Segmentii 245

Lungimea mantalei se verifica aproximativ, din conditia ca presiunea maxima

t. pe cilindru, determinata conventional, pentru o repartitie uniforma pe jumatate
\ din periferia. sa, sa nu depaseasca limita admisa. Pentru forta normala pe cilin-
, dru maxima N maz, lungimea 1 si diametrul Dale mantalei, rezulta:
- N max
Ppmax -~ (8.4)
Diametrul pistonului la montaj, Într-o sectiune oarecare, rezulta În functie
de jocul ~ din timpul funqionarii la regimul termic cel mai ridicat si diferen-
wle dedilatare dintredlindru si piston. La temperatura de montaj tm, cilindrul
si pistonul aveau diametrele D si, respectiv Dp. Cilindrul, care se Încalzeste
pîna la temperatura tc, ajunge la diametrul D [1 + elc(tc-tm)], iar pistonul, În-
calzindu-se pîna la temperatura tp, atinge diametrul Dp[1 + elP (tp-tm)]. Dife-
renta dintre diametrele la cald ale cilindrului si pistonului reprezinta jocul:
~=D [1 + elc(tc-tm)]-Dp[1+iXp(tp-tm)],
de unde rezulta:
D - D [1+occ(tc-tm)] - ~ (8.5)
p l+ocp (tp-tm)

Calculul necesita aprecierea temperaturilor de functionare. :Tabela 8.1 cu-

prinde valori curente pentru calculele de verificare indicate.
Tabela 8.1
--L- .__A .
Valori admisibile-----
p~n~u ~alc:ulele de verific:area pistonului
- _._fara nervuri 150
Eforturi unitiU'e la cap. in kgf/cm' ar

Eforturi unitare tn reg portsegmenti.

cu netvuri

-
500
.
tn kgf/cm' crc 200400
-
1 motoare de turism 3-6
Presiunea maxima pe manta, tn
kgf/cm' p,;ax motoare de camioane si
-- tractoare 1,5-3
Jocul dintre piston si cilindru in la regiunea portsegmenti 0,0025 D
functionare (O,OO05-0,OOlO)D
I la manta

8.2. Segmenti i

8.2.1. General itati

Etansarea cilindrului motorului fata de carter este asigurata de organe speciale,

segmentii de compresi1:tne(de etansare). ~

în principiu, fiecare segment este un inel elastic, montat În canalul special

amenajat În piston.
 ~
- ~
"" ~ !!! ,;;

""

-'"
246 Constructia mecafiis>rriuluimotor Ii a partilot fixe ~
~

Segmentul prezinta o taietura, I'Ostul deidilatar;,e,care

permite desfacerea sa la montarea În canalul din>piston
si functionarea elastica În ~cilindru. Sub",âctiunea propriei '.

elasticitati si a ansamblului fortelqr~extetjbare, segmentul ~

ii}
este aplicat pe peretele cilindrului si pe unul dintre
flancurile canalului, reducÎndu-se astfel la minimum
sectiunea libera de scurgere~ a gazelor spre catter
(fig. 8.19). Efectele Liminarii succesive'care st ~pr9'Cluce
la scurgert!a prin intets~itiile ramii'se libere~ precum si
sectiunea redusa a interstitiilor, determina scaparea unei ,~

cantitati reduse de gaze spre carter. Jocul redus dintre =

piston si cilindru..si prezenta peliculei de ulei pe cjlindru
si În canalele segmentilor contribuie la realizarea
Fig. 8.19. Pozitia co- etansarii. '" ~
recta a segmentuluiin Amplificarea scap}rilor de gaze, dqtorita etansarii im-
caI1al. '" pelfecte are, etecte Însemdilte: reducerea puterii si creste-
""rea consum~luispe~ific'~~'fectiv de co~rlîbustibil,acq:l~rarea
ajterarii uleiului, din caXJer, suprjtÎnfalzirea pistrnului si~a segmen'itor, intensi- '"
ficarea ,uzurii"acestora~si a cilindruwi"",cocsarea uleiului .În ,."canale RÎna" la '"
.~locaFei,segmeptilor În canale si pi~l4~rea <îlastidtatii 12J-':gtipare~~segmentului
sau fa Pisto. nului.
,
~ >: .
~
," .'
~ ~
.' """ ~

...

.'
8.2.2. i\specte fun-ctionale

Ansamblul segmentilor de compresiune montati la un piston functioneaza ca un

sistem de etansare cu labirinti. Cantitatea de gaze scapate În carter. este deter-
rninata ~de marimea sectiunii libere de scurgere si a~yoLu1]1elor~formate ~Între,.
segmenti, de pozitia lor reciproca si de presiunea gaielor din cilin~ru..
Efectul de et~nsare realizat de ansa,mblul "segmentilor esteevi~:lenti;ft. ~de
scaderea presiunii dintre spatiul de deasupra: primuluisegmel1t~si c~l, de sub
ultimul segment. La motoarele rapide, eficienta maxima,'?în cpnd!tii l1orfflale de
functionare, apartine primului segment, scazÎnâ.~apoi pentru ceilalti segmenti În
ordinea mon"tajullii ~lor."în figTila 8.20 se 'arata variatia presiunii ~g!1zelor din
spatele primilor doi 'SegmentÎc2 ai' unui motor functionînd la 1 500 rot/min;
C?derea maxima de presiune, deci efectul de etansare cel mai important, se
realizeaza la scurgerea gazelor prin interstitiile dintre s,egrnent-~ilindru si din;!re
segment-'flancul canalului. De aceea, o influenta esentiaIa\,supl:a et<;!nsariio are
pozitia segmentului În raport cu cilindrul si flancurile canalului~
Ih figura 8.21 se arata fortele care aCtioneaza asupra unui segment care etan-
seaza normal, fiind aplicat pe cilindru si pe flancul, inferior al canalului:
-~ În direqtia axiala: presiunea gazelor, avînd valoarea pgj deasupra seg-
mentului si pg'2 sub acesta, În spatiul dintre piston si cilindru':-; forta de iner-
tie F; a segmentului, determinata de p~rticipaJ:e-a segmentului: la miscarea pisto-
nului (dirtjata În sensul invers deplasarii pistonului pe prima parte .e:'.cursei
'"
si
" Pe suprafete1e de reazem ale segmentului s-a admis o val:latie ~liniara a pre.~Rnll.

'" ~
ii
~
- ~
.. 't:;~ ..;;
 ~ ~ *'
~

=;c
~

Se~mentii 247
'1

ii'

"p
PrilJlul segment ~
~,
~
Pg1
-
'"

,}
" 18Q 720 y;, "RAC

,Fig. 8.20. Variatia presiunii Fig. 8:21. Fortele care actioneaza

gazelor in spatele primilor doi o asupra segmentului.
segnientl.
- -.
În acelasi sens pe ultima parte a cur~i); fOrta~de frecare Ff dintre segment si
;;;
cilirfdru, dirijata întotdeauna În sensul invers deplasarii; ,JoJ;sa de gr~utate~Fa;
- În direCtia radiala: forta elasticitatii proprii Fe 'care ;l'l1asa",seginentul pe
cilindru (segmentul este defop:nat la montarea În cilindru); presiuneagazelor""din
spatele segmentului P~I; forta de frec are pe flancul canalului Fi În cazul depla-
~ sarii radiale a segmentului, dirijata în sensul invers deplasarii. ""~
~

Cercetarile au stabilit ca, în general, la motoarele în patru timpi, rezultanta

!il:fortelor axial~ tind~ sa aplice segmentul În mod continuu pe fla!}cul inTerior
--
alcanaluhli înC'1lrsel~ de compxesiune, destindere si eV;;!.,cuaresi pe flancul ~supe~
.rior J):1 cufsa, df admisiflhe, sshil11barea sensliilli ..t;eiu!.i;'anteifadndu-seîl1 jJ1rul
p 01.L~'L~ moto'aI~le!SÎhdoi timpi, rt~lta;;;nta fg,nelor axiaJe~§f;e cJirij~h.ta Jn mod
normal~numai spre flancul inferior. ','" - "" ,." ~;.
~
)~ perioerda în care s~ îQtrer1!pe contaCtul"se~melftuJill~cu un;I1 ~in3~e"f2ancuri, 3 "'
pma la trecerea pe flallcul opus al canaluluI, etansarea se mrautateste mult,
. ga;zele sc:urgîndu-se prin sectiunea marita care 'se formeaza (fig:o8.22).
~ ?'în afara miscarii' relative axi!tle în canalul portsegment, segmentul Hectueaza
îri3cur~ul functionarii si tpiscari ra,dia1e în sanal, sub influenta abaterilor for,;-
mei geometrice~.a" cilirldrUllii. Aces,te abateri sînt de
,- natura tehnologica" (provenind din erorile de prelu-
,erare sidetorl11atiile produse la montare) ,si functio-
nala (dilatarile produse d~" încalzirea l1euniforrna),
accentuÎndu-se treptat prin uzura neuiiiform.a ~a"'tilin-
~
~drului. Segmentul, care tinde sa urm~re~sca penriac.
nent:în deplasarea sa.axiaIa, suprafata ciliIldnilui, se
l' strînge sau se Iargest~ continuu, rezultînd miscari ra-
diale' Corespunzatoare în canal. Abaterile d,\; forma
-
ale cilinClrului î51piedica totodata asezarea corecta a Fig,8.22. lntrerupe;'ea con- =
"
segmentului pe întreaga suprafata exterioara, Înrauta- .tactUlui segmentUl:ui cu
tinCl astfel etansarea. 'O flancurile canalului. "

., ~
'" '" '" ~ - ~ ~
~ = "' .,f: "s
~ '"
~ -- ~
~
~ ~ ~
.r
 248 Constructia mecanismului motor si a partilor fixe

1.

C1 c d
Fig. 8.23. Contact imperfect al segmentului cu cilindrul si flancul canalului.

Deplasari relative suplimentare ale segmentului În raport cu flancurile cana-

lului sînt produse de miscarile de rasturnare si basculare ale pistonului. Daca
pistonul se si deformeaza, segmentul capata o pozitie Înclinata fata de cilindri
~ (fig. 8.23, a) sau se deformeaza (fig. 8.23, b), Înrauratindu-se contactul cu
flancul canalului. Contactul imperfect dintre segment si suprafata de reazem
poate fi determinat si de uzura anormala a fetei exterioare a segmentului
(fig. 8.23, c), datorita miscarilor de rasturnare si basculare ale pistonului sau
de lipsa de planeitate si paralelism a fetelor superioara si inferioara ale segmen-
tului si ale flancurilor canalului, datorita unei exeetitii imperfecte, uzurii sau
1. deformarii pistonului (fig. 8.23, d).
In figura 8.24 se arata influenta marimii sectiunii' libere de trecere A,a nu-
marului de segmenti si a turatÎei motorului asupra pierderilor i::\egaze, exprimate
În kgjh. Pierderile de gaze sînt inf1uentate de asemenea de marimea celorlalte
sectil1lii de scurgere: jocul piston-cilindru si jocul axial al segmentului În canal
In domeniul turatiilor ridicate de functionare a motorului, Încercarile au
evidentiat o limita, de la care pierderile de gaze sporesc considerabil (fig. 8.25),
putÎndu-se ajunge la o situatie similara cu aceea În care pistonul ar functiona
fara segmenti. Pierderea eficacitatii segmentilor se datoreaza Întreruperii con-
tactului cu cilindrul si sporirii numarului de aJternari Între flancurile canalului,
în urma modificarii raportului dintre fOrtele care actioneaza asupra segmen-
tului. Aceste fenomene se datoresc vibratiei segmentilor si au drept rezultat o
sporire- considerabila a sectiunii medii de scurgere a gazelor În unitate a de timp.
Vibratia segmentului este favorizata de factorii care duc la micsorarea presiunii
de pe fata superioara Pgl sau spatele segmentului P;b sau care fac ca presiunea
pe fata exterioara sa devina superioara yresiunii de pe fata interioara.
Un aspect import?nt al functionarii segmentilor este temperatura ridicata de
functionare, În special a primului segment (depaseste uneori 200°C). Perfeetiunea
etansarii are o mare influenta asupra temperaturii de functionare. Intensificarea
scurgerii gazelor determina supraÎncalzirea segmentUlui, care Îsi pierde elastici-
tatea, putÎndu-se produce ulterior ruperea sa. Totodata se intensifica transfor-
marile chimice ale uleiului În interiorul si exteriorul canalului, conducînd la
formarea de depuneri, care duc la blocarea segmentului În canal; segmentul
pierde astfel posibilitatea de etansare.
 Segmentii 249
~
Fig. 8.24. Influenta marimii sectiunii libere, a
Ggaze' numarului de segmenti si a tUratiei asupra
[kgrlh] pierderilor de gaze.

4 '10-5
~
funclionare
.$.. 30
.:::: cu vibrotli'
~
~g;;4
fundionart!
d normd/a
II 78
I
I
.--)_. '-.--.-
NO-5~\,\
\,~
1'70-5~ \
\
" ';[ I I I ~
f 1500 25{)O :J§fJOft500 rol/ITI/O
500 7000 7500 2O00,gfjmit.
Fig. 8.25. EfectUl vibratici segmentilor
asupra scaparilor de gaze.

I Datorita conditiilor specifice <k functionare, segmentii reprezinta, la majo-

ritatea motoarelor cu functionare normala, organele cu durabilitate minima.
Uzura segmentilor decurge printr-un mecanism combinat adeziv, abraziv,
corosiv si prin oboseala superficiala, si se manifesta pe suprafata exterioara
(În contact cu cilindrul) si
pe fetele laterale (În contact cu flancurile
canalului). În comparatie cu mantaua pistonului, uzura adeziva a segQ1entilor
este mai intensa, Întrucît presiunea si temperatura de lucru sînt mai ridicate, iar
cantitatea de ulei care ajunge pîna la segmentii de compresiune- mai redusa.
Intensitatea uzurii-adezive este maxima În jurul punctelor moarte, unde - este
inevitabiLa Întreruperea filmului de ulei. La pornirea motorului rece, datorita
diIuarii uleiului ramas pe cilindru cu combustibil condensat, cuplul cilindru-
segmenti functioneaza În conditii apropiate de frecarea uscata, pîna la resta-
~
II bilirea conditiilor normale de ungere. Uzura cea mai importanta se Înregistreaza
l~ la primul segment de compresiune, care este apasat pe cilindru cu presiunea
J
maxima si functioneaza la temperatura cea mai ridicata; de aceea, si uzura
cilindrului, În absenta abraziunii si a coroziunii, este maxima la nivelul pri-
mului segment, În pozitia P.M.!. a pistonului;,
Uzura abraziva, indiferent de calea de acces În motor a particulelor abrazive,
actioneaza cu maxima intensitate asupra subansamblului cilindru-segmenti-
canale portsegmenti, unde exista jocurile minime În functionare. Uzura corosiva
este importanta, daca se formeaza produsi corosivi, În proportie Însemnata.
t
În conditiile normale de functionare, suprafetele laterale ale segmentului ÎS~
pastreaza prin uzura planeitatea si au un aspect neted, lucios; suprafata exte-
~~ rioara, În aceleasi conditii, are tot un aspect neted, uniform. Uzura suprafetei

r exterioare decurge Însa neuniform pe contur, chiar daca forta elasticitatii pro-
 ~
~
'"

-
-
'1iI

'" ;250~ Constructia mecanismului motor si a' partilor"fixe

n ;;,
H

n prii apasa"'segmentul cu o presiune egala pe contur, uzura maxima Înregistrîn-

du-'se În zona deschiderii (rostului de dilatare). Prin uzura suprafetei exterioare
se micsoreaza treptttt- presiunea radiala exercitata de segment sub. aCtiunea
elasticitatii proprii; reducerea cea mai mare a presiunii apare la rostul de dila-
tare, unde uzura este maxima. .

8.2.3: cSegmentu I de ungere (rador)

Pentru reglarea cantitatii de ulei de pe peretele cilindrului care ajunge la nivelul

partii supedoare a pistonului, se prevad unul sau doi segmentide ungere
(raclori), montati În canale portsegmenti, ~dedesubtUl segmentilor dec compre-
oesiune (fig. 8.26); cel de-al",doilea segment de 'ungere este~plasat În general la
partea tinferioara a ma~taleL
Uleiul ajuns pe pe~etele cilirldrului deasupra pis-
tonului .~rae În contlcto cu gazele {fierbinti din
cilindru; -sub acest aspect este ded6rit~ sa se reduca
1. la minimum uleiul'prezent la partea sltperioara a
pistonului. Pe de alta parte, trebuie realizate Însa'
conditii de ungere cît mai favorabile segmentilor de
compresiune~,Segmentii cde ungere""trebuie~,s~asigure
prin urmare necesarul de ulei al partii superioare
- Fig. 8.26.~segmentUl a pi~tonului; mentinÎ~d tot,?~a~a ~onsl!mul de ulei
de' ungere (rac1or). al motol"ulUl la valon ,a~m1S1bll~-(0,8-2,0 :;g/CPh
-" = ~ la motoarele de autocamlOaneSi tracto.are).
~fifienta fiecarui~ segment -de ungere depinde de presiunea. exercitata pe
cilindru, âe profilul muchiilor" cfcuve si de posibililatea evacuarii uleiului co-
Iectat. Bataia si bascularea. pistonuiui În cilindru c~eeaza conditii defavorabile
de functionare a,.segmenti1or, care s~ T~flecta ÎJ:tcresterea ~consumului de. ulei
:tI motorului.'" '" <ii'- .,,; = """
- =~ "" ~ ~-:

_.
;i' 8.2.4. Constructia
~
"
Segmentir de compresi~.1neau În mod uzual formele construOtive grezentate, În
fisura 8.27. Forma dreptunghiular:a, cu muchiic aSClLti!e'sau pujin ~rotUnjite
(flg. 8.27, a), este cea mai simpla. r>entru reducerea duratei rodajulili se mareste
Rresiunea initiala < de lucru, executînd segmentii cu o usoara. conicitate,cu Un
= unghi" de 20' la' 2° (fig. 8.27,b). Segmentul se moriteaza cu conicitatea.Jn sus,
În cazul invers observÎndu"se~o crestere puternica- a consumului de ulei. Seg-
mentUl În .forma de pana (fig. 8.27, c) prezinta o tendinta mult mai "redusa la
~.blocarea in, canal *. - . ~ ~

" -

* S'tratUl de depuneri format rn canal este supus prin miscarile executate -de se!fment~unor
- rensiu'ni de rntiiIdere, astfer ca este rupt si apoi farrmitat.
-
-

-
-
~ = ~ .~
 ~
~
~
EI
= '"
~
~
'" - '" ~I
~gmentli ~ ~~ 251" ;; ~ TI
~

'"
-" eE

~
-. ~

~
'" ~ ""'"

~BJ 8j, 8D
=
/~

/;/: . ,t ;!!'
-, o -
~'" ' . '", -- c~ ~ ..
~ -, --
~ ~.. ... ..~
3

a b, ,o "",.""s c'"
Fig. 8.27. For,me constructive ale segmentilor de compresiune.
.~ ~
- -, ~

Segmentii de'ungere (raclori) se executa În forme mai"variate decît segmentii'"

-
:de,compresiuIle. Segmentul din figura 8.28,a are suprafata ~xterio'9.[apar:ti::t.h~
COlllca, asigurînd o slaba aCtiune :de radere a uleiului la :deplasarea Î~"sus. Prin -
eXecutarea unei' muc;.hii la partea inferioara În unghi aS;:cvtit=(fig-i'~8.~28,4?) ~s~
obtine un efect mult mai energic de radere a"'uleiului;t Segm~nnir din figura
8;28, care dqHa muchii:active. ,'" ,~"" /- ,",?,
Forma fibrei"medii a segmentuluijn stare libera difera, "ÎnJunqie de presiilnea
3
pe care~o" deiv9)ta la montarea .În-cilindru. Jn trecut, segmentli erau..~exefuti~ti
cu o'.;ro.î1na care asigura, la montarta lor În cili!).,dru, o ~pr~il!!le '.ufiifol-n1~Cpe
'" cont\1.r. -:4cest principiu este astazi a.proape parasit, prefetÎndi.!=se forni'e1e ~are
~ =
-=
"' t asigura o".presiune:,inegal~ pe contul', mult-marita În dreptul cape-felor-segmen-
tului, În zona unde se produce ulterior scaderea cea mâ:t~'<}ccefitlTataa mesiullîi .-
prin uZlt.ra. Acesti segmenti tind sa devina ,astfel prin;;uzura"seKtp~nti ae 'pr~::-. '"
.. SiUfi_~\i.COnstaffta.
'D]Jr~t? de ~servifiu a segmentilor de presiune variabila "esteÎn -
" 0.1 a
"t unele bzuri du})la.fat~.de segfu:entilor de presiunei1,1itial~ cQnstanta, În ace-
~

A '~
f
~ . d" . fun<!'t!ortare.CurBa
l~asi qmditiU:l~
1 1 (f
. ' dJ ~fepartiJiea
- ,~..
~presiunii pe cont1jr se alege
,.
-
!il.'" unctlee
)
tlpU ' mOJoru li! .',.}g. 8 .'29 ~.,~.cc. ,"'-""3 .n. '... ~

- O raspÎndi~e aestul~de ~m,\~"au c~p!tat"segmffitir,Ji! 9.afe~ap~§.<tq~a-,-suB ~nfl!1-

1
-. ~
entaepropriei elasticitatÎ este completat! sau'""ÎJ1I<1cuita-;yrirl':'.ai?~~r:e;-fxe~cifa!a
d~urfeleili.efjtdâstic separat, numit extJan~or; care-se monteaza-îrf spateleJ§eg-,
~
;
!
~ (

OI
m'en~~lui(fig. 8.30) - ~~ ~- -==,. ~ : ~

=
8;2,t5.,= Materiale -. ~

.- .. -
~
':" €9ndjfiile c~J~mai imp9rt['nte care' sepuQ materialelor p€htru~segm"entfJÎnt:
'â)~rezistetfta"'faS,uzl}1'a prin aâerenta, abraziul1e "si oboseaLa superficiala, Îr1' 'con'Z "",-
.".
d}tiile~~~or-=pre1it;ni ridicate"si. vfriabJ\e's~a~dtemper?!EJile
0- . di2 timpu! functi~-
~;~
'

8J 8] :=J
.~ ~. ~,
' ", ~'~ ~

.' .,- ..

-=
~,,>f
=
iii
> "', ":~i'> ,. .. c, ;0":: ..
~1 Si:; ~ . :.. a ""~~. '"~~ ",'" b ,,_'oi< "~" ~ ,.'c§~ ~... ~~ '- :.~ -
Fig. 8.~8. ~F6rrne~ con~tructive ale segrrlentilor- dec",ungert ~(radori).

- , ~
.,.

'o - ~~-~ .. '"

~... ~ -""
'" '" .

~ .. ...
.. .. "u'
;; 'u '"
"'"
" -'
 ~.
252 Constructia mecanismului motor si' a ..H~rtiforfjx~
'1<
+- Fig.8.29. Curba de repartitie a presiunii
pe conturul segmentului.

(J

Inel expdndor
(tdbld otel Arc)

SEgment
..,..y de /J/}gcre

o J Fig. 8.30. Segmenti de ungere (raclori)

cu expandot de la motorul SR 211.

narii si cu "frecare la limita; b) rezistenta la coroziune; c) rezistenta mecanica

ridicata la ruperea prin Încovoiere si compresiune, limita de elasticitate si modul
de e1asticitate ridicate, duritate superioara a suprafetelor de lu~ru si.crnentj,n~re<l
acestor calitati la temperaturile de functionare; d) buna conductivitate termica,
pentru coborîrea temperaturii de lucru; e) calitati de rodaj.
Materialul f!;ecvent utilizat pentru segmenti este fanta special~,cu structura
perlito-sorbitica cu grafit lame1ar, care prezinta proprietati antigripare (grafitul
asigura adsorbtia uleiului si prezinta proprietati antifriCtiune) si are o rezistenta
la obosealhridica.ta. Fonta nealiata "este caracterizata însa"""printr-o reducere
Însemrfataa elasticitatii la cresterea temperaturii. Pentru a preveni aFsoh-d<;fict,
segmentii destinati functionarii la presiuni si temperaturi ridicare se fabrica din
fonte speciale, aliate t:U CI', Ni, Mo, W.
O metoda folosita pe scara larga pentru marirea rezistentei lac uzura a seg-
mentilor, în special a primului segment de compresiune, este acoperirea supra-
fetei de contact cu cilindrul cu un strat de crom paros. în acest mod se obtine
o duritatec ridicata a suprafetei la. temperaturile de functionare, rezistenta
Înalta la uzura coroziva, capacitate~ de Înmagazinare a uleiului si, în con-
ditiile frecarii uscate, coeficient de frecare redus. Prin cromarea primului seg-
ment se micsoreaza ~si,intensitate a uzurii' cilindrului.

-.