
Rngulatorul centrifugal se probeaz5 pe uiz stand construit in aces
scup reprezentat in fig. 31.
. Standul estz dotat cu o flans5 fixg care s e r v e ~ t epentru montare
regulatorului centrifugal Pn vederea probsrii lui.
In illterioruJ acestei flan$e se g 5 s e ~ t qu n .ax care este prevgzut 1
cap5tul s5u cu un element de antrenare prin care se face Qansmitere
misc5rii de rota-tie la regulatorul centrifugal. f
Mi~careade rotatie care este transmis5 se obtine cu ajutorul u ~ z
electromotor de antrenape pe stand.
Acesta printr-o curea trapezciclal5 transmite r n i ~ c a ~ cde a rotati
la un cuplu cu douii roti care vin, Pn contact cu. o ro?5 de reglare.
Ro!a de reglare se poate cleplasa cu ajutorul unci manivele 6 car
funciioneazii. pe principiul surub-piulit5, antrenind rola intr-o miscar
rectilinie Pntre cele ciouii roti.,
Dai0rit5 rolei de reglare, exist5 pcsibiiitatea regiarii oric5rei turat
intre 100 $i1000 rctlmin.
T'uratia imprimat5 regulabrului cen!rif~gzl este inregistrat; d
u n talzometru (11) in rot/min.
Te stand ixai sint montate robincte cu t i ~ u 5?ozi\ii, r>eee:\cai-e d
aer, regulatoare de presiune etc.
Dup5' monlcarea pe stand a regzlatorului centrifugal de presiun
tar5 capacul de proecfie, se fac leg5twile prin cele dcug tuburi flnxi
bile la rezervorul tampon (7) de 29-1 si la rezervorul (8) de 2 1.
 Presiugea in rezervorul 7 este reglati3 cu ajutorul regulatorului de
prksiune 5 la valoarea de 5 bar.
i
., -.
Alimentarea rezrevorului 8 de 2 1. la presiunea de 5 bar se face
' .,ARCUR/,LORCARE INTRA id COMPU~/L?J?EA prin intermediul regulatorzllui centrifugal.
I ,
V E W T I L U L U I DE - D E S C A R C A R E TIP MA , ,
-- 1n continuare se verificii etanseitatea ventilului de adnlisie 33 pe
scaunul ssu, fzcindu-se urmiitoxele operatiuni :
- se manipuleaz5 robinetul 10 (fig. 31) in pozitia I1 izolat ;
- se deschide capacal metalic de vizitare a contragreutstilor de
la regulatorul centrifugal ;
- se in~urubeazain gaura filetat5 a contragreutatii reguatorului,
aflat5 in dreptul deschiderii capacului, dispozitivul de actionare previi-
zut cu o tija cu filet M.10 ;
- se descarcii aerul din rezefvorul de 2 l., prin actionarea lateral5 -
* ,.a;
-
:z:
.
. spre capacul regulatorului a' dispozitivului i n ~ u r u b a tin ~ o n t r a g ~ e u t a;t e
- s? a ~ t e a p t 5golirea complet5 a aerului, d u p i care contragreutatea
CARACTEU~SNCIM D f M E S / U N / L E AflCUWILOR ,,A
. se las5 liberg ~i se dernonteaz5 tubul flexibil din cauciuc care face-le-
C A R E INTRA ;N COMPUNEREA V P N r I L U L U I Of .'.:,~<..
gtitura cu rezervorul 8 de 2 1 ;
ACCELERARP tb MWB . -2.-

- he actioneazti din nou contragreutatea ~i se manipuleazii robi-

netul 10 (fig. 31) in ppzitia I de ,,trecereu.
I n aceastii situatie pensulindu-se cu ap5 ~i sapun orificiul i n care
a fost Sn~urubattubul flexibil (care s-a demontat), nu se admit pierderi
de aer.
Dac5 exists pierderi de aer rezultii cti ventilul de admisie 33 nu
este etans pe scaunul sgu, sau garnitura canelat2 40 nu Pste corespun: -

Dupg terminarea acestei verificsri se manipueazg robinetul 10 de

la stand in pozitia I1 ,,izolatu, se demonteazs dispozitivul de actionare a
contragreut5tilor montindu-se la loc c5p5celul metalic de vizitare a
contragreut8tilor ~i se monteazfi la loc tubul flexibil din cauciuc care
face legzturti fntre regulatorul centrifugal qi rezervorul 8 de 2 1. DupA \
efectuarea acestor operatiuni se manipuleaz5 din nou robinetul 10 din
pozitia a 11-a in pozitia I-a de ,,trecereG.
In costinuare se verific5 etanseitatea ventilului de admisie 33 fat5
cle axul de comand5 9 (fig. 24) ~i etanseitatea garniturii canelate 30.
Pentru aceasta se pensuleaz5 cu ap5 si szpun orificid de emisie a1
regulatorului c&trifugal de presiune.
La aceastg probs nu s e admit pierderi de aer.
Rezultatul verificsrii etan~eitiitii fiind pozitiv se trece la proba
de functionare a regulatorului centrifugal.
1
93
i
 Vsrificarea functio'ngrii regulatorului centrifugal se face In trei
situatii, folosindu-se presiuni de lucru in rezervdare!~ 7 si 8 de 3,5 bar,
5 bar ~i 10 balr.
Rezultatele obtinute la aceste verific5ri trebuie s5 se incadreze fn
tolerantele indicate in tabelul de mai jos :
--

Presiunea R
in rezervorul 7
in bar

3,5
II
I
Yariatia
turatiei

Urcare-
Regulatorul centrifugal AR 11
Punctele de comunicatie rotlmin.

400_f10

I
' , 290+ 5

5 Urcare 390&10

5 I Cobor4re , ts 280f 5

Urcare 370~10
Coborfre 240+ 5

Operatiilk care se fac la verificarea func.tion&rii regulatorului

centrifugal se succed in urmatoarea ordine :
D

1se asigur5 in rezervoarele 7 ~i 8 o presiune de 3,5 bar actio-

nindu-se in acest scop asupra regulatorului de presiune 5 ~i .eventual
asupra valvei de descgrcare VD.
-P
del antrenare M ~i se actioneazs asupra tura-
Se porne~ter n ~ t ~ r u
tiei regulatorului centrifugal (m8rindu-se t u ~ a t i a )prin rotirea manivelei
6 ~i deplasarea rolei de reglare.
Se urm5re~tela manometrul M2 momentul cind incepe s5 scad5
presiunea in rezervorul 8 de 2 1 (punct de comutare realizat In momen-
tul trecerii de la frinarea joas8 la frfnarea inalt5) ~i se noteazi furatia
inregi?tratii la tehometru in momentul inceperii sc5derii de presiune in
rezervorul 8.
Presiunea in rezervorul 8 trebuie s8 scad8 f5r8 intrerupere pin:
la valoarea de 0 bar.
_ In continuare se r o t e ~ t emanivela 6 in sens inveFs, deplasindu-se
rola de regalre ~i prin aceasta micsorindu-se turatia regplatorul6i cen-
trifugal de presiune.
Se urm8reste la manometrul M2 momentul cind presiunea in re-
zervorul 8 de 2 1 incepe s5 creasc5 (punqtul de comutare gentru trece-
rea de la frfnarea inalti la frinarea joasi).
 Simultan se va nota ~i turatia inregistrat5 la tehometrul 11. in
momentul cre~teriipresiuilii in rezervorul 8.
Cre~tereade presiuile in rezervorul 8 trebuie s5 se facii far5 in-
s&eruperi pin5 la valoarea de 3,5 bar.
Valoarea turafiilor notat5 la tehometrul 11 pentru punctele cie
cornutare trebuic s5 se incadreze in torerantele indicate in tabelul de.
mai sus.
Aceste probe se vor repeta df: citeva ori (2. . . . 3 ori) pentru as se
verifica dacii punctele de comutare se (vor plasa la acelea$ valori pe
tehometru. '
Probele indicate mai suS se vor repeta pentru situatia cind presiu-
nea in reiervoarele 7 ~i 8 este reglata la valoarea de 5 bar ~i apoi 10
bar.
Rezultatele obtinute in aceste situafii trebuie sZ se incadreze de
aseinenea in tolerantele indicate in tabe!a.de mai sus.
C
Dac5 valorile constatate nu se incadreaz5 i q tolerantele indicate
in tabela de mai sus, trebuie s5 se verifice tensiunea arcurilor indicate
in tabela 33 ~i cursa de reglaj (2-0,5! mm).
1.3.2. Regulatorul antipatinaj tip M2.
In vederea prob5rii regulatorului antipatin'aj, acesta se monteazii pe
standul de rpdaj ~i se porne~teelectromotorul inregistrindu-se o turatie
de 1000 rotlmin. 111 aceste conditii ~i la o temperaturii a camerei de
20°C, regulatorul antipatinaj va fi lasat s'j functioneze timp de uila
or%
In acest interval de tilnp nu se admite producerea de zgomote la
regulatorul antipatinaj sau inc2lzirea acestuia la temperaturi care nu
' permit palpacea carcasei cu dosul miinii.
DacZ apar trepidatii la functionarea regulatorului antipatinaj in-
seamn5 c5 amortizoruk din cauciuc 2 (fig. 25) a fost presat necorespun-
z5tor. Dac5 apare o incalzire anorma15 a regulatorului antipatinaj, re-
zult5 c5 unul sau mai multi rulmenti au fost presati necorespunz5tor
sau inelul de protectie 47 (fig.. 25) este montat necorespunziitor, extre-
mitatea acestuia pgtrunzind intre cele dou5 inele ale rulmentului 4
(fig. 25) ~i prin frecare produce o temperatur5 anormalii.
Dac5 rodajul a decurs corespunz5tor, inainte de a se monta regu-
latorul antipatinaj pe standul de probii (fig. 32), se m5soarg distanta
dintre um5rul f l a n ~ e ide prindere a regulatorului Si felinarul 'osiei ~i
partea extellonrB a antrcnorului, care nu trrbuie s5 fie mai mere de
t 33 mm.
Xnainte de a incepe ridicarea diagramei de functionare se fac
cfteva frinari a volantuiui atit cu mctorul cuplat cit si cu el decuplat, la
care regulatorul antipatinaj trebuie s5 faca o emisie a aerului continu
~i cu intensitatea zgomotului constant5.
-
Modul de riciicare a dianramei de functionare a reaulatorului anti-
fac:e conform 'asc
(fig. dfn olog re-
: vizuire, reparare si probare a echipamentului de fring ICEu.
Semnificatia curbelor este urmgtoarea :
- Rid+Ris.- reprezint5 curbe cu insensibilitaie a functiongrii
wtipatinaj ;
regulatorul~~i
- stiiiga +dreapta - repr,ezintg curbe de sensibilitate a functio-
n5rii regulatorului antipatinaj.
Diagramele de functionare ale regulatorului antipatinaj se vor
- ridica ~i in cazul sensului invers de rotatii, in care scop se va ~ r o c e d a
la fel ca ~i in cazul ar5tat m i i inainte cu deosebirea c5 penita se va
ageza in punctul de cadonate, presiune 5 bar ~i timp de 1 sec. pentru
a se evita suprapunerile diagramelor.
Curbele realizate trebuie s5 corespund5 cu diagrama etalon.
1.3.3. Regulatorul antipatinaj tip MWX2
La regulatorul antipatinaj MWXa se execut5 urmiitoarele probe :.
a) Proba de rodaj
In vederea prob5rii regulatorului antipatinaj MWX2, acesta se mon-
teaz5 pe standul de prob5 de rodaj adaptat pentru acest tip de regulator,
Uup5 o functionare timp de una or5 a reguatorului antipatinaj, la tura-
tia de 1000 mt/min.,;la o temperaturii de >o"c, nu se admite producerea
de zgomote sau inc5lzirea acestuia la o temperatur5 mai mare ce nu
permite palmarea cu dosul palmei.
Pentru efectuarea celorlalte probe, regulatorul antipatinaj MWX2
se monteazii pe standul de prob5 adaptat pentru montarea acestui ,re-
gulator (fig. 32).
 de etan~eitate
Regalatorul antipatinaj MWX2, fiii~dalimentat la presiunea' de
5 bar, nu se admite formarea bulelor de a q timg de un minut la
CI
dlciul de m i s i s qi pe bup~afp@i~ ~ ~ t idel $~0 ~f . d
nsibilitatc
Prin scaaerea vitezei de rotatie P regulatorului d p a t i n a j lVIWXa
k la 900 rotlmin. la 0 rotlmin., prin 'frfnarea volantului standului, in
imp de 6 sec., la regulatorul anitpatinaj trebuie s5 sc auda o ernisie con-
huii de aer. Proba se executa .in ambele selisuri de rotatie a regulato-
rului. a

d) Proba de insensibilitate
Prin sciiderea vitezei de rotatie a regulatorului antipainaj de la
900 *I-otlmintla 0 rot/min.,~prinfrinarea volanului in timpul de 8 s., re-
gulatorul antipatinaj nu trebuie sii intre fn actiune. Verificarea Se esecu-
1 in ambele sensuri de rotatie a re&torului.
e) Proba de functionare
Se enecutl prin inergistrarea carbelor de functionare a regulntoru- ,
*lui antipatinaj confdrm diagramei de functionare preeentath in, fig. 84
i (manograf cu tambur 0 60 mm) gi fig. 35 (manograf cu tambur .@ 945
L

lmrn).
Semnificatia curbelor este identic5 cu cea de la regulatorul antipn- .
tinaj tip >I2.
DllpB ridicarea diagramei de functionare, aceasta trebuie d cores-
pundii cu cliagralna etalon.
Fat2 de curbelc c x e s,e inregistreaza penrtu regulato5uI antipati-
naj Rf2, la regulatorul antipatinaj MWXI se mai inregistreazii irrc5 o curb5
~~respullziitoare vifezei de rotatie de 5C0 rot/min.
Timpii inregist1,ati rebuie s5 aibe urmstoarele valori :
t, mai mic de 0,4 s. ; t mai mic de 2,O s. ; si t3 treboie s5 fie egal
1,5-t-0,5s.
- - tl.e$uie s5 cores-
1 / Dup5 r'idicarea curbelor ae I U I L ~ L I U L L ~ L
r P_-__^'.:n-",.d 3pPq+PR

I pund5 ,cu curbele etalon.

- .
-- -
vubL-w--

Pentru vagoanele la ccr e transn~iterea mi~c5riide rotatie de la

osie la regulatorul antipatinaj ~i ,~,tritllanl S- P- face prin intermediul
LciL*rrsub--- -

cuplajului elastic dupi montarea acestora cuplul de transmitere tre-

buie s2 fic cle 1 2 lrgm.
103
 1.3.4. Supapa de siguranfg de tip ,,Mu
Dupa montarea tuturor pieselor con~pon€nte,supapa de .sigu~an-
ta s e fixeazii pe un stancl de prob5 (fig. 36) in vederea pi-ob5rii functio-
1.
n2rii ei. I

Supapa de sigurant5 s e fixeaz5 -pe un suport de l a stand, iar

leg5tura la aer este f8cut5 cu ajutoml a dou2 tuburi flesibile din cau-
ciud previzute la capte cu insurub5ri de prindere. ,
Verificarea etan~eitstiisupapei de sigurant5 se face astfel :
- se manipuleazii robinetul 1 qi 4 in,pozitia I (de treeere) ~i st!
asigur5 in instalatia de prob5 o presiune de 5 bar cu ajutorul regulato--1
r-ulul de presiune 3 ;
- se pensuleazii cu ap5 si s5pun suprafata exterioar5 ~i racor-
clurile de la supapa de sigurant5. Nu se permite fornlarea bulelor cle
s5pun.
Dup5 verificarea eianseit5tii se face proba de functionare a supa-
pei de sigurantii,. pent:.u aceasta se procedeaz5 astfel :
-'se alimenteaz5 instdatia de prob5 la presiunea de regim (5 bar),
in care scop robinetele 1 ~i 4 se mentin in pozitia I de trecere, iai- robi-
netul 5 in pozitia I1 inchis ;
- se manipulea'zii robinetul 5 i n pozitia I de -elmisie ~i simultan
se va porni gi cronometrul. I

Presiunes indicat5 de manometrul M1 (5 bar) trebuie sB scads

brusc la 0 bar.
Se v a cronornetra timpul pin5 in momeiltul cind presiunea la inano,
metrul M1 Incep? s i creasc5.
Timpul scurs de la hanipularea robinetului 5 in pozitia de emisie'
$i pin5 la Pnceperea cre9terii presiunii la manometrul Ml, n u trebuie
s5 fie'mai mic de 5 sec.$i nici mai mare de 15 sec.
MentinPnd robinetul 5'in pozitia I de emisie, presiunea la mano-
,metrul M1 va c r e ~ t efiind Pntotdeauna imai mic5 cu 0,2 bar fat5 de pre-,
siuqea indicat.5 de manometrul M2 care este de 5 bar. :P ~ b f n e cu
f doud cor/f/l
Pentru a $2 obtine presiunea de regim (5 bar) qi la manometrul M1, 2 F//fru
este necesar s5 se manipuleze robinetul 5 in pozltia I1 ,,inchisu. 1 Pegulofor d e p r e s l u i l e
Proba de fiinctionare se va repeta c!e citeva ori ~ e n t r ua stabili 6 T / ; ~ b ~ n e fcue d o u s
por//~iJ '-
dac5 nu se obtiil modificiiri fat5 de rezultatele obtinuie. e 6 . 2 2 e~r v o r d e 2 5 C
 1.3.5. Ventilul de descgrcare M
Standul pe care se probea6 ventiulul de desc5rcare M este pre-
z ~ n t a in
t fig .37.
~ e n t i l u ld c desc5rcare este supus ma+ Intii la o veril'icare a etan-
~eit5tii.
i - se aplic5 penita manografului care este In leggturg cu rezervo-
P?ntru aceasta $2 procedeaz5 in felul urmgtor :
- se manipuleaz5 robinetele I, 11, 111 si IV in pozitia I de ,,trecere6(
alimentindu-se instalatia standului cu aer comprimt ;
- cu ajutorul regulatorului clc presiune 3 se rcgleazi presiunea de
5 bar in rezervorul 6 de 2 1, iar cu ajutorul regulatorului de presiune 2
se regleaz5 o presiune de 3,G bar in cele dou5 rezervoarc 4 gi in rezervo-
rul 5 de 1 4 1.
Sc pei~suleaz+cu ap5 si s5pun suprafata exterioar5 a ventil~~lui de
clesc&care, orificiul prin care se face einisia aerului din cilindrul de'frin5
(diamctrul orificiului fiind dc 35+0,039 mm) ~i suprafata de fixare a
dopului filetat 21 (fig. 28). I11 ilici un loc a1 ventilului de des,'parcare care
,a fost verificat cu apii si s5pun nu se admit pierderi de aer.
'- se verific5 ctanseitatea dintre talerul inferior a1 pistonului 6
(fig. 28) ~i scaunul siiu superior fn situatia- cfnd ventilul de desciircare
intr5 in actiune.
Pentru aceasta se procedeaz5 in felul urm5tor :
- avind insta1alia standului alimentat5 la presiunea cle regim, sc
manipuleaz5 robii~ttulIV in pozitia '11 ,,i'nchis6(;
\
6
- se actioneaz8 asupra valvei de descBrcare 8 golindu-se tot aerul
din rezervorul 6 cle 2 1 si respectiv din partea superioarg a talerului de
sus de la pistonul 6 (fig. 28) ; , - de asemenea, cre~terea presiunii reprezentatii prin curka RS2
- se verific5 cu ap5 ~i s5pun orificiul de evacuare cu diametrul
cle 35+0,030 mm. prin care se face elllisia aerului din ci'liildrul de frini5
La aceasts verificare nu se admit pierderi de aer.
--
'Tn continuare se ridic5 'diagramele de functionare ale veiltilului de
descircare M'(fig. 38).
Se 1-idic5 simultan curbele LC, ~i LC2 care reprezintti 6 r i a t i a
presiunii in ciliildrul de frin5 (rezervorul 5) la intrarea in actiune a' ven-
.tiIului de desc5rcare ~i la revenirea acestuia fn pozitia d e alimentare
~i curbele RS, ~i RS1, care reprezint5 variatia presiunii f n rezervorul 6
J
cle 2 1 in conc1ilii.le arztate 1; curbele LEI ~i IX2.
' Pentru aceasta se procedeazi4 askfel :
- se mentin deschise robinetele I, 11, I11 ~i 1V alimentfndu-se re-
zervorul 6 la presiunea cle 5 bar, iar rezervor~zl5 la presiunea de 3,8'bar ;
- se inanipuleaz5 pirghia manografului in pozitia de mers
,,repede6';
rul 6 in punctul de coordonate presiune 5 bar ~i timp 0 sec.,, iar penita
care este in leg5turA cu rezervorul 5 in punctul de coordoilate presiunea
3,8 bar si $imp 1 sec. ;
- se face contactul electric a1 manografului ~i se actioneaz5 valva
de descircare 8 care se mentine deschisg aproximativ 2 sec. dup5 care
sc las5 liber5.
Atit timp clt valva de desc5rgare 8 este deschisg, se inregistreazi
curbele LC, si RS,, iar dup5 inchiderea valvei cle desc5ruare 8 se inre-
gistreaz5 curbcle LC2 ~i RS1.
Dup5 actionarea valvei de clesc5rcare 8 presiunea RS1 scade pin5
sub 1 bar, iar presiunea LC, scade pin5 la 0 bar.
. Dupii filchiderea valvei de desc5rcare 8 presiuilea
valomea de 3,8 bar, iar presiunea RS2 la 5 bar.
/ L G ajunge la
i
Tnrcgistrarea acestor curbe se face cu o rotatie completri a tambur~x-
. .
I u i de la manograf, dup5 care se ridic5 penitele si operste contactul
e l ~ t i - i c91 manografului.
Tiinpii cle sc5dere ~i c r e ~ t e r ea presiutlilor trebuie s5 indeplirieascfi
ui-nliitoareie conditii : .
- sc5derea presiunii de la 5 bar la 1 bar (cuiba RS:) trebuie s5 se
fac5 in 0,3+C,2 scc., iar sc5derea presiunii reprezcntat5 prin curba LCI
cle !a 3,6 bar la 0 bar trebuie s5 se fac5 in 0,5+-0,156ec.;
c?e la 1,O bar la 3,8 bar trebuie s5 se fac5 in 0,7 +0,2 sec., iar cle la 4,O
.
bar la 5,O bar fn 4,5+-C,5!sec. ;
- c ~ e ~ t e r epresiunii
a reprezentat5 prin curba LC2 de la 0 bar la
3 bar trebuie sCi se faca in 0,4+0,15 sec.
-
In cazul abaterilor de la diagrama etalon se va verifica din nou
'
orificiile din duza 16 (fig. 28) conform tabelului 38.
Pentru veiltilul de evacuare tip MA, timpii de sctidere si crestere
a presiunii trebuie s5 fie de : .
- sc5derea presiunii de la 5 bar la 1,O bar, reprezentat5 prin
curbs RS1, trebuie sB se facii in 0,3?0,2 sec., iar sc5derea presiunii de
la 3,G bar la 0,4 bar,'reprezentat;i prin curba LC, trebuie s5 se fac5 in
0,5t-0,15 sec. ;
- cre~tereapresiunii d? la 1,O bar la 3,5 bar, reprezentatg prin
cusba RS2, trebuie s5 se faci in 0,7+0,2 sec., iar la 4,7 bar in 4,Of 1 sec. ;
- cresterea presiunii de la 0 bar la 2,s bar, reprezentat5 prin curba
LC2, trebuie sii se facii in 0,3+0,15 sec.
Curbele trebuie s5 corespundii cu diagrama etalon pentru veqtilul
de evacuare tip MA.
1.3.6. Indicatorul de presiune
Peiltru verificarea indicatorului de presiune (fig. 29) se face leg%-
tura printr-un tub flexibil illtrc niplul 16 (fig, 29) ~i o s u n 8 de aer
comprimpt la presiunea de 5 bar: .-
In continuare se procedeazii astfel :
- cu ajutorul unci chei cu sectiune piitrat8 se deschide capacul de
acces la tija ventil 13 (fig. 29) ; , - ?entilul releu reg!abil R.R~ se monteaza in locul releului de pre-
- se actioneaz5 asupra butonului de la tija ventil 13, de mai multe
ori, pentru a se vei-ifica fuilctionarea tijei ventil, constatindu-se qu aceas-
t5 ocazie dacii emisia aeru!ui nu este strangulat5 ;
- ,dwiiaceasta se mentine corpul indicatorului de. presiune 1 (fig.
29) in pozitia orizontalii si se toarnii apa pin5 la nhelul butonului de
la ti$ ventil 13.
La aceast5 prob5 nu se admit pierderi de aer.
- c in continuare apa este viirsatii si spaliul ocupat de ea este su-
fiat cu aer cornprimat.
hfanometrul de la indicatorul de presiune se verificj. in prealabil
de metrologie.
>
1.3.7. Ventilul de accelerare tip M K B
Dac5 piesele componente ale ventilului de accelerare au corespuns
dimensjunilor din tabelul 39 a, eje. se vor monta la loc in vederea pro-
bhrii.
Ventilul de accelerare se probeaz8 impreunii cu ventilul dz evacuare
tip ILIA pe stanclul dinS(fig.37 a) ~i se executii urm5toarele probe :
a) Proba de etan~eitate
Aceast.5 pro68 se executii la presiune de 5 bar ~i nu se a d m i t e
forma.ea bulelor de aer timp de un minut pe, suprafata ventilului de
accelerare.
b) Proba de functionare '
. 0
5'2 execut5 la inceput citeva simuliiri de functionare, la presiune
de 5 ~i 2 bar, clupii care se trece la inregistrarea curbelor de functio- I
nare.
Sciiderea ~i cre~tereapresiunii trebuie s5 corespundii timpilor im- ,
pusi prin diagrama etalon 39 si 39 a, respectiv 40 ~i 40 a, pentru pre-
siuilea de 5, si 2 bar.
4
CAPITOLUL IV .
1. Hr.EPlltE.4REA SI PROBAREA VENTILULUI RELEU REGLA-
BIL RE2 DE L.4 ECMBPAMENTUL DE 3FPtfNA : KE-2c-ALP, I
KE-G.P;R.-A, KE-C.P.R.-A (D), KE-2~-AL $1 A VENTILULUI
DE CINTARIRE TU2
siune cie !a distribuitorul de aer KE-lc-SL. Cuplul astfel format poarta
denumirea de distribuitor de aer KE-2c-ALP.
La echipalxentele de f r i G KE-G.P.R.-A si KE-G.P.R.-A(D), ven- ,
tilul releu reglabil RFt2 se monteaz5 separat pe un suport special.
Ventilul releu reglabil RR2 de 1; distribuitorul de aer KE-2c-AL,
~ s t csimilar cu ventilul releu reglabil RR2 de la distribuitorul de aer ,
KE-2c-ALP ins5 ii lipsegte partea pn,eumaticZi (pist. 9), a reglarii presiunii
In cilindrul de frlnii in fun4ie de inciircsb~ravagonului.'
In cele ce urmeaz5 se va descrie numai repararea si probarea ven-
tiluiui releu reglabil RR2 si a ventilului d ~ l n t i i r i r eTU2, celelalte p5rti
care sint comGe cu echipanlentul de frin5 KE-lc-SL respectiv KEs.au
fost descrise la cap. 11.
1.1. Demonlarza si curgtirea pieselor
Ventilul releu reglabil RR2 (fig. 41) dup5 demontare de pe distri- '
I
tuitorul de aer, sau de pe suportul special ~i ventilul de cintiirire TU2,
(fig. 42) clupii demontare de pe boghiu, sint aduse in atelier in vederea
repariirii ~i probiirii.
6
109
 DIAGRAMA DE FUNCTIONARE DE LA VENTILUL DE ACCELERARE TIP MWB
LA PRESIUNEA DE LUCRU DE 5 bar DIAMETRUL TAMBURULUI 95,5 mm.
I
 Fig. 39 a
DIAGRAMA DE FUNCTIONARE D E LA VENTILUL DE. ACCELERARE
,

1 TIP MWB LA PRES. DE LUCRU DE 5 bar. DIAMETRUL TAMRURULUI, 60 . rnm

Fig. 4 0 a
DIAGRAMA DE FUNCTIONARE DE LA VENTILUL DE ACCELERARE
TIP MWB LA PRES. DE LUCRU DE 2 bar. DIAMETRUL TAMBURULUI 60 mm.
 Ventilele indkate mai sus se cur5t5 la exeterior (partea metaIic5)
cu o perie de sirm5 moale dup5 care se sufl5 cu aer comprimat.
i Se recornand& ca manomekrele de la rezeivoarele L ~i R s5 pre-
Dup5 curatire la exterior, ventilele se demonteaz? fn parti cqm-
ponenbe, urmind ca pZrtile metalice s5 se curete cu cirpa prin stergere,
piesele din cauciuc ~i metal cu cauciyc sea vor cur5ta prin ~tergerecu
cirpa Pnmuiat5 intr-o solutie de ap5 cu sapun g i se Tor ~ t e r g ecu cirpe
uscate, iar sitele se vor curzta intr-o baie cu benzin5 dup5 care vor fi
suflate cu aer.
1.2. Examinarea, contrdul dimensiunilor si uzurilor pieselor
Piesele astfel demontate sint trimise la masa de constatare unde
se face verificarea dimensiunilor pieselor componente, inlocuindu-se pe
loc piesele ce nu mai pot fi reparate.
La ventilul releu reglabil RR2 se va avea grij5 la verificarea piese-
lor rji a membranelor rji in special la cele indicate in ,,Fascicola A" din
,,Tehologii de revizuire, reparare si probare a echipamentelor de frfn&
KEbb.
Arcurile trebuie s5 corespund3 dimensiunilor din tabela nr. 41.
Pc hesend ventilului releu reglabil RR2 (fig. 41) sint prezentate
razek ,,rU ale manivelei M, presiunile din cilindrul de frinA (C) ~i uen-
tilul de cfnt5rire (T) penrtu situatia vagonulgi inciircat ~i go1 la vagoa-
nele din parcul CFR. Aceste date sint Inscrise pe pl5cuta montat3 pe
suprafata ventilului releu reglabil RR2.
La ventilul de cfntdrire. TU2 se va avea grij3 fn special ca duza D2
sB aibEi diametrul maxim de 0,5 mm., iar verificarea celorlalte piese se
va face conform ,,Fascicolei A'' din ,,Tehnologii de revizuire", reparare
~i probar'e a echipamentelor de frinh KELL.
Arcurile treb,uie s3 corespundd dimergiunilor din tabela nr. 40.
1.3. Reparafii :i inlocuiri de piese
La montarea pieselor componente de la ventilul releu reglabil RR2-
gi ventilul de dntzrire TU2, piesele care prezintii eventuale rizuri fine
sau denivelgr? ale suprafetelor vor fi fndepktate prin vlef~~ire.
Piesele care prezintg uzuri mari, fisuri, crgpgturi, lipsH de mate-
rial se Pnldcuiesc cu piese noi.
La montarea pieselor componente ale ventilelor se va face o un-
gere cu unsoare Litiu Calciu 2.
1.4. Montarea si \probarea
- 1.4.1. Ventilul releu reglabil RE2
\ Ventilul releu reglabil RR2 se probeag montindn-se pe un distri-
buitor de aer KE-lc-SL in locul releului de presiune.
Pentru aceasta se folose~teun stand special (fig. 43) construit in
acest scop.
Stanclul este previzut cu un manograf cu tamburul de 0 60 nun.
(eventual se poate folosi un manograf cu tambur avtnd diametrul de
95,5 mm). Cilindrul de frin5 montat pe stand trebuie s5 fie de 12".
zinte diviziuni care sB se succeda din 0,100 in 0,100 bar, iar diviziunile
manometrelor C qi T s5 se succed5 din 0,050 in 0,050 bar.
Pentru probares ventilului releu reglabil RR2 se procedeazg
astfel :
DupZ montarea pe suportul standului a distribuitorului de aer
KE-lc-SL, prevzzut cu ventil releu reglabil RR2, se alimenteaz5 insta-
latia cu aer ~i se verific5 etan~eitateareleului prin pensulare cu ap5 gi
s5pun.
In continuare se fac urmgtoarele operatiuni :
- se regleaz5 cursa pistonului cilindrului de frin5 la valoarea de
100 mm.
Inainte de probarea ventilului releu reglabil RR2 este necesar s5
se demonteze partea pneumatic5 a acestuia (carcasa care contine pisto-
nu1 P9), dup5 care se fac urmgtoarele verific8ri :
- se manipuleaz5 manivela M in pozitia ,,Pnc5rcatu ~i se verifica
distanta dintre culisa C4 ~i axa tijei de presiune Tr2 (corespunz5toafe
mijlocului canalului de ghidare S), care trebuie s5 fie de 56,5-+ l mm.
In cazul cind acea~tgdistant5 nu corespunde, atunci se demontea-
z5 piulitele S2 ~i se scoate piatra de culis5 C4 ~i se intfoduce o gaib3 de
grosimea diferentei pentru a) se obtine cota de 56,5+1 mm. a
Pn cazul cind dimensiunea este prea mare, atunci se scoate tija
4 ~i se-strunjeste la lungime (se va strullji um5ruI piulitei in care intr5
piatra). 0
Se verificg pozitia pirghiei cintar P3.
In acest scop manivela M se va aSeza in pozitia extrema (incarcat)
~i se va m5sura cota ,,atu care reprezint5 distanta dintre suprafata pir-.
- cintar P3 pe care se sprijin5 culisa C4 ~i suprafata exterioar5 a
prhiei
plicii superioare prinss in 4 ~uruburi.
In continuare manivela M se va roti In pozitia 'extrem5 (gol) ~i se
va mBsura mta ,,az" care reprezinta distanta dintre suprafata pirghiei
cintar P3 pe care se sprijin5 culisa C4 ~i suprafata exterioar5 a plgcii
superioare (fig. 41).
Diferenta iGltimilor a2-at trebuie s5 fie de l t 0 , 5 mm. DacZ a-
ceast5 valoare nu este realizat5, se desurubeazg contrapiulita S1 gi prin
Pn~urubaresau de~urubarese scurteaz5 sau se lunge~tetija de presiwe
Trp, pin5 cind diferenta a2-a, se incadreazg in tol&anf;ele admise.
Se verific5 apoi-raza ,,r4' a manivelei M a c5rei valoare aproxima-
tiv5 este inscrisg pe placuta fixat5 pe suprafat.a ventilului releu regla-
bil RR2.
Raza maliivelei determinats prin- calcul este o valoare teoreticd,
ea se determin5 precis prin incerc5ri la stand. Dupg ce s-au facut aceste
verificsri, se monteaz5 partea pneumatic5 pe suprafa@ de fixare a ven-
tilului releu reglabil RR2, dupa care se trece la ridicarea curbelor de
functionare 3 ventilului releu reglabil RR;! (fig. 44).
Modul de ridicare a curbelor de functionare a ventitului releu
reglabil RR2 este prezentat in ,,Fascicola Aib din ,,Tehnologii de revi-
zuire, reparare ~i probare a echipamentului de frinii KE".
 Semnificatia curbelor este urmgtoarea :
Curbele Cpl qi Ti reprezint5 variatia presiunilor fn cilindrul de
fr4nA Si din ventilul de cinMrix-e (TU2) in situatia vagonului gol.
Curbele CpZ ~i T2, reprezintg variatia presiunilor in cilindrul de
f r f d $i din ventilul de cintArire TU2 in situatia vagonului fndrcat par-
tial.
Curbele Cpg gi Tj,reprezint5 vGiatia presiunilor in cihndrul de
frin5 $i din ventilul de cinurire i n situatia vagonului cu indrcs-
tura. maxims.
Curbele Cp4 qi T2 reprezint5 variatia presiunilor in cilindrul
de frinii $i din ventilul de cinUrire TU2, in situatia vagonului incgrcat
partial (curbele sint identice cu Cp2 gi T2 cu deosebire cB punctul de
aplicatie a noilor curbe sin% deplasate cu 1 sea. prin rotirea.cu mina a
tamburului).
Presiunea maxim5 i n cilindrul de frin5 indicat5 pe curba C p4 ,
poate s5 varieze fat5 de presiunea maxim5 indicatZi de curba C pz cu
maximum +0,4 bar.
1.4.2. Ventilele de cintsrire TU2, TUZA,T U ~ B,TUzc
Ventilul de cintih3t-e TU2 se mnstruie$e in 4 variante gi anume :
TU2, TUZA , T U ~ BSi TU2c
Ventilul de cintilrire T;U2 se folose~te la vagoanele po~taleseria
90-50 ~i 92-57 ; ~i la vagoane etajate individual construite In R.S.R.,
ventilul de entgrire TUaA 2a vagoane de c5lstori din trenuri etajate la
boghiul pe 2 osii, ventilul de cinurire m2B la vagoane de c515tori din
trenuri etajate la boghiurile ipe 3 osii vi ventilul de cinarire TUzc la
vagoane etajate individuale construite in R.D.G. -
Acest ventil se probeaz5 pe un sta*d (fig. 45) pe care se monteazg
urm5toarele piese :
- un Tezervor de aer (3) de 25 1 fn care se introduce aer la pre-
siunea de 5bar ;
-un regulator de presiune (2) precedat de un robinet de izolare
(1) ;
- un suport complectat cu u n jug, pe care se montead ventilul de
cingrire TU2 care urmeaz2 s5 fie probat.
'fn dreptul suportului se ggseqte o scar5 mobil5, A-B (6) care este
gradat5 in mm.
Suportul este prevtizut cu u n indicator a ~ e z a tin dreptul scBrii
mobile care se deplaseazg o d a g cu comprimarea ~i scurtarea ventilului
de cint5rire.
Presiunea i n rezervorul de aer (3) de 25 1 qi presiunea de comandii
rezultau de la ventilul de cinarire se poate constata cu ajutorul a dou5
manometre (5) R Si T.
Probarea ventilului de cintgrire se face in felul urmgtor :
1 - se monteazA ventilul decintgrire TU2 pe suportul de la stand ;
- se introduce aer in rezervorul de 25 1 mentinindu-1 la presiunea
de 5 bar cu ajutorul regulatorului de presiune ;

118
 - se EnsuqubeazH sau se de~urubeaz5cele dou5 pirii ale ventilu-
lui TU2 pin5 ci6d la manometrul T se realizeaz5 presiunea de 1,5 b a r ;
- se deplaseaz5 scara A-B in aSa fel incit s5 indice In dreptul
indicatorului o valoare de 0 mm.
Cu ajutorul jugului cu filet se cornprim5 ventilul de cint5rire scur-
tindu-se t u 10 mm.
- se noteaz5 ,presiunea indicat5 in manometrul T la aceas% scur-
tare a ventilului de cint5rire. , /r-
.. Aceast5 operatie de comprimare din 10 in 10 mrn se continu5
ping cind se ajunge la o lungime de comprimare de 40 mm. ,
1 De fiecare data se noteaz5 presiunea respectiv5 de la manometrul '
, T.
Cursa maxim5 de comprimare a resortului de la ventilul de cin-
tarire este de 67 mm.
:Rezultatele obtinutc se trec pe diagram5. i n acest scop pe dou5
axe perpendiculare previizute cu diviziuni i n mm, se inregistreaz5 pe axa
orizontal5 (abscis5) lungimi unitare dc cite 10 mm, iar pe axa verticals
(ordonat5) lungimi unitare corespunziitoare unei presiuni de 1 bar.
Notfndu-se p c n t r ~ fiecare
~ detcrminare punctul de coordonate
(lupgimea de comprimare ~i presiunea realizat5) se obtin in spatiul celor
dou5 axe un sir de puncte in linie dreapt5.
Dreapta care uneSte aceste puncte trebuie s i se incadreze intre
cele doui trepte punctate care reprezinG cimpul de tolerant5 (fig. 46,
47, 4.8).
e 6) Proba de ehnseitate cu distribuitorul de aer in pozitia de fri-
Dac5 drcapta obtinuti nu se incadreaz5 in cimpul de tolerant&
rezult5 c5 ventilul de cintiirire TU2 nu functioneaz5 normal gi trebuie
demontat ~i verificat de la inceput.
1.4.3. Conditii de montare a ventilului de cintgrire la yagoaneIe
post5 si bagaje dm parcul CFR
La vagoanele postii seria 90.50 ventilul cle cint5rire TU2 care se
monteaz5 la capaul' vagonului de sub cabina concluctorului se precom-
prim5 cu 14-15 mm inainte de montare.
La vagoanele de bagaje seria -92.57 ~i 95.51 nu se precomprimii
ventilul de cintirire, iar vagoanele p o ~ t iseria 91.60 ~i p o ~ t 5~i bagaje
seria 9-1.5.0 nu sint dotate cu astfel de ventile.
1.4.4. Ventilul releu RR2, de la distribuitorul de aer ICE-2c-AL
Dup5 montarea partilor componente ale ventilului reglabil RR?,
acesta se monteaz5 pe distribuitorul s5u de aer, c5ruia i s-a executat
t
i n prealabil probele ~i trasarea curbelor de functionare ,,presiune in
functie de timpib specifice distribuitorului de aer ICE-lc-SL.
In continuare se executii urmiitoarele probe (fig. 21).
-. a) Proba de etangeitate cy distribuitorul de aer in pozitia de ali-
mentare.
Dup5 reglarea presiunii maxime in cilindrul de frin5. care treEuie
: s5 e incadreze in tolerantele 3,8+0,1 bar si cu robinetnl meeanicului
de la stand in pozitia de alimentare nu trebuie s5 se formeze bule de
aer un minut la :
- flanga suportului ;
- flarqa robinetului d'e izolare CLI alimentator ;
- orificiul de control de la robinetul de izolare cu alimentator ;
- orificiul care controleaz5 etan~eitatea camerei de acceleratie ;
- orificiul care controlcazii etanpitatea tijei de comandi 10 ;
- f l a n ~ areleului de presiune KE-2c-AL ;
- suprafata ' releului de presiune KE-2c-AL ;
- orificiul de emisie a aerului de la releul de presiune KE-2c-AL ;
- f l a n ~ ade fixare a releului de presiune ;
, - flanga capacului de la ventilul principal unificat ;
- orificiile care controleazq etan~eitateasupapelor 15, 18 gi 20 ; ,
- imbinarea camerei de cornand3 cu ventilul principal unificat ;
- valva de desciircare ;
J
- suprafata distribuitorului pentru depistarea porilor. .
nare.
'
Pentru aceastii probi se face o depresiune in conducta generala de
aer de 0,3 - 0,4 bar. La aceasti ssider'e de presiune in conducta generalii
nu se admite o crestere a presiunii aerului in cilindrul de frin5 mai
-mare de 0,8 bar.
Dupi stabilirea treptei de frinare, timp de un minut nu trebuie s3
se formeze bule de aer la :
- orificiul de emisie a aerului de la releul de presiune KE-2c-AL ;
- duza Dl ;
- orificiile de control : 01 ; O2 ; O3 ; Oq ;
. - orificiile de emisie a schimbiitorului de regim M-P ;
- f l a n ~ ade fixare a releului de presiune KE-2c-AL ;
- suportul ~i f l a n ~ ade fixare a .capacului de la ventilul princi-
pal unificat ;
- suprafata distribuitorului KE-2c-AL.
125

",
1. REPARAREA DISTRIBUITOARELOR DE AER TIP HILDE-
BRAND-KNORR (HIK) S I A VALVELOR DE DESCARCARE
(fig. 50)
--
1.1. Demontarea ~i cursfirea pieselor
Dup5 demontarea distribuitorului de aer de la vagon, se vor izola
orificiile prin montarea unui suport de lemn (pentru a preveni degra-
darea suprafetelor de etanqare qi evitarea intr5rii de corpuri str5ine in
orificiile distribuitoarului) $i transportarea lui la atelierul de frin5.
Suportul distribuitorului de aer nu se demonteaz5 de la vagon cind
reparatiile se fac de unit5tile de exgloatare (revizii de vagoane), la ate-
lier& de zon5 $i la revizie periodic5 (R.P.).
. Cu ocazia reparatiilor generale RG si capitale (RK) efectuate in
unit5tile de reparat material rulant, suportul distribuitorului se demon-'
teaz5 de la vagon.
Demontarea qi cur5tirea distribuitoarelor de aer qi suportilor se
va face astfel :
- f 5 r i a se demonta suportul de lemn, distribuitoarele de aer care
au depuneri petroliere sau alte materiale se vor curtita la exterior cu
ajutorul periei de sirm5 ~i a raqchetei. Apoi se vor cur5ta c$ o cirpa
imbibati cu petrol sau se vor introduce in baia de curstat sub presiune,
folosindu-se ca agent de cur5tire apa cald5 (70%) la presiunea de cca2
20 bar ; , pistonului, verificindu-se contactul Intre segment ~i but$ cu ajutorul
- se sufl5 cu aer comprimat, dup5 care se demontea25 piesele
componente, inclusiv dopurile de inchidere (in~urub5rile);
- toate piesele din material feros sau material feros imbinat cu
bucse din materiale neferoase se vor cur3ta cu o cirp5 .imbibat3 in
petrol, dupi care se vor sufla cu aer comprimat.
Cbrpurile (inclusiv suportul distribuitorlui), care prezint; la inte-
rior pete de rugins, se vor supune reparafingrii.
Pentru parafinarea pieselor se procedeazti conform Fascicolei ,,Bib
din ,,Tehnologii de intretinere ~i reparare a distribuitoarelor de aer
tip Hildebrand-Knorr (HIK)".
La membranele de cauciuc cu mansete de protectie din piele, par-
tea din cauciuc se va qterge cu cirpa muiaa in solutie de ap5 cu.s5pun,
iar partea din piele se va qterge bine cu cirpe uscate $i clt rnai curate.
- Curatirea pieselor din materiale neferoase se face cu petrol, in-
dividual, pentru a se evita eventualele degradsri, dup5 care se vor sufla
cu aer comprimat.
/
Dup& curillire, piesele ImpreunG cu corpuriIe distribuikorului se
vor depozita in rafturi.
Camera de depoz'itare nu trebuie s3 prezinte umezeal5 sau praf.
1.2. Examinarea, controlul dimensiunilor , ~uzurilor
i pieselor
DupSi demontare ~i curGtire, piesele distribuitoarelor de aer se
supun la o examinare atenti, verificindu-se ca toate cotele importante,
in special dimensiunile supuse uzurii s5 se incadreze in limitele toleran-
telor admise.
Controlul diinensiunilor se face cu instrumentele de m5sur5 qi con-
trol prezentate la pct. 1.1. cap. I.
Orificiile calibrate se vor verifica cu calibre pentru dimensiunile din
tsbelele 42-44 $i fig. 51-53.
Bucqa pistonului de clistributie se poate verifica cel rnai bine cu un J
micrometru de interior $i comparator m3surind dimensiunile ~i deter-
minind ovalitatea ~i conicitatea. M5sur5torile b u c ~ e ise fac in planuri
diametrul opuse in cel putin trei puncte ale fiec5rui plan. Diferenta
ar5t5rilor indieatorului apirute intr-un plan de m5surare dau conici-
tatea iar cliferenta intre ar5t5rile in dou5 planuri diferite de mgsurare
, dau ovalitate.
Atit ovalitatea cit ~i concitatea buc~eipistonului dBtribuitorului de
aer HIK nu trebuie s5 dep5seasc5 0,025 mm pentru diametrul rnai mic
de 100 mm ~i 0,03 mm pentru diarnetrul rnai mare de 100 mm.
In cazul cind ovalitatea ~i concilatea nu dep5qesc aceste tolerante,
se procedeaz5 in felul urmztor :
- se demontea25 segmentul de pe piston $i se introduce In b u c p
unui spion ;
h45rimea maxim5 a interspatiului dintre segment ~i ( b u c ~ 5nu tre-
buie s5 clep5$easc5 0,04 mm, pentru segmentii cu. diametrul pin5 la
100 mm ~i O,Q5,pentru segmentii cu diametrul mai mare de 100 mm pe
un arc de cerc continuu care s5 nu fie rnai mare de 0,3 din diametrul
segmentului ; '
- se m5soar5 jocul intre capLte1e segmentului, care nu trebuie sB
depigeasc5 0,2 mm.
Dac5 tolerantele se incadreaz5 in limitele de rnai sus, se poate
trece la ~lefuireasegmentului $i a bucsei.
In cazul c5 ovalitatea si conicitatea b u c ~ e idep5qesc tolerantele
indicate rnai sus se va proceda astfel :
Rectificarea bucselor. distribuitorului de aer se face la una din ur-
mztoarele m5rimi ale diametrului interior :
- diametrul interior a1 b u c ~ e nou
i -
finisate
e
1004-0,07 mm
Treapta I -- 0 = 100,30 mm.
Treapta I1 - 0 = 100,50 mm.
-Treapta 111 - = 100,70 mm.
 - TABELUL 44 Dac5 diametrul interior depSqe$te in m5rime diametrul de la treap-
ta 111 de rectificare sau prin strunjire se dep5~eqtetreapta a treia de rec-
tificare, atunci distribuitorul se va rebuc~a.
Dimensiunile valvelor de distributie Hildebrand-Knorr (HiKg1,- HiKp,) Segmentii se vor confections la patru milrimi ale diametrului ex-
terior dup5 cum urmeaz5 :
I I I I 1 Dimensiunile I
limitl la care '+ - segmenti pentru b u c ~ enoi (fig. 54), avind diametrul exterior
Nr' Denumirea dirnensiunilor
Felul valvei siu~ile
piesele trebuie
fnlocuite cu
+ 0;25 mm.
egal cu 100 - 0,20
crt. de distributle d"?li altele rccondi-
desen '(mm) tionate sau p o i
- segrnenti pentru tl-eapta I de rectificare, avind diametrul exte-
,
(mm)
+ 025 mm.
rior 100,30 +.0,20
- segmenti pentu treapta I1 de rectificare, avind diametrul exte-
+
rior 100,50 + 0,25
0,20 mm.
- segmentii pentru treapta I11 de rectificare, avind diametrul
+ 0,20 mm.
exterior 100,70 + 0925

Etan~eitateab u c ~ e ipistonului distribuitor, precum ~i a robinetelor

schimbatoare de regim se controleaz5 la bancul de prob5.
In cazd c5 b u c ~ aare sc5p5ri intre orificii (canale) sau pe ling5
bucq3, ea se depreseazA.
Caracteristicile resoartelor elicoidale de la valvele de distributie, qi
desc$mare sint cuprinse in tabelul 45.
Stl-atul de protectic contra coroziunilor nu trebuie s5 aib5 criipgturi,
lips5 de aderent5, goluri sau alte defecte.
La resoartele elicoidale se admit urm5toarele tolerante la dimensi-
unile previizute in desene :
~ x 80-16.'
~ l
31,1 + o,15
,
34,2 - la inaltime i n s t a r e liber5, cind aceasta este sub 30 mm f I%,
partea de sus a cHmlisuielii dacA este mai mare de 30 mm f 3% ;
-
1 I camerei sertarului ' I I 1. _ I
8 Lgtimea oplinzii sertarului HiKgl 8"-16" 21 +0*140 - m5rimea pasului spirelor : diferenfa iiltre pasurile d e la dou3
22,s
- 9
valvei principale
LHtimea
7- --- ~i auxiliare
sertarului valvei
- HiKPl 8"-16"
HiKgl 8"-16" 21
-rS),O
.+0,28
spire nu trebuie s5 fie mai mare de0,5 mm cind pasul este mai mare de
HiKp, 8"-16" -0,42
20,5 5 mm $i 1 mm cind pasul este mai mare de 5. mm.
principale $i auxiliare
- la diametre, interior. $i exterior : . cInd diametrd este sub

-
Jocul supapei de retinere 9
In corpul s i u (valva princi-
+O,OIS
+O,085 I OL I 15 mm * 0,6 mm, la diimetre peste 15 mm + 3% fat5 de diametru,
11
--
Jocul supepei deminiml pre-
siune 5-in buceaua de ghidare
I HiKgl 8"-16'.
HiKp, 8'116..
1
0+0,035
ins5 cel mult k 1 mm ;
- numsrul de spire : pins la 5 spire f 0,25 spire, peste 5 spire
- (valva' prin6ipal3) - k 0,5 spire ;
12 Jocul .tijei labirint in b u c ~ a HiKgl 8"-16"
sa (valva principals) '
HiKp, 8"-16" 0,08 . - dezaxarea : cel mult 1 mm pentru fiecare 50 mm de resort.
HiKgl 8"-16" Resoartele noi se Pneearc5 la sarcina care nu trebuie s5 fie mai mare de
I 1 HiKp, 89L1fj3' 150.5&0.1 50,O

1
71
1
A"
2 Luneimea tiiei labirint

I
Lllniirnea dulonului rde pre- ~ i ~8"-16"
slune
i i
HiKp, 8"-16"
1
41,5+h,1 1 41.0
90fJ/0din sarcina la care acestea se comprim5 pin5 la atingerea spirelor
intre ele.

137
 M5rimda sarcinii de incercare poate varia in limitele d e k 10%.
Caracteristicile resoartelor sertarelor de la valva de distributie sint
cuprinse in tabelul nr. 46.
La valvele de descarcare de la frina Hildebrand Knorr- cu patru
supape se va controla :
- caracteristicile ~i dimensiunile resoartelor care trebuie s5 co-
respund5 cu valorile date in tabelul 45 ;
- jocul supapelor Pn corpul valvei nu trebuie sii fie mai mare de
0,6 mm ;
- starea filetelor care nu trebuie s5 prezinte lovituri sau Stirbituri ;
- garnitura de la talerul supapei care nu trebuie s5 prezinte de-
fectiuni ;
- corpul valvei de descgrcare nu trebuie sg..prezinte fisuri sau
rupturi ;
- tija de actionare (pirghia de actionare) nu trebuie sii fie strimb5
sau rupt8 ;
- scaunul supapei nu trebuie s5 aib5 rizuri sau uzuri pronuntate ;
- uzurile miisurate in sens longitudinal de la contactul tij5 si-
papi - tij5 de actionare ~i de la contactul tij5 de actionare - plac5,
nu trebuie s5 fie pronuntat (insumate maximum-1-2 mm).
La corpurile distribuitoarel~rde aer, capace, dopuri, se va controla ;
- starea filtrelor care nu trebuie s5 prezinte lovituri, ?tirbituri ;
- corpurile, dopurile, ale cgror filete nu mai pot Ii reconditionate
se vor inlocui ;
- starea corpurilor, capacelor care nu trebuie s5 aib5 'fisuri, cr5p8-
,turi.
1.3. Reparatii si inlocuiri de plese
Cele mai mari lucr5i-i de reparatii sint : strunjirea interioarii a
bucqei pistonului principal unnat8 de Slefuire, confectionarea ~i ajusta-
rea segmentilor de la pistonul principal si inlocuirea b u c ~ e ipentru conul
robinetului 7 cu ~lefuireaacestuia.
Modul de rectificare a bucqelor distribuitoarelor de aer; de qlefilire
a segmentului de la pistonul principal, a nervurii discului pistonului
principal, a conurilor si a scaunelor conice ale sertarelor se face conf6rm
,,Fascicolei Bu din ,,Tehnologii de intretinere ~i reparare a distribuitaa-
relor de aer tip Hildebrand-Knorr (HiK)".
Caracteristicile segmentilor de bronz de la valvele de distributie se
dau in tabelul 47 (vezi si-fig. 54).
Garniturile din pick sau cauciuc ale diverselor ventile se vor con-
trola, inlocuindu-se cele defecte.
Membranele din cauciuc cu inveliv protector din piele necorespun-
ziitoare (rSscoapte, crgpatd, cu grosimea pie$i rnai mare de 0,5 mm) se
VOF Pnlocui.
In cazul cind iriveli~ulprotector din piele este deslipit de pe mem-
bran5 Si corespunde calitativ se va Iipi din m u cu o solutie din cauciuc
natural dizolvat Pn neofalinii, dup5 care se vor unge cu ulei d e ricin
(membrana pistonului nr. 9 din ventilul auxiIiar HiK).
 Conducitoarele cu tij2 iabirint se spalii cu petrol dup5 cape Se ve-
rificg :
- starea filetului, a hexagonului +i a suprafetei de e t a n ~ a r ece vine
in contact cu corpul ventilului auxiliar ;
- conducgtoarele care prezintii rizuri pe suprafata de ghidaj a
tijei ou labirint se vor inlocui ;
- jocul de montaj intre tija cu labirint (pistona~)Si b u c ~ ade ghi-
daj (conduciitoare) trebuie sii fie de 0,026 mm:
Dac5 se reconditioneazii, se admite ca diametrul interior a1 bucqei
de ghidaj (conduciitoare) sii ajungiiLla valoarea maxim2 8,2 + 0,016 mm, '

iar diametrul maxim a1 tijei cu labirint poate sii ajungii'la valaarea de

8,2 - 0,010 mm.
Supapa de retinere 9 se verificii :
- starea filetului ~i a sitei care nu trebui sg prezinte ~tirbiturisau
rupturi ;
- scaunul de e t a n ~ a r enu trebuie sii aibii lovituri sau deforrnatii ;
- supapa de retinere 9 trebuie s5 culiseze uqor In loca~ulscau-
nului ;
- garnitura de cauciuc se va inlocui obligatoriu.
Prezoanele de prindere cu filet Witford vor fi inlocuite obligatoriu
lncit sg asigure la capul de prindere CLI piulita, filetul metric.
Piesele valvei de desciircare cu 4 supape de la distribuitorul de
aer Hildebrand-Knorr care nu corespund indicatiilor date la paragraful
1.2 a1 acestui capitol se voi inlocui cu altele corespunziitoare.
1.4. Montarea distribuitoarelor de aer ~i a valvelor de descgrcare
Inainte de montare toate piesele se vor sufla cu aer comprimat ~i
qterge dupii caz cu pinzii Si d e ~ e u r itextile. .Toate piesele supuse f r e d -
rilor se vor unge cu un strat, subtire de unsoare pentru distribuitoare
(LiCaz - DA 85 Ca2).
La in~urubsrise folosesc garnituri de e t a n ~ a r esau cinepg cu past5
de e t a n ~ a r ea imbiniirilor.
. Montarea garniturilor pistoanelor de distributie qi a conduc2toirei
cu tijii labirint se va face cu ajutorul unor dispozitive speciale prezen-
tate i n fig. 10 $i 11 din ,,Tehnologii de intretinere gi reparare a distribui-
toarelor de aer tip Hildebrand-Knorr (HiK)".
1.5. Probarea distribuitroarelor de aer si a valvelor de descficare
1.5.1. Proba de etan~dtatea conducgtoarei cu tijg labirint de la
valva auxiliarg Hildebrand-Knorr
I
Proba se efectueaz5 cu ajutorul dispozitivului pentru verificarca
. etan~eitgtiiconduc5toarei cu tij5 labirint (fig. 55).
Conducgtoarea cu tij2 labirint se consider5 etang2 clnd presiunea
:
din rezervorul de Q , 5 litri nu scade de la 5 la 4,95 bar in mai putin de
50 secunde. . .
1.5.2. Proba de functionare a valvei de descgrcare Hildebrand-Knorr
(HiK). ! ,

Valva de descgrcare HiK se supune verific5rilor de functionare ~i

etan~eitatepe standul pentru probat valva de desc5rcare HiK (fig. 56).
Madul de lucru pe standul de prob5 este prezentat in ,,Fascicola B-'
din ,,Tehnologii de intretinere si reparare a distribuitoarelor de aer tip
Hildebrand-Knorr".
Valva de desczrcare se consider5 e t a n ~ 5dac5 dup2 alimentarea cu
aer la presiunea de 5 bar a camerelor A, B, R ~i C gi introducerea
acesteia intr-'un bazin cu ap5 nu se .formeaz& bule de aer la suprafala .
apei timp d2 2 min.
Pentru verificarea functiongrii valvei de desczrcare prin rotirea
tijei de actionare a manivelei in sensul acelor de ceasornic se urmsre~te
scaderea presiunii de la valoarea de 5 bar la 0 bar in urmgtoarea ordine :
- prima data trebuie s5 inceap5 sc5derea presiunii la manometrul
indicat cu litera A, iar dupZ putin timp, presiunea din manometrele in-
dicate cu literele B, R qi C care vor sc5dea in ritmul scgderii presiunii
aerului din, manometrul A.
1.5.3. Probe de etan~eitatea corpului, sertarelor, tijei cu labirint,
ventilului diferential, valvei de gradatie !ji a robinetului
,,marfG-persoane" de la distribuitorul de aer Hildebrand-Knorr
Aceste probe se vor efectua pe urmZtoarele standuri :
- standul pentru probat valva principal5 Hildebrand-Knorr (fig.
57) ;
- standul pentru probat valva auxiliar5 Hildebrand-Knorr
(fig.'58) ;
- standul pentru probele preliminare la distripuitoarele de aer
Hildebrand-Knorr (fig. 59).
1.5.3.1. roba area valvei principale H ~ K
'
Standul ~i modul de lucru la stand este prezentat'in ,,Fascicola Bu
din ,,Tehnologii de intretinere qi reparare a distribuitoarelor de aer tip
I Hildebrand-Knorrbb.
i -
Verificarea etangeiatii valvei principale se va face in cele dou5
i pozitii de functioare ~i anume :
1 a) In pozitia de alimentare etanqarea valvei principale se verifi-
1-c2i cu ap5 ~i s5pun ~i se consider5 bung dac5 :
- la dopul Bh, orificiul de emisie q (se admite formarea buielor
de s5pun la orificiul de emisie care se poate mentine cel mult 5 sec.) ;
dopurile de la duza F r gi Fr,, dopul de la supapa 9 la care nu se admit
pierderi de aer.
.
145
 b) 111 pozitia de frinare valva principalg se considerg etans5 dac5
dopul de la duza bc, dopul pistonului 6 de presiune minims, dopul de la
duza bnl nu au pierderi de aer.
1 1.5.3.2. Probarea valvei auxiliare HiK
Standul si modul de lucru la stand este prezentat in ,,Fascicola Bgg
- din ,,Tehnologii de intretinere ~i reparare a distribuitoarelor de aer tip
Hildebrand-Knorru.
i Pentru verificarea etanseit5tii presetupei fat2 de corpul valvei a;-
xiliare ~i fat5 de tija cu labirint se alimenteazs cu aer comprimat camera
Bn.
Eetan~eitatease considers bun5 dac: nu exists pierderi de aer la
dopul cu sitg. So admite formarea bulelor de siipun la acest orificiu care
se poate mentine cel mult 10 sec.
Membrana pistonului secundar 11 se considerg e t a n ~ 5dac5 nu avem
pierderi de aer la dopul cu sit5 ,,0" ssau la partea de imbinare a capacu-
lui pistonului 11 cu corpul valvei auxiliare.
Etangeitatea camerei de,sub pistonul seculdar 10 ~i membrana pis-
tonului 10 se consicleri bun2 dac2 la pensularea cu ap5 .$ s5pun la locul
de imbinare a capului pistonului 1 0 x u corpal valvei auxiliare nu exis-
t5 pierderi de aer.
1.5.3.3. Probarea pre1irnina1-5a distribuitoarelor de aer HiK
Standul pentru probele preliminarc a distribuitoarelor de aer HiK
are drept scop depistarea tuturor defectelor de etanseitate si functionale,
permikind reducerea tilnpului de imobilizare a standului final pentru ri-
dicat diagramele, remedierea defectelor respective f8eindu-se pe acest
stand.
Dup5 revizuirea si probarea pieselor colnponente se monteazg pe
suportul ventilelor de la stand perechea de valvg (principal ~i auxiliar).
Acest stand serve~tela urm5toarele x-erificiiri ale distribuitoarelor
HiK.
1. Verificaiea etanseitgtii in pozitia de alimentare :
- se pensuleaza cu ap5 si $pun intreaga suprafat5 exterioara a
valvei principale ~i auxiliare ~i in special se urmZre~teetanseitatea dopu-
lui de la Bhl, orificiul de emisie q , dopurile de la duzele fr si frl, dopul
de la supapa 9, dopul cu sit5 (auxiliar), dopurile de acces de la camera de
conlanda si imbinarea capacului de la pistonul 10 la care nu se admit
pierderi.
2. Verificarea etanseititii dupi o treapti de frinare.
Dup5 efecuarea uneti scjderi de presiune in conclucta geAera15 cu
0,3 b2r se ~ e r i f i c j .etanseitatea pensulilld cu apa ~i s5pun la : dopul de
la duza be, dopul pistollului 6, dopul de la duza bnl, capacul de la pistonul
11 qi dopul cu sit5 0 (auxiliar). Nu se admite formarea bulelor de szpun.
3. Verificarea etan~eitatiidupB o frinare totals.
Dupg sealizarea presiullii maxime in cilindrul de frinZ se verificfi
ctailrjeitatea cu apg 5;i sspun la : duza bc, dopul pistorlului 6, duza bnl,
$

151

capacul de la pistonul 11, dopul cu sit5 0 ~i orificiul de emisie q unde nu
sint admise pierrleri de aer.
4. Verificarea variatiei presiunii aerului in cilindru de frin5 in
rezervorul auxiliar B la o frinare rapid5.
Dup5 efectuarea unei frin5ri rapide se urm5re:te cre~tereain timp
a presiunii aerului in cilindrul de frin5 la-valoarea de 3,6+0,1 bar simul-
tan cu sc5derea presiunii in rezervorul auxiliar B. .
Aceast5 verificare la distribuitoarele HiKpl se va face pentru pozi-
tia ,,M6' ~i pozitia ,,Pu a robinetului de comutare a vaivei principale.
5. Verificarea variatiei presiunii aerului din cilndrul de frin5 qi
rezervorul auxiliar B la defrinare (sl5bire).
Simultan cu cresterea presiunii in conducta general5 va sc5dea
presiunea in cilindrul de frin5 astfel c5 in momentul cind presiunea in
conducta general5 ajunge la 5 bar, presiunea in cilindrul de frin5 va fi
de 0 bar.
6. Verificarea variatiei presiunii aerului in cilindrul de frin5 la fri-
narea in trepte ~i la primele dou5 t ~ e p t ede sl3bire executate cu robinetul
de sensib!litate 5 (cu duza de 0,6 mm).
Cu ajutorul robinetului mecanicului se execut5 trepte de frinare prin
depresiuni de 0,150 bar (prima treapt5 se face cu 0,3 bar) din conducta
, general3 a standului pin5 la realizarea presiunii maxime in cilindrul de
frin5 executindu-se 7 trepte de stringere.
Pentru executarea prinlelor dou5 trepte de slibire se execut5 ur-
m5toarele :
- se mentine robinetul mecanicului in pozitia I y ;
- se trece robinetul I1 in pozitia ,,Izolat6' ;
- se duce robinetul 5 in pozitia de alimentare pin5 cznd incepe
sliibirea, respectiv emisia aerului, cind minerul robinetului
in pozitia ,,izolatG si se a ~ t e a p t 5intreruperea emisiei.
*
5 este dus
Dup5 incetarea emisiei se duce minerul robinetului din nou in po-
zitia de alimentare ~i se a ~ t e a p t ipin5 incepe a 2-a emisie cjnd minerul
robinetului 5 este adus in pozitia ,,izolat6'.
Timpul de realizare a primei trepte de slabire cste de maximum
15 sec.
Timpul total re-alizat &e cele dou5 trepte de slabire nu treuie s5
dep5~easc5valoarea de 35 sec.
7. Verificarea sensibilit5tii valvelor prin duza cu diametrul de 2 mm.
'Prin manipularea robinetului cu trei c5i in pozitia de emisie a aeru-
lui din conducta general5 prin duza de 2 mm, valva de distributie trebuie
->
s3 intre in actiune in cel mult 6 sec.
8. Verificarea aliment5rii rezervorului R.
Ti rp:.~l de alimentare a rezervorului R de la presiunea de 4 bar
la preslunea de 5 bar trebuie s5 fie de 35+ 10 sec.
2
9. Verificarea timpului de alimentare a camerei de cornand5 A.
Timpii de crestere a presiunii'areului in camera cle comand5 sint
in functie de feiul Galvei principale.
10. Verificarea insensibilit5~ilprin duza cu diametrul 0,8 ,mm. ,
Prin trecerea robinetului.4 din pozitia izolat i n pozitia de emisie
; a aerului din conducta general5 prin duza cu diametrul de 0,8 mm valva
i de distributie nu trebuie s5 intre in actiune timp de 50 sec.
i
1.5.4. Probarea pe stand a distribuitoarelor de aer
Pe standul pentru proba final5 a distribuitoarelor de aer (fig. 60 $i
61) se ridic5 diagrame individuale de functionare pentru fiecare valv3
- de distributie.
Inainte de ridicarea diagrame!or individuale de functionare, pe stand .
: se vor executa urm5toarele probe :
i - Etangeitatea corpului, sertarelor, tijei labirint.
I Dup5 alimentarea distribuitorului de aer la 5 bar se pensuleaz5 cu
ap5 ~i s5pun corpul, orificiului de emisie, in~urubgrile,dopurile etc. (ro-
binetul mecanicului in pozitia de alimentare).
.
Se admite formarea bulelor de s5pun numai la orificiul de emisie
'
care se poate mentine cel mult 5 secunde.
- Etangeitatea pistonului principal ~i a ventilului diferential.
Dup5 o frinare rapid5 pistonul trebuie sB se aplice e t a n ~pe garni- I
, tura sa, iar supapele.trebuie s5 fie etanse. Constatarea se face de aseme-
, nea priil pensulare cu ap8 ~i s5pun a stutului de alimentare ~i orificiul I
lategal a1 corpului ventilului diferential. I
- Etan~eitatea.valveide gradatie. Dup5. orice treapt5 de frinare
(presiunea in conducta general5 se reduce la prima treapt5 de frinare cu
iI
0,3 bar, iar pentru urm5toarele cu cite 0,150 bar) presiunea stabilit5 ill- 1
I
cilindrul de frill5 nu trebuie s5 crease5 cu mai mult de 0,150 bar.
,
- Etan~eitatea robinetului ,,marf5-persoaneu. 'Se probeazs prin
pensulare cu ap5 ~i s5pun cepul robinetului in pozitia izolat5 ~i in cele-
lalte pozitii. Se admit formarea bulelor de s5pun care nu trebuie s5 se
mentin5 ,mai mult de 10 see.
1.5.5. Ridicarea diagramelor de functionare
I
1
I
Pentru a ridica diagramele de functionare ale distribuitoarelor de
' . aer tip Hik se alimenteaza toate rezervoarele, conducta general5, camera -
A ~i rezervorul de manevr5 a1 robinetului mecanic de 1-1 litri, la presiunea ,
de 5 bar. I
Pentru a urgenta alimentarea la presiunea de regim a rezervoarelor I
R si B se folose~terobil~etulinecailicului $i robinetul 20. I
Dup5 alimentarea rezervoarelor cu aer, se verific5 cu ap5 ~i s5pun I
;
etan~eitateadistribuitorului conform indicatiilor prezentate la punctele 1;
1.5.3.1 si 1.5.3.2. cap. V din prezenta instructie. . 1'
hlodul de ridicare a diagramelor de functionare se face conform
,,Fascicolei B" din ,,Tehnologii.de intretinere ~i reparare a distribuitoa-
relor de aer tip Hildebrand-Kno1.r (HiK)".
Diagramele de functionare sint prezentate in fig. 62 a, 62 b si 62 c.
 Semnificatia curbelor este urln8toarea :
- pentru valva principal5 de distribulie HiKgl
. CSB - variatia presiunii in cilindrul de frin5 la o frinare
rapid5 ;
BSE - variatia presiuqii in rezervorul auxiliar B la o frinare
rapid5 ;
CL - variatia presiunii in cilindrul de friq5 la sl5bire ;
BF - variatia presiunii i n rezervorul auxiliar B f r t timpul
@ - alirnentsrii ;
CEB - variatia presiunii In cilindrul de frin5 la o frinare In
trepte ;
CLE 0,G - variatia presiunii in cilindrul de frin2 intre dou5 trepte
de slibire, efectuate cu robinetul de sensibilitate 18
(00,6 mm) ;
C.st.L - variatia presiunii in cilindrul de frin5 la celelalte trepte
de sl5bire efectuate cu robinetul mecanicului ; .
CE 2' - variatia presiunii in cilindrul de frin5 la proba de sen-
sibilitate ;
RF - variatia presiunii in 'rezervorul de alimentare R i n timpul
umplerii ;
AF - variatia presiunii in camera de comandi A, la alimen-
tare ;
AE 0,8 - variatia presiunii in camera de comandg A fn timpul
probei de insensibilitate ;
CE 0,8 - variatia presiunii in cilindrul de frin5 in timpul probei
de insensibilitate ;
- pentru ventilul principal HiKpl
CSBP - variatia presiunii in cilindrul de frin5 la o frinare rapidi ;
BSBP - variatia presiunii in rezervorul auxiliar la o frfnare
rapid; ;
CLP - variatia presiunii In cilindrul de frin5 la slibire.
fn continuare se ridic5 curbele ca la HiKgl descrise mai sus'cu mi-
nerul robinetului marfg-persoane in pozitia ,,rnarfG6'.
ABATERI1,E ADMISE FATA DE DIAGRAMELE TIP
Curba Valva de distributie Abaterea maxim5
in secande
CSB t 5
CL Valva principal5 HiKgl * 5
BF *5
RF + 10
AF Valva auxiliarg HiK *5
CSBP - -C 1
CLP ; BF & 3 .
CSB ; CL Valva principal5 HiKp 1 25
RF 1J +10
 La curba CL se ia in 'coniideratic tinlpul cind presiunea in cilin-
drul de frIn5 a njuns la 0,4 bar.
Dup5 probare, distribuitoarele de aer se vor vopsi odat5 cu vopsi-
rea vagonului in unitstile de reparat material rulant. La repararea dis-
tribuitorului de aer in unitstile de exploatare nu se efectueaz5 vopsirea.

CAPITOLUL VI
U

REPARARE!%S I PROBAREA PIESELOR SI SUBANS.4MBLELOR

INSTALATIEI DE F R ~ N APNEUMATICE -
In acest capitol sint prezentate conditiile tellnice pe care rebuie s5
le indeplinteasc5 subansamblele instalatiei de frfn5, care din punct de
vedere constructiv ~i functional se afl5 in contact direct cu aerul com-
primat.
Reparafia subansamblelor pneumatice se face pe principiul inlocuirii
pieselor defecte cu piese noi sau reparate prin reeonditionare.
In cadrul prezentului capitol sint tratate urn15toarele subansamble :
conducta general5 de aer, conductele secundare de aer, rezervoarele de
aer, separatoarele de praf, robinetele frontale de aer, robinetele de alarms,
robinetele de izolare, semiacupl5rile de aer, cilindrii de frin2.
1. REPARAREA S I PROBAREA SEMIACUPLARILOR DE AER
Semiacuplgrile de aer montate la conductele generale de aer cu
presiunile de lucru de 5 bar si respectiv 10 bar se rrpar5 conform ,,Teh-
nologiilor de reparatii indicate in fascicola C".
Cu ocazia reparatiei semiacupl5rii de aer se esecutg urmgtoarele
verificgri :
- hexagonul $i filetul de la racord nu trebuie s5 prezinte defor-
m5ri ;
- tubul de cauciuc nu trebuie sB prezinte la interior sau exterior
cr5p8turi , umflgturi, aplatizgri sau fringeri la Pndoirea acestuia in form5
de potcoavg ; . rnai intii se va executa proba hidraulic5 de rezistentg la o presiune de 12
- intre tubul din cauciuc ~i armgturi (racord si piese de acuplare)
nu trebuie s5 existe spatii libere vizibile ;
- suprafata nervurii de inz5vorire nu trebuie s5 prezinte uzuri,
distanta dintre planul nervurii de inzgvorire ti loca~ulgarniturii de cau-
ciuc nu trebuie s5 fie mai mic5 de 17 mm. (vezi fig. 63).
- stiftul care limiteaz5 cuplarea nu trebuie s5 prezinte deformatii
$i uzuri ;
- intre urechile br5tgrii de fixare trebuie s5 fie o distant5 minimum
7 mm, iar intre brSt5ri ~i gulerul arm5turilor nu trebuie s5 fie cr5pat5,
deformat5, imb5trinit5 sau rupt5.
Dup5 verificarea semiacupl5rii de aer, se executg urm5toarele probe :
a) Proba de continuitate
Prin semiacupliiri trebuie s5 treac5 bila cu diametrul de 20 mm.
prin ~ 4 d e r eliberg in ambele sensuri.
b) Proba de etangeitate.
Semiacuplarea de aer se scufundg intr-un bazin cu ap5.
Timp de 1 'minut nu trebuie s5 se formeze bule de aer la suprafatn
apei.
Dac5 apar bule de aer, se,miacuplarea se tine in ap5 tim[p de 5 mi-
nute ~i 'se consider3 bung, dac5 Pn perioada aceasta inceteaz5 degajarea
bulelor de aer.
Presiunea piieumatics de prob5 este de 7 bar pentru semicuplarea
de 5 bar ti 12 bar pentru semicuplarea de 10 bar.
Toate semicuplgrile de aer montqte trebuie s5 aibe imprimate pe
tubul de cauciuc data de fabricatie, iar la cap5tul de imbinare dintre tub
qi racord trebuie s5 ,existe o pl5cut5 cu data la care s-a fscut ultima prob5
de etaqqeitate qi initialele unit5tii care a executat-o.
Cu o$azia reparatiei semiacupl5rii de aer, la tuburile 'din cauciuc
care au o vechime mai mare de 3 ani de la data farbicatiei marcate pe tub,
bar pentru semiakuplk-i cu presiuni de lucru de 5 bar $i 20 bar presiune
hidraulic5 pentru semiacuplgri cu p r e s i ~ n ede lucru de 10 bar.
Proba hidraulic5 se execut5 ti& de 2 minute, dup5 care semiacu-
plarea nu trebuie s5 prezinte deform5ri permanente, fisuri sau rupturi.
Tuburile la care riu se cunoa~te data farbricatiei nu se vor mai
folosi.
Cu ocazia montiirii' la vagon a semiacupl5rii de aer de 5 bar qi res-
\
, pectiv 10 bar se verificg dac3 are nervura de inz5vorire in partea sting$
respectiv la partea dreaptg a piesei de cuplare din pozifia in care se pri-
veqte frontalul vagonului $i d a d racordul $i piesa de acuplare sint vop-
site corespunz5tor presiunii de lucru a stmiacupl5rii.

160
 Se manipuleaz5 robinetul in pozitiile ,,inchisG gi ,,deschisG dupi
care se repe'ti proba de etan~eitate
c) Proba de etanseitate pe vagon
Se execut5 concomitent cu proba de etan~eitatea conductei. Pier-
derea de presiune nu trebuie s; depii~easc; 0,l bar timp de 5 minute.
Presiunea de prob5 6,5 baf.
Elementele mecanice care asigur5 manipuIarea si buna functio-
nare a robinetului de alarm5 de la vagoanele de c5lGtori si marfg, vor
fi- verificate dac5 se incadreaz; in limitele de uzur5, sint asigurate . ~ i
unse. .
La vagoanele d e cgl8tori se verific5 ~i existents :
- pl5cutelor de avertizare privind conditiile de manipulare la
fiecare post de tragere ;
- discul ro$u la capul frontal (interior) a1 vagonului pe usa du-
lapului robinetului de alarm5 ;
- inelele galbene inscriptionate pe perettii laterali ai vagonului
(la nivelul uqilor laterale), la acelasi capst a1 vagonului.
d) Proba de functionare pe vagon
Prin tragerea fiecirui miner cu o fort5 de 10-25 daN cind in
conducts general5 presiunea este de 6,5 bar, robinetul de alarm; trebuie
s5 se deschid5.
Dup5 efectuarea acestor probe dac5 rezultatele sint corespunz5toa-
re, robinetele semnalului de alarm5 ~i minerele de functionare ale aces-
tora se vor plumbui (sigila) numai la vagoane de c515tori.
Sigilarea se va face cu o sfoar5 care sB permit5 deschiderea-robi-
netului de alarm5, prin tragerea minerului cu o fort5 de 10-25 daN.
Pastila clestelui de gigilat va trebui s5,imprime pe sigiliu urm5-
toarele :
- denumir~aunit5tii care a facut sigilarea ;
- anul $i luna cind s-a f5cut sigilarea.
4. REPARAREA §I PROBARE4 ROBINETELOR DE IZOLARE
Robinetele de izolare se demonteaz; .de la vagon in cazul defec-
tirii, in cazul inlocuirii conductei secundare pe care sint montati ~i cu
ocazia reparatiilor generale( R.G.) ~i capitale (R.K.).
Robinetele de izolare demontate de la vagon se repar5 conform
,,Tehnologiilor de reparatie indicate in fascicola C".
- Cu ocazia reparatiei robinetelor de izolare se execut5 urm5-
toarele verific5ri :
- minerul de acponare trebuie s5 aibe arcuirea- necesari ,pentru
mentinerea pe pozitiile ,,inchis :i deschisLLa mecanismului ;
- prinderea minerului curbai pe p5tratul cepului s5 se realizeze
astfel ca semnele de pe cep si de pe miner s5 coincid5 ;
- filetele robinetelor .de izolare nu trebuie s5 prezinte deform5ri.
Dup5 verificarea robinetului de i z o l ~ r e se executg urmiitoarele
probe : \
-3
a) Proba' de etan~eitatepe stand
Robinetul de izolare se scufund5 inti.-un bazin cu ap5. Timp de
1 minut nu trebuie s5 se formeze bule de aer la suprafata apei.
Presiunea de prpb; 6ste de 6-7 bar.
*b) Proba de functionare
Robinetul de izolare trebuie s5 se manipuleze ugor cu mina f5r5
ajutorul ciocanului sau cheii dup5 care se repet5 proba de etan~eitate.
c) Proba de etanseitate pe vagon
Se execut5 concomitent cu proba de etan~eitatea intregii insta-
latii de frins gi in acelea~iconditii.
5.' REPARAREA $1 PRQBAREA SEPARATOARELOR DE PRAF
Separatoarele de praf se demonteaz5 de la vagon numai in cazul
defectgrii, in cazul inlocuirii conductei generale sau secundare pe care
este mbntat si cu ocaziareparatiei capitale.
Separatoarele de prof demontate de la vagon se repar5 conform
,,Tehnologiilor indicate in Fascicala C".
Cu oeazia reparatiei separatoarelor de prof se executs urm5toarele
verific5ri :
- filetele nu trebuie s5 prezinte deformsri ;
- hexagonul dopului de scurgere. nu trebuie s5 fie deteriorat.
Dup5 verificarea separatoarelor de praf si montarea acestora la
vagon se execut5 proba de etan~eitatein cadrul probei de etan~eitate
a intregii instalatii da frin5 sau a conductei generale de aer Qi i"n ace-
l e a ~ iconditii.
Not5 :
Separatoarele de prof care nu prezint5 defecte si nu se demontea-
z5 de la vagon vor fi cur5tate. ,
6. REPARAREA =$I PROBAREA CONDUCTEI PRINC~PALE(GE-
NERALE) DE AER.
Conducta principal5 (general5) de aer se repar5 confoym ,,Tehno-
logiilor de reparatii indicate in fascicola C".
,
Cu ocazia reparatiei conductei principale (generale) de aer se exq-
cut5 unnstoarele verificgri :
- filetul nu trebuie s5 prezinte deform5ri ;
- conducta nu trebuie s5 prezinte turtiri, infund5ri sau corod5ri ;
- conducta nu trebuie s5 prezinte uzuri mai mari de 20% din ,_
grosimea peretelui acesteia.
Dup5 verificarea conductei principale (generale) de aer, se exe-
cut5 urm5toarele probe :
I a) Proba de etan~eitate
I
Conducta general5 de aer se alimenteaz5 cu aer comprimat la
presiunea de 6-6,5 bar.
r 165
 Pierderea de presiune cind frina este izolat3 nu trebuie sg dep3- a) Proba de etan~eiiatepe stand
~eascil0,l bar in timp de 5 minute. Rezervorul de aer se umple cu ap8, se ridic5 presiunea la,fO bar,
b) Proba de continuitate iar timp de 5 minute presiunea nu trebuie sZ scad5.
Se execut5 prin trecerea unei bile cu diametrul de 18 mm pentru b) Proba de etangeitate pe vagon
conducta general3 de 1" qil a bilei cu+diametrul de 19,s mm pentru Se execut8 concomitent cu proba de etan~eitatea-intregii insta-.
conducta de ll/,". latii de frin5 si in ace!eaSi conditii.
7. REPARAREA $1 PROBAREA CONDUCTELOR SECUNDARE 9. REPARAREA $1 PROBARE4 CILINDRILBR DE FnlMA
DE AER Pjrtile componente ale cilindrilor de frin5 se demonteaz3 de la
Conductele 'secundare de aer se repar3 conform ,,Tehnologiilor de vagon in cazul defect3rif gi in cazul tuturor reparatiilor planificate,
reparatie indicate in fascicola C". iar corpl cilindrilor de fr2nB se demontea6 de la vagon numai in cazul
Cu ocazia reparatiei conductelor secundare de aer se execut3 defectsrii sau cu ocazia repara:ii!or capitale (RK).
urm5toarele verific5ri : Cilindrii de frin5 se repar; copform ,,Tehnologiilor de reparatie -
din fascicola C". .
-
- filetul nu trebuie s5 prezinte deform5ri ;
- conducta nu trebuie s5 prezinte uzuri inai mari de. 200/,, din Cu ocazia reparatiilor cilindrilor de frini se esecuti urmgtoarele
grosimea peretelui acesteia ; verific3ri :
---- -----
- la inlocuirea conductelor se verific5 diametrul interior-a1 aces- - garnitura pistonuhi man~et3.nu tre6uie s5 prezinte : cr3p3-.
tora prin trecerea bilei cu diarnetrul de : turi, uzuri locale, gauri, tGieturi, portiuni rascoapte, incretituri sau
- 16 mm pentru conducta de 314" ;
suprapuneri de material ;
- 11 mm pentru conducta de 112" ; - grosimea garnit;rii pe portiunea de lucru nu trebuie s5 fie mai
micz de 3 mm ;
- 0,5 mm pentru conddcta de 318" ;
- 5;5 mm pentru conducta de 114" ;
- dimensiunile ~ i caracteristicile
- arcului pentru presat manseta
trebuie s5 corespund5 urmatoarele vaiori :
- 3,5 mm pentru conducta de 1/8" ;
DupZ verificarea conductelor secundare de aer se executii o prob3 Diametrul Diametrul Efortul ~istada
de etan~eitatepe vagon concomitent c'u proba de etanseitate a fntregii MHrimea Diametrul exter. exter. intre capetele
instalatii de frfnil ~i in aceleaqi conditii. cilindru- sf-ei a l arcului a1 arcului

I
stare in arcului 111
lui de din otel ' in stare Tn stare montata stare montats
frinH (mm) liberg mbntati
8. RQPARAEEA $1 PROBAqEA EEZERVOARELOR DE AER (daN) (mm)
Om) (mm)

r7-
Rezervoarele de aer se demonteazl de la vazon In cazyl deterio- --
rgrii ~i in cazul reparatiilor generale (RG) gi capitale (RK). " 198 193 14,5&10°/o 4ts
Rezervoarele de aer demontate d e la vagon se reparii si se para- , -
fineaz5 conform ,,Tehnologiilor de reparatie indicate in fascicola CU. , ! I
251 245 14,5&103/o 4+S
10" '

Cu ocazia reparatiel' rezervoarelor de aer se executii urm5toarele -

verificsri : 12" 9 298 290 11,5&103/o sf3

- rezervorul de aer nu trebuie sii prezinte : deform3ri, crzpgturi -

sau corod5ri ; 14" 9 354 345 11,2&10~/0 5+' *.

1
I -
- filetele de la imbin5ri, dopuri ~i nipluri nu trebuie sB prezinte
deformzri.
Dup3 verificarea rezervoarelor de aer se executs urmiltoarele probe :
16" 1 9 401 390 8.8~10% 5t4

167
 \
- dimensiunile marqetei de piele trebuie s2 .corcspundg urm& - dimensiunile arcurilor de ripel de la cilindrii de frin2 turnati
toarele valori : sau ambutisati cu un arc interior trebuie s2 corespund2 urmgtoarele
valori :
I--)
Mirimea Diametrul Diametrul

i
cilindrului exterior giurii Grosimea fniltimea
defrlni (mm) Msrimea Diametrul resortului i n lniltimea resortului
cilindrului spirei stare Iiberd i n stare montatH
de f r i n i J (mm) (mm)

- dimensiunile arcului de rape1 din, interiorul tijei pistonului de

la cilindrii de frin: ambutisati cu dous arcuri interioare trebuie s2 co-
.- mangeta din cauciuc ~ n a i h t ede montaj trebuie depozitatg 8 ore respundg urm2toarelor valori :
la temperatura camerei unde se face montarea.
In timpul montajului nu se permite deteriorarea buzei man~etei. MBrirnea lniiltimea resortului lniltimea resprtului
cilindrului spirei i n stare liberi (mm) . i n stare montatH
- manseta a ciirei uzur2 admisg este localizatii la partea de jos a de f r i n i (mm) -
zonei de lucru se va putea reutiljza. Se .va urmgri ca la montarea pisto- t o
I
I
8" 5 320
*nului i n cilindrul de fring, uzura s2 fie plasatg in partea superioarg a -30 .
zonei de lucru ; R
- nu se admit remedieri ale garniturilor de cauciuc in vederea 10" 9 930 -30
+O . 430

reutilizgrii ; 12" 9 I 930

+ 0
-30 430
- dimensiunile garniturilor de cauciuc, a arcurilor de destindere '

+o
pentru cilindrii de frin5 turnati ~i ambutisati trebuie s5 corespundii 14" 63 t 995 -30 390
urmiitoarelor valori : -
1 1 I
,,
+D 388

''
16" 63 1175 -30
Diametrul Diametrul fnil- Diametrul -
Mlrimea Diametrul
cilindru- exterior interior timea
gHurilor
arcului
E ".-a - dimensiunile- arcului tijei pistonului de la cilindrii de fringl
lui de a1 garni- a1 garni- garni- .- M 1 a '
frfn5 turii turii turii de prin-
dere
(mm)
de des- ?hz 2 5 ambutisati cu dou5 arcuri interioare trebuie s2 corespund2 urmgtoare-
4 ,
O,~,U E lor valori :
j
(mm)
--
(mm)

i
(mm)

i
tindcre

i--/
,
I 1
I v1 turnat 208k2 j---
100 tog42 4 k 1 j IS. +OJ -- - I MHrimea
oilindrul~i
In5l$imea
stareresortului
liberg InHltimea
i n stare rmontati
esortuluip

/
-0.2 -0
8" ambu-
tisat 208+1 132 +'I4
-0,l ,
24f2 12,s
-0
-
--
-
-
10" turnat
ambuti- 26251,s 183 30+2 12,5+0,1 -
sat -0

--
I
I
12" ambuti-
ut
307 / 933k1

(
14" ambu-
,
1 362&1,5 1 272k1 1 P
3Ok2 1.12,5 / 4,8+0,2 1 --
1106+1
--
1 - tija pistonului cilindrului de fring- ambutisat trebuie s5 fie per-

I 16" ambu-
tisat I 410 +'1
-1 307.4+1 1 30+2 1 14kO.1 1 4.8f0.2 1 1266k1 1
pendicularg fati3 de taler ~i s5 nu se m i ~ t ein piston;
- c r o ~ e t apistonului cu tija confectionat2 sub form2 de tub nu
trebuie sB aib2 o uzur2 mai mare de 0,5 mm ;
 - filetele ~uruburilornu trebuie s5 prezinte 8tirbituri sau defor-
matii ;
- suprafetele coGului cilindrului nu trebuie sii prezinte pete de
,rugin5, deformCiri, fisuri, rizuri sau crspsturi ;
- dimensiuGle canalului de comunicatie de la cilindrii turnati
trebuie sB corespund5 urmitoarele valori ;
- lungimea - 60+2 mm
- Istime - 2,5+ 0,2 mm
- odincimea - 2 & 0,2 mm
- jocul dintre talerul pistonului ~i alezajul de frinii nu trebuie
s5 fie mai mare de 2 mm. Jocul dintre tija pistonului $i capacul cilin-
drului de f r i d nu trebuie s?i fie mai mare de 4 mm ;
- ovalitatea cilindrilor de frin5 pe toat5 lungimea acestuia tre-
buie ss corespunds -urm5toarelor valori : I

Felul cilindrului
I MBrimea
cilindrului
Ovalitatea admisi
la reparatie (mm)
I
i
Ambutisat 8" 0.8
Turnat 8" 0,8
Ambutisat 10" 0.8
Turnat 10" 0,8
0,8
6 I Turnat
- --1
12" -- ' 0.8
Ambutisat
-
7
Turnat
14" 0,d
8 P
14" 0.9
g
-- --
Ambutisat 16" 18
10 Turnat 1 16" 190

Cu ocazia reparatiilor planificate garniturile din piele se inlocuiesc

cu garnituri impregnate.,
Dup2 verificarea ~i montarea -cilindrului de frin5 se execut-ii urm5-
toarele probe :

. a) Proba de etan~eitatepe stand

Se execut5 in dous etape :
1. La cursa de 75 mm a pistoilului cilindrului de frins obtinuts
cu o presiune de 0,8*0,1 bar, timp de 10 minute nu trebuie sB existe
pierderi mai mari de 0,l bar.
2. La cursa de 150 mm a pistonului c3lindrului de frini obtinul5
cu o presiune de 5 bar, timp de 10 minute nu trebuie s5 existe pierderi
mai mari de 0,l bar.
b) Proba de functionare pe stand
Pistonul cilindrula de frins trebuie sii-~iinceapii cursa odat5 cu
introducerea aerului in cilindrul de frinz, iar deplasarea trebuie s2 fie
lent& f5r5 trepidatii sau opriri.
c) Proba de durat5 pe vagon -
 Proba de durat5 se execut5 dup5 eum urmeaz5 :
1)la vagoane de marf5
- se alimenteaz5 instalatia d e frin5 a vagonului la-presiune de
regim 5 bar ;
- se execut5 o frinare rapid5 ;
- dup5 stabilizarea presiunii' aerului in cilindrul de frin5, timp
de 30 minute presiunea n u trebuie s5 scad5 sub 2,7 bar.
2. la vagoane de c515tori
- se alimenteaz5 instalatia de frfn5 a vagonullii la presiunea de
regim 5 bar ;
- se execut5 o depresiune in conducta general5 de aer de 0,6 bar,
cu schimb8torul de regim in pozitia persoane ,,FU. ; a) in pozitia ,,golbb,90-120 mm.
-se trece_minerul I robinetului mecanicului in pozitia a 111-a
(neutr5) ;
- dup5 stabilizarea presiunii aerului i n cilindru de frin5 timp de
30 minute presiunea aerului s5 nu scad5 mai mult de 0,l bar sau s5
creascg mai mult de 0,4 bar.
d) Proba de verificare ~i reglare a lungimii cursei pistbnului cilin-
drului d e frin5, pe vagon. - In acest capitol sint prezentate conditiile tehnice pe care trebuie s5
L u n ~ i m e acursei pistonului de la cilindrul de ,frinG la o frinare
-- 0 -
total5 trebuie s8 coresp;nd5 urmfttoarelor valori :
- la vagoanele cu regulator. automat de timonerie SAB tip ,,Du :
a) in pozitia ,,go:", 105-115 mm.
b) fn pozitia ,,inc5rcatU, 130-140 mm.
- la vagoanele p e dou5 osii care au cifra de comutare inai mare
de 20 torie :
a) in pozitia ,,inc5rcatu, 130-160 mm.
- la vagoanele-pe patru osii cu frina asimetric5 :
a) in pozitia ,,inc8rcatU, 130-200.mm.
- la vagoanele de marf5 Pnzestrate cu frina KE-GP, cu regu-
'
lator de timonerie tip DRV :
a) vagoane pe dou5 osii, in pozitia ,,golG- 60-100 mm.
b) vagoane pe dou5 osii, in pozitia ,,inc5rcatG 120-130 mm. - surare pentru constatarea gradului de uzur5 dup5 cum urmeaz8 ;
c) vagoane pe patru osii, in pozitia ,,golG80-120 mm.
'd) vagoane pe -patru osii, in pozitia ,,inc5ycata 130-140 mrg.
-la vagoanele de c518tori inzestrate cu dibribuitoare KEs qi regu-
lator de timonerie DRV.
a) vagoane pe patru osii 100-120 mm.
- la vagoane de c515tori etajate inzestrate cu frina KE--2c-ALP
~i regulator automat de timonerie SAB tip DA-2.
a) in situatia vagonului ,,golbb,105-115 mm.
b) in situatia vagonului ,,inc5rcatb' la capacitatea maxims;
125-155 mm. . verifica conform limitelor indicate in desene ~i dispozitivele nr. 4.00.11.35
- la vagoane de c515tor-i etajate inzestrate cu frin5 KI3-2c-ALP'
si regulator automat de timonerie SAB tip DRV.
a) In situatia vagonului ,,golb', 120-130 mm.
b) in situatia vagonului ,,inc5rcst" la capacitatea maxim5,
150-165 mm.
- la vagoane de c515tori etajate inzestrate cu frina KE-GPR-A
(D) ~i regulator automat de timonerie SAB tip DRV (cilindru de frPn5 de
10").
a) - 40 mm. la boghiu cu frina de mln5
b) - 30 mm la boghiu f5r5 frin5 de mint?
- c) - 5-20 mm la cilindrul de frfn5 (8") care actioneaz5 sabotul
cur5titor. .
- la vagoane d e marf5 inzestrate cu f r i n i KET2c-ALi-SL ~i re-
gulator de timoneriP SAB tip DRV.
b) in pozitia ,,inc5rcatbb,130-140 mm.
- la vagoane inzestrate cu frfn5 cu disc 40-110 mm.
'./
CAPITOLUL VII
. REPARAREA $1 PROBAREA REGULATOARELOR AUTOMATE
DE TIMONERIE $1 A DISPOZITIVULUI DE CORIANDA
- le indeplineasc5 regulatoarele automate de timonerie.
Repararea subansamblelor regulatoarelor automate de timonerie
se face prin inlocuirea pieselor defecte cu piese noi sau reparate prin
reconditionare.
In cadrul prezentului capitol sint tratate urm5toarele tipuri de
regulatoare automate de timonerie : DRV-2A ; DRV-2AT ; RDV-3A ;
DRV-3AT ; DRV-3ATS ; DA-2 ; DA-3.
1. Repararea si probarea regulatearelor automate de timonerie tip :
DRV-2A ; DRV-2AT ; DRV-3A ; D,RV-3AT ; ~i DRV-BATS.
Regulatoarele automate deb timonerie se repar5 conform ,,Tehno-
logiilor de reparatie prezentate in fascicola D".
.. Cu ocasia reparatiei, piesele componente ale regulatorului auto-
ma& de timonerie se verific5 individual, vizual ~i cu dispozitive de m5-
Piulita de reglaj
Uzura pe flancuri a filetului care nu are voie s5 dep5~easc50,3 mm.,
va fi Verificat5 cu ajutorul calibrului de filet nr. 4.904.1012.1144 Den-
tsu regulatoare DRV-BA, DRV-2AT ~i nr. 4 . .001256 pentru regilatoa-
rele DRV-3A, DRV-3AT, DRV-3ATS.
Verificarea se face tinind cont c5 filetul piulitei este corespunz5-
tor atunci cind calibrul se insurubeaz5 cu partea ,,TRECEbL~i nu se
in~urubeaz5cu partea ,,NU TRECE". In cazul cind calibrul trece cu
ambele p5rti sau nu trece cu ambele p5rti se consider5 piulit5 de re-
glaj necorespunz5toare. Aceasta se va inlocui impreun5 cu ~ u r u b u l ' d e
reglaj +i piulita de avans indiferent d e uzura acestora, cu piese noi.
Cotele de control din desenele FK-145-01 '$i FK-146-01 se vor
~i 4.00.11.25 pentru regulatoarele DRV-2A, DRV-BAT., DRV-3A,
,DRV-3AT ~i DRV-3ATS Si cu piesa etalon nr. 4.904.1012.135 pentru
regulatoarele DRV-3A, DRV-3AT ~i DRV-3ATS.
 fn cazul fn care se constat5 defecte vizibile (fisuri, lovituri etc.)
.sau cota de control este sub limita de uzur5, atunci piulita de reglaj ss
va inlocui fmpreurd cu gurubul de reglaj 9i piulita de avans indiferent
de uzura acestora cu piese noi.
Piulita de avans
Filetul trapezoidal swverificii cu ajutorul calibrului in acelagi mod
ca la piulita de reglaj.
Cotele de control se vor verifica cu ajutorul dispozitivului rr.
4.547.0.0.00.0540 pentru toate tipurile de regulatoare avindu-se in vedere
urmgtoarele :
- la tipurile de regulatoare DRV-2A gi DRV-2AT, se utilizeaz5
bucgele etdon nr. 4 . . .001355, iar la tipurile de regulatoare DRV-3-4,
DRV-SAT gi DRV-3ATS bucgele etalon 4 . . .011375 ;
- limitele de uzurii sint indicate fn desenul FK 145-24 ~i FK
146-24.
In cazul i n care se constat5 defecte vizibile (fisuri, lovituri, etc.)
sau neincadrarea in cotele din desen, atunci piulita de avans se va Za-
locui irnpreun5 cu gurubul de reglaj gi piulita de reglaj, indiferent de
uzura acestora, cu piese noi.
Se va verifica cu atentie calea de rulare a bilelor rulmentului care
nu trebuie s5 prezinte uzuri sau deform5ri.
Eventualele pete de rugin2 vor fi fndepgrtate prin frecarea cu
pinzg abrazivg.
$urubul de regIaj
Filetul se verificg cu ajutorul dispozitivului nr. 4.547.0007l.0460
pentru regulatorul DRV-2A si DRV-PAT gi cu dispozitivul nr. 4.00.1147
..TRECELbsi 4.00.1148 ,,NU TRECEu pentru regulatoarele DRV-3X,
DRV- AT' ~i DRV-3ATS.
Verificarea se va face in mijlocul portiunii filetate, qi la o distant5
de 200 mm in dreapta ~i i n stinga de aceastii portiune.
I n cazul in care se constat5 defecte vizibile (fisuri, lovituri etc.)
qurubul se va inlocui impreunii cu piulita de reglaj ~i piulita de a v a F ,
indiferent de uzura acestora, cu piese noi.
Mufa de tractiune
Se verificii cotele de control cu ajutorul dispozitivului nr.
4.904.1012.1149 ~i a piesei etalon nr. 4.904.1012.1338 pentru regulatoarele
DRV-2A ~i DRV-2AT. Cotele miisurate trebuie sg corespundg limitelor
de uzurii indicate i n desenul FK 145-03.
De asemenea, se verific5 cotele de control cu ajutorul dispoziti~w-
lui nr. 4 . . ,001190 gi a piesei etalor nr. 4.00.1361 pentru regulatoarele
DRV-3A ; DRV-3AT gi DRV-3ATS. Cotele m5surate s5 corespundi
limitelor de uzurii indicate in desenul FK 146-03.
Diametrd unde vine montat gtiftul elastic n u trebuie sii depFiSeas-
c?i 4 mm pentru orice tip de regulator.
I n cazul cind cotele de control mgiurate cu dispozitive sint mai
mari decit cele indicate in desene, mufa de tractiune se inlocuie~tecn
alta nouii, inlocuire ce trebuie f5cutg 9i i n cazul cind mufa prezintg de-
formsri vizibile sau fisuri.
Carcasa
'Se verificii cotele de.contro1 conform limitelor indicate in desenele
FK 145-23 Si FK 146-23.
Verificarea se face cu dispozitivul nr. 4.904.1012.1129 gi etalonul
nr. 4.00.1343 pentru regulatorul DRV-2A ~i DVR-2AT ~i dispozitivul
nr. 4.00.1191 gi etalon nr. 4.00.1367 pentru regulatoarele DRV-3A,
DRV-3AT si DRV-3ATS. Se inlocuieste carcasa cu alta nou5 i n cazul
in care cotele de control sint mai mari decit cele indicate.
De asemenea se inlocuie~tecarcasa cind se constat5 ruperi de dinti
precum gi o uzur5 accentuatij a danturii.
Se verificii vizual starea suprafetelor carcasei ~i starea filetului ce
se ingurubeazii in manta care nu trebuie s5 prezinet deformatii, lovituri
sau gtirbituri.
Muf5 de cuplare
Se verific5 cotele de control conform' limitelor indicate in desenele
FK 145-12 gi FK 146-12. Verificarea se face cu dispozitivul nr. 4.00.1126
si etalon nr. 4.547.00000508 pentru regulatoarele DRV-2.4 qi DRV-MT
precum gi cu dispozitivul nr. 4.00.1126 gi etalon nr. 4.547.00000.479 pentru
regulatoarele DRV-3A, DRV-3AT giDRV-3ATS. Se inlocuiegte mufa
de cuplare cind cotele de control nu corespund cu cele din desenele de
mai sus.
Man~onde ghidare
Se verific5 cotele de control conform limitelor indicate in desenele
'
FK 145-10 si FK 146-10.
Verificarea se face cu dispozitivul nr. 4.904.1012.1132 gi etalon nr.
4.00.1348 pentru regulatorul DRV-2A gi dispizitivul nr. 4.00.1236 $i
etalon nr. 4.00.1369 pentru regulatorul DRV-3A.
Se inlocuie~temangonul de ghidare cind cotele de control n u cores-
pund cu cele din desenele de mai sus.
Latimea ~ a n t u l u iunde culiseazii capul de ghidare trebuie sSi fie de
maxim 11,5 mm pentru regulatorul DRV-2A $i de maxim 11,5 mm
pentru regulatorul DRV-3A pe toat5 lungimea.
&Ian~onulde ghidare n u trebuie s5 prezinte deformgri sau fisuri
vizibile in corp.
Corpul de tracfiune
Pentru regulatoarele DRV-BAT, DRV-3AT gi DRV-3ATS, com-
parativ cu regulatoarele DRV-2A $i DRV-3A, inelul de tractiune face
corp comun cu mangonul de ghidare gi se numegte corp de tractiune.
L5timea gantului unde culiseaz5 capul de ghidare trebuie s5 fie
maxim de 11,5 mm pentru regulatorul DRV-2AT $i de maxim 11,5 mm
pentru regulatoarele DRV-3AT gi DRV-3ATS.
De asemenea, corpul de tractiune n u trebuie sii prezinte deform&-i
sau fisuri vizibile.
Inelul de tractiune
La regulatoarele DRV-2AT gi DRV-3A inelul de tractiune n u
se demonteazg de pe teava de tractiune ~inu trebuie sg prezinte de-
iormari sau fisuri.
 4
bung, se trece la sigilarea robinetului semnalului de alarm5 numai la va- Pentru executarea probei de sensibilitate se face o depresiune in
goanele de c515iori si simiIare acestora. eonducta generals de aer de 0,6 bar la vagoanele dotate cu echipament
Sigilarea se face numai dupii ce proba de etan~eitatea fost buns. de frin5 KE respectiv o depresiune de 0,4 bar la vagoanele dotate cu
1.5. Verificarea Gtanseitlifii conductei generale echipament de frir?; H X gi i q tirnp de 6 secunde f d n a trebuie s2
Verificarea- etangeitgtii conductei generale se executH dupa cum
urmeaz5 :
- se izoleazii distribuitorul de aer ; l u
1
intre
r m
in actiune. .
~
Pentru efectuarea probei de insensibilitate se Grocedeaza En felul
t o :r
- se monteaza un manornetru la capgtul unei semiacupl&i ; t - se manipuleazfi m i n e d robinetului mecanicului Knorr-D2 din
- se alirnenteazg conducta general5 la presiunea de 6,5 bar ; i
pozitia
-
111-a in pozitia 11-a ;
se realimenteaza instalatia de f r f d la presiunea de regim 5 bar ;
- se izoleazg conducta general8 ; 1;

- se urmgre~tela manometsu ca pierderea de presiune s2 nu 1 - se manipuleazil rninerul robinetului mecanicului fn pozitia 111-a
depg~easc50,l bar fn timp de 5 minute. (neutr5).
In cazul cind pierderea.de aer este mai mare se remediazii aceasti Se execuu o depresiune Pn conducta general5 de aer de :
pierdere, dup5 care se repets proba. - 0,69 bar fn timp de 60 secunde pentru vagoane echipate cu dis-
La vagoanele care au. conducta general6 de 10 bar presiunea de tribuitoare de aer KE--1c-SL, KE--2c-ALP ~i KE-2c-AL ;
prob8 este de 12 bar. Pierderea de presiune nu trebuie sB depti~eascii
0,l bar f n timp de 5 minute.
- 0,48 bar in timp de 60 secunde pentru vagoane echipate cu dis-
' tribuitoare de aer KEs ;'
NOTA : - 0,3 bar in timp de 54 secunde pentru vagoane echipate cu distri-
Etangeitatea conductei generale de aer se execut5 individual pentru fie- buitoare de aer HiK@ ;
care vagon in parte. - 0,4 bar i n timp de 60 secunde pentru vagoane echipate cu dis-
.1.6. Verificarea etan~eitlitiiintregii instalafii de frinG tribuitoare de aer HiKpl.
'
In toate cazurile frina n u trebuie s5 intse in actiune.
.La verificarea etanseitiilii intregii instalatii de frirG se procedeazg In c a d cind probele n u corespund, se vor lua mBsuri pentru reme-
in felul urmiitor : dierea defectelor dupii care probele se repea.
- se deschide robinetul de izolare pentu a se permite alimentarea
distribuitarului qi integii instalatii de frins :
- se monteaz8 un manornetru la -a'din semicuplsri ; !
i
1.8. Proba de verifieare a presillnii aerulq in cilindrul de frinii +i
a timpilor de frinare-slabire
- se alimenteaza conducta genral5 la presiunea de 5 bar ;
- se controleaz-5 etangeitatea la imbingri, flanqe, garnituri, etc. 1 1.8.1. Proba de verificare a presiunii aeruIui in cilindrul de fring la
inliiturfndu-se eventualele pierderi ;
I
o depresiune in conducta general&de aer de 1,5 bar.
- se verific5 din nou pierderile de aer din instalava de f r h 6 care 1 ]in cadrul acestei probe se execut3 urm5toarele :
trebuie s5 corespunda valorilor previizute i n Cap. I, pct. 3.5.8. E - se monteazg un rnanometru care s3 poatB miisbra presiunea in
In cazul cind pierderile de aer slnt mai mari se remedia22 pierde- 1 cilindrul de fring ;
rile dupii care se repet5 proba.
Verificarea etangeitatii intregii instalatii se executg individual pen-
tru fiecare vagon in parte.
1.7. Proba de sensibilitate ~i insensibilitate
i - se alirneteazg intsalatia de ffinl la presiunea de regirn.de 5 bar ;
- se face o depresiune f9 conducta general5 de 1,5 bar (frinare
-
- se urmgre~tela manometrul ce indicfi presiunea in cilindrul de
Pentru a se constata da& timoneria fhnei sesizeazii variatiile mici ring ca acesta s2 fie I
de presiune din conducta general5 de aer se execut5 proba de sensibi- -
3,6 t 0,l bar la frlna tip HiK ;
litate ~i insensibilitate dupg cum urmeaz5 :
-- se mon.teaz5 un robinet cu diuzB calibrats gi un nanometru la
-
- 1,7 f 0,l bar la frina KE--GPR regim ,,P6"i ,,&'IC';
capstul unei semicuplgri ; - 1,8 f 0,l bar la frfna KE-GPR - regim ,,I$'' (joasg presiune)
- se pune robinetul de izolare a1 vagonului in aQiune ; pentru vagoane din sesia 2050 gi sirnilam.
- 3,Q t 0,l bar la frina KE-GPR - regim ,,RLb(malt5 presiune)
- se alimenteazs intreaga instalatie de frin5 la presiunea de regim
5 bar: i, pentru vagoane din seria 2050 qi sirnilare.
- - se verifica dacr! instalatia de frinFi este bine alimentat5 ; La vagoanele po5ti5 seria 90-50 cu frina tip KE-GPR-A, .pre-
- se manipuleazg mfnerul robinetului rnecanicului Knorr-D2 in siunea aerului f n cilindrul de frfn4 fn (bar) cu schimb8torul de eegirn GPR
pozitia a 1x1-a. i n pozitia R, trebuie s.5 corespundii urmiitoarelor vaiori, cu tolerante de
"resiune de f 0,l bar ;
Ii 195
I - C
 -
.- Presiunea i n ciliadru! de frinH
Presiunea de cornand2 1,5 bar . Presiunea de comandl 2,64
Viteza
Gagon go1 vagon IncArcat
--
- /
1
I
I
cap. .,K$& Cap , , M ~ Cap. ,,K" cap. ,,M" boghiu pe 2 osii 2,4$0,2 bar 3,8+0,2 bar
E
i
boghiu, pe 3 osif 2 , 6 5 0 , 2 bar 3,8+ 0.2 bar
I I I I
Pentru ventilul releu reglabil de la boghiul cu doug osii, raza de
Pe pl5cu.fa ventilului releu regIabil RR-2
um5$arele : .
vor fi inscriptionate
reglare : R2=55 mm. Ventil de ointirire tip TU2-A.
Pentru ventilul releu reglabil de la boghiul cu trei osii, rcza de
reglare : R-48 mm. Ventil de cintiirire tip TUB-B.
La vagoane de caliitorie etajate individual construite in R.D.G.,
-
dotate cu frina KE&2c-ALP, presiunea aerului in cilindrul de frin5
trebuie s5 aib5 urrn5toarele valori :
(
' 1 Presiunea i n cilindrul de frin5 1
Ventilul TU-2 de la boghiul cap ,,KL'se va comprima cu 14-15 mm.

35 mm.
Bresiunea maxim5 de cornand8 se obtine la o cornprimare de I1_-( b o g ~ upe 2 osii I 2,o
)Starea de incgrcare

II IncHrcat

3,8 I
La vagoanele bagaje seriile 92-57 si 95-51 cu frrlrll tip KE+ I, I I I
-GPR-A presiunea aerului in cilindrul de frPn5 cu schimb&tord de Pe plgcuta velltilului releu rglabil RR-2, vor fi inscriptionate ur-
toleranta de presiune de 0,1 bar. +
regim GPR in pozitia R, trebuie sii coreqund8 urm2toarelor valori cg rngtoarele : *
I I
-- I I
13 3,3
- Presiunea i n cilindrul de frfng
Viteza Presiunea d e c-d& Presiunea d e c-d8 i
1,5 bar
vagon go1
-
2,6 bar
vagon partial
fncsrcat j
Presiunea de c-d&
3,6 bar
vagon incHrcat
I 24 33

Ventilul de cintgrire tip TU-2.

Mica - 14 195 Presiunea maxims de comandg se obtine la 0 cornprimare de
1.7
- -
Mare 2s La vagoane d e cglgtori etajate individual construite de 1.V. h a d
3,1 33
* ,.
- ,
frina tip KE-GPR-LZ. (D), presiunea aeruli in cilindrul de
fring trebuie sg corespui1d8 urmgtoarele valori :
Pe ~ l a c u t a~entiluiuireleu reglabil RR-2 vor f i inscriptionate I
urmiitoarele : 4 Presiunea i n cilindrul d e frinli

R=48 - T 1,5 2,6 3,6

,
Pozibia schimbiitorului
de regim I- Go1
Starea de fnciircare

i
-
fnc6rcat

ic 24 3,l
.
3,8
-I
G 2,250,l 1- 3,0&-0,2

I
8

Veritilul de cintarire tip TU-2-B. Presiunea maxima de comanda P 2,220s 3,Of 0 2

se obtine la Wmprimare de 35 mm.
La trermrile etajate CU frin5 tip KE--2+ALp compuse din -4 unz- 1 R 2,8+0,l
- 3,810,2
tati Presiunea aerului in cilindrul de fring trebuie s5 corespunda, urmg- . Pe pl&cuta ventiluluireleu reglabil RR-2, vor fi inscriptionate
toarele valori :
, urmgtoarele : L
 1.9. Proba de duratEi-
Proba de durat5 se execut5 dup5 cum urmeazg :
a) La vagoanele de marfii :
Ventilul dk cint5rireTU-2. Comprimarea maxim5 35 mm. - se alimenteaz5 instalatia de f r h 5 a vagonului la presiunea de
La vagoanele de marf5 cu frini tip KE-GP presiunea aerului in 1 regim (5 bar) ;
cilindrul de frinii trebuie s5 fie de 3,8&0,1 bar. - i - se execut5 o frinare rapid5 ;
La vagoanele de marf5 cu f r i d tip KF-2c-AL presiunea aerului I - dup5 stabilizarea presiunii aerului in cilindrul de frin5 se
fn cilindrul de frin5 va avea urmiitoarele valorii : aSteiptg timp de 30 de minute.
Presiunea aerului in cilindrul de fring nu trebuie d scad5 sub
pentru starea de incarcare ,,golu presiunea aerului in dlindrul 2,7 bar.
de frinii va f i cea din documentatia de executie (proiectare). b) La vagoanele de cZl5tori :
- p e n t r ~ ~ t a r ede presiunea aerului in cilin-
a incsrcare ,,in~brcat'~ - se alimenteazz instalatia de frin5 a vagonului la presiunea de
drul de frin5 va fi de 3,8 f 0,l bar. regim ( 5 bar) ;
1.8.2. Proba de verificare a timpilor de frinare-slgbire a cilidrului
- se face o depreshme i n conducta general5 de 0,6-0,7 bar cu
schimb5torul de regim i n pozitia ,,P" ;
de fring - se trece robinetul mecanicului in pozitia neutrg ;
In paralel cu proba de verificare a presiunilor in cilindrul de fr?ng,
se executg ~i proba de verificare a timpilor de frinare-sl5bire.
i - uup5 stabilizarea presiunii aerului in cilindrul de frin5 se
aqteapt5 timp de 30 de minute.
Presiunea aerului in clindrul de frin5 nu' poate s5 scad5 cu mai
Valorile timpilor trecuti in tabelul de mai jos, sint pentru depri- mult de 0,l bar sau poate s5 creasc5 cu cel mult de 0,4 bar.
siuni de 1,5 bar in conducta general5 de aer.
1.10. Proba de functionare a regulatorului antipatinaj
1 Timpul de urnplere a Timpu] de golire a
Dup5 montarea tuturor subansamblelor instalatiei de frins la va-
Tipul Pozitia
cilindrului de frinare cilindrului de frinH gon se execut5 0 prob6 de functionare a regulatorului antipatinaj, dupa
distribuitorului pin5 la 9501~ pin2 la o presiune cum urmeaz5 :
' de frinare
din presiunea de 0,4 bar - maneta schimb$itorului de regim GPR se trece in pozitia ,,RiC;
-
'
(In secunde) (In secunde) - se alimenteazz int~alatiade frin5 la presiunea de regim (5 bar) :
1 - se face o frinare total5 (depresiunea in conducta general5 de
HiK-G-P
35 - 45 45 - 58 1,5 bar) ;

KE-lc-SL

KE-~c-AL
G

P
4-

21 - 27

3-
5

5
11

16
- 17
45 - 58

L 20
I - se deschide c5piicelul de cauciuc plasat pe partea laJeral5 a
carcasei regulatorului antipatinaj prin chre se permite accesul Ia'volan-
tul de inertie a1 acestuia ;
- se actioneaz5 cu degetul uolantul de inertie in ambele sensuri
la regulatoare antipatinaj M2 ~i numai fntr-un singur sens (sensul de
, mess a1 trenului) la regulatoare antipatinaj MWX2 din pozitia de repaus.
G 21 - 27 45 - 58 dup5 @areimediat se lag5 liber.
KE-2~-ALP La aceastg manevrB trebuie sii se produc5 rapid fndep5rtarea ~i
- P 3- 5 15 - 18 aplicarea sabotilor pe roti, insotit5 de o evacuare a aerului din cilindrul
de frfn8 prin-supapa de evacuare. Indepartarea qi aplicarea sabotilor pe
G 21 - 27 45 - 58 1 roti trebuie s5 se produca in mai putin de 2 secunde.
KEs I < Proba de functionare se face la fiecare regulator antipatinaj.
P 3- 5 15 - 19 Dup5 executarea probei se inchide c5p5celul de cauciuc a1 carcasei.
I 1 R , 1 3- 5
I
1 15 - 19 1.11. Proba de funcfionare'a regulatorului centrifugal
In paralel cu verificarea timpilor de frinare-sliibire, se va pens^ Aceast5 probii se execut5 dup5 cum urmeazg :
cu solutia de ap5 $i s5pun orificiul ,,OLVinsuportul distribuitorului de - se manipuleaz5 maneta schimb5torului de regim i n pozitia ,,R" ;
aer KEs qi de la releul ventil reglabil RR2, pe pozitie de frlnare: - se alimenteaz5 instalatia de frin5 la presiunea de regim (5 bar) ;
Nu se admite forrna~eabulelos care si3 se sparg5 fntr-un timp dt - se fsce o frinare total5 (depresiunea in conducta generals de
pin5 la 30 sec. 1,5 bar) ;
198 . 199
 - se deschide cgpiicelul metalic plasat lateral pe carcasa regulao- stringjerea frinei de ming de la situatia complet sltibits la situatia
rului prin scoaterqeacuiului spintecat gi sI5birea piulitei de la bulonul de complet strinsg trebuie sii nu depiiyeascg 6-16 lnvirtituri ale manivelei.
f ixare a1 ciipiicelului ;
1.14. Verificarea cirnpul~i de lucru a regulatorului de timonerie
- se in~urubeazgin gaura filetat3 a contragreutgtii regulatorului, SAB
aflata fn dreptul deschiderii c5p5celului, dispozitivul de actioare ;
- se aeioneazg lateral spre capacul regulatorului dispozitivului Cimpul de lucru a1 regulatorului SAB trebuie s3 se incadreze in
i q u r u b a t fn eontragreutate. La executarea acestei operatii trebuie s5 limitele prescrise din prezenta instructie.
se produe2 o emisie de aer la regu5torul centrifugal, dupi care contra-
greutatea se ias5 libera. 1.15. Verificarea schimbiitorului de regim ,,gol-incgrcat"
Dupg executarea probei, se scoate dispozitivul de actionare a1 con- Verificarea functioniirii corecte a schimbiitorului de regim ,,gol-
tragreut3tii $1 se fnchide capacul regulatorului centrifugal prin stringe- incircatb' se face concomitent cu reglarea la vagon a acestuia, conform
rea piulitei ~i fixarea cuiului spintecat. prevederilor din prezenta instructie.
1.12. Proba de fun$fionare a releului de presiunea DU 21/2,2 f i 1.16. Verificarca function5rii ventilului de cintiirire TU2
DU 21 c/1,27 Pentru starea de fncgrcat ,,golkba vagonului, bulonul de articulati
La aceasti4 prob3 se execut5 urmgtoarele : a ventilului de cint%ire cu suportul s5u de pe boghiu, trebuie s5 se
- se manipuleazti schimbitorul de regim pe pozitia, R ; poatg migca liber.
- se alimenteaz5 instalatia de frin5 la presiunea de regim (5 bar) ; Pentru starea ,,inciircatCLa vagonului, functionarea ventilului de
- se face o frinare total5 (depresiunea in conducta general5 de cintgrire se verifici astfel :
- se dernonteazd bulonul de articulatie dintre ventilul de cint5-
1,5 bar) ;
- se deschide capacul indicatorului de presiune care este montat rire ~i suportul sau d e pe boghiu ;
pe partea lateral5 a vagonului ; - se cornprim5 veiitilul de eintzrire la o sggeatg cor'espunz5tor
- se c i t e ~ t epresiunea indicats de manometrul cilindrului de frin5 inc5rc5turii maxime ;
- se efectueaza o irjinare total5 urrn5rindu-se realizal-ea presiunilo;
care trebuie s5 fie de I,?' bar ;
- se apasi butonul din cutie qi se observi cre~tereapresiunii in cilindrul de frin5 corespunziitor valorilor din prezenta instructie ;
- se monteazii la loc bulonul de articulatie.
\
aerului, in cilindrul de frin5 pin5 la 3,8 bar la manometru ;
- se eIibereaz5 butonul vi se u r m k - e ~ t ela manometru sc5derea
presiunii aerului in cilindrul de frin5 pina la valoarea de 1,7 bar ;
-$proba de verificare a funcfionzrii releului de presiune se exe-
cut5 d@pe ambele p5Gi laterale ale vagonului.
Dup5 executarea acestor operafii, se inchide capacul indicatorului
de presiune.
NOTA :
In timpul verificiirii functioniirii releului de presiune DU 21/2,2
trebuie urmgritii cre~tereapresiunii in cilindrul de frin5 de, la 1,7 bar
la 3,8 bar cit q i revenirea la 1,7 bar s5 se realizeze in 2,5 sec.
La vagoanele echipate cu distribuitorul de aer KE-GPR-A,
presiunile urmgrite la indicatorul de presiune trebuie s2 corespund5,
pentru tipul de vagon respectiv, rru valorile indicate in prezenta instruc-
tie. ,

1.13. Proba de functionare a frinei de mini3

Ajustarea ~i reglarea frinei de min5 se face astfel, incit la o mig-
care de o rotatie a manivelei fusului frinal s5 determine in acdaq mo-
ment o migcare a tuturar barelor de frTn5 in sensul stringerii sau slgbirii
frinei.
Cind frina de min5 este strins5 qi sabotii sfnt aplicati pe roti, tre-
buie ss s5inin5 o rezervi de 5-6 filete deasupra piulitei fusului frinal.
pun dra~oo0-U {nitlya n ad a/o3/p%lJJ / S q J n j
/ I__- SF: b
-- Mers r o p ~ d

- C U ~ ~ P /e fPo / o , t s / b t v c / s l b / / e numa/ penl'ru banctll d e pro60

-
- ------- H e r s incet

+ c u r b e / e r / o ' ( c n / ep e v e h l c u / nu r o r e s p ~ l n dcu d / o g r u m u e,'cr/on

I
 9 7521 + 75L 8 J D A J * ~ ~ &+

ooz
uuJ
.+/ rz gqy ' a p / / ~ p u lnJ
/ / ~/02lPJa
O I A G R A M A ETALQN DE F U N C ~ l O N A R EDE-LA VENTILUF DE ACCELERARE T/P MBW
Z A P R E S I U N E A DE LUCRU DE 5 b ~ r O/AMElrRUL
. TAMBURULU/ 95,5mm
 i . .

d . 2
g .'{
I: a,
%2-
N .E? 3
:8.".
a m E
2 3 3
aag
m m
 2.4. hlateriale folosite pentru etangare . . . . . . . . .
2.5. Materiale penrtu verificarea etan~eit5tii . . . . . .
3. LUCRARI OBLZGATORII LA
INSTA1,ATIA DE FRINA . . . . . . . . . . .
3.1. Rep~ratiaperiodic5 . . . . . . . . . . . . . .
3.2. Reparatia general5 . . . . . . . . . . . . . .
3.3. Reparatia capital5 . . . . . . . . . . . . . .
3.4. Revizia intermediarii a frinei automate qi de min2 la
vagoane de marf5 . . . . . . . . . . . . . .
3.5,. Prevederi generale . . . . . . . . . . . . . .
CAPITOLUL 11
1. REPARAREA DISTRIBUITOARELOR DE AER DE
TIPUL KE . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.1. Demontarea ~i cusstirea pieselor distribuitoarelor
de aer de tipul KE . . . . . . . . . . . . . .
1.2. Examinarea, controlul dimensional a1 uzurilor
pieselor la distribuitoarele de am- de tipul KE . . . .
1.2.1. Suportul distribuitorului dc aer . . . . . . . . .
1.2.2, Ventilul principal unificat . . . . . . . . . . .
1.2.3. Robinetul de izolare cu alimentator . . . . . . . .
1.2.4. Schimb5torul de regim M-P . . . . . . . . . .
1.2.5. Camera de comand5 cu u d v a de desciircare . . . . .
1.2.6. Camera'de comand5 cu valva de desciircare automat5
5i rapid5 ALV-9 a . . . . . . . . . . . . . .
1.2.7. Releul de pi-esiune KE-lc-SL . . . . . . . . . . . .
1.2.8. Releul de presiune DU 21/2,2 . . . . . . . . .
1.2.9. Acceleratorul pentru frin5ri rapide EB3 . . . . . .
1.2.10. Supapa de alimentare intirziat5 RF, . . . . . . .
1.2.11. Supapa de alimentare intirziat5, RF2 . . . . . . .
1.3. Reparatii ~i inloculri de piese la distribuitoarele
de aer de tipul KE . . . . . . . . . . . . . .
1.4. Montarea ~i probarea subansainblelor de la
distribuitoarele de aer de tipul KE . . . . . . . .
1.4.1. Suportul distribuitorului . . . . . . . . . . . .
1.4.2. Ventilul principal unificat . . . . . . . . . . .
1.4.3. Robinetul de izolare cu alimentator . . . . . . . .
1.4.4. Schifnbiitorul de regim M-P . . . . . . . . . .
10
1.4.5. Camera de cornand5 cu valva de descIrcare . . . . .
11
1.4.6. Camera de comarid5 cu valva de desc5rcare automat5
~jirapid5 ALV-9 a . . . . . . . . . . . . . .
1.4.7. Releul de presiune KE-lc-SL . . . . . . . . .
1.4.8. Releul de presiune DU 21/2,2 . . . . . . . . .
1.4.9. Releul de presiune DU 21 c/1,27 . . . . . . . . .
1.4.10. Acceleratorul pentru grin5ri rapide EB3 . . . . . .
1.4.11. Supapa de alimentare Pntirziat5 RF, qi RF2 . . . .
1.5. Monbrea ~i probarea la stand a distribuitoarelor de
aer de tipul KE . . . . . . . . . . . . . . .
CAPITOLUL I11
1. REPAPAREA REGULATORULUI CENTRIFUGAL
DE PRESIUNE $1 A REGULATORULUI
ANTIPATINAJ TIP R,12 si MWX2 . . . . . .
1.1. Demontarea si curgtirea pieselor regulatorului
centrifugal antipatinaj tip hi2 $i MWXz . . . .
1.1.1. Regulatorul centrifugal de presiune . . . . .
1.1.2. Regulatorul antipatinaj . . . . . . . . . . .
1.1.3. Cuplaj elastic din cauciuc . . . . . . . . .
1.2. Examinarea, controlul dimensiunilor ~i uzurilor
pieselor la regulatorul centrifugal de presiune ~i a
regulatorului antipatinaj . . . . . . . . .
1.2.1. Regulatorul centrifugal de presiune . . . . .
1.2.2. Regulatorul antipatinaj tip qi regulatyrul
antipatinaj tip MWX2 . . . . . . . . . .
1.2.3. Supapa de sigurantii M . . . . . . . . .
1.2.4. Ventilul de descarcare M , . . . . . . . .
1.2.5. Indicatorul de presiune . . . . . . . . . .
1.2.6. Ventilul cle accelerare tip MWB . . . . . .
1.3. Montarea ~i probarea regulatorului centrifugal de
presiune si a dispozitivului antipatinaj . . . .
1.3.1. Regulatorul centrifugal de presiune . . . . .
1.3.2. ~ e ~ u f a t o rantipatinaj
u tip Mr . . . . . . .
1.3.2. Regulatorul antipatinaj tip MWXz . . . . .
1.3.4. Supapa de sigurant8 de tip M . . . . . . .
1.3.5. Ventilul de desc2ircare M . . . . . . . .
1.3.6. Indicatorul cle presiune . . . . . . . . . .
1.3.7. Ventilul de accelerare tip hIWB . . . . . .