Documentatie Tehnica Pentru Reparatii Spatii de Evidenta A Populatiei

Timisoara, str. Ion Nistor, nr.
A21
J 35 / 3113 / 2005
C.U.I. RO18001610
Telefon: 0040 730 166 717
„ AMENAJAREA SPATIU PENTRU SERVICIUL

Titlu proiect:
DE EVIDENTA A POPULATIEI IN COMUNA SATCHINEZ”
Amplasament: Comuna Satchinez, jud. Timis
Beneficiar: COMUNA SATCHINEZ
Proiectant: S.C. SIALCO S.R.L. Timisoara

str. Ion Nistor, nr. A21
2017
S.C. SIALCO S.R.L.
300654 Timişoara, Str. Ioan Nistor bl. A21, et. 2, ap. 9, judeţul Timiş
C.U.I. 18001610 / J35/3113/2005 / E-mail: sialco.timisoara@yahoo.com
BORDEROU
Piese scrise
1. Foaia de capat
2. Borderou piese scrise si desenate
3. Memoriu arhitectura
4. Caiete de sarcini
5. Devize financiare
Piese desenate
pl. nr.
1. Plan de incadrare in zona 01
2. Plan de situatie 02
3. Sectiune transversal 1 03
4. Sectiune transversal 2 04
5. Plan vedere acces 3d 05
Întocmit,
ing. Alupoaie Sebastian
Memoriu de arhitectură pagina 2

S.C. SIALCO S.R.L.
MEMORIU DE ARHITECTURĂ
Date generale
Denumire proiect: „AMENAJAREA SPATIU PENTRU SERVICIUL DE EVIDENTA A
POPULATIEI IN COMUNA SATCHINEZ”
Beneficiar: Primaria Satchinez
Amplasament: Satchinez, Județul Timiș
Faza de proiectare: C.S.
Amplasament
Imobilul în studiu unde face parte din intravilanul judeţului Timiş şi al comunei Satchinez.
Imobilul este in administratia primariei Satchinez iar obiectul care face parte pezentei
documentatii, spatiile pentru serviciul de evidenta, se afla in patrimoniul comunei Satchinez.
Vecinătăţi.
In limitele imobilului din care fac parte spatiile ce fac obiectul prezentei documentatii sunt
cuprinse si cladirea primariei si a politiei, fiind amplasat in zona centrala a comunei .
Regimul juridic
Imobilul din care fac parte spatiile pentru serviciul de evidenta se află în administrarea
Consiliului Local Satchinez.
Regimul economic
Suprafaţa spatiilor ce fac obiectul prezentei documentatii este de 70 m². Cuprinde o
construcţie:
 Imobilul este aliniat la frontul stradal cu regimul de înălţime de aproximati 7,5 m şi suprafaţa
construită de 70 m²;
În urma amenajării spatiului pentru evidenta a populatiei, indicii constructivi nu vor suferi
modificări şi au următoarele valori:
Sconstruită = 70 m²
Sdesfăşurată = 70 m²
Descrierea situaţiei existente

Imobilul are aceeaşi tipologie de construcţie, aliniat la frontul stradal cu suprafaţa construită de
70 m² şi este realizată din 2 tipuri de structuri, una din zidarie si reprezinta corpul principal al cladirii si
una din lemn ce reprezinta acoperisul si podul cladirii . Imobilul este dispus la intersecţii de drumuri. In
situatia actuala imobilul pe care se afla constructia din care fac parte si incintele ce sunt obiectul
prezentei documentatii, are functiuni multiple. O parte insemnata a cladirii adaposteste primaria

S.C. SIALCO S.R.L.
comunei Satchinez, o alta parte adaposteste politia comunei Satchinez, o mica parte din imobil
adaposteste sediul Romtelecom iar incintele care fac obiectul documentatiei au fos fuctionale cu
functiunea de Posta a comunei Satchinez.
In momentul de fata, incintele sunt intr-o stare de degradare avansata, nefiind aproape deloc
intretinute de-a lungul timpului si mai mult dupa evacuarea spatiilor de catre Posta din comuna
Satchinez, aeste necesara o interventie urgenta asupra lor.
Lucrarile de intretinere si igienizare nu necesita o interventie asupra structurii de rezistenta a
cladirii, ci sunt constituite din inlocuirea de usi deteriorate, inlocuirea de grasie, de parchet, aplicarea
unui strat de sapa de egalizare in camrele in care la ora actuala este dusumea si zugravirea acestora.
Un element suplimentar ce va fi adus in aceste incinte este montarea unui tavan casetat, la
acelasi nivel in toate camerele.
De asemenea la cererea beneficiarului, una din incinte va fi despartita de un paravan din
tamplarie PVC, usoara, demontabila si care nu va avea varacter de perete despartitor sau portant.
Descrierea situaţiei propuse

La solicitarea beneficiarului, se propune întreținerea și igienizarea spatiilor insumand o
suprafaţa utilă de 70 m² . Întreţinerile propuse pentru spatiile precizate mai sus sunt:
 Desfacerea faiantei de pe peretii holului principal, ce la ora actuala au o suprafata de 15 mp ;
 Desfacerea gresiei din holul principal ce are o suprafata de 10,85 mp ;
 Desfacerea dusimelelor din incinte si evacuarea molozului de sub acestea pe o suprafata de 18,7
mp
 Curatarea, indreptarea si zugravirea peretilor cu o suprafata totala de 126 mp;
 Aplicarea unei sape de egalizare in zona camerelor unde au fost dusumele, pe o suprafata de 18,7
mp;
 Montarea unui parchet laminat rezistent la trafic intens peste sapa pe o suprafata de 18,7 mp ;
 Montarea unei gresii noi, antiderapante pe holul principal, pe o suprafata de 10,85 mp ;
 Inlocuirea usilor deteriorate, in numar de 4 usi;
 Inlocuirea ghiseului existent cu unul nou;
 Montarea in toate camerele a unui tavan casetat pe o suprafata de 41 mp;
 Montarea corpurilor de iluminat incorporate in tavanul casetat in numar de 10 buc;
 Inlocuirea si repararea retelei electrice existente si inlocuirea aparatajelor de intrarupatoare si prize
existente cu unele noi;
 Montarea unui perete de tip glazvant, despartitor, in care este incorporata o usa;
 Desfacerea gresiei de pe scarile de acces exterior;
 Montarea gresiei antiderapante pe scarile de acces exterior si montarea unei balustrade de
protectie pe acestea;
 Dotarea accesului cu o rampa de handicapati;
 Un proiect separat va fi cel de gaz si instalatii termice, care va cuprinde toate piesele necesare
pentru a se monta o centrala termica si o retea de calorifere in toate incintele ce fac obiectul
prezentei documentatii.
Lista cantităţilor de materiale descrise mai sus, necesare este următoarea:

S.C. SIALCO S.R.L.
Descriere funcţională
Spatii de evidenta a populatiei – 70 m²
Asigurarea utilităţilor
Cladirea este bransata la Gaz, curent, apa, canalizare. Nu necesita astfel de lucrari
Execuţia lucrărilor
Execuţia lucrărilor rutiere proiectate se va efectua de către un antreprenor de
specialitate, cu respectarea soluţiilor tehnice prezentate în piesele desenate şi a caietelor de sarcini
anexate în prezenta documentaţie, pentru fiecare categorie în parte
Începerea lucrărilor se poate face si fara obţinerea Autorizaţiei de construire, dar este
obligatoriu întocmirea procesului verbal cu deţinătorii de reţele tehnico-edilitare (apă-canal,
termice, gaze naturale, electrice, telecomunicaţii, etc.)
Organizarea de şantier se va limita la rulote (vestiar) pentru muncitori şi unelte şi se va asigura,
fără a bloca căile de acces.
La executarea lucrărilor se vor respecta toate prevederile legale prevăzute în acte
normative, STAS–uri, HG-uri, etc pentru fiecare gen de lucrare în parte, precum şi prevederile
cuprinse în caietele de sarcini.
În cadrul lucrărilor de organizare de şantier se vor lua măsuri deosebite privind
siguranţa circulaţiei rutiere şi pietonale, prin semnalizarea pe timp de zi şi de noapte a
obstacolelor create în timpul execuţiei.
Măsuri p.s.i. şi de protecţia muncii

Lucrările rutiere proiectate asigură toate elementele geometrice necesare accesului rutier a
vehiculelor de pompieri, respectându-se toate actele normative privind măsurile P.S.I. de protecţia
muncii şi siguranţa circulaţiei.
Executantul şi beneficiarul lucrării au obligaţia de a respecta, pe perioada executării şi a
exploatării obiectivului, toate normele şi normativele în vigoare privind protecţia muncii, siguranţa
circulaţiei şi P.S.I.
Măsurile şi indicaţiile generale de protecţia muncii, siguranţa circulaţiei şi prevenirea incendiilor
sunt anexate prezentului memoriu, ele reprezentând doar o parte din actele normative ce
trebuiesc respectate de executant.
Calculul cantităţilor de lucrări

Calculul cantităţilor de lucrări s-a făcut pe baza pieselor desenate (plan de situaţie, soluţii
constructive, profiluri transversale, etc), întocmindu-se antemasuratori analitice pe stadii fizice.

S.C. SIALCO S.R.L.
Controlul calităţii lucrărilor

Controlul calităţii lucrărilor se va face prin grija beneficiarului cu respectările legale cuprinse în
standarde, norme, instrucţiuni tehnice, etc., specificate în Caietele de sarcini care însoţesc prezenta
documentaţie.
Calitatea materialelor puse în operă va fi atestată prin buletine de calitate care însoţesc
materialele livrate de furnizori.
Semifabricatele preparate în bazele de producţie ale executantului sau ale altor furnizori
de specialitate vor fi verificate din punct de vedere al calităţii în laboratorul de şantier sau în
laboratorul furnizorului respectiv.
Se interzice punerea în operă a materialelor sau a semifabricatelor care nu corespund din
punct de vedere calitativ.
Fazele de execuţie supuse în mod obligatoriu controlului, precum şi actele ce se vor întocmi în
vederea atestării calităţii lucrărilor executate, sunt prezentate în “Programul de control” anexat
prezentei documentaţii.
La controlul calităţii execuţiei se vor face toate verificările prevăzute în Caietele de sarcini care
însoţesc prezenta documentaţie şi care fac parte integrantă din Proiectul tehnic.
La recepţia lucrărilor, comisia de recepţie va examina lucrările faţă de prevederile proiectului
privind condiţiile tehnice şi de calitate ale execuţiei, precum şi constatările consemnate în cursul
execuţiei de către organele de control, beneficiar, proiectant, Inspecţia în construcţii, etc.
Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie şi se va face în condiţiile
respectării prevederilor legale în vigoare, precum şi a prevederilor din caietele de sarcini.
Martie 2017 Întocmit:

Timişoara
Ing. Alupoaie Sebastian

S.C. SIALCO S.R.L.
CAIETE DE SARCINI
CAIETE DE SARCINI PENTRU DEMOLARI
1. SCOP :
Prezenta procedura precizeaza resursele si modul de executie a demolarilor partiale sau totale
.
2. DOMENIU APLICARE :
Prezenta procedura se aplica urmatoarelor categorii de lucrari de constructii :
-de locuinte si anexe ale acestora ;
-social –culturale ;
-hale industriale ;
-poduri, pasaje, viaducte, podete –rutiere, podete –CF
-imbracaminti rutiere asfaltice, platforme
-instalatii functionale si tehnologice ale cladirilor
3. DEFINITII SI PRESCURTARI
PTE = Procedura Tehnica de Executie

PCCVI = Plan Control Calitate, Verificari si Incercari
PAC = Plan de Asigurarea Calitatii
CQ = Control Calitate
AQ = Asigurarea Calitatii
4. DOCUMENTE DE REFERINTA :
 STANDARD SR EN ISO 9001/2001- Sistem de management al calitatii . Cerinte,
specifica cerintele de management al calitatii pentru organizatiile care este necesar sa
demonstreze capabilitatea lor de a furniza produse care sa indeplinesca cerintele clientilor, precum
si cerintele de reglementare aplicabile, avand drept scop cresterea satisfactiei clientului .
 STANDARD SR EN ISO 9000/2001 – Sistem de management al calitatii Principii
fundamentale si vocabular care descrie notiunile fundamentale ale sistemului de management al
calitatii si specifica terminologia pentru sistemele de management al calitatii .
 STANDARD SR EN ISO 9004 / 2001 Sistem de management al calitatii . Linii
directoare pentru imbunatatirea performantelor, care furnizeaza, pe baza celor 8 principii de
management al calitatii, indrumari pentru imbunatatirea performantei organizatiei si cresterea
satisfactiei atat a clientilor, precum si a altor parti interesate
 Legea Nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.
 Hotarârea Guvernului României Nr. 766/1997 – Anexa nr.2 -Regulamentul privind
asigurarea si conducerea calitatii in constructii.
 Proiect de demolare ,Caiet de sarcini ,Antemasuratori ,Expertize tehnice
 Nomenclatorul materialelor refolosibile
 NP 55/88 –Normativ cadru provizoriu privind demolarile partiale sau totale ale
constructiilor
 Proceduri tehnice de executie ca referinta pentu elementele sau obiectivele demolate
 Normative ,standarde ,specificatii care au stat la baza executiei
 Cartea tehnica a obiectivului cu inregistrarile din jurnalul de postutilizare ,evenimente
din viata constructiei

S.C. SIALCO S.R.L.
5. PROCEDURA :
5.1. Generalitãti:
Existenta la lucrare a documentatiei de referinta . Asigurarea formatiei de lucru cu resursele
necesare din partea conducerii sucursalei (privind protectia muncii si a echipamentelor de lucru ) .
Seful lucrarii va asigura executia lucrarii sub acoperire (protectie) atat ca echipament cat si ca
specialisti in formatia de lucru
5.2.Inaintea demolarii constructiei se va verifica si se va asigura o documentare obiectiva

privind :
-implicatiile sociale ,economice care le are demolarea
-vechimea constructiei si durata de serviciu normata
-expertizarea (daca exista) sau starea tehnica a obiectivului in ansamblu sau a elementelor
structurale si functinale componente si gradul de uzura al acestora .
-specificul constructiei, respectiv natura materialelor si elementelor preponderent utilizate si
modul lor de ansamblare in obiectul de constructie supus demolarii .
-numarul de deschideri si regimul de inaltime sau alte date caracteristice
-vecinatati ale constructiilor ce urmeaza a fi demolate in raport cu alte cladiri sau utilitati care nu
se dezafecteaza precum si alte considerente de ordin tehnico –economic temeinic justificate, care
conduc de la caz la caz la adoptarea de tehnici diferentiate de demolare a structurii de rezistenta a
constructiei bucata cu bucata, prin tragere, prin exploxii sau implozii etc.
Se va tine cont de evitarea prabusirii necontrolate a structurii (datorita starii unor elemente
neexpertizate, sau a unor elemente portante inainte de descarcarea acestora ,de alte elemente care
reazama pe ele, desfacerii prematurii a unor legaturi de asigurare a stabilitatii desfacerii elementelor
portante la nivele inferioare sau, lovirii accidentale ale partilor de instalatii, care pot duce la explozii
,descarcari electrice etc.) si care atrag dupa sine producerea de accidente ce se pot solda cu pierderi
de vieti omenesti, degradarea iremediabila a resurselor materiale refolosibile sau afectarea unor
cartiere, societati comerciale sau localitati in urma efectelor cauzate de accidentul tehnice posibil de
produs
5.3. Ordinera de desfacere este inversa ordinii de montaj la realizarea constructiei

respectandu-se graficele de lucru .
Desprinderea, manipularea, transportul si depozitarea prefabricatelor, confectiilor, ansamblelor
si subansamblelor se face cu utilaj de ridicat si transportat dimensionat dinainte
Se vor indica punctele de agatare –prindere –centre de greutate cu mijloacele de ridicare,
pozitia resurselor materilale la transport, depozitare functie de gabaritul si echipamentul existent la
dispozitie .
Elementele ce se demoleaza vor fi asigurate pe tot parcursul lucrului cu acestea de la
desprindere pana la depozitul final .
Depozitarea se face tinandu-se cont de stabilitatea mecanica a resurselor depoditate,
conservarea calitatii si evitarea deteriorarii ulterioare cu mentinerea de a se respecta masurile specifice
privind protectia muncii, securitatea si siguranta circulatiei .
5.4. Lucrarile vor incepe numai dupa ce:

-retelele exterioare de apa, gaz, curent, incalzire, telefon, canalizare au fost intrerupte de regiile
de specialitate iar retelele interioare de apa, gaz, depozite de combustibili s-au golit integral, iar
lucrarea se va imprejmui .

S.C. SIALCO S.R.L.
-mobilierul, personalul, echipamentele si utilitatile au fost evacuate si s-a aplicat inscriptionari

privind lucrarea
-s-au executat cofraje, schele si esafodaje de protectie-resistenta acces si acestea corespund
tehnic, SC, din punct de vedere al protectiei muncii
-s-au luat masurile de iluminare si semnalizare necesare pe timp de noapte
-s-a asigurat o poxa permanenta si un loc precis de depozitare pentru toate materialele
demontate in cursul unui schimb
-s-a interzis accesul in zona de demolare a personalului neinstruit
-echipamentele utilizate sunt asigurate dupa grafic si nu deterioreaza pe cat posibil resursele
materiale ce vor rezulta in urma demolarii
-personalul va fi instruit periodic asupra fazelor de demolare
-trasnsporturile de resurse rezultate din demolare cat si cele de executie vor fi gestionate de
conducatorul lucrarii asigurand in fiecare caz aviz de expeditie la plecare de la lucrare si confirmarea
depozitarii prin inregistrari financiar contabile
5.5. Dezechiparea constructiei presupune demontarea elementelor instalatiilor din interior si

cele functionale tinand cont de indrumatorii categoriei de lucrari .
Acetea presupun ca materialele (cele din zonele periculoase) anterior demolate sa fie evacuate
in afara zonelor periculoase .
Elementele de finisaj se demonteaza cu grija fiind sortate ,pachetizate si manipulate in vederea
transportului la depozit .
5.6. Demolarea propriuzisa a constructiei incepe numai dupa dezechiparea integrala .

Partile de constructie care prezinta pericol iminent de prabusire vor fi asigurate corespunzator .
Demolarea se face bucata cu bucata de sus in jos, nivel cu nivel, fiind interzisa demolarea
simultana pe doua nivele, sau mai multe de pe aceeasi verticala sau incaperea de la baza constructiei .
Cazurile speciale sunt rezolvate prin tragere cu cabluri, loviri cu bila sau alte utilaje, explozii,
implozii .
Sculele folosite se adapteaza de la caz la caz, respectand prevederile din NP 55/88 (anexa)
unde sunt inscride detaliat pe tipuri de cladiri ce urmeaza a fi demolate .
5.7. Demolarea totala sau partiala a constructiilor de locuinte social –culturale, industriale si
agricole cuprinde doua faze :
-a)dezechiparea constructiei
-b)demolarea propriuzisa a constructiei
5.7.a) Se verifica daca au fost intrerupte legaturile la retelele exterioare de catre regiile in cauza
si se vor demonta tencuielile in cazul cand sunt acoperite .
Se demonteaza echipamentele din punctele termice, statii de pompare, posturi trafo, statii de
reglare a presiunii gazelor, instalatii de tip ascensor sau alte tipuri de instalatii .
La instaslatiile sanitare se desfac conductele de alimentare cu apa, urmate de demontarea
armaturilor accesoriilor, obiectelor conductelor .
La instalatiile de de gaze se vor demonta utilitatile din urmatoarea ordine : arzatoare , racord,
armaturi de inchidere –reglaj, console, legaturi la coloane.
La instalatiile de incalzire se demonteaza mai intai robinetii de inchidere, cot-oandezele,
corpurile elementele de sustinere, legaturile tur –retur, coloanele, conductele de distributie .
La instalatiile de ventilare si climatizare demontarea este urmatoarea : guri de refulare –
admisie, hote, anemostate, dispozitivele de preluare a rezidurilor, tencuieli, tubulatura, (eclise), piese
de sustinere, motoare electrice, echipamente de ventilare-climatizare .

S.C. SIALCO S.R.L.
La instalatiile electrice de iluminat si forta se demonteaza : contoarele, tablourile, aparate,

echipamente –masini, corpuri de iluminat, legaturi din doze si cutii de derivatie cabluri, conducte de
protectie (dupa inlaturarea tencuielilor), cleme, scoabe, coliere, platbenzi –pamantare si conductori
paratrasnet .
Izolatiile de protectie mecanica si termica in cazul tuturor instalatiilor se vor desface astfel :
tabla din falturi, cartonul, spargerea stratului protector de ipsos, saltelele de izolatie termica .
5.7.b) Demolarea constructiei propriuzise respecta prevederile documentelor de referinta

inclusiv a proiectului de modificare .
Pentru utilitati si elementele de resistenta se vor adapta la fiecare caz separat solutia prevazuta
in proiect .
6. RESPONSABILITATI :
6.1. Conducatorul lucrarii are obligatia de a conduce lucrarile de demolare cu respectarea
documentelor de referinta .
Asigura instruirea personalului din subordine, tehnologic, SC, si privind protectia muncii .
Asigura echipamentul de lucru si protectie a personalului din subordine .
Raspunde de gestionarea resurselor materiale rezultate si de functionarea echipamentelor .
6.2. Responsabilul tehnic cu executia asigura receptionarea lucrarilor de demolare conform

prescriptiiilor din proiect si prevederilor din prezenta procedura si documentelor de referinta .
Raspude de precizarea amanuntita a tuturor operatiunilor necesare pentru desfacerea ingrijita
a lucrarilor de constructii si evitarea accidentelor de tehnice si de munca la lucrarile coordonate .
6.3. Responsabilul CQ asigura reevaluarea calitatii materialelor rezultate din demolari prin
comenzi catre laboratoarele de incercari .
Poate propune oprirea lucrarilor prin inscrierea neconformitatilor in rapoartele de control ce le
executa prin sondaj catre responsabilul tehnic cu executia .
7. INREGISTRARI:
-PV –demolare structura
-PV –demolare utilitati
-PVLA –pentru transformari (trasee, cofrare, armare)
-PVLA –pentru probe instalatii

S.C. SIALCO S.R.L.
CAIETE DE SARCINI PENTRU REMEDIEREA DEFECTETELOR STRUCTURILOR

DIN BETON
1. OBIECT
(1) Prezenta procedura tehnica de executie stabileste procedeele de remediere a elementelor de

beton si beton armat care prezinta defecte sau degradari, folosind amestecuri pe baza de ciment
sau rasini epoxidice si serveste ca document de referinta pentru executia si receptia acestui gen
de lucrari.
2. DOMENIU DE APLICARE
(1) Prevederile prezentei instructiuni tehnice de executie se aplica la:

- remedierea defectelor de executie constatate la decofrarea elementelor, constand din: stirbituri,
zone segregate, goluri, rosturi de betonare etc.;
- remedierea deteriorarilor (fisuri sau striviri locale) aparute in perioada de executie sau in cursul
exploatarii ca urmare a fenomenului de contractie a betonului sau a unor solicitari cu caracter
exceptional (socuri, supraincarcare, vibratii, seism etc.).
(2) In cazul elementelor din beton precomprimat prevederile prezentei instructiuni tehnice de
executie pot fi aplicate numai cu avizul proiectantului investitiei sau al lucrarilor de remediere, dat
in urma analizarii starii de eforturi din zona afectata si a conditiilor de ancorare a armaturii
preintinse.
(3) Prezenta instructiune se completeaza cu prevederile caietului de sarcini si ale detaliilor de
executie din proiect.
3. DOCUMENTE DE REFERINTA
(1) Codul NE 012-99 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat
(2) Normativul C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente - Caiet V.
(3) Instructiuni tehnice C 149-87 - Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor
pentru elementele din beton si beton armat.
(4) Instructiuni tehnice C 130-78 - Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a betoanelor si
mortarelor.
Nu este cazul
5. RESPONSABILITATI
(1) Executantul, prin conducatorul lucrarii, raspunde de:

Aprovizionarea punctului de lucru cu materialele prevazute in proiect la calitatea prescrisa si cu
sculele si dispozitivele necesare executiei lucrarii la parametrii proiectati.
Receptionarea materialelor aprovizionate la lucrare.

S.C. SIALCO S.R.L.
Aplicarea in executie a prescriptiilor prezentei instructiuni si a prescriptiilor proiectului, precum si

a PCCVI-ului specific.
Efectuarea tuturor remedierilor indicate in urma controlului sau autocontrolului efectuat pe linie
de asigurare a calitatii lucrarii in termenul stabilit.
Efectuarea eventualelor modificari in executie numai cu aprobarea proiectantului si acceptul
investitorului.
Asigurarea tuturor garantiilor solicitate de investitor privind exigentele de calitate ale constructiei.
(2) Investitorul, prin dirigintele de santier, raspunde de:
Respectarea tuturor restrictiilor din prezenta instructiune de catre constructor.
Evidentierea tuturor testelor (incercari, probe) de confirmare a calitatii lucrarilor ce fac obiectul
prezentei instructiuni.
Acordul final pentru executia conforma a lucrarii si trecerea la faza urmatoare.
6. MODUL DE LUCRU
6.1. Prevederi generale
(1) Solutiile de remediere a defectelor sau deteriorarilor elementelor de beton si beton armat sunt
stabilite si se aplica in mod diferentiat, pentru:
- defecte de executie constatate la decofrarea elementelor, constand din: stirbituri, zone
segregate, goluri, rosturi de betonare etc.;
- deteriorari (fisuri, striviri locale), aparute in perioada de executie sau in cursul exploatarii ca
urmare a fenomenului de contractie a betonului sau a unor solicitari cu caracter exceptional
(socuri, supraincarcare, vibratii, seiem etc.
(2) Inaintea inceperii operatiilor de remediere, executantul va intocmi o fisa tehnologica pentru
situatia concreta a lucrarii cu defect si pentru procedeul adoptat, care va tine seama de
prevederile prezentei instructiuni si, dupa caz, de detaliile suplimentare stabilite de catre
proiectant. Aceasta fisa tehnologica va fi aprobata de catre responsabilul tehnic cu executia
atestat.
(3) Lucrarile de remediere se vor executa cu personal instruit in prealabil si va fi urmarita
respectarea de catre acesta a prevederilor fisei tehnologice.
(4) Inceperea aplicarii procedeului de remediere va incepe numai dupa verificarea de catre
conducatorul tehnic al lucrarii si dirigintele de santier a realizarii tuturor lucrarilor pregatitoare si
consemnarea acordului acestora pentru continuarea lucrarii, in procesul verbal de receptie
calitativa, formular cod F1/PO-010-01. Dupa terminarea lucrarii de remediere, aceasta se
receptioneaza de catre aceiasi factori.
6.2. Remedierea defectelor constatate la decofrarea elementelor
6.2.1. Elemente generale
(1) Defectele de executie constatate la decofrarea elementelor din beton si beton armat se clasifica
conform tabelului nr.1
Tabel nr.1.
Nr. crt. Tipul de defect Notatie Caracteristica defectului Procedeul de

Descriere Adancime Suprafata remediere
(cm) (mp)

S.C. SIALCO S.R.L.
Defecte de suprafata:
1 segregari sau pori la DS max. 1 oricare pasta de ciment
supraf. elementului. conform 6.2.2.
Defecte in stratul de
2 acoperire a armaturilor: DSA 1 pana la 4 oricare mortar de ciment
segregari sau desprinderi conform 6.2.3.
de beton.
Defecte de adancime si max. 1/4 din beton de ciment
3 suprafata redusa: DASR gros. max. 0,3 mp conforn 6.2.4.
segregari, goluri. element.
- injectare cu pasta de
ciment conform 6.2.5.
max. 1/4 din peste 0,3 mp - betonare in exces
grosime conform 6.2.5.
4 Defecte de adancime DASM element.
si/sau suprafata
mare:segregari, goluri peste 1/4 din oricare - torcretare conform
gros. 6.2.5.
element.
(2) Inregistrarea defectelor se face in urma verificarii aspectului betonului dupa decofrare, in
procesul verbal de receptie calitativa, formular cod F1/ITE-02-01, incheiat intre conducatorul
tehnic al lucrarii si dirigintele de santier.
(3) In cazul defectelor de tip DASM (tabel nr.1), proiectantul va stabili daca este admisa remedierea
elementelor in cauza si, dupa caz, va opta pentru unul din cele trei procedee mentionate in
tabelul nr.1. In situatii speciale se poate adopta aplicarea in paralel a doua procedee. Solutia se
dispune prin dispozitie de santier.
(4) Pentru remedierea defectelor prezentate in tabelul nr. 1 sunt necesare materiale si mijloace dupa
cum urmeaza:
Materiale
(5) De preferinta se utilizeaza tipul de ciment folosit la prepararea betonului din care s-a realizat
elementul in cauza. In situatiile in care tipul de ciment a fost adoptat la executia elementului
datorita conditiilor de agresivitate, remedierea se va executa in mod obligatoriu cu tipul de ciment
respectiv.
(6) Agregatele de balastiera sortate trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 1667-76.
(7) La prepararea amestecurilor pe baza de ciment se utilizeaza apa din reteaua publica sau din alta
sursa; in care ultim caz, ea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790-84.
(8) La executarea remedierilor se mai utilizeaza:
- dispersie apoasa de ploliacetat de vinil neplastifiat (D 50);
- pelicule de protectie: Polisol, Sinolac I, lac detasabil tip 4119 sau alte pelicule adecvate acestui
scop, agrementate tehnic, conform normelor in vigoare;
- aditivi avizati de catre INCERC.
Mijloace tehnice
(9) Pentru lucrarile de injectare a pastei de ciment se utilizeaza:

- unealta electrica rotopercutanta;
S.C. SIALCO S.R.L.
- pompa pentru injectat mortar, conform proiect SMP-65-0

- stut pentru injectare, adaptat la diametrul orificiului;
- agitator vertical pentru mortar, conform proiect SMP-65-0;
- seringa pentru injectat lapte de ciment, conform proiect CBP 135-00;
- tub PVC cu diametrul interior Ø 8,5 mm pentru injectare manuala sau Ø 20 mm pentru injectare
cu pompa.
(10) Pentru remedierea prin betonare sau completare cu mortar, se utilizeaza, dupa posibilitati,
instalatia centralizata de preparare a betonului / mortarului, o betoniera cu amestec fortat sau cu
cadere libera sau prepararea manuala, in toate cazurile urmarindu - se respectarea dozajului
stabilit.
6.2.2. Defecte de suprafata (DS)
(1) Lucrarile pregatitoare constau in:

- perierea zonei cu defecte, folosind o perie de sarma;
- curatirea cu jet de aer;
- umezirea cu apa, pana la saturare, a zonei de remediat.
(2) Compozitia pastei de ciment pentru remediere (in unitati de volum) este urmatoarea:
- ciment - 1 parte;
- poliacetat de vinil D 50 - 0,3 parti;
- apa - 0,3 - 0,5 parti.
In situatia in care nu se dispune de poliacetat de vinil se admite utilizarea compozitiei: ciment - 1
parte si apa 0,4 - 0,5 parti.
(3) Prepararea pastei de ciment: in cantitatea de ciment masurata in prealabil se introduce treptat
apa, amestecand pana se obtine un amestec cu aspect uniform si de consistenta necesara
punerii in lucrare.
(4) Punerea in lucru: se aplica pasta de ciment pe zona defecta, prin apasare energica cu mistria
sau spaclu.
6.2.3. Defecte in stratul de acoperire a armaturilor (DSA)

- desprinderea betonului prin lovire cu ciocanul de zidar;
- curatirea cu jet de aer;
- umezirea cu apa, pana la saturare, a betonului.
Lucrarile pregatitoare se considera incheiate dupa zvantarea suprafetei de beton ce urmeaza a fi
remediata.
(2) Compozitia pastei de ciment pentru remediere (in unitati de volum) este urmatoarea:
- ciment - 1 parte;
- nisip 0-3 mm - 2 parti;
- apa - in cantitatea necesara obtinerii unei consistente care sa permita mortarului aplicat sa - si
mentina pozitia.
In compozitia mortarului se poate adauga maximum 0,2 parti poliacetat de vinil D 50.
(3) Prepararea pastei de ciment: se amesteca cantitatile de nisip si ciment, se adauga apa treptat,
amestecandu - se pana se obtine un amestec cu aspect uniform si de consistenta punerii in
lucrare.
(4) Punerea in lucru: se aplica mortarul in starturi de maxim 15 mm grosime prin aruncarea cu
mistria si presare.
6.2.4. Defecte de adancime si suprafata redusa (DASR)

S.C. SIALCO S.R.L.

- indepartarea betonului necorespunzator, prin spargere cu spitul;
- corectarea formei golului, astfel incat sa se asigure posibilitatea unei corecte completari cu
beton nou;
- curatirea zonei cu jet de aer;
- umezirea cu apa a betonului, pana la saturarea acestuia.
Lucrarile pregatitoare se considera incheiate dupa zvantarea suprafetei de beton ce urmeaza a fi
remediata.
(2) Daca nu se asigura beton de clasa corespunzatoare, produs in statia de betoane, compozitia
betonului de completare, in volume, va fi:
- ciment - 2 parti;
- agregate sort 0-3 mm - 1 parte;
- apa - 1/2 - 3/4 parti.
(3) Punerea in lucru se face in urmatoarele etape:
- se aplica un amorsaj din pasta de ciment cu poliacetat de vinil pe suprafata de beton prin
pensulare in doua straturi, la un interval de 5 - 20 minute intre ele;
- dupa zvantarea ultimului strat, zona de reparat se umple cu beton; punerea in lucru se face in
straturi, prin presare;
- daca grosimea defectului este mai mare de 5 cm, se va monta un cofraj care s a permita
introducerea vibratorului de interior iar betonarea se va face in exces; decofrarea se va face
dupa 24 ore iar imediat dupa aceasta operatie se va indeparta betonul in exces, prin spituire
usoara cu spit sau dalta si ciocan de 0,5 kg.
6.2.5. Defecte de adancime si/sau suprafata mare (DASM)
(1) Defectele din aceasta categorie se pot remedia prin unul din urmatoarele procedee:
- injectare cu pasta de ciment, in cazul zonelor segregate de volum mare.

Prin injectare cu pasta de ciment se realizeaza:
- etansarea zonelor segregate ale elementelor sau structurilor de constructii care vin in contact
cu apa (bazine, rezervoare, conducte, pereti de subsl etc.);
- restabilirea capacitatii portante a elementelor de constructii prin consolidarea structurii betonului
segregat;
- protectia armaturilor.
- betonarea in exces, aplicata in cazul golurilor sau zonelor cu segregari locale;
- torcretarea, in cazul defectelor de mare suprafata sau in cazul in care nu se poate asigura prin
betonare o umplere corecta a golurilor.
Remedierea prin injectare a pastei de ciment

a). Stabilirea zonelor ce urmeaza a fi injectate, prin:
- examinarea vizuala si eventual sondaje;
- proba de apa pentru recipienti, marcandu - se portiunile in care se constata exfiltratii;
- incercari cu ultrasunete, in cazul elementelor de structura si a fundatiilor; in acest caz,
vitezele de propagare sunt mai mari cu 300 m/sec. fata de zonele cu beton compact.

S.C. SIALCO S.R.L.
b). Stabilirea locurilor orificiilor de injectare, astfel incat sa fie dispuse la distanta de 20 - 60 cm,
in functie de porozitatea zonei. Orificiile vor fi plasate pe toate fetele accesibile ale elementului.
c). Pregatirea tubului PVC de 5-7 cm lungime , in functie de procedeul de remediere (manual sau
cu pompa).
d). Tencuirea intregii suprafete segregate pe toate fetele accesibile, cu mortar de ciment de
compozitie 1:3 (ciment: nisip), in grosime de 1 cm, aplicat in minimum 2 straturi. In jurul tuburilor
se aplica mortarul intr - un strat de 3 cm.
In cazul injectarii cu pompa, dupa 3 ore de la tencuire se extrag tuburile. La injectarea manuala
tuburile raman in orificii, in ele introducandu - se seringa.
e). In anumite situatii, cand zonele segregate sunt de adancimi mari, se creeaza prin perforare
cu masina rotopercutanta, orificii de injectare cu  10 - 20 cm si adancime de 25 - 40% din
grosimea elementului, dupa care se executa operatiile de la lit. c). si d). de mai sus.
f). Cu circa 24 ore inaintea inceperii injectarii se va face verificarea continuitatii dintre punctele de
injectare, introducandu - se in orificii apa sau aer sub presiune.
(3) Compozitia pastei de ciment se stabileste prin incercari preliminare de laborator, astfel incat sa
se realizeze urmatoarele caracteristici:
- fluiditatea - 13 - 15 secunde;
- sedimentare - sub 15 ml.
(4) Determinarea caracteristcilor pastei de ciment se face astfel:
Fluiditatea
Fluiditatea se determina prin masurarea timpului de scurgere a pastei de ciment prin palnia
metalica de forma si dimensiunile indicate in fig. 1 din anexa la prezenta instructiune tehnica de
executie. Verificarea palniei se face cu apa si se considera corespunzatoare daca timpul de
scurgere a apei este de 11" 2/10 ± 0" 2/10. Daca timpul de scurgere este mai mic sau mai mare
se va ajusta in consecinta orificiul interior.
La determinarea timpului de scurgere a apei sau a pastei de ciment palnia va fi complet umpluta.
Sedimentarea
Sedimentarea se determina prin masurarea cantitatii de apa ce se separa din pasta de ciment
tinuta in repaus intr - un cilindru gradat de sticla de 500 ml capacitate nominala.
Cilindrul se aseaza intr - un loc ferit de vibratii sau de socuri si se umple pana la diviziunea
corespunzatoare gradatiei de 500 ml, dupa care se acopera cu un capac.
Dupa 2 ore, cantitatea de apa separata se masoara cu ajutorul cilindrului gradat.
(5) Prepararea pastei de ciment se face dupa cum urmeaza: cimentul cantarit in prealabil se
introduce prin presarare lenta in cantitatea de apa stabilita apoi se malaxeaza timp de 7 minute.
(6) La prepararea fiecarei sarje de pasta de ciment se va verifica fluiditatea, corectandu - se apa sau
cimentul, astfel incat sa se mentina conditia de mai sus.
(7) Pasta se poate pastra in vasul de preparare cel mult 60 minute cu conditia ca la fiecare interval
de 10 minute sa se procedeze la o remalaxare cu o durata de 6 minute.
(8) Operatia de injectare se executa astfel:
a). Se incepe injectarea de la orificiul amplasat cel mai jos si se continua, din aproape in
aproape, pana cand se ajunge la orificiul cel mai sus. In cazul suprafetelor orizontale, injectarea
va incepe de la orificiul amplasat la o extremitate a defectului si continua, din aproape in
aproape, pana la cealalta extremitate;
b). La injectarea cu seringa se executa urmatoarele operatiuni:

S.C. SIALCO S.R.L.
- se incarca seringa cu pasta de ciment;

- se fixeaza capacul seringii in stut si se impinge incet pistonul;
- operatiunea se considera terminata pentru un orificiu de injectare, dupa ce se constata aparitia
pastei de ciment intr - unul din orificiile apropiate. Se astupa cu dop orificiul respectiv si se
continua injectarea prin orificiul imediat urmator.
c). La injectarea cu pompa se executa urmatoarele operatiuni:
- se alimenteaza pompa cu pasta de ciment; la introducerea pastei de ciment se foloseste o sita
cu ochiuri de 1-2 mm latura, pentru a indeparta eventualele impuritati existente in amestec;
- se proneste pompa pana la aparitia pastei de ciment la capatul stutului, dupa care pompa se
opreste;
- se introduce stutul in orificiul de injectare si se strange piulita de etansare;
- se porneste pompa si se urmareste permanent manometrul acesteia, astfel incat sa nu se
depaseasca presiunea de 20 at., caz in care se opreste functionarea ei. Daca dupa oprirea
pompei presiunea scade, atunci injectarea decurge in bune conditiuni; se porneste din nou
pompa cand presiunea atinge 5 at;
- operatiunea se considera terminata pentru un orificiu de injectare, dupa ce se constata aparitia
pastei de ciment intr - unul din orificiile apropiate. Se astupa cu dop orificiul respectiv si se
continua injectarea prin orificiul imediat urmator;
- daca la inceperea operatiei de injectare presiunea creste instantaneu, atingandu - se 20 at. si
dupa oprirea pompei nu se constata scaderea presiunii, rezulta ca s-a format un dop de ciment
in orificiul de injectare; in acest caz, se spala orificiul cu apa sub presiune pentru a indeparta
dopul format, dupa care se reia injectarea.
(9) Verificarea lucrarilor de injectare cu pasta de ciment se poate face prin:
- proba de umplere cu apa in cazul recipientilor;
- incercari cu ultrasunete sau alte procedee stabilite de comun acord cu proiectantul.
Remedierea prin betonare in exces

- indepartarea betonului necorespunzator, prin spargere cu spitul;
- corectarea formei golului, astfel incat sa se asigure posibilitatea unei corecte completari cu
beton nou;
- curatirea zonei cu jet de aer;
- umezirea cu apa a betonului, pana la saturarea acestuia;
- montarea cofrajului, asigurandu - se etanseitatea, posibilitatea de patrundere a vibratorului si
depasirea cu 10 - 15 cm a marginii superioare a zonei de remediere. In fig. 2, 3 si 4 din anexa la
prezenta instructiune tehnica de executie sunt prezentate cateva exemple de asemenea cofraje.
(11) Compozitia betonului se stabileste conform Codului NE 012-99, pentru clasa de beton stabilita
de catre proiectant.
(12) Prepararea betonului se face conform prevederilor Codului NE 012-99.
(13) Verificarea caracteristicilor betonului se face de catre laboratorul autorizat, al furnizorului
betonului, prin determinarea rezistentei conform STAS 1275-88.
Remedierea prin torcretare
(14) Lucrarile pregatitoare se executa conform prevederilor de la remedierea prin betonare in exces.
(15) Torcretarea se executa conform Instructiunilor tehnice C130 - 78.
6.3. Remedierea deteriorarilor aparute in timpul executiei sau al exploatarii

S.C. SIALCO S.R.L.
6.3.1. Elemente generale
(1) Deteriorarile care pot apare ulterior decofrarii elemetelor precum si procedeele de remediere
sunt precizate in tabelul nr.2.
Tabelul nr.2.
Nr. Tipul de deteriorare Caracteri- Procedee de remediere
crt. descriere notatie zarea pe baza de ciment pe baza de amest.
deteriorarii epoxid.
desch.< 0,5 inchidere cu pasta inchidere cu chit
f0 mm ciment conform epoxidic conform
6.3.2. 6.3.2.
desch. 0,5 injectare cu rasina
1 Fisuri f1 pana la 2 mm - epoxi. conf. 6.3.3.
desch. > 2 injectare cu pasta injectare cu chit
f2 mm ciment conform epoxidic conform
6.3.4. 6.3.4.
Deteriorari in stratul de DSA adancime mortar conform mortar conform
2 acoperire a armat; ruperea max. 4 cm 6.2.3.. 6.3.6.
muchiilor
Deteriorari de adancime si DASR adancime beton conform beton conform
supraf. redusa: cedari max. 1/4 h si 6.2.3. 6.3.6.
3 locale la solicit. de supraf. max.
compres. sau sarcini 0,3 mp
Deteriorari de adancime DASM - adancime - betonare in beton conform
si/sau suprafata mare: max. 1/4 h si exces conform 6.3.6.
4 cedari la solicitari de supraf. > 0,3 6.2.5.
compresiune sau socuri mp - torcretare
adancime > conform 6.2.5..
1/4 h si
supraf. < 0,3
mp
OBSERVATIE: La incadrarea in diferitele tipuri de fisuri se admite depasirea deschiderii maxime cu pana la
1 mm, daca portiunea cu deschiderea sporita nu depasete 20% din lungimea fisurii si respectiv cu pana la 2
mm daca nu depaseste 10% din lungimea fisurii.
(2) Imediat ce se constata aparitia unor deteriorari, beneficiarul va solicita analizarea cazului de
catre proiectantul lucrarii sau, dupa caz, expertizarea de catre un expert tehnic atestat.
(3) Deteriorarile se consemneaza intr - un releveu al elementelor structurii, intocmit de catre
executant si confirmat de catre beneficiar, precizandu - se tipul, pozitia si dimensiunile acestora.
(4) In functie de amplasarea si consecintele deteriorarilor constatate, solutiile de remediere se dau
prin dispozitii de santier sau proiecte de consolidare, verificate de catre verificatorul de proiecte
atestat care a efectuat verificarea initiala a proiectului.
(5) Procedeele de remediere pe baza de ciment sunt recomandate a fi adoptate in cazul in care nu
se dispune de personal cu experienta in utilizarea rasinilor epoxidice sau de dotarile si
materialele necesare.
(6) In cazul deteriorarilor de tip DSAR si DSAM se adopta procedeul pe baza de rasini epoxidice in
situatiile in care se impune realizarea unor rezistente superioare in intervalul de 24 ore.
S.C. SIALCO S.R.L.
(7) Procedeele mentionate in tabelul nr.2 asigura remedierea locala a deteriorarilor produse.
Proiectantul, functie de situatie, poate adopta masuri suplimentare cum sunt:
- sporirea capacitatii de rezistenta a elementelor prin armare suplimentara, camasuire etc.;
- adoptarea de dispozitii constructive care sa asigure imbunatatirea modului de preluare a
incarcarilor;
- prevedera unor restrictii in exploatare.
(8) In cazurile in care fisurile sunt datorate actiunii fortelor taietoate si se impune sporirea capacitatii
de preluare a acestora, pentru remedierea si consolidarea elementului se prevede, de regula,
atat injectarea fisurilor cat si, suplimentar, placarea zonei in cauza cu chit epoxidic armat cu
tesatura din fibra de sticla (CEATS)
(9) Procedeele de remediere pe baza de amestecuri de ciment au fost prezentate la subcapitolul
6.2.
La remedierea cu amestecuri pe baza de rasini epoxidice se folosesc urmatoarele materiale si
mjloace:
Materiale
(10) Pentru executia remedierilor se utilizeaza:

1. Liant pentru amestecuri epoxidice alcatuit din:
- rasina epoxidica: DINOX F, DINOX C, DINOX 011L;
- intaritor: trietilentetramina (TETA) sau dietilentetramina (DETA);
2. Componenta solida pentru chitul epoxidic: ciment sau filer de cuart (uscat in prealabil);
3.Tesatura Rowing din fibre de sticla E cu greutatea 300 g/m2;
4. Agregate de balastiera conform STAS 1667-76, uscate in prealabil, a caror granulozitate
trebuie sa se inscrie in curbele din tabelul nr.3.
Curba nr. % treceri prin sita (ciur) cu diametrul in mm
2 1 3 7 16
1 - 100 - - -
2 20 60  5 100 - -
3 15 40  5 60  5 100 -
4 8 28  5 40  5 60  5 100
5. Alte materiale: acetona tehnica, plastilina, dop de cauciuc, manusi de protectie.
Mijloace tehnice
(11) Pentru executia remedierilor se utilizeaza:

1. Unelte pentru prepararea amestecurilor:
- masuri emailate de 250, 500 sau 1000 cm3 sau cantar;
- cilindrii de sticla gradati de: 50, 100 sau 250 cm3;
- capsule metalice emailate (patentule Ø 24 cm) sau vase metalice de 10 litri (pentru mortare sau
betoane);
-mistrii;
- termometru de camera.
2. Mijloace pentru aplicarea chitului epoxidic:
- perii de sarma;
- pensule;
- spaclu.

S.C. SIALCO S.R.L.
3. Mijloace necesare pentru injectarea cu rasini epoxidice sau chit:

- pistol manual de injectat rasini, conform poiect BM-63-0;
- pistol de injectat rasini actionat cu aer comprimat, conform proiect INCERC;
- bormasina electrica;
- compresor de 6 atm.;
- lupa micrometrica de masurat fisuri.
4. Mijloace necesare pentru operatia de placare:
- perii de sarma;
- pensule;
- spaclu.
- rola metalica pentru presarea si inglobarea tesaturii din fibra de sticla in chitul epoxidic.
(12) Utilizarea amestecurilor epoxidice necesare pentru remedierea elementelor de beton si beton
armat se poate face numai in urmatoarele conditii:
- temperatura mediului si a elementului trebuie sa fie de minimum + 15°C si umiditatea relativa a
aerului de maximum 60%, in perioada executiei remedierilor si minimum 7 zile dupa executarea
acestora;
- suprafetele de beton care se remediaza nu trebuie sa fie umede;
- temperatura maxima in timpul exploatarii nu trebuie sa depaseasca + 50°C;
- fisurile sa fie stabilizate (in cazul in care au fost generate de tasarea fundatiilor);
-temperatura materialelor utilizate trebuie sa fie de minim + 15°C si maxim + 30°C.
6.3.2. Remedierea fisurilor cu deschideri < 0,5 mm (fo)
(1) Fisurile cu deschidere mai mica de 0,5 mm se remediaza prin aplicarea pe fisura a unui chit
epoxidic sau a unei paste de ciment cu adaos de poliacetat de vinil .
(2) Compozitia chitului epoxidic pentru un amestec de lucru este urmatoarea:
a). dozare volumetrica (cm3):
- rasina DINOX 011L - 200
- intaritor TETA sau DETA- 28
- ciment sau filer de cuart - 150-200
b). dozare gravimetrica (g):
- intaritor TETA sau DETA- 25
- ciment sau filer de cuart - 200-250
(3) Prepararea chitului se face astfel: se introduce intr - o capsula emailata rasina epoxidica si
intaritorul cantarite sau masurate volumetric si se amesteca timp de minim 2 minute cu o mistrie,
dupa care se adauga treptat filerul sau cimentul cantarit in prealabil si se continua amestecarea
pana la omogenizarea completa a componentilor.
(4) Operatia de omogenizare se face foarte lent, evitandu - se scoaterea mistriei din rasina in toata
perioada de amestecare pentru a nu antrena aerul in amestec.Uneltele de lucru si componenta
solida trebuie sa fie perfect uscate la inceputul operatiei de preparare.
(5) Punerea in lucru se face in urmatoarele etape:
a). se perie suprafata betonului fisurat cu o perie de sarma si se indeparteaza praful rezultat cu
un jet de aer comprimat;
b). se aplica cu spaclu, pe traseul fisurii, pe o latime de 2-3 cm doua straturi de acoperire din chit
epoxidic, cu compozitia indicata mai sus, asigurandu - se intre cele doua aplicari succesive un
interval de timp care sa permita aplicarea celui de al doilea strat fara antrenarea stratului
anterior. Grosimea fiecarui strat nu va depasi 1,5 mm.
c). dupa terminarea prepararii si aplicarii chitului, vasele si uneltele se vor spala cu acetona
tehnica.
S.C. SIALCO S.R.L.
6.3.3. Remedierea fisurilor cu deschideri 0,5 - 2 mm (f1)
(1) Remedierea fisurilor cu deschidere 0,5 - 2 mm se face prin injectare cu rasina epoxidica.
(2) Lucrarile pregatitoare constau in urmatoarele operatii:
a). Indepartarea tencuielii de pe suprafata de beton fisurata pe o latime de 5-7 cm (minim 2,5 cm
de o parte si de alta a fisurii).
b), Perierea zonei descoperite cu o perie de sarma pentru a indeparta laptele de ciment de pe
suprafata de beton si eliminarea prafului rezultat cu un jet de aer comprimat.
c). Stabilirea punctelor de aplicare a stuturilor metalice (fig. 5 din anexa) pe traseul fisurii.
In cazul elementelor cu grosimi de maxim 20 cm, stuturile se aplica pe o singura fata a
elementului, iar distanta dintre ele este de 1,2-1,5 ori grosimea elementului. Punctele de aplicare
pe cele doua fete opuse trebuie sa fie decalate intre ele (fig. 6 din anexa).
La fiecare fisura se lasa, la una din extremitati (cea de sus in cazul fisurilor verticale), un orificiu
de 1 cm pentru refularea aerului.
d). Fixarea stuturilor pe traseul fisurii, in punctele stabilite, dupa cum urmeaza:
- suprafata circulara a stutului se acopera cu un strat de plastilina si se aplica pe zona de beton
fisurata acoperita si ea, in prealabil, cu un strat de plastilina; aplicarea stuturilor se face simetric
fata de fisura;
- fiecare stut se fixeaza provizoriu pe contur in doua - trei puncte, cu plastilina sau cu ipsos.
e). Inchiderea fisurii la exterior prin aplicarea de - a lungul acesteia a unui chit epoxidic de 1-2
mm grosime, pe o latime de circa 3 cm. Compozitia si modul de preparare a chitului sunt
prezentate la subcapitolul 6.3.2. Cu acelasi chit se fixeaza definitiv si stuturile metalice. Aplicarea
chitului se face cu spaclu sau cu mistria, prin apasare puternica. In cazul injectari pe o singura
fata, fata opusa se chituieste pe toata lungimea fisurii, lasandu - se intreruperi pentru control de
circa 3 mm, la 50 cm distanta sau minimum una pe fisura.
Inchiderea fisurii la exterior se poate executa si cu alte materiale pe baza de verificari prealabile.
f). Dupa intarirea chitului (la circa 6 ore de la aplicare) se verifica comunicarea dintre stuturile
metalice astfel: se introduce aer comprimat pe rand in fiecare stut metalic si se urmareste
refularea aerului prin cele doua stuturi invecinate; orificiile prin care nu refuleaza aerul indica o
intrerupere a fisurii in zona respectiva si in acest caz se amplaseaza stuturi suplimentare pentru
asigurarea comunicarii.
(3) Compozitia amestecului de injectare pentru un amestec de lucru (care nu trebuie sa depaseasca
0,5 dm3 sau 0,5 kg)este urmatoarea:
- rasina DINOX C sau DINOX F - 100
- intaritor TETA sau DETA - 14
- intaritor TETA sau DETA - 12,5
(4) Prepararea chitului se face astfel: se introduce intr - o capsula emailata rasina epoxidica si
intaritorul cantarite sau masurate volumetric si se amesteca timp de minim 2 minute cu o mistrie,
avand grija ca prin amestecare sa nu se antreneze aer.
(5) Injectarea fisurilor se efectueaza dupa minimum 6 ore de la executarea operatiilor pregatitoare,
daca temperatura mediului ambiant este mai mare de + 20°C si respectiv dupa minimu 12 ore
daca temperatura mediului ambiant este sub + 20°C.
(6) Injectarea se incepe de la una din extremitatile fisurii. La fisurile verticale sau inclinate injectarea
se incepe de la capatul inferior (fig. 6 din anexa).

S.C. SIALCO S.R.L.
(7) In timpul injectarii se tin deschise doua stuturi de metal invecinate, celelalte fiind astupate cu
dopuri de plastilina sau cauciuc.
(8) In cazul placilor, de regula, injectarea se face prin fata superioara; daca aceasta nu este
accesibila, injectarea se face de jos in sus, practicandu - se cate un orificiu suplimentar intre
doua orificii de injectare, in care se introduce cate un tub PVC; refularea rasinii prin acest tub
indica patrunderea rasinei pana la 2/3 din inaltimea placii.
(9) Injectarea fisurilor cu rasina cu ajutorul pistonului manual consta in urmatoarele operatiuni:
a). incarcarea pistonului cu rasina epoxidica;
b). fixarea capului pistonului in stutul metalic si insurubarea incet a pistonului pana la aparitia
rasinei in stutul invecinat, dupa care se muta pistonul in acesta;
c). astuparea stutului cu dop de cauciuc sau plastilina si desfundarea celui de al treilea stut de
injectare.
Se procedeaza astfel pana la injectarea completa a fisurii. La sfarsitul injectarii toate stuturile
trebuie sa fie astupate.
d). dupa circa 2 ore se scot stuturile; acestea se refolosesc dupa indepartarea chitului prin
spalare cu acetona sau prin ardere.
(10) Injectarea fisurilor cu rasina epoxidica cu ajutorul pistolului actionat cu aer comprimat se face cu
pistolul incarcat cu amestecul de injectare si pus in legatura cu o sursa de aer comprimat pana la
6 atm.
(11) Se fixeaza pistolul in primul stut metalic, se deschide lent robinetul de aer comprimat al pistolului
si se mentine pistolul in aceasta pozitie pana ce se observa aparitia rasinei in stutul invecinat. Se
inchide robinetul de aer comprimat, se depresurizeaza si se muta pistolul in stutul invecinat, se
astupa primul stut cu dop de cauciuc sau plastilina si se destupa al treilea stut de injectare. Se
procedeaza astfel pana la injectarea completa a fisurii. La sfarsitul injectarii toate stuturile trebuie
sa fie astupate. Dupa circa 2 ore se scot stuturile.
(12) Stuturile metalice se refolosesc dupa indepartarea chitului epoxidic prin spalarea lor cu acetona
sau prin ardere.
(13) Dupa 24 - 36 ore de la injectare se verifica aplicarea corecta a procedeului, astfel:
a). La fiecare a cincea fisura injectata, se va desprinde o lungime de circa 15 cm, cu dalta si
ciocanul, stratul de chit aplicat pentru inchiderea exterioara a fisurii, la extremitatea la care s-a
incheiat operatia de injectare. In cazul injectarii pe o fata a elementului, se desprinde chitul de pe
fata opusa injectarii.
b). In cazul unei injectari corecte se constata prezenta rasinii in fisura (culoarea rasinii este mai
inchisa decat a betonului).
c). In cazul in care nu se constata prezenta rasinii in fisura, rezulta ca injectarea nu a fost
executata corespunzator. In aceasta situatie se procedeaza la desfacerea completa a chitului de
pe fata respectiva a elementului si se stabilesc zonele neinjectate.
In fiecare din aceste zone se monteaza un stut, se acopera fisura cu chit epoxidic, lasandu - se
cate o intrerupere de control de 2-3 mm, la extremitatea zonei de injectat si se executa
reinjectarea.
Intrucat in acest caz exista dubii si in ceea ce priveste calitatea injectarii celorlalte fisuri, injectate
anterior, se face verificarea acestora prin desfacerea chitului ca la litera a).
6.3.4. Remedierea fisurilor cu deschideri > 2 mm (f2)
(1) Remedierea fisurilor cu deschidere 2 - 5 mm se face prin injectare cu chit epoxidic.

(2) Lucrarile pregatitoare sunt aceleasi ca si in cazul remedierilor descrise la subcapitolul 6.3.3.
(3) Compozitia amestecului de injectare pentru un amestec de lucru (care nu trebuie sa depaseasca
0,5 dm3 sau 0,5 kg)este urmatoarea:
S.C. SIALCO S.R.L.

- ciment sau filer de cuart - 50
- intaritor TETA sau DETA - 12,5
(4) Prepararea chitului, injectare si verificarea injectarii se fac ca si in cazul remedierilor descrise la
subcapitolul 6.3.3.
6.3.5. Placarea cu CEAFS
(1) Placarea cu chit epoxidic armat cu tesatura din fibra de sticla (CEATS) poate fi utilizata:
- la remedierea unor zone de grinzi sau diafragme care prezinta deteriorari ca urmare a unor
solicitari predominante de forte taietoare (fisuri inclinate cu deschideri de 0,5-5 mm);
- la remedierea unor zone cu fisuri fine (deschideri sub 0,5 mm) la elementele la care este
necesara asigurarea etanseitatii, protectia armaturilor sau a aspectului.
(2) Nu se executa placari pe zone de beton segregat sau de calitate necorespunzatoare:
- suprafete cu denivelari mai mari de 3 mm;
- beton cu rezistenta sub 10 N.mm2.
(3) In cazul elementelor cu fisuri cu deschideri mai mari de 0,5 mm, operatia de placare trebuie
asociata cu operatia de injectare a fisurilor care se executa si controleaza inaintea placarii (fig.7
din anexa).
(4) Solutia si detaliile placarii sunt cele prevazute in proiect.
(5) Lucrarile pregatitoare constau in urmatoarele:
a). injectarea fisurilor cu rasina epoxidica;
b). desprinderea chitului epoxidic de acoperire a fisurii cu dalta si ciocanul, verificandu - se daca
injectarea a fost corect executata;
c). buciardarea zonei ce urmeaza a fi placata;
d). perierea cu peria de sarma si indepartarea prafului rezultat cu un jet de aer comprimat;
e). daca suprafata prezinta denivelari, acestea se inlatura astfel incat sa se asigure o suprafata
plana.
(6) Operatiunea de placare consta in aplicarea unor straturi alternative de chit epoxidic si tesatura
din fibre de sticla pe suprafetele elementelor din beton armat.
(7) Numarul de straturi de tesatura din fibre de sticla este stabilit prin proiect, el putand varia intre 1 -
4, la care corespund 2 - 3 straturi de chit epoxidic.
(8) Pentru placi, placarea se face cu fasii depasind lateral fisura cu circa 15 cm de fiecare parte;
(9) In cazul unor fisuri apropiate se utilizeaza fasii mai late, acoperind intreaga zona fisurata, cu
depasiri de circa 15 cm pe fiecare latura a zonei.
(10) La aplicarea tesaturii din fibre de sticla se au in vedere urmatoarele:
- in cazul grinzilor, fibrele de sticla predominante (batatura) se orienteaza la fiecare strat dupa
directia etrierilor;
- in cazul diafragmelor sau placilor, fibrele de sticla predominante se orienteaza perpendicular pe
directia fisurii;
- placarea se face cu fasii din tesatura din fibre de sticla taiate la lungimea de maximum 1,20 m;
in cazul in care apare necesara placarea pe lungimi mai mari, tesatura se innadeste cu depasire
de 5-7 cm, avand grija ca la aplicarea straturilor succesive , innadirile sa nu se suprapuna.
(11) Succesiunea operatiilor de placare este urmatoarea:
S.C. SIALCO S.R.L.
a). Aplicarea prin pensulare a primului strat de chit epoxidic pe suprafata elementului ce urmeaza
a se placa, preparat conform prevederilor de la subcapitolul 6.3.2. si cu urmatoarea compozitie:
b). Aplicarea peste chit a tesaturii din fibre de sticla taiata in prealabil la dimensiunile
corespunzatoare, care se preseaza cu ajutorul unei role metalice cu striuri, prin miscari pe cele
doua directii ale fibrelor ce alcatuiesc tesatura, in vederea patrunderii chitului epoxidic in
tesatura.
Inaintea aplicarii celui de al doilea strat de chit epoxidic, tesatura din fibre de sticla trebuie sa fie
complet imbibata cu chit epoxidic pensulat anterior.
c). Aplicarea cu pensula a celui de al doilea strat de chit epoxidic si asezarea celui de al doilea
strat de tesatura din fibra de sticla, procedand in continuare ca la lit. b). Se repeta operatia pana
la aplicarea numarului de straturi indicat de proiectantul lucrarii de consolidare.
6.3.6. Remedieri cu mortare si betoane epoxidice (DSA, DASR, DASM)
(1) Compozitia mortarelor si betoanelor utilizate la acest tip de remedieri este indicata in tabelul nr.4.
Tabelul nr.4.
Compozitia amestecului in:

Nr. Agreg.
crt. Tip amestec total unitati de masa unitati de volum
(mm) rasina intarit. agre - rasina intarit.TE agre -
DINOX TETA/ gate DINOX TA/DET gate
011L DETA 011L A
1 Mortar 0...1 1 0.125 3...4 1 14 2 2.5...4
2 Mortar 0...3 4...6 3...4
3 Mortar 0...7 5...7 4.5...5
4 Beton 0...16 8...10
NOTA: Cantitatea de agregate din compozitie poate varia in limitele de mai sus in functie de vascozitatea
rasinii utilizate si de lucrabilitatea necesara punerii in lucru.
(2) Mortarul si betonul epoxidic se prepara manual, in modul urmator: intr - un vas de 5-10 litri
capacitate, se amesteca cu mistria componenta epoxidica si de intarire in proportiile
corespunzatoare, timp de 2-3 minute, pana la obtinerea unei culori omogene si apoi se adauga
trepatat agregatul, continuandu - se amestecarea inca trei minute, pana la completa
omogenizare a amestecului. Cantitatea de material pentru un amestec nu trebuie sa depaseasca
10 kg.
(3) Agregatele si uneltele de lucru trebuie sa fie perfect uscate la inceputul operatiei de preparare;
imediat dupa terminarea prepararii si aplicarii mortarului, vasele si uneltele de lucru se vor spala

S.C. SIALCO S.R.L.
cu acetona tehnica.
(4) Cofrajele de lemn ce se utilizeaza trebuie sa fie acoperite cu folii de polietilena pe fata care vine
in contact cu mortarul si betonul epoxidic.
(5) Mortarele si betoanele epoxidice se aplica in straturi de 3-5 cm grosime, compactandu - se
fiecare strat cu o vergea sau mai metalic sau de lemn pana cand suprafata materialului devine
lucioasa. Compactarea acestor amestecuri este mai dificila comparativ cu a betoanelor cu ciment
si in consecinta trebuie data o mare atentie acestor operatiuni.
(6) Decofrarea mortarelor sau betoanelor epoxidice se face dupa 24 ore.
(7) Verificarea calitatii mortarelor sau a betoanelor epoxidice se face prin verificarea rezistentei
conform STAS 1275-88.
6.4. Darea in exploatare a elementelor de beton remediat
(1) Darea in exploatare a elementelor de beton armat se face conform prevederilor din Codul NE
012-99 in cazul utilizarii amestecurilor pe baza de ciment, cu sau fara adaos de poliacetat de vinil
si dupa 3-7 zile, in cazul utilizarii amestecurilor epoxidice, in functie de temperatura zonei
remediate in perioada dupa executarea remedierii si anume:
- dupa 3 zile, pentru temperaturi peste + 20C;
- dupa 7 zile pentru temperaturi cuprinse intre + 10C si 20C.
(2) Pana la darea in exploatare a elementului remediat, trebuie evitate orice solicitari suplimentare
fata de cele la care este supus elementul inainte de efectuarea reparatiei.
(3) In cazul reparatiilor sau consolidarilor situate in zonele cu solicitari importante, termenele de
indepartarea elementelor de sustinere, respectiv darea in exploatare in cazurile in care se
folosesc sustineri, se stabilesc de catre proiectantul lucrarii, fara a putea fi mai mici decat cele
revazute la primul aliniat din acest subcapitol..
7. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII, P.S.I. SI PROTECTIA MEDIULUI
(1) La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei instructiuni se vor respecta masurile de
securitate a muncii si P.S.I. prevazute in:
- Norme generale de protectia muncii, aprobate prin Ordinul MMPS - MS nr. 548/DB/20.11 si
5480/26.11.1995;
- Norme specifice de protectia muncii la prepararea, transportul, turnarea betoanelor si
executarea lucrarilor din beton, beton armat si precomprimat;
- Norme specifice de protectia muncii pentru executarea lucrarilor de zidarie, montaj prefabricate
si finisaje in constructii - IM-006-96;
- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si
instalatii aferente - C 300-94.
(2) Amestecurile epoxidice pot produce afectiuni ale pielei sau cailor respiratorii. In functie de
sensibilitatea persoanei in cauza, afectiunea poate apare imediat sau dupa o peroada mai
indelungata de lucru cu amestecuri epoxidice. Pentru evitarea unor accidente de munca, este
obligatoriu ca, in afara masurilor rezultate din reglementarile in vigoare, sa se respecte
urmatoarele:
- se va folosi material de protectie: halat, manusi de cauciuc si ochelari de protectie. Acestea
trebuiesc curatite dupa fiecare utilizare. Se va evita contactul amestecurilor epoxidice cu pielea
sau imbracamintea si se va urmari mentinerea lor in permanenta sub nivelul ochilor. In cazul
contactului direct cu pielea, se va proceda la spalarea cu apa si sapun, nu cu solventi specifici,
deoarece acestia diluand compusul epoxidic, ajuta sa intre mai usor in piele;

S.C. SIALCO S.R.L.
- in timpul pregatirii si aplicarii amestecurilor epoxidice se vor asigura conditii de ventilare a

locurilor de munca, in cazul spatiilor inchise si se vor lua masuri de prevenire a incendiilor,
indicate in cazul lucrului cu solventi inflamabili;
- depozitarea materialelor pentru amestecurile epoxidice se va face in spatii in care nu exista
pericol de aprindere;
- efectuarea instructajului periodic cu lucratorii din echipa de reparatii.
protectia mediului prevazute in:
- Planurile de gestionare a deseurilor elaborate la nivel de organizatie ;
- Acordul de mediu obtinut de la IPM pentru fiecare proiect ;
- Prevederile legale si alte reglementari de protectia mediului specifice pentru lucrarile care
fac obiectul prezentei instructiuni.
8. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR
(1) La primirea pe santier a materialelor, conducatorul tehnic al lucrarii efectueaza verificarea

acestora prin examinarea vizuala a lor si a documentelor insotitoare. Receptia la punctul de lucru
a materialelor se consemneaza de catre acesta in registrul pentru receptia calitativa a
materialelor, prefabricatelor si elementelor de constructii-instalatii inainte de introducerea
acestora in lucrare, formular cod FC-14-04.
(2) Pe parcursul executiei lucrarilor de remedieri, conducatorul tehnic al lucrarii si dirigintele de
santier, verifica:
- modul de realizare a lucrarilor pregatitoare;
- modul de preparare a amestecurilor utilizate la efectuarea remedierilor;
- buletinele de incercari emise de laborator pentru materialele / produsele utilizate (mortare,
betoane etc.);
- modul de realizare a remedierii.
(3) Inaintea inceperii lucrarilor de remediere, conducatorul tehnic al lucrarii si dirigintele de santier
verifica modul in care a fost pregatit suportul pe care se aplica amestecul stabilit si consemneaza
rezultatele verificarii in procesul verbal de receptie calitativa.
(4) Pentru remedierile care comporta aplicarea mai multor straturi (ex. placare cu CEATS, verificarile
prevazute la paragraful (2) si consemnarea lor in documente se face pentru fiecare strat in parte.
(5) La terminarea lucrarilor de remedieri, conducatorul tehnic al lucrarii si dirigintele de santier
efectueaza verificarile prevazute in prezenta instructiune tehnica de executie, specifice
procedeului de remediere aplicat si consemneaza rezultatele verificarii in procesul verbal de
receptie calitativa.
9. RAPOARTE SI INREGISTRARI
(1) - Registru pentru receptia calitativa a materialelor, prefabricatelor si elementelor de constructii

- instalatii inainte de introducerea acestora in lucrare;
- Fisele tehnologice;
- Proces verbal de receptie calitativa.
10. ANEXE
Nu este cazul

S.C. SIALCO S.R.L.
CAIETE DE SARCINI PENTRU EXECUTAREA TENCUIELILOR UMEDE
1. SCOP
Procedura stabileşte fazele tehnologice, materialele şi sculele necesare realizării corecte a tencuielilor.
2. DOMENIU
Procedura se aplică la execuţia tencuielilor.
3. DOCUMENTE DE REFERINŢA
3.1. Normativ pentru alcătuirea şi executarea tencuielilor umede C 18/83.
3.2. Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuiala C 17/82.
3.3. Legea 10/95 privind calitatea în construcţii.
4. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI
CQ – control calitate
5. DATE DE INTRARE
Datele de intrare sunt mentionate la Cap. 3.
6. DESCRIEREA PROCESULUI
6.1. Tencuielile se execută pe suprafeţe de cărămidă, pe suprafeţele elementelor de beton şi beton
armat, la tavane din beton cu suprafeţele plane şi pot fi:
a) tencuieli obişnuite;
b) tencuieli decorative (nu fac obiectul prezentei proceduri).
6.1.1. Tencuielile obişnuite pot fi:
- tencuieli brute - alcătuite din mortar de var gros cu sau fără adaos de ciment.
- tencuieli drişcuite (netezite cu drişca) - mortarul pentru stratul vizibil fin preparat cu nisip fin (tinci)
- tencuieli sclivisite - la care stratul vizibil se netezeşte cu drişca de otel, fiind executate numai dintr-o pastă
de ciment în care se pot adăuga în unele cazuri şi anumite materiale hidrofobe (apa-stop, tras. etc.)
- tencuieli gletuite - la care stratul vizibil se executa dintr-un strat subţire din pastă de ipsos sau var cu
adaos de ipsos, adaos de aracet, bine netezit cu drişca de glet.
6.2. Condiţii prealabile

6.2.1. Domeniul de utilizare al diferitelor tipuri de mărci de mortare pentru tencuieli exterioare şi interioare
inclusiv dozajele uzuale ale mortarelor se vor stabili de la caz la caz, în funcţie de tipul suprafeţelor pe care
se aplică.
6.2.2. Perioada maximă de utilizare a mortarelor din momentul preparării lor, astfel ca ele sa poată fi
utilizate în bune condiţii, variază în funcţie de natura liantului astfel:
- la mortarul de var marca M 4T până la 12 ore;
- la mortarele de ipsos-var marca M 50T până la 15 minute;
- la mortarele de ipsos-var, în care s-a introdus un întârzietor de priză, pentru a se evita o întărire rapidă
până la 1 ora;
- la mortarele de ciment (marca M 100T) şi ciment-var (marca M 50T) fără întârzietor, până la 10 ore;
- la mortarele cu ciment (marca 100 T) şi ciment-var (marca 50T) cu întârzietor, până la 16 ore.
6.2.3. Consistenţa mortarelor se va stabili în raport cu felul lucrărilor şi cu suprafaţa pe care se aplică.
Mortarele de tencuială pentru executarea diferitelor straturi ale tencuielilor vor trebui sa corespundă
următoarelor tasări ale conului etalon:
- pentru sprit, în cazul aplicării mecanizate a mortarelor, 12 cm;
S.C. SIALCO S.R.L.
- pentru sprit, în cazul aplicării manuale a mortarelor, 9 cm;

- pentru grund, în cazul aplicării manuale, 7 ... 8 cm, iar în cazul aplicării mecanizate 10 ... 8 cm;
- pentru stratul vizibil executat cu mortar care conţine ipsos 9 ... 12 cm;
- pentru stratul vizibil executat cu mortar care nu conţine ipsos 7 ... 8 cm.
6.2.4. Pentru executarea tencuielilor subţiri (de 5 mm) pe suprafeţe netede de beton în medii umede se
vor utiliza mortare pe baza de polimeri (cu adaos de aracet E 50).
6.2.5. Consistenţa mortarului cu adaos de aracet E 50, determinată cu conul etalon trebuie sa fie
următoarea:
- pentru tencuieli aplicate pe suprafeţe poroase 10 ... 11 cm;
- pentru tencuieli aplicate pe alte suporturi (beton greu) 7 ... 8 cm.
6.2.6. Suprafeţele suport peste care se va executa tencuiala trebuie să fie curăţate, fără urme de noroi,
pete de grăsime. Tencuiala se va executa după remedierea eventualelor deficiente.
6.2.7. Personalul care execută lucrarea va fi instruit pe baza proiectului de execuţie, a prezentei
proceduri şi a normelor de protecţia muncii şi PŞI specifice.
6.2.8. Asigurarea cu materiale recepţionate şi acceptate.
6.2.9. Asigurarea cu scule şi dispozitive specifice.
6.2.10. Asigurarea condiţiilor de microclimat (temp. mediu 150C).
6.3. Pregătirea stratului suport

6.3.1. Pentru a obţine o bună aderenţă a tencuielilor faţă de diferitele straturi suport, trebuie pregătit în
vederea tencuirii, acestea trebuind sa fie rigide, plane, uscate, rugoase şi să nu prezinte abateri de la
verticalitate şi planeitate mai mari decât acelea indicate în prescripţiile tehnice în vigoare. Abaterile mai
mari decât cele admisibile se vor rectifica prin cioplirea ieşindurilor şi prin acoperirea intrândurilor mari
(peste 40 cm) cu o plasă de rabit prinsă în cuie, în rosturile zidăriei, peste care se execută tencuiala.
6.3.2. Rosturile zidăriei de cărămidă vor fi curăţate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adâncime de 3
... 5 mm, iar suprafeţele netede de beton vor fi aduse în stare rugoasă.
6.4. Executarea trasării suprafeţelor de tencuit

6.4.1. După controlul şi pregătirea stratului suport se va trece la trasarea suprafeţei ce urmează a fi
tencuite.
La efectuarea trasării prin diferite metode, cu repere de mortar (stâlpişori), scoabe metalice lungi sau şipci
de lemn, repere metalice de inventar, trebuie să se obţină un strat cu grosimea stabilită.
6.4.2. În cazul utilizării reperelor (stâlpişori) de mortar, aceştia se vor executa din acelaşi mortar din care
se execută grundul, lăţimea stâlpişorilor de mortar va fi de 8 ... 12 cm pentru mortare de var-ciment sau de
var şi 25 cm pentru mortare de ipsos.
6.5. Executarea amorsării

6.5.1. Suprafeţele de beton şi ale zidăriilor vor fi în prealabil stropite cu apă, apoi se va face amorsarea
prin stropire cu un sprit care se aplică în grosime de 3 mm.
Compoziţia spritului pentru amorsarea acestor suprafeţe va fi din amestec de ciment şi apă (lapte de
ciment).
6.5.2. Suprafeţele pereţilor din zidărie de cărămidă vor fi în prealabil stropite cu apă şi eventual vor fi
amorsate prin stropire cu mortar fluid în grosime de 3 mm, care se va avea aceeaşi compoziţie ca a
mortarului pentru stratul de grund.
6.5.3. Aplicarea spritului se va face fie manual cu ajutorul unei maturi scurte, fie mecanizat cu aceleaşi
aparate folosite pentru aplicarea mecanizata a grundului.
6.5.4. În timpul executării amorsării suprafeţelor se va urmări ca spritul să fie aplicat cât mai uniform, iar
înaintea aplicării grundului se va verifica dacă spritul este suficient întărit şi dacă suprafaţa amorsată este
suficient de rugoasa şi aspra la pipăit cu mâna.

S.C. SIALCO S.R.L.
6.6. Executarea grundului

6.6.1. Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (5 ... 20 mm) se va aplică după cel puţin 24 ore de la
aplicarea spritului în cazul suprafeţelor de beton şi după 1 ora în cazul suprafeţelor de cărămidă: pe
suprafeţele de zidărie de cărămidă care sunt amorsate numai prin stropire cu apa grundul se poate aplică
imediat. În cazul când suprafaţa spritului este prea uscată se va uda în prealabil cu apă.
6.6.2. Stratul cu grund se va aplică manual sau mecanizat, într-unul sau doua reprize, grosimea totală
fiind de circa 20 mm.
6.6.3. Pe suprafeţele pereţilor turnate în cofraje de inventar, care sunt netede şi au absorbţie de apa
redusa, stratul de finisare (circa 5 mm grosime) se va executa cu adaos de aracet E 50., după ce în
prealabil suprafeţelor acestor pereţi au fost amorsate.
6.6.4. Aplicarea mecanizata a spritului şi grundului în încăperile clădirilor, pe pereţi şi tavane, până la
înălţimea de 3 m, se va executa de pe pardoselile respective.
Aplicarea manuala a spritului şi grundului pe tavane şi la partea superioara a pereţilor se va executa de pe
platforme de lucru continue (dulapi de lemn), rezemate pe popi metalici extensibili de inventar şi direct de
pe pardoseală pentru partea inferioară a pereţilor.
6.6.5. Înaintea aplicării stratului vizibil, se va controla ca suprafaţa grundului sa fie uscată şi să nu aibă
granule de var nehidratată, care să se poată stinge ulterior în contact cu umiditatea din stratul de grund şi
din stratul vizibil (aplicat ulterior) şi să nu provoace în acest mod împuşcături pe suprafeţele tencuite.
6.7. Executarea stratului vizibil (tinci)

6.7.1. Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit ‘tinci’, de aceiaşi compoziţie ca a
stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var-pastă şi cu nisip fin până la 1 mm sau în cazuri
mai speciale, numai cu ciment şi praf de piatră.
6.7.2. Pentru obţinerea unei grosimi minime a stratului vizibil (2 ... 5 mm), mortarul de ‘tinci’ se va arunca
cu mistria la anumite intervale de timp astfel că între aceste intervale să se niveleze cu drişca.
6.7.3. Stratul vizibil se va prelucra în funcţie de materialele utilizate, precum şi în funcţie de sculele
utilizate, tencuielile respective purtând următoarele denumiri: drişcuite, gletuite, stropite, sclivisite, etc.
6.8. Protecţia suprafeţelor tencuite

6.8.1. După executarea tencuielilor se vor lua măsuri pentru protecţia suprafeţelor proaspăt tencuite
până la întărirea mortarului.
6.9. CRITERII DE ACCEPTARE
6.9.1. Suprafeţele tencuite trebuie sa fie uniforme, sa nu aibă denivelări, ondulaţii, fisuri, împuşcături
provocate de granule de var nestins, urme vizibile de reparaţii locale, etc.
6.9.2. Muchiile de racordare a pereţilor cu tavanele, colţurile, spaletii ferestrelor şi uşilor, glafurile
ferestrelor, trebuie să fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.
6.9.3. Suprafeţele tencuite nu trebuie să prezinte crăpături, goluri, porţiuni neacoperite cu mortar la
racordarea tencuielilor cu tâmplăria.
6.9.4. Suprafeţele tencuite se consideră acceptate dacă lucrările au fost executate conform proiectului de
execuţie şi procedurii şi dacă au fost întocmite înregistrările de calitate.
6.10. MASURI PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI

6.10.1. Deseurile care rezulta din activitatile mentionate mai sus, sunt gestionate in conformitate cu
regulile stabilite.
6.10.2. Deseurile de materiale de constructii sunt depozitate in containerele speciale pentru acest scop,
iar deseurile reciclabile (metalice, hartie, carton, lemn) sunt depozitate in spatiile special amenajate.
7. RESPONSABILITĂŢI

S.C. SIALCO S.R.L.
7.1. Şeful de lucrare răspunde de aplicarea întocmai a prezentei proceduri, a proiectului de execuţie şi
de întocmirea înregistrărilor de calitate.
7.2. Inspectorul CQ pe lucrare verifică şi confirmă aplicarea întocmai a prezentei proceduri, a
proiectului de execuţie şi de întocmirea înregistrărilor de calitate.
8. RAPOARTE ŞI ÎNREGISTRARI
8.1. Proces verbal de recepţie calitativă.
CAIETE DE SARCINI PENTRU EXECUTAREA TENCUIELILOR
1. OBIECT
(1) Procedura contine conditiile tehnice pentru executarea si receptionarea lucrarilor de tencuieli
obisnuite (umede) si a tencuielilor subtiri (tratamente) interioare si exterioare la cladiri de locuit,
social culturale, constructii industriale si agrozootehnice.
(1) Procedura se aplica la lucrarile de tencuieli obisnuite si tencuieli subtiri aplicate manual sau
mecanic pe suprafete din zidarie de caramida sau beton la cladiri civile, industriale si
agrozootehnice.
(2) Procedura nu se refera la tencuielile de impermeabilizare aplicate pe peretii recipientilor de beton
armat si beton precomprimat pentru lichide, tratamentele subtiri anticorozive, tencuielile de
marmoroc etc.
(3) Tencuielile umede obisnuite se executa cu mortare preparate pe santier conform "Instructiunilor
tehnice privind compozitia mortarelor de zidarie si tencuiala" indicativ C17-82 iar tencuielile subtiri
(tratamentele) se executa cu mortare preparate in cantitati mici la punctul de lucru.
(1) Normativ C18-84 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede.

(2) Normativ NE 001-96 - Normativ privind executarea tencuielilor umede groase si subtiri.
(3) Normativ C3-76 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii - Caiet VII -
"Prepararea si aplicarea pastei GIPAC".
(4) Instructiunea tehnica C17-82 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de
zidarie si tencuiala.
(5) Normativ C16-84 - Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros.
(6) Normativ C56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente.
(1) Tencuiala = strat de finisaj aplicat pe suprafata bruta a unor elemente de constructii, avand rol de
protectie, izolator, decorativ si igienic.
5. RESPONSABILITATI

S.C. SIALCO S.R.L.
(1) Executantul raspunde de:

Procurarea si receptia calitativa a materialelor necesare realizarii lucrarilor.
Executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile si specificatiile documentatiei de executie, ale
prescriptiilor tehnice in vigoare si ale prezentei proceduri.
Asigurarea conditiilor pentru verificarile pe care trebuie sa le efectueze impreuna cu dirigintele de

santier.
Efectuarea remedierii tuturor defectelor constatate prin autocontrol, control intern, extern sau
exterior.
Respectarea tuturor restrictiilor din prezenta procedura.
Avizarea eventualelor derogari solicitate de executant.
Calitatea verificarilor efectuate.
6. MODUL DE LUCRU
6.1. Tipuri de tencuieli
Tipurile de tencuieli la care se aplica prezenta procedura sunt clasificate dupa urmatoarele criterii:
(1) Dupa pozitia lor in constructie:

- tencuieli interioare, executate pe pereti sau tavane;
- tencuieli exterioare sau pe fatade.
(2) Dupa natura suprafetei pe care se aplica:
- tencuieli pe suprafete de caramida, realizate in mod obisnuit in doua straturi, grund si tinci - strat
vizibil;
- tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si de beton armat si pe suprafete de zidarie de
piatra, care se executa din sprit, grund si strat vizibil;
- tencuieli pe suprafete de sipci si trestie, care se executa din sprit, grund si strat vizibil;
- tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa de rabit, care se executa in trei straturi: smir, grund si
strat vizibil.
(3) Dupa modul de finisare al fetei vazute:
a) tencuieli obisnuite - la care suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita), urmand a primi
finisajul definitiv prin zugraveli sau tapete. Acestea, la randul lor, se impart in:
- tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gros cu sau fara adaos de ciment, netezit in
stare bruta;
- tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat din nisip
fin (tinci);
- tencuieli sclivisite, la care stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel, fiind executate
numai dintr-o pasta de ciment;
- tencuieli gletuite, la care stratul vizibil se executa dintr-un strat subtire de pasta de ipsos,
ipsos cu adaos de aracet (GIPAC), bine netezit cu drisca de glet;
b) tencuieli decorative, care se impart in:
- tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de
piatra) si se prelucreaza fie prin raschetare, periere etc. inca in timpul in
care materialul nu este intarit, fie dupa intarire, cu diferite scule speciale (tencuieli
buciardate);

S.C. SIALCO S.R.L.
- tencuieli decorative stropite, driscuite mai aspru, aplicate manual sau mecanic si care
sunt alcatuite dintr-un amestec fluid preparat din ciment, var si piatra macinata, cu adaos
de colorant;
- tencuieli decorative care se executa cu mortare preparate din material special (terasit,
dolomit, marmure, etc.);
- tencuieli interioare si exterioare aplicate prin stropire cu pistolul cu aer comprimat,
alcatuite din paste colorate, preparate din ciment, praf de piatra (sau nisip de la 0 la 1 mm),
aracet, ipsos, etc.
6.2. Calitatea materialelor folosite pentru prepararea mortarelor
(1) Pentru prepararea diferitelor tipuri si marci de mortare pentru tencuiala se utilizeaza materialele
prevazute in Instructiunile tehnice C17-82 precum si cele din anexa 1 ale Normativului C18-83.
6.3. Calitatea mortarelor de tencuiala
(1) Domeniul de utilizare al diferitelor tipuri si marci de mortare (inclusiv a celor cu adaos de aracet)
pentru tencuielile exterioare si interioare, inclusiv dozajele uzuale ale mortarelor se stabilesc, de
la caz la caz, in functie de structura peretilor pe care se aplica, in conformitate cu prevederile
Instructiunilor tehnice C17-82.
(2) Perioada maxima de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor variaza in functie de natura
liantului, astfel:
- mortare de var (marca M4T) - pana la 12 ore;
- mortare de ipsos-var (marca M50T) - pana la 15 minute;
- mortare de ipsos-var (marca M50T) in care s-a introdus un intarzietor de priza - pana la 1 ora;
- mortare de ciment (marca M100T) si ciment-var (marca M50T) cu intarzietor - pana la 16 ore.
(3) Consistentele mortarelor se stabilesc in raport cu felul lucrarilor si cu suprafetele pe care se
aplica. Mortarele de tencuiala pentru executarea diferitelor straturi ale tencuielilor vor trebui sa
corespunda urmatoarelor tasari ale conului etalon:
- pentru sprit (aplicare mecanizata) - 12 cm;
- pentru sprit (aplicare manuala) - 9 cm;
- pentru smir (aplicare manuala) - 5-7 cm;
- pentru grund (aplicare manuala) - 7-8 cm;
- pentru grund (aplicare mecanizata) - 10-12 cm;
- pentru stratul vizibil:
- mortar care contine ipsos - 9-12 cm;
- mortar care nu contine ipsos - 7-8 cm.
(4) Pentru executarea tencuielilor subtiri (de 5 mm grosime) pe suprafetele netede de beton in medii
umede se vor utiliza mortare pe baza de polimeri (cu adaos de aracet E50) a caror consistenta
trebuie sa fie:
- pentru tencuieli aplicate pe suporturi poroase - 10-11 cm;
- pentru tencuieli aplicate pe alte suporturi (beton greu) - 7-8 cm.
6.4. Executarea tencuielilor
6.4.1. Stratul suport

S.C. SIALCO S.R.L.
(1) Pentru executarea unor tencuieli de calitate se va efectua in prealabil un control al suprafetelor
care urmeaza a fi tencuite. Suprafetele suport trebuiesc lasate un anumit
timp, pentru ca ulterior sa nu se mai produca tasari care ar putea provoca fisurarea si coscovirea
tencuielilor. Zidaria de caramida a peretilor trebuie lasata sa se usuce (mortarul sa se intareasca
in rosturi) iar suprafetele de beton sa fie uscate, pentru ca umiditatea sa nu mai influenteze
ulterior aderenta tencuielilor.
(2) La inceperea lucrarilor de tencuiala trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror executie
simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.
(3) Suprafetele suport trebuie sa fie curate, fara urme de noroi, pete de grasime, etc.; suprafetele din
plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate cu mustati din sarma zincata de
scheletul metalic sau de elementele pe care se aplica.
Tencuielile nu se vor aplica decat dupa remedierea eventualelor deficiente constatate.
(4) Pentru o buna aderenta a tencuielilor fata de diferitele straturi suport, acestea trebuie sa fie
pregatite astfel ca ele sa fie rigide, plane, uscate, rugoase si sa nu prezinte abateri de la
verticalitate si planeitate mai mari decat cele admisibile.
Abaterile mai mari se vor rectifica prin cioplirea iesindurilor si prin acoperirea intrandurilor mari
(peste 40 mm) cu o plasa de rabit prinsa cu cuie in rosturile zidariei, peste care se va executa
tencuiala; rectificarea intrandurilor mai mari de 70 mm pe suprafetele exterioare ale cladirilor
(profiluri decorative, cornise, solbancuri etc.) nu se vor face cu plasa rabit, ci cu completari de
caramida sau prin confectionarea in prealabil a unor cofraje cu forma profilurilor, in care se toarna
beton, eventual armat cu o impletitura de sarma fixata in cuie.
Abaterile admisibile la verticalitate si planeitate pentru suportul din zidarie de caramida si de
beton sau beton armat sunt:
a) suport din zidarie de caramida:
- planeitatea suprafetelor:
- ziduri portante - 3 mm/m; (*)
- ziduri neportante - 5 mm/m; (*)
- ziduri aparente (portante si neportante) - 2 mm/m; (*)
Nota: (*) maxim 10 mm pe o camera
- verticalitatea suprafetelor:
- ziduri portante - 3 mm/m; (*)
- ziduri neportante - 6 mm/m; (**)
- ziduri aparente (portante si neportante) - 2 mm/m; (***)
Nota: (*) cel mult 10 mm pe etaj si 30 mm pe intreaga inaltime a cladirii

(**) cel mult 10 mm pe etaj
(***) cel mult 5 mm pe etaj si cel mult 20 mm pe intreaga inaltime a cladirii
b) suport din beton sau beton armat:

- planeitatea suprafetelor:
- pe ml sau mp - 5 mm;
- totala:
- fundatii, stalpi - 20 mm;
- grinzi, placi - 10 mm;
- verticalitatea suprafetelor:
- pe ml sau mp - 3 mm;
- totala:
- fundatii, stalpi, pereti - 16 mm;

S.C. SIALCO S.R.L.
- grinzi - 5 mm.
(5) Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adancime de
3-5 mm iar suprafetele netede de beton vor fi aduse in stare rugoasa.
(6) Rosturile de dilatatie intre elementele de constructii de pe suprafetele cladirilor, care au coeficient
de dilatare diferit se vor acoperi cu fasii din plasa de rabit de circa 15 cm latime.
De asemenea, se vor acoperi cu plasa de rabit si suprafetele de lemn sau metal (ghermele,
grinzi, buiandrugi, etc.).
Pe suprafetele de lemn, sub plasa de rabit se va aplica fie un strat de carton asfaltat fie o alta
solutie hidrofuga, pentru a se evita umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala.
(7) Suprafetele peretilor interiori si ale tavanelor din beton care se executa in cofraj de inventar cu
fete netede (metalice, placaje, etc.) nu se tencuiesc ci se vor proteja doar prin chituire cu mortar
de ciment si nisip fin, eventual cu adaos de aracet E50, ulterior fiind finisate direct numai cu
stratul vizibil alcatuit din compozitii corespunzatoare de paste subtiri, tapet, etc.
6.4.2. Trasarea suprafetei de tencuit
(1) Dupa controlul si pregatirea stratului suport se efectueaza trasarea suprafetelor care urmeaza a fi
tencuite.
La efectuarea trasarii se folosesc diferite metode:
- repere de mortar (stalpisori);
- scoabe metalice lungi;
- sipci de lemn;
- repere metalice de inventar.
Indiferent de metoda folosita se ve verifica modul de fixare a acestor repere asa incat sa se
obtina un strat de mortar cu grosimea stabilita.
(2) La fatadele cladirii trasarea se face in acelasi mod ca si pe suprafetele interioare ale peretilor.
In mod obligatoriu se vor fixa repere de trasare la toate colturile fatadei precum si pe suprafetele
dintre golurile ferestrelor.
(3) In cazul utilizarii reperelor (stalpisorilor) de mortar, acestia se vor executa din acelasi mortar din
care se executa grundul; latimea stalpisorilor de mortar va fi 8-12 cm pentru mortarele de var-
ciment sau de var si de 2,5 cm pentru mortarele de ipsos.
6.4.3. Amorsarea
(1) Suprafetele de beton (tavane, stalpi) si ale zidariilor vor fi in prealabil stropite cu apa, apoi se face
amorsarea prin stropire cu un sprit care se aplica in grosime de 3 mm.
Compozitia spritului pentru amorsare va fi un amestec de ciment si apa in proportia de 7:1.
(2) Suprafetele peretilor din zidarie de caramida vor fi in prealabil stropite cu apa si eventual vor fi
amorsate prin strop cu mortar fluid in grosime de maxim 3 mm care va avea aceeasi compozitie
ca a mortarului pentru stratul de grund.
Pe suporturile din plasa de rabit se va aplica direct smirul, un mortar cu aceeasi compozitie ca a
mortarului pentru stratul de grund.
(3) Aplicarea spritului se face manual sau mecanizat.
In timpul executarii amorsarii suprafetelor se va urmari ca spritul sa fie aplicat cat mai uniform,
fara discontinuitati prea mari, iar inainte de aplicarea grundului se va verifica daca suportul este
suficient intarit, fara prelingeri pronuntate si daca suprafata amorsata este suficient de rugoasa si
aspra la pipait cu mana.

S.C. SIALCO S.R.L.
6.4.4. Grundul
(1) Grundul, cel mai gros strat al tencuielilor (5-20 mm grosime) se va aplica dupa cel putin 24 ore de
la aplicarea spritului in cazul suprafetelor de beton si dupa 1 ora in cazul suprafetelor de
caramida; pe suprafetele de zidarie de caramida care sunt amorsate numai prin stropire cu apa,
grundul se poate aplica imediat. In cazul in care suprafata spritului este prea uscata, sau pe timp
foarte calduros, aceasta suprafata se va uda in prealabil cu apa, inainte de a se aplica grundul.
(2) Stratul de grund se aplica manual sau mecanizat, in 1-2 reprize, grosimea totala fiind de pana la
20 mm.
(3) Pe suprafetele peretilor de beton turnat in cofraje de inventar, care sunt netede si au absorbtie de
apa redusa, stratul de finisare (circa 5 mm grosime) se va executa cu mortar cu adaos de aracet
E50, dupa ce, in prealabil, suprafetele acestor pereti au fost amorsate.
(4) Aplicarea mecanizata a spritului si grundului in incaperile cladirilor, pe pereti si tavane, pana la
inaltimea de 3 m se va efectua de pe pardoselile respective.
Aplicarea manuala a spritului si grundului pe tavane si la partea superioara a peretilor se va
executa de pe platforme de lucru continue (dulapi de lemn) rezemate pe popi metalici extensibili
de inventar si direct de pe pardoseala pentru partea inferioara a peretilor.
(5) Este cu desavarsire interzis sa se aplice stratul de grund pe suprafete inghetate sau daca exista
pericolul ca grundul sa inghete inainte de intarire.
(6) In timpul executiei grundului se va urmari obtinerea unui strat cu grosime care sa se incadreze in
limitele admise si se va verifica daca s-a realizat o suprafata verticala si plana, care sa ascunda si
sa rectifice toate defectele stratului suport; de asemenea,
se va avea in vedere ca suprafata grundului sa nu prezinte asperitati pronuntate, zgarieturi,

neregularitati, ciupituri, etc.
(7) Spritul si grundul se aplica pe fatadele cladirilor de sus in jos, de pe schele de fatada, montate la
circa 50 cm fata de suprafata fatadelor.
(8) Inainte de aplicarea stratului vizibil se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu
aiba granule de var nehidratat care, ulterior, sa provoace impuscaturi pe suprafetele tencuite.
6.4.5. Stratul vizibil
(1) Stratul vizibil al tencuielilor se executa din mortar de tinci , de aceeasi compozitie cu a stratului de
grund, eventual cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pana la 1 mm, sau, in cazuri
speciale, numai cu ciment si praf de piatra.
(2) Pentru obtinerea unei grosimi minime a stratului vizibil (2-5 mm), mortarul de tinci se va arunca cu
mistria la intervale de timp de circa 5 minute, astfel ca intre aceste intervale sa se niveleze cu
drisca.
Stratul vizibil se va prelucra in functie de materialele si sculele utilizate, tencuielile respective
purtand urmatoarele denumiri: driscuite, gletuite, stropite, sclivisite, decorative din materiale
speciale, etc.
(3) Tencuielile interioare gletuite se vor realiza fie prin inchiderea porilor tinciului cu un strat subtire
(circa 1 mm) de pasta de var cu adaos de ipsos (glet de var), fie prin acoperirea tinciului cu un
strat subtire (circa 2 mm) de pasta de ipsos (glet de ipsos), netezita fin.
Pentru gletul de var, in pasta de var se adauga circa 100 kg ipsos la 1 mc de var pasta, pentru a
accelera intarirea gletului.
(4) Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate (nu
este perfect uscat), in cantitati strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului.

S.C. SIALCO S.R.L.
Pe suprafetele de beton nu se va aplica direct gletul de var sau de ipsos, fara straturi
intermediare.
In cazul suprafetelor rezultate netede de la decofrare, daca este necesara realizarea unui strat de
glet, se va folosi o pasta speciala denumita GIPAC, a carei reteta si mod de preparare sunt
indicate in Normativul pentru executarea lucrarilor de vopsitorii - indicativ C3-76 - caiet VII
"Prepararea si aplicarea pastei GIPAC".
(5) Finisarea exterioara a suprafetelor netede de beton se poate face, de la caz la caz, si cu o pasta
subtire tip INCERC, pe baza de praf de piatra, ciment alb, aracet E50, oxizi coloranti.
Pasta se prepara la punctul de lucru din doua parti:
- partea solida - praf de piatra, ciment alb si oxizi coloranti;
- partea lichida - aracet E50 si apa.
Reteta de preparare si modul de aplicare sunt prezentate in anexa 3 la Normativul pentru
executarea tencuielilor umede - indicativ C18-84
(6) Pastele subtiri GIPAC si tip INCERC se vor intinde pe suprafetele interioare respectiv exterioare,
netede, ale peretilor de beton, stropite in prealabil cu apa in unul din urmatoarele moduri:
- cu drisca de glet (in strat subtire sub 1 mm sau un strat mai gros cand este necesar);
- cu aparatul de zugravit manual sau electric;
- cu pistolul pulverizator (imitatie de calcio vecchio).
Pastele se pot colora prin amestecare cu oxizi minerali frecati cu apa, obtinandu-se chiar stratul
de finisaj gata colorat.
(7) Pe parcursul executarii lucrarilor de tencuieli se va urmari ca, in campurile mari (in special la
fatade), tencuielile sa fie realizate din aceeasi cantitate de mortar pregatita in prealabil pentru a
nu se produce diferente de culoare; se va urmari, de asemenea, sa nu se intrerupa lucrul la
mijlocul suprafetelor, deoarece reluarile lucrului produc pete si diferente de nuante suparatoare,
in campurile mari dintre golurile de pe fatade, in dreptul spaletilor, etc.
(8) De regula, nu se executa lucrari de tencuieli pe timp friguros (la o temperatura mai mica de +5 C).
In cazul cand este necesar sa se lucreze pe timp friguros se vor lua
masurile prevazute in Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros - indicativ C16-84.
(9) Dupa executarea tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor proaspat tencuite,
pana la intarirea mortarului, de urmatoarele actiuni:
- umiditate mare, care intarzie intarirea mortarului si il altereaza;
- uscare fortata, care produce pierderea brusca a apei din mortarul de pe suprafata tencuita,
uscare care poate proveni din curent de aer, supunerea indelungata la razele soarelui,
supraincalzirea incaperilor;
- lovituri, vibratii, provenite din darea in exploatare a cladirilor respective inainte de termen;
- inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor.
5480/26.11.1995;
- Norme specifice de protectia muncii la lucrari geotehnice de excavatii, fundatii, terasamente,
nivelari si consolidari de teren;

S.C. SIALCO S.R.L.
- Norme specifice de proiectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele, cintre si esafodaje - IM -
007-096;
8.1. Prevederi comune
(1) Inaintea inceperii oricaror lucrari de tencuieli, suportul acestora in intregime sau succesiv pentru
fiecare portiune ce urmeaza a fi tencuita se verifica de catre conducatorul tehnic al lucrarii si
dirigintele de santier, incheindu-se proces verbal de receptie calitativa - formular cod F1/PTE-
010-01.
(2) Inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli se verifica de catre conducatorul tehnic al lucrarii daca
au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (ex.: invelitori, plansee, etc.)
sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (ex.: conducte pentru instalatii,
tamplarie, etc.), precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare (ghermele, praznuri,
suporti, coltare, etc.).
(3) Toate materialele si semifabricatele (ex.: mortarul preparat centralizat) vor fi introduse in lucrare
dupa ce in prealabil s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu
certificate de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.
Mortarele provenite de la statii sau centrale de mortar pot fi introduse in lucrare numai daca
transportul este insotit de o fisa care sa contina indicarea tuturor caracteristicilor tehnice ale
mortarului.
(4) Pe parcursul executiei lucrarilor se va verifica:
- respectarea tehnologiei de executie;
- utilizarea tipului si compozitiei mortarului indicat in proiect;

- aplicarea straturilor succesive in grosimile prescrise.
(5) Rezultatele incercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conducatorului
tehnic al lucrarii in termen de 48 ore de la incercare. In toate cazurile in care rezultatul incercarii
este sub 75% din marca prescrisa, se va anunta beneficiarul pentru a stabili daca tencuiala poate
fi acceptata.
8.2. Verificarea aspectului general al tencuielilor
(1) Verificarea aspectului general al tencuielilor se face vizual, cercetand suprafata tencuita, formele
muchiilor, scafelor si a profilurilor. Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme (ca prelucrare), sa
nu aibe denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi provocate de granule de var nestins, urme vizibile
de reparatii locale, etc. De asemenea, se va controla corespondenta mortarului (cu praf de piatra,
gris de marmura, terasit, etc.), precum si a modului de prelucrare a fetei vazute (tencuieli cu glet,
stropite, buciardate, spituite, etc.) cu prevederile din proiect sau cu mostrele aprobate.

S.C. SIALCO S.R.L.
(2) Verificarea suprafetelor tencuite ale scafelor pentru lumina indirecta se va face cu ajutorul unei
lampi electrice asezata in imediata apropiere a suprafetei, pentru a scoate in evidenta toate
defectele.
(3) Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile
ferestrelor etc. trebuie sa fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.
(4) Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la
racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor etc.
(5) Suprafetele tencuielilor decorative trebuie sa nu prezinte portiuni cu o prelucrare, culoare si
nuante neuniforme, cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgarieturi, etc.
(6) Solbancurile si diferitele profiluri trebuie sa aibe pante spre exterior, precum si o executie corecta
a lacrimarului.
(7) Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m lungime, prin
asezarea acestuia in orice directie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor intre dreptar si
tencuiala. Abaterile care pot fi admise sunt indicate in tabelul de la finele prezentei instructiuni
tehnice de executie.
(8) Verificarea verticalitatii si orizontalitatii suprafetelor plane si a muchiilor se face cu dreptarul,
bolobocul si firul cu plumb, abaterile netrebuind sa depaseasca pe cele admisibile, prevazute in
tabelul susmentionat.
(9) Gradul de netezime a suprafetelor tencuite se va verifica numai la tencuieli gletuite si se va
aprecia prin plimbarea palmei pe suprafetele respective.
(10) Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin baterea unor cuie in zonele respective sau prin
sondaje speciale care se fac in locurile mai putin vizibile, pentru a nu strica aspectul tencuielilor
prin reparatii ulterioare.
(11) Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica in general numai prin ciocanire cu
un ciocan de lemn; un sunet de "gol" arata desprinderea tencuielilor si necesitatea de a reface
intreaga suprafata dezlipita; in cazuri speciale, aderenta la suport a tencuielilor se face si prin
extragerea de carote din tencuiala.
8.3. Receptia lucrarilor
(1) Receptia pe faze de lucrari se face pe baza urmatoarelor verificari la fiecare tronson in parte:
a) rezistenta mortarului;
b) numarul de straturi aplicat si grosimile respective (determinat prin sondaje in numarul stabilit
de comisie, dar cel putin cate unul la fiecare 200 mp);
c) aderenta la suport si intre straturi (cu aceeasi frecventa ca la litera b);
d) planeitatea suprafetelor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata);
e) dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative si anexe (solbancuri, braie, cornise,
etc.), bucata cu bucata.
Aceste verificari se efectueaza inaintea zugravelilor sau vopsirii, de catre dirigintele de santier si
executant si se inscrie in procese verbale de receptie calitativa.
Abaterile admisibile sunt date in anexa la Normativul C18-84.
(2) Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari se fac cate una la fiecare
incapere si cel putin cate una la fiecare 100 mp, cu exceptia de la punctul anterior, litera b.
La receptia la terminarea lucrarilor, comisia de receptie efectueaza direct aceleasi verificari, dar
cu o frecventa de minim 1/5 din frecventa precedenta.

S.C. SIALCO S.R.L.

- Proces verbal de receptie calitativa;
- Certificate de calitate pentru materiale si elemente de constructii.
10. ANEXE
Nu este cazul.
CAIETE DE SARCINI PENTRU MONTAREA TAMPLARIILOR DIN LEMN
1. OBIECT
(1) Prezenta procedura tehnica de executie stabileste cerintele necesare montarii tamplariei de lemn,
constituind documentul de referinta pentru executia, controlul si receptia acestui gen de lucrari.
(1) Prevederile prezentei proceduri tehnice de executie se aplica la montarea tamplariei de lemn la
cladiri civile, industriale si agrozootehnice.
(1) Instructiuni tehnice C 199-79 - Instructiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul si
montarea in constructii a tamplariei din lemn.
(2) Normativ C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente. - Caiet XV.
Nu este cazul.
5. RESPONSABILITATI

investitorului.
S.C. SIALCO S.R.L.
6. MODUL DE LUCRU
6.1. Elemente generale
(1) Tamplaria din lemn poate fi livrata in stare nefinisata sau complet finisata. Prin tamplarie
nefinisata se inteleg ferestrele si usile exterioare sau interioare livrate in stare grunduita. Prin
tamplarie finisata se inteleg ferestrele si usile exterioare si interioare complet finisate, cu geamul
montat si cu garnituri de etansare.
Tamplaria livarata va fi echipata cu accesorii functionale de calitate (balamale, broaste, manere,
cremoane etc., zincate sau nichelate).
(2) Solutiile constructive, alcatuirea si calitatea produselor de tamplarie sunt conform standardelor de
produs sau a proiectelor de executie a acestora, pentru tamplaria nestandardizata.
6.2. Conditii de livrare a tamplariei din lemn
(1) Ferestrele din lemn clasice, executate conform STAS 465-91 (ferestre simple, duble si cuplate)
se livreaza nefinisate, protejate pe ambele fete cu un grund, iar la cerere vopsite si cu un strat de
vopsea. La livrare, ferestrele vor fi controlate si receptionate conform STAS 799-88.
(2) Ferestrele simple si cuplate cu geam termoabsorbant se livreaza numai in stare finisata, cu
geamul montat, echipate cu garnituri de etansare si accesorii metalice adecvate.
(3) Usile de lemn executate conform STAS 466-92 se livreaza cu tocurile din materiale de baza din
lemn, din profile de materiale plastice sau metalice, in variante: complet finisate, finisate partial
sau nefinisate.
(4) Tocurile de usi pot fi livrate montate, constituind un ansamblu cu foaia de usa sau pot fi
neasamblate si livrate separat de foile de usi. In ambele cazuri tocurile si foile de usi trebuie sa fie
echipate cu accesoriile necesare de actionare, manevrare si blocare, avand asigurata
interschimbabilitatea tocurilor si a foilor de usi dupa montarea in constructii.
6.3. Conditii de ambalare, incarcare, transport si depozitare
(1) Tamplaria nefinisata se transporta neambalata. Piesele marunte din lemn ale ferestrelor si
tocurilor usilor interioare, livrate separat de foi se ambaleaza in colete, legate cu sarma, luandu-
se masuri ca aceasta sa nu produca degradarea lemnului.
(2) Transportul tamplariei se face cu mijloace de transport acoperite. Tamplaria poate fi asezata
bucata cu bucata sau pachetizata. La incarcarea in mijlocul de transport, tamplaria se aseaza pe
suporti (sipci) care sa le fereasca de contactul cu apa. Dupa incarcarea ei se va asigura
stabilitatea incarcaturii prin consolidare cu sipci si tampoane asezate intre aceasta si peretii
vehicolului, pentru a se evita frecarea sau lovirea.
(3) Pachetizarea, incarcarea, descarcarea si manipularea tamplariei se face cu mijloace speciale

(electro sau motostivuitoare) sau manual, luandu-se masuri ca produsele sa-si mentina calitatea
si integritatea lor.

S.C. SIALCO S.R.L.
(4) Tamplaria va fi depozitata in incaperi uscate, ferite de ploaie si raze solare, ferite de vant si de
degradare prin lovire, prevazandu-se spatii de circulatie intre stivele de ferestre. Pe tot timpul
depozitarii se vor lua masuri pentru mentinerea calitatii ei: evitarea contactului cu solul prin
sprijinirea tamplariei pe suporti, inlaturarea contactului accesoriilor metalice cu suprafetele
finisate, nedepasirea inaltimii maxime de depozitare (2-3 m) a stivelor.
(5) Accesoriile metalice demontabile (sildurile si manerele) vor fi livrate in ladite, bine ambalate
pentru a evita frecarea pe timpul transportului si manipularilor si contactul cu mediul umed.
(6) Elementele de rigidizare ale tamplariei (pervazuri, baghete) pot fi din lemn sau din profile de
material plastic si vor fi livrate in colete (finisate sau nefinisate, ambalate sau neambalate) si
legate cu sfoara, sarma sau fasii din material plastic. Pervazurile din profile de material plastic, la
unul din capete vor fi taiate la 45 grade.
6.4. Lucrari pregatitoare
(1) Pentru inceperea montajului tamplariei de lemn trebuie realizate in prealabil urmatoarele stadii
fizice ale lucrarilor de structura de rezistenta, inchideri si compartimentari:
a) pentru ferestre montate in pereti de zidarie de BCA, panouri BCA, zidarie de caramida:
- realizarea structurii de rezistenta si a inchiderilor;
- montarea ghermelelor;
- tencuirea suprafetelor interioare cu exceptia golurilor tamplariei.
b) pentru usi:
- realizarea structurii de rezistenta, a compartimentarilor si a inchiderilor exterioare;
- montarea ghermelelor;
- tencuirea suprafetelor interioare cu exceptia golurilor tamplariei.
(2) Pentru inceperea montajului tamplariei de lemn se realizeaza in prelabil, urmatoarele lucrari
pregatitoare specifice:
- degajarea frontului de lucru;
- aducerea elementelor de tamplarie ce se monteaza inspre interior si depozitarea acestora in
raza de actiune de cca 5 m a frontului de lucru;
- asigurarea materialelor auxiliare si sculelor si depozitarea acestora in zona de lucru;
- verificarea calitatii lucrarilor executate anterior, in legatura directa si care pot influenta operatiile
de montaj a tamplariei;
- trasarea si verificarea axelor de montaj a tamplariei si corelarea acestora cu elementele de
fixare a tamplariei, existente pe tocuri;
- realizarea golurilor pentru ghermele (unde este cazul) si montarea acestora.
6.5. Montarea tamplariei din lemn
(1) Succesiunea operatiilor de montare a ferestrelor este urmatoarea:

- introducerea tocului ferestrei in gol;
- fixarea provizorie a acesteia cu perechi de pene in dreptul ghermelelor, tinand seama de pozitia
tamplariei fata de cele doua fete ale peretelui (stabilita prin proiect);
- verificarea orizontalitatii si verticalitatii in raport cu celelalte elemente ale constructiei si
realizarea corectiilor necesare prin batere usoara in capul penelor de fixare, cu ciocanul,
alternativ, din interiorul si exteriorul tocului;
- perforarea cu burghiul in dreptul ghermelelor, in cadrul tocului, a gaurilor de trecere a cuielor
(diametru 5 mm) sau suruburilor pentru lemn (diametru 6 mm);
- introducerea cuielor / suruburilor si baterea / strangerea acestora;

S.C. SIALCO S.R.L.
- introducerea intre spaletii golului si tocul ferestrei a materialului de etansare si indesarea cat mai
uniforma a acestuia in jurul tamplariei;
- ungerea balamalelor tocului si montarea cercevelelor;
- fixarea in cuie, la interior, a pervazului (cu capetele fasonate la 45 grade), pornindu-se de la
partea superioara a tamplariei, urmarind laturile verticale ale ferestrei si in final, latura inferioara
orizontala;
- corectarea imbinarilor executate la 45 grade prin rindeluire, chituire si slefuire cu hartie abraziva;
- se fixeaza foaia de carton bitumat pe solbanc. Se fixeaza latura lunga a acesteia de tocul
tamplariei, cu cuie batute la 15-20 mm. Capetele cuielor vor avea la baza garnituri (bucati de
carton bitumat cu latura de circa 1,5-2 / 1,5-2 cm). Se va urmari ca foaia de carton sa lase libere
orificiile de scurgere a apei de condens ce se strange pe toc;
- se inseamna pe fasia de carton pozitia diblurilor (2 buc/ml) incastrate in solbanc odata cu
executarea zidariei;
- se fixeaza imbracamintea din tabla de 0,5 mm a solbancului cu cuie de tabla de tocul tamplariei,
sub orificiile de scurgere a apei de condens;
- se transpune pozitia diblurilordin solbanc notatat pe izolatia de carton pe imbracamintea de
tabla, apoi aceasta se fixeaza definitiv prin cuie de tabla. Cuiele vor fi batute (in dibluri) la circa 15
cm de laturile verticale ale tamplariei si se cositoresc;
- fereastra se acopera cu hartie de ambalaj sau cu folie de polietilena in vederea executarii
operatiilor de racordare a tencuielilor interioare. Dupa executarea tencuielilor se fixeaza in cuie
pervazul interior, pornindu-se de la latura orizontala superioara urmand apoi laturile verticale;
- inainte de receptia pe faza se revizuieste modul de inchidere si etanseitate a tamplariei, inclusiv
cuplarea si decuplarea cercevelelor tinand seama de deformatia lemnului functie de umiditatea
mediului. Se corecteaza pozitia balamalelor, oliverelor, elementelor de cuplare a cercevelelor si
se greseaza.
(2) Succesiunea de montare a usilor din lemn este urmatoarea:
- fetele captuselilor ce vin in contact cu peretele se imbraca in fasii de carton bitumat CA 400 sau
se vopsesc cu vopsea bituminoasa. La usile pe toc, fetele respective ale tocurilor se vopsesc cu
vopsea bituminoasa;
- se verifica numarul si pozitia in care au fost montate ghermelele cu coada. Se verifica cu

furtunul de nivel daca canatul usii are cota laturii orizontale inferioare la cea stabilita prin proiect
(se va tine seama de la caz la caz de grosimea si tipul stratului de uzura al pardoselii, ce va fi
executata ulterior montajului usii);
- se introduce captuseala (tocul) cu canatul usii fixat, in golul respectiv;
- se fixeaza cu pene de lemn asezate in dreptul ghermelelor;
- se verifica verticalitatea cu ajutorul firului cu plumb, facandu-se corectiile necesare, prin baterea
penelor;
- se gaureste cu masina electrica de gaurit captuseala (tocul) in dreptul ghermelelor;
- se introduc cuiele sau suruburile si se bat, respectiv se insurubeaza si se strang. In cazul
peretilor din BCA, in locul ghermelelor se folosesc dibluri din polietilena fixate in gauri forate
anterior. In cazul ca acestea au fost omise, se pozitioneaza corect captuseala (tocul) in golul de
zidarie, se gaureste, se insemneaza pe spaleti pozitia gaurilor, se foreaza in spaleti gaurile
diblurilor. Se demonteaza captuseala. Se infig diblurile, se remonteaza captuseala si se fixeaza
definitiv cu suruburi de lemn;
- se realizeaza prinderea pervazurilor pe una din fetele captuselii (tocului);
- se introduce intre captuseala (toc) si spaleti izolatia (resturi de polistiren, vata minerala etc) si se
fixeaza pervazurile si pe fata prin care s-a facut introducerea materialului de izolatie;

S.C. SIALCO S.R.L.
- dupa realizarea celorlalte lucrari de finisaj, insa inainte de executarea vopsitoriilor se face
revizuirea tamplariei tinand seama ca lemnul a "lucrat". Dupa caz se fac ajustari cu rindeaua a
muchiei captuselii (tocului) si a pervazurilor.
(3) Usile din lemn vor fi montate dupa executarea tencuielilor (cu exceptia spaletilor) dar inaintea
executarii stratului de uzura a pardoselii.
(4) Tamplaria finisata se monteaza dupa terminarea tencuielilor.Montajul este acelasi ca la tamplaria
nefinisata. In locul foilor de usa se folosesc sabloane. Foile de usa vor fi montate dupa
terminarea finisajelor umede si a pardoselilor uscate.
5480/26.11.1995;
(1) Tamplaria sosita pe santier gata confectionata va fi verificata de catre conducatorul tehnic al
lucrarii sub aspectul:
- existentei si continutului certificatelor de calitate;
- corespondentei cu prevederile din proiect si cu prescriptiile tehnice de produs;
- existentei si calitatii accesoriilor de prindere, manevrare etc.
(2) La punerea in opera se va verifica daca in urma depozitarii sau manipularii, tamplaria nu a fost
deteriorata; ea nu se pune in opera pana cand piesa respectiva nu este reparata sau inlocuita.
(3) Verificarea pe parcurs a calitatii lucrarilor se face de catre conducatorul tehnic al lucrarii pe tot
parcursul executiei.
(4) Verificarea pe faza a calitatii lucrarii se face de catre conducatorul tehnic al lucrarii si dirigintele
de santier, incheindu-se preocese verbale de receptie calitativa, cod . F1/PT- 010-01;
(5) La tamplaria de lemn se fac si urmatoarele verificari specifice:
- existenta si calitatea tuturor accesoriilor metalice;
- verticalitatea tocurilor si a captuselilor; nu se admit abateri mai mari de 1mm/m;
- intre foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant de 3-8 mm;
- incastrarea tocului sa fie facuta in zidarie prin ghermele, pene, cuie suruburi sau praznuri, astfel
ca tocul sa nu aibe joc;
- abaterile de la planeitatea foilor de usi sau cercevele mai lungi de 1500 mm trebuie sa fie mai
mici de 1% din lungimea pieselor respective;
- potrivirea (luftul) corecta a foilor de usi precum si a cercevelelor pe tocuri; pe toata lungimea
faltului respectiv abaterea admisa este de 2 mm;

S.C. SIALCO S.R.L.
- intre cercevea si marginea spaletului tencuit trebuie sa fie un spatiu de minimum 3,5 cm;
- glafurile interioare vor fi montate cu o panta catre interior de 1% si la aceeasi inaltime fata de
pardoseala camerei;
- existenta pieselor auxiliare (lacrimare, paziile din tabla) la ferestre este obligatorie;
- accesoriile metalice sa fie bine montate si sa functioneze corect;
- balamalele, cremoanele, drucarele sa fie montate la inaltime constanta (pentru fiecare in parte)
de la pardoseala;
- lacasele de patrundere a zavoarelor in pardoseli si tocuri trebuie sa fie protejate prin placute
metalice sau alte dispozitive, bine fixate la nivelul pardoselii sau a tocului;
- snaperele (pentru ferestrele duble cu deschidere interioara) sau carligele de vant (pentru
ferestrele cu deschidere exterioara) sa fie montate in pozitia corecta;
- deschiderea cercevelelor cuplate trebuie sa se faca cu usurinta; ele nu trebuie sa fie blocate de
pe urma vopsirii.

10. ANEXE
Nu este cazul.
CAIETE DE SARCINI PENTRU EXECUTAREA INVELITORILOR BITUMINOASE
1. SCOP
(1) Prezenta procedura tehnica se aplica la executia cu materiale bituminoase a hidroizolatiilor si

lucrarilor aferente acestora, ea constituind documentul de referinta pentru executia, controlul si
receptia acestui gen de lucrari.
2. DOMENIUL DE APLICARE
(1) Prevederile prezentei proceduri tehnice se aplica la hidroizolatii la acoperisurile constructiilor de

locuit, social-culturale, industriale si agrozootehnice.
(2) Aceste prevederi nu se aplica la executarea hidroizolatiilor la constructiile cu caracter special cum
ar fi: metrouri, constructii monumentale sau hidrotehnice, depozite frigorifice sau din industria
chimica cu substante sensibile la apa, la elemente de constructii situate in medii agresive.
(1) STAS 2355/1-85 - Lucrari de hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie.

(2) STAS 2355/2-87 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii.
(3) STAS 2355/3-87 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri.

S.C. SIALCO S.R.L.
(4) Normativ C 112-86 - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale
bituminoase la lucrarile de constructii.
(5) Normativ C 16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a
instalatiilor aferente.
instalatii aferente - Caiet XVII.
(1) Definitiile sunt conform STAS 2355/1-85 - Lucrari de hidroizolatii in constructii. Clasificare si
terminologie.
5. RESPONSABILITATI
(1) Executantul raspunde de:
Procurarea si receptia calitativa a materialelor necesare realizarii lucrarilor.

Executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile si specificatiile documentatiei de executie, ale
prescriptiilor tehnice in vigoare si ale prezentei proceduri.
Asigurarea conditiilor pentru verificarile pe care trebuie sa le efectueze impreuna cu dirigintele de
santier.
Efectuarea remedierii tuturor defectelor constatate prin autocontrol, control intern, extern sau
exterior.

Avizarea eventualelor derogari solicitate de executant.
Calitatea verificarilor efectuate.
6. MODUL DE LUCRU
6.1. Generalitati
(1) Executia hidroizolatiilor se face pe baza proiectului de executie, caietelor de sarcini si detaliilor
elaborate de catre proiectant si insusite de catre beneficiar si executant.
(2) Pentru hidroizolatii si lucrarile aferente acestora care se executa conform prezentei proceduri
tehnice se folosesc urmatoarele materiale:
a) materiale bitumate in foi:
- cartoane bitumate tip CA 333, CA 400;
- impaslituri din fibre de sticla bitumata tip IA 1100, IB 1200 si IBP 1200;
- impaslitura din fibre de sticla bitumate tip IA 1000 R, IBP 1100 R;
- impaslitura bitumata cu bitum aditivat IAA 1200;
- panza bitumata tip PI 50, PI 40, PA 55 si PA 45;
- tesatura din fire de sticla bitumata tip TSA 2000;
- tesatura din fire de sticla bitumata placata cu folie de aluminiu tip TBAL;
- foi hidroizolatoare cu bitum aditivat tip Hidrobit;
- membrana hidroizolatoare cu bitum aditivat tip Mecabit.
b) materiale bituminoase pentru amorsare, lipire si etansare:

S.C. SIALCO S.R.L.
- bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 68/75 si H 80/90;

- bitum cu adaos de cauciuc tip SAC;
- solutie de bitum tip CITOM;
- emulsie bituminoasa cationica;
- emulsie bituminoasa anionica;
- emulsie bituminoasa tip Hidrobit;
- suspensie de bitum filerizata (SUBIF);
- chit din suspensie de bitum filerizat (CELOCHIT).
c) materiale auxiliare:
- filer de calcar;
- filer de talc;
- microazbest;
- white-spirt;
- tabla de plumb de 1, 2 si 3 mm grosime;
- tabla zincata;
- tabla neagra protejata anticoroziv;
- hartie Kraft de 125 g/mp;
- carton impregnat CI 300;
- impaslitura din fibra de sticla nebitumata tip I 50;
- placi prefabricate din beton sau dale si alte materiale de protectie (nisip. pietris de 7-15
mm);
- guri de scurgere din material plastic;
- materiale diverse si piese de racordare pentru lucrarile aferente hidroizolatiilor;
- vopsele in culori deschise pe baza de copolimeri vinil-acrilici in dispersie apoasa.
Materialele trebuie sa corespunda prevederilor din standare sau norme interne de produs.
(3) Proiectantul poate prevedea in proiect alte solutii de hidroizolare dar obligatoriu, materialele din
care se realizeaza acestea trebuiesc agrementate si certificate
calitativ potrivit reglementarilor in vigoare iar realizarea acestor lucrari se face pe baza caietelor de
sarcini special elaborate.
6.2. Hidroizolatii la terase si acoperisuri
(1) Pentru realizarea unor hidroizolatii de calitate corespunzatoare vor fi respectate urmatoarele
conditii:
a) lucrarile de hidroizolatii se executa de catre unitati sau echipe specializate, cu muncitori
atestati intern pentru acest gen de lucrari;
b) se vor asigura spatii corespunzatoare pentru depozitarea materialelor aproape de locul
executiei si caile de acces cele mai scurte pentru transportul si manipularea materialelor;
c) materialele de baza si auxiliare se vor controla din punct de vedere al existentei si continutului
certificatelor de calitate, a concordantei datelor inscrise in acestea cu prevederile proiectului, cat
si vizual, fiind admisa introducerea in lucrare numai a materialelor corespunzatoare calitativ;
d) lucrarile de hidroizolare la cald se vor executa la temperaturi de peste + 5 °C, fiind interzisa
executarea acestora pe timp de ploaie si burnita;
e) la lucrarile executate pe timp friguros se vor respecta prevederile Normativului C 16-84;
f) temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 220 °C iar in momentul lipirii straturilor
va fi cuprinsa intre 160-200 °C;

S.C. SIALCO S.R.L.
g) inaintea inceperii lucrarilor de hidroizolatii frontul de lucru va fi preluat de la executantul

structurii de rezistenta; dupa verificarea lui si se va intocmi proces verbal de predare-primire a
frontului de lucru - formular cod FC-13-03.
(2) Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si
controla daca corespund prevederilor STAS 2355/3-87. In acest sens se verifica:
a) pantele si starea de curatenie si planeitate a suprafetei. Nu se admit asperitati mai mari de +/-
2mm si denivelari peste 5 mm. Scafele trebuie sa fie executate cu raze de minim 5 cm si muchiile
de minim 3 cm;
b) starea de uscare si intarire a suportului din mortar sau beton. Verificarea se face prin lipirea pe
numai 20 cm a unei fasii de carton bitumat de 30 x 20 cm, dupa o prealabila amorsare cu bitum.
La incercarea de dezlipire efectuata dupa o ora de la lipire, aceasta fasie trebuie sa se rupa.
Daca fasia se dezlipeste (cu sau fara mortar), sapa este ori umeda ori necorespunzatoare pentru
aplicarea hidroizolatiei;
c) starea de fixare a conductelor de scurgere, elementelor de strapungere, a diblurilor, carligelor,
agrafelor de prindere a copertinelor, daca sunt executate rebordurile, lacasurile rosturilor si daca
sunt montate deflectoarele pentru difuzia vaporilor sau alte relemente situate sub bariera contra
vaporilor sau sub hidroizolatie.
(3) Bariera contra vaporilor si straturile de difuzie sau hidroizolatia se aplica pe suportul din beton
sau mortar de cimet dupa amorsarea acestuia cu emulsie sau solutie de bitum cu minim 300
g/mp.
Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suportul bine curatat si uscat, numai in
perioada de timp cu temperaturi pana la +8 °C iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la
temperaturi peste +8 °C. Dupa uscare, straturile de amorsare trebuie sa fie de culoare maro
inchis, fara luciu.
La acoperisurile cu greutatea termoizolatiei peste 70 kg/mp, stratul de amorsare de sub bariera
contra vaporilor se executa numai pe atice si la partile verticale ale elementelor de strapungere,
iar cele fara atice pe o fasie de minimum 1 m latime pe conturul acoperisului.
Aplicarea stratului de amorsare se executa mecanizat prin stropire cu pistolul racordat la
compresor cu aer comprimat sau cu peria, pe suportul de beton curatat si uscat.
In cazul prepararii solutiei de bitum pe santier, procedeu indicat numai pentru suprafete mici,
operatia se executa la o distanta de minimum 25 m de surse de foc sau constructii usor
inflamabile, prin turnarea treptata a bitumului in benzina si amestecarea continua pana la racire.
(4) Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impaslitura bitumata perforata IBP 1200 sau IBP
1100, prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate interioara mai mare de
60% sau sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii sensibile la umiditate, prevazute cu sape din
beton, foile perforate se aplica nelipite, cu suprapuneri de circa 5 cm si asezate cu partea blindata
pe suport.
Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a
strapungerilor.
Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele de la atice se realizeaza cu fasii din
impaslitura bitumata perforata de 50 cm latime, asezate la distante de circa 1 m.
(5) Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipita si acoperita
cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7-10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a
stratului de izolatie termica.
La acoperisurile peste incaperi cu umiditate relativa interioara mai mare de 75%, bariera contra
vaporilor va fi executata cu un strat de tesatura bitumata TSA 2000, lipita si acoperita cu mastic
de bitum IB 70/95 °C.
(6) In cazul izolatiei termice cu placi termoizolatoare din materiale rigide, stratul din mastic de bitum
pentru acoperirea barierei contra vaporilor se va utiliza si la lipirea placilor termoizolatoare.

S.C. SIALCO S.R.L.
Protectia cu foi bitumate a placilor termoizolatoare din materiale rigide se executa in atelier prin
lipirea placilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria pe foile bitumate.
La montarea pe acoperis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in masticul
de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor, care nu va depasi temperatura de 150 °C
in momentul lipirii.
(7) Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple, pentru terase si acoperisuri cu panta de maxim 20%,
se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu
maximum 30% filere minerale, cu punctele de inmuiere IB in functie de panta, indicate in tabelul
1.
Tabelul 1
Panta % Mastic cu punct de Preparate din bitum
a acoperisului inmuiere IBC Tip STAS
1,5 ... 4 70 ... 80 H 68/75 7064-78
2 ... 7 70 .. 80 H 68/75 7064-78
7 ... 20 80 ... 95 H 80/90 7064-78
peste 20 95 ...105 SAC 95/105 10546-76
La terase si acoperisuri cu panta mai mica de 7% se admite utilizarea de masticuri cu punct de

inmuiere IB 60/70 °C, preparat din alte sorturi de bitum, cu caracteristicile de plasticitate si
ductibilitate minime ale bitumului H68/75.
La acoperisuri cu panta peste 20%, straturile hidroizolatiei din foi bitumate se vor aplica prin lipire
cu bitum IB 95/105 °C.
Consumul de mastic sau bitum cu adaos de cauciuc pentru fiecare strat de lipire, va fi de
minimum 1,5 kg/mp, iar la primul strat si in cazul aplicarii pe stratul de difuzie va fi de minimum
1,8 kg/mp.
(8) Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului, sulurile de foi bitumate se vor derula pe
suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp suficient
pentru relaxarea si indreptarea foilor.
(9) Se matura suprafata suport, se pozeaza si croiesc foile bitumate la lungimea necesara pe locul
de aplicare, dupa care se ruleaza din nou si apoi se lipesc prin derulare succesiva si presarea
sulului peste stratul din mastic de bitum, turnat cu canciocul in fata si pe toata latimea sulului.
Apasarea energica a sulului trebuie sa conduca la eliminarea pungilor de aer si a lentilelor de
mastic.
Suprapunerile dintre foile bitumate vor fi de 7-10 cm si se vor presa cu canciocul cald, netezindu-
se si curatindu-se totodata excesul de mastic de bitum refulat pe margini.
(10) Al doilea si al treilea strat al hidroizolatiei se vor aplica in mod asemanator, cu decalari intre
suprapunerile foilor, realizate prin lipire la marginea acoperisului a unei fasii de 50 cm latime la
hidroizolatia in doua straturi si de 33 cm la hidroizolatia din mai multe straturi.
Fiecare strat se va aplica incepand de la streasina sau gurile de scurgere, astfel ca suprapunerile
sa fie realizate in sensul de scurgere a apelor. La pante pana la 7% lipirea foilor se va face
perpendicular sau paralel cu panta, iar la pante mai mari, foile bitumate se vor aplica numai
paralel cu panta.
Dupa aplicarea fiecarui strat, se examineaza cu grija suprafata, prin ciocanire, iar defectele
constatate se vor remedia, dupa care se va executa stratul urmator.
(11) Hidroizolatia la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri etc) se va executa cu fasii
croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, incepand de jos
in sus. La scafe, suprapunerile cu straturile hidroizolatiei orizontale se vor realiza in trepte de
S.C. SIALCO S.R.L.
minimum 20 cm. La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite
aplicarea prin intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu
lipirea imediata si presarea cu canciocul, controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in
aceste locuri.
La atice cu inaltimea pana la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului
minimum 12 cm, iar in cazul unor elemente verticale cu inaltimea mai mare se va ridica pana la
30 cm si se va ancora sau se va prinde in cuie sau cu platbanda si bolturi impuscate la distante
de circa 50 cm.
(12) Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la terase circulabile si necirculabile se va realiza cu
mortar de ciment M 100 T de circa 30 mm grosime, armat cu rabit pe retea de otel beton cu
diametrul 4-6 mm la 25 cm. La terase necirculabile si acoperisuri se admite executia protectiei si
cu ultimul strat de tesatura bitumata TBAL sau vopsire reflectorizanta, in doua straturi, aplicata pe
ultimul strat al hidroizolatiei.
(13) Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si
mecanice astfel:
- la strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse, hidroizolatia se
va aplica pe flansa sudata si se va strange cu flansa mobila in suruburi;
- la strapungerile reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse, etansarea
hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa dupa umplerea cu mortar a golului din jurul
elementului, prin mansonare cu doua straturi de panza sau tesatura bitumata lipite cu mastic de
bitum si matisate pe element cu sarma sau colier.
In cazul deflectoarelor, stratul de difuzie se va decupa sub gulerul din tabla, iar in interior, ca
termoizolatie, tubul se umple cu calti bitumati sau vata minerala recuperata;
- la strapungerile cu vibratii sau calde, hidroizolatia verticala se executa intoarsa pe un rebord din
beton sau zidarie, distantat fata de strapungere si se protejeaza pe rebord cu un sort din tabla
zincata sau neagra protejata anticoroziv si etansata cu chituri la elementul de strapungere.
(14) Rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa cu un strat suplimentar din panza sau tesatura
bitumata de minim 0,50 m latime, cu bucla in deschidera rostului, lipita cu mastic de bitum. Dupa
umplerea buclei cu calti bitumati sau vata minerala recuperata, se acopera cu o fasie din tabla de
20 cm latime, cu bucla deasupra rostului si prinsa in cuie de dibluri sau bolturi impuscate pe
margine. Hidroizolatia se aplica peste tabla cu bucla, in prealabil amorsata cu emulsie sau solutie
de bitum, dupa care se vor executa copertina si straturile de protectie.
La acoperisurile constructiilor industriale, rosturile plate se vor acoperi cu cochilii din materiale
termoizolatoare rigide peste care hidroizolatia se va aplica flotant pe un strat de impaslitura
bitumata blindata IB 1200, cu granulele catre cochilii.
La rosturile de rezemare a elementelor prefabricate mari se va aplica sub bariera contra vaporilor
si sub hidroizolatie o fasie din impaslitura bitumata de 0,5 m latime, lipita in puncte pentru flotarea
hidroizolatiei.
(15) Montarea gurilor de scurgere interioara la terase circulabile se va face conform STAS 2742-80 -
Receptoare pentru colectarea apelor de pe terase si acoperisuri. Forme si dimensiuni.
Pentru scurgeri exterioare se va tine seama de prevederile STAS 2389-77 - Jgheaburi si burlane.
Prescriptii de proiectare si alcatuire.
Racordarea hidroizolatiei la gurile de scurgere de la terase si acoperisuri necirculabile se va
asigura cu guler de plumb amorsat sau cu palnii de materiale plastice, aplicate la cald pe un strat
suplimentar de panza sau tesatura bitumata intre doua straturi de mastic de bitum. Gulerul de
plumb / material plastic si stratul suplimentar din panza / tesatura bitumata vor fi prevazute cu
stuturi care se vor introduce in mufa conductei de scurgere. Mufa conductei de scurgere se
monteaza la nivelul stratului suport de rezistenta al hidroizolatiei sau barierei contra vaporilor, iar

S.C. SIALCO S.R.L.
la partea inferioara, conducta cu mufa va fi stemuita in coloana de coborare la minimum 30 cm

sub planseu. Hidroizolatia in camp se va lipi deasupra gulerului de plumb / material plastic cu
crestaturile introduse in mufa, dupa care se va monta parafrunzarul.
Termoizolatia din materiale tasabile sau pilonate se va opri la circa 15 cm de gura de scurgere iar
in jurul gurii de scurgere se va executa termoizolatie din mortar cu agregate usoare sub forma de
palnie, ca suport rigid.
La scurgerile exterioare, sub paziile de tabla se va lipi cu mastic de bitum un strat suplimentar din
impaslitura sau carton bitumat cu latime de 30-50 cm.
Barbacanele de scurgere a apelor prin atice, confectionate din tabla zincata sau neagra protejata
anticoroziv se vor ingloba prin lipire cu mastic de bitum intre un strat suplimentar de panza
bitumata si hidroizolatie.
La acoperisurile circulabile prevazute cu sifoane de pardoseala, hidroizolatia se va lipi pe gulerul
recipientului.
(16) Protectia usoara la terase si acoperisuri necirculabile se va executa prin stropire mecanizata in
doua straturi de minimum 300 g/mp vopsea reflectorizanta in culori deschise aplicata pe ultimul
strat de impaslitura bitumata tip IB 1200 la acoperisurile cu panta maximum 20% sau pe carton
bitumat CA 400, CA 333 la pante mai mari. La terase necirculabile, protectia grea din pietris de 7-
15 mm se va executa prin asezare in strat uniform de circa 4 cm grosime.
Protectia grea la terase circulabile se va executa cu placi sau dale asezate pe un strat de nisip de
circa 2 cm grosime sau din mozaic turnat pe nisip si mortar de poza, cu un strat de separare din
hartie Kraft de 125 g/mp. Stratul de protectie se executa cu panta de 1-2% prevazuta cu rosturi
de 2 cm la 20-30 cm de atice si alte elemente verticale, iar in camp rosturi la intervale de 4-6 m in
ambele sensuri, umplute cu mastic de bitum la placile cu grosime de maximum 3 cm si cu nisip la
dalele de peste 4 cm grosime.
(17) La lucrarile de hidroizolare monostrat cu foi bitumate tip Hidrobit lipite cu flacara se vor respecta
urmatoarele reguli:
- muncitorii vor fi instruiti special pentru acest gen de lucrari si cu modul de utilizare a arzatoarelor
cu flacara, racordate la butelii cu gaze lichefiate;
- lipirea cu flacara a materialului Hidrobit / Mecabit se face pe suporturi din sape de mortar sau
beton, dupa amorsare si pe placi termoizolatoare caserate cu tesatura sau panza bitumata;
amorsajul sapei de mortar se face cu minimum 600 g/mp solutie sau emulsie de bitum aplicata in
doua straturi succesive;
- la acoperisurile constructiilor industriale cu termoizolatie din placi rigide, hidroizolatia se aplica
pe stratul de caserare al placilor cu tesatura bitumata TSA 2000;
- sulurile de Hidrobit sau Mecabit se vor derula pe acoperis si se va indeparta folia de protectie
din polietilena, se va poza si croi pe suprafata respectiva de hidroizolat, dupa care se vor rula din
nou pe un ax special mobil;
- se va pregati arzatorul si se va aprinde flacara care se va regla pentru a actiona pe linia de
contact a suprafetei sulului de suport;
- durata de incalzire pe suprafata de contact va fi suficienta numai pentru topirea bitumului fara
scurgeri;
- derularea sulului pe suport se va face cu o viteza functie de cantitatea de bitum topit, urmarindu-
se o lipire continua pe suprafata suport;
- presarea se realizeaza prin greutatea proprie a sulului si suplimentar la margini cu o cosoroaba
speciala, fara a se circula in urma derularii sulului;
- suprapunerile dintre foile de Hidrobit sau Mecabit vor fi de minimum 10 cm longitudinal si de
minimum 15 cm la capetele sulului;
- scafele se vor intari cu straturi suplimentare din Hidrobit sau Mecabit de minim 25 cm latime iar
in dolii cu depasirea de minim 15 cm a latimii suprafetei lor;

S.C. SIALCO S.R.L.
- racordarea la detaliile aferente acoperisurilor (atice, strapungeri, rosturi, guri de scurgere, etc.)
se va executa cu arzatorul cu o singura flacara sau cu lampa de benzina pe aceleasi suprafete
corespunzatoare hidroizolatiei cu straturi multiple, executate conform proiectelor IPCT.
7. CONTROL OPERATIONAL PE MEDIU SI SSO
(1) La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor respecta masurile de
- Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru zidari, cod IP-SSM-03;
(2) In afara normelor generale si specifice de protectia muncii si de prevenire si stingere a
incendiilor, la executia lucrarilor de invelitori bituminoase se vor mai respecta urmatoarele reguli:
- legarea cu centuri de siguranta a muncitorilor care lucreaza pe acoperis la montarea
elementelor de invelitoare este obligatorie. Cand acest lucru stanjeneste sau nu ofera destula
securitate, se vor monta parapete si se va prevedea in proiect si deviz sub tronsonul de lucru o
plasa generala de franghie rezistenta la caderea unui om. In jurul locului de lucru la acoperis se
vor instala ingradiri din table avertizoare;
- pentru muncitorii care lucreaza la acoperis se va prevedea un acces sigur prin scari montate
anume si verificate de conducatorul punctului de lucru. Nu se admit accese improvizate.
(3) La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor respecta masurile de protectia
mediului prevazute in:
fac obiectul prezentei proceduri.
(1) Toate materialele si semifabricatele care intra in componenta hidroizolatiei vor fi introduse in
lucrare numai daca in prealabil:
- s-a organizat primirea si receptia materialelor conform reglementarilor in vigoare si procedurilor
specifice aprobate;
- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca materialele au fost livrate cu certificate de
calitate care sa confirme fara dubiu ca acestea sunt corespunzatoare normelor respective si
prevederilor proiectului; nu sunt permise inlocuiri de materiale decat cu acordul scris al
proiectantului si beneficiarului;
- materialele folosite au fost verificate inainte de punerea in opera, prin masurarea dimensiunilor
geometrice, umiditatii etc conform normelor de produs, neputand fi utilizate daca prezinta abteri
mai mari decat cele admisibile.
(2) Verificarea caracteristicii si calitatii suportului pe care se aplica hidroizolatii se face in cadrul
verificarii executarii suportului respectiv (ex. planseu, pereti, etc.). Este interzisa inceperea
executarii lucrarilor de hidroizolatii daca suportul - in intregime sau pe portiuni - nu a fost in
prealabil verificat, remediat (daca este cazul) si receptionat de catre conducatorul tehnic al lucrarii
si dirigintele de santier, receptie consemnata in proces verbal de receptie calitativa - formular cod
F1/PTE-02-01

S.C. SIALCO S.R.L.
(3) Realizarea conditiilor impuse prin prescriptiile tehnice si proiect privind planeitatea, forma
racordarilor, umiditatea suportului, etc., precum si montarea in prealabil a unor piese, dispozitive,
etc., sau a unor straturi de protectie anticoroziva sau contra vaporilor se vor verifica suplimentar,
inainte de inceperea lucrarilor de hidroizolatii. Verificarile si consemnarea acestora se fac in
aceleasi conditii ca la paragraful anterior.
(4) Toate verificarile ce se efectueaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii si dirigintele de santier
la lucrari sau parti de lucrari de hidroizolatii care ulterior se acopera (ex. straturile succesive ale
izolatiei propriuzise, racordarile, piesele inglobate, etc.) se inscriu in procese verbale de receptie
calitativa (cod F1/PTE-02-01).
(5) In afara verificarilor de mai sus, pe parcursul executiei lucrarilor se mai verifica urmatoarele:
- stratul suport sa nu prezinte asperitati mai mari de 2 mm iar planeitatea lui sa fie continua fiind
admisa ca abatere o singura denivelare de  5 mm pe o suprafata verificata cu dreptarul de 2 m
in orice directie;
- existenta rosturilor de dilatatie de 2 cm latime pe contur si in campul (la 4-5 m distanta pe
ambele directii) sapelor de peste termoizolatiile noi sau in vrac (pilonate);
- corectarea cu mortar de ciment la panta de maximum 1:5 a denivelarilor de maximum 10 mm
admise intre elementele prefabricate de acoperis;
- protejarea prealabila a termoizolatiilor din polistiren cu foi bitumate sau pelicula de mortar
special;
- racordarile intre diverse suprafete, cu abateri admisibile fata de dimensiunile din proiect sau
prescriptiile tehnice de -5 si + 10 mm la raza de curbura si de 10 mm la latimi;
- respectarea retetelor si procedeelor de preparare a materialelor pe santier (masticuri, solutii etc)
conform normativului C 112-86;
- starea de umiditate a stratului suport, la fiecare 1000 mp efectuandu-se 5 probe de desprindere
asa cum au fost descrise mai sus;
- lipirea corecta a foilor; nu se admit dezlipiri, alunecari si basici; cand acestea apar, repararea lor
este obligatorie;
- latimea de petrecere a foilor (7-10 cm longitudinal, minimum 10 cm frontal); se admit 10% din foi
cu petreceri de minimum 5 cm longitudinal si minimum 7 cm frontal; in cazul in care aceste valori
nu sunt respectate, stratul respectiv trebuie refacut;
- respectarea directiei de montare a foilor; pana la 20% panta se pot monta si paralel cu streasina
dar peste 20% panta numai in lungul liniei de cea mai mare panta;
- realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi, copertine sau tuburi).
(6) In cazul hidroizolatiilor, prin "faze de lucrari" se intelege o grupare de tronsoane, in asa fel incat
portiunea ce se verifica sa fie intreaga si fara intreruperi in zone in care s-ar putea produce
dificultati functionale (ex. in dolii).
(7) La verificarea pe faze de lucrari se va examina frecventa si continutul actelor de verificare
incheiate pe parcurs, comparandu-le cu proiectul, prescriptiile tehnice si abaterile admisibile. Se
vor efectua si probe globale directe dupa cum urmeaza:
a) verificarea etanseitatii hidroizolatiilor prin inundare cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu
pante pana la 7% inclusiv. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm punctul cel mai ridicat; in
camerele ude grosimea stratului de apa
va fi de 3-6 cm;
b) rezultatele acestor verificari se inregistreaza in procese verbale de receptie calitativa (cod
F1/PTE-02-01); defectele vor fi consemnate in aceste documente si se va trece imediat la
remedierea lor; dupa efectuarea remedierilor se verifica din nou si daca rezultatele sunt
corespunzatoare se poate trece la executarea protectiilor si a lucrarilor conexe;

S.C. SIALCO S.R.L.
c) la protectia hidroizolatiilor acoperisurilor necirculabile executata din vopsitorii se verifica vizual

continuitatea si aderenta prin frecare energica cu mana; la acoperisurile circulabile se verifica
modul de montare a dalelor, grosimea stratului de nisip, modul de umplere a rosturilor si
stabilitatea la circulatie;
d) la acoperisuri se vor verifica pantele conform proiectului, amplasarea in punctele cele mai
coborate a gurilor de scurgere iar prin turnarea de apa in punctele mai ridicate se verifica daca
gurile de scurgere functioneaza bine;
e) tinichigeria aferenta acoperisurilor (sorturi, copertine, glafuri, etc.) se verifica daca este
executata conform proiectului, bine incheiata, racordata cu hidroizolatia si fixata de constructie;
verificarea se face atat vizual cat si prin tractiune manuala.
- Registru pentru receptia calitativa a materialelor, prefabricatelor si elementelor de constructii

- instalatii inainte de introducerea acestora in lucrare
- Proces verbal de receptie calitativa
- Declaratii de conformitate pentru materiale si elemente de constructii.
10. ANEXE
Nu este cazul.
CAIETE DE SARCINI PENTRU EXECUTIA ZUGRAVELILOR SI A VOPSITORIILOR
1. OBIECT
(1) Instructiunea tehnica de executie descrie modul de realizare a zugravelilor si vositoriilor in

interiorul si exteriorul constructiilor in conditii de asigurare a calitatii precum si inregistrarile privind
confirmarea si atestarea calitatii lucrarilor executate. Instructiunea constituie documentul de referinta
pentru executia si receptia acestui gen de lucrari.
(1) Prezenta instructiune tehnica de executie se aplica pentru lucrarile de zugraveli si vopsitorii
aplicate in interiorul si exteriorul constructiilor.
(1) Normativ C 3-76 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii.

instalatii aferente - Caiet XI.
(1) Lucrari de zugraveli si vopsitorii = lucrari de finisaje a elementelor de constructii prin aplicarea
unor pelicule cu rol de protectie, estetic si igienic.

S.C. SIALCO S.R.L.
(2) Compozitie = amestec intim, bine omogenizat intre un element colorant - pigmentul, un element
peliculogen - liantul, un element care asigura consistenta de lucru - diluantul si un solvent sau, eventual
diverse materiale ajutatoare.
5. RESPONSABILITATI

Aprovizionarea punctului de lucru cu materialele prevazute in proiect la calitatea prescrisa si cu sculele
si dispozitivele necesare executiei lucrarii la parametrii proiectati.
Aplicarea in executie a prescriptiilor prezentei instructiuni si a prescriptiilor proiectului, precum si a
PCCVI-ului specific.
Efectuarea tuturor remedierilor indicate in urma controlului sau autocontrolului efectuat pe linie de
asigurare a calitatii lucrarii in termenul stabilit.
investitorului.
Evidentierea tuturor testelor (incercari, probe) de confirmare a calitatii lucrarilor ce fac obiectul prezentei
instructiuni.
6. MODUL DE LUCRU
(1) Zugravelile si vopsitoriile sunt lucrari de finisaj ce se executa in interiorul si la exteriorul

constructiilor imbracand uniform cu o pelicula elementele sau obiectele pe care se aplica. Zugravelile
cuprind toate acele lucrari pentru care se foloseste in compozitia de zugravit un liant in prezenta unei
cantitati de apa.
(2) In vopsitorii se intrebuinteaza in compozitia de vopsit, ca liant, uleiurile, lacurile sau inlocuitorii
lor.
(3) Zugravelile si vopsitoriile indeplinesc mai multe roluri:
- rol de protectie, prin pelicula creata;
- estetic, prin culoare si luciu;
- igienic, prin intretinere usoara.
(4) Calitatea si aspectul lucrarilor de zugraveli si vopsitorii sunt determinate de o serie de conditii
din care, mai importante sunt:
- stabilirea procesului tehnologic, functie de felul suprafetei suport care se finiseaza, de compozitiile,
uneltele si aparatele de care se dispune pentru executie. Procesul tehnologic stabilit trebuie respectat
uniform pe toata durata de executie.
- pregatirea suprafetelor suport, de care depinde aderenta straturilor peliculogene si implicit calitatea
finala si in timp a lucrarilor. Principalele suprafete suport care se zugravesc sunt cele tencuite, gletuite,
lemnul (in tamplarie,lambriuri, ornamente s.a.), metalul (in tamplarie, confectii si constructii, instaaltii,
utilaje s.a.).
- alegerea compozitiilor si calitatea lor, care se face tinand seama de conditiile de exploatare a
suprafetelor, de specificul lor si de posibilitatile tehnologice de executie. Compozitiile gata preparate

S.C. SIALCO S.R.L.
sau materialele componente sunt garantate prin certificate de calitate iar proprietatile lor sunt impuse
prin standarde de produs, normative sau norme interne.
- dotarea cu unelte, dispozitive si instalatii corespunzatoare, de buna calitate si bine intretinute, functie
de specificul fiecarei compozitii de aplicat.
6.2. Clasificarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii
(1) Clasificarea si domeniul de aplicare al compozitiilor se face:

a) Dupa liantul intrebuintat:
- zugraveli cu lapte de var (spoieli, varuieli), la care liantul folosit este varul. Sunt lucrari de calitate
inferioara, folosite la constructii auxiliare, pe tencuieli si zidarii de caramida, pe beton, piatra, lemn. Nu
se aplica pe suprafete metalice.
- zugraveli cu compozitii de colorant in apa, avand ca liant cleiul. Se folosesc numai la interior, pe
suprafete tencuite, lipsite de umiditate. Nu se aplica pe suprafete metalice.
- zugraveli cu silicati, la care liantul este silicatul de potasiu. se folosesc la fatadele cladirilor industriale,
la zugravirea bazinelor de inot, a fantanilor decorative si a suprafetelor care vin in contact cu apa. Nu
se folosesc pe suprafete metalice.
- vopsitorii cu compozitii pe baza de ulei. Se folosesc la inteior sau exterior, pe suprafete tencuite,
gletuite, lemn sau metal;
- vopsitorii cu compozitii pe baza de bitum (lacuri asfaltice). Se folosesc la interior si exterior pentru
protejarea suprafetelor metalice contra coroziunii (de obicei grunduri);
- vopsitorii pe baza de derivati celulozici (nitroceluloza) pentru acoperirea de suprafete metalice, a celor
din lemn si a celor gletuite cu ipsos;
- vopsitorii pe baza de rasini sintetice (alchidice, epoxidice, clorcauciuc s.a.), folosite la interior si
exterior pe suprafete tencuite si gletuite cu ipsos, lemn, metal, caramida, beton, piatra.
b) Dupa constituantii de baza si aspectul peliculei:
- spoieli (varuieli) si zugraveli cu compozitii obtinute in amestec cu apa, colorate sau nu, care dupa
aplicare si uscare dau pelicule mate;
- vopsitorii cu compozitii pe baza de diferite substante peliculogene care, dupa aplicare si uscare, dau
pelicule colorate cu un aspect mat pana la semilucios;
- emailuri - cu compozitii pe baza de lacuri pigmentate care dupa aplicare si uscare dau pelicule dure
cu aspect neted si foarte lucios.
- lacuri - compozitii pe baza de ulei sicativ, derivati celulozici sau rasini solventi, care dupa aplicare si
uscare dau pelicule transparente, lucioase si netede.
c) Dupa calitatea finisajului:
- zugraveli si vopsitorii simple, - folosite in general la constructii auxiliare, provizorii, la dependinte ale
constructiilor; ele constau intr - o pregatire redusa, un strat de grund si un strat de zugraveala
(vopsitorie);
- zugraveli si vopsitorii obisnuite - constau intr-o pregatire mai ingrijita, un strat de grund si doua straturi
de zugraveala respectiv vopsitorie;
- zugraveli si vopsitorii de calitate superioara - consta intr-o pregatire si aplicarea unui numar mai mare
de straturi de grund si zugraveli respectiv vopsitorie, cu tratare (prelucrare) a suprafetei dupa fiecare
strat.
6.3. Pregatirea lucrarilor
6.3.1. Pregatirea obiectului de constructie

S.C. SIALCO S.R.L.
(1) Lucrarile de zugraveli si vopsitorii se incep numai dupa ce s-au terminat toate lucrarile de
constructii si instalatii care, prin neexecutare saue executarea lor ulterioara, pot degrada straturile de
zugraveala si vopsitorie executate. Aceasta conditie impune:
- terminarea lucrarilor si reparatiilor de tencuieli, placaje, instalatii sanitare, electrice si de incalzire;
- terminarea executarii pardoselilor reci, inclusiv frecarea, fara a se executa insa lustruirea;
-executarea stratului suport al pardoselilor din parchet sau din covoare PVC, imbracamintea acestor
pardoseli executandu - se dupa realizarea zugravelilor;
- montarea si verificarea functionarii tamplariei din lemn sau metalice inclusiv efectuarea eventualelor
remedieri necesare;
- executarea tuturor lucrarilor fatadei (jgheaburi, burlane, cornise, trotuare) inaintea inceperii lucrarilor
de zugraveli si vopsitorii la fatade;
- constructiile metalice sa fie complet asamblate, cu toate sudurile executate si verificate;
- constructiile din lemn trebuie sa aiba imbinarile rigidizate, crapaturile reparate, suprafetele netezite;
- suprafetele suport curatite de praf, de stropi etc. iar portiunile umede complet uscate.
(2) Inainte de aplicarea compozitiilor, se verifica in detaliu starea suprafetelor suport, luandu - se
masurile corespunzatoare de pregatire.
6.3.2. Organizarea lucrarilor
(1) La lucrarile de volume importante si caracteristici deosebite se intocmesc fise tehnologice, care
cuprind:
- specificarea si cantitatile de lucrari ce urmeaza a se executa;
- descrierea procesului tehnologic;
- descrierea si organizarea proceselor de transport si de deservire;
- descrierea mijloacelor de munca.
Fisele tehnologice se avizeaza de catre responsabilul tehnic cu executia atestat.
(2) Inainte de atacarea efectiva a lucrarilor, conducerea santierului stabileste sarcinile concrete de
munca, asigura mijloacele de productie, materialele necesare si frontul de lucru, stabileste formatiile de
lcuru, dotarea cu scule si dispozitive specifice.
6.3.3. Protejarea diverselor parti ale constructiei in timpul executarii zugravelilor si vopsitoriilor
(1) Pentru protejarea diverselor parti ale constructiei pe perioada executarii zugravelilor si
vopsitoriilor sunt obligatorii urmatoarele operatii:
- obiectele care raman in incaperi (obiecte sanitare, mobila etc.) se imbraca, pentru protejare, cu
panouri, carton, folii de polietilena sau hartie;
- gurile de scurgere, sifoanele de pardoseala, scurgerile la obiectele sanitare etc, se astupa cu dopuri
din hartie si apoi se acopera cu un strat de ipsos pentru a le feri de infundare;
- corpurile de iluminat se demonteaza sau se imbraca cu hartie si folie din polietilena;
- parchetele si dusumelele (daca sunt montate) se acopera cu un strat uniform si suficient de gros de
rumegus de lemn, cu hartie sau folie de polietilena;
- cercevelele si foile de usi se demonteaza si se depoziteaza intr - un loc ferit de praf (pe timp
calduros); daca tamplaria este deja vopsita (in incaperi unde se reface zugraveala) se acopera
complet, inclusiv tocurile si geamurile, prin fixare pe ele de coli de hartie sau de polietilena.
6.4. Materiale
6.4.1. Pigmenti

S.C. SIALCO S.R.L.
(1) Pigmentii sunt substante colorante, sub forma de pulbere, insolubili in lianti sau diluanti.
Amestecati in mod omogen cu lianti alcatuiesc suspensii colorate.
(2) Dupa natura lor, pigmentii pot fi anorganici naturali (ocrurile, baritina etc.) sau artificiali (galben
de ocru, de zinc etc.).
(3) Calitatile si caracteristicile normate prin standardele de produs ale pigmentilor, verificate in
laboratoare de incercari autorizate sunt: stabilitatea la lumina, insolubilitatea in apa, capacitatea de
colorare, puterea de acoperire, rezistenta la coroziune, rezistenta la actiunea alcaliilor, a acizilor si
uleiurilor.
6.4.2. Lianti
(1) Liantii sunt materiale in stare lichida sau vascoasa care, intinse in straturi subtiri, se intaresc
dupa un anumit timp si produc pelicule ce leaga intre ele particulele de pigmenti cu care au fost
amestecate si totodata se lipesc de suprafata suport.
(2) Dupa natura lor, liantii sunt anorganici (var, ipsos, rasini sintetice, bitumuri etc.) sau organici
(uleiuri vegetale, cazeina, amidon, rasini naturale etc.).
(3) Pentru lucrarile de zugraveli si vopsitorii se folosesc:
- lianti de apa: varul de constructie, cleiurile animale (de oase sau de piele);
- uleiurile, care, amestecate cu pigmenti si apoi frecate, dau vopselele; au proprietati sicative, dau
pelicule etanse si elastice. Se folosesc uleiuri naturale (tehnic de in sau floarea soarelui, sicativ de in) si
uleiuri sintetice (din subproduse de distilare a titeiului sau carbunilor, la care se adauga sicativi si
solventi);
- emailurile, dispesii foarte fine de lianti in lichide (in general apa), amestecate cu ulei si cu un
emulgator (sapun de sodiu, de potasiu, gelatina), care impedica separarea primelor doua;
- rasinile naturale sau artficiale, solubile in solventi organici;
- polimeri pe baza de celuloza.
6.4.3.Materiale auxiliare
(1) Pentru prepararea compozitiilor se folosesc urmatoarele tipuri de materiale auxiliare:

- sicativii - substante solubile in uleiuri vegetale, cu rol de accelerare a formarii peliculelor de lacuri si
vopsele;
- plastifianti - substante nevolatile care asigura elasticitatea necesara peliculei;
- firnisurile - substante care indeplinesc in vopsitorii atat rolul de liant, cat si de sicativ; ele sunt volatile
(solutii de rasini in terebentina, alcool, benzina) si grase (uleiuri de in, canepa, floarea soarelui).
(2) Pentru prepararea compozitiilor si pregatirea suprafetelor suport se folosesc urmatoarele
materiale auxiliare:
- sapunurile de menaj si pasta de sapun (la prepararea grundurilor pentru zugraveli, la spalarea
suprafetelor suport si, impreuna cu uleiurile vegetale, la imbunatatirea varuielilor si a zugravelilor cu
cazeina);
- sulfatul de cupru (piatra vanata), la prepararea grundurilor pentru zugraveli.
(3) Pentru pregatirea suprafetelor se folosesc:

- materiale de slefuit (abrazive); piatra ponce naturala sau artificiala, piatra de frecat, hartia sau panza
de slefuit, care se utilizeaza la netezirea suportului, a chitului si uneori a straturilor de compozitie initiale
si chiar a peliculei;
- soda caustica (solutie), pentru indepartarea peliculei de lacuri si vopsele vechi si la curatirea petelor
grase.

S.C. SIALCO S.R.L.
6.4.4. Produse industriale finite
(1) Aceste produse sunt compozitii gata preparate in totalitatea lor in fabrici specializate, cu
asigurarea unei omogenitati si calitati superioare si acopera necesitatile pentru toate fazele:
- grunduri - sunt dispersii de pigmenti si materiale de umplutura in lacuri, cu rol de a uniformiza
absorbtia stratului suport pentru a preintampina patarea sau desprinderea straturilor ulterioare.
Grundurile pot fi: grunduri de imbibare, pe baza de ulei, grunduri anticorozive si grunduri de acoperire;
- chituri - se aplica peste grund, pentru nivelari locale sau pentru spacluiri. In functie de consistenta se
deosebesc:
- chituri de cutit: - pasta vascoasa care se intinde cu spaclul;
- chituri de stropit - pasta fluida care se aplica prin pulverizare.
- vopsele - sunt suspensii de pigmenti in substante peliculogene cu sau fara adaosuri de umplutura,
dand in final pelicula cu aspect mat sau semilucios. Vopsele pot fi:
- vopsele pe baza de ulei vegetal (ex. linoxin, deruginol);
- vopsele pe baza de rasini alchidice (ex. Romalchid);
- vopsele pe baza de rasini de polimerizare (ex. Vinarom);
- vopsele pe baza de clorcauciuc.
- lacuri - sunt solutii incolore sau slab colorate de rasini, derivati celulozici sau de bitum in solventi, cu
sau fara adaosuri de uleiuri vegetale. Functie de componentul de baza peliculogen si de solvent,
lacurile pot fi: pe baza de ulei, pe baza de derivati celulozici si pe baza de rasini sintetice.
- emailuri - sunt lacuri pigmentate, cu sau fara adaosuri de umplutura, care dau pelicule dure,opace,
lucioase si netede. Functie de natura componentului de baza peliculogen, emailurile sunt: pe baza de
ulei, pe baza de derivati celulozici si pe baza de rasini sintetice.
- diluanti - sunt substante lichide care se adauga la compozitiile de zugravit si vopsit pentru a le da
fluiditatea necesara aplicarii optime manuale sau mecanizate. Ca diluanti se folosesc apa, pentru
solutiile de zugravit si spoieli si diverse produse industriale, fiecare pentru un anumit tip de vopsea.
- solventi - sunt materiale usor volatile care dizolva substantele peliculogene, subtiaza solutia, nu
reactioneaza chimic cu vopseaua, evaporandu - se dupa aplicare, in timpul uscarii peliculei. Sunt usor
inflamabili si adesea toxici. Cei mai utilizati solventi sunt: white - spirtul, toluenul si xilenul, alcoolii,
esterii.
- decapanti - sunt amestecuri de solventi organici, solutii sau paste, folosite la indepartarea ruginii sau
la curatirea straturilor vechi de vopsea de pe suprafetele care se vopsesc.
- alte materiale folosite pentru finisari, cum sunt: baiturile, egalizatorii, pasta de slefuit si lichidul de
lustruit.
6.5. Scule si dispozitive
6.5.1. Unelte pentru masurare, trasare si verificare
(1) Masurarea se executa cu: metrul simplu sau dublu articulat, din lemn sau metal, sau ruleta (2-
10 m).
(2) Trasarea se executa cu: dreptarul din lemn sau metal, echerul din lemn sau metal si furtunul de
nivel.
(3) Verificarea lucrarilor se executa cu firul cu plumb (cumpana) si cu nivela cu bula de aer
(bolobocul).
6.5.2. Dispozitive pentru prepararea, transportul si pastrarea compozitiilor
(1) Pentru desfasurarea acestor activitati se folosesc in mod curent:

S.C. SIALCO S.R.L.
- butoaie din lemn sau tabla zincata (100l) pentru preparare;

- vase simple (6l) pentru fierberea cleiului;
- site cu ochiuri sub 1mm2 si ciururi cu ochiuri peste 1mm2pentru cernerea materialelor;
- polonice pentru amestecarea si incarcarea compozitiilor in vasele de transport;
-bidoane cu toarta din tabla zincata si galeti din tabla zincata pentru transportul lichidelor si
compozitiilor;
-vase (20 - 30 l) din tabla zincata pentru pastrarea compozitiilor.
6.5.3. Utilaje pentru prepararea compozitiilor pe santier
(1) Pentru prepararea compozitiilor pe santier se utilizeaza:

- masina de frecat vopsele cu doua platouri (din fonta sau portelan) si o palnie cu palete actionata
manual;
- dispozitiv amestecator de huma;
- amestecator cu rezervor fix de 20 l capacitate, cu actionare manuala;
- amestecator electric mobil cu dispozitivul de amestecat montat la o masina electrica;
- amestecatorul electric portabil adaptat la masina electrica de gaurit MG-3/25, prevazut cu o mandrina
la care se poate fixa tija si discurile cu alice periferice;
- dispozitivul pentru strecurat compozitiile, cu actionare manuala.
6.5.4. Unelte si utilaje pentru pregatirea suprafetelor
(1) Pentru curatirea manuala la indepartarea vopselii, a zugravelii vechi, a ruginii de pe

suprafetele metalice si indepartarea prin ardere a vopselelor se utilizeaza mai frecvent: perii de sarma,
razuitoarele metalice si lampa de benzina.
(2) Pentru slefuirea peretilor si tavanelor se utilizeaza: piatra ponce, gresia tare, caramida bine
arsa introdusa intr - o rama speciala si hartia de slefuit.
(3) Pentru chituire si netezire se utilizeaza spacluri (din lemn, metal sau cu banda de cauciuc) si
drisca de cauciuc (pentru spacluirea rapida a suprafetelor pe fasii de 50 cm latime).
6.5.5. Utilaje pentru curatirea si slefuirea suprafetelor
(1) Pentru aceste operatii se utilizeaza:

- perii rotunde de sarma actionate electric sau pneumatic si aparatul de sablare (suflator de nisip),
destinate inlaturarii ruginei sau vopselei vechi de pe suprafetele metalice;
- unelte electrice portabile cu disc abraziv, folosite pentru curatirea suprafetelor. slefuirea suprafetelor
chituite, grunduite si spacluite;
- aparat de curatat si slefuit adaptat la masina de gaurit, prevazut cu disc abraziv, perie sau pasla,
folosit la curatirea suprafetelor, slefuirea si lustruirea lor.
6.5.6. Unelte pentru spoit, zugravit si vopsit
(1) Pentru spoit, zugravit si vopsit se folosesc:

- bidinele de zugrav, patrate, rotunde sau plate, de masuri diferite
- pensule de diferite tipuri si marimi;
- dispozitive pentru intretinerea pensulelor.
6.5.7. Aparate pentru aplicarea compozitiilor de zugravit

S.C. SIALCO S.R.L.
(1) Pentru aplicarea compozitiilor de zugravit se folosesc;

- aparatul de zugravit tip vermorel (Kalimax);
- aparatul de zugravit actionat electric, folosit pentru aplicarea zugravelilor pe baza de clei si huma si a
vopsitoriilor pe baza de acetat de polivinil;
- agregatul mobil de aplicat tencuieli stropite, mase de spaclu si zugraveli, destinat aplicarii prin
stropire, cu ajutorul aerului comprimat, de zugraveli de var si huma, de vopsele pe baza de emailuri cu
polimeri.
6.5.8. Aparate pentru aplicarea compozitiilor de vopsit
(1) Pentru aplicarea compozitiilor de vopsit se utilizeaza:

- pistolul pentru vopsele si suspensii, necesar la aplicarea vopselelor cu o vascozitate ridicata si a
solutiilor cu suspensii solide in medii lichide, pe fatadele cladiriolor;
- pistolul pulverizator cu recipient portabil montat deasupra, cu capacitatea recipientului de 0,50 - 1 l,
presiunea aerului comprimat de 2-4 daN/cm2 si productivitatea de 20 - 70 m2/h;
- pistolul de aplicat tencuieli stropite, care se utilizeaza pentru aplicarea urmatoarelor compozitii: paste
cu sau fara ciment, emulsii vinilice si granule de piatra sau marmura, paste fine cu materiale de
umplutura (huma, praf de creta), emailuri acrilice si adaos tixotrop; are o productivitate de 20 - 60 m2/h;
- instalatia electrica de vopsit de inalta presiune, utilizata pentru aplicarea prin pulverizare hidraulica la
presiuni inalte a vopselelor pe baza de ulei, rasini epoxidice, alchidice, zugraveli; are o productivitate
maxima de 400m2/h;
- instalatia de vopsit cu compresor adaptabil la masina de gaurit MG-3/2T, tip IV-1, utilizata la lucrarile
de vopsitorii in spatii inguste, la lucrari de reparatii si remedieri,
pentru aplicarea de lacuri, emailuri si grunduri cu o vascozitate de 18 - 25 DIN/s; are o produtivitate de
20 - 25 m2/h;
- convertizorul de frecventa pentru alimentarea cu tensiune scazuta si frecventa marita a utilajelor
folosite pe santier;
- compresorul electric cu membrana ECV 240 folosit ca sursa de aer comprimat pentru executarea
vopsitoriilor.
6.6. Executarea zugravelilor si vopsitoriilor
6.6.1. Prevederi generale
(1) Pentru realizarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se vor folosi materialele prevazute in
proiect, care corespund calitativ prevederilor, standardelor in vigoare sau poseda certificate de
omologare.
(2) Lucrarile de zugraveli si vopsitorii se executa de catre muncitori calificati, care trebuie sa aiba
cunostintele si indemanarea prevazute in normele tarifare de incadrare, in formatii de lucru conduse de
un maistru.
(3) Pregatirea executiei lucrarilor se face conform prevederilor din dosarul tehnologic si fisa
tehnologica a lucrarii concrete.
(4) Organizarea lucrarilor se face conform prevederilor din proiectul de organizare de santier.
(5) Inainte de aplicarea compozitiilor se va verifica starea suprafetelor suport:
- tencuielile trebuie sa nu aiba impuscaturi, sa fie bine si uniform uscate, sa adere bine la suport, sa nu
aiba burdusiri (se verifica prin ciocanire), sa aiba egala rezistenta la frecare (sa nu se desprinda
particulele de nisip la frecare cu palma).
- elementele de lemn trebuie sa aiba incheiturile si imbinarile fixe, fara lipsuri si fara stirbituri, sa fie
uscate, cuiele de solidarizare sa aiba floarea infundata.
S.C. SIALCO S.R.L.
- suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura, mortar, vopsea veche, noroi,
zapada.
6.6.2. Principalele faze si operatii
(1) Principalele faze si operatii pentru realizarea lucrarilor sunt:

a) pregatirea suprafetelor: faza de pregatire a suprafetelor are ca scop curatirea si netezirea lor.
b) prelucrarea suprafetelor: faza de prelucrare a suprafetelor urmareste sa desavarseasca netezirea lor
si sa mareasca aderenta acestora fata de straturile de zugraveala sau vopsea ce urmeaza sa se aplice.
Faza de prelucrare cuprinde operatiile urmatoare:
- grunduirea este operatia prin care suprafetele suport se acopera cu un strat subtire de compozitie
numit grund, care face legatura intre suprafata suport si stratul urmator de compozitie.
Aplicarea se face manual sau mecanizat.
Grundurile pentru vopsitorii sunt: grunduri de imbinare si grunduri anticorozive.
- chituirea este operatia de umplere a fisurilor si resturilor de pe suprafetele grunduite si uscate.
Chituirea se aplica local, numai in punctele unde este necesara si se executa manual cu spaclul. Chitul
bun de aplicat trebuie sa fie omogen, sa se lipeasca bine pe suprafetele orizontale si verticale, sa se
intinda usor cu spaclul, sa nu sufere contractii prea mari prin uscare si sa nu formeze crapaturi pe
suprafata. Suportul va trebui sa fie grunduit si uscat, curatat de praf sau impuritati. Crapaturile,
portiunile de tencuiala cazuta, aschiile de lemn si nodurile desprinse, cuiburile de beton nu se repara cu
chit, pentru ca aceasta necesita aplicarea unui strat mai gros, care dupa uscare crapa.
- spacluirea este operatia de acoperire a denivelarilor si netezire a suprafetelor cu un strat de chit a
carei consistenta depinde de modul de aplicare. Chiturile mai vascoase se aplica cu spaclurile.
Chiturile fluide, numite chituri de stropit, se aplica prin stropire cu vermorelul sau pistolul.
Grosimea stratului este de maxim 2 mm, iar a celui de pe suprafetele de vopsit de 0,5 mm.
Spacluirea este obligatorie la lucrari de vopsitorii iar la zugraveli numai la cele de calitate superioara.
- slefuirea - are ca scop eliminarea asperitatilor unei suprafete prin netezire cu materiale abrazive. Se
aplica inainte de prelucrarea suprafetei suport dupa fiecare chituire, spacluire si dupa finisarea
peliculelor de zugraveli si vopsitorii.
Slefuirea poate fi uscata sau umeda.
Slefuirea uscata se poate face cu hartie sau panza de slefuit.
Slefuirea umeda se face cu aceleasi materiale dupa umezirea suprafetei cu apa.
c).- acoperirea cu pelicule - prin aceasta obiectul care se finiseaza se acopera cu unul sau mai multe
straturi de zugraveala, vopsea email sau lac care formeaza pelicula fetei vazute. Numarul de straturi
este cel prevazut in proiect.
Compozitiile folosite pentru acoperirea suprafetelor suport se pot aplica prin procedee clasice, manuale
sau mecanice.
6.6.3 Tehnologii de executie a lucrarilor uzuale de zugraveli si vopsitorii
(1) Tehnologiile de executie a unor lucrari uzuale de zugraveli si vopsitorii sunt prezentate in anexa
la prezenta instructiune tehnica de executie dupa cum urmeaza:
- anexa nr.1 - tehnologia de executie a spoielilor (varuielilor);
- anexa nr.2. - tehnologia de executie a zugravelilor cu compozitii de apa si clei;
- anexa nr.3. - tehnologia de executie a vopsitoriilor cu vopsele pe baza de ulei;
- anexa nr.4 - tehnologia de executie a unor tipuri de vopsitorii cu compozitii speciale.
(2) In anexele susmentionate, pentru sistematizarea informatiilor s-a folosit forma tabelara precum
si simbolurile cu urmatoarele semnificatii:
(+) - operatie obligatorie;

S.C. SIALCO S.R.L.
(-) - operatie care nu se executa;

(0) - operatie in functie de importanta lucrarii.
6.7. Executarea zugravelilor si vopsitoriilor pe timp friguros
(1) Lucrarile de zugraveli si vopsitorii la pereti si tavane vor incepe numai la o temperatura a
aerului in mediul ambiant de cel putin +5 °C in cazul zugravelilor pe baza de apa si de cel putin +15 °C
in cazul vopsitoriilor.
(2) Acest regim se va mentine in tot timpul executarii lucrarilor si dupa executarea cel putin inca 8
ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii.
(3) Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la
incetarea ploii.
(4) Se evita lucrul la fatade in orele de insorire maxima sau vant puternic.
(5) In principiu se interzice executarea zugravelilor si vopsitoriilor pe timp friguros.
5480/26.11.1995;
- Norme specifice de protectia muncii pentru executarea lucrarilor de zidarie, montaj prefabricate si
finisaje in constructii - IM-006-96;
- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii
aferente - C 300-94.
(1) Controlul se face de catre executant prin organele sale de control tehnic de calitate, precum si
de beneficiar sau proiectant.
(2) Pe parcursul executarii lucrarilor, conducatorului tehnic al lucrarii va verifica in mod special:
- indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetelor suport;
- calitatea principalelor materiale ce intra in opera;
- respectarea prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier;
- respectarea tehnologiilor.
(3) Pentru lucrarile necorespunzatoare, se vor da dispozitii de santier pentru remedierea lor.
(4) Receptia lucrarilor se face numai dupa uscarea lor completa.
(5) La zugraveli, prin examinarea vizuala se verifica:
- corespondenta si concordanta dintre lucrarile executate si prevederile proiectului si a dispozitiilor de
santier;
Aspectul suprafetelor sa aiba ton si culoare uniforma, sa nu aiba pete, scurgeri, stropi, cojiri, fire de par,
iar stropii sa fie distribuiti uniform. Prin frecare usoara cu palma se verifica aderenta zugravelilor.

S.C. SIALCO S.R.L.
(6) La vopsitorii, inainte de inceperea verificarii calitatii, se va controla mai intai daca s-a format
pelicula rezistenta. Prin examinare vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor avandu-se in vedere:
- intreaga suprafata sa prezinte acelasi ton de culoare si aspect lucios sau mat;
- sa nu prezinte straturi stravezii si nici pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri si crapaturi;
- nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe elementele de tamplarie vopsite;
- accesoriile metalice ale tamplariei sa nu fie patate cu vopsea;
- separatiile dintre vopsitorii si zugraveli pe acelasi perete, ca si cele dintre zugraveala tavanelor si
peretilor trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri.
(7) Pregatirea suportului si aplicarea fiecarui strat se verifica de catre dirigintele de santier
impreuna cu seful punctului de lucru, rezultatele consemnandu-se in procese verbale de
receptie calitativa, formular cod F1/ITE-02-01.
(1) - Registru pentru receptia calitativa a materialelor, prefabricatelor si elementelor de

constructii - instalatii inainte de introducerea acestora in lucrare;
- Certificate de calitate pentru materiale.
10. ANEXE
Anexa nr.1 - Tehnologia de executie a spoielilor (varuielilor)

Anexa nr.2 - Tehnologia de executie a zugravelilor cu compozitii de apa si clei.
Anexa nr.3 - Tehnologia de executie a vopsitoriilor cu vopsele pe baza de ulei
Anexa nr.4 - Tehnologia de executie a unor vopsitorii cu compozitii speciale.
Anexa 1
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A SPOIELILOR (VARUIELILOR)
(1) Spoielile cu lapte de var (varuieli) se aplica uzual pe suprafete tencuite, uneori direct pe
caramida, beton sau pe lemn.
(2) Spoielile se executa la temperatura aerului de cel putin + 5C.
(3) Lucrarile de pregatire ale suprafetelor se pot executa in functie de inaltimea (H) de lucru.
Hmax - 2 m de pe pardoseala
Hmax - 5 m de pe scari duble sau capre
H > 5 m de pe schela.
(4) Operatiile care alcatuiesc spoielile si ordinea lor este urmatoarea:
Ordinea Natura suprafetei suport

operatii- Denumirea operatiilor tencuiala caramida lemn
lor sau beton
1 Pregatirea suprafetelor + + +
2 Prelucrarea suprafetelor
2.1. Umezire cu apa + + +
2.2. Grunduire sau aplicarea paciocului + + +
2.3. Chituire locala + - -
2.4. Grunduirea locurilor chituite + - -
S.C. SIALCO S.R.L.
3 Acoperirea suprafetelor
3.1. Aplicarea straturilor de acoperire + + +
(2-3)
1. Pregatirea suprafetelor
Operatia se executa in functie de natura suportului.
1.1. Pregatirea suprafetelor tencuite noi se realizeaza astfel:
1. Netezirea suprafetelor pentru inlaturarea asperitatilor, executata manual prin frecare cu piatra ponce,
gresie sau caramida bine arsa, fixata sau nu intr - o rama reglabila cu maner, sau mecanizat (la
suprafete mari) prin utilizarea unor aparate electrice usoare de slefuit.
2. Repararea fisurilor, acolo unde exista, procedandu - se astfel:
- se largesc fisurile cu ajutorul cutitului de razuit pe minim 2 mm adancime si la 45 grade se netezesc
marginile;
- se curata de praf cu matura sau prin suflare cu aer comprimat;
- se repara crapaturile cu mortar de tencuiala.
3. Repararea zonelor deteriorate sau burdusite, daca exista, in care scop:
- se desface tencuiala pana la zidarie, conturul tencuielii ramase pastrandu - se neregulat si cu
suprafata zgrunturoasa;
- se curata resturile zidariei cu o scoaba pana la 1,5-2 cm adancime;
- se curata de praf si umezeste prin stropire cu apa;
- se repara tencuiala la reparatii marunte (pana la 3-4 dm2) cu mortar de ipsos la interior si cu mortar
de var sau var - ciment la exterior iar la reparatii mai mari, de regula, cu mortar de acelasi fel cu al
tencuielii existente.
1.2. Pregatirea suprafetelor tencuite vechi
a). Daca suprafetele tencuite vechi nu au fost anterior zugravite si vopsite, se verifica prin ciocanire, se
curata si se refac portiunile care se desprind si se repara muchiile lovite; crapturile se largesc si se
repara in modul prezentat la pct. 1.1.
b). Daca suprafetele tencuite vechi au fost anterior acoperite cu zugraveli sau vopsitorii, se executa,
dupa caz, una din urmatoarele operatii:
- spalarea, prin inmuierea suprafetei intai cu apa calda din abundenta, cu bidinelele sau cu vermorelul
si apoi se freaca cu buretele ud, mereu spalat, pana ce toata zugraveala este inlaturata;
- razuirea zugravelii, - in care caz, se umezeste bine suprafata cu bidineaua inmuiata in apa calda, se
razuieste cu spaclul de otel, se sterge si se spala suprafata razuita cu buretele cu apa calda;
- razuirea vopsitoriei, constand in spalarea cu apa si sapun a tencuielilor (sau cu solutii apoase de soda
calcinata 5% cand vopsitoriile sunt vechi si rezistente), se limpezesc cu apa curata si se sterg cu carpa,
dupa care se inlatura vopsitoria cu spaclul de otel sau prin arderea cu lampa de benzina; daca
vopseaua este rezistenta se aplica o pasta sau o solutie decapanta, care o face sa se umfle dupa circa
o ora, dupa care se indeparteaza prin razuire si apoi prin spalare.
1.3. Pregatirea suprafetelor de caramida sau beton se realizeaza prin urmatoarele operatii:
- se curata de praf si de pete de ulei;
- se curata portiunile umezite sau infectate cu flori de mucegai;
- se remediaza zonele degradate;
- se inchid rosturile intre elementele prefabricate cu mortar de ciment;
- se inchid sliturile din beton rezultate de la montarea instalatiilor;
- se indeparteaza prin slefuire bavurile si dungile in relief;
S.C. SIALCO S.R.L.
- se freaca cu peria de sarma sau de paie betonul pentru inlaturarea prafului de ciment si a urmelor de
mortar;
- se aplica cu bidineaua o amorsa de aracet;
- se aplica manual sau mecanizat un glet de nisip fin sau pasta “GIPAC”.
1.4. Pregatirea suprafetelor de b.c.a. se realizeaza prin urmatoarele operatii:

- se curata de praf, de pete de ulei, etc;
- se slefuiesc si se desprafuiesc;
- se amorseaza suprafata cu o solutie de aracet;
- se gletuiesc cu compozitie de glet cu nisip fin sau cu pasta GIPAC.
1.5. Pregatirea suprafetelor de lemn se realizeaza astfel:

- se taie cu cutitul, dalta sau spaclul nodurile, dungile de rasina si cuiele de lemn;
- se adanceste cu 2-3 mm prin batere floarea capetelor cuielor de metal;
- se netezesc marginile pieselor de lemn;
- se verifica umiditatea lemnului care nu trebuie sa depaseasca 15%.
1.6. Pregatirea suprafetelor de metal consta in indepartarea tuturor urmelor de rugina, oxizi, grasimi,
noroi, mortar sau vopseaua veche.
Curatirea se face cu putin timp inaintea vopsirii. Metalul se gruduieste la maxim 2-4 ore de la curatire.
Pentru curatire se vor folosi procedee manuale, mecanizate, termice si fizico-chimice. Suprafata
pregatita pentru vopsire trebuie sa fie curatata pana la luciu. Se folosesc urmatoarele procedee:
- curatirea manuala - stratul subtire de rugina si oxizi, noroiul si mortarul se indeparteaza prin frecare cu
ajutorul periilor de sarma, a razuitoarelor de otel si a spaclurilor, precum si prin ciocanire cu dalti si
ciocane speciale de otel.
Suprafata se perie, se sterge de praf si se sufla cu aer comprimat.
- curatirea mecanizata - cele mai folosite procedee sunt sablarea si frecarea cu perii mecanice.
- curatirea prin procedee fizico-chimice se face prin decapare si degresare.
Decaparea - se indeparteaza straturile de oxizi si pelicule vechi cu solutii acide, alcaline (pentru piese
mici) si cu paste (piese mari).
Degresarea - substantele folosite ca materiale degradante sunt: solventi organici (white-spirt, benzina,
terebentina) si solutiile sau pastele alcaline. Nu se foloseste petrolul lampant.
2. Prelucrarea suprafetelor
(1) Prelucrarea suprafetelor se face la 2 - 4 ore dupa terminarea pregatirii suprafetelor; in caz
contrar suprafata trebuie din nou stearsa de praf.
(2) Succesiunea operatiilor de prelucrare este urmatoarea:
1). Se umezeste intens suprafata suport cu apa, pentru a mari aderenta straturilor urmatoare si pentru
evitarea fisurilor in pelicula, prin absorbirea in suprafata suport a apei din compozitia peliculei. Din
aceleasi motive trebuie evitata executarea spoielilor sub actiunea directa a soarelui din timpul verii,
intrucat pelicula se usuca prea repede si crapa.
2). Se aplica grundul sau paciocul, manual sau mecanizat. Este de preferat aplicarea manuala cu
bidineaua rotunda sau patrata, in cantitati mici, care asigura o fixare mai buna de suport. Grundul se
intinde intr - un strat subtire, uniform si continuu, manuind bidineaua cu miscari largi ale mainii, inainte
si inapoi. Grunduirea peretilor se face orizontal, de la dreapta la stanga si invers iar a plafoanelor
transversal pe directia luminii. Grunduirea mecanizata se face cu vermorelul.
3). Se chituiesc fisurile, rosturile si adanciturile cu pasta de ipsos sau de ipsos cu var, aplicat cu spaclu
de lemn, dupa uscarea grundului. Miscarea mainii cu spaclul se face apasat perpendicular pe fisura,
inainte si inapoi, astfel incat chitul sa patrunda cat mai adanc. Portiunile chituite se niveleaza imediat
prin miscari in lungul fisurii.

S.C. SIALCO S.R.L.
4). Se slefuiesc si se grunduiesc locurile chituite, dupa uscarea chitului, pentru uniformizarea stratului
respectiv.
3. Aplicarea compozitiilor
(1) Aplicarea compozitiei de finisare se face dupa uscarea completa a grundului, consistenta ei
fiind mai mare la aplicarea manuala si mai apoasa la aplicarea mecanizata (cu vermorelul). Pentru
stabilirea culorii si consistentei se executa probe.
(2) Intreruperile in aplicarea straturilor in cazul incaperilor mari se fac pe verticala unui colt, in
dreptul unei linii de demarcatie, la marginea unui element de constructie (stalp, rigla etc.).
(3) Straturile succesive (2 - 3) se aplica numai dupa ce stratul anterior este complet uscat.
(4) Ordinea de executie este urmatoarea: se efectueaza si se termina integral lucrarile la tavan,
dupa care se trece la pereti, pentru ca straturile acestora din urma sa nu fie stropite si patate la
executia tavanului. Se recomanda ca peretii sa fie varuiti de sus in jos si concomitent pe intreaga
inaltime, altfel se va realiza o linie de demarcatie orizontala.
(5) Pentru spoirea mecanizata se procedeaza astfel:
- se verifica aparatul;
- se strecoara compozitia printr - o sita pentru inalturarea impuritatilor si se umple recipientul;
- se ridica presiunea in aparat, prin pompare, pana se obtine presiunea necesara lucrului;
- se regleaza jetul si buna functionare a aparatului.
(6) Jetul de compozitie trebuie sa cada perpendicular pe suprafata de spoit, distanta optima a
duzei injectorului fiind cuprinsa intre 0,75 - 1,00 m.
(7) Pentru aplicarea cat mai uniforma a compozitiei se plimba jetul cu miscari in spirala, de la
stanga la dreapta, in sensul acelor de ceasornic si invers, pulverizarea executandu - se pana ce
suprafata spoita capata un luciu.
(8) In cazul existentei unor linii de demarcatie intre suprafetele care se finiseaza diferit, se traseaza
eventualele delimitari cu ajutorul unei sfori trecute prin praf de pigment. Sfoara se tine fixata langa
perete cu mana, la cele doua capete, se arcuieste usor la mijloc si la revenire, aceasta lasa o linie
dreapta pe perete. In final, zona imediat invecinata liniei de demarcatie se traseaza in culoarea dorita
cu o pensula trasa pe dreptarul scurt.
Anexa 2
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZUGRAVELILOR

CU COMPOZITII DE APA SI CLEI
(1) Acest tip de zugraveli se aplica, de regula, pe suprafete tencuite, rareori pe beton, zidarie sau
lemn. Nu se aplica niciodata de metal, intrucat provoaca ruginirea. Functie de calitate, se clasifica in
simple, obisnuite si superioare.
(2) Zugravelile se executa la temperatura aerului de cel putin + 5C.
(4) Operatiile care alcatuiesc acest tip de zugraveli si ordinea lor este urmatoarea:
Categoria zugravelii
Ordinea Denumirea operatiilor Simpla Obisnuita Superioara
opera- Tipul tencuielii
tiilor Driscuita Driscuita Gletuita Driscuita Gletuita
S.C. SIALCO S.R.L.
1 Pregatirea suprafetelor + + + + +
2 Prelucrarea suprafetelor
2.1. Prima grunduire + + + + +
2,2, Chituirea crapaturilor - + + + +
2,3, Slefuirea locurilor chituite si
stergerea prafului - + + + +
2.4. Grunduirea locurilor chituite - + + + +
2.5. Spacluirea suprafetei - 0 - + +
2.6. Slefuirea suprafetei spacluite
si stergerea prafului - 0 - + +
2.7. A doua grunduire - 0 - + +
3 Acoperirea suprafetelor
3.1. Aplicarea stratului I + + + + +
3.2. Aplicarea stratului II 0 + + + +
3.3. Aplicarea stratului III - 0 0 + +
marginile;
de var sau var - ciment la exterior iar la reparatii mai mari, de regula, cu mortar de acleasi fel cu al

S.C. SIALCO S.R.L.
- razuirea zugravelii, in care caz, se umezeste bine suprafata cu bidineaua inmuiata in apa calda, se
- razuirea vopsitoriei, constand in spalarea cu apa si sapun a tencuielilor (sau cu solutii apoase de soda
calcinata 5% cand vopsitoriile sunt vechi si rezistente), se limpezesc cu apa curata si se sterg cu carpa,
dupa care se inlatura vopsitoria cu spaclul de otel sau prin arderea cu lampa de benzina; daca
vopseaua este rezistenta se aplica o pasta sau o solutie decapanta, care o face sa se umfle dupa circa
o ora, dupa care se indeparteaza prin razuire si apoi prin spalare.
1.3. Pregatirea suprafetelor de caramida sau beton se realizeaza prin urmatoarele operatii:
- se curata de praf si de pete de ulei;
- se curata portiunile umezite sau infectate cu flori de mucegai;
- se remediaza zonele degradate;
- se inchid rosturile intre elementele prefabricate cu mortar de ciment;
- se inchid sliturile din beton rezultate de la montarea instalatiilor;
- se indeparteaza prin slefuire bavurile si dungile in relief;
- se freaca cu peria de sarma sau de paie betonul pentru inlaturarea prafului de ciment si a urmelor de
mortar;
- se aplica cu bidineaua o amorsa de aracet;
- se aplica manual sau mecanizat un glet de nisip fin sau pasta “GIPAC”.
1.4. Pregatirea suprafetelor de b.c.a. se realizeaza prin urmatoarele operatii:

- se curata de praf, de pete de ulei, etc;
- se slefuiesc si se desprafuiesc;
- se amorseaza suprafata cu o solutie de aracet;
- se gletuiesc cu compozitie de glet cu nisip fin sau cu pasta GIPAC.

1). Se aplica prima grunduire, cu o solutie de sapun cu apa sau cu grund de alaun.. Este de preferat
aplicarea manuala cu bidineaua rotunda sau patrata, in cantitati mici, care asigura o fixare mai buna de
suport. Grundul se intinde intr - un strat subtire, uniform si continuu, manuind bidineaua cu miscari largi
ale mainii, inainte si inapoi. Grunduirea peretilor se face orizontal, de la dreapta la stanga si invers iar a
plafoanelor transversal pe directia luminii. Grunduirea mecanizata se face cu vermorelul.
2). Se chituiesc fisurile, rosturile si adanciturile cu pasta de ipsos sau de ipsos cu var, aplicat cu spaclu
de lemn, dupa uscarea grundului. Miscarea mainii cu spaclul se face apasat perpendicular pe fisura,
inainte si inapoi, astfel incat chitul sa patrunda cat mai adanc. Portiunile chituite se niveleaza imediat
prin miscari in lungul fisurii.
3). Se slefuiesc locurile chituite, dupa uscarea chitului, pentru uniformizarea stratului respectiv.

S.C. SIALCO S.R.L.
4). Grunduirea locurilor chituite se face manual, cu acelasi material cu care s-a facut si prima grunduire.
La lucrarile obisnuite, pe tencuieli driscuite, dupa prima grunduire se aplica direct 1 -2 straturi de
zugraveala.
5). Se executa spacluirea suprafetei pentru acoperirea completa a denivelarilor si netezirea suprafetei
grunduite, dar numai pentru zugraveli de calitate superioara. Compozitiile de spacluit sunt mai fluide
decat chiturile obisnuite si se aplica, de regula manual, cu bidineaua, cu toata suprafata, in sens
orizontal, dupa care se netezeste cu spaclul de lemn sau de cauciuc, in sens vetical, de sus in jos.
La aplicare, spaclul se tine inclinat pe suprafata respectiva si prin apasarecu degetele mainii stangi se
realizeaza grosimea dorita a stratului(maximum 2 mm). La netezire, spaclul se tine mai inclinat (la 10 -
15) si creeaza fasii care se suprapun cu 4 - 5 cm una peste cealalta. Resturile care raman pe spaclu
se curatat permanent, ca sa nu zgarie spacluiala terminata.
6). Se efectueaza slefuirea suprafetei spacluite, in modul aratat mai sus si stergerea prafului cu o carpa
uscata sau cu peria plata, sau, la suprafete intinse, cu un jet de aer comprimat.
7). Se aplica a doua grunduire, in acelasi mod ca prima grunduire.
(1) Aplicarea compozitiei de finisare se face dupa uscarea completa a grundului, consistenta ei
fiind mai mare la aplicarea manuala si mai apoasa la aplicarea mecanizata (cu vermorelul). Pentru
stabilirea culorii si consistentei se executa probe. Pentru obtinerea unei suprafete mai uniforme se
recomanda executia mecanizata cu vermorelul.
(2) Compozitia se prepara in vase incapatoare, astfel incat sa se asigure acoperirea necesarului in
incaperile cu suprafete intinse si sa se evite obtinerea unor suprafete cu nuante diferite, din compozitii
preparate separat.
(3) Aplicarea se face dupa agitarea compozitiei de zugravit pentru uniformizare si trecerea prin sita
cu 225 ochiuri /cm2 pentru indepartarea reziduurilor. Compozitia se intrebuinteaza in timp de 48 ore de
la preparare, deoarece se altereaza in timp, mai ales vara.
(4) Intreruperile in aplicarea straturilor in cazul incaperilor mari se fac pe verticala unui colt, in
dreptul unei linii de demarcatie, la marginea unui element de constructie (stalp, rigla etc.).
(5) Straturile succesive (2 - 3) se aplica numai dupa ce stratul anterior este complet uscat.
(6) Ordinea de executie este urmatoarea: se efectueaza si se termina integral lucrarile la tavan,
dupa care se trece la pereti, pentru ca straturile acestora din urma sa nu fie stropite si patate la
executia tavanului. Se recomanda ca peretii sa fie zugraviti de sus in jos si concomitent pe intreaga
inaltime, altfel se va realiza o linie de demarcatie orizontala.
(7) Pentru spoirea mecanizata se procedeaza astfel:
- se verifica aparatul;
- se strecoara compozitia printr - o sita pentru inalturarea impuritatilor si se umple recipientul;
- se ridica presiunea in aparat, prin pompare, pana se obtine presiunea necesara lucrului;
- se regleaza jetul si buna functionare a aparatului.
(8) Jetul de compozitie trebuie sa cada perpendicular pe suprafata de zugravit, distanta optima a
duzei injectorului fiind cuprinsa intre 0,75 - 1,00 m.
(9) Pentru aplicarea cat mai uniforma a compozitiei se plimba jetul cu miscari in spirala, de la
stanga la dreapta, in sensul acelor de ceasornic si invers, pulverizarea executandu - se pana ce
suprafata zugravita capata un luciu.
(10) In cazul existentei unor linii de demarcatie intre suprafetele care se finiseaza diferit, se traseaza
eventualele delimitari cu ajutorul unei sfori trecute prin praf de pigment. Sfoara se tine fixata langa
perete cu mana, la cele doua capete, se arcuieste usor la mijloc si la revenire, aceasta lasa o linie
dreapta pe perete. In final, zona imediat invecinata liniei de demarcatie se traseaza in culoarea dorita
cu o pensula trasa pe dreptarul scurt.
S.C. SIALCO S.R.L.
Anexa 3
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A VOPSITORIILOR

CU VOPSELE PE BAZA DE ULEI
(1) Acest tip de vopsitorii se aplica, de regula, pe suprafete cu tencuiala gletuita, pe lemn sau pe
metal. Functie de calitate, se clasifica in obisnuite si superioare.
(2) Vopsitoriile se executa la temperatura aerului de cel putin + 5C.
(4) Operatiile care alcatuiesc acest tip de vopsitorii si ordinea lor este urmatoarea:
Tencuiala Lemn Metal

Ordinea gletuita
opera - Denumirea operatiei Felul vopsitoriei
tiilor Obisn. Super. Obisn. Super. Obisn. Super.
1. Pregatirea suprafetelor + + + + + +
2.1. Grunduire de imbibare + + + + - -
2.2. Grunduire anticoroziva - - - - + +
2.3. Chituire locala + + + + 0 +
2.4. Slefuirea locurilor chituite + + + + 0 +
2.5. Grunduirea locurilor chituite + + + + 0 +
2.6. Prima spacluire generala + + + + 0 +
2.7. Slefuirea suprafetelor spacluite + + + + 0 +
2.8. A doua spacluire generala - 0 0 + - 0
2.9. Slefuirea suprafetelor spacluite - 0 0 + - 0
3. Acoperirea suprafetelor
3.1. Grunduirea cu grund de acoperire
(sau de culoare) + - + + + +
3.2. Slefuirea peliculei de grund de
acoperire + + + + + +
3.3. Vopsire, primul strat - + + + + +
3.4. Slefuirea peliculei de vopsea 0 + 0 + 0 +
3.5. Vopsire, al doilea strat 0 + 0 + 0 +
3.6. Slefuirea peliculei de vopsea - 0 - 0 - 0
3.7. Vopsire, al treilea strat - 0 - 0 - 0
3.8.. Finisarea ultimului strat de vopsea
(1,2 sau 3) prin tufuire sau
fertraibuire + + + + + +

S.C. SIALCO S.R.L.
marginile;
de var sau var - ciment la exterior iar la reparatii mai mari, de regula, cu mortar de acleasi fel cu al
- razuirea zugravelii, in care caz, se umezeste bine suprafata cu bidineaua inmuiata in apa calda, se
- razuirea vopsitoriei, constand in spalarea cu apa si sapun (sau cu solutii apoase de soda calcinata 5%
cand vopsitoriile sunt vechi si rezistente), se limpezesc cu apa curata si se sterg cu carpa, dupa care
se inlatura vopsitoria cu spaclul de otel sau prin arderea cu lampa de benzina; daca vopseaua este
rezistenta se aplica o pasta sau o solutie decapanta, care o face sa se umfle dupa circa o ora, dupa
care se indeparteaza prin razuire si apoi prin spalare.
1.4. Pregatirea suprafetelor de metal consta in indepartarea tuturor urmelor de rugina, oxizi, grasimi,
noroi, mortar sau vopseaua veche.
Curatirea se face cu putin timp inaintea vopsirii. Metalul se gruduieste la maxim 2-4 ore de la curatire.
Pentru curatire se vor folosi procedee manuale, mecanizate, termice si fizico-chimice. Suprafata
pregatita pentru vopsire trebuie sa fie curatata pana la luciu. Se folosesc urmatoarele procedee:
- curatirea manuala - stratul subtire de rugina si oxizi, noroiul si mortarul se indeparteaza prin frecare cu
ajutorul periilor de sarma, a razuitoarelor de otel si a spaclurilor, precum si prin ciocanire cu dalti si
ciocane speciale de otel.
S.C. SIALCO S.R.L.
Suprafata se perie, se sterge de praf si se sufla cu aer comprimat.

- curatirea mecanizata - cele mai folosite procedee sunt sablarea si frecarea cu perii mecanice.
- curatirea prin procedee fizico-chimice se face prin decapare si degresare.
Decaparea - se indeparteaza straturile de oxizi si pelicule vechi cu solutii acide, alcaline (pentru piese
mici) si cu paste (piese mari).
Degresarea - substantele folosite ca materiale degradante sunt: solventi organici (White-spirt, benzina,
terebentina) si solutiile sau pastele alcaline. Nu se foloseste petrolul lampant.
1). Grunduirea - se executa cu grund de imbibare pe suprafete tencuite, gletuite sau de lemn si cu
grund anticoroziv pe metal Se prefera grunduirea manuala dar se foloseste si aplicarea cu
pulverizatorul.
Pensula d egrunduit se introduce in vasul de compozitie, se stoarce prin apasarea pe peretele vasului
si se aduce perpendicular pe suprafata de finisat, pe care se manevreaza in doua directii:
- intr - o directie, pentru incarcarea compozitiei pe suprafata;
- in directie perpendiculara pe prima, pentru retusarea si netezirea stratului de compozitie.
de regula, tamplaria de lemn si metalica se livreaza de catre producator, grunduita.
2). Chituirea defectelor locale - se face prin acoperire cu chit de ulei a zgarieturilor, adanciturilor,
innaditurilor de piese de lemn sau metal. Executarea se face in doua reprize: aplicarea chitului si apoi
netezirea chitului. Defectele mai adanci de 1 mm se acopera in mai multe reprize.
3). Slefuirea locurilor chituite - se executa cu hartie sau panza de slefuit, manula, cu apasare uniforma,
dupa care se curata de praf cu carpa uscata sau cu peria plata.
4). Grunduirea locurilor chituite - se executa ca si grundul initial.
5). Spacluirea se executa odata sau in doua - trei reprize, in functie de starea suprafetei si de calitate
ceruta, in grosime de 0,2 - 0,5 mm. Modul de lucru este similar cu cel de la varuieli si zugraveli.
Aplicarea mecanizata se face cu vermorelul sau cu pisoalele de stropit, numai la suprafete intinse,
utilizand chit pentru stropit.
6). Slefuirea se executa manual sau mecanic, uscat sau umed, dupa uscarea completa a fiecarei etape
de spacluire.
(1) Aplicarea compozitiilor se poate face manual sau mecanizat, metoda recomandabila fiind cea
mecanizata, atat pentru productivitatea mai ridicata cat si pentru
(2) uniformitatea mai buna care se obtine.
(2) Fiecare strat se aplica numai dupa uscarea completa a celui precedent (minim 24 h). Partile
detasabile ale tamplariei (cercevele, foi de usi s.a.) se recomanda sa fie vopsite in pozitie orizontala,
spre a se evita formarea de dare de vopsea in exces.
(3) Pe obiecte marunte sau izolate se executa vopsitoria manual, cu pensule, caz in care,
aplicarea straturilor de vopsea facandu - se pe directii perpendiculare una pe alta.
(4) Ultimul strat de vopsea se intinde, de regula, de sus in jos la pereti si dealungul fibrelor, pe
elemente de lemn.
(5) La executarea mecanizata a vopsitoriilor, pregatirea apaartului de vopsit se face astfel:
- se verifica aparatele si instalatia;

S.C. SIALCO S.R.L.
- se strecoara vopseaua prin site cu ochiuri fine (900 ochiuri/cm 2) pentru o cantitate suficienta vopsirii
unor elemente intregi;
- se stabileste consistenta de lucru prin adaos de diluant (10 - 15%);
- se verifica prin probe si se alege tipul de duza cel mai potrivit, functie de natura si intinderea
suprafetei;
- se verifica presiunea (3 - 5 at.) si se lasa instalatia sa functioneze cateva minute in gol;
- se incarca recipientul aparatului cu vopsea;
- se regleaza jetul si se fac cateva probe pe perete, inainte de a incepe vopsirea elementelor
programate.
(6) Forma jetului se regleaza prin rotirea duzei, uzuale fiind:
- jetul conic sau jetul aplatizat, pentru spurafete plane intinse;
- jetul ascutit, pentru muchii si colturi.
Distanta optima intre duza si suprafata este de 15 - 30 cm.
(7) Jetul se proiecteaza perpendicular pe suprafata care se vopseste, dar la tavane, pistolul se tine
inclinat la 45 spre a se evita caderea unei cantitati mari de vopsea.
(8) Mana care tine pistolul se misca vertical de sus in jos, compozitia aplicandu - se in fasii, care
se suprapun marginal pe 4 - 5 cm; la trecerea de pe o fasie pe urmatoarea se intrerupe proiectarea
jetului de vopsea prin ridicarea degetului de pe tragaciul pistolului de vopsit.
(9) Stratul al doilea de vopsea se aplica dupa uscarea completa a stratului precedent, pistolul
manevrandu - se tot in fasii suprapus de 4 - 5 cm la margine, dar pe directie perpendiculara. La
vopsitoriile de calitate superioara, unde se aplica si al treilea strat de vopsea, se aplica aceleasi reguli.
(10) Fiecare strat se slefuieste, cu exceptia ultimului, care da aspectul definitiv al vopsitoriei si care
se obtine printr - o pulverizare foarte ingrijita, dupa ce s-a potrivit corespunzator marimea stropilor si
consistenta vopselei.
(11) La terminarea sau la intreruperea lucrului, pistolul trebuie curatat, la interior, prin pulverizarea
unei mici cantitati de solvent, si la exterior, prin spalare cu carpa muiata in solvent.
Anexa 4
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A UNOR TIPURI DE VOPSITORII

CU COMPOZITII SPECIALE
(1) In functie de necesitatea unei comportari deosebit de bune in anumite medii specifice, se
produc industrial diverse tipuri de vopsele, lacuri, emailuri, care se folosesc cu predilectie in anumite
lucrari industriale.
(2) Principalele faze de executie si operatiile din cadrul acestora sunt similare celor de la
vopsitoriile pe baza de ulei.
(3) In cele ce urmeaza se prezinta ordinea operatiilor si unele elemente specifice pentru diferite
tipuri de vopsitorii cu compozitii speciale.
1. Vopsitorii pe baza de rasini alchidice (Romalchid)
Ordinea
opera - Denumirea operatiilor Natura suprafetei suport
tiilor tenc.gletuita lemn metal
S.C. SIALCO S.R.L.
1. Pregatirea suprafetelor + + +
2.1. Grunduirea cu grund de imbibare + + -
2.2. Grunduirea cu grund anticoroziv - - +
2.3. Chituirea locala cu chit de cutit + + +
2.4. Slefuirea locurilor chituite + + +
2.5. Grunduirea locurilor chituite + + +
2.6. Spacluirea generala cu chit de
cutit sau de stropit + + +
2.7. Slefuriea suprafetelor spacluite + + +
2.8. Spacluire strat II - + 0
2.9. Slefuirea suprafetei spacluite - + 0
2.10. Spacluire strat III - 0 -
2.11 Slefuirea suprafetei spacluite - 0 -
3.1. Grunduirea cu grund de acoperire + + +
3.2. Slefuirea peliculei de grund + + +
3.3 Primul strat de email + + +
3.4. Slefuirea 0 + +
3.5. Al doilea strat de email 0 + +
3.6. Slefuirea - 0 0
3.7. Al treilea strat de email - 0 0
Precizari:
- nu se aplica pe suprafete de beton, tencuieli de var sau ciment;

- nu este admisa nuantarea culorilor pe santier;
- lucrarile se executa la temperatura minima de +15 C si in conditii de umiditate realtiva a aerului de
maximum 60%;
- timpul de uscare necesar unui strat este de 24 h;
- nu se admite aplicarea unui strat nou inainte de uscarea celui precedent;
- ultimul strat nu necesita finisare.
2. Vopsitorii pe baza de poliacetat de vinil (Vinarom)
Ordinea
tiilor tenc.driscuita tenc. gletuita lemn
2.1. Grunduirea cu grund de imbibare
G-005-2 - + +
2.2. Grunduirea locala cu chit pe baza
de poliacetat de vinil C108-20 + + +

S.C. SIALCO S.R.L.
3.1. Primul strat de vopsea ( grund de

acoperire) + + +
3.2 Al doilea strat + + +
3.3. Al treilea strat + + +
Precizari:
- inainte de aplicare, vinaromul se omogenizeaza prin amestecare si se strecoara prin sita cu 900
ochiuri/cm2;
- pentru stratul I (grund) se dilueaza vopseaua cu apa 1:2. Indiferent de suport, straturile II si III se
dilueaza cu apa 4:1;
- vopseaua se aplica manual sau mecanizat. in ambele cazuri, stratul I se aplica cu bidineaua sau cu
pensula, pentru o mai buna penetrare;
- bidoanele si vasele cu vopsea preparata (diluata) se inchid etans, pentru a se evita formarea de
pojghita prin evaporarea apei.
3. Vopsitorii pe baza de emailuri cu rasini epoxidice
Ordinea
G-005-2 + + -
2.2. Grunduirea cu grund anticoroziv
G 404-50 - - +
2.3. Chituirea locala cu chit de cutit
C896-50 + + +
2.6. Spacluirea locala I cu chit de cutit + + +
2.7. Slefuriea + + +
2.8. Spacluire generala II 0 + 0
2.9. Slefuirea 0 + 0
2.10. Spacluire generala III - 0 -
2.11 Slefuirea - 0 -
G 106 + + +
3.2. Slefuirea + + +
3.3. Primul strat de email (E 106) + + +
3.5. Al doilea strat de email + + +
3.6. Finisraea peliculei de acoperire 0 0 0
Precizari:
- nu este admisa nuantarea culorilor pe santier;

- lucarile se executa la temperatura de minim +18 C si umiditatea relativa a aerului maxima 60%;
S.C. SIALCO S.R.L.
- fiecare strat se usuca in 24 ore;

- obiectele vopsite nu se dau in exploatare decat la minimum 7 zile diupa vopsire.
4. Vopsitorii cu emailuri pe baza de clorcauciuc
Ordinea
G-005-2 + + -
2.2. Grunduirea cu grund anticoroziv
G 359-1 - - +
2.3. Chituirea locala cu chit de cutit
C896-50 + + +
2.6. Spacluirea generala cu chit de
cutit C896-50 0 + 0
2.7. Slefuriea 0 + 0
2.8. Spacluire generala II - 0 -
2.9. Slefuirea - 0 -
G 109-1 + + +
3.3. Primul strat de email (E 100) + + +
3.5. Al doilea strat de email + + +
3.6. Slefuirea - 0 0
3.7 Altreilea strat de email - 0 0
3.8 Finisraea ultimuli strat de email + - +
Precizari:
- nu este admisa nuantarea emailurilor pe santier;

- lucarile se executa la temperatura de minim +12 C si umiditatea relativa a aerului maxima 65%;
- fiecare strat se usuca in 24 ore;
- aplicarea se face mecanizat prin stropire, iar compozitiile se dilueaza cu toluen in proportie de
maximum 20%.

S.C. SIALCO S.R.L.
CAIET DE SARCINI PENTRU PROTECTIE PRIN VOPSITORIE
1. OBIECT
(1) Procedura contine exigentele necesare executiei protectiei contra coroziunii a constructiilor
metalice prin vopsire si constituie documentul de referinta pentru executia, controlul si receptia
acestui gen de lucrari.
(1) Prezenta procedura tehnica de executie se aplica la constructiile si confectiile metalice din din
cadrul obiectivelor civile, industriale si agrozootehnice.
(2) Materialele folosite pentru protectia contra coroziunii sunt numai din gama celor aplicate la rece
(minium de plumb, bronz, aluminiu, vopsea pe baza de ulei, rasini sintetice, etc.).
(3) Prezenta procedura nu se aplica protectiei contra coroziunii cu materiale aplicabile la cald pe
baza de smoala plastificata in amestec cu diferite adaosuri si protectiei contra coroziunii a
elementelor de constructii metalice ingropate in pamant.
(1) Standardul STAS 10128-86 - Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane.
Clasificarea mediilor agresive.
(2) Standardul STAS 10166/1-77 - Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane.
Pregatirea mecanica a suprafetelor.
(3) Standardul STAS 10702/1-83 - Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane.
Acoperiri protectoare. Conditii tehnice generale.
(4) Instructiuni tehnice C 139-87 - Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva a elementelor de
constructii metalice.
(5) Normativ C 56-85 - Normativ pentru verificarea clitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente - Caiet XX.
(1) Clasa de agresivitate = grupare stabilita conform standardelor / normelor care clasifica mediile
agresive in functie de actiunile exercitate de acestea asupra elementelor de constructii din beton
sau metal. Stabilirea clasei de agesivitate se face de catre proiectant, la elaborarea proiectului,
pe baza de studii si analize privind existenta si concentratia agentilor corozivi pe amplasament
sau in zona, studii efectuate de institute de specialitate.
5. RESPONSABILITATI
(1) Constructorul raspunde de:

S.C. SIALCO S.R.L.
Receptionarea elementelor de constructii, instalatii sau utilaje tehnologice privind starea

suprafetelor metalice inainte de a se aplica protectia.
Executarea tuturor operatiunilor prevazute in procedura inclusiv pregatirea suprafetelor metalice
pentru aplicarea protectiei.
Asigurarea conditiilor pentru verificarile ce trebuie sa le efectueze dirigintele de santier.
Executarea testelor procedurale privind calitatea straturilor de protectie anticoroziva, precum si a
celor cerute suplimentar de dirigintele de santier.
Efectuarea tuturor remedierilor necesare rezultate in urma autocontrolului.
Avizarile derogarilor eventuale cerute de constructor.
Evidenta tuturor testelor de confirmare a calitatii.
Acordul final pentru executia conforma a lucrarii.
6. MODUL DE LUCRU
(1) Proiectul de executie va cuprinde caiete de sarcini privind executia, exploatarea si intretinerea
protectiilor anticorozive.
(2) Stabilirea clasei de agresivitate se face de catre proiectant pe baza de studii si analize privind
existenta si concentratia agentilor corozivi pe amplasament si in zona.
(3) Elementele de constructie cu sectiune inchisa si interior inaccesibil se vor inchide etans.
(4) Gradul si tipul de curatire care trebuie realizate pe suprafetele pieselor elementelor de constructii
din otel noi se stabilesc de catre proiectant si se indica in proiectul de executie si caietul de
sarcini, conform STAS 10166/1-77.
(5) Proiectantul, prin caietul de sarcini, va fixa aspectul final al suprafetelor pregatite (ex. luciu
metalic), iar la executie se va mentiona in procesul verbal de receptie calitativa, formular cod
F1/PTE-010-01.
(6) Sistemul de acoperire protectoare a constructiei metalice este stabilit prin proiect. Se folosesc,
de regula, urmatoarele sisteme:
- sisteme de acoperire prin vopsire;
- acoperiri combinate:
- de zinc depus termic si vopsire
- de zinc sau aluminiu prin metalizare si vopsire.
(7) Prezenta instructiune tehnica de executie nu trateaza sistemele de acoperire combinate,
mentionate la aliniatul precedent.
6.2. Conditii de executie
(1) Din punct de vedere al executie protectiei se recomanda ca acesta sa fie efectuata, pe cat
posibil, prin procedee industriale in uzinele producatoare de elemente sau in baza proprie de
productie a executantului.
(2) Nu se admite inceperea preasamblarii de elemente sau subansambluri semiuzinate daca
protectia din uzina (atelier) nu este realizata la nivelul impus de caietul de sarcini intocmit de
proiectant.
(3) La realizarea lucrarilor de protectie se va avea in vedere starea in care se afla elementele
metalice care urmeaza a fi protejate:
a) material acoperit partial / in intregime cu tunder;
b) material acoperit partial / in intregime cu rugina;

S.C. SIALCO S.R.L.
c) material acoperit cu o protectie temporara (uleiat, fosfatat, protejat cu diverse grunduri, etc.);
d) materialul acoperit cu straturi de vopsea avand diferite defecte provenite din transport si
manipulare.
6.3. Pregatirea suprafetelor metalice
(1) Pregatirea suprafetelor metalice are drept scop indepartarea oricaror impuritati rezultate in timpul
prelucrarii, asamblarii, transportului, etc., care sa permita o buna aderenta a protectiei. Aceasta
pregatire cuprinde si prelucrarea sudurilor si indepartarea micilor defecte de pe suprafata
rezultate din materialul folosit pentru constructie sau ca urmare a operatiilor de debitare,
asamblare, sudare, etc.
(2) Operatiile de pregatire se refera la acele defecte de suprafata care se incadreaza in limitele
tolerantelor admise de standardul in vigoare.
(3) Indepartarea murdariei si a ruginei este obligatorie si se realizeaza prin periere, dupa caz, cu
perii de sarma, cu perii cu par de porc sau cu perii de paie si spalare cu apa. Vopseaua aplicata
pe suprafetele metalice ruginite nu protejeaza. Rugina ramasa sub pelicula de vopsea se
dezvolta activ, aceasta distrugandu-se.
(4) Metodele de pregatire a suprafetelor pentru vopsire sunt:
- metoda mecanica;
- metoda mixta;
- metoda chimica.
(5) Pregatirea mecanica se realizeaza cu: dalti, razuitoare, perii, spacluri de otel si cu ajutorul a
diferite aparate de sablare sau polizare conform STAS 10166/1-77.
(6) Cea mai eficace metoda este cea prin sablare si se realizeaza cu aparate speciale, cu nisip ce
are o duritate mai mare si muchii ascutite. Se mai poate folosi si electrocorindonul.
(7) Dupa sablare suprafetele se spala cu white spirt.
(8) Metoda mixta consta in metoda termica combinata cu cea mecanica pentru indepartarea
sarurilor si a apei din porii metalelor cu ajutorul flacarii, dupa aceea tunderul si rugina
indepartandu-se cu spaclul. Dupa prelucrare suprafetele se degreseaza.
(9) Metoda chimica consta in tratarea suprafetelor de metal cu solutii de diferite concentratii ale
acizilor anorganici.
(10) Dupa aplicare se indeparteaza acizii de pe suprafata metalului prin spalare cu apa pana la
obtinerea unei ape neutre (pentru tratarea cu HCl). Pentru neutralizarea suprafetelor tratate cu
acid sulfuric se foloseste laptele de var dupa care se spala cu apa fierbinte si rece. In cazul
folosirii acidului fosforic se face o solutie de soda
calcinata 3%, dupa care se spala cu apa fierbinte si se usuca. In acest caz suprafetele nu trebuie
sa fie lasate nevopsite mai mult de 24 ore.
(11) Alta metoda de pregatire chimica este fosfodarea adica aplicarea unei solutii de saruri ale
acidului fosforic, aceasta formand un strat protector de fosfati insolubili in apa si care sub
acoperire cu lac sau vopsea formeaza un grund de calitate superioara.
(12) Curatirea suprafetelor de grasimi si uleiuri se va face in functie de genul acestora:
- cu solventi organici (degresarea primara se va face cu White-Spirt, dupa care se va efectua a
doua degresare cu percloretilena, tiner, acetona sau alti solventi volatili);
- cu solutii alcaline (soda caustica 10% sau soda calcinata 15%);
- cu solutii de detergenti.
(13) In cazul degresarii cu solutii alcaline sau detergenti este necesara spalarea cu apa pana la
neutralizare si uscarea cu aer cald.
(14) Inainte de a incepe efectuarea protectiei anticorozive, sudurile vor fi controlate vizual 100% si
nedistructiv sau distructiv, in procentul indicat de proiectant.

S.C. SIALCO S.R.L.
(15) Pentru asigurarea unor suprafete uniforme si netede in zona sudurilor se vor folosi metode
mecanice de uniformizare (polizare, frezare, etc.).
(16) Cand suprafetele de protejat prezinta porozitati, denivelari, defecte de laminare sau unghiuri
ascutite se indeparteaza aceste defecte prin acoperire cu metal (sudura si slefuire) sau numai
prin slefuire, in cazul unghiurilor ascutite.
(17) In cazul unor portiuni care se inzidesc sau se acopera cu masa de spaclu, se admite remedierea
defectelor de mai sus prin chituire.
(18) Pentru fiecare tip de operatie de pregatire a suprafetei folosit conform STAS 10166/1-77 se
intocmesc si se aplica fise tehnologice specifice.
(19) Toate confectiile metalice prefabricate vor avea indicat in certificatul de calitate modul de
pregatire a suprafetei inaintea aplicarii stratului de protectie. La locul de montaj se vor remedia
suprafetele degradate prin curatire si se va aplica stratul primar de vopsea sau se va reface
curatirea si vopsirea in totalitate in cazul in care nu se specifica in certificatul de garantie.
6.4. Vopsirea
(1) La vopsire se respecta instructiunile din fisa tehnica a vopselei care se refera la:
- modul de aplicare;
- grosimea stratului;
- durata si modul de uscare;
- timpul de retinere intre aplicarea straturilor succesive;
- numarul de straturi si natura fiecaruia;
- prelucrarea necesara intre straturi;
- modul de pregatire si de diluare a vopselei inainte de aplicare.
(2) Aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire se face manual, cu pensula sau ruloul sau
mecanizat, in functie de volumul lucrarilor. La aplicarea mecanizata se folosesc aparate de
pulverizat racordate la un compresor mobil de aer de joasa presiune, cu debitul de 0,15-0,3
mc/minut, precum si agregate de vopsit tip airless.
(3) Sistemele de protectie prin vopsire se aplica cu pensula sau pistolul, conform indicatiilor date de
producatorul de vopsele, indicatiile date de acesta fiind obligatorii.
(4) Pentru vopsirea cu vopsele pe baza de ulei sau emailuri se folosesc pensule din par de porc.
Pentru vopsirea cu vopsele pe baza de uleiuri se va face la sfarsit netezirea urmelor pensulei.
(5) Vopsirea prin pulverizare se face cu ajutorul pistolului de aer comprimat, distanta de la
pulverizator pana la suprafata trebuie sa fie la un jet plan de 250-350 mm, iar la un jet de
sectiune rotunda de 400-450 mm. Pistolul este deplasat in mod uniform de-a lungul suprafetei,
cu o viteza de 14-18 m/min, jetul fiind perpendicular pe suprafata.
(6) Primul strat al sistemului de acoperire prin vopsire se aplica dupa cel mult 3 ore de la pregatirea
suprafetei elementelor de otel.
(7) Tehnologiile de preparare a materialelor de protectie si respectiv de aplicare a straturilor
componente ale sistemului de acoperire prin vopsire trebuie sa corespunda cu prescriptiile
stabilite de producatorii materialelor.
(8) Inainte de aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire si uscarea peliculelor la aer, toate
rosturile (interspatiile), denivelarile, etc. trebuie astupate prin chituire pentru a se obtine o
suprafata neteda.
(9) Straturile necesare ale sistemului de acoperire prin vopsire se vor aplica numai pe suprafete
curate, lipsite de apa, de praf sau impuritati. Fiecare strat al acoperirii trebuie sa fie continuu,
lipsit de incretituri, basici, exfolieri, fisuri, neregularitati. Culoarea fiecarui strat trebuie sa fie
uniforma pe toata suprafata elementelor si nuanta culorii trebuie sa difere de la strat la strat
pentru a permite verificarea numarului de straturi aplicate.

S.C. SIALCO S.R.L.
(10) Numarul de straturi ale sistemului de acoperire aplicate pe suprafetele pieselor din otel trebuie sa
realizeze grosimea totala minima prezenta in proiect, inclusiv la colturi si muchii.
(11) Vopseaua se aplica in fasii de sus in jos, pana la o anumita limita conventionala, de la stanga
spre dreapta; a doua fasie, asezata alaturi, se aplica de jos in sus, a treia ca prima, etc.
(12) Pentru a obtine o suprafata vopsita continuu este necesar ca marginea fiecarei fasii aplicate
consecutiv sa se suprapuna pe marginea fasiei aplicate anterior, recomandandu-se ca primul
strat sa fie aplicat in fasii verticale, al doilea in fasii orizontale.
(13) Dupa aplicarea straturilor de protectie prin vopsire, se verifica grosimea straturilor aplicate,
folosind metode descrise in STAS 2850-80 si aderenta acestora, in conformitate cu prevederile
STAS 3661-65. Functie de rezultatele obtinute se va proceda la completarea si/sau refacerea
straturilor.
(14) Rezultatele obtinute in conformitate cu cele doua standarde susmentionate se consemneaza in
procesul verbal de receptie calitativa, formular cod F1/PO-02-01.
(15) Dupa montarea elementelor vopsite se verifica starea stratului de protectie si se trece, dupa caz,
sau la remedierile locale necesare, sau la aplicarea unui strat de finisare generala.
(16) La elementele metalice, in cazul efectuarii reparatiilor locale, trebuie vopsite obligatoriu toate
portiunile pe care s-au efectuat aceste reparatii.
(17) Aplicarea straturilor de acoperire prin vopsire se va face de regula inainte de montarea
elementelor de constructii. Se poate accepta ca ultimul strat sa se aplice dupa montare.
(18) In unele cazuri, ca de exemplu lipsa unor spatii suficiente de aplicare sau depozitare,
se poate aplica inainte de montaj numai stratul de grund si cel putin un strat de vopsea din
componenta sistemului de acoperire pe intreaga suprafata, iar pe zonele care se suprapun se va
aplica numarul total de straturi ale sistemului de acoperire prin vopsire.
6.5. Uscarea
(1) Uscarea se face in aer liber sau la cald in camere de uscare. Dupa uscare se va masura
grosimea stratului de vopsea care va trebui sa fie conform fisei tehnice a vopselei respective.
5480/26.11.1995;
- Norme specifice de protectia muncii la executia constructiilor inalte (daca este cazul);
- Norme specifice de protectia muncii la lucrari de izolatii termice, hidrofuge si protectii
anticorozive;
Norme specifice de protectia muncii la lucrari de montaj utilaje tehnologice si constructii metalice;

S.C. SIALCO S.R.L.
(1) Verificarea pregatirii suprafetelor se face la primirea pe santier de catre comisia de receptie
numita de unitatea ce efectueaza montajul. Pentru tablele a caror suprafata se poate pregati pe
santier, verificarea se face inainte de aplicarea primului strat.
(2) Verificarea pregatirii suprafetei se face conform STAS 10166/1 - 77 la fiecare dintre tipurile de
elemente care alcatuiesc constructia si anume 5% din numarul elementelor contractate. La
fiecare element care trebuie sa fie verificat se indeparteaza grundul, la 2% din numarul pieselor
care il compun si se compara cu
aspectul suprafetei piesei cu etalonul fotografic, corespunzator gradului si tipului minim de
curatire prevazute in proiect.
(3) Marimea suprafetei de pe care se inlatura grundul in vederea verificarii se stabileste de comisia
de receptie, in functie de dimensiunile piesei si astfel incat sa poata fi corect apreciat aspectul
suprafetei de otel. La elementele de acelasi tip piesele care se verifica trebuie sa difere de la un
element la altul.
(4) Imediat dupa verificarea suprafetelor pieselor de pe care a fost indepartat grundul trebuie
reacoperite cu stratul de protectie temporara. Daca se constata ca aspectul suprafetei unei piese
este corespunzator unui grad si tip de curatire inferior celui minim prevazut in proiect, se reface
verificarea pe aceeasi piesa, la alte doua elemente de acelasi tip. Daca si de aceasta data se
constata chiar la o singura piesa aspectul suprafetei necorespunzatoare proiectului, toate
elementele de tipul verificat se refuza la receptie.
(5) Verificarea aplicarii stratului de protectie temporara se face la primirea pe santier a elementelor
de otel de catre comisia de receptie numita de unitatea care efectueaza montajul.
(6) Verificarea stratului de protectie temporara se face vizual la toate elementele constructiei. Stratul
de grund trebuie sa fie uniform si sa acopere intreaga suprafata a constructiei.
(7) In cazul cand se constata ca stratul de grund aplicat in uzina nu este uniform si nu acopera
intreaga suprafata, se va aplica pe santier un nou strat de protectie cu acelasi material ca si
stratul initial.
(8) Verificarea pregatirii suprafetei si a stratului de protectie temporara face obiectul procesului
verbal de receptie calitativa.
(9) Verificarea in timpul executiei consta din:
- examinarea proceselor verbale anterioare privind pregatirea suprafetelor si aplicarea stratului
de protectie temporara executate in uzina;
- verificarea calitatii fiecarui strat, aceasta executandu-se vizual si urmarindu-se obtinerea unor
straturi continue, uniforme, lipsite de basici, incretituri si de nuante diferite pentru fiecare strat in
parte. Daca un strat nu este continuu si uniform se va aplica peste el inca un strat care nu va
conta la numarul total de straturi. Daca un strat prezinta basici sau incretituri se curata portiunile
cu defecte si se acopera cu un nou strat din acelasi material.
(12) Verificarea si receptia pe faze de lucrari se va face conform reglementarilor si consta din:
- verificarea aspectului stratului de protectie, urmarindu-se obtinerea unui sistem de protectie
continuu, uniform, lipsit de basici si incretituri. Aceasta verificare se va face vizual.
- verificarea aderentei sistemului de protectie pe suportul metalic conform STAS 3661-88.
- verificarea grosimii sistemului de protectie se va face conform Instructiunilor tehnice C139-87.
- verificarea aplicarii intregului numar de straturi prevazute in proiect se executa prin sondaj, prin
taierea cu lama, urmarindu-se existenta tuturor straturilor cu nuante diferite. Daca aspectul sau
grosimea totala a sistemului de protectie nu sunt
corespunzatoare proiectului, proiectantul va decide asupra masurilor ce trebuie luate.
(13) Rezultatele verificarii aderentei se exprima prin cifre arabe conform urmatorului tabel:

S.C. SIALCO S.R.L.
Cifra de aderenta Aspectul cadrilajelor

1 - aderenta foarte buna - marginea taieturilor este dreapta - nici un patrat din cadrilaj nu este
desprins
2 - aderenta buna - marginile taieturilor sunt usor zimtate - la punctele de intretaiere a
taieturilor se observa slabe desprinderi ale peliculei care nu
depasesc 5% din suprafata cadrilajelor
3 - aderenta mediocra - pelicula este desprinsa de-a lungul taieturilor si la punctele de
intersectie pana la 5% din suprafata cadrilajelor
4 - aderenta necorespun - zatoare - pelicula este desprinsa de-a lungul taieturilor si la punctele de
intersectie pana la 35% din suprafata cadrilajelor
(14) Rezultatele verificarilor efectuate in toate etapele se consemneaza in procese verbale de

receptie calitativa, formular cod F1/PT-010-01.

- Proces verbal de receptie calitativa.
10. ANEXE
Nu este cazul.
CAIET DE SARCINI PENTRU MONTAREA DE PLACI CERAMICE
1. SCOP
(1) Prezenta procedura tehnica de executie trateaza executarea placajelor din faianta, majolica si
placi ceramice smaltuite CESAROM si constituie documentul de referinta pentru executia si
(1) Procedura tehnica de executie se aplica la executarea placajelor din placi de faianta, majolica si
placi ceramice smaltuite CESAROM pe pereti din zidarie, beton monolit, panouri mari de beton,
pereti prefabricati sau zidarii din bca.
(2) Prezenta procedura tehnica de executie se aplica si la executarea placajelor exterioare, pe
fatade, realizate cu placi ceramice smaltuite CESAROM.
Instructiuni tehnice C6-86 - Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta, majolica si
placi ceramice smaltuite CESAROM.
placi ceramice smaltuite aplicate pe pereti prin lipire cu paste subtiri.
S.C. SIALCO S.R.L.
Instructiuni tehnice P104-83 - Instructiuni tehnice pentru executarea peretilor si acoperisurilor din
elemente din beton celular autoclavizat.
Normativ C112-86 - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase
la lucrarile de constructii.
Normativ C18-83 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede.
Normativ C 16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor
aferente.
Normativ C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente - Caiet X.
Instructiunea tehnica de executie PTE-08-01 - Executarea lucrarilor de zidarie din caramida, blocuri
mici cu agregate usoare si BCA
Instructiunea tehnica de executie PTE-08-03 - Executarea tencuielilor.
Nu este cazul.
5. RESPONSABILITATI

investitorului.
Respectarea tuturor restrictiilor din prezenta procedura de catre constructor.

prezentei proceduri.
6. MODUL DE LUCRU
(1) Placajele realizate din placi de faianta, majolica si placi ceramice smaltuite CESAROM se aplica:
- la interior, la cladiri de locuit si social culturale in incaperi cum sunt: bai, bucatarii, grupuri
sanitare, saloane de spital, sali de operatie, coridoare, laboratoare, magazine alimentare,
precum si in incaperi cu destinatie similara aferente constructiilor industriale, comerciale sau
social-culturale;

S.C. SIALCO S.R.L.
- la interior, in hale industriale si unele depozite la care procesul tehnologic impune anumite
cerinte de igiena;
- la exterior, numai cu placi ceramice smaltuite CESAROM, pe fatadele cladirilor de locuit, social-
culturale si industriale. In acest caz, executantul va cere producatorului verificarea rezistentei la
inghet-dezghet a materialului.
(2) Placile smaltuite se pot folosi fara restrictii de marime a suprafetei in incaperi cu umiditate
relativa a aerului peste 60% cu actiune continua si procese umede la placarea interioara a
peretilor.
De asemenea ele se pot folosi si la placarea exterioara a peretilor cu luarea prin proiect de
masuri corespunzatoare de protejare la trecerea vaporilor, ca de exemplu:
- bariera contra vaporilor;
- interspatii de ventilare;
- ventilarea spatiilor interioare;
- limitarea la cel mult 25% din suprafata aferenta acestor incaperi etc.
(3) Placile ceramice de calitatea II se utilizeaza la placarea suprafetelor ce se gasesc la distanta la
care perceperea defectelor nu mai este posibila, ca de exemplu la fatade incepand de la etajul II
si in portiunile care nu pot fi vazute de aproape, din balcoane, logii sau terase.
(4) Placile ceramice cu smalt discontinuu precum si cele nesmaltuite nu se utilizeaza la executarea
placajelor exterioare, in incaperi cu umiditate relativa a aerului mai mare de 60% si nici in cele in
care peretii pot fi frecvent udati cu apa (bai, spalatorii, sali de dusuri etc.).
(5) Nu se recomanda folosirea placajelor ceramice interioare care fac obiectul prezentei proceduri
tehnice de executie in incaperile industriale la care se produc trepidatii sau vibratii datorita
utilajelor, sau masinilor de exploatare.
(6) Nu se admite placarea cu placi ceramice CESAROM a bazinelor si recipientilor care
inmagazineaza apa sau alte lichide.
(7) Placile ceramice tip CESAROM, avand o rezistenta redusa la socuri si la uzura prin circulatie
(zgariere, matuire, ciobirea smaltului etc.) nu se folosesc pentru pardoseli decat in mod cu totul
exceptional, in incaperi cu circulatie foarte restransa, la executarea bordurilor in afara zonelor de
circulatie, avand doar un rol decorativ.
Placile cu smalt discontinuu sau nesmaltuite nu se vor folosi la executarea pardoselilor in nici o
situatie.
6.2. Materiale
(1) Materialele utilizate la realizarea placajelor care fac obiectul prezentei instructiuni tehnice de
executie trebuie sa indeplineasca conditiile stabilite prin standardele de produs.
(2) Receptia materialelor se face pe loturi, conform prevederilor din standardele si normele de
produs. La receptia materialelor se va verifica existenta si continutul certificatelor de calitate
precum si corespondenta datelor inscrise in acestea cu standardul de fabricatie al produsului.
(3) Receptia materialelor la punctul de lucru se consemneaza in "Registrul pentru receptia calitativa
a materialelor, prefabricatelor si elementelor de constructii - instalatii inainte de introducerea
acestora in lucrare", formular cod R1/PTE-03-01.
(4) Placile ceramice (faianta, majolica si CESAROM) se transporta ambalate in cutii, cu mijloace de
transport acoperite, curate si uscate. In mijlocul de transport, cutiile se aseaza in stive luandu-se
masuri pentru impiedicarea deplasarii stivelor in timpul transportului, deteriorarii ambalajelor si
placilor.
(5) Cutiile cu placi ceramice se depoziteaza in incaperi curate si uscate in stive de maximum 1,5 m
inaltime, pe platforme cu suprafete plane sau pe rafturi in locuri ferite de lovituri si umiditate.
Placile nu se vor scoate din cutiile lor inainte de a fi transportate la punctul de lucru.

S.C. SIALCO S.R.L.
6.3. Executarea lucrarilor de placaje
(1) La montarea placilor din argila arsa pe peretii portanti din zidarie sau beton pusi sub sarcina
chiar in timpul executiei si intaririi lor, conditie care urmareste fenomenul contractiei si curgerii
lente, este necesar ca placarea sa se faca la cel putin o luna dupa incarcarea cu greutatea
proprie, in afara de cazul cand executantul, cu acordul proiectantului, pe baza datelor de care
dispun privind contractiile si tasarile, apreciaza posibilitatea scurtarii acestui termen, lucru pe
care il consemneaza intr-un proces verbal comun.
6.3.1. Lucrari care trebuiesc terminate inaintea executarii placajelor
(1) Inaintea inceperii placarii peretilor interiori si exteriori trebuie sa fie terminate urmatoarele lucrari:
- invelitoarea cladirii inclusiv terasele, logiile, balcoanele, cu amenajarea scurgerilor in solutia
definitiva sau provizorie (jgheburile si burlanele executandu-se pe masura avansarii placarii)
astfel incat suprafetele pe care se executa grundul si placarea sa fie ferite de actiunea
precipitatiilor atmosferice;
- toate profilele, solbancurile, glafurile etc;
- montarea tocurilor la ferestre si a tocurilor sau captuselilor la usi, in afara de pervazuri care se
vor monta dupa executarea placajelor; montarea captuselilor se va face astfel incat sa se asigure
ca pervazurile ce vor fi batute ulterior sa acopere rostul dintre toc respectiv captuseala si
peretele placat;
- tencuirea tavanelor si a suprafetelor care nu se placheaza;
- montarea conductelor sanitare, electrice, de incalzire, ingropate sub placajul de placi ceramice;
prevederea de conducte aparente trebuie in general evitata;
- probele conductelor de scurgere, probele de presiune ale conductelor de alimentare cu apa,
probele instalatiilor de incalzire (la rece si la cald) si lucrarile de acoperire cu plasa de rabit si
tencuirea sa;
- montarea diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea consolelor obiectelor sanitare etc., pentru
ca dupa executarea placajului sa nu se mai execute spargeri; eventualele gauri ulterioare
urmeaza a fi date numai cu burghie; de asemenea, trebuie sa fie executate in prealabil si
eventualele lucrari care necesita spargeri pe fata zidului opusa celei placate, pentru a se evita
dislocarea placajului sau strapungerea peretelui;
- imbracamintile pardoselilor reci din mozaic turnat, placi de mozaic, placi de gresie, marmura
etc. din incaperi ai caror pereti urmeaza a fi placati se pot executa fie inainte fie dupa montarea
placajelor, functie de posibilitatile de organizare a lucrarilor. Imbracamintile pardoselilor de lemn,
din produse pe baza de polimeri sintetici etc. care se degradeaza la umiditate mare vor fi
executate numai dupa executarea placajului;
- plintele sau scafele prefabricate se vor monta inainte de executarea placajului, acordandu-se o
atentie deosebita realizarii nivelului fata de linia de vagriz si a orizontalitatii, astfel ca ele sa poata
constitui elementul de baza (orizontal si la nivel al viitorului placaj);
- plintele sau scafele turnate monolit se vor executa dupa montarea placajului; in cazul in care
imbracamintea se executa inaintea placajului se vor lua masuri de protectie a plintelor si scafelor
in timpul executarii lucrarilor de placare.
6.3.2. Pregatirea suprafetei peretilor pe care se aplica placile ceramice

S.C. SIALCO S.R.L.
(1) Inaintea aplicarii grundului, suprafetele peretilor de zidarie, beton sau BCA se vor pregati in
conformitate cu prevederile Normativului C18-83 respectiv P104-83 si a procedurilor tehnice de
executie PTE-08-01, respectiv PTE-08-03.
Se vor verifica in prealabil suprafetele peretilor atat cu privire la abaterile pe verticala si
orizontala cat si cu privire la eventualele vicii si degradari aparente pentru a se stabili corecturile
care trebuiesc facute in vederea placarii.
(2) Aplicarea placilor ceramice pe pereti se face numai pe suprafete uscate, pregatite in prealabil,
dupa cum se indica la paragraful (4) care urmeaza si care prezinta abateri de la planeitate
cuprinse intre limitele 3 mm/m pe verticala si 2 mm/m pe orizontala; eventualele neregularitati
locale nu trebuie sa depaseasca 10 mm (umflaturi sau adancituri). In cazul in care aceste abateri
sunt depasite, suprafetele vor fi indreptate sau completate cu mortar de ciment de aceeasi
compozitie ca a mortarului folosit la placare sau prin taierea iesindurilor. Grosimea stratului de
mortar dintre dosul placilor si suprafata peretelui trebuie sa fie cuprinsa intre 1-2 cm.
(3) Inaintea inceperii lucrarilor de placare se vor inlatura eventualele resturi de mortar de pe pereti,
praf, pete de grasime etc. Peretii pe care se aplica placile de faianta si majolica nu trebuie sa fie
tencuiti iar rosturile zidariei (orizontale si verticale) trebuie sa se curete bine pe o adancime de
cca 1 cm, pentru ca materialul de fixare sa adere cat mai bine pe aceste suprafete.
In cazul spurafetelor netede ale peretilor de beton turnat monolit sau a suprafetelor de beton ale
panourilor mari, pentru ca mortarul sa adere cat mai bine pe aceste suprafete este necesar sa se
creeze o rugozitate a suprafetelor printr-o usoara sprituire a acestora.
(4) Dupa executarea lucrarilor de la paragrafele (1)-(3) de mai sus, se va aplica:
- pe peretii de caramida sau beton, un sprit din mortar de ciment - nisip (0-3mm), dozaj
volumetric 1:2 si apa pana la consistenta de 10-12 cm determinata cu conul etalon; mortarul se
aplica cu mistria sau canciocul, fiind de o consistenta fluida, si nu se va netezi; grosimea spritului
va fi de 3-5 mm;
- dupa 24 ore de la aplicarea spritului se va aplica grundul, care se va executa cu mortar de
ciment avand dozajul de 400 kg ciment la 1 mc nisip 0-3 mm, introducandu-se in amestec,
pentru o mai buna lucrabilitate si 0,05 (1/20) parti var pasta (de consistenta 12 cm) la o parte de
ciment, in volume; dozajul volumetric este de 1:3,5:0,5 (ciment: nisip: var pasta); consistenta
mortarului trebuie sa fie plastica si sa corespunda la o scufundare a conului etalon de 6 cm;
grosimea grundului va fi de 1-2 cm. Pe pereti de zidarie grundul se aplica in doua straturi, fiecare
de circa 1 cm grosime. Cel de al doilea strat se va aplica dupa ce primul strat s-a zvantat iar fata
lui se va driscui cu drisca de lemn. Pe peretii de beton, grundul - daca se va putea executa in
grosime mica - va fi aplicat intr-un singur strat de 5-10 mm grosime.
Suprafata grundului se va zgaria cu mistria sau cu ajutorul "ariciului" (drisca cu role).
Planeitatea suprafetei grundului se va verifica sub dreptarul de 1,2 m lungime, admitandu-se cel
mult doua unde cu sageata de maximum 3 mm; verificarea planeitatii se va face in mod deosebit
in dreptul racordarii dintre placaj si tencuiala de pe portiunea adiacenta acestuia, pe o banda de
circa 30 cm latime. grundul se lasa 8-24 ore sa se usuce, inaintea aplicarii provizorii a placajului.
In cazul placajului de faianta (majolica) mortarul de grund nu se va aplica in strat continuu pe
suprafata peretelui ci se va aplica pe spatele fiecarei placi, conform tehnologiei descrise la
subcapitolul respectiv.
(5) In cazul placajelor din placi de faianta si majolica, lucrarile pregatitoare se efectueaza pana la
realizarea spritului de ciment. In cazul placajelor din placi ceramice CESAROM, lucrarile
pregatitoare se efectueaza pana la realizarea spritului si grundului cu mortarele indicate la
paragraful (4) de mai sus.
(6) In cazurile speciale de aplicare a placajelor de faianta sau majolica in incaperi cu umiditate mare
(peste 75%) ca: bai publice, spalatorii comune etc sau in camere cu aburi in care se produc
vapori de apa suprasaturati se vor executa in prealabil lucrarile de hidroizolatii la pereti si

S.C. SIALCO S.R.L.
pardoseli, in conformitate cu prevederile proiectului si ale Normativului C112-80. In aceste

incaperi nu se vor folosi placile de faianta cu dimensiuni mai mici de 15x15 cm si placile
CESAROM, care creaza rosturi dese.
6.3.3. Trasarea suprafetelor
A. Trasarea suprafetelor pentru placarea cu placi de faianta si majolica
(1) Trasarea suprafetelor care urmeaza a se placa se face, atat pe orizontala cat si pe verticala in
felul urmator:
- se aseaza pe cant un dreptar de lemn de maximum 2 m lungime la nivelul suprafetei finite a
pardoselii lipit de suprafata care se placheaza: dreptarul va avea latimea egala cu inaltimea
viitoarei plinte (10-15 cm) si va rezema pe doua repere alaturate (aceleasi repere care indica
nivelul suprafetei finite a pardoselilor), care sa fie de-a lungul aceluiasi perete; orizontalitatea
dreptarului va fi controlata cu nivela cu bula de aer.
Verticalitatea suprafetei se obtine cu ajutorul unor repere verticale alcatuite din bucati de placi de
faianta fixate provizoriu cu mortar de ipsos pe suprafata respectiva a tencuielii, la circa 1 m
distanta intre ele, in imediata vecinatate a suprafetei care se placheaza;
- aplicarea reperelor se face astfel incat dosul placilor care se vor monta ulterior sa corespunda
pe verticala cu fata tencuielii de pe suprafata peretelui care ramane neplacata (cu exceptia
suprafetelor de beton care nu se tencuiesc);
- firul cu plumb lasat in fata reperelor trebuie sa reprezinte linia suprafetei placajului de faianta
care urmeaza a se executa.
B. Trasarea liniei de vagriz
(2) In cazul placarii peretilor in incaperi in care pardoseala nu este executata, nivelul acesteia se va
stabili fata de linia de vagriz, care se va trasa astfel: cu ajutorul furtunului de nivel se va trasa
linia de vagriz in incaperea respectiva plecand de la cota + 1,00 m deasupra podestului finit al
scarii si marcand aceasta cota in incapere pe peretele de langa usa; se traseaza apoi aceasta
linie pe toti peretii incaperii.
C. Trasarea suprafetelor pentru placarea cu placi ceramice CESAROM
(3) Grundul suprafetei care se placheaza si a celei care se tencuieste, se traseaza in prealabil. Se
folosesc cuie batute sau martori din mortar, pe care se fixeaza provizoriu, ca reper de suprafata,
cate o placa ceramica asezata la fata grundului care urmeaza a se executa; se va urmari in
primul rand verticalitatea muchiilor peretilor grunduiti pentru a se evita aspectul neplacut al
latimilor neegale ale placilor de la colturi.
Dupa ce s-a punctat, in vederea aplicarii grundului, suprafata de placat cu un numar suficient de
puncte la distanta corespunzatoare lungimii dreptarelor folosite (1,20-2,00 m) se trece la
punctarea suprafetei ce urmeaza a fi tencuita.
Pentru aceasta se stabileste in prealabil decalarea ce trebuie realizata intre suprafetele grundului
de pe portiunea placata si cea de tencuiala, tinandu-se seama ca ultimul rand al placajului sa fie
aplicat cat mai uniform, pe toata lungimea, in tencuiala adiacenta.
(4) Dupa terminarea operatiilor de trasare se poate trece la executarea aplicarii placajului, in
urmatoarea succesiune de operatii:
a) pentru peretii din beton:

S.C. SIALCO S.R.L.
- aplicarea spritului pe toata inaltimea peretelui si driscuirea sa de la tavan pana la linia

despartitoare a zonei ce se placheaza;
- aplicarea grundului pe zona care se placheaza;
- aplicarea pastei si a placajului;
- executarea scafei de racordare;
- aplicarea gletului pe zona superioara a peretelui;
- aplicarea vopselei de ulei.
b) pe pereti din zidarie:
- aplicarea spritului, grundului si tinciului pe suprafata ce ramane tencuita;
- aplicarea spritului si grundului pe suprafata ce urmeaza a fi placata;
- executarea placajului.
(5) Pentru o racordare corespunzatoare a tencuielii cu placajul se va face de-a lungul marginii
superioare a placajului o completare cu mortar de tinci, folosindu-se sabloane de lemn.
6.3.4. Aplicarea placajului
A. Aplicarea placilor de faianta si majolica
(1) Placile se curata de praf prin periere pe dos si vor fi tinute in apa cel putin o ora inainte de
montare, ca sa se umezeasca suficient si pentru a nu trage apa de hidratare a cimentului din
mortar si a se micsora astfel aderenta mortarului fata de placa. Inainte de a fi aplicate pe pereti,
placile vor fi lasate sa se scurga 2-3 minute dupa scoaterea din apa.
(2) Asezarea placilor se face in randuri orizontale incepand de la colturi, de la stanga la dreapta si
de la plinta sau scafa in sus.
Cand nu sunt prevazute plinte sau scafe, placile de faianta (majolica) se vor racorda cu
pardoseala in unghi drept, avand grija ca pe linia de racordare sa se execute o etansare
satifacatoare, astfel ca apa sa nu se poata infiltra intre pardoseala si placaj.
(3) Primele doua placi se vor fixa cu mortar deasupra cantului dreptarului asezat pe pardoseala in
pozitie orizontala, rezemandu-se usor pe cantul dreptarului; placa din stanga se fixeaza definitiv,
iar cea din dreapta se fixeaza provizoriu, urmand ca aceasta din urma sa se fixeze definitiv dupa
terminarea montarii placilor din acelasi rand, deoarece initial nu se poate face o trasare exacta a
locurilor ocupate de fiecare placa pe perete.
La nivelul marginilor superioare ale primelor doua placi care se fixeaza la capetele dreptarului se
va intinde o sfoara care va indica nivelul orizontal pentru fixarea placilor intermediare. Fixarea
placilor se face in asa fel incat fata vazuta sa fie perfect verticala, deci pe linia firului cu plumb.
(4) Asezarea placilor in randul urmator si in celelalte randuri se va face in acelasi mod, pastrandu-se
acelasi sens de montare, cu singura deosebire ca cele doua placi de la capetele randului
urmator se vor fixa de primul rand de placi deja existente.
(5) Partea de sus a placajului se va termina in mod curent cu placi cu o margine rotunjita sau
smaltuita; racordarea intre zona placata si restul peretilor se poate face si cu borduri speciale.
(6) La placarea suprafetelor orizontale cu placi de faianta (majolica), in cazul glafurilor, marginilor la
cazi de baie etc. se va prevedea o panta de circa 2% spre interior.
(7) Rosturile orizontale ale placajelor trebuie sa fie in prelungire si in linie dreapta, cu latimea
uniforma de 0,5 mm. Rosturile verticale pot fi in prelungire (fug pe fug) sau tesute (alternate)
avand latimea de maxim 1 mm.
(8) Plintele si scafele se monteaza dupa aceleasi reguli ca si placile, adica tot cu mortar de ciment,
in locul lasat liber dintre nivelul suprafetei pardoselii si marginea inferioara a primului rand de
placi a placajului. Suprafata scafelor si plintelor va iesi in afara suprafetelor placajului cu

S.C. SIALCO S.R.L.
minimum 2 mm (diferenta dintre grosimea placilor din care se executa plinta sau scafa si
grosimea placilor de faianta).
(9) Montarea placilor se face prin aplicarea pe dosul fiecarei placi, cu mistria, a mortarului indicat la
paragraful (4) din subcapitolul 6.3.2. al prezentei instructiuni tehnice.
Mortarul se aplica in grosime de circa 2 cm, astfel incat sa acopere cel putin 2/3 din suprafata,
apoi se fixeaza placa pe perete in locul respectiv, prin apasarea cu mana si printr-o usoara
ciocanire cu manerul mistriei astfel ca surplusul de mortar sa iasa deasupra si in dreptul placii.
La terminarea montarii fiecarui rand de placi, surplusul de mortar se netezeste cu mistria pe
suprafata de placare a randului urmator. Se recomanda ca manerul mistriei sa fie imbracat cu un
invelis de cauciuc. De asemenea, mortarul de legatura dintre placa si stratul suport nu trebuie sa
formeze un camp continuu ci trebuie sa aiba intreruperi in dreptul rosturilor, pentru ca in acest fel
sa se limiteze contractia mortarului.
(10) Placile trebuie sa fie fixate de perete cu striurile de pe dos orizontale, in afara cazului cand
desenul fetei vazute impune o anumita orientare.
Eventualele goluri ramase in dosul placilor se vor completa cu mortar, dupa executarea fiecarui
rand, cu ajutorul mistriei, pe la partea superioara a placilor.
(11) Aplicarea placilor de faianta cu paste subtiri adezive in amestec cu polimeri, pe perete de beton
cu fata plana si neteda sau pe pereti de zidarie, ale caror suprafete au fost aduse la planeitate
prin lucrarile de pregatire, se va face pe un strat de sprit in grosime de 3-5 mm.
Aplicarea placilor se poate face cu una din urmatoarele doua paste adezive: pasta A cu Aracet
DP25 si pasta B cu Romacril ER.
A. - Placile de faianta (majolica) si suprafata peretelui cu stratul de sprit uscat se amorseaza in
prealabil cu o solutie de Aracet DP25 (D50) cu apa in dozaj volumetric de 1:3. Amorsa se lasa 1-
2 ore sa se usuce pe perete (o ora vara si doua ore in anotimpurile reci sau umede), iar pe
spatele placilor se lasa sa se usuce 1/2 ora - 1 ora; placile fiind mai poroase absorb amorsa mai
repede.
Placile se aplica cu urmatoarea pasta adeziva: ciment : nisip 0-1 mm : Aracet DP25 : apa, in
proportie volumetrica: 5 parti : 2 parti : 1 parte : 2-3 parti.
Dupa amestecarea componentilor uscati (nisipul cu cimentul) se adauga componentii lichizi
(Aracetul cu apa 1,5-2 parti cand Aracetul este mai putin uscat - cand Aracetul este mai gros
trebuie adaugata apa pana la 3 parti).
Pasta se aplica pe spatele placilor in grosime de 3-5 mm.
La prepararea compozitiei de sprit si a pastei adezive se utilizeaza ciment Pa35.
B. - Placile de faianta se imerseaza in prealabil in apa timp de 1-2 ore. Dupa aceea, placile se
aplica pe stratul de sprit cu o pasta avand compozitia: ciment : nisip 0-1 mm : Romacril ER : apa,
in proportie volumetrica: 1 parte : 4 parti : 1 parte : 0,5-1 parte.
Tehnologia de montare a placilor este similara cu cea descrisa la paragrafele (1) - (8) de mai
sus.
(12) Pentru completari la colturile intrande sau iesinde ale incaperii, precum si la asezarea placilor cu
rosturi alternante, placile de faianta se vor taia la dimensiunile
necesare cu ajutorul taietorului cu diamant sau a dispozitivului cu role. Taierea se va face cu placa
asezata cu fata smaltuita in sus, dupa care se intoarce placa cu fata in jos si, tinand-o in palma,
se loveste cu ciocanul de 30 g de-a lungul liniei corespunzatoare taieturii din smalt, provocand
ruperea ei la dimensiunile necesare.
(13) Gaurirea placilor pentru trecerea tevilor, pentru fixarea suporturilor metalice etc. se va face cu
ciocanelul de faiantar prevazut cu cioc de otel dur, iar largirea acestor gauri se va face cu un
cleste special.

S.C. SIALCO S.R.L.
(14) Dupa ce s-au fixat 3-4 randuri de placi se va verifica planeitatea suprafetei placate cu dreptarul
de 2 m lungime, atat in directie verticala cat si in directie orizontala.
(15) Dupa circa 5-6 ore de la montare, resturile de mortar de pe suprafata placilor se vor curata prin
frecare cu o carpa umezita; eventualele pete de grasime se vor curata ce derivati din petrol
(benzina sau petrosin) si apoi cu apa.
(16) Umplerea rosturilor orizontale sa verticale se face ulterior, cu ciment alb, folosindu-se o perie cu
peri moi si un spaclu din material plastic. Aceasta operatie se executa la un interval de timp de 6-
8 ore de la inceperea aplicarii, dupa ce s-a executat intreaga suprafata a placajului in incaperea
respectiva.
Dupa o ora de la rostuire se va sterge de asemenea suprafata placajului cu o carpa umezita in
apa. Etansarea intre peretele placat si rebordul cazii de baie se va face cu o pasta de ciment
Aracet DP25 in dozaj 5:1 si apa pana la consistenta de lucru sau chit ALUTCHIT.
B. Aplicarea placilor ceramice CESAROM - elemente generale
(17) Aplicarea placilor ceramice CESAROM se face dupa detaliile de arhitectura din proiect,
trasandu-se in prealabil liniile verticale si orizontale de la care se incepe placarea sau se
schimba culoarea, forma placilor etc. Trasarea se face cu aparate si unelte adecvate care sa
asigure o suficienta precizie pentru incadrarea in abaterile admise. La trasarea se recomanda
folosirea bolobocului metalic, aplicarea acestuia pe suprafata grundului facandu-se prin
intermediul unui dreptar de 1,20 m lungime.
De asemenea, se recomanda ca firul cu plumb sa fie montat pe un dreptar. Nu se admit decat
dreptare confectionate ca atare din lemn uscat cu fibre paralele, avand muchiile vii perfect
rectilinii si paralele.
Marcarea liniilor delimitative se face cu ajutorul dreptarelor sau a unei sfori pudrate cu praf
colorat (negru de fum etc.). In acest scop se poate folosi ruleta cu sfoara la care parful colorat se
introduce in corpul ruletei.
(18) Aplicarea placilor ceramice pe suprafetele interioare ale peretilor se va face conform proiectului,
fie sub forma de lambriuri de 1,20; 1,60 sau 1,80 m inaltime, fie pe intreaga inaltime a peretilor.
Cand placarea se executa la inaltimea de peste 1,80 m se vor utiliza schele interioare
demontabile, din piese usor manevrabile, pentru a evita degradarea lucrarilor executate anterior.
Se vor lua totodata masuri pentru protejarea obiectelor sanitare montate.
(19) Aplicarea panourilor de placi ceramice se face in randuri orizontale, de jos in sus sau de sus in
jos, functie de racordare.
Panourile cu placi avand dimensiunile mai mari de 28x28 cm se monteaza de jos in sus, existand
pericolul ca pana la intarirea pastei ele sa alunece sub greutatea proprie.
Aplicarea placilor bucata cu bucata se face in randuri orizontale incepand de jos in sus.
(20) Daca aplicarea placilor se face de jos in sus, primul rand de panouri sau de placi se va aplica:
- de la marginea superioara a plintei sau scafei (in cazul in care aceasta este executata), sau
- de la marginea superioara a unui dreptar de lemn, montat orizontal si la nivel, rezemat pe

pardoseala, cu marginea superioara la nivelul viitoarei plinte (in cazul in care aceasta se executa
dupa terminarea placajului).
(21) Placajul se poate aplica si pana la nivelul pardoselii fara plinta sau scafa, dar aceasta solutie nu
este recomandabila intrucat se pot produce infiltratii de apa in pardoseala daca racordarea nu
este corect executata, iar portiunea inferioara a placajului poate fi usor deteriorata sau murdarita
in timpul exploatarii. In acest caz, pardoseala se va executa inaintea placajului, trebuind sa se
acorde o atentie deosebita asigurarii unei muchii rectilinii la racordarea ei cu peretele (fara
ondulari in plan vertical sau abateri de la orizontalitate).

S.C. SIALCO S.R.L.
(22) In cazul aplicarii placilor ceramice pe fatade, ordinea de montare se stabileste functie de profile,
balcoane, logii etc., urmarindu-se ca rosturile de lucru sa fie plasate in portiuni unde continuitatea
suprafetei este rupta fie de profile, fie de schimbarile de culoare ale placajului.
(23) La partea superioara a schelei se va executa o acoperire provizorie impotriva actiunii
precipitatiilor atmosferice, iar la nivelul la care se va executa placarea se vor monta elemente de
protectie impotriva razelor solare.
(24) La aplicarea placilor grundul trebuie sa fie intarit suficient, dar sa aiba totusi o umiditate de 5-6 %
masurata cu aparatul tip "Higromette" sau similar. Informativ se poate constata ca grundul are
umiditatea necesara stropind o mica cantitate de apa pe suprafata lui: aceasta nu trebuie sa fie
absorbita imediat.
C. Aplicarea placilor ceramice livrate lipite pe panouri de hartie
(25) Panourile de placi ceramice lipite pe hartie se vor aplica pe stratul suport cu o pasta de ciment cu
adaos de 25% var pasta de consistenta 12 (fara nisip), care va fi intinsa pe suprafata peretelui
intr-un strat uniform de circa 5 mm grosime pe portiuni care sa poata fi placate inainte de priza
cimentului (circa 4 mp).
Se recomanda ca suprafata grundului sa fie executata foarte ingrijit, in care caz grosimea pastei
poate fi redusa la 3 mm, ceea ce mareste siguranta planeitatii suprafetei placate; grosimi sub 3
mm nu sunt admise.
Pentru asigurarea aplicarii pastei in grosimi uniforme, se recomanda folosirea de ghidaje din
sipci de lemn (lamele de parchet cu grosimi de 5 mm) sau din fire de material plastic cu
sectiunea circulara de 5, respectiv 3 mm diametru. Acestea se fixeaza la nivel pe suprafata
grundului, din loc in loc, cu pasta de ipsos.
(26) Inainte de aplicare, panourile de placi ceramice se introduc intr-un vas cu apa timp de 30
secunde, nu mai mult, pentru a nu se desprinde placutele de pe hartie.
Pentru a se evita ruperea hartiei, panoul se indoaie in jumatate, cu hartia spre interior, indoirea
facandu-se de-a lungul rostului dintre placi din mijlocul panoului.
Fiecare panou se introduce separat in vasul cu apa. Umezirea placilor se poate face si prin
introducerea panourilor neindoite intr-o tava metalica cu un fund intermediar de tabla perforata.
Tava se aseaza orizontal si va contine apa suficienta pentru udarea placilor pe toata grosimea,
fara a umezi hartia.
Panoul se introduce in apa pe tabla perforata, cu hartia in sus, iar la scoatere, dupa 30 secunde,
se va indoi pe jumatate ca mai sus.
(27) Fiecare panou de placi, indoit la jumatate, se va pensula pe spate cu lapte de ciment, apoi se va
aplica peste pasta de ciment. Daca montarea se face de jos in sus, panoul se aplica cu muchia
orizontala inferioara rezemata de muchia plintei, sau dreptarului, indoitura panoului fiind
verticala. Se dezdoaie apoi lateral cealalta jumatate a panoului si se aplica peste pasta de
ciment.
Daca montarea se face de sus in jos, panoul se va aplica peste pasta de ciment cu latura opusa
indoiturii, la limita superioara a portiunii de placat, astfel ca indoitura sa fie paralela cu aceasta;
apoi se va dezdoi in jos cealalta jumatate a panoului si se va aplica peste pasta de ciment.
(28) Panourile urmatoare in acelasi rand orizontal se vor aplica in acelasi mod, avand grija ca
rosturile dintre panouri sa aibe aceeasi latime ca si rosturile dintre placile lipite pe panourile
respective. Rosturile orizontale dintre placile panoului ce se monteaza trebuie sa cada exact in
prelungirea rosturilor dintre placile panourilor montate anterior pe acelasi rand.
(29) Fiecare panou de placi se va bate usor dupa aplicare, in special la racordarea cu panourile
alaturate, pentru ca fetele vazute ale tuturor placilor panoului sa fie situate in acelasi plan cu al

S.C. SIALCO S.R.L.
panourilor vecine. Baterea se poate face cu o drisca sau cu un batator din lemn de stejar cu fata
de batere perfect plana.
(30) Randul urmator de placi se monteaza in acelasi mod, incepand cu o jumatate de panou, pentru a
se realiza teserea panourilor si a se evita realizarea unui rost vizibil pe inaltimea mai multor
panouri.
Panourile se vor rezema pe muchia superioara a panourilor din randul montat anterior (in cazul
aplicarii de jos in sus) sau se vor ghida de muchia inferioara a panourilor din randul montat
anterior (in cazul aplicarii de sus in jos).
Se va da atentie ca rosturile verticale dintre placile panoului ce se monteaza sa cada exact in
prelungirea rosturilor intre placile panourilor din randul montat anterior.
(31) Dupa 15-30 minute de la montare, hartia de pe fata panourilor se va uda cu ajutorul unui burete,
bidinea, carpa imbibata cu apa si se va indeparta prin tragere in directia dungilor imprimate pe
hartie, apucand-o de la un colt.
Daca hartia nu se dezlipeste cu usurinta, se va indeparta prin frecare cu o perie din plastic udata
in apa. Este interzisa folosirea in acest scop a periilor de sarma, care pot deteriora smaltul
placilor.
(32) La fiecare rand orizontal, dupa dezlipirea hartiei se va verifica:
- orizontalitatea marginii superioare (sau inferioare) a randului respectiv cu dreptarul si bolobocul;
pozitia placilor ce eventual depasesc linia orizontala se va rectifica printr-o batere usoara cu
batatorul in dreptarul asezat peste (sau sub) muchia placilor din panoul respectiv;
- continuitatea rosturilor orizontale si verticale dintre placile panourilor cu cele din panourile
vecine; corectarea pozitiei placilor se va face printr-o trecere cu muchia spaclului in rost, de-a
lungul dreptarului asezat in lungul rostului respectiv;
- pozitia corecta a placilor fata de nivelul general al suprafetei placajului; eventualele corecturi se
fac prin ciocanire usoara cu coada mistriei, iar daca aceasta nu este posibila, se vor scoate cu
varful mistriei si se vor monta din nou placutele in cauza, aplicandu-se pe spatele lor o cantitate
mica de ciment cu adaos de 25% var pasta;
- planeitatea suprafetei placate, cu ajutorul dreptarului si bolobocului; daca suprafata nu este
plana se va rectifica portiunea respectiva prin baterea usoara a placilor cu drisca metalica sau cu
batatorul.
Verificarea se va face imediat dupa scoaterea hartiei de pe panourile din randul respectiv, atat
timp cat pasta de ciment nu a facut priza, pentru a fi posibile rectificarile necesare fara
compromiterea aderentei placilor.
(33) Dupa terminarea placarii portiunii pe care s-a aplicat pasta de ciment, rosturile dintre placi se vor
umple cu lapte de ciment sau ciment alb, cu sau fara amestec de pigmenti minerali, folosindu-se
o pensula cu parul moale sau un spaclu de material plastic. Excesul de lapte de ciment se
indeparteaza cu o carpa umezita, imediat dupa uscarea laptelui de ciment din rosturi.
(34) In cazul cand, pe lungimea peretelui, nu intra un numar intreg de panouri se vor folosi benzi din
panouri taiate la dimensiunile necesare. In cazul in care nu incape un numar intreg de placi, se
vor monta in portiunile mai putin vizibile (pe colturile intrande, sub pervazurile usilor etc.) placi
taiate.
Pentru taierea placilor cu dimensiuni pana la 28x28 mm inclusiv, se va folosi un cleste cu brate
lungi, avand gura cu muchiile ascutite si confectionate din otel tare.
Pentru taierea placilor cu dimensiuni de 40x40 mm sau 50x50 mm se va folosi dispozitivul de
taiat cu rola. Daca nu se dispune de acest dispozitiv, taierea acestor placi se poate face
prinzandu-le intr-o menghina, zgariindu-le cu ajutorul unui zgarieci ascutit din otel vidia, plimbat
de cateva ori pe buza menghinei si apasat cu putere.

S.C. SIALCO S.R.L.
(35) La marginea superioara a placajului racordarea cu tencuiala se face de preferinta cu placi cu

muchia superioara rotunjita, acestea fiind livrate pe benzi de hartie, si se vor aplica deasupra
ultimului rand de placi, la fel ca la placile in panouri.
(36) La placarea suprafetelor frante (nise, stalpi, spaleti si altele) se va incepe aplicarea panourilor de
la un colt iesind; aceasta pentru ca in cazul in care pe suprafata respectiva nu incepe un numar
intreg de placi, ultimul rand de placi ce urmeaza a fi taiate sa se gaseasca spre portiuni mai putin
vizibile (colturi intrande). Randul de placi taiate se va masca la nivelul coltului intrand prin
grosimea placilor ce se vor aplica pe cealalta suprafata adiacenta coltului. La colturile iesinde se
vor folosi placi cu muchie rotunjita, aplicate la marginea placajului de pe una din suprafete, astfel
ca aceasta sa acopere muchia placilor de margine de pe cealalta suprafata adiacenta coltului.
(37) Panourile ce cad in dreptul tevilor ce ies din perete, al dozelor etc. se vor decupa, scotandu-se
numarul minim de placi necesare; dupa montarea panoului decupat, portiunea ramasa neplacata
se completeaza cu placi rezultate din decupare, montate bucata cu bucata si taiate dupa conturul
strapungerii.
Taierea in jurul strapungerilor trebuie sa se faca cu grija, astfel ca marginile placilor taiate sa fie
acoperite complet de rozete sau de capacele intreruptoarelor si prizelor.
(38) In cazul cand s-au montat dibluri anterior placarii, pozitia lor se va marca pe masura executarii
placajului prin cuie care se introduc in rosturile dintre placi sau prin scoaterea a 1-2 placi. Pentru
strapungerea ulterioara a placilor de catre suruburile care fixeaza obiectele de dibluri, placile se
vor gauri cu burghie de mana sau electrice.
Ori de cate ori este posibil, se recomanda sa se renunte la dibluri de lemn si sa se foloseasca
dibluri din material plastic, a caror introducere se poate face dupa placare, in gauri practicate cu
burghiul.
D. Aplicarea panourilor de placi pe suprafete curbe
(39) Pentru executarea grundului se vor confectiona sabloane turnate din pasta de ipsos cu curbura
respectiva, care se vor aplica cu pasta de ipsos, la nivel, pe suprafata ce urmeaza a fi grunduita.
Aceste sabloane vor servi ca ghidaj dreptarului la nivelarea grundului.
(40) La stalpii rotunzi se vor confectiona sabloane din pasta de ipsos, in forma de semicerc sau de
sector de cerc, functie de diametrul stalpului. Grosimea sablonului se alege astfel ca incarcatura
de grund sa nu depaseasca 2 cm, iar pe perimetrul sablonului sa incapa un numar intreg de placi
ceramice.
Dupa executarea grundului, sabloanele se vor scoate si locul va fi completat cu mortar.
Restul operatiilor de montare a panourilor se vor executa ca si la placarea peretilor.
E. Executarea pardoselilor cu panouri de placi ceramice
(41) Aplicarea placilor ceramice la pardoseli se face in conditiile prevazute la subcapitolul 6.1. din
prezenta instructiune tehnica de executie.
Pentru a usura intretinerea si circulatia, la executarea bordurior decorative ale pardoselilor, se
vor folosi panouri de placi sau benzi decupate din panouri cu placi de dimensiuni de 40x40 mm
sau 50x50 mm.
(42) Panourile din placi ceramice se vor aplica peste un strat de 3 cm grosime din mortar de ciment,
cu un dozaj de 400 kg ciment la mc, de consistenta 6 cm. Stratul de mortar se niveleaza cu
dreptarul tras pe fasii de ghidaj executate in prealabil, astfel ca sa rezulte suprafete plane,
respectandu-se pantele de scurgere. Eventualele neregularitati se netezesc cu drisca de lemn.
Sub dreptarul de 1,20 m lungime se admit cel mult doua unde cu sageata de maximum 2 mm.

S.C. SIALCO S.R.L.
(43) Dupa executarea stratului de mortar nu se admite efectuarea in incaperile respective a unor
lucrari de zugraveli, tencuieli etc. care pot deteriora stratul suport sau il pot murdari,
compromitand aderenta placilor ceramice.
(44) Pe suprafata stratului suport se traseaza liniile de delimitare a campurilor, conform proiectului.
(45) Aplicarea panourilor se face pe un strat de 3 mm grosime din pasta de ciment cu adaos de 5%
var pasta, pe portiuni care sa poata fi placate inainte de priza cimentului (circa 4 mp).
(46) Panourile din placi ceramice se vor introduce in apa timp de 30 secunde, dupa care vor fi
pensulate pe spate cu lapte de ciment. Aplicarea panourilor de placi, baterea cu drisca,
asigurarea continuitatii rosturilor, indepartarea hartiei de pe panourile de placi, corectarea
rosturilor, a pozitiilor placilor fata de nivelul general al imbracamintii, a planeitatii etc. se vor face
conform indicatiilor de la placarea peretilor.
(47) Dupa 24 ore de la aplicare se intinde pe suprafata imbracamintii un lapte de ciment foarte fluid,
cu adaos de Aracet E50, care se introduce in rosturi cu ajutorul periilor cu fire de material plastic;
excesul de lapte de ciment se va indeparta.
Peste imbracamintea astfel executata se astern, in vederea protejarii ei, foi de hartie. La darea in
folosinta, aceste foi se vor indeparta, iar suprafata placata se va spala cu apa, cu carpe sau perii
moi. Nu se vor folosi perii de sarma, care pot deteriora smaltul placilor.
F. Aplicarea placilor ceramice cu dimensiuni mai mari de 40x40 mm montate bucata cu bucata
(48) Placile ceramice smaltuite cu dimensiuni mai mari de 40x40 mm nelipite pe panouri de hartie se
aplica pe stratul suport cu mortar de ciment avand dozajul de 400 kg ciment la 1 mc de nisip (0-3
mm), cu adaos de 0,05 (1/20) parti in volum pasta de var (consistenta 12 cm) la o parte de
ciment.
Inainte de a fi aplicate, placile ceramice smaltuite se vor introduce intr-un vas cu apa, unde vor fi
tinute 15-30 minute.
(49) Aplicarea placilor ceramice smaltuite se face in randuri orizontale, incepand de la colturi, de jos
in sus, primul rand de placi rezemand pe muchia dreptarului sau plintei (la placari interioare).
Inainte de aplicarea placilor se va face pentru primul rand de placi o impartire de proba a lungimii
peretelui de placat, tinandu-se seama de abaterile la dimensiuni ale placilor si de dimensiunile si
abaterile probabile la dimensiuni ale rosturilor, astfel ca sa rezulte un numar intreg de placi; in
functie de aceasta se va varia grosimea rosturilor dintre placi, care nu trebuie sa depaseasca 2
mm. Daca peretele are lungimea mai mare de 4 m, se recomanda folosirea unor calibre
limitative, cu lungimea egela cu un submultiplu din lungimea peretelui si totodata egala cu un
numar intreg de placi plus rosturi (dimensiunea modulara a placii).
(50) Pentru aplicarea primului rand de placi, in cazul in care lungimea peretelui este mai mica de 4 m,
se vor monta doua placi de ghidaj la extremitatile acestui rand, intre ele aplicandu-se celelalte
placi, de-a lungul unei sfori intinsa la partea superioara si la fata placilor de ghidaj.
La peretii mai lungi de 4 m se vor trasa pe toata lungimea peretelui, cu ajutorul calibrului limitativ,
extremitatile acestuia precum si reperii intermediari. In punctele trasate se vor fixa placi de
ghidaj, intre ele aplicandu-se si celelalte placi, ca mai sus.
Fixarea placilor de ghidaj se va face astfel ca fata lor sa rezulte in acelasi plan vertical, pentru
aceasta folosindu-se dreptarul si bolobocul.
(51) Randurile urmatoare de placi se vor monta rost pe rost, placile rezemand pe randul de placi
montat anterior.
Pentru obtinerea planeitatii si orizontalitatii randurilor se vor monta placi de ghidaj la distante de
circa 4 m intre ele, iar intre acestea se vor monta celelalte placi de-a lungul unei sfori intinse la
partea superioara si la fata placilor de ghidaj.

S.C. SIALCO S.R.L.
La fiecare 4-5 randuri de placi montate se va verifica verticalitatea portiunii placate cu ajutorul
firului cu plumb, precum si orizontalitatea ultimului rand, cu ajutorul dreptarului si al bolobocului.
(52) Pentru montarea unei placi se va aplica pe spatele acesteia, cu mistria de faiantar, mortar in
grosime de circa 1,5 cm, in asa fel incat sa acopere cel putin 2/3 din suprafata, apoi se va fixa
placa pe perete in locul respectiv prin apasarea cu mana si printr-o ciocanire cu manerul mistriei,
astfel ca mortarul sa ajunga la o grosime de circa 1 cm si sa umple complet spatele placii, iar
surplusul de mortar sa iasa la partea superioara si in dreptul placii; acesta se va indeparta apoi
cu mistria. Se recomanda ca manerul mistriei sa fie imbracat cu un invelis de cauciuc.
Daca grundul este uscat, pe masura aplicarii placilor se va aplica in prealabil un sprit de ciment
foarte fluid.
(53) Racordarea randurilor de placi la colturile iesinde se face folosindu-se placi speciale cu unul
dintre canturi smaltuit. La primul rand de placi de la marginea superioara a placajului se
utilizeaza, pentru realizarea coltului iesind, placi cu doua canturi smaltuite.
(54) La placarea suprafetelor frante (nise, stalpi, spaleti etc.), aplicarea placilor se va incepe de la
colturile iesinde. Daca lungimea portiunii de placat este mai mica si nu se poate realiza placarea
cu un numar intreg de placi, se va proceda astfel:
- la colturile intrande de la ultima placa intreaga se va monta oblic la 45° o placa taiata (la
dimensiunea necesara) dintr-o placa fara relief, de aceeasi culoare si dimensiuni; pe cealalta
suprafata adiacenta coltului placarea se va incepe de la marginea placii montate oblic. Taierea
placilor se face cu rola, conform celor aratate anterior.
(55) In jurul tevilor de instalatii, consolelor, obiectelor sanitare sau aparatelor electrice se vor folosi
placi fara relief, de aceeasi culoare si dimensiuni care se vor taia dupa conturul respectiv.
Taierea se face cu grija, astfel ca gaura rezultata sa poata fi mascata prin acoperirea cu rozete,
in cazul tevilor de instalatii, respectiv cu capacele prizelor, intrerupatoarelor etc.
(56) Racordarea placajelor cu pervazurile usilor se va face in functie de detaliul din proiect, cu placi
avand relief sau, cand acest lucru nu este posibil, cu placi fara relief avand aceeasi culoare si
aceleasi dimensiuni.
6.3.5. Aplicarea placajelor de faianta, majolica si CESAROM pe pereti din elemente de BCA
(1) Aplicarea placajelor pe elementele plane de BCA si pe zidarie din blocuri mici din BCA se face
dupa efectuarea lucrarilor pregatitoare conform paragrafelor (1)-(3) din subcapitolul 6.3.2. al
prezentei instructiuni, cu urmatoarele mortare si tehnologie de lucru:
a) pe elemente plane din BCA:
- sprit de ciment preparat din ciment : nisip 0-1 mm : Aracet DP25, dozaj 1:3:0,15 si apa
pana la consistenta de 12-14 cm; se aplica cu mistria, din stropire, un strat de 2-3 mm
grosime;
- mortar adeziv preparat din nisip 0-1 mm : ciment : var pasta : Aracet DP25, in dozaj
volumetric 2:4:2:0,50 si apa pana la consistenta de 10-12 cm; se aplica cu mistria un strat
de 8-10 mm grosime;
- placajul ceramic CESAROM lipit pe hartie se umezeste in prealabil in apa timp de 30
secunde dupa care se aplica prin presare pe mortarul adeziv, proaspat, conform
tehnologiei de la paragrafele (25)-(38) din subcapitolul 6.3.4. al prezentei instructiuni.
Placajul ceramic CESAROM livrat nelipit pe hartie se umezeste in prealabil in apa timp de
1ora, dupa care se aplica cu mortarul adeziv, aplicat cu mistria pe spatele fiecarei placi,
peste stratul de mortar adeziv aplicat pe perete in grosime de 5 mm si netezit conform
tehnologiei de la paragrafele (49)-(56) din subcapitolul anterior.
Placajul de faianta (majolica) se umezeste in prealabil in apa timp de 1 ora, dupa care se
aplica cu mortarul adeziv aplicat pe spatele fiecarei placi, peste spritul de ciment dat pe

S.C. SIALCO S.R.L.
perete conform tehnologiei de la paragrafele (1)-(16) din subcapitolul 6.3.4. al prezentei

proceduri tehnice de executie.
b) pe zidarie din blocuri mici din BCA:
- sprit de ciment preparat din ciment : nisip 0-3 mm : Aracet DP25, in dozaj 1:4:0,3 si apa
pana la consistenta 11-13 cm; grosimea spritului va fi de 2-3 mm;
- mortar de fixare a placilor, preparat cu aceeasi compozitie ca la sprit, avand insa o
consistenta de 7-8 cm si grosimea stratului de 20 mm;
2:4:2:0,50 si apa pana la consistenta 10-12 cm; se aplica cu mistria un strat de 8-10 cm
grosime;
- placajul ceramic CESAROM lipit pe hartie sau nelipit si placajul de faianta, umezite si
aplicate ca la litera a) cu mortar adeziv, insa peste stratul de mortar de fixare.
6.4. Executarea placajelor cu modele decorative
(1) Pentru executarea de placaje cu modele decorative se va elabora proiectul respectiv la scara
1:1, desenandu-se in acest scop un caroiaj avand ochiuri egale cu dimensiunile modulate ale
placilor; pe acest caroiaj se va executa modelul decorativ dorit in culori, care se va imparti in
sectoare cu dimensiuni corespunzatoare panourilor obisnuite pentru placile respective.
(2) Desenul se aseaza pe o planseta si se va acoperi cu un geam semicristal de 5 mm grosime. Pe
geam se aseaza o rama metalica cu un gratar de sarma sau lamele din tabla de otel, avand
ochiurile de dimensiunile modulate ale placilor. Grosimea sarmei sau lamelelor se va lua
corespunzator grosimii rosturilor dintre placi. Sarmele sau muchia superioara a lamelelor trebuie
sa se gaseasca la 1-1,5 mm mai jos decat fata superioara a placilor astfel ca sa se permita
lipirea hartiei pe placi, la asamblarea in panouri.
(3) Placile ceramice (comandate in vrac in cantitatile si culorile necesare realizarii desenului) se vor
aseza cu fata smaltuita in sus in ochiurile gratarului, in pozitia prevazuta in desenul colorat de pe
foaia de sticla.
(4) Dupa reproducerea in placaj ceramic a desenului, se va aplica pe suprafata acestuia o foaie de
hartie lipita cu adeziv (comandata, de asemenea, de la fabrica, odata cu placile ceramice). Foile
de hartie se vor lipi astfel ca la fiecare panou sa ramana vizibile marginile acestuia pe o distanta
de circa 5 mm.
(5) Panourile se vor numerota pe hartie intr-o anumita ordine care va trebui respectata la montarea
lor, permitand astfel reconstituirea desenului.
(6) Dupa lipirea hartiei se va introduce in rama deasupra panoului un fund rigid (din placaj, PFL etc.)
si prin rasturnarea ramei metalice cu gratar se va scoate panoul pe fundul rigid cu hartia in jos.
Manipularea panoului este interzisa timp de 24 ore, necesare pentru intarirea adezivului.
(7) Montarea panourilor se va face in conditiile aratate la subcapitolul anterior.
(1) Sculele si dispozitivele necesare executarii placajelor cu placi ceramice sunt:

- metru de zidar;
- furtun de nivel;
- nivela cu bula de aer;
- dreptar de lemn de 1,20-2,00 m lungime;
- ruleta metalica de 2 m;
- vinclu metalic;
- ciocan de zidar;
- sfoara sau ruleta cu sfoara;

S.C. SIALCO S.R.L.
- creta pentru trasare;

- creion dulgheresc;
- mistrie de zidar;
- mistrie de faiantar;
- drisca metalica;
- drisca de lemn;
- dispozitiv cu rola metalica;
- diamant pentru taiere;
- cleste special cu brate lungi pentru taiat placi;
- vas pentru apa;
- tava cu suport perforat pentru udarea placilor;
- zgarieci cu varf din otel vidia;
- ciocan mic de 30 g;
- cutit pentru taiat hartie;
- batator de stejar;
- pensula cu par moale;
- spaclu (20x15 cm) din material plastic;
- bidinea;
- burete;
- pensula cu fire din material plastic;
- spaclu;
- dalta mica pentru beton;
- rama cu gratar metalic pentru realizat modele decorative;
- geam semicristal de 5 mm grosime pentru protejarea hartiei cu desenul decorativ;
- trusa de scule pentru aplicarea placajelor ceramice
6.6. Executarea lucrarilor pe timp friguros
(1) Executarea placajelor exterioare cu placi ceramice smaltuite CESAROM pe timp friguros la
temperaturi mai mici de +5°C este interzisa. Se interzice, de asemenea, executarea placajelor la
exterior in sezonul friguros atunci cand se prevede coborarea temperaturii sub +5°C intr-o
perioada de 14 zile urmatoare executarii placajelor.
(2) Executarea placajelor interioare (faianta, majolica si placaje CESAROM) pe timp friguros este
admisa cu conditia ca, in timpul executarii lucrarilor si cel putin 14 zile de la aplicare, sa se
asigure in incaperile respective o temperatura de cel putin +5°C, prin mijloace de incalzire
corespunzatoare.
In cazul incaperilor cu destinatie frigorifica, punerea in functiune a instalatiilor de racire nu se va
face decat dupa cel putin 14 zile de la aplicarea placajului.
(1) La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor respecta masurile de
- Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru zidari, cod IP-SSM-03;
(2) La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor respecta masurile de protectia
mediului prevazute in:

S.C. SIALCO S.R.L.

fac obiectul prezentei proceduri.
(1) Lucrarile de placaje vor incepe numai dupa verificarea si receptionarea de catre conducatorul
tehnic al lucrarii si dirigintele de santier a suportului si consemnarea acestora in procese verbale
de receptie calitativa, (formular cod F1/PTE-02-01).
(2) Materialele care intra in componenta placajului se introduc in lucrare numai daca, in prealabil, s-a
verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii:
- ca au fost livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare
standardelor de produs;
- ca nu au fost degradate in timpul depozitarii, manipularii si transportului;
- ca s-au efectuat la locul de punere in opera - daca prescriptiile tehnice specifice sau proiectul o
cer - incercarile de calitate si ca rezultatele acestora confirma calitatea materialelor.
Mortarul provenit din statii centralizate va fi introdus in lucrare numai daca transportul este insotit
de documente din care sa rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice si de compozitie ale
acestuia.
(3) La lucrarile de placaje care fac obiectul prezentei instructiuni tehnice de executie se vor verifica:
- aspectul si starea generala;
- elementele geometrice (grosime, planeitate, verticalitate);
- fixarea placajului pe suport (aderenta);
- racordarile placajelor cu alte elemente ale constructiei;
- corespondenta cu proiectul.
(4) Verificarea pe faze de lucrari se face pentru placajele interioare pentru fiecare incapere in parte,
iar in cazul celor exterioare pentru fiecare tronson de fatada in parte.
(5) Placajul trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe intreaga suprafata; nu se admit diferente
de tonuri intre diversele panouri montate si nici diferentieri suparatoare in cadrul aceluiasi panou;
nu se admit pete de murdarie, locuri vizibile cu smalt defect etc.
(6) Suprafata placajului trebuie sa fie plana; sub dreptarul de 1,20 m lungime se admite cel mult o
unda cu sageata de maximum 2 mm.
(7) Liniile de intersectie ale placajului de pe suprafetele adiacente la colturi intrande sau iesinde
trebuie sa fie verticale si rectilinii.
(8) Randurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii si in continuare, de latime uniforma.
Rosturile trebuie sa fie bine umplute cu lapte de ciment alb sau colorat cu pigmenti.
(9) Placile ceramice trebuie sa fie bine fixate pe suprafata suport; la ciocanirea usoara a placii cu un
corp cu suprafata mica de lovire, trebuie sa rezulte un sunet plin. In cazul cand se constata, dupa
sunet, ca unele placi nu sunt bine fixate (suna a gol), se vor scoate si se vor fixa din nou (cu
pasta, respectiv mortar de ciment). In asemenea cazuri se va verifica prin incercari de smulgere
si aderenta placilor adiacente.
(10) Liniile de racordare a suprafetelor placate cu plinta sau scafa trebuie sa fie rectilinii, fara ondulari
in plan vertical sau orizontal, iar rostul trebuie sa fie etansat cu pasta de ciment.
(11) La racordarea suprafetei placajului cu tencuiala, aceasta trebuie sa acopere jumatate din
grosimea placii, iar linia de racordare trebuie sa fie dreapta, fara ondulari in plan vertical sau

S.C. SIALCO S.R.L.
orizontal. Nu se admite racordarea tencuielii cu placajul prin scafa de mortar de ciment sau pasta
de ipsos si nici ca nivelul suprafetei placajului sa fie sub nivelul tencuielii.
(12) In jurul strapungerilor prin suprafata placata, gaurile din placaj trebuie sa fie mascate cu rozete
metalice, respectiv capacele intrerupatoarelor, prizelor etc. Gaurile din jurul suruburilor de fixare
a unor obiecte sanitare nu trebuie sa fie vizibile de sub elementele fixate.
- Registru pentru receptia calitativa a materialelor, prefabricatelor si elementelor de constructii

- instalatii inainte de introducerea acestora in lucrare
- Proces verbal de receptie calitativa
- Declaratii de conformitate pentru materiale si elemente de constructii.
10. ANEXE
Nu este cazul.
CAIET DE SARCINI PENTRU MONTAREA DE TAMPLARIE PVC CU GEAM

TERMOIZOLANT
1. SCOP
Prezenta procedura tehnica de executie stabileste cerintele necesare

montajului tampalriei din PVC si ALUMINIU, constituind documentul de referinta
pentru montajul, controlul si receptia acestui gen de lucrari. Continutul indicatiilor
pentru prelucrari sunt premise de baza pentru ferestre de inalta calitate din material
plastic si constituie baza pretentiilor de garantie
Datele ce urmeaza se refera la toate categoriile de profile atat pentru ferestre
cat si pentru usi.
2. MODUL DE LUCRU
2.1. Montajul tamplariilor din PVC si aluminiu
Functionarea corecta a tamplariei din PVC este conditionata in mare masura

de montarea corecta .Montarea tamplariei din PVC se va face cu respectarea
normelor de montaj.
Montarea tamplariei in zidarie sa va face dupa definitivarea golului de montaj.
Pregatirea golului de montaj impune verificarea si ajustarea orizontalitatii si
verticalitatii laturilor acestuia.
Dupa finalizarea golului de montaj se vor verifica dimensiuniledupa care se
efectueaza masuratorile care stabilesc, de comun acord cu beneficiarul,
dimensiunile, tipul si modul de montaj al tamplariei din PVC. Daca exista un proiect
de tamplarie pus la dispozitie de beneficiar se va respecta acesta de comun acord
cu beneficiarul asupra tuturor modificarilor care vor surveni asupra tamplariei.
2.1.1. Montajul confectiei in perete

S.C. SIALCO S.R.L.
Pozitionarea si fixarea
Confectia se aseaza in golul peretelui si se impaneaza provizoriu cu pene de

lemn situate in zona de colt a tocului sau in dreptul montantilor de toc daca acestia
exista.. Se pozitioneaza vertical si orizontal folosind rigla cu nivela si respectind
paralelismul intre planul ferestrei si cel al peretelui.La o fixare corecta se ia in
considerare distanta de la partea exterioara a zidului pana la axul tamplariei, pentru
a evita zona punctului de roua, consemnata prin proiectul de executie a
constructiei.Daca aceasta distanta nu se cunoaste, atunci se monteaza tamplaria in
axul peretelui.
Dupa terminarea pozitionarii in perete, se bat penele de lemn mai puternic
pentru a intari fixarea.
Atentie: se va evita impanarea excesiva si deformarea in acest fel a confectiei!

2. Se trece la definitivarea fixarii, prin rigidizarea timplariei cu ajutorul
clemelor de fixare sau a diblurilor. Daca este nevoie se mai ajusteaza clemele de
fixare prin indoirea sau retezarea partii terminale.
3.
Atentie: intre pana si elementul de fixare nu trebuie sa existe o distanta mai mare de
50mm!
Distanta dintre punctele de fixare nu trebuie sa depaseasca 700m
pana distantier
pana distantier
pana distantier
150 pana distantier pana distantier
150
100 <700 <700 150 150 <700 100
100
100
150
150
<700
<700
pana distantier
<700
<700
pana distantier
rigla cu nivela
150
150
100
100
100 <700 <700 150 150 <700 100

Memoriu de arhitectură 150 pagina
150 101
pana distantier pana distantier pana distantier
S.C. SIALCO S.R.L.
Se monteaza sildurile si manerele . Se verifica functionarea corecta a partilor

mobile. Daca este nevoie se fac mici ajustari ale pozitiei timplariei actionind asupra
elementelor de fixare, asupra penelor sau asupra reglajului din balamale.
Pentru ca prin folosirea diblurilor la fixarea laturii inferioare a confectiei se
favorizeaza transmiterea umezelii prin perete, se recomanda utilizarea clemelor de
fixare in aceasta zona. De asemenea in cazul ferestrelor cu geam fix ,pentru a evita
scoaterea geamului din rama de toc, se recomanda fixarea cu cleme.
Prin folosirea penelor, pe linga centrare, se mai urmareste asigurarea rostului
intre toc si perete. Rostul are rolul de a prelua dilatarile confectiei de timplarie
datorate variatiilor de temperatura diurne si anuale.
rost de dilatare rost de dilatare

X X
conexpand Ø8-Ø10
Y
Y
diblu Ø8-Ø10
94,5
pana distantier
pana distantier
20 L 12
L=30mm in beton, 50mm in caramida

L
Fig.2. Realizarea rosturilor
Valorile minime ale rostului in functie de dimensiunile confectiei se arata in

tabelul 1
Tabelul.1
Lungimea profilului Rost

----1,5m 1,5m-2,5m 2,5m-3,5m 3,5m-4,5m de
Materialul profilului dilatare
10mm 15mm 20mm 25mm X
PVC alb 10mm 10mm 10mm 15mm Y
15mm 20mm 25mm 30mm X
PVC colorat in masa 10mm 10mm 15mm 20mm Y
- Dupa centrarea in perete cu asigurarea rosturilor, se string elementele de
fixare .

S.C. SIALCO S.R.L.
- Atentie: se va evita stringerea excesiva a elementelor de fixare si

deformarea in acest fel
- a confectiei!
-
-
-
- Umplerea rosturilor
Umplerea rosturilor se face ca in fig.3. In adincime, rostul se umple cu spuma

poliuretanica. Dupa uscarea acesteia se scot penele pentru a permite exercitarea
dilatarilor termice si se curata surplusul prin taiere.
- Etansarea se face folosind snur sau banda din cauciuc spongios
imbibata cu solutie hidroizolanta conform recomandarilor producatorilor de materiale
izolante in constructii. Suprafata exterioara se tencuieste.
Fig.3. Umplerea rosturilor
snur hidroizolant
tencuiala
mastic de etansare
mastic de etansare tencuiala
snur hidroizolant
miscare termica miscare termica

a ramei a ramei
spuma poliuretanica spuma poliuretanica

S.C. SIALCO S.R.L.
Montajul glafului si pervazelor
Montarea glafului interior din PVC:
94,5
112
posibile trasee de debitare
133
25 24 28
45
Montajul pervazului exterior din aluminiu, sau PVC:
94,5
112
Ø5x60
10
40
45

S.C. SIALCO S.R.L.
Calarea sticlei:

S.C. SIALCO S.R.L.
In functie de grosimea sticlei se utilizeaza diferite tipuri de baghete disponibile la

producatorul de profile din PVC, sau aluminiu din care sunt executate ferestrele:
Geam termoizolant cu
grosime de 24 mm

S.C. SIALCO S.R.L.
Geam simplu cu grosime de 4 mm
Montajul usilor
Usile se fixeaza in perete si tavan folosind dibluri mascate cu dopuri. Modul

de lucru este similar cu cel descris la montajul ferestrelor.
Latura inferioara trebuie protejata impotriva infiltratiilor de umezeala deaorece
aceasta este cea mai expusa apei provenite din ploi, din spalarea pardoselei sau
alte scurgeri accidentale de apa. Materialele hidroizolante se aleg si se monteaza
tinind seama de indicatiile firmei producatoare de materiale hidroizolante.
Usi cu prag din toc
La fixarea in planseu este indicat a se evita folosirea diblurilor pentru a nu

favoriza infiltratiile de umezeala. Modul de montaj este aratat in fig.8. Aceasta este
posibil in cazul constructiilor noi la care sapa de finisare inca nu s-a turnat.
Daca sapa de finisare este deja turnata, deci nu mai este posibila ingroparea
profilului cuplaj perete in planseu, atunci pentru fixare se vor folosi dibluri mascate cu
dop asa cum se vede in fig.9.
Fig.8

S.C. SIALCO S.R.L.
94,5
154
mastic
snur hidroizolant
strat de finisaj exterior

pardoseala de interior
sapa
sapa
Cuplaj perete
planseu TP 5301
Fig.9

S.C. SIALCO S.R.L.
mastic
Ø5
90
Montajul se face la fel atit pentru usile cu deschidere interioara cit si pentru
cele cu dechidere exterioara.
Usi cu prag din aluminiu
Pentru usi care se monteaza in interiorul cladirilor se recomanda pragul de

aluminiu. Acesta se monteaza ca in figura 10.
Fig.10

S.C. SIALCO S.R.L.
mastic mastic
18-20
Ø5
60
Ca regula generala, dupa terminarea montajului ferestrei sau usii in perete

se verifica centrarea cercevelei in toc si functionarea corecta a canaturilor si
feroneriei. Centrarea se verifica prin masurarea cotei 5 (vezi fig.8). Descentrarea
nu are voie sa depaseasca 2mm. Aceasta inseamna ca daca se masoara cota 5
pe o latura si se repeta masuratoarea in punctul simetric de pe latura opusa,
diferenta intre cele 2 masuratori sa nu fie mai mare de 2mm. Aceste masuratori se
fac in 2 puncte pe extremitatile laturilor orizontale si pe extremitatile laturilor
verticale ale confectiei. In caz contrar se reface reglajul confectiei actionind
asupra elementelor de reglaj din balamale sau la nevoie chiar asupra pozitionarii
in perete.

S.C. SIALCO S.R.L.
La executarea lucrarilor care fac obiectrul prezentei proceduri se vor respecta

instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca ale SC SAMAN
CONSTRUCTIONS SRL.
Muncitorii din santiere in general trebuie sa fie echipati cu echipament de

protectie corespunzator pe care sunt obligati sa-l poarte:
- salopete de protectie
- ochelari de protectie
- casti de protectie
- manusi de protectie
Muncitorii, Societatea Comerciala si Sectia de Productie trebuie sa respecte
normele de protectia si securitatea muncii din LEGEA nr. 319 din 14 iulie 2006.
CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTAREA PLACAJELOR DE FAIANTA
1. OBIECT
(1) Prezenta procedura tehnica de executie trateaza executarea placajelor din faianta, majolica si
placi ceramice smaltuite CESAROM si constituie documentul de referinta pentru executia si
(1) Procedura tehnica de executie se aplica la executarea placajelor din placi de faianta, majolica si
placi ceramice smaltuite CESAROM pe pereti din zidarie, beton monolit, panouri mari de beton,
pereti prefabricati sau zidarii din bca.
(2) Prezenta instructiune tehnica de executie se aplica si la executarea placajelor exterioare, pe
fatade, realizate cu placi ceramice smaltuite CESAROM.
placi ceramice smaltuite CESAROM.
placi ceramice smaltuite aplicate pe pereti prin lipire cu paste subtiri.
Instructiuni tehnice P104-83 - Instructiuni tehnice pentru executarea peretilor si acoperisurilor din
elemente din beton celular autoclavizat.
Normativ C112-86 - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase
la lucrarile de constructii.
Normativ C18-83 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede.
Normativ C 16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor
aferente.
Normativ C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente - Caiet X.
Instructiunea tehnica de executie POE-08-01 - Executarea lucrarilor de zidarie din caramida, blocuri
mici cu agregate usoare si b.c.a.
Instructiunea tehnica de executie POE-08-03 - Executarea tencuielilor.

S.C. SIALCO S.R.L.
Nu este cazul.
5. RESPONSABILITATI

investitorului.
6. MODUL DE LUCRU
(1) Placajele realizate din placi de faianta, majolica si placi ceramice smaltuite CESAROM se aplica:
- la interior, la cladiri de locuit si social culturale in incaperi cum sunt: bai, bucatarii, grupuri
sanitare, saloane de spital, sali de operatie, coridoare, laboratoare, magazine alimentare,
precum si in incaperi cu destinatie similara aferente constructiilor industriale, comerciale sau
social-culturale;
- la interior, in hale industriale si unele depozite la care procesul tehnologic impune anumite
cerinte de igiena;
- la exterior, numai cu placi ceramice smaltuite CESAROM, pe fatadele cladirilor de locuit, social-
culturale si industriale. In acest caz, executantul va cere producatorului verificarea rezistentei la
inghet-dezghet a materialului.
(2) Placile smaltuite se pot folosi fara restrictii de marime a suprafetei in incaperi cu umiditate
relativa a aerului peste 60% cu actiune continua si procese umede la placarea interioara a
peretilor.
De asemenea ele se pot folosi si la placarea exterioara a peretilor cu luarea prin proiect de
masuri corespunzatoare de protejare la trecerea vaporilor, ca de exemplu:
- bariera contra vaporilor;

S.C. SIALCO S.R.L.
- interspatii de ventilare;
- ventilarea spatiilor interioare;
- limitarea la cel mult 25% din suprafata aferenta acestor incaperi etc.
(3) Placile ceramice de calitatea II se utilizeaza la placarea suprafetelor ce se gasesc la distanta la
care perceperea defectelor nu mai este posibila, ca de exemplu la fatade incepand de la etajul II
si in portiunile care nu pot fi vazute de aproape, din balcoane, logii sau terase.
(4) Placile ceramice cu smalt discontinuu precum si cele nesmaltuite nu se utilizeaza la executarea
placajelor exterioare, in incaperi cu umiditate relativa a aerului mai mare de 60% si nici in cele in
care peretii pot fi frecvent udati cu apa (bai, spalatorii, sali de dusuri etc.).
(5) Nu se recomanda folosirea placajelor ceramice interioare care fac obiectul prezentelor
instructiuni tehnice de executie in incaperile industriale la care se produc trepidatii sau vibratii
datorita utilajelor sau masinilor de exploatare.
(6) Nu se admite placarea cu placi ceramice CESAROM a bazinelor si recipientilor care
inmagazineaza apa sau alte lichide.
(7) Placile ceramice tip CESAROM, avand o rezistenta redusa la socuri si la uzura prin circulatie
(zgariere, matuire, ciobirea smaltului etc.) nu se folosesc pentru pardoseli decat in mod cu totul
exceptional, in incaperi cu circulatie foarte restransa, la executarea bordurilor in afara zonelor de
circulatie, avand doar un rol decorativ.
Placile cu smalt discontinuu sau nesmaltuite nu se vor folosi la executarea pardoselilor in nici o
situatie.
6.2. Materiale
(1) Materialele utilizate la realizarea placajelor care fac obiectul prezentei instructiuni tehnice de
executie trebuie sa indeplineasca conditiile stabilite prin standardele de produs.
(2) Receptia materialelor se face pe loturi, conform prevederilor din standardele si normele de
produs. La receptia materialelor se va verifica existenta si continutul certificatelor de calitate
precum si corespondenta datelor inscrise in acestea cu standardul de fabricatie al produsului.
(3) Receptia materialelor la punctul de lucru se consemneaza in "Registrul pentru receptia calitativa
a materialelor, prefabricatelor si elementelor de constructii - instalatii inainte de introducerea
acestora in lucrare", formular cod F1/PTE-011-01.
(4) Placile ceramice (faianta, majolica si CESAROM) se transporta ambalate in cutii, cu mijloace de
transport acoperite, curate si uscate. In mijlocul de transport, cutiile se aseaza in stive luandu-se
masuri pentru impiedicarea deplasarii stivelor in timpul transportului, deteriorarii ambalajelor si
placilor.
(5) Cutiile cu placi ceramice se depoziteaza in incaperi curate si uscate in stive de maximum 1,5 m
inaltime, pe platforme cu suprafete plane sau pe rafturi in locuri ferite de lovituri si umiditate.
Placile nu se vor scoate din cutiile lor inainte de a fi transportate la punctul de lucru.
6.3. Executarea lucrarilor de placaje
(1) La montarea placilor din argila arsa pe peretii portanti din zidarie sau beton pusi sub sarcina
chiar in timpul executiei si intaririi lor, conditie care urmareste fenomenul contractiei si curgerii
lente, este necesar ca placarea sa se faca la cel putin o luna dupa incarcarea cu greutatea
proprie, in afara de cazul cand executantul, cu acordul
proiectantului, pe baza datelor de care dispun privind contractiile si tasarile, apreciaza
posibilitatea scurtarii acestui termen, lucru pe care il consemneaza intr-un proces verbal comun.
6.3.1. Lucrari care trebuiesc terminate inaintea executarii placajelor

S.C. SIALCO S.R.L.
(1) Inaintea inceperii placarii peretilor interiori si exteriori trebuie sa fie terminate urmatoarele lucrari:
- invelitoarea cladirii inclusiv terasele, logiile, balcoanele, cu amenajarea scurgerilor in solutia
definitiva sau provizorie (jgheburile si burlanele executandu-se pe masura avansarii placarii)
astfel incat suprafetele pe care se executa grundul si placarea sa fie ferite de actiunea
precipitatiilor atmosferice;
- toate profilele, solbancurile, glafurile etc;
- montarea tocurilor la ferestre si a tocurilor sau captuselilor la usi, in afara de pervazuri care se
vor monta dupa executarea placajelor; montarea captuselilor se va face astfel incat sa se asigure
ca pervazurile ce vor fi batute ulterior sa acopere rostul dintre toc respectiv captuseala si
peretele placat;
- tencuirea tavanelor si a suprafetelor care nu se placheaza;
- montarea conductelor sanitare, electrice, de incalzire, ingropate sub placajul de placi ceramice;
prevederea de conducte aparente trebuie in general evitata;
- probele conductelor de scurgere, probele de presiune ale conductelor de alimentare cu apa,
probele instalatiilor de incalzire (la rece si la cald) si lucrarile de acoperire cu plasa de rabit si
tencuirea sa;
- montarea diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea consolelor obiectelor sanitare etc., pentru
ca dupa executarea placajului sa nu se mai execute spargeri; eventualele gauri ulterioare
urmeaza a fi date numai cu burghie; de asemenea, trebuie sa fie executate in prealabil si
eventualele lucrari care necesita spargeri pe fata zidului opusa celei placate, pentru a se evita
dislocarea placajului sau strapungerea peretelui;
- imbracamintile pardoselilor reci din mozaic turnat, placi de mozaic, placi de gresie, marmura
etc. din incaperi ai caror pereti urmeaza a fi placati se pot executa fie inainte fie dupa montarea
placajelor, functie de posibilitatile de organizare a lucrarilor. Imbracamintile pardoselilor de lemn,
din produse pe baza de polimeri sintetici etc. care se degradeaza la umiditate mare vor fi
executate numai dupa executarea placajului;
- plintele sau scafele prefabricate se vor monta inainte de executarea placajului, acordandu-se o
atentie deosebita realizarii nivelului fata de linia de vagriz si a orizontalitatii, astfel ca ele sa poata
constitui elementul de baza (orizontal si la nivel al viitorului placaj);
- plintele sau scafele turnate monolit se vor executa dupa montarea placajului; in cazul in care
imbracamintea se executa inaintea placajului se vor lua masuri de protectie a plintelor si scafelor
in timpul executarii lucrarilor de placare.
6.3.2. Pregatirea suprafetei peretilor pe care se aplica placile ceramice
(1) Inaintea aplicarii grundului, suprafetele peretilor de zidarie, beton sau b.c.a se vor pregati in
conformitate cu prevederile Normativului C18-83 respectiv P104-83 si a procedurii tehnice de
executie PO-08-01 respectiv PO-08-03.
Se vor verifica in prealabil suprafetele peretilor atat cu privire la abaterile pe verticala si
orizontala cat si cu privire la eventualele vicii si degradari aparente pentru a se stabili corecturile
care trebuiesc facute in vederea placarii.
(2) Aplicarea placilor ceramice pe pereti se face numai pe suprafete uscate, pregatite in prealabil,
dupa cum se indica la paragraful (4) care urmeaza si care prezinta abateri de la planeitate
cuprinse intre limitele 3 mm/m pe verticala si 2 mm/m pe orizontala; eventualele neregularitati
locale nu trebuie sa depaseasca 10 mm (umflaturi sau adancituri). In cazul in care aceste abateri
sunt depasite, suprafetele vor fi indreptate sau completate cu mortar de ciment de aceeasi
compozitie ca a mortarului folosit la placare sau prin taierea iesindurilor. Grosimea stratului de
mortar dintre dosul placilor si suprafata peretelui trebuie sa fie cuprinsa intre 1-2 cm.

S.C. SIALCO S.R.L.
(3) Inaintea inceperii lucrarilor de placare se vor inlatura eventualele resturi de mortar de pe pereti,
praf, pete de grasime etc. Peretii pe care se aplica placile de faianta si majolica nu trebuie sa fie
tencuiti iar rosturile zidariei (orizontale si verticale) trebuie sa se curete bine pe o adancime de
cca 1 cm, pentru ca materialul de fixare sa adere cat mai bine pe aceste suprafete.
In cazul spurafetelor netede ale peretilor de beton turnat monolit sau a suprafetelor de beton ale
panourilor mari, pentru ca mortarul sa adere cat mai bine pe aceste suprafete este necesar sa se
creeze o rugozitate a suprafetelor printr-o usoara sprituire a acestora.
(4) Dupa executarea lucrarilor de la paragrafele (1)-(3) de mai sus, se va aplica:
- pe peretii de caramida sau beton, un sprit din mortar de ciment - nisip (0-3mm), dozaj
volumetric 1:2 si apa pana la consistenta de 10-12 cm determinata cu conul etalon; mortarul se
aplica cu mistria sau canciocul, fiind de o consistenta fluida, si nu se va netezi; grosimea spritului
va fi de 3-5 mm;
- dupa 24 ore de la aplicarea spritului se va aplica grundul, care se va executa cu mortar de
ciment avand dozajul de 400 kg ciment la 1 mc nisip 0-3 mm, introducandu-se in amestec,
pentru o mai buna lucrabilitate si 0,05 (1/20) parti var pasta (de consistenta 12 cm) la o parte de
ciment, in volume; dozajul volumetric este de 1:3,5:0,5 (ciment: nisip: var pasta); consistenta
mortarului trebuie sa fie plastica si sa corespunda la o scufundare a conului etalon de 6 cm;
grosimea grundului va fi de 1-2 cm. Pe pereti de zidarie grundul se aplica in doua straturi, fiecare
de circa 1 cm grosime. Cel de al doilea strat se va aplica dupa ce primul strat s-a zvantat iar fata
lui se va driscui cu drisca de lemn. Pe peretii de beton, grundul - daca se va putea executa in
grosime mica - va fi aplicat intr-un singur strat de 5-10 mm grosime.
Suprafata grundului se va zgaria cu mistria sau cu ajutorul "ariciului" (drisca cu role).
Planeitatea suprafetei grundului se va verifica sub dreptarul de 1,2 m lungime, admitandu-se cel
mult doua unde cu sageata de maximum 3 mm; verificarea planeitatii se va face in mod deosebit
in dreptul racordarii dintre placaj si tencuiala de pe portiunea adiacenta acestuia, pe o banda de
circa 30 cm latime. grundul se lasa 8-24 ore sa se usuce, inaintea aplicarii provizorii a placajului.
In cazul placajului de faianta (majolica) mortarul de grund nu se va aplica in strat continuu pe
suprafata peretelui ci se va aplica pe spatele fiecarei placi, conform tehnologiei descrise la
subcapitolul respectiv.
(5) In cazul placajelor din placi de faianta si majolica, lucrarile pregatitoare se efectueaza pana la
realizarea spritului de ciment. In cazul placajelor din placi ceramice CESAROM, lucrarile
pregatitoare se efectueaza pana la realizarea spritului si grundului cu mortarele indicate la
paragraful (4) de mai sus.
(6) In cazurile speciale de aplicare a placajelor de faianta sau majolica in incaperi cu umiditate mare
(peste 75%) ca: bai publice, spalatorii comune etc sau in camere cu aburi in care se produc
vapori de apa suprasaturati se vor executa in prealabil lucrarile de hidroizolatii la pereti si
pardoseli, in conformitate cu prevederile proiectului si ale Normativului C112-80. In aceste
incaperi nu se vor folosi placile de faianta cu dimensiuni mai mici de 15x15 cm si placile
CESAROM, care creaza rosturi dese.
6.3.3. Trasarea suprafetelor
A. Trasarea suprafetelor pentru placarea cu placi de faianta si majolica
(1) Trasarea suprafetelor care urmeaza a se placa se face, atat pe orizontala cat si pe verticala in
felul urmator:
- se aseaza pe cant un dreptar de lemn de maximum 2 m lungime la nivelul suprafetei finite a
pardoselii lipit de suprafata care se placheaza: dreptarul va avea latimea egala cu inaltimea
viitoarei plinte (10-15 cm) si va rezema pe doua repere alaturate (aceleasi repere care indica

S.C. SIALCO S.R.L.
nivelul suprafetei finite a pardoselilor), care sa fie de-a lungul aceluiasi perete; orizontalitatea
dreptarului va fi controlata cu nivela cu bula de aer.
Verticalitatea suprafetei se obtine cu ajutorul unor repere verticale alcatuite din bucati de placi de
faianta fixate provizoriu cu mortar de ipsos pe suprafata respectiva a tencuielii, la circa 1 m
distanta intre ele, in imediata vecinatate a suprafetei care se placheaza;
- aplicarea reperelor se face astfel incat dosul placilor care se vor monta ulterior sa corespunda
pe verticala cu fata tencuielii de pe suprafata peretelui care ramane neplacata (cu exceptia
suprafetelor de beton care nu se tencuiesc);
- firul cu plumb lasat in fata reperelor trebuie sa reprezinte linia suprafetei placajului de faianta
care urmeaza a se executa.
B. Trasarea liniei de vagriz
(2) In cazul placarii peretilor in incaperi in care pardoseala nu este executata, nivelul acesteia se va
stabili fata de linia de vagriz, care se va trasa astfel: cu ajutorul furtunului de nivel se va trasa
linia de vagriz in incaperea respectiva plecand de la cota + 1,00 m deasupra podestului finit al
scarii si marcand aceasta cota in incapere pe peretele de langa usa; se traseaza apoi aceasta
linie pe toti peretii incaperii.
C. Trasarea suprafetelor pentru placarea cu placi ceramice CESAROM
(3) Grundul suprafetei care se placheaza si a celei care se tencuieste, se traseaza in prealabil. Se
folosesc cuie batute sau martori din mortar, pe care se fixeaza provizoriu, ca reper de suprafata,
cate o placa ceramica asezata la fata grundului care urmeaza a se executa; se va urmari in
primul rand verticalitatea muchiilor peretilor grunduiti pentru a se evita aspectul neplacut al
latimilor neegale ale placilor de la colturi.
Dupa ce s-a punctat, in vederea aplicarii grundului, suprafata de placat cu un numar suficient de
puncte la distanta corespunzatoare lungimii dreptarelor folosite (1,20-2,00 m) se trece la
punctarea suprafetei ce urmeaza a fi tencuita.
Pentru aceasta se stabileste in prealabil decalarea ce trebuie realizata intre suprafetele grundului
de pe portiunea placata si cea de tencuiala, tinandu-se seama ca ultimul rand al placajului sa fie
aplicat cat mai uniform, pe toata lungimea, in tencuiala adiacenta.
(4) Dupa terminarea operatiilor de trasare se poate trece la executarea aplicarii placajului, in
urmatoarea succesiune de operatii:
a) pentru peretii din beton:
- aplicarea spritului pe toata inaltimea peretelui si driscuirea sa de la tavan pana la linia
despartitoare a zonei ce se placheaza;
- aplicarea grundului pe zona care se placheaza;
- aplicarea pastei si a placajului;
- executarea scafei de racordare;
- aplicarea gletului pe zona superioara a peretelui;
- aplicarea vopselei de ulei.
b) pe pereti din zidarie:
- aplicarea spritului, grundului si tinciului pe suprafata ce ramane tencuita;
- aplicarea spritului si grundului pe suprafata ce urmeaza a fi placata;
- executarea placajului.
(5) Pentru o racordare corespunzatoare a tencuielii cu placajul se va face de-a lungul marginii
superioare a placajului o completare cu mortar de tinci, folosindu-se sabloane de lemn.
6.3.4. Aplicarea placajului

S.C. SIALCO S.R.L.
A. Aplicarea placilor de faianta si majolica
(1) Placile se curata de praf prin periere pe dos si vor fi tinute in apa cel putin o ora inainte de
montare, ca sa se umezeasca suficient si pentru a nu trage apa de hidratare a cimentului din
mortar si a se micsora astfel aderenta mortarului fata de placa. Inainte de a fi aplicate pe pereti,
placile vor fi lasate sa se scurga 2-3 minute dupa scoaterea din apa.
(2) Asezarea placilor se face in randuri orizontale incepand de la colturi, de la stanga la dreapta si
de la plinta sau scafa in sus.
Cand nu sunt prevazute plinte sau scafe, placile de faianta (majolica) se vor racorda cu
pardoseala in unghi drept, avand grija ca pe linia de racordare sa se execute o etansare
satifacatoare, astfel ca apa sa nu se poata infiltra intre pardoseala si placaj.
(3) Primele doua placi se vor fixa cu mortar deasupra cantului dreptarului asezat pe pardoseala in
pozitie orizontala, rezemandu-se usor pe cantul dreptarului; placa din stanga se fixeaza definitiv,
iar cea din dreapta se fixeaza provizoriu, urmand ca aceasta din urma sa se fixeze definitiv dupa
terminarea montarii placilor din acelasi rand, deoarece initial nu se poate face o trasare exacta a
locurilor ocupate de fiecare placa pe perete.
La nivelul marginilor superioare ale primelor doua placi care se fixeaza la capetele dreptarului se
va intinde o sfoara care va indica nivelul orizontal pentru fixarea placilor intermediare. Fixarea
placilor se face in asa fel incat fata vazuta sa fie perfect verticala, deci pe linia firului cu plumb.
(4) Asezarea placilor in randul urmator si in celelalte randuri se va face in acelasi mod, pastrandu-se
acelasi sens de montare, cu singura deosebire ca cele doua placi de la capetele randului
urmator se vor fixa de primul rand de placi deja existente.
(5) Partea de sus a placajului se va termina in mod curent cu placi cu o margine rotunjita sau
smaltuita; racordarea intre zona placata si restul peretilor se poate face si cu borduri speciale.
(6) La placarea suprafetelor orizontale cu placi de faianta (majolica), in cazul glafurilor, marginilor la
cazi de baie etc. se va prevedea o panta de circa 2% spre interior.
(7) Rosturile orizontale ale placajelor trebuie sa fie in prelungire si in linie dreapta, cu latimea
uniforma de 0,5 mm. Rosturile verticale pot fi in prelungire (fug pe fug) sau tesute (alternate)
avand latimea de maxim 1 mm.
(8) Plintele si scafele se monteaza dupa aceleasi reguli ca si placile, adica tot cu mortar de ciment,
in locul lasat liber dintre nivelul suprafetei pardoselii si marginea inferioara a primului rand de
placi a placajului. Suprafata scafelor si plintelor va iesi in afara suprafetelor placajului cu
minimum 2 mm (diferenta dintre grosimea placilor din care se executa plinta sau scafa si
grosimea placilor de faianta).
(9) Montarea placilor se face prin aplicarea pe dosul fiecarei placi, cu mistria, a mortarului indicat la
paragraful (4) din subcapitolul 6.3.2. al prezentei instructiuni tehnice.
Mortarul se aplica in grosime de circa 2 cm, astfel incat sa acopere cel putin 2/3 din suprafata,
apoi se fixeaza placa pe perete in locul respectiv, prin apasarea cu mana si printr-o usoara
ciocanire cu manerul mistriei astfel ca surplusul de mortar sa iasa deasupra si in dreptul placii.
La terminarea montarii fiecarui rand de placi, surplusul de mortar se netezeste cu mistria pe
suprafata de placare a randului urmator. Se recomanda ca manerul mistriei sa fie imbracat cu un
invelis de cauciuc. De asemenea, mortarul de legatura dintre placa si stratul suport nu trebuie sa
formeze un camp continuu ci trebuie sa aiba intreruperi in dreptul rosturilor, pentru ca in acest fel
sa se limiteze contractia mortarului.
(10) Placile trebuie sa fie fixate de perete cu striurile de pe dos orizontale, in afara cazului cand
desenul fetei vazute impune o anumita orientare.
Eventualele goluri ramase in dosul placilor se vor completa cu mortar, dupa executarea fiecarui
rand, cu ajutorul mistriei, pe la partea superioara a placilor.

S.C. SIALCO S.R.L.
(11) Aplicarea placilor de faianta cu paste subtiri adezive in amestec cu polimeri, pe perete de beton
cu fata plana si neteda sau pe pereti de zidarie, ale caror suprafete au fost aduse la planeitate
prin lucrarile de pregatire, se va face pe un strat de sprit in grosime de 3-5 mm.
Aplicarea placilor se poate face cu una din urmatoarele doua paste adezive: pasta A cu Aracet
DP25 si pasta B cu Romacril ER.
A. - Placile de faianta (majolica) si suprafata peretelui cu stratul de sprit uscat se amorseaza in
prealabil cu o solutie de Aracet DP25 (D50) cu apa in dozaj volumetric de 1:3. Amorsa se lasa 1-
2 ore sa se usuce pe perete (o ora vara si doua ore in anotimpurile reci sau umede), iar pe
spatele placilor se lasa sa se usuce 1/2 ora - 1 ora; placile fiind mai poroase absorb amorsa mai
repede.
Placile se aplica cu urmatoarea pasta adeziva: ciment : nisip 0-1 mm : Aracet DP25 : apa, in
proportie volumetrica: 5 parti : 2 parti : 1 parte : 2-3 parti.
Dupa amestecarea componentilor uscati (nisipul cu cimentul) se adauga componentii lichizi
(Aracetul cu apa 1,5-2 parti cand Aracetul este mai putin uscat - cand Aracetul este mai gros
trebuie adaugata apa pana la 3 parti).
La prepararea compozitiei de sprit si a pastei adezive se utilizeaza ciment Pa35.
B. - Placile de faianta se imerseaza in prealabil in apa timp de 1-2 ore. Dupa aceea, placile se
aplica pe stratul de sprit cu o pasta avand compozitia: ciment : nisip 0-1 mm : Romacril ER : apa,
in proportie volumetrica: 1 parte : 4 parti : 1 parte : 0,5-1 parte.
Tehnologia de montare a placilor este similara cu cea descrisa la paragrafele (1) - (8) de mai
sus.
(12) Pentru completari la colturile intrande sau iesinde ale incaperii, precum si la asezarea placilor cu
rosturi alternante, placile de faianta se vor taia la dimensiunile necesare cu ajutorul taietorului cu
diamant sau a dispozitivului cu role. Taierea se va face cu placa asezata cu fata smaltuita in sus,
dupa care se intoarce placa cu fata in jos si, tinand-o in palma, se loveste cu ciocanul de 30 g
de-a lungul liniei corespunzatoare taieturii din smalt, provocand ruperea ei la dimensiunile
necesare.
(13) Gaurirea placilor pentru trecerea tevilor, pentru fixarea suporturilor metalice etc. se va face cu
ciocanelul de faiantar prevazut cu cioc de otel dur, iar largirea acestor gauri se va face cu un
cleste special.
(14) Dupa ce s-au fixat 3-4 randuri de placi se va verifica planeitatea suprafetei placate cu dreptarul
de 2 m lungime, atat in directie verticala cat si in directie orizontala.
(15) Dupa circa 5-6 ore de la montare, resturile de mortar de pe suprafata placilor se vor curata prin
frecare cu o carpa umezita; eventualele pete de grasime se vor curata ce derivati din petrol
(benzina sau petrosin) si apoi cu apa.
(16) Umplerea rosturilor orizontale sa verticale se face ulterior, cu ciment alb, folosindu-se o perie cu
peri moi si un spaclu din material plastic. Aceasta operatie se executa la un interval de timp de 6-
8 ore de la inceperea aplicarii, dupa ce s-a executat intreaga suprafata a placajului in incaperea
respectiva.
Dupa o ora de la rostuire se va sterge de asemenea suprafata placajului cu o carpa umezita in
apa. Etansarea intre peretele placat si rebordul cazii de baie se va face cu o pasta de ciment
Aracet DP25 in dozaj 5:1 si apa pana la consistenta de lucru sau chit ALUTCHIT.
B. Aplicarea placilor ceramice CESAROM - elemente generale
(17) Aplicarea placilor ceramice CESAROM se face dupa detaliile de arhitectura din proiect,
trasandu-se in prealabil liniile verticale si orizontale de la care se incepe placarea sau se

S.C. SIALCO S.R.L.
schimba culoarea, forma placilor etc. Trasarea se face cu aparate si unelte adecvate care sa
asigure o suficienta precizie pentru incadrarea in abaterile admise. La trasarea se recomanda
folosirea bolobocului metalic, aplicarea acestuia pe suprafata grundului facandu-se prin
intermediul unui dreptar de 1,20 m lungime.
De asemenea, se recomanda ca firul cu plumb sa fie montat pe un dreptar. Nu se admit decat
dreptare confectionate ca atare din lemn uscat cu fibre paralele, avand muchiile vii perfect
rectilinii si paralele.
Marcarea liniilor delimitative se face cu ajutorul dreptarelor sau a unei sfori pudrate cu praf
colorat (negru de fum etc.). In acest scop se poate folosi ruleta cu sfoara la care parful colorat se
introduce in corpul ruletei.
(18) Aplicarea placilor ceramice pe suprafetele interioare ale peretilor se va face conform proiectului,
fie sub forma de lambriuri de 1,20; 1,60 sau 1,80 m inaltime, fie pe intreaga inaltime a peretilor.
Cand placarea se executa la inaltimea de peste 1,80 m se vor utiliza schele interioare
demontabile, din piese usor manevrabile, pentru a evita degradarea lucrarilor executate anterior.
Se vor lua totodata masuri pentru protejarea obiectelor sanitare montate.
(19) Aplicarea panourilor de placi ceramice se face in randuri orizontale, de jos in sus sau de sus in
jos, functie de racordare.
Panourile cu placi avand dimensiunile mai mari de 28x28 cm se monteaza de jos in sus, existand
pericolul ca pana la intarirea pastei ele sa alunece sub greutatea proprie.
Aplicarea placilor bucata cu bucata se face in randuri orizontale incepand de jos in sus.
(20) Daca aplicarea placilor se face de jos in sus, primul rand de panouri sau de placi se va aplica:
- de la marginea superioara a plintei sau scafei (in cazul in care aceasta este executata), sau
- de la marginea superioara a unui dreptar de lemn, montat orizontal si la nivel, rezemat pe
pardoseala, cu marginea superioara la nivelul viitoarei plinte (in cazul in care aceasta se executa
dupa terminarea placajului).
(21) Placajul se poate aplica si pana la nivelul pardoselii fara plinta sau scafa, dar aceasta solutie nu
este recomandabila intrucat se pot produce infiltratii de apa in pardoseala daca racordarea nu
este corect executata, iar portiunea inferioara a placajului poate fi usor deteriorata sau murdarita
in timpul exploatarii. In acest caz, pardoseala se va executa inaintea placajului, trebuind sa se
acorde o atentie deosebita asigurarii unei muchii rectilinii la racordarea ei cu peretele (fara
ondulari in plan vertical sau abateri de la orizontalitate).
(22) In cazul aplicarii placilor ceramice pe fatade, ordinea de montare se stabileste functie de profile,
balcoane, logii etc., urmarindu-se ca rosturile de lucru sa fie plasate in portiuni unde continuitatea
suprafetei este rupta fie de profile, fie de schimbarile de culoare ale placajului.
(23) La partea superioara a schelei se va executa o acoperire provizorie impotriva actiunii
precipitatiilor atmosferice, iar la nivelul la care se va executa placarea se vor monta elemente de
protectie impotriva razelor solare.
(24) La aplicarea placilor grundul trebuie sa fie intarit suficient, dar sa aiba totusi o umiditate de 5-6 %
masurata cu aparatul tip "Higromette" sau similar. Informativ se poate constata ca grundul are
umiditatea necesara stropind o mica cantitate de apa pe suprafata lui: aceasta nu trebuie sa fie
absorbita imediat.
C. Aplicarea placilor ceramice livrate lipite pe panouri de hartie
(25) Panourile de placi ceramice lipite pe hartie se vor aplica pe stratul suport cu o pasta de ciment cu
adaos de 25% var pasta de consistenta 12 (fara nisip), care va fi intinsa pe suprafata peretelui
intr-un strat uniform de circa 5 mm grosime pe portiuni care sa poata fi placate inainte de priza
cimentului (circa 4 mp).

S.C. SIALCO S.R.L.
Se recomanda ca suprafata grundului sa fie executata foarte ingrijit, in care caz grosimea pastei
poate fi redusa la 3 mm, ceea ce mareste siguranta planeitatii suprafetei placate; grosimi sub 3
mm nu sunt admise.
Pentru asigurarea aplicarii pastei in grosimi uniforme, se recomanda folosirea de ghidaje din
sipci de lemn (lamele de parchet cu grosimi de 5 mm) sau din fire de material plastic cu
sectiunea circulara de 5, respectiv 3 mm diametru. Acestea se fixeaza la nivel pe suprafata
grundului, din loc in loc, cu pasta de ipsos.
(26) Inainte de aplicare, panourile de placi ceramice se introduc intr-un vas cu apa timp de 30
secunde, nu mai mult, pentru a nu se desprinde placutele de pe hartie.
Pentru a se evita ruperea hartiei, panoul se indoaie in jumatate, cu hartia spre interior, indoirea
facandu-se de-a lungul rostului dintre placi din mijlocul panoului.
Fiecare panou se introduce separat in vasul cu apa. Umezirea placilor se poate face si prin
introducerea panourilor neindoite intr-o tava metalica cu un fund intermediar de tabla perforata.
Tava se aseaza orizontal si va contine apa suficienta pentru udarea placilor pe toata grosimea,
fara a umezi hartia.
Panoul se introduce in apa pe tabla perforata, cu hartia in sus, iar la scoatere, dupa 30 secunde,
se va indoi pe jumatate ca mai sus.
(27) Fiecare panou de placi, indoit la jumatate, se va pensula pe spate cu lapte de ciment, apoi se va
aplica peste pasta de ciment. Daca montarea se face de jos in sus, panoul se aplica cu muchia
orizontala inferioara rezemata de muchia plintei sau dreptarului, indoitura panoului fiind verticala.
Se dezdoaie apoi lateral cealalta jumatate a panoului si se aplica peste pasta de ciment.
Daca montarea se face de sus in jos, panoul se va aplica peste pasta de ciment cu latura opusa
indoiturii, la limita superioara a portiunii de placat, astfel ca indoitura sa fie paralela cu aceasta;
apoi se va dezdoi in jos cealalta jumatate a panoului si se va aplica peste pasta de ciment.
(28) Panourile urmatoare in acelasi rand orizontal se vor aplica in acelasi mod, avand grija ca
rosturile dintre panouri sa aibe aceeasi latime ca si rosturile dintre placile lipite pe panourile
respective. Rosturile orizontale dintre placile panoului ce se monteaza trebuie sa cada exact in
prelungirea rosturilor dintre placile panourilor montate anterior pe acelasi rand.
(29) Fiecare panou de placi se va bate usor dupa aplicare, in special la racordarea cu panourile
alaturate, pentru ca fetele vazute ale tuturor placilor panoului sa fie situate in acelasi plan cu al
panourilor vecine. Baterea se poate face cu o drisca sau cu un batator din lemn de stejar cu fata
de batere perfect plana.
(30) Randul urmator de placi se monteaza in acelasi mod, incepand cu o jumatate de panou, pentru a
se realiza teserea panourilor si a se evita realizarea unui rost vizibil pe inaltimea mai multor
panouri.
Panourile se vor rezema pe muchia superioara a panourilor din randul montat anterior (in cazul
aplicarii de jos in sus) sau se vor ghida de muchia inferioara a panourilor din randul montat
anterior (in cazul aplicarii de sus in jos).
Se va da atentie ca rosturile verticale dintre placile panoului ce se monteaza sa cada exact in
prelungirea rosturilor intre placile panourilor din randul montat anterior.
(31) Dupa 15-30 minute de la montare, hartia de pe fata panourilor se va uda cu ajutorul unui burete,
bidinea, carpa imbibata cu apa si se va indeparta prin tragere in directia dungilor imprimate pe
hartie, apucand-o de la un colt.
Daca hartia nu se dezlipeste cu usurinta, se va indeparta prin frecare cu o perie din plastic udata
in apa. Este interzisa folosirea in acest scop a periilor de sarma, care pot deteriora smaltul
placilor.
(32) La fiecare rand orizontal, dupa dezlipirea hartiei se va verifica:

S.C. SIALCO S.R.L.
- orizontalitatea marginii superioare (sau inferioare) a randului respectiv cu dreptarul si bolobocul;

pozitia placilor ce eventual depasesc linia orizontala se va rectifica printr-o batere usoara cu
batatorul in dreptarul asezat peste (sau sub) muchia placilor din panoul respectiv;
- continuitatea rosturilor orizontale si verticale dintre placile panourilor cu cele din panourile
vecine; corectarea pozitiei placilor se va face printr-o trecere cu muchia spaclului in rost, de-a
lungul dreptarului asezat in lungul rostului respectiv;
- pozitia corecta a placilor fata de nivelul general al suprafetei placajului; eventualele corecturi se
fac prin ciocanire usoara cu coada mistriei, iar daca aceasta nu este posibila, se vor scoate cu
varful mistriei si se vor monta din nou placutele in cauza, aplicandu-se pe spatele lor o cantitate
mica de ciment cu adaos de 25% var pasta;
- planeitatea suprafetei placate, cu ajutorul dreptarului si bolobocului; daca suprafata nu este
plana se va rectifica portiunea respectiva prin baterea usoara a placilor cu drisca metalica sau cu
batatorul.
Verificarea se va face imediat dupa scoaterea hartiei de pe panourile din randul respectiv, atat
timp cat pasta de ciment nu a facut priza, pentru a fi posibile rectificarile necesare fara
compromiterea aderentei placilor.
(33) Dupa terminarea placarii portiunii pe care s-a aplicat pasta de ciment, rosturile dintre placi se vor
umple cu lapte de ciment sau ciment alb, cu sau fara amestec de pigmenti minerali, folosindu-se
o pensula cu parul moale sau un spaclu de material plastic. Excesul de lapte de ciment se
indeparteaza cu o carpa umezita, imediat dupa uscarea laptelui de ciment din rosturi.
(34) In cazul cand, pe lungimea peretelui, nu intra un numar intreg de panouri se vor folosi benzi din
panouri taiate la dimensiunile necesare. In cazul in care nu incape un numar intreg de placi, se
vor monta in portiunile mai putin vizibile (pe colturile intrande, sub pervazurile usilor etc.) placi
taiate.
Pentru taierea placilor cu dimensiuni pana la 28x28 mm inclusiv, se va folosi un cleste cu brate
lungi, avand gura cu muchiile ascutite si confectionate din otel tare.
Pentru taierea placilor cu dimensiuni de 40x40 mm sau 50x50 mm se va folosi dispozitivul de
taiat cu rola. Daca nu se dispune de acest dispozitiv, taierea acestor placi se poate face
prinzandu-le intr-o menghina, zgariindu-le cu ajutorul unui zgarieci ascutit din otel vidia, plimbat
de cateva ori pe buza menghinei si apasat cu putere.
(35) La marginea superioara a placajului racordarea cu tencuiala se face de preferinta cu placi cu
muchia superioara rotunjita, acestea fiind livrate pe benzi de hartie, si se vor aplica deasupra
ultimului rand de placi, la fel ca la placile in panouri.
(36) La placarea suprafetelor frante (nise, stalpi, spaleti si altele) se va incepe aplicarea panourilor de
la un colt iesind; aceasta pentru ca in cazul in care pe suprafata respectiva nu incepe un numar
intreg de placi, ultimul rand de placi ce urmeaza a fi taiate sa se gaseasca spre portiuni mai putin
vizibile (colturi intrande). Randul de placi taiate se va masca la nivelul coltului intrand prin
grosimea placilor ce se vor aplica pe cealalta suprafata adiacenta coltului. La colturile iesinde se
vor folosi placi cu muchie rotunjita, aplicate la marginea placajului de pe una din suprafete, astfel
ca aceasta sa acopere muchia placilor de margine de pe cealalta suprafata adiacenta coltului.
(37) Panourile ce cad in dreptul tevilor ce ies din perete, al dozelor etc. se vor decupa, scotandu-se
numarul minim de placi necesare; dupa montarea panoului decupat, portiunea ramasa neplacata
se completeaza cu placi rezultate din decupare, montate bucata cu bucata si taiate dupa conturul
strapungerii.
Taierea in jurul strapungerilor trebuie sa se faca cu grija, astfel ca marginile placilor taiate sa fie
acoperite complet de rozete sau de capacele intreruptoarelor si prizelor.
(38) In cazul cand s-au montat dibluri anterior placarii, pozitia lor se va marca pe masura executarii
placajului prin cuie care se introduc in rosturile dintre placi sau prin scoaterea a 1-2 placi. Pentru

S.C. SIALCO S.R.L.
strapungerea ulterioara a placilor de catre suruburile care fixeaza obiectele de dibluri, placile se
vor gauri cu burghie de mana sau electrice.
Ori de cate ori este posibil, se recomanda sa se renunte la dibluri de lemn si sa se foloseasca
dibluri din material plastic, a caror introducere se poate face dupa placare, in gauri practicate cu
burghiul.
D. Aplicarea panourilor de placi pe suprafete curbe
(39) Pentru executarea grundului se vor confectiona sabloane turnate din pasta de ipsos cu curbura
respectiva, care se vor aplica cu pasta de ipsos, la nivel, pe suprafata ce urmeaza a fi grunduita.
Aceste sabloane vor servi ca ghidaj dreptarului la nivelarea grundului.
(40) La stalpii rotunzi se vor confectiona sabloane din pasta de ipsos, in forma de semicerc sau de
sector de cerc, functie de diametrul stalpului. Grosimea sablonului se alege astfel ca incarcatura
de grund sa nu depaseasca 2 cm, iar pe perimetrul sablonului sa incapa un numar intreg de placi
ceramice.
Dupa executarea grundului, sabloanele se vor scoate si locul va fi completat cu mortar.
Restul operatiilor de montare a panourilor se vor executa ca si la placarea peretilor.
E. Executarea pardoselilor cu panouri de placi ceramice
(41) Aplicarea placilor ceramice la pardoseli se face in conditiile prevazute la subcapitolul 6.1. din
prezenta instructiune tehnica de executie.
Pentru a usura intretinerea si circulatia, la executarea bordurior decorative ale pardoselilor, se
vor folosi panouri de placi sau benzi decupate din panouri cu placi de dimensiuni de 40x40 mm
sau 50x50 mm.
(42) Panourile din placi ceramice se vor aplica peste un strat de 3 cm grosime din mortar de ciment,
cu un dozaj de 400 kg ciment la mc, de consistenta 6 cm. Stratul de mortar se niveleaza cu
dreptarul tras pe fasii de ghidaj executate in prealabil, astfel ca sa rezulte suprafete plane,
respectandu-se pantele de scurgere. Eventualele neregularitati se netezesc cu drisca de lemn.
Sub dreptarul de 1,20 m lungime se admit cel mult doua unde cu sageata de maximum 2 mm.
(43) Dupa executarea stratului de mortar nu se admite efectuarea in incaperile respective a unor
lucrari de zugraveli, tencuieli etc. care pot deteriora stratul suport sau il pot murdari,
compromitand aderenta placilor ceramice.
(44) Pe suprafata stratului suport se traseaza liniile de delimitare a campurilor, conform proiectului.
(45) Aplicarea panourilor se face pe un strat de 3 mm grosime din pasta de ciment cu adaos de 5%
var pasta, pe portiuni care sa poata fi placate inainte de priza cimentului (circa 4 mp).
(46) Panourile din placi ceramice se vor introduce in apa timp de 30 secunde, dupa care vor fi
pensulate pe spate cu lapte de ciment. Aplicarea panourilor de placi, baterea cu drisca,
asigurarea continuitatii rosturilor, indepartarea hartiei de pe panourile de placi, corectarea
rosturilor, a pozitiilor placilor fata de nivelul general al imbracamintii, a planeitatii etc. se vor face
conform indicatiilor de la placarea peretilor.
(47) Dupa 24 ore de la aplicare se intinde pe suprafata imbracamintii un lapte de ciment foarte fluid,
cu adaos de Aracet E50, care se introduce in rosturi cu ajutorul periilor cu fire de material plastic;
excesul de lapte de ciment se va indeparta.
Peste imbracamintea astfel executata se astern, in vederea protejarii ei, foi de hartie. La darea in
folosinta, aceste foi se vor indeparta, iar suprafata placata se va spala cu apa, cu carpe sau perii
moi. Nu se vor folosi perii de sarma, care pot deteriora smaltul placilor.
F. Aplicarea placilor ceramice cu dimensiuni mai mari de 40x40 mm

S.C. SIALCO S.R.L.
montate bucata cu bucata
(48) Placile ceramice smaltuite cu dimensiuni mai mari de 40x40 mm nelipite pe panouri de hartie se
aplica pe stratul suport cu mortar de ciment avand dozajul de 400 kg ciment la 1 mc de nisip (0-3
mm), cu adaos de 0,05 (1/20) parti in volum pasta de var (consistenta 12 cm) la o parte de
ciment.
Inainte de a fi aplicate, placile ceramice smaltuite se vor introduce intr-un vas cu apa, unde vor fi
tinute 15-30 minute.
(49) Aplicarea placilor ceramice smaltuite se face in randuri orizontale, incepand de la colturi, de jos
in sus, primul rand de placi rezemand pe muchia dreptarului sau plintei (la placari interioare).
Inainte de aplicarea placilor se va face pentru primul rand de placi o impartire de proba a lungimii
peretelui de placat, tinandu-se seama de abaterile la dimensiuni ale placilor si de dimensiunile si
abaterile probabile la dimensiuni ale rosturilor, astfel ca sa rezulte un numar intreg de placi; in
functie de aceasta se va varia grosimea rosturilor dintre placi, care nu trebuie sa depaseasca 2
mm. Daca peretele are lungimea mai mare de 4 m, se recomanda folosirea unor calibre
limitative, cu lungimea egela cu un submultiplu din lungimea peretelui si totodata egala cu un
numar intreg de placi plus rosturi (dimensiunea modulara a placii).
(50) Pentru aplicarea primului rand de placi, in cazul in care lungimea peretelui este mai mica de 4 m,
se vor monta doua placi de ghidaj la extremitatile acestui rand, intre ele aplicandu-se celelalte
placi, de-a lungul unei sfori intinsa la partea superioara si la fata placilor de ghidaj.
La peretii mai lungi de 4 m se vor trasa pe toata lungimea peretelui, cu ajutorul calibrului limitativ,
extremitatile acestuia precum si reperii intermediari. In punctele trasate se vor fixa placi de
ghidaj, intre ele aplicandu-se si celelalte placi, ca mai sus.
Fixarea placilor de ghidaj se va face astfel ca fata lor sa rezulte in acelasi plan vertical, pentru
aceasta folosindu-se dreptarul si bolobocul.
(51) Randurile urmatoare de placi se vor monta rost pe rost, placile rezemand pe randul de placi
montat anterior.
Pentru obtinerea planeitatii si orizontalitatii randurilor se vor monta placi de ghidaj la distante de
circa 4 m intre ele, iar intre acestea se vor monta celelalte placi de-a lungul unei sfori intinse la
partea superioara si la fata placilor de ghidaj.
La fiecare 4-5 randuri de placi montate se va verifica verticalitatea portiunii placate cu ajutorul
firului cu plumb, precum si orizontalitatea ultimului rand, cu ajutorul dreptarului si al bolobocului.
(52) Pentru montarea unei placi se va aplica pe spatele acesteia, cu mistria de faiantar, mortar in
grosime de circa 1,5 cm, in asa fel incat sa acopere cel putin 2/3 din suprafata, apoi se va fixa
placa pe perete in locul respectiv prin apasarea cu mana si printr-o ciocanire cu manerul mistriei,
astfel ca mortarul sa ajunga la o grosime de circa 1 cm si sa umple complet spatele placii, iar
surplusul de mortar sa iasa la partea superioara si in dreptul placii; acesta se va indeparta apoi
cu mistria. Se recomanda ca manerul mistriei sa fie imbracat cu un invelis de cauciuc.
Daca grundul este uscat, pe masura aplicarii placilor se va aplica in prealabil un sprit de ciment
foarte fluid.
(53) Racordarea randurilor de placi la colturile iesinde se face folosindu-se placi speciale cu unul
dintre canturi smaltuit. La primul rand de placi de la marginea superioara a placajului se
utilizeaza, pentru realizarea coltului iesind, placi cu doua canturi smaltuite.
(54) La placarea suprafetelor frante (nise, stalpi, spaleti etc.), aplicarea placilor se va incepe de la
colturile iesinde. Daca lungimea portiunii de placat este mai mica si nu se poate realiza placarea
cu un numar intreg de placi, se va proceda astfel:
- la colturile intrande de la ultima placa intreaga se va monta oblic la 45° o placa taiata (la
dimensiunea necesara) dintr-o placa fara relief, de aceeasi culoare si

S.C. SIALCO S.R.L.
dimensiuni; pe cealalta suprafata adiacenta coltului placarea se va incepe de la marginea placii

montate oblic. Taierea placilor se face cu rola, conform celor aratate anterior.
(55) In jurul tevilor de instalatii, consolelor, obiectelor sanitare sau aparatelor electrice se vor folosi
placi fara relief, de aceeasi culoare si dimensiuni care se vor taia dupa conturul respectiv.
Taierea se face cu grija, astfel ca gaura rezultata sa poata fi mascata prin acoperirea cu rozete,
in cazul tevilor de instalatii, respectiv cu capacele prizelor, intrerupatoarelor etc.
(56) Racordarea placajelor cu pervazurile usilor se va face in functie de detaliul din proiect, cu placi
avand relief sau, cand acest lucru nu este posibil, cu placi fara relief avand aceeasi culoare si
aceleasi dimensiuni.
6.3.5. Aplicarea placajelor de faianta, majolica si CESAROM pe pereti din elemente de BCA
(1) Aplicarea placajelor pe elementele plane de BCA si pe zidarie din blocuri mici din BCA se face
dupa efectuarea lucrarilor pregatitoare conform paragrafelor (1)-(3) din subcapitolul 6.3.2. al
prezentei instructiuni, cu urmatoarele mortare si tehnologie de lucru:
a) pe elemente plane din BCA:
- sprit de ciment preparat din ciment : nisip 0-1 mm : Aracet DP25, dozaj 1:3:0,15 si apa
pana la consistenta de 12-14 cm; se aplica cu mistria, din stropire, un strat de 2-3 mm
grosime;
volumetric 2:4:2:0,50 si apa pana la consistenta de 10-12 cm; se aplica cu mistria un strat
de 8-10 mm grosime;
- placajul ceramic CESAROM lipit pe hartie se umezeste in prealabil in apa timp de 30
secunde dupa care se aplica prin presare pe mortarul adeziv, proaspat, conform
tehnologiei de la paragrafele (25)-(38) din subcapitolul 6.3.4. al prezentei instructiuni.
Placajul ceramic CESAROM livrat nelipit pe hartie se umezeste in prealabil in apa timp de
1ora, dupa care se aplica cu mortarul adeziv, aplicat cu mistria pe spatele fiecarei placi,
peste stratul de mortar adeziv aplicat pe perete in grosime de 5 mm si netezit conform
tehnologiei de la paragrafele (49)-(56) din subcapitolul anterior.
Placajul de faianta (majolica) se umezeste in prealabil in apa timp de 1 ora, dupa care se
aplica cu mortarul adeziv aplicat pe spatele fiecarei placi, peste spritul de ciment dat pe
perete conform tehnologiei de la paragrafele (1)-(16) din subcapitolul 6.3.4. al prezentei
instructiuni tehnice de executie.
b) pe zidarie din blocuri mici din BCA:
- sprit de ciment preparat din ciment : nisip 0-3 mm : Aracet DP25, in dozaj 1:4:0,3 si apa
pana la consistenta 11-13 cm; grosimea spritului va fi de 2-3 mm;
- mortar de fixare a placilor, preparat cu aceeasi compozitie ca la sprit, avand insa o
consistenta de 7-8 cm si grosimea stratului de 20 mm;
2:4:2:0,50 si apa pana la consistenta 10-12 cm; se aplica cu mistria un strat de 8-10 cm
grosime;
- placajul ceramic CESAROM lipit pe hartie sau nelipit si placajul de faianta, umezite si
aplicate ca la litera a) cu mortar adeziv, insa peste stratul de mortar de fixare.
6.4. Executarea placajelor cu modele decorative
(1) Pentru executarea de placaje cu modele decorative se va elabora proiectul respectiv la scara
1:1, desenandu-se in acest scop un caroiaj avand ochiuri egale cu dimensiunile modulate ale

S.C. SIALCO S.R.L.
placilor; pe acest caroiaj se va executa modelul decorativ dorit in culori, care se va imparti in
sectoare cu dimensiuni corespunzatoare panourilor obisnuite pentru placile respective.
(2) Desenul se aseaza pe o planseta si se va acoperi cu un geam semicristal de 5 mm grosime. Pe
geam se aseaza o rama metalica cu un gratar de sarma sau lamele din tabla de otel, avand
ochiurile de dimensiunile modulate ale placilor. Grosimea sarmei sau lamelelor se va lua
corespunzator grosimii rosturilor dintre placi. Sarmele sau muchia superioara a lamelelor trebuie
sa se gaseasca la 1-1,5 mm mai jos decat fata superioara a placilor astfel ca sa se permita
lipirea hartiei pe placi, la asamblarea in panouri.
(3) Placile ceramice (comandate in vrac in cantitatile si culorile necesare realizarii desenului) se vor
aseza cu fata smaltuita in sus in ochiurile gratarului, in pozitia prevazuta in desenul colorat de pe
foaia de sticla.
(4) Dupa reproducerea in placaj ceramic a desenului, se va aplica pe suprafata acestuia o foaie de
hartie lipita cu adeziv (comandata, de asemenea, de la fabrica, odata cu placile ceramice). Foile
de hartie se vor lipi astfel ca la fiecare panou sa ramana vizibile marginile acestuia pe o distanta
de circa 5 mm.
(5) Panourile se vor numerota pe hartie intr-o anumita ordine care va trebui respectata la montarea
lor, permitand astfel reconstituirea desenului.
(6) Dupa lipirea hartiei se va introduce in rama deasupra panoului un fund rigid (din placaj, PFL etc.)
si prin rasturnarea ramei metalice cu gratar se va scoate panoul pe fundul rigid cu hartia in jos.
Manipularea panoului este interzisa timp de 24 ore, necesare pentru intarirea adezivului.
(7) Montarea panourilor se va face in conditiile aratate la subcapitolul anterior.
(1) Sculele si dispozitivele necesare executarii placajelor cu placi ceramice sunt:

- metru de zidar;
- furtun de nivel;
- nivela cu bula de aer;
- dreptar de lemn de 1,20-2,00 m lungime;
- ruleta metalica de 2 m;
- vinclu metalic;
- ciocan de zidar;
- sfoara sau ruleta cu sfoara;
- creta pentru trasare;
- creion dulgheresc;
- mistrie de zidar;
- mistrie de faiantar;
- drisca metalica;
- drisca de lemn;
- dispozitiv cu rola metalica;
- diamant pentru taiere;
- cleste special cu brate lungi pentru taiat placi;
- vas pentru apa;
- tava cu suport perforat pentru udarea placilor;
- zgarieci cu varf din otel vidia;
- ciocan mic de 30 g;
- cutit pentru taiat hartie;
- batator de stejar;
- pensula cu par moale;

S.C. SIALCO S.R.L.
- spaclu (20x15 cm) din material plastic;

- bidinea;
- burete;
- pensula cu fire din material plastic;
- spaclu;
- dalta mica pentru beton;
- rama cu gratar metalic pentru realizat modele decorative;
- geam semicristal de 5 mm grosime pentru protejarea hartiei cu desenul decorativ;
- trusa de scule pentru aplicarea placajelor ceramice - Intreprinderea 6 Martie Timisoara.
(1) Executarea placajelor exterioare cu placi ceramice smaltuite CESAROM pe timp friguros la
temperaturi mai mici de +5°C este interzisa. Se interzice, de asemenea, executarea placajelor la
exterior in sezonul friguros atunci cand se prevede coborarea temperaturii sub +5°C intr-o
perioada de 14 zile urmatoare executarii placajelor.
(2) Executarea placajelor interioare (faianta, majolica si placaje CESAROM) pe timp friguros este
admisa cu conditia ca, in timpul executarii lucrarilor si cel putin 14 zile de la aplicare, sa se
asigure in incaperile respective o temperatura de cel putin +5°C, prin mijloace de incalzire
corespunzatoare.
In cazul incaperilor cu destinatie frigorifica, punerea in functiune a instalatiilor de racire nu se va
face decat dupa cel putin 14 zile de la aplicarea placajului.
5480/26.11.1995;
- Norme specifice de protectia muncii la lucrari de izolatii termice, hidrofuge si protectii
anticorozive;
(1) Lucrarile de placaje vor incepe numai dupa verificarea si receptionarea de catre conducatorul
tehnic al lucrarii si dirigintele de santier a suportului si consemnarea acestora in procese verbale
de receptie calitativa, (formular cod FC-14-01).
(2) Materialele care intra in componenta placajului se introduc in lucrare numai daca, in prealabil, s-a
verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii:

S.C. SIALCO S.R.L.
- ca au fost livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare

standardelor de produs;
- ca nu au fost degradate in timpul depozitarii, manipularii si transportului;
- ca s-au efectuat la locul de punere in opera - daca prescriptiile tehnice specifice sau proiectul o
cer - incercarile de calitate si ca rezultatele acestora confirma calitatea materialelor.
Mortarul provenit din statii centralizate va fi introdus in lucrare numai daca transportul este insotit
de documente din care sa rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice si de compozitie ale
acestuia.
(3) La lucrarile de placaje care fac obiectul prezentei instructiuni tehnice de executie se vor verifica:
- aspectul si starea generala;
- elementele geometrice (grosime, planeitate, verticalitate);
- fixarea placajului pe suport (aderenta);
- racordarile placajelor cu alte elemente ale constructiei;
- corespondenta cu proiectul.
(4) Verificarea pe faze de lucrari se face pentru placajele interioare pentru fiecare incapere in parte,
iar in cazul celor exterioare pentru fiecare tronson de fatada in parte.
(5) Placajul trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe intreaga suprafata; nu se admit diferente
de tonuri intre diversele panouri montate si nici diferentieri suparatoare in cadrul aceluiasi panou;
nu se admit pete de murdarie, locuri vizibile cu smalt defect etc.
(6) Suprafata placajului trebuie sa fie plana; sub dreptarul de 1,20 m lungime se admite cel mult o
unda cu sageata de maximum 2 mm.
(7) Liniile de intersectie ale placajului de pe suprafetele adiacente la colturi intrande sau iesinde
trebuie sa fie verticale si rectilinii.
(8) Randurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii si in continuare, de latime uniforma.
Rosturile trebuie sa fie bine umplute cu lapte de ciment alb sau colorat cu pigmenti.
(9) Placile ceramice trebuie sa fie bine fixate pe suprafata suport; la ciocanirea usoara a placii cu un
corp cu suprafata mica de lovire, trebuie sa rezulte un sunet plin. In cazul cand se constata, dupa
sunet, ca unele placi nu sunt bine fixate (suna a gol), se vor scoate si se vor fixa din nou (cu
pasta, respectiv mortar de ciment). In asemenea cazuri se va verifica prin incercari de smulgere
si aderenta placilor adiacente.
(10) Liniile de racordare a suprafetelor placate cu plinta sau scafa trebuie sa fie rectilinii, fara ondulari
in plan vertical sau orizontal, iar rostul trebuie sa fie etansat cu pasta de ciment.
(11) La racordarea suprafetei placajului cu tencuiala, aceasta trebuie sa acopere jumatate din
grosimea placii, iar linia de racordare trebuie sa fie dreapta, fara ondulari in plan vertical sau
orizontal. Nu se admite racordarea tencuielii cu placajul prin scafa de mortar de ciment sau pasta
de ipsos si nici ca nivelul suprafetei placajului sa fie sub nivelul tencuielii.
(12) In jurul strapungerilor prin suprafata placata, gaurile din placaj trebuie sa fie mascate cu rozete
metalice, respectiv capacele intrerupatoarelor, prizelor etc. Gaurile din jurul suruburilor de fixare
a unor obiecte sanitare nu trebuie sa fie vizibile de sub elementele fixate.


S.C. SIALCO S.R.L.
10. ANEXE
Nu este cazul.
CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTAREA PLACAJELOR DIN LEMN
1. OBIECT
(1) Prezenta procedura tehnica de executie stabileste conditiile de executie a pardoselilor din lemn
si din materiale pe baza de lemn si constituie documentul de referinta pentru executia si receptia
acestui gen de lucrari.
(1) Procedura tehnica de executie se aplica la executarea:

- pardoselilor din parchet din lemn masiv, cu lamba si uluc, din fag, stejar sau cer, la cladiri de
locuit, social culturale si administrative;
- pardoselilor din pavele din lemn masiv, la unele constructii industriale si agrozootehnice, pentru
pavarea unor spatii acoperite sau descoperite.
(2) Prezenta procedura se aplica impreuna cu instructiunea tehnica de executie PO-09-01 "Executia
pardoselilor. Elemente generale".
(1) Normativ NP 030-98 - Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea calitatii pardoselilor la
constructii civile.
instalatii aferente - Caiet XII.
(4) Procedura tehnica de executie PO-09-01 "Executia pardoselilor. Elemente generale".
(1) Pardoseli = elemente complexe de constructie aplicate pe fata superioara a planseelor sau direct
pe pamant, care au rolul de a asigura in mod corespunzator in exploatare, circulatia,
depozitarea, confortul si finisarea incaperilor.
(2) Stratul-suport = partea inferioara a structurii unei pardoseli, care primeste incarcarile de la
pardoseala propriuzisa si le transmite elementului de rezistenta (planseu sau pamant).
(3) Stratul de uzura (pardoseala propriu-zisa) = partea superioara a structurii pardoselii, care este
supusa direct circulatiei sau depozitarii.
5. RESPONSABILITATI

S.C. SIALCO S.R.L.

investitorului.
6. MODUL DE LUCRU
6.1. Alcatuirea pardoselilor
(1) Pardoselile cu imbracaminti din parchet din lemn masiv cu lamba si uluc, din fag, stejar sau cer
sunt alcatuite in mod uzual in unul din tipurile de structuri caracteristice prezentate mai jos.
Tipul I - imbracaminte de pardoseala alcatuita din parchet cu lamba si uluc din lemn de fag,
stejar sau cer, montat prin lipire cu poliacetat de vinil, dispersie apoasa (Aracet) sortul D 50 sau
Crilorom DC 2100 pe un beton de pardoseala cu fata fin driscuita, turnat pe pamant natural sau
pe umplutura amenajata corespunzator.
Tipul II - imbracaminte de pardoseala alcatuita din parchet cu lamba si uluc din lemn de fag,
stejar sau cer, montat prin lipire cu poliacetat de vinil, dispersie apoasa (Aracet) sortul D 50 sau
Crilorom DC 2100 pe un strat suport format din mortar de ciment sau pe suprafata unei sape
suport "GIF" din ipsos, pentru pardoseli, sau direct pe suprafata planseului de beton armat.
Tipul III - imbracaminte de pardoseala alcatuita din parchet cu lamba si uluc din lemn de fag,
stejar sau cer, care se monteaza prin batere in cuie, pe un strat suport format din placi din
fibrobeton, asezate pe un strat de nisip uscat.
Tipul IV - imbracaminte de pardoseala alcatuita numai din parchet cu lamba si uluc din lemn de
stejar, montat prin lipire cu poliacetat de vinil, dispersie apoasa (Aracet) sortul D 50 sau Crilorom
DC 2100 pe un strat suport format din placi din fibre de lemn moi (poroase) bitumate si
antiseptizate (tip BA) asezate pe un strat de egalizare din nisip uscat.
(2) In afara tipurilor de structuri mentionate la paragraful anterior, proiectantul poate adopta si alte
structuri de pardoseli, cu imbracaminte de pardoseala alcatuita din parchet din lemn masiv, cu
lamba si uluc, din fag, stejar sau cer, conditia impusa fiind ca acestea sa corespunda cerintelor
de izolare fonica.
(3) Pardoselile cu imbracaminte din pavele din lemn masiv, de forme cilindrice (tip C) sau prismatice
(tip P) sunt alcatuite in general in unul din urmatoarele tipuri de structuri:
Tipul I - imbracaminte de pardoseala alcatuita din pavele din lemn masiv care se monteaza prin
intermediul unui strat de poza din nisip, pe un strat suport de beton, zgura sau balast, asezate pe
un strat de nivelare din nisip.
Tipul II - imbracaminte de pardoseala alcatuita din pavele din lemn masiv care se monteaza
direct in stratul de nivelare din nisip, asezat pe pamant.
6.2. Materiale

S.C. SIALCO S.R.L.
(1) Materialele utilizate la executarea pardoselilor cu imbracamintea din lemn trebuie sa corespunda
prevederilor din standardele si normele tehnice de produs.
(2) Materialele vor fi insotite de certificate de calitate. Depozitarea si manipularea lor se vor face
astfel incat sa se evite degradarea lor. Materialele vor fi verificate din nou, inainte de
introducerea in lucrare.
6.3. Executia lucrarilor de pardoseli cu imbracaminti din parchet
6.3.1. Lucrari care trebuie terminate inainte de inceperea executiei pardoselilor
(1) Inaintea inceperii lucrarilor de pardoseli cu imbracaminti din parchet trebuie terminate lucrarile
mentionate la subcapitolul 6.4. din procedura tehnica de executie PO-09-01 "Executarea
pardoselilor.Elemente generale".
(2) Peste infrastructura pardoselii se va executa un strat suport de beton simplu de 80-100
mmgrosime, cu clasa cel putin C4/5.
(3) Stratul suport din mortar de ciment sau stratul de egalizare din nisip uscat trebuie sa acopere
toate denivelarile planseului si eventualele conducte existente la suprafata acestuia. Suprafetele
acestor straturi trebuie sa fie plane.
6.3.2. Executarea sapei suport "GIF" din ipsos
(1) Executarea sapei suport din ipsos se face numai dupa terminarea si efectuarea probelor la
lucrarile prevazute sub pardoseli (instalatii electrice, sanitare, de incalzire etc.) precum si dupa
terminarea altor lucrari din incaperea respectiva, a caror executie ulterioara ar putea deteriora
sapa suport.
Daca totusi, dupa executarea sapei suport "GIF" apare necesitatea executarii unor lucrari care i-
ar putea dauna, sapa suport se va proteja cu un strat de rumegus, rogojini sau alte mijloace
adecvate.
Daca totusi se executa lucari care necesita efectuarea de spargeri in sapa suport "GIF", aceste
spargeri vor fi refacute numai cu acelasi material din care este executata sapa suport.
(2) Inaintea executiei sapei suport "GIF", in incaperile respective se vor monta ferestrele, geamurile,
tocurile si captuselile usilor, pentru a se cunoaste locul unde va fi plasata foaia usii. Cand usa
este pe toc si are prag, sapa suport se va opri de o parte si de alta a acesteia.
In cazul cand in incaperi vecine sunt executate tipuri diferite de pardoseli, linia de demarcatie a
acestora va fi la mijlocul grosimii usii in pozitie inchisa.
(3) Toate tencuielile interioare vor fi complet terminate iar eventualele praguri de mozaic din
incaperile alaturate, adiacente sapei suport "GIF" si care vin in contact cu aceasta, vor fi
executate si finisate inaintea executiei sapei suport.
(4) Instalatiile de incalzire inclusiv probele acestora vor fi terminate pentru a evita eventualele
scurgeri pe suprafata sapei suport "GIF". De asemenea, se vor monta si conductorii electrici.
(5) Suprafata sapei suport "GIF" din ipsos se va feri de patrunderea directa a apei de ploaie in timpul
executiei sale. In acest scop vor fi executate in prealabil, invelitorile iar terenul din jurul cladirii va
fi nivelat la cotele prevazute in proiect, pentru ca scurgerea apei sa fie dirijata spre exterior.
(6) Sapa suport "GIF" se va executa numai dupa remedierea tuturor defectelor constatate la
suprafetele planseelor din beton armat.
(7) Pentru realizarea unei mai mari aderente a sapei suport, suprafetele planseelor din beton armat
vor fi uscate si rugoase iar abaterile de la planeitate nu vor depasi valorile admisibile indicate in
normativul C 56-85.

S.C. SIALCO S.R.L.
La planseele din beton armat, abaterile mai mari decat cele admisibile se vor rectifica prin
cioplirea iesindurilor sau prin acoperirea intrandurilor mari, astfel incat grosimea finala a sapei
suport "GIF" din ipsos executata sa fie de 3 cm.
(8) Inainte de executarea sapei suport "GIF", in cazuri speciale de exploatare (sape sub pardoselile
bailor publice, sub pardoseli de mozaic din laboratoare, unde sunt scurgeri permanente de apa
etc.), suprafetele planseelor din beton armat se vor proteja in felul urmator:
- etapa I - se aplica cu pensula un strat amorsa de smoala plastifiata avand urmatoarea
compozitie, in volume:
- 20 parti smoala de huila tip B;
- 10 parti ulei de antracen;
- 70 parti toluen,
care reprezinta un consum de 200g/mc;
- etapa II - se aplica cu pensula in doua straturi, o pelicula de smoala plastifiata avand
urmatoarea compozitie, in volume:
- 60 parti smoala de huila tip B;
- 20 parti ulei de antracen;
- 20 parti toluen,
care reprezinta un consum de 500g/mc pentru cele doua straturi.
(9) Dupa verificarea, pregatirea si protejarea suprafetei planseelor din beton armat conform
prevederilor de la paragrafele (6), (7) si (8) de mai sus, se executa trasarea nivelului pentru sapa
suport. Nivelul se marcheaza prin linii trase cu creionul pe pereti incaperii, dupa trasarea liniei de
vagriz.
(10) Sapa suport "GIF" se prepara sub forma de mortar din ipsos si nisip sau cenusa de
termocentrale termoelectrice, utilizand betoniere sau malaxoare de 250 l sau 500 l, instalatii de
preparat si transport sapa "GIF" (amplasate in dreptul scarilor respective) sau, eventual, in statii
centralizate de preparat mortare, pe baza urmatoarei retete, in volume:
- ipsos pentru constructii - 1 parte;
- nisip 0-3 mm sau cenusa de centrale termoelectrice - 2 parti;
- ciment (Pa 35, M 30 sau F 25) - 0,25 parti;
- disan (solutie apoasa 20%) - 0,06 parti din cantitatea de ipsos;
- apa - 0,6-0,7 parti din cantitatea de ipsos, pana la obtinerea consistentei de lucru de 13-14 cm,
masurata cu conul etalon.
(11) Pentru 1 mc de mortar, reteta, in greutate este urmatoarea:
- ipsos pentru constructii - 440 kg;
- nisip 0-3 mm - 880 kg sau cenusa de centrale termoelectrice - 500-600 kg;
- ciment (II A-S 32,5) - 90 kg;
- disan (solutie apoasa 20%) - 27 litri;
- apa - 300 litri.
(12) Mortarul se prepara pe santier, introducand mai intai in betoniera sau malaxor, cantitatea
respectiva de apa, solutie apoasa Disan si ipsos (componenta A), efectuandu-se operatia de
amestecare timp de 2 minute; in prealabil se prepara solutia de Disan prin dizolvarea pulberii de
Disan in apa, intr-un butoi, respectand urmatoarea proportie:
- 22 kg Disan (pulbere)
- 100 litri apa,
obtinandu-se o cantitate de cca 115 litri solutie apoasa, avand o concentratie de 20 +/- 1%
substanta uscata in unitati de masa.
Peste solutia de Disan (dispersor si antrenor de aer) amestecata cu intreaga cantitate de apa si
de ipsos, omogenizata in prealabil, se introduc in betoniera sau malaxor, cu ajutorul cupei sale,
cantitatile prescrise de ciment si nisip sau cenusa de centrale termoelectrice (componenta B).

S.C. SIALCO S.R.L.
Amestecul astfel obtinut, dupa o amestecare continua timp de 2 minute se prezinta ca o pasta
fluida omogena.
(13) Aceasta pasta isi mentine lucrabilitatea, deoarece ipsosul nu poate face priza timp de 3 ore de la
preparare si in consecinta pasta trebuie pregatita in cantitati consumabile in acest interval de
timp.
(14) Pasta pentru executarea sapei suport "GIF" se mai poate prepara si prin introducerea in
betoniera sau malaxor a amestecului uscat si foarte bine omogenizat (realizat din aceleasi
componente, inclusiv pulberea de Disan), insacuit in prealabil in saci de 50 kg greutate; in acest
caz, reteta de preparare a amestecului este aceeasi cu reteta utilizata la prepararea amestecului
umed, la santier urmand ca, dupa introducerea in betoniera sau malaxor a amestecului uscat din
saci, sa se adauge cantitatea de apa necesara si sa se amestece pana se obtine o pasta fluida
omogena.
(15) Pasta fluida pentru sapa suport "GIF" se toarna mecanizat pe suprafata planseelor din beton
armat cu ajutorul pompei de transport mortar, prin al carui furtun pasta curge pana la obtinerea
grosimii de 3 cm a sapei suport, realizandu-se in acelasi timp si o suprafata perfect plana a
acesteia, fara sa mai fie necesara o nivelare suplimentara.
Inainte de turnarea mecanizata a pastei fluide este necesar sa se amorseze interiorul furtunelor
din cauciuc ale pompei de transport mortar cu o solutie apoasa de Disan.
Pasta fluida iesita din furtun se va intinde incepand de la perete la fereastra, intr-un strat avand
grosimea de 3 cm, intre peretii incaperii respective.
(16) Pe suprafata sapei suport "GIF" din ipsos se va putea circula cu grija numai dupa cel putin 24
ore de la turnarea sa.
Imbracamintile de pardoseli se vor aplica dupa cel puttin 72 ore de la turnarea sapei. Inainte de
aplicare, se va masura umiditatea sapei cu ajutorul unui aparat tip "Higromette"(sau similar) sau
cu mijloace mai simple (hartie turnesol etc); umiditatea sapei suport nu va trebui sa depaseasca
valoarea de 5%.
(17) Pe parcursul executarii lucrarilor se va urmari obtinerea unui strat cu grosime cat mai uniforma,
care sa se incadreze in limitele admise si se va verifica daca s-a realizat o suprafata orizontala si
plana. Suprafata sapei suport nu trebuie sa prezinte asperitati pronuntate, zgarieturi,
neregularitati, ciupituri etc; eventualele rizuri, bavuri, asperitati se vor corecta printr-o usoara
slefuire manuala cu piatra de polizor.
(18) Pe parcursul executarii lucrarilor se va urmari ca in incaperile cu suprafete mari, in special peste
40 mp, sapa suport "GIF" din ipsos sa fie realizata din aceeasi cantitate de pasta pregatita in
prealabil, pentru a nu se produce diferente de calitate; se va urmari, de asemenea, sa nu se
intrerupa lucrul la mijlocul suprafetelor, deoarece reluarile lucrului pot produce diferente de nivel
suparatoare pentru aplicarea ulterioara a imbracamintilor de pardoseli.
(19) Dupa executarea sapei suport "GIF" din ipsos si pana la intarirea mortarului respectiv se vor lua
masuri pentru protectia acestei sape, in incaperile respective, contra urmatoarelor actiuni:
- umiditatea mare, care intarzie intarirea mortarului si il altereaza;
- uscarea fortata;
- lovituri sau vibratii;
- inghetarea.
(20) In cazul cand executia sapei suport "GIF" din ipsos se face in timp mai rece, la o temperatura
mai mica de +15C, se vor lua masuri speciale, prevazute de normativul C16-84.
(21) Valorile caracteristicilor tehnice pe care trebuie sa le realizeze sapa suport "GIF" din ipsos pentru
pardoseli sunt urmatoarele:
- rezistenta mortarului de ipsos si nisip sau cenusa de centrale termoelectrice:
- la 14 zile cca 60 daN/cm2;
- la 28 zile cca 80 daN/cm2;
S.C. SIALCO S.R.L.
- durata de intarire a mortarului: 3-4 ore;

- rezistenta fata de apa: buna;
- imbunatatirea izolarii fonice de zgomot de impact cu cca 2 dB;
- densitatea specifica - 1760 kg/m3 cu nisip 0-3 mm; 900-1000 kg/mc cu cenusa de centrale
termoelectrice;
- senzatia de rece-cald la contactul piciorului cu pardoseala - pardoseala calda; pierderea de
caldura la contactul cu pardoseala Q1 (kj/m2) = 40-50.
6.3.3. Executarea stratului suport format din placi din fibrobeton
(1) Executarea stratului suport format din placi din fibrobeton (35 mm grosime) se face prin
montarea acestora pe un strat de nisip uscat, de cca 20 mm grosime. Acest tip de suport se
foloseste numai pentru parchetul batut in cuie.
(2) Dupa curatirea planseului de beton armat sau a stratului de beton de pardoseala turnat pe
pamant se vor monta, de la colturile incaperii, cate o placa din fibrobeton. Ele se vor monta la
nivelul necesar fata de linia de vagriz, pentru a servi de ghidaj pentru montarea restului placilor
din incapere. Daca distanta dintre colturile incaperii este mai mare de 4 m, se vor monta placi de
ghidaj intermediare.
(3) Se va monta, incepand de la peretele opus usii, primul rand de placi din fibrobeton, aliniate la
sfoara si nivelate dupa placile de ghidaj. Se va continua montarea placilor
in randurile urmatoare, cu rosturile tesute, concomitent cu intinderea nisipului. Pentru realizarea
teserii, la fiecare al doilea rand se va incepe cu o jumatate de placa.
(4) Fiecare placa se va indesa bine in stratul de poza (nisip uscat); la fiecare 2-3 placi montate se va
verifica cu dreptarul sau bolobocul,daca acestea sunt la nivel cu placile vecine.
(5) Intre placi, precum si intre acestea si pereti se vor lasa rosturi de 5-10 mm latime, avandu-se
grija ca nisipul uscat sa umple rostul numai pe o inaltime de 20 mm.
(6) Rosturile dintre placi se vor umple cu o pasta fluida, realizata dintr-un amestec de ipsos-ciment-
nisip 0-1mm in proportie de 1:1:2 (in volume); se omogenizeaza componentii uscati prin
amestecare si se adauga apa in volum egal cu cantitatea de nisip, astfel ca sa se obtina o
consistenta fluida, care sa poata permite turnarea cu usurinta a pastei in rosturi. Pasta se
prepara in cantitati care sa permita folosirea ei in urmatoarele 20 minute, cat amestecul mai este
lucrabil.
6.3.4. Executarea stratului suport format din placi din fibre de lemn moi (poroase) bitumate si
antiseptizate (tip BA)
(1) Executarea startului suport format din placi din fibre de lemn moi (poroase), bitumate si
antiseptizate (tip BA) de 20 mm grosime se va face prin montarea acestora pe un strat de
egalizare din nisip uscat. Acest tip de suport este folosit numai pentru imbracaminti din parchet
din lemn masiv, cu lamba si uluc, din stejar, lipit cu poliacetat de vinil, dispersie apoasa (Aracet)
sortul D50 sau Crilorom 2100.
(2) In incaperile in care se monteaza fibrele de lemn moi (poroase), bitumate si antiseptizate,
umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de maximum 65%.
(3) Montarea placilor din fibre de lemn moi (poroase), bitumate si antiseptizate se face prin simpla
lor asezare pe planseul de beton armat sau pe stratul de egalizare din nisip uscat si bine batut.
Nisipul trebuie sa fie foarte bine uscat (umiditatea maxima 3%) deoarece, in caz contrar, se va
produce deformarea placilor din fibre de lemn moi (poroase) si degradarea imbracamintii
pardoselii.
(4) Placile din fibre de lemn moi (poroase) se vor aseza cu laturile paralele cu peretii.
S.C. SIALCO S.R.L.
(5) Intre placile din fibre de lemn moi (poroase) se vor lasa rosturi de 4-6 mm latime pentru a permite
umflarea in lungime si latime a acestora sub influenta umiditatii. In acelasi scop, intre placile de
margine si pereti se vor lasa rosturi de 10-15 mm latime. Rosturile dintre placi vor fi tesute.
(6) Stratul suport din placi din fibre de lemn moi (poroase) trebuie sa aiba o suprafata plana si
orizontala; placile trebuie sa reazeme cu toata suprafata lor pe stratul situat dedesubt.
(7) Dupa asezarea placilor in pozitia definitiva se va lasa un interval de 24 ore pana la lipirea
imbracamintii din parchet; in acest fel variatia dimensionala a placilor sub influenta umiditatii
suportului va avea loc inaintea lipirii imbracamintii din parchet.
In acest interval de timp nu se va mai executa nici o alta lucrare in incapere.
6.3.5. Conditii necesare pentru montarea imbracamintilor de parchet
(1) In momentul inceperii executiei imbracamintilor de parchet, stadiul lucrarilor pe santier trebuie sa
fie urmatorul:
- lucrarile de instalatii sanitare, electrice si de incalzire vor fi terminate si probate;
- tencuielile, inclusiv reparatiile dupa lucrarile de instalatii vor fi terminate si vor avea un grad de
umiditate mai mic de 5%;
- zugravelile si vopsitoria, precum si toate finisajele peretilor cu care se racordeaza
imbracamintea din parchet, vor fi terminate;
- portiunile de mozaic care se vor afla in contact cu parchetul (pragurile) vor fi turnate si frecate;
- geamurile la ferestre si la usile de balcoane vor fi montate.
(2) In incaperile in care se executa imbracamintea din parchet se va asigura urmatorul climat
interior:
- temperatura, minim +5C;
- umiditatea relativa a aerului, maxim 65%.
Acest regim se va mentine si dupa terminarea lucrarilor, pana la darea in folosinta a incaperilor.
(3) Stratul suport din beton de pardoseala, mortar de ciment sau planseul de beton armat pe care se
va lipi parchetul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) umiditatea maxim 3%;
b) starea suprafetei trebuie sa fie:
- plana si orizontala - se admit sageti de maximum 4 mm sub dreptarul de 2 m lungime si
de maximum 1 mm sub rigla de 0,20 m;
- rezistenta - la zgarierea cu un cui sa nu ramana urme mai adanci de 1 mm;
- neteda - driscuita fin, dar nu sclivisita;
- sa nu prezinte defectiuni ca: fisuri, crapaturi, gauri, iesinduri. Eventualele crapaturi vor fi
curatate, iar partile care se pot disloca vor fi indepartate. Defectiunile se vor repara prin
chituire cu chit pe baza de poliacetat de vinil, dispersie apoasa, Aracet sort D50 sau
Crilorom 2100, preparat din: 1 parte adeziv, 2 parti ciment, 4 parti nisip 0-1 mm, in volume;
partile iesite in relief se vor nivela cu piatra abraziva.
(4) Sapa suport "GIF" din ipsos pe care se va lipi parchetul va trebui sa indeplineasca conditiile de la
subcapitolul 6.3.2. din prezenta instructiune tehnica de executie.
(5) Stratul suport format din placi din fibrobeton sau din placi din lemn moi (poroase) trebuie sa aiba
suprafata plana. Se admit sageti de maximum 4 mm sub dreptarul de 2 m lungime. Placile nu
trebuie sa fie denivelate la rosturi; se admit denivelari izolate de maximum 2 mm.
6.3.6. Montarea parchetului cu lamba si uluc prin lipire
(1) Inaintea inceperii montarii, suprafata suportului se va curata de praf cu o matura cu par moale.

S.C. SIALCO S.R.L.
(2) Inainte de montare, piesele de parchet se vor sorta dupa fibra si culoare pentru unul sau doua
randuri complete.
(3) Montarea parchetului se va incepe cu lipirea frizurilor de perete la o distanta de 10-15 mm de
perete. Imbinarea frizurilor la colturile incaperii se va face in unghi de 45.
Frizurile de perete se vor intepeni fata de perete cu pene asezate la circa 50 cm distanta una de
alta pentru a impiedica orice deplasare a acestora in timpul montarii parchetului.
(4) Montarea parchetului se face prin lipire cu poliacetat de vinil, dispersie apoasa (Aracet) sortul
D50 sau Crilorom D2100 intins pe stratul suport cu un spaclu neted, intr-un strat continuu si
uniform, in grosime de cel mult 1 mm.
Lipirea pieselor de parchet se va face dupa minim 24 ore de la lipirea frizurilor de perete.
(5) Pentru lipirea pieselor de parchet in camp, aplicarea adezivului pe stratul suport se va face pe
fasii egale cu suprafata unui rand de piese de parchet pe o lungime de circa 1 m.
(6) Piesele de parchet se vor aplica dupa circa 10 minute de la intinderea adezivului, fixandu-se in
lamba si uluc cu o lovitura usoara data lateral cu ciocanul.
(7) Pentru o mai buna ancorare in camp a pieselor de parchet, din loc in loc se vor incastra dibluri de
lemn in sapa, in care piesele de parchet se vor fixa si prin batere in cuie. Cuiele se vor bate oblic
in ulucul pieselor si apoi se vor infunda cu ajutorul unui dorn de otel.
(8) La asezarea fiecarui rand de piese de parchet se verifica alinierea fata de randul anterior, gata
montat.
(9) Piesele de parchet se pot aseza la 45 sau paralel cu peretii, rezultand diverse desene (in zig-
zag, in sah, impletit etc.).
(10) Dupa lipirea parchetului pe intreaga suprafata a pardoselii, se vor scoate penele de intepenire a
frizurilor.
(11) Circulatia peste parchetul lipit se poate face dupa 24 ore de la aplicare.
6.3.7. Montarea parchetului cu lamba si uluc prin batere in cuie
(1) De-a lungul peretilor se vor fixa in cuie, pe stratul suport din placi din fibrobeton, frizurile de
perete, la o distanta de circa 10-15 mm de perete. Imbinarea frizurilor la colturile incaperii se va
face in unghi de 45. Cuiele de fixare, de circa 40 mm lungime, se vor bate oblic in ulucul
frizurilor, la distanta de circa 50 cm; dupa aceea ele se vor infunda cu ajutorul unui dorn de otel.
(2) Frizurile de perete se vor intepeni fata de perete cu pene asezate la circa 50 cm distanta una de
alta pentru a impiedica orice deplasare a acestora in timpul montarii parchetului.
(3) Piesele de parchet din camp se vor bate incepand de la frizul de perete situat la peretele opus
usii de circulatie.
Piesele de parchet vor fi batute strans cu ciocanul astfel ca lamba fiecarei piese sa intre fortat in
ulucul piesei alaturate. Fiecare piesa se va fixa cu cate doua cuie, batute la distanta de 4-6 cm
de capete, in functie de lungimea acestora. Cuiele se vor bate oblic in ulucul pieselor si apoi se
vor infunda cu ajutorul unui dorn din otel.
(4) Piesele de parchet se pot aseza la 45 sau paralel cu peretii, rezultand diverse desene (in zig-
zag, in sah, impletit etc.).
(5) Dupa baterea parchetului pe intreaga suprafata a pardoselii, se vor scoate penele de intepenire
a frizurilor.
6.3.8. Finisarea imbracamintilor din parchet
(1) Curatirea parchetului se face dupa terminarea eventualelor reparatii la zugraveli si vopsitorii in
incaperile respective. Curatirea se face mecanizat, cu masina de

S.C. SIALCO S.R.L.
raschetat parchet (cu cutite) sau cu masina de slefuit parchet (cu hartie abraziva). Curatirea se
poate face si manual, cu rindeaua de parchet, urmata de curatirea cu ticlingul.
(2) Curatirea parchetului lipit se poate executa dupa 4 zile de la montare.
(3) La racordul dintre pardoseala si pereti, dupa curatirea parchetului, se monteaza, prin batere in
cuie, pervazuri din lemn masiv.
(4) Parchetul, dupa raschetare, se va lustrui imediat cu ceara de parchet dizolvata in white-spirit.
6.4. Executarea imbracamintilor din pavele din lemn masiv
(1) Pavelele din lemn masiv, de forme cilindrice sau prismatice, se monteaza prin intermediul unui
strat de poza din nisip, in grosime de 30-50 mm, pe un strat suport de beton, zgura sau balast,
asezate pe un strat de nivelare din nisip. Montarea pavelelor se poate face si direct in stratul de
nivelare din nisip asezat pe pamant.
(2) Daca pardoselile cu imbracaminti din pavele din lemn masiv necesita pante, acestea vor fi
cuprinse intre 0,5% si 2%.
(3) Pavelele folosite in mod curent vor fi cele prismatice. Pavelele cilindrice se admit numai la lucrari
de mica importanta, datorita rosturilor mari si neregulate care rezulta intre ele. Aceste rosturi,
umplute cu mastic bituminos, constituie zone cu duritate mica, susceptibile de deformari la
solicitari importante si, de asemenea, surse de murdarire cu bitum a celorlalte pardoseli din
cladirea respectiva.
(4) Inainte de montarea pavelelor, de-a lungul peretilor incaperii si in jurul fundatiilor de utilaje se vor
aseza pe cant scanduri de 28 mm grosime, la distanta de 30 mm de aceasta. Rostul creat
permite eventuale umflaturi sau contrageri ale pavelelor din lemn masiv. Rostul se va umple cu
mastic bituminos.
(5) Pentru incadrarea pavelelor se va monta de-a lungul zidurilor, al stalpilor si fundatiilor de utilaje
un rand de pavele de bordura asezate in contact cu scandurile.
(6) Montarea bordurilor si a pavelelor din lemn masiv pe un strat de poza din nisip se va efectua prin
asezarea lor una langa alta, cu rosturile cat mai stranse.
(7) Cantitatea de nisip trebuie sa fie suficienta ca sa umple golurile si rosturile dintre pavele si sa
ramana sub acestea un strat de minim 30 mm grosime.
(8) Dupa asezarea pavelelor se va executa baterea lor cu maiul pentru realizarea aproximativa a
profilului pardoselii. Se va raspandi apoi o cantitate de nisip deasupra pardoselii si se va bate din
nou pana la refuz, aducand suprafata la profilul definitiv. Denivelarile si valurile rezultate la
aceasta batere se vor corecta prin scoaterea sau adaugarea de nisip. Pavelele se considera
batute pana la refuz cand, la sase lovituri date pe acelasi loc cu maiul de 35 kg greutate, de la
inaltimea de 50 cm, ele nu se afunda cu mai mult de 3 mm.
(9) Rosturile dintre pavele se vor umple cu:
a) mastic bituminos (la cald) confectionat prin amestecare de bitum tip D25/40 in proportie de 30-
40%, cu filer de calcar, in proportie de 70-60% (in greutate) sau
b) mortar asfaltic (la rece) confectionat prin amestecarea de 20% suspensie de bitum fluidizat cu
80% nisip udat cu apa pana la saturatie.
(10) Inainte de umplerea rosturilor cu mastic bituminos, suprafata pavelelor trebuie sa fie bine
curatata, iar rosturile desfundate si bine curatate pe o adancime de minim 3 cm, cu mijloace
adecvate, uscate.
In cazul tratarii rosturilor cu mortar asfaltic, curatirea suprafetei pavelelor se va face prin spalare
cu apa.
(11) Turnarea in rosturi a masticului bituminos, respectiv a mortarului asfaltic se face dupa ce, in
prealabil, golurile dintre pavelele cilindrice se vor umple cu split de piatra de dimensiuni
adecvate.

S.C. SIALCO S.R.L.
(12) Dupa tratarea rosturilor se va asterne pe intreaga suprafata un strat de nisip curat de circa 5 mm
grosime.
6.5. Transportul si depozitarea materialelor
(1) Transportul pieselor de parchet, a frizurilor de perete si pervazurilor se face numai in vehicule
curate si acoperite.
(2) Piesele de parchet, frizurile de perete si pervazurile ambalate in pachete si respectiv legaturi se
depoziteaza in stive, in incaperi inchise, pardosite cu lemn, ferite de umezeala si de razele
soarelui. Stivuirea se face pe specii, clase de calitate si dimensiuni.
Depozitarea parchetului in subsoluri este interzisa.
(3) Pavelele din lemn masiv se transporta in vrac in mijloace de transport curate si acoperite.
Pavelele se vor depozita in stive, ferite de umezeala si soare, sortate pe specii, tipuri si inaltimi.
(4) Transportul placilor din fibre de lemn moi (poroase), bitumate si antiseptizate (tip BA) se face cu
mijloace de transport curate si uscate; in timpul transportului placile vor fi protejate impotriva
intemperiilor. Ele vor fi asezate orizontal, in stive, pe sortimente.
(5) Placile din fibre de lemn moi (poroase), bitumate si antiseptizate (tip BA) se depoziteaza in
incaperi inchise si uscate, asezate in stive, in functie de grosime, format si calitate; stivuirea se
face in pozitie orizontala pe platforme plane.
(6) Disanul se depoziteaza in incaperi inchise, ferite de umezeala. Stivuirea sacilor in depozite si in
mijloace de transport se face astfel incat sa se evite rasturnarea si distrugerea ambalajelor.
(7) Depozitarea butoaielor / bidoanelor metalice cu toluen se face in magazii aerisite sau sub
soproane, ferite de actiunea razelor solare.
(8) Depozitarea adezivilor se face in magazii, la temperatura de +5C ÷ +40C.
Daca adezivul a inghetat, el se va pastra 48 ore intr-o incapere de cel putin +15C, dupa care se
deschide ambalajul si se omogenizeaza adezivul prin agitare; daca ramane omogen, adezivul se
va putea folosi. In cazul cand dupa 3-5 ore de la omogenizare adezivul se separa de apa,
produsul este degradat si nu se va utiliza.
5480/26.11.1995;
(2) In afara normelor generale si specifice de protectia muncii si de prevenire si stingere a
incendiilor, la executia lucrarilor care fac obiectul prezentei instructiuni se vor mai respecta
urmatoarele reguli:
a) la curatirea parchetului cu white-spirit, in zona in care se lucreaza sunt interzise:
- fumatul;
- executarea lucrarilor la care se foloseste focul;
- incalzirea cu flacara;
- lucrari care produc scantei (sudura, ciocanire etc.);
- cuplarea sau decuplarea cicuitelor electrice (prize, intrerupatoare);
- folosirea aparatelor electrice de incalzire precum si a acelora care pot produce scantei;
S.C. SIALCO S.R.L.
- aprinderea focului in sobe sau in orice alt mijloc de incalzire cu flacara libera.
Totodata se va asigura o buna ventilare a incaperilor.
b) in dreptul usilor tip "antifoc" pardoseala din pavele din lemn masiv se va intrerupe si se va
inlocui cu o fasie executata din materiale incombustibile pe toata grosimea peretelui.
(1) Materialele care intra in componenta pardoselii se vor introduce in lucrare numai daca, in
prealabil:
- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de calitate
sau insotite de buletine de incercari care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor;
- au fost depozitate si manipulate astfel incat sa se evite orice degradare a acestora;
- s-au efectuat la locul de punere in opera - daca normele tehnice si proiectul o cer - incercarile
de calitate.
(2) Pe parcursul executiei lucrarilor, conducatorul tehnic al lucrarii si dirigintele de santier verifica
respectarea urmatoarelor conditii:
a) identificarea cu proiectul a materialului si modelului prevazut pentru imbracamintea de
pardoseala din parchet;
b) umiditatea nisipului folosit ca strat de egalizare sa nu depaseasca 3%;
c) stratul suport sa indeplineasca conditiile prevazute in prezenta instructiune tehnica de
executie.
(3) La imbracamintile din pavele din lemn masiv, stratul suport elastic (zgura, nisip sau balast)
trebuie sa fie bine compactat, astfel ca sub incarcaturile din exploatare sa nu se taseze,
provocand degradarea imbracamintilor.
Denivelarile izolate admise ale stratului suport elastic fata de dreptarul de 2 m lungime sunt de
cel mult 15 mm in cazul stratului suport de nisip si de cel mult 20 mm in cazul stratului de zgura
sau balast.
In cazul stratului suport rigid (de beton) se admit denivelari izolate de cel mult 10 mm sub
dreptarul de 2 m lungime.
Abaterile admise de la planeitatea suprafetei sunt de cel mult doua unde cu sageata de
maximum 4 mm sub dreptarul de 2 m lungime.
(4) Pe parcursul executarii sapei suport "GIF" din ipsos se va verifica:
a) respectarea compozitiei mortarului inclusiv a tehnologiei de executie, inclusiv aplicarea
mortarului in grosimea indicata in proiect;
b) protejarea suprafetei planseului de beton armat conform prevederilor paragrafului (8)
subcapitolul 6.3.2. din prezenta instructiune tehnica de executie;
c) aplicarea masurilor de protectie a suprafetei sapei suport impotriva uscarii fortate, spalarii prin
ploaie sau inghetarii.
(5) Verificarea aspectului general al sapei suport "GIF" se face vizual corectand suprafata acesteia
si racordarea la contactul cu peretii.
Suprafata nu trebuie sa prezinte: denivelari, ondulatii, fisuri, crapaturi, asperitati sau zgarieturi
care depasesc 3 mm, urme vizibile de reparatii locale, portiuni neacoperite cu mortar, portiuni cu
urme de opriri ale lucrului, pete.

S.C. SIALCO S.R.L.
Liniile de racordare cu peretii trebuie sa fie drepte si orizontale.

Gradul de netezire al suprafetei se apreciaza prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva.
(6) Abaterile admisibile la suprafata sapei suport "GIF" sunt urmatoarele:
- maximum doua neregularitati ale suprafetei, in orice directie, avand adancimea de maximum 2
mm sub dreptarul de 2 m lungime;
- maximum 2 mm/m si maximum 5 mm de la un perete la altul, ca abateri de la planeitate.
(7) Grosimea sapei suport "GIF" se verifica prin baterea unor cuie sau prin sondaje speciale, in
locuri mai putin vizibile, care se repara ulterior. Repararea se face utilizand aceeasi compozitie a
mortarului cu care s-a executat initial sapa suport.
(8) La terminarea executarii sapei suport se incheie proces verbal de receptie calitativa.
(9) Receptia sapelor suport "GIF" se face in baza urmatoarelor verificari:
a) rezistenta mortarului;
b) grosimile respective,determinate prin sondaje (cel mult unu la 200 m2);
c) planeitatea suprafetelor;
d) gradul de netezire al suprafetelor.
Verificarile se efectueaza inaintea executarii lucrarilor de zugraveli si vopsitorii iar rezultatele se
inscriu in procese verbale de receptie calitativa.
(10) Rezultatele incercarilor de control efectuate pe cuburi de 7,07 cm latura prelevate la cantitati de
10 mc din mortarul pus in opera se vor comunica sefului punctului de lucru in termen de 48 ore
de la terminarea incercarii respective.
In toate cazurile cand rezultatul incercarii este sub 75% din marca prescrisa se va anunta
beneficiarul pentru a stabili daca sapa poate fi acceptata.
Lucrarile gasite necorespunzatoare se remediaza sau se refac.

10. ANEXE
Nu este cazul.
CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIE PARDOSELI
1. OBIECT
(1) Prezenta procedura tehnica de executie stabileste conditiile tehnice generale pentru executarea
pardoselilor la cladirile de locuit, social-culturale, industriale si agrozootehnice care nu sunt
supuse la solicitari sau conditii speciale de exploatare si constituie documentul de referinta
pentru executarea si receptia acestui gen de lucrari.

S.C. SIALCO S.R.L.
(1) Procedura tehnica de executie se aplica impreuna cu instructiunile tehnice de executie specifice
diferitelor structuri de pardoseli, la realizarea pardoselilor de urmatoarele tipuri:
- de pamant;
- de lemn sau din materiale pe baza de lemn;
- din produse pe baza de polimeri sintetici;
- din piatra naturala;
- din piatra artificiala;
- din materiale bituminoase.
(2) Procedura tehnica de executie nu se aplica pardoselilor supuse unor solicitari sau conditii
speciale de exploatare specifice industriei alimentare, chimice, metalurgice s.a.
(1) Normativ NP 030-98 - Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea calitatii pardoselilor la
constructii civile.
(2) Cod NE 012-99 - Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.
instalatii aferente - Caiet XII.
(1) Pardoseli = elemente complexe de constructie aplicate pe fata superioara a planseelor sau direct
pe pamant, care au rolul de a asigura in mod corespunzator in exploatare, circulatia,
depozitarea, confortul si finisarea incaperilor.
(2) Stratul-suport = partea inferioara a structurii unei pardoseli, care primeste incarcarile de la
pardoseala propriuzisa si le transmite elementului de rezistenta (planseu sau pamant).
(3) Stratul de uzura (pardoseala propriu-zisa) = partea superioara a structurii pardoselii, care este
supusa direct circulatiei sau depozitarii
5. RESPONSABILITATI

investitorului.

S.C. SIALCO S.R.L.
6. MODUL DE LUCRU
(1) Alegerea tipului de pardoseala, alcatuirea si caracteristicile structurii sale se stabilesc in toate
cazurile de catre proiectant, in functie de destinatia incaperilor, tinand seama de urmatoarele:
- aspectul general;
- durabilitatea in timp fata de conditiile de exploatare;
- siguranta contra alunecarii la mers;
- usurinta curatirii si a bunei intretineri;
- posibilitati de inlocuire sau reparare;
- eficienta economica.
(2) Executantul va aplica cu strictete specificatiile din proiect, modificarile prevederilor acestuia
facandu-se numai cu acordul proiectantului si al beneficiarului.
(3) Fiecare tip de pardoseala are in principiu urmatoarea alcatuire:
a) imbracamintea (stratul de uzura);
b) stratul suport.
In unele situatii, alcatuirea pardoselii mai poate cuprinde si un strat de egalizare, care are rolul
de a asigura planeitatea stratului suport sau de a prelua diferentele de solicitari din contractii,
dintre stratul suport si imbracaminte.
(4) Cand se impune conditia ca tipul de pardoseala ales sa asigure un confort fonic sporit, in proiect
se prevede in structura pardoselii un strat de izolare fonica.
(5) Cand pardoselile se aplica peste o placa de beton turnat direct pe pamant, in proiect se prevad
masuri pentru ruperea capilaritatii sau, acolo unde se impune, straturi de izolare hidrofuga, sub
placa de beton.
6.2. Materiale
(1) Materialele prevazute in proiect si cele puse in opera vor avea caracteristicile conform
standardelor si normelor tehnice de produs specificate in instructiunile tehnice de executie
specifice.
(2) La sosirea pe santier si inainte de introducerea in lucrare, conducatorul tehnic al lucrarii va
verifica daca materialele corespund prevederilor din proiect, sunt insotite de certificate de calitate
sau buletine de incercari precum si daca au fost transportate, ambalate si depozitate conform
prevederilor standardelor sau normelor tehnice de produs in vigoare.
(3) Agregatele se vor transporta fara masuri speciale. cu orice mijloc de transport, depozitandu-se
separat pe sortimente, in locuri uscate, asigurandu-se scurgerea apelor provenite din intemperii,
evitarea amestecarii lor intre ele sau cu pamant, murdarirea lor cu uleiuri, motorina si alte
substante de acest gen.
(4) Cimentul va fi ferit de actiunea umezelii si de amestecul cu materii straine atat in timpul
transportului cat si in timpul depozitarii. Depozitarea cimentului se face pe sorturi, in silozuri sau
in magazii uscate si curate.
(5) Ipsosul pentru constructii se transporta in vehicule acoperite. Se depoziteaza in magazii uscate
si curate.
(6) Bitumul se transporta in butoaie sau neambalat, in blocuri. Se depoziteaza in soproane sau in
locuri acoperite, ferite de actiunea razelor solare si intemperiilor.

S.C. SIALCO S.R.L.
(7) Suspensia de bitum filerizat se va transporta si depozita in butoaie cu capac demontabil. In

timpul depozitarii, suspensia se va completa cu un strat de apa pana la grosimea prescrisa, spre
a se feri de uscare.
Butoaiele cu suspensie de bitum filerizat vor fi ferite de inghet.
(8) Filerul se va transporta cu orice mijloc de transport cu conditia sa fie ferit de umezeala si
impurificare. Depozitarea filerului se va face in incaperi acoperite, ferite de umezeala, sacii
asezandu-se in stive de cel mult 10 bucati, unul peste altul.
(9) Cenusa de centrale termoelectrice se depoziteaza ferita de impurificare, in silozuri special
amenajate, marcate pe portiunea lor mediana cu o dunga portocalie cu latimea minim 20 cm pe
toata circumferinta silozului si inscriptionate cu mentiunea "CENUSA".
(10) Poliacetatul de vinil, dispersie apoasa (Aracet) sortul D50 sau Crilorom DC 2100 ambalate, se
depoziteaza in magazii acoperite, la temperatura de +5°C ÷ +40°C.
Daca in timpul lucrului sacii de polietilena vor fi desfacuti si materialul nu se consuma in
intregime, ei trebuie legati din nou imediat.
Termenul de garantie a acestor produse este de 3 luni de la data fabricatiei, cu respectarea
conditiilor de ambalare, transport si depozitare prevazute in STAS 7058-80 precum si in norma
tehnica de ramura de fabricatie a Criloromului.
Daca poliacetatul de vinil, dispersie apoasa sortul D 50 a inghetat, el se va pastra 48 de ore intr-
o incapere cu temperatura de cel putin +15°C. Dupa acest interval de timp se va deschide
ambalajul si se va omogeniza produsul prin agitare, iar daca
ramane omogen, se va putea folosi. In cazul cand dupa 3-5 ore de la omogenizare produsul se
separa de apa, atunci materialul este degradat si folosirea lui nu mai este permisa.
(11) Transportul si depozitarea principalelor materiale care intra in alcatuirea tipurilor de imbracaminte
de pardoseala se face conform prevederilor standardelor si normelor tehnice de executie
specifice tipurilor respective de pardoseli.
6.3. Reguli generale de executare a lucrarilor de pardoseli
(1) Lucrarile de pardoseli se executa in conformitate cu prevederile proiectului de executie si ale

instructiunilor tehnice de executie specifice.
In cazuri exceptionale, in care conditiile de lucru, materialele sau alte elemente ale pardoselilor
sunt diferite de cele prevazute in instructiunile tehnice de executie specifice, lucrarile se vor
realiza conform caietelor de sarcini sau conditiilor tehnice speciale stabilite de proiectant si
cuprinse in proiect.
Materialele noi, pentru care nu sunt reglementari tehnice romanesti de producere si utilizare vor
fi agrementate tehnic in conditiile prevederilor legale.
(2) Controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al procesului
tehnologic pentru executarea pardoselilor se face pe toata durata lucrarii.
(3) In cazul in care proiectul nu prevede altfel, linia de demarcatie intre doua tipuri de pardoseli care
se executa in incaperi vecine va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii usii
in pozitie inchisa.
(4) Pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelari in aceeasi incapere si la trecerea dintr-o
incapere in alta. Fac exceptie pardoselile care au denivelari si pante prevazute in proiect.
(5) Pantele pardoselilor se vor realiza:
- la pardoselile executate direct pe pamant, prin nivelarea corespunzatoare a acestuia;
- la pardoselile executate pe plansee sau pe un strat suport din beton, printr-un beton slab de
panta turnat sub pardoseala;
- la pardoselile cu suprafata mica (pana la 20 mp) prin variatia grosimii stratului suport al
pardoselii sau a stratului de egalizare.

S.C. SIALCO S.R.L.
(6) Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea stratului
precedent si constatarea ca acesta a fost bine executat. La trecerea de la executia unui strat la
altul se va realiza o legatura cat mai buna intre straturi.
6.4. Lucrari care trebuie terminate inainte de inceperea lucrarilor

de pardoseli
(1) Pardoselile executate pe pamant, pe strat suport elastic sau din beton turnat direct pe pamant se
executa numai dupa realizarea pregatirii si, daca este cazul, a consolidarii pamantului de fundare
conform prevederilor din proiect.
(2) Pregatirea pamantului de fundare se face prin indepartarea stratului de pamant vegetal,
nivelarea si compactarea pamantului. In cazul cand, din cauza neuniformitatii pamantului se
produc denivelari prin compactare, acestea se vor completa cu pamant care se va compacta
local.
Pamanturile nisipoase, cu pietris etc vor fi compactate intai in stare uscata si numai dupa aceea
se vor umezi treptat, pentru a exclude posibilitatea inmuierii lor.
Pamanturile argiloase si cele cu continut mare de praf nu se vor compacta in stare uscata. Ele
vor fi umezite in prealabil.
(3) Executarea umpluturilor sub pardoseli, pana la cota prevazuta in proiect se va face in straturi
succesive, bine compactate, de 15-20 cm grosime. Se va folosi pamant curat, scos din sapaturi,
fara resturi vegetale sau alte impuritati.
Fiecare strat va fi in prelalabil udat cu apa. Compactarea se va face pana cand pamantul nu se
mai taseaza. Cand materialul de umplutura contine si bulgari de pamant, acestia vor fi sfaramati
inainte de imprastiere si compactare.
In umpluturile in care este posibila ridicarea apei prin capilaritate, primul strat se va realiza din
pietris sau agregate marunte, fara parte fina, in grosime suficienta pentru a asigura ruperea
capilaritatii.
(4) Compactarea pamanturilor si a umpluturilor se va face prin batere manuala sau mecanica cu
maiul. In toate cazurile cand este posibil accesul compresoarelor rutiere, acestea vor fi utilizate la
compactarea pamanturilor si a umpluturilor.
(5) Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli
(canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, incalzire etc.) si efectuarea probelor
prescrise, precum si dupa terminarea in incaperile respective a tuturor lucrarilor de constructii
montaj a caror executie ulterioara ar putea deteriora pardoseala.
(6) Cand stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beton sau beton armat precum
si atunci cand acest strat il constituie pardoseli vechi de beton, caramida, piatra etc, aceste
suprafete suport vor fi pregatite prin curatire si spalare cu apa de eventualele impuritati, praf sau
resturi de tencuiala. Curatirea se face cu maturi si perii.
(7) Diversele strapungeri prin plansee, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului,
adanciturile mai mari etc se vor astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment. Armaturile sau
sarmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi taiate sau indoite.
(8) Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor fi acoperiti
cu mortar de ciment in grosimea strict necesara pentru protejarea lor.
(9) Inainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instalatii sanitare sau de
incalzire centrala care strapung planseul au fost izolate corespunzator, pentru a se exclude orice
contact al conductelor cu planseul si pardoseala.
(10) Cand este necesar, se va face o nivelare a suprafetei stratului suport existent cu ajutorul unui
strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie sa fie suficient de intarit cand se

S.C. SIALCO S.R.L.
va aseza peste el imbracamintea pardoselii. Compozitia, dozajul si natura acestui strat de

egalizare se stabilesc de catre proiectant.
6.5. Executarea stratului suport
(1) Executarea stratului suport pentru fiecare tip de pardoseala se face conform prevederilor
instructiunilor tehnice de executie specifice.
(2) Cand stratul suport este constituit dintr-un mortar de ciment sau ipsos, acesta se poate
transporta cu ajutorul instalatiei pneumatice pentru transport mortare.
(3) Stratul suport elastic trebuie sa fie bine compactat, astfel ca sub incarcarile de exploatare sa nu
se taseze, provocand degradarea imbracamintii pardoselii.
(4) Stratul suport rigid trebuie sa aiba suprafata plana si neteda. In zonele suprafetei unde apar
neregularitati care depasesc abaterile admisibile, corectarea suprafetei se va face prin spituirea,
curatirea si spalarea sa, dupa care se va aplica un mortar de ciment, avand acelasi dozaj de
ciment ca al stratului suport respectiv.
6.6. Executarea imbracamintii pardoselii
(1) Executarea imbracamintii (stratului de uzura) pentru fiecare tip de pardoseala se va face conform
prevederilor instructiunilor tehnice de executie specifice.
(1) Executarea lucrarilor pe timp friguros se face in conformitate cu prevederile Normativului C16-84
si ale instructiunilor tehnice de executie specifice diferitelor tipuri de pardoseli.
5480/26.11.1995;
- Norme specifice de protectia muncii la prepararea, transportul, turnarea betoanelor si
executarea lucrarilor din beton, beton armat si precomprimat;
(1) Controlul calitatii si receptia lucrarilor se realizeaza potrivit prevederilor Normativului C56-85
caietul XII si ale instructiunilor tehnice de executie specifice.

S.C. SIALCO S.R.L.
10. ANEXE
Nu este cazul.

Documentatie Tehnica Pentru Reparatii Spatii de Evidenta A Populatiei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Documentatie Tehnica Pentru Reparatii Spatii de Evidenta A Populatiei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Timisoara, str. Ion Nistor, nr.

„ AMENAJAREA SPATIU PENTRU SERVICIUL

Amplasament: Comuna Satchinez, jud. Timis

Beneficiar: COMUNA SATCHINEZ

Proiectant: S.C. SIALCO S.R.L. Timisoara

Memoriu de arhitectură pagina 2

Descrierea situaţiei existente

Memoriu de arhitectură pagina 3

Descrierea situaţiei propuse

Memoriu de arhitectură pagina 4

Măsuri p.s.i. şi de protecţia muncii

Calculul cantităţilor de lucrări

Memoriu de arhitectură pagina 5

Controlul calităţii lucrărilor

Martie 2017 Întocmit:

Memoriu de arhitectură pagina 6

PTE = Procedura Tehnica de Executie

Memoriu de arhitectură pagina 7

5.2.Inaintea demolarii constructiei se va verifica si se va asigura o documentare obiectiva

5.3. Ordinera de desfacere este inversa ordinii de montaj la realizarea constructiei

5.4. Lucrarile vor incepe numai dupa ce:

Memoriu de arhitectură pagina 8

-mobilierul, personalul, echipamentele si utilitatile au fost evacuate si s-a aplicat inscriptionari

5.5. Dezechiparea constructiei presupune demontarea elementelor instalatiilor din interior si

5.6. Demolarea propriuzisa a constructiei incepe numai dupa dezechiparea integrala .

Memoriu de arhitectură pagina 9

La instalatiile electrice de iluminat si forta se demonteaza : contoarele, tablourile, aparate,

5.7.b) Demolarea constructiei propriuzise respecta prevederile documentelor de referinta

6.2. Responsabilul tehnic cu executia asigura receptionarea lucrarilor de demolare conform

Memoriu de arhitectură pagina 10

CAIETE DE SARCINI PENTRU REMEDIEREA DEFECTETELOR STRUCTURILOR

(1) Prezenta procedura tehnica de executie stabileste procedeele de remediere a elementelor de

(1) Prevederile prezentei instructiuni tehnice de executie se aplica la:

(1) Executantul, prin conducatorul lucrarii, raspunde de:

Memoriu de arhitectură pagina 11

Aplicarea in executie a prescriptiilor prezentei instructiuni si a prescriptiilor proiectului, precum si

6.1. Prevederi generale

6.2. Remedierea defectelor constatate la decofrarea elementelor

6.2.1. Elemente generale

Nr. crt. Tipul de defect Notatie Caracteristica defectului Procedeul de

Memoriu de arhitectură pagina 12

(9) Pentru lucrarile de injectare a pastei de ciment se utilizeaza:

- pompa pentru injectat mortar, conform proiect SMP-65-0

6.2.2. Defecte de suprafata (DS)

(1) Lucrarile pregatitoare constau in:

6.2.3. Defecte in stratul de acoperire a armaturilor (DSA)

6.2.4. Defecte de adancime si suprafata redusa (DASR)

Memoriu de arhitectură pagina 14

(1) Lucrarile pregatitoare constau in:

- injectare cu pasta de ciment, in cazul zonelor segregate de volum mare.

Remedierea prin injectare a pastei de ciment

(2) Lucrarile pregatitoare constau in:

Memoriu de arhitectură pagina 15

Memoriu de arhitectură pagina 16

- se incarca seringa cu pasta de ciment;

Remedierea prin betonare in exces

(10) Lucrarile pregatitoare constau in:

Remedierea prin torcretare

Memoriu de arhitectură pagina 17

6.3.1. Elemente generale

(10) Pentru executia remedierilor se utilizeaza:

5. Alte materiale: acetona tehnica, plastilina, dop de cauciuc, manusi de protectie.

(11) Pentru executia remedierilor se utilizeaza: