UNIVERSITATEA TEHNICA ~GH ASACHI IASI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI INSTALATII

SPECIALIZAREA C.C.I.A.





PROIECT DE DIPLOMA







COORDONATOR STIINTIFIC: ABSOLVENT:



BORDEROU
PIESE SCRISE:
-Tema proiectului;
-Memoriu tehnic justiIicativ;
-Calculul higrotermic;
-Calculul sarpantei;
-Evaluarea incarcarilor;
-Calculul structurii;
-Calculul scarii;
-Calculul stalpilor,stalpisorilor si al centurilor;
-Calculul planseului;
-Calculul Iundatiei;
-Calculul tehnologic;
-Calculul economic.

PIESE DESENATE:
-Fatada principala;
-Fatada laterala;
-Plan subsol;
-Plan parter;
-Plan etaj;
-Plan acoperis;
-Plan Iundatii.Detalii;
-Armare stalpi si stalpisori;
-Armare centuri in elevatie;
-Plan coIrare-armare scara;
-Plan coIrare-armare planseu;
-Plan sarpanta.Detalii.

MEMORIU TEHNIC 1USTIFICATIV

A. Memoriu de arhitectura
1. DATE GENERALE ALE INVESTITIEI:
1.1 Denumire proiect: Construire locuinta pe teren proprietate privata;
1.2 BeneIiciar: Horez Iulian si Viorica;
1.3 Amplasament: Str.Spancioc,Nr.15.
2.TEMA DE PROIECTARE:
Prezenta documentatie s-a intocmit la comanda beneIiciarului ,in baza temei de
proiectare ,in conIormitate cu prevederile CertiIicatului de Urbanism si cu legislatia in
vigoare reIeritoare la autorizarea executarii lucrarilor de constructie.
Prin tema,beneIiciarul solicita construirea unei locuinte individuale cu regimul de
inaltime SPM.
Proiectul a Iost intocmit in baza urmatoarelor documente:
CertiIicat de urbanism;
Act de proprietate;
Ridicare topograIica;
Studiu geotehnic.
3.AMPLASAMENT:
Terenul pe care se amplaseaza constructia,cu o supraIata totala de 418 mp,se aIla in
intravilanul Municipiului Iasi.Acesta are o Iorma poligonala neregulata si nu prezinta
denivelari semniIicative,panta generala Iiind descendenta de la nord la sud.
Accesul auto si accesul pietonal se vor Iace din strada Spancioc pe latura nordica a
amplasamentului.
Zona este studiata din punc de vedere urbanistic (aliniament,regim de
inaltime,distanta Iata de vecinatati,plastica arhitecturala) prin Planul Urbanistic de
Detaliu aprobat de Primaria Municipiului Iasi,iar reglementarile speciIicate sunt
respectate intocmai de documentatia prezenta.
Accesul pietonal principal la locuinta, se desIasoara prin intermediul unei alei
descoperite, care dirijeaza circulatia dinspre accesul de la strada catre o terasa de acces
situata la nivelul parterului(cota 0,00).Imobilul beneIiciaza si de un acces secundar
pozitionat pe latura sudica a constructiei.
4. DATE CARACTERISTICE ALE BUNULUI IMOBIL:
SupraIata construita a cladirii este de 94 mp avand inaltimea la streasina de 3,92
m.
Structura de rezistenta se va realiza din pereti portanti din zidarie de caramida,cu
Iundatii din beton armat si elemente de rezistenta
(plansee,grinzi,stalpi,stapisori,si centuri), de asemenea din beton armat.
Sarpanta se va realiza din lemn, cu invelitoarea din tabla cutata tip 'Lindab de
culoare verde.
Perimetral locuinta va Ii prevazuta cu trotuare din beton.
Pentru incarcari seismice, zona C, Ks0,20 si Tc1,0 s , conIorm normativului
P100-92;
Pentru incarcari produse de actiunea vantului, zona C, conIorm STAS 10101/20-
90, cu o presiune dinamica de baza 0,55 KN/ la inaltimea de 10 m deasupra
terenului si coeIicientul de variatie a presiunii dinamice de baza in raport cu
inaltimea z deasupra terenului liber este de 0,65;
Pentru incarcari date de zapada , zona C, conIorm STAS 10101/21-92,cu o
valoare a greutatii de reIerinta a stratului de zapada 1,50 KN/ , pentru o perioada
de revenire de 10 ani;
Categoria de importanta conIorm normativului P100-92 este C(normala);
Clasa de importanta conIorm STAS 10100/0-75 este III.
5. SOLUTIA DE ARHITECTURA:
Locuinta propusa prin prezenta documentatie se inscrie in plan, in principal, intr-
un dreptunghi cu decupaje.Inaltimea totala a constructiei este de 7,35 m de la cota
trotuarului pana la cota coamei acoperisului.
Avand in vedere conIiguratia, dimensiunile si topometria terenului,
imobilul SPM propus se va amplasa in teren in modul urmator:
-Iata de strada Spancioc,acesta va avea o retragere variabila de la 4,00 m in coltul
cel mai apropiat de limita proprietatii;
-Iata de limita laterala vestica a proprietatii, se va alinia paralel, la o distanta de
3,00 m;
-Iata de limita sudica a proprietatii, locuinta va Ii amplasata, de asemenea la
distante variabile Iata de aceasta, in coltul cel mai apropiat distanta Iiind de 3,15 m.
Se propune un volum simplu care sa se integreze in imprejurimi, respectandu-se
prevederile din certiIicatul de urbanism.Volumul va Ii amplasat in partea vestica a
terenului, astIel incat sa ramana cat mai mult spatiu pentru amenajarea unei gradini in
partea de est.
Din punct de vedere Iunctional locuinta este rezolvata astIel:
La nivelul parterului (S.C94 mp; S.U71,15 mp) sunt organizate spatiile de zi ale
locuintei: holul de acces (S15,35 mp), camera de zi (S19,15 mp), bucatarie (S11,05
mp),centrala termica (S2,05 mp), grup sanitar de serviciu (S4,55 mp), garaj (S16,25
mp).Acestea sunt dispuse astIel incat locul de luat masa si camera de zi vor beneIicia de
orientare Iavorabila spre sud, cu posibilitatea accesului spre terasa exterioara ce se
desIasoara in partea din spate a casei.
In legatura cu holul de intrare va Ii amplasat un grup sanitar de serviciu si garajul,
situat la cota 0,00 a locuintei, cu acces din exterior pe o rampa de la cota -0,45 a
terenului.
Din holul locuintei se distribuie accesele atat pe orizontala cat si pe verticala.
La mansarda (S.C92,80 mp; S.U65,65 mp) este organizata zona de noapte care
cuprinde trei dormitoare cu urmatoarele supraIete: dormitor matrimonial, S19,05 mp;
dormitor 2, S11,95 mp; dormitor 3, S15,30mp si o baie cu supraIata de 7,30 mp.
Tencuielile interioare sunt simple, acoperite cu un strat de vopsea lavabila
alba.Tamplariile se vor executa din lemn stratiIicat si geam termopan.Mana curenta a
parapetelor teraselor si balcoanelor se va realiza deasemeni din lemn stratiIicat.
Invelitoarea se va executa din material tip 'Lindab de culoare verde-inchis.
Acoperisul va Ii prevazut cu jgheaburi si burlane,care vor Iavoriza scurgerea
apelor meteorice.
Aleea de acces situata intre accesul dinspre strada pe parcela si terasa de intrare
amenajata la cota 0,00 este tratata cu pavele din piatra care directioneaza circulatia
pietonala catre accesul in locuinta. Restul terenului va Ii amenajat cu spatii verzi plantate,
realizate printr-un studiu atent peisagistic. Perimetral, pe limitele de proprietate laterale,
posterioara si partial pe limita de proprietate dinspre strada se vor planta arbori.
6. INDICATORI FIZICI REALIZATI:
S.C. (aria construita) 94 mp;
S.D. (aria desIasurata) 187 mp;
S.U. (aria utila) 137 mp.
8.RESPECTAREA NORMELOR P.S.I.:
La executie se vor respecta prevederile normativelor si instructiunilor de prevenire
si stingere a incendiilor.
Se vor respecta normele si instructiunile privind protectia muncii pe tot parcursul
executiei.
9. FAZELE DE EXECUTIE LA CARE PROIECTANTUL VA FI PREZENT:
Acestea se vor stabili prin intocmirea unui program de urmarire a executiei de
catre proiectant de comun acord 454d31e cu beneIiciarul in baza unui contract.
Dupa contractarea executiei de catre beneIiciar, acesta va pune proiectantul in
legatura cu executantul pentru analizarea si insusirea corecta a proiectului, spre o
executie corecta.
10.DISPOZITII FINALE:
Pe toata durata executarii lucrarilor de constructie se vor lua masuri de protectie a
muncii speciIice Iiecarei categorii de lucrari.
Dupa primirea documentatiei, beneIiciarul are obligatia obtinerii avizelor si
studiilor speciIicate in CertiIicatul de Urbanism, a veriIicarii tehnice de la un veriIicator
atestat, toate acestea Iiind necesare obtinerii autorizatiei de construire.
Prezenta documentatie P.A.C. este valabila numai pentru obtinerea autorizatiei de
construire.
Inceperea lucrarilor se Iace numai dupa obtinerea autorizatiei de construire.
Orice modiIicare a proiectului, atat ca solutie tehnica, cat si ca materiale se va Iace
numai de catre proiectant, indiIerent ca ea este solicitata de beneIiciar, executant sau
oricare alta parte. In caz contrar proiectantul isi declina orice responsabilitate si este
absolvit de eventualele urmari nedorite din timpul executiei sau a exploatarii constructiei.
Proiectul nu poate Ii reutilizat, multiplicat, instrainat Iara acordul proiectantului.
Nerespectarea acestui aliniat atrage sanctiuni utilizatorului (incalcarea dreptului de autor).

B. MEMORIU TEHNIC STRUCTURA
1. GENERALITATI:

Constructia este situata in Municipiul Iasi pe strada Spancioc nr. 15,beneIiciar
Iiind dl. Horez Iulian si Viorica.
Regimul de inaltime : subsol partialpartermansarda.
Inaltimea subsolului este de 2,4 m, inaltimea parterului este de 2,8 m, iar inaltimea
mansardei variaza de la 1,60 m la peretii din axele 1-4 pana la 2,80 m la peretii din axa B.
Clasa de importanta este III (u0,8), iar categoria de importanta este normala 'C.
ConIorm normativului P100/92, amplasamentul se aIla in zona seismica 'C
avand Ks0,20 si perioada de colt Tc1,0 s.
Amplasamentul se incadreaza in:
zona climatica II STAS 1907/91;
zona 'C din punct de vedere al actiunii date de zapada STAS 10101/21-92;
zona 'C din punct de vedere al actiunii date de vant STAS 10101/20-90.
2.INFRASTRUCTURA:
InIrastructura se va realiza sub Iorma unor Iundatii continui sub zidurile
structurale, realizate dintr-o talpa de Iundatie din beton simplu Bc10 (C8/10),cu sectiunea
de 40x60 cm si elevatie din beton Bc15 (C12/15), prevazuta cu centuri la partea
inIerioara si superioara.Inaltimea elevatiei va Ii de 40 cm.
Partea superioara a elevatiei este la cota - 0.05 m.
In inIrastructura se vor ancora barele din stalpisorii suprastructurii.
Armarea se va realiza cu otel PC52 si OB37.
-NOTA GEOTEHNICA:
ConIorm studiului geotehnic, terenul de pe amplasament are urmatoarele
caracteristici:
*umplutura de pamant in grosimi de 1,70 pana la 1,90 m;
*argila grasa contractila, neagra-cenusie, plastic vartoasa, in grosimi de 4,40 pana
la 4,50 m;
*praI nisipos cu trecere in nisip in grosimi de 4,50 pana la 4,60 m;
*argila marnoasa bazalta prezenta la peste 10,50 m;
*apa subterana este prezenta la adancimea de 1,60 m de la cota terenului natural
(C.T.N.);
*adancimea de Iundare este de 1,90 m Iata de cota terenului natural (C.T.N.);
*portanta terenului de Iundare (Iundate in stratul de argila grasa contractila), cu
conditia patrunderii cu 10 cm in stratul de argila grasa contractila,este urmatoarea:
-pentru G.F.:

-pentru G.S.:

*Iundarea constructiei se va realize in stratul de praI nisipos argilos, cu o
adancime de patrundere de minim 20 cm;
*adancimea de inghet este de 0,90 m Iata de supraIata terenului natural (STAS
6054-77).
3. SUPRASTRUCTURA:
Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din pereti structurali din zidarie de
caramida solidarizati cu stalpisori si centuri.
Zidaria se va realize din caramizi cu goluri verticale 290x240x138 mm de marca
75, iar mortarul din rosturi va Ii de marca M50z.Peretii exteriori portanti au grosimea de
37,5 cm,iar cei interiori portanti de 25 cm.
Stalpisorii si centurile din peretii exteriori, vor Ii placati cu polistiren extrudat in
grosime de 12,5 cm pentru a se evita Iormarea puntilor termice.Stalpisorii si centurile vor
avea sectiunea de 25x25 cm, stalpii de 25x45 cm, iar grinzile de 25x35 cm.Toate golurile
de usi si Ierestre vor Ii bordate la partea superioara cu centuri buiandrug.
Materialele utilizate in stalpisori, stalpi, centuri si grinzi vor Ii: beton clasa Bc15 (
C12/15) conIorm NE 012-99 si armaturi PC52 si OB37.
Ancorarea zidariei de umplutura in dreptul stalpisorilor se Iace prin prevederea de
strepi din beton si de bare 46 mm (mustati) lasate din stalpi la intervale de 60 cm pe
verticala, care intra in rosurile orizontale ale zidariei (cI. normativ P2-85 pct. 13.1.9;pct.
13.2.15).
Scara de acces la subsol precum si la mansarda se va realize din beton armat.
Planseul peste parter se va realize din beton armat monolit marca Bc15 (C12/15
conIorm NE 012-99), de 13 cm grosime si va Ii armat cu otel PC52 si OB37.
Ca structura de rezistenta mansarda va avea un parapet perimetral din zidarie de
caramida cu inaltimea de 1,60 m, prevazut cu stalpisori si centuri, in care se va ancora
cosoroaba cu ajutorul unor mustati 48/40 cm.
Toti peretii portanti de la parter impreuna cu stalpisorii aIerenti lor, vor Ii
prelungiti la mansarda pana la cote variabile in Iunctie de panta acoperisului.
In centura de la partea superioara a peretior mansardei se vor prevedea mustati
48/40 cm cu care se vor ancora elementele din lemn ale acoperisului.
Toate elementele din lemn de brad care Iormeaza structura de rezistenta a
mansardei se vor igniIuga si proteja cu substante contra daunatorilor lemnului.
4.LUCRARI DE TERASAMENTE:
4.1 EXECUTAREA SAPATURILOR:
Executarea sapaturilor se vor realiza in conIormitate cu prevederile din 'Normativ
privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea Iundatiilor constructiilor
civile si industriale indicative C169-88.
-se dezaIecteaza zona;
-se executa sapaturile pentru Iundatii sub protectia sprijinirilor;
-se veriIica natura terenului de Iundare la cota de Iundare;
-nu se va trece la executia lucrarilor de betoane decat dupa incheierea proceselor
verbale de veriIicare a naturii terenului de Iundare;
-la executie se vor respecta ordinea si tehnologia, aIerente lucrarilor prevazute in
poroiect.
4.2 EXECUTAREA UMPLUTURILOR:
-umpluturile de pamant in jurul Iundatiilor sau sub pardoseli se vor realiza din
pamant sortat din cariera-argila praIoasa,praI argilos conIorm normativului C169/88;
-umpluturile se vor executa in straturi elementare de 10-15 cm care se vor
compacta cu maiul mecanic sau manual, pana la atingerea unui grad de compactare
mediu de 95 si minim de 92. Inainte de punerea in lucru a pamantului se va
determina umiditatea optima de compactare si se vor aduce corectii dupa caz;
-veriIicarile se vor eIectua conIorm normativului C169-88 pentru Iiecare strat
elementar.Abaterile admisibile Iata de gradul de compactare prevazut in STAS este de
1 pentru mediu si 2 pentru minim.Rezultatele acestor veriIicari se vor consemna in
procesul verbal de lucrari ascunse.
5.LUCRARI DE FUNDATII:
-lucrarile de Iundatii se vor executa in conIormitate cu prevederile din 'Normativ
privind proiectarea si executarea lucrarilor de Iundatii directe la constructii indicativ
P10-86;
-lucrarile de Iundatii se incep spre executare numai dupa receptionarea lucrarilor
de terasamente;
-la executarea Iundatiilor se vor avea in vedere:
*materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si
prescriptiilor tehnologice in vigoare;
*rosturile de turnare vor respecta prevederile din prescriptii tehnice 'Cod de
practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat,
indicativ NE 012-99;
Receptionarea lucrarilor de Iundatii:
-lucrarile de Iundatii se vor receptiona conIorm normativului C56-85;
-se vor mai veriIica urmatoarele aspecte la receptionarea lucrarilor de Iundatii:
*clasa betonului;
*aplicarea masurilor de protectie prevazute in proiect la turnarea betoanelor;
*modul in care se respecta acoperirea armaturilor cu beton, pozitia si diametrul
armaturilor;
*continuitatea betonului sau respectarea rosturilor de lucru prevazute in proiect;
*existenta si conIormitatea cu proiectul a armaturilor ce pleaca din Iundatii
(armaturi longitudinale din stalpi).
-toate veriIicarile si constatarile eIectuate cu ocazia receptiei Iundatiilor se vor
consemna in procesele verbale de lucrari ascunse.
6.EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON ARMAT MONOLIT:
-lucrarile se vor realiza in conIormitate cu prevederile din NE 012-99;
-stalpisorii, grinzile, centurile si planseele unui nivel se vor executa in aceeasi
etapa sau in 2 etape astIel:
*se vor executa in prima etapa stalpii pana la cota inIerioara a grinzilor si
centurilor;
*se vor executa in a doua etapa grinzile inclusiv nodurile stalp-grinda si planseele;
-in varianta de turnare a structurii nivelului in 2 etape, vor aparea rosturi de turnare
la partea inIerioara a grinzilor.Rosturile de turnare (de lucru) se vor trata conIorm
prevederilor din NE 012-99;
-lucrarile de turnare a betonului monolit se vor executa numai dupa ce au Iost
realizate corespunzator masurile pregatitoare, s-au adus si veriIicat materialele necesare,
iar utilajele si dotarile necesare sunt in stare de Iunctionare;
-betonarea va incepe dupa veriIicarea existentei proceselor verbale de lucrari
ascunse, care sa conIirme ca suportul structurii ce urmeaza a se executa corespunde
intocmai prevederilor tehnice precum si ca toate coIrajele si elementele de constructie
adiacente corespund ca pozitie si dimensiuni cu proiectul si au Iost curatate si corect
pregatite.
7.LUCRARI DE HIDROIZOLATII:
-lucrarile de izolatii se vor executa in conIormitate cu prevederile proiectului si a
normativului C112-86.Hidroizolatia Iolosita va Ii de tip elastic, realizata din carton
asIaltat si amorsaj din bitum;
-inainte de inceperea lucrarilor se veriIica daca supraIata de aplicare a
hidroizolatiei nu prezinta discontinuitati, zone segregate sau Iisuri peste limitele admise,
precum si daca golurile de instalatii sunt corect pozitionate astIel incat sa nu Iie
necesare spargeri ulterioare; se va veriIica daca sunt asigurate conditiile realizarii
aderentei stratului suport (supraIete umezite in prealabil, Iara impuritati, etc.);
-nu se vor executa lucrari de hidroizolatii pet imp de ploaie;
-receptia hidroizolatiilor se Iace pe baza proceselor verbale de lucrari ascunse din
care sa reiasa:
*daca structura hidroizolatiei este identica cu cea prevazuta in proiect;
*daca executia s-a eIectuat in ordinea si etapele corespunzatoare;
*daca pe parcursul executiei au Iost veriIicate supraIetele suport, calitatea
amorsajului si realizarea corecta a straturilor.
8.LUCRARI DE TERMOIZOLATII:
-lucrarile de termoizolare a elementelor din beton (plansee, centuri si stalpisori)
vor Ii executate in conIormitate cu prevederile tehnice speciIice materialului din care este
executata termoizolatia;
-termoizolatia stalpisorilor din beton se va executa intre rebordurile din dreptul
planseelor, iar a grinzilor se va executa pe inaltimea grinzii sub rebordul din placa;
-ancorarea placajului din polistiren se Iace cu plase de rabit prinse de bare 46
prevazute la 60 de cm distanta pe verticala pentru stalpi (sau cu bolturi impuscate) si 40
cm distanta pentru grinzi;
-indiIerent de tipul de izolatie prevazut, la receptie se vor avea in vedere:
*calitatea si dimensiunile materialelor Iolosite;
*continuitatea stratului izolator pe toata supraIata, conIorm proiectului;
*modul de prindere si protectie.
9.EXECUTAREA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS:
Pe timp Iriguros lucrarile se vor executa in conditii prevazute in actele normative
in vigoare, printre care:
-normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat: NE 012-99;
-normativ pentru executarea lucrarilor pe timp Iriguros: C16-84;
-instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton: C28-83.
10. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII:
La executarea lucrarilor se vor respecta toate masurile de protectie a muncii
prevazute in legislatia in vigoare in special din: 'Regulamentul privind protectia si igiena
muncii in constructii editia 1993; Legea Protectiei Muncii Nr. 90-1996; 'Norme
generale de protectie a muncii ' editia 1996; precum si 'Norme speciIice de protectie a
muncii pentru diIerite categorii de lucrari.
Lucrarile se vor executa pe baza proiectului de organizare si a Iiselor tehnologice
elaborate de tehnologul executant, in care se vor detalia toate masurile de protectie a
muncii. Se va veriIica insusirea Iiselor tehnologice de catre intreg personalul din
executie.
Dintre masurile speciale ce trebuie avute in vedere se mentioneaza:
*zonele de lucru periculoase vor Ii marcate cu placaje si inscriptii;
*se vor Iace amenajari speciale (podine de lucru, parapeti, dispozitive, etc.);
*toate dispozitivele, mecanismele si utilajele vor Ii veriIicate in conIormitate cu
normele in vigoare;
*asigurarea cu Iorta de munca caliIicata si care sa cunoasca masurile de protectie a
muncii in vigoare din 'Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii
editia 1993 cap. 1-41.
Se atrage atentia asupra Iaptului ca masurile de protectie a muncii prezentate nu au
caracter limitativ, constructorul avand obligatia de a lua toate masurile necesare pentru
prevenirea eventualelor accidente de munca (masuri prevazute si in 'Norme speciIice de
securitate a muncii pentru diIerite categorii de lucrari).
11. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR:
VeriIicarea calitatii materialelor componente si a betoanelor se va Iace in
conIormitate cu prevederile din NE 012-99.
Pentru lucrarile de beton si beton armat pe diIerite Iaze de executie care devin
lucrari ascunse, veriIicarea calitatii trebuie consemnata in 'Registrul de procese verbale
pentru veriIicarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse.
Nu se admite trecerea la o noua Iaza de executie inainte de incheierea procesului
verbal reIeritor la Iaza precedenta daca aceasta urmeaza sa devina o Iaza ascunsa.
La urmatoarele Iaze veriIicarile se vor Iace in prezenta proiectantului:
*dupa executarea sapaturilor la Iundatii;
*dupa armarea centurilor elevatiei;
*dupa montarea armaturilor pentru stalpisori, grinzi si centuri.
CALCULUL HIGROTERMIC
CALCULUL TERMIC
Executia unei constructii presupune respectarea unor exigente de
perIormanta.Acestea sunt de mai multe Ieluri si anume:
-Exigente de rezistenta si stabilitate;
-Exigente de siguranta in exploatare;
-Exigente de siguranta la Ioc;
-Exigente de igiena, sanatatea oamenilor, reIacerea si protectia mediului;
-Protectia termica, hidroIuga si economia de energie;
-Protectia impotriva zgomotului.
Fiecare exigenta in parte implica indeplinirea unor criterii de perIormanta.Aceste
criterii se pot exprima astIel :
-Capacitatea de izolare termica, exprimata prin rezistenta termica speciIica corectata, la
transmiterea caldurii ;
-EIicienta de ansamblu a protectiei termice, exprimata prin coeIicientul global de izolare
termica ;
-Capacitatea anvelopei de a anula si intarzia eIectul variatiilor de temperatura (inertie
termica) exprimata prin deIazajul ;
-ConIortul termic, exprimat prin temperatura medie rezultanta a supraIetelor elementelor
de constructie ;
-Calculul la condens :
* pe supraIata elementelor de inchidere;
*in interiorul elementelor, cu veriIicarea posibilitatii de acumulare a apei de la an la an.
-Ventilarea incaperii, exprimata prin permeabilitatea la aer.
.Calculul rezistentei termice specifice R
NOTA:Acest calcul se eIectueaza pe tipuri de elemente intr-o zona curenta.
a) PERETE EXTERIOR:
Cladirea este amplasata in localitatea Iasi, zona climatica III cu Te -18C.




Nr.crt. Denumire strat
de material
Grosime (m)
CoeIicient de
conductivitate termica (
W/mK )
1 Tencuiala exterioara 0.005 0.93
2 Izolatie termica
polistiren extrudat
x
0.04
3 Zidarie cu goluri
verticale
0.29
0.70
4 Tencuiala interioara
M50T
0.015
0.87

VeriIicare:

b) PLANSEU INFERIOR:
b1) Planseu inIerior peste sol (cu pardoseala rece):



Nr.crt. Denumire strat de
material
Grosime (m) CoeIicient de
conductivitate
termica
(W/mk)
1 Padroseala C8/10 0.02 1.74
2 Placa din b.a 0.1 1.74
3 Izolatie
termica:polistiren
extrudat
x 0.04
4 Strat Iiltrant 3.0 2.0
5 Strat 1 pamant
6 Strat 2 pamant 2.0 4.0

VeriIicare:


b2) Planseu inIerior peste subsol (cu pardoseala rece)


Nr.crt. Denumire strat de
material
Grosime (m) CoeIicient de
conductivitate
termica
(W/mk)
1 Tencuiala intrados
M50T
0.01 0.87
2 Izolatie
termica:polistiren
expandat
x 0.04
3 Placa din b.a 0.15 1.74
4 Mozaic turnat 0.02 0.93

VeriIicare:

c) ACOPERIS:


Se calculeaza o rezistenta medie :




d) TAMPLARIE:
NOTA:Tamplaria se va realiza din lemn stratiIicat si geam termopan.

.Calculul rezistentei termice specifice corectate R`
..Calculul lungimilor puntilor termice
a) R.V.:colt iesind-5 bucati


b)R.V.:colt intrand-1 bucata


c) R.V.:curent-3 bucati


d) R.V.:curent-1 bucata


e) R.O.:pereti exteriori pe Iundatii


I) R.O.:pereti interiori pe Iundatii


g) R.O.:planseu current-perete exterior


h) R.O.:centura de rezemare a mansardei


i) R.O.:contur tamplarie

La parter:


La mansarda:

Lungimea tamplariei pe contur :

.Calculul efectiv al rezistentei termice specifice corectate R`
-Calculul se eIectueaza tabelar :
Element Denumire punte 1 L 1x L A R U' R'
PERETE
EXTERIOR
R.V.:colt iesind 0.1 25 2.5 433.87 2.62 0.507 1.97
0.1 2.5
R.O.:contur
tamplarie
0.25 100.6 25.15
R.V.:colt intrand 0 0 0
R.V.:curent 0.2 15 3
0.15 2.25
R.V.:curent 0.18 5 0.9
0.1 0.5
R.O.:pereti ext.
pe Iundatii
0.15 41.2 6.18
- -
R.O.:planeseu
current-perete
ext.
0.08 41.2 3.3
0.12 4.94
R.O.:centura de
rezemare a
mansardei
0.09 41.2 3.71
- -
TOTAL 54.66
PLANSEU
INFERIOR
R.O.:pereti ext.
pe Iundatii
0.2 41.2 8.24 433.87 4.69 0.25 4.0
R.O.:pereti int.
pe Iundatii
0.22 15.55 3.42
0.22 3.42
TOTAL 15.08
ACOPERIS R.O.:centura de
rezemare a
mansardei
0.18 41.2 0.42 433.87 4.12 0.26 3.85
TOTAL 7.42
TAMPLARIE R.O.:contur
tamplarie
0.25 100.6 25.15 433.87 0.5 2.06 0.485
TOTAL 25.15

Unde :
.Calculul coeficientului global de izolare termica G
..Volumul interior incalzit :

..Suprafata tamplariei exterioare : ferestre si usi


..Suprafata opaca a peretilor exteriori :

.4.Suprafata totala a anvelopei :


.5.Determinarea lui :
Se calculeaza raportul :

.6.Calculul efectiv al coeficientului global de izolare termica G :
Calculul se Iace Iolosind Iormula :


Cladirea se aIla in oras, deci rata ventilatiei va Ii :

CALCULUL SARPANTEI


CALCULUL SARPANTEI
Calculul sarpantei se Iace in baza codului NP 005-2003 MLPAT pentru calculul si
alcatuirea elementelor de constructii din lemn.
VeriIicarea se Iace in domeniul elastic de comportare al materialului.
Capriorii, panele si popii se calculeaza la incarcarile de calcul, ca grinzi simplu
rezemate.
. Calculul capriorului
a) Schema statica si supraIata aIerenta :






b) Evaluarea incarcarilor:
- invelitoare si suportul invelitorii :

- greutate proprie :



- incarcari din actiunea zapezii :


- incarcari din actiunea vantului :

- incarcari utile :

c) Ipoteze de calcul :

d) VeriIicari :

- de rezistenta la incovoiere plana :


- de rezistenta la IorIecare :


- de rigiditate :








. Calculul panei:
a) Schema statica si supraIata aIerenta :



b) Evaluarea incarcarilor :
- invelitoare si suportul invelitorii :

- capriori :

- greutate proprie :

- incarcari din actiunea zapezii :

-incarcari din actiunea vantului:



- incarcari utile :

c) Ipoteze de incarcare :

d) VeriIicari :
- de rezistenta la incovoiere plana :



- de rezistenta la IorIecare :


- de rigiditate :









.Calculul popului
Schema statica si supraIata aIerenta:





b) Evaluarea incarcarilor :
- invelitoare si suportul invelitorii :

- capriori :

- pane :

- greutate proprie :

- incarcari din actiunea zapezii :


-incarcari din actiunea vantului:


- incarcari utile :

c) Ipoteze de incarcare :

d).VeriIicarea de rezistenta la stabilitate elastica :

; unde:





EVALUAREA INCARCARILOR
EVALUAREA INCARCARILOR
. Clasificarea incarcarilor:
A. Incarcari permanente:

- greutatea peretilor exteriori si interiori, a planseelor si a sarpantei;
- presiunea pamantului.
B. Incarcari temporare:

- cvasipermanente (pereti despartitori );
- variabile ( vantul, zapada, incarcarile utile ).
C. Incarcari exceptionale:

- seismul.
. Incarcari permanente si cvasipermanente:
Incarcarile permanente sunt rezultatul greutatii proprii a elementelor structurale si
nestructurale ale cladirii si, in acelasi timp, a altor incarcari aplicate cu caracter
permanent : presiunea pamantului.
Greutatea proprie a elementelor componente se determina prin multiplicarea
volumului elementelor respective cu greutatea speciIica Iiecarui material ce intra in
compozitia elementelor de constructie.
Greutatea proprie de calcul a elementelor de constructie se determina cu ajutorul
relatiei :
:
- incarcarea permanenta de calcul;
- coeIicientul incarcarii, conIorm STAS 10101/10-92;
- intensitatea normata a incarcarii permanente;
- volumul elementelor, conIorm cu detaliile din proiect;
- greutatea speciIica a materialelor.
Incarcarile permanente sunt prezentate ca incarcari uniIorm distribuite pe
lungimea elementelor de constructie.Aceste incarcari vor Ii luate in calcul in majoritatea
combninatiilor neIavorabile de incarcari.
Incarcarile se calculeaza pe Iiecare element, dupa cum urmeaza :
a) Planseu curent pardoseala rece ( hol, casa scarii,balcon,logie ):

Nr.crt Denumire material









1 Tencuiala tavan M50T 0.01 1900 19 1.3 24.7
2 Planseu - beton armat 0.13 2500 325 1.1 357.5
3 Sapa de egalizare M100 0.04 2100 84 1.3 109.2
4 Mozaic turnat 0.02 2200 44 1.2 52.8
Total incarcari permanente 472 - 544.2
5 Incarcare utila 150 1.4 210
TOTAL 622 - 754.2

b) Planseu curent pardosela rece ( grup sanitar ):

Nr.crt Denumire material









1 Tencuiala tavan M50T 0.01 1900 19 1.3 24.7
2 Planseu beton armat 0.13 2500 325 1.1 357.5
3 Sapa de egalizare M100 0.04 2100 84 1.3 109.2
4 Gresie adeziv 0.02 2200 44 1.3 57.2
Total incarcari permanente 472 - 548.6
5 Incarcare utila 300 1.3 390
TOTAL 772 - 938.6
c) Planseu curent pardoseala calda:

Nr.crt Denumire material









1 Tencuiala tavan M50T 0.01 1900 19 1.2 22.8
2 Planseu beton armat 0.13 2500 325 1.2 390
3 Sapa de egalizare M100 0.02 2100 42 1.2 50.4
4 Suport pardoseala PFL 0.018 400 7.2 1.2 8.64
5 Pardoseala parchet 0.022 600 13.2 1.2 15.84
Total incarcari permanente 438.9 - 526.68
6 Incarcare utila 150 1.4 210
TOTAL 588.9 - 736.68

d) Planseu peste subsol-pardoseala rece:

Nr.crt Denumire material









1 Tencuiala tavan M50T 0.01 1900 19 1.3 24.7
2 Izolatie termica-
polistiren expandat
0.1 20 2 1.4 2.8
3 Placa-beton armat 0.15 2500 375 1.1 412.5
4 Mozaic turnat 0.02 2200 44 1.3 57.2
Total incarcari permanente 440 - 497.2
5 Incarcare utila 300 1.4 420
TOTAL 740 - 917.2
e) Scara:
NOTA:Pentru scara, incarcarile se evalueaza separat pentru rampa si podest :
) Podestul scarii:
Nr.crt Denumire material









1 Tencuiala tavan M50T 0.01 1900 19 1.3 24.7
2 Planseu beton armat 0.13 2500 325 1.1 412.5
3 Sapa de egalizare M100 0.03 2100 63 1.3 81.9
4 Mozaic turnat 0.02 2200 44 1.3 57.2
Total incarcari permanente 501 - 576.3
5 Incarcare utila 300 1.3 390
TOTAL 801 - 966.3
) Rampa scarii:

-Incarcarile se calculeaza pe 1m inclinat de rampa:

I) Perete exterior portant:

Nr.crt Denumire material









1 Tencuiala
exterioara(mortar cu
polimeri)
0.005 500 2.5 1.3 3.25
2 Izolatie termica-
polistiren extrudat
0.085 35 2.975 1.2 3.57
3 Zidarie G.V. 0.29 1450 420.5 1.2 504.6
4 Tencuiala interioara
M50T
0.015 1900 28.5 1.3 37.05
TOTAL 454.48 - 548.47
g) Perete interior portant:

Nr.crt Denumire material









1 Tencuiala interioara
M50T
0.015 1900 28.5 1.3 37.05
2 Zidarie-caramida
plina
0.25 1600 400 1.2 480
3 Tencuiala interioara
M50T
0.015 1900 28.5 1.3 37.05
TOTAL 457 - 554.1
h) Perete despartitor ( neportant sau purtat):

Nr.crt Denumire material






1 Placi din ipsos armat 0.02 1100 22
2 Izolatie Ionica din vata
minerala tip 70
0.08 70 5.6
TOTAL 27.6

Incarcari variabile:
a) Incarcarea din actiunea zapezii:
Cladirea este amplasata in localitatea Iasi, zona climatica C, conIorm STAS
10101/21-92.
Intensitatea normata a incarcarii din actiunea zapezii :
; unde termenii au urmatoarele semniIicatii :
- greutatea de reIerinta a stratului de zapada ce depinde de zona
climatica si de perioada de revenire :

- coeIicient ce tine seama de conditiile de expunere ale constructiei;
Cum constructia se aIla intr-o zona cu conditii normale de expunere, atunci
:

- coeIicient ce tine seama de aglomerarea cu zapada pe supraIata
constructiei expusa zapezii si de Iorma acoperisului ( acoperis usor proIilat
si )

Intensitatea normata a incarcarii din actiunea zapezii va Ii :

Intensitatea de calcul a incarcarii data de actiunea zapezii :
Pentru calculul la starea limita ultima de rezistenta si stabilitate :

- coeIicient partial de siguranta

Clasa de importanta a cladirii este III, deci:

Pentru calculul la starea limita a exploatarii normale :

- coeIicient partial de siguranta


Clasa de importanta a cladirii este III, deci:

b) Incarcarea din actiunea vantului :
Cladirea este amplasata in localitatea Iasi, in zona climatica C, conIorm STAS
10101/20-90.
Intensitatea normata a incarcarii din actiunea vantului:

;unde termenii au urmatoarele semniIicatii :
- coeIicient de raIala, Iunctie de categoria constructiei
Categoria - constructii curente, putin sensibile la actiunea vantului

- coeIicient aerodinamic pe supraIata :

Intensitatea normata a incarcarii din actiunea vantului:

;unde termenii au urmatoarele semniIicatii :
- coeIicient de raIala, Iunctie de categoria constructiei
Categoria - constructii curente, putin sensibile la actiunea vantului

- coeIicient aerodinamic pe supraIata :


- coeIicient de variatie a presiunii dinamice de baza, in raport cu
inaltimea Z a constructiei, deasupra terenului liber, ce depinde de tipul de
amplasament.
-Tip de amplasament II : amplasament din oras, cu exceptia marilor orase.

- presiunea dinamica de baza stabilizata la h10m deasupra terenului,
Iunctie de amplasamentul constructiei :
Zona C:

CALCULUL STRUCTURII DE REZISTENTA
CALCULUL STRUCTURII DIN ZIDARIE LA ACTIUNI ORIZONTALE
(SEISM)
NOTA: Latimea talpilor (montantilor peretilor structrali) la sectiuni in Iorma de: I,
T, L, se Iace conIorm normativului P2-85, privind alcatuirea, calculul si executarea
structurilor din zidarie:



. Identificarea, caracteristicile si pozitionarea montantilor peretilor
structurali de la parter;

. Suprafete aferente montantilor peretilor structurali de la parter:
- de pe directia transversala a structurii;
- de pe directia longitudinala a structurii;
. Identificarea, caracteristicile si pozitionarea montantilor peretilor
structurali de la mansarda;
4. Suprafete aferente montantilor peretilor structurali de la mansarda:
- de pe directia transversala a structurii;
- de pe directia longitudinala a structurii;
5. Calculul incarcarilor pe montantii peretilor structurali de la mansarda:
5.1 Incarcari din invelitoare si suportul invelitorii:
- se calculeaza incarcarea pe de supraIata inclinata:
* tabla cutata tip 'Lindab:

* astereala:


- se calculeaza incarcarea pe de supraIata orizontala:

5.2 Incarcari provenite din actiunea zapezii:

5.3 Incarcari pe de supraIata orizontala, provenite din capriori si pane:
-capriori : 10x15(cm) dispusi la 70cm(10 cm) unii Iata de altii:

-pane : 12x12(cm) ; 17x17(cm):


Aceasta incarcare se imparte la proiectia orizontala a acoperisului:

Pentru a determina incarcarea din zapada, invelitoare si suportul invelitorii, se
determina toata incarcarea de pe toata supraIata si apoi se raporteaza greutatea respectiva
la proiectia proiectia orizontala a acoperisului:

5.4 Determinarea greutatii pe de perete exterior, situat peste extradosul
planseului de la cota 2,75 m:
- Determinarea supraIetelor tuturor peretilor exteriori:

- Determinarea lungimilor tuturor peretilor exteriori:

- Determinarea inaltimii medii , a peretilor exteriori de la mansarda:

- Determinarea incarcarii din perete exterior ( de la mansarda ):

NOTA: Se considera pentru simpliIicare:
- Determinarea greutatii pe de perete exterior:

5.5 Determinarea greutatii pe de perete interior, situat peste extradosul
planseului de la cota 2,75 m:
- Determinarea supraIetelor tuturor peretilor interiori:

- Determinarea lungimilor tuturor peretilor interiori:

- Determinarea inaltimii medii , a peretilor interiori de la mansarda:

- Determinarea incarcarii din perete interior ( de la mansarda ):

NOTA: Se considera pentru simpliIicare:
- Determinarea greutatii pe de perete interior:

5.6 Determinarea Iortei axiale N, pe montantii peretilor structurali de la mansarda,
din:
-zapada;
-invelitoare suportul invelitorii;
-capriori pane;
-centuri;
-greutatea proprie a peretilor (dupa caz : interiori sau exteriori).


1) Pe directie transversala:

2) Pe directie longitudinala:

6. Determinarea fortei axiale N, pe montantii peretilor structurali de la
parter:
6.1 Determinarea Iortei axiale N, pe montantii peretilor structurali de la parter ,
provenita din greutatea proprie a planseului si sarcinile utile aIerente:

NOTA: SupraIetele se masoara din axele planului:


NOTA: Incarcarile din planseu includ si incarcarile utile (evaluarea incarcarilor).

1) Pe directie transversala:

2) Pe directie longitudinala:

6.2 Determinarea greutatii pe de perete exterior ( de la parter ):


6.3 Determinarea greutatii pe de perete exterior ( de la parter ):


6.4 Determinarea Iortei axiale N, pe montantii peretilor structurali de la parter,
provenita din podestul intermediar si rampa scarii:
Din podestul intermediar al scarii:
NOTA: Se distribuie incarcarea din podestul intermediar al scarii, montantilor
peretilor structurali de la parter (D7-1 si D7-2,longitudinali).
SupraIata aIerenta a podestului se masoara din axele planului.


Jumatate din aceasta supraIata, devine aIerenta montantului peretelui
structural D7-1, iar cealalta jumatate devine aIerenta montantului peretelui
structural D7-2.

Din rampa scarii:
NOTA: Se distribuie incarcarea din rampa scarii, montantilor peretilor structurali
de la parter (D4-1 si D5-2,transversali).
Din etapa reIeritoare la calculul scarii s-a determinat:


6.5 Determinarea Iortei axiale N, pe montantii peretilor structurali de la parter:

1) Pe directie transversala:

2) Pe directie longitudinala:

. Calculul greutatii structurii (G):



NOTA:Calculul structurii la actiunea seismica, se va Iace cu ajutorul programului
automat de calcul C.S.Z (calculul structurilor din zidarie), ce respecta intocmai
prevederile normativului P2-85:
CALCULUL SCARII
CALCULUL SCARII
Scarile: sunt elemente de constructie care asigura legatura pe verticala intre
diIerite etaje ale cladirii, precum si intre trotuar si interiorul constructiei, prin planuri
orizontale numite trepte, asezate denivelat unele in raport cu altele, de regula
echidistant.Pe langa Iunctia de circulatie curenta, scarile trebuie sa asigure si evacuarea
rapida a persoanelor aIlate in cladire in cazul unui incendiu sau cutremur, ceea ce
determina numarul necesar de scari intr-o cladire, amplasarea si alegerea latimii lor.
Elementele din care este alcatuita o scara sunt: rampa cu trepte si contratrepte,
podestul sau odihna, vanguril scarii, precum si balustrada cu mana curenta.
Treapta: este elementul alcatuit dintr-o supraIata orizontala pe care se calca si
care Iormeaza treapta propriu-zisa si o supraIata verticala care leaga doua trepte
consecutive intre ele, numita contratreapta. La scarile exterioare, Iata unei trepte trebuie
sa aiba o panta usoara spre exterior, pentru a asigura scurgerea apelor.
Pentru ca o scara cu rampe drepte sa Iie comoda la urcat, trebuie ca intre latimea
si inaltimea a treptelor sa existe relatia:

Latimea scarii L, care corespunde cu lungimea treptelor, se alege in Iunctie de
destinatia cladirii si de numarul de persoane evacuate intr-un anumit interval de timp,
alIate la un moment dat in cladire. Circulatia pe scari se considera ca se Iace sub Iorma de
Iluxuri. Numarul de Iluxuri prin care se evacueaza un anumit numar de persoane se
determina cu relatia:
; unde:

F - Numarul de Iluxuri prin care se evacueaza un anumit numar de personae;
N - numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuare;
C - capacitatea de evacuare a unui Ilux.
. Stabilirea schemei statice:


Placa - dupa conditiile de rezemare, este de tip , doua dintre laturi Iiind
considerate simplu rezemate, iar celelalte doua incastrate.
armare pe o singura directie.

Placa - dupa conditiile de rezemare, este de tip , trei dintre laturi Iiind
considerate simplu rezemate, iar una din laturi incastrata.
armare pe o singura directie.

. Calculul incarcarii pe podest:

Nr.crt Denumire material









1 Tencuiala intrados
M50T
0.01 1900 19 1.3 24.7
2 Planseu beton armat 0.15 2500 375 1.1 412.5
3 Sapa de egalizare M100 0.03 2100 63 1.3 81.9
4 Mozaic turnat 0.02 2200 44 1.3 57.2
Total incarcari permanente 501 - 576.3
5 Incarcare utila 300 1.3 390
TOTAL 801 - 966.3
. Calculul incarcarilor pe rampa:
NOTA:Incarcarile se calculeaza pe 1m inclinat de rampa:






NOTA: Incarcarile , ar trebui inmultite cu 0.9, corespunzator cazului de
Iata, dar in mod acoperitor vor ramane valorile calculate anterior pentru 1 ml latime a
podestulu sau rampei scarii.

4. Calculul momentelor incovoietoare:
-Calculul se eIectueaza automat Iolosind programul de calcul AXIS, rezultatele
concretizandu-se prin:
trasarea deIormatei;
trasarea diagramei de Iorta taietoare, cu valori caracteristice in diIerite
sectiuni;
trasarea diagramei de moment incovoietor, cu valori caracteristice in
diIerite sectiuni.

5. Armarea scarii:
5.1 Armarea podestului scarii:


Se adopta pentru armatura de rezistenta si pentru repartitie.


5.2 Armarea rampei scarii:

Se adopta pentru armatura de rezitenta si pentru repartitie.

CALCULUL PLANSEULUI
CALCULUL PLANSEULUI
Planseele sunt elemente de constructie orizontale care compartimenteaza volumul
cladirii pe verticala in etaje si o inchid la partea superioara. Din punct de vedere al rolului
in structura de rezistenta, planseele au rolul de a prelua incarcarile gravitationale si de a le
transmite altor elemente structurale ( grinzi, pereti, stalpi ), precum si de a asigura
intrarea in lucru a altor elemente verticale (stalpi, diaIragme ) la actiunea incarcarilor
orizontale ( eIectul de saiba ).
In general, planseele se dimensioneaza la incarcari verticale si se veriIica la
incarcari orizontale.
Incarcari verticale la plansee:
greutatea proprie a planseelor ( placa, sapa, pardoseala, tencuiala );
utile ( persoane, mobilier, pereti despartitori );
temporare ( zapada doar la planseul de acoperis ).
Conditii de rezemare si descarcare: Se reIera la rezemarea si conlucrarea
planseelor cu elemente de constructie pe care reazema: grinzi, pereti portanti.
Rezemarea elementelor de planseu se considera astIel:
simplu rezemate, atunci cand rotirile de reazeme sunt posibile, iar
momentele pe care reazemul le poate prelua sunt de valori neglijabile.
Incastrate, cand rotirile de reazem sunt extreme de mici, momentul de
incastrare se poate prelua si transmite integral, iar rigiditatea reazemului
este suIicient de mare.
Incastrate partial, atunci cand sunt indeplinite conditii intermediare
simplei rezemari si incastrarii.
Eforturile la care sunt solicitate placile planseelor se determina prin calcul static
in domeniul elastic, utilizand una sau mai multe scheme de incarcare.
Armarea planseelor din beton armat se poate realiza:
Dupa o singura directie, cand : ;
Dupa doua directii, cand : .
. Stabilirea incarcarilor:
a) Planseu curent pardoseala rece ( hol, casa scarii, balcon, logie ):

Nr.crt Denumire material









1 Tencuiala tavan M50T 0.01 1900 19 1.3 24.7
2 Planseu - beton armat 0.13 2500 325 1.1 357.5
3 Sapa de egalizare M100 0.04 2100 84 1.3 109.2
4 Mozaic turnat 0.02 2200 44 1.2 52.8
Total incarcari permanente 472 - 544.2
5 Incarcare utila 150 1.4 210
TOTAL 622 - 754.2

b) Planseu curent pardosela rece ( grup sanitar ):

Nr.crt Denumire material









1 Tencuiala tavan M50T 0.01 1900 19 1.3 24.7
2 Planseu beton armat 0.13 2500 325 1.1 357.5
3 Sapa de egalizare M100 0.04 2100 84 1.3 109.2
4 Gresie adeziv 0.02 2200 44 1.3 57.2
Total incarcari permanente 472 - 548.6
5 Incarcare utila 300 1.3 390
TOTAL 772 - 938.6
c) Planseu curent pardoseala calda ( dormitoare ):

Nr.crt Denumire material









1 Tencuiala tavan M50T 0.01 1900 19 1.2 22.8
2 Planseu beton armat 0.13 2500 325 1.2 390
3 Sapa de egalizare M100 0.02 2100 42 1.2 50.4
4 Suport pardoseala PFL 0.018 400 7.2 1.2 8.64
5 Pardoseala parchet 0.022 600 13.2 1.2 15.84
Total incarcari permanente 438.9 - 526.68
6 Incarcare utila 150 1.4 210
TOTAL 588.9 - 736.68
d) Incarcari cvasipermanente - pereti despartitori (neportanti sau purtati):

Nr.crt Denumire material






1 Placi din ipsos armat 0.02 1100 22
2 Izolatie Ionica din vata
minerala tip 70
0.08 70 5.6
TOTAL 27.6

. Calculul momentelor in camp si reazem:
Pentru un calcul simpliIicat, sitemul real se va echivala cu doua sisteme ale caror
moduri de deIormare sunt cunoscute : sistem A sistem B.


. Determinarea incarcarilor si pentru fiecare placa din sistemul a:

a) Placa 1 tip 2:


b) Placa 2 tip 4:


c) Placa 3 tip 4:


-armarea se va Iace doar dupa o singura directie: cea scurta(principala).
d) Placa 4 tip 6:


e) Placa 5 tip 5:


I) Placa 6 tip 4:

g) Placa 7 tip 4:

h) Placa 8 tip 4:

-armarea se va Iace doar dupa o singura directie: cea scurta(principala).
. Determinarea incarcarilor si pentru fiecare placa din sistemul B:
NOTA:In acest caz toate placile sunt simplu rezemate pe contur (tip ) si incarcate
cu .


a) Placa 1:

b) Placa 2:

c) Placa 3:

-armarea se va Iace doar dupa o singura directie: cea scurta(principala).
d) Placa 4:

e) Placa 5:

I) Placa 6:

g) Placa 7:

h) Placa 8:

-armarea se va Iace doar dupa o singura directie: cea scurta(principala).
NOTA: Calculul momentelor in camp si reazem a Iost eIectuat cu ajutorul
programului de calcul automat AXIS.Rezultatele s-au concretizat in :
DeIormata Iiecarei Iasii ( grinzi continue );
Diagrama de Iorta taietoare si valori in sectiuni caracteristice;
Diagrama de moment incovoietor si valori in sectiuni caracteristice.
Momentele in camp si reazem au Iost cumulate in cele doua sisteme si rezultatele
sunt prezentate in tabelul de mai jos :
Valorile momentelor finale pe placile planseului
Placa Directia 1 Directia 2
In camp In reazem In camp In reazem
1 6.98 -4. -80.64 -223.74
2 358.36 -936.5 4.8 -.4
3 -936.5 - - -
4 -741.32 358.36 71.08 -209.21
5 358.36 -936.5 71.08 -209.21
6 111.89 457.96 133.53 -428.58
7 418.42 - 133.53 -428.58
8 - - -428.58 -
Armarea planseului:
`Directia :
In camp :


In reazem :

`Directia :

In camp :

In reazem :

In Iinal, pentru usurinta la montaj, precum si acoperitor se va adopta:
In camp, pe ambele directii : cu
In reazem, pe ambele directii : cu
ARMAREA ELEMENTELOR DIN BETON
ARMAT ALE STRUCTURII
ARMAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT ALE STRUCTURII,
CONFORM NORMATIVULUI P-5
Stalpisorii din beton armat:
Stalpisorii din beton armat turnati dupa executarea zidariei ce conlucreaza cu
acestia, se prevad pentru :
- sporirea capacitatii portante si a stabilitatii peretilor la incarcari verticale;
- sporirea capacitatii portante a peretilor structurali la actiunea combinata a
sarcinilor verticale si orizontale;
Prin intarirea zidariei cu stalpisori si centuri si prin conlucrarea acestora se
realizeaza panouri de zidarie inramata pe contur.
Alcatuirea stalpisorilor din beton armat se va Iace tinand seama de urmatoarele:
- laturile sectiunilor stalpisorilor se coreleaza cu grosimile peretilor in care sunt
turnati; stalpisorii care se prevad pentru pereti structurali exteriori se izoleaza termic prin
placarea lor la exterior, pentru evitarea Iormarii puntilor termice;
- armarea longitudinala a stalpisorilor se Iace constructiv cu (minim bare
cu din otel -conIorm normativului P2-85) din ;
- armarea transversala se realizeaza cu etrieri din bare de otel din
(conIorm normativului P2-85, se Iolosesc in mod current etrieri din bare de otel
) la , indesiti la in zonele de inadire a barelor longitudinale,
precum si la partea superioara stalpisorilor, sub centura, pe o lungime de minim .
Ancorarea barelor in centura ultimului nivel se Iace pe o lungime de 20 de
diametre.Stalpisorii se vor solidariza cu zidaria adiacenta prin bare dispuse in rosturile
orizontale ale zidariei, la , patrunzand in zidarie sau pana la marginea
golului, cand distanta de la stalpisor la gol este mai mica de .

La nivelul planseelor, stalpisorii vor Ii legati monolit cu centurile din b.a.
Centurile din beton armat:
Centurile din beton armat se prevad in mod obligatoriu in peretii structurali din
zidarie la nivelul Iiecarui planseu al cladirii, ele alcatuind o retea inchisa si continua pe
toata supraIata nivelelor constructiei.
Centurile din beton armat de la nivelul planseelor, prin Iorma, dimensiuni si
supraIata de contact cu zidaria, vor asigura :
-transmiterea directa a sarcinilor gravitationale din planseele cladirii la peretii
structurali si de la nivelurile superioare la cele inIerioare acesteia;
-transmiterea Iortelor de inertie ce apar la nivelul planseului ca raspuns al cladirii
la miscarile seismice, la peretii structurali;
-preluarea eIorturilor de intindere ce apar in peretii structurii sub actiunea
sarcinilor orizontale seismice, eIectul tasarilor neuniIorme sau al variatiilor de
temperatura.
Prin conlucrarea cu planseele cladirii, centurile participa la preluarea eIorturilor de
intindere sau compresiune ce apar in saiba orizontala, Iormata de plansee, solicitata in
planul ei de Iorte de inertie seismice.
Centurile din beton armat au Iost proiectate tinand seama de urmatoarele aspecte :
-latimea centurilor este egala cu grosimea peretelui structural pe care il intareste,
iar inaltimea este mai mare decat grosimea planseului.
-centurile prevazute in peretii exteriori se protejeaza termic, pentru e se evita
Iormarea puntilor termice.
Armarea centurilor se Iace astIel
-armarea longitudinala a centurilor prevazute in peretii structurali interiori se Iace
cu bare din otel sau rezultate din calculele de rezistenta , aria minima
corespunzatoare Iiind de ;
-sectiunea armaturilor longitudinale a centurilor marginale (prevazute pe peretii
structurali de pe conturul cladirii) va Ii cu mai mare decat a centurilor interioare;
-barele din centuri se innadesc prin suprapunere pe o lungime de de diametre
si legare; in aceeasi sectiune se vor innadi cel mult din bare, distanta dintre zonele
de innadire Iiind de minim ;
-barele longitudinale se ancoreaza la intersectii pe o lungime de diametre
dincolo de marginea centurii in care se ancoreaza;
-ConIorm normativului P2-85, diametrul minim al barelor longitudinale care se
vor utiliza in centur este: pentru bare din si si pentru cele din ;
-Continuitatea barelor din planseu considerate ca armatura de centura trebuie sa Iie
asigurata prin suprapunere (in cazul planseului monolit);
-barele longitudinale ale centurilor se leaga cu etrieri sau agraIe minimum
/ .
-In portiunile alaturate stalpisorilor din beton armat se recomanda indesirea la 10
cm a etrierilor pe lungimi de circa 50 de cm stanga-dreapta;
-Centurile intermediare vor avea latimea egala cu grosimea peretelui, admitandu-
se in cazul peretilor exteriori centuri cu latime mai mica pentru a se putea realiza izolarea
termica a acesora, dar nu mai putin de 24 cm;
-Inaltimea centurilor intermediare va Ii egala cu cel putin un rand de de caramida
(14 cm);
-Distanta maxima intre doua centuri pe verticala va Ii de maxim 4,0 m pentru
gradul de protectie antiseismica 3 si 3,0 pentru gradul 7 si mai mare, Iara insa a depasi
supraIetele de zidarie incadrate de centuri si stalpisori;
NOTA:Solutia adoptata in cazul de Iata respecta intocmai prevederile
normativului P2-85 si anume :
Sectiunea centurii este de 25x25(cm) si se armeaza astIel:
*armatura longitudinala din bare de otel :- pe sectiune (3 bare sus si 3
jos);
*armature transversala (etrierii) din bare de otel : , in portiunile
alaturate stalpisorilor din beton armat indesinu-se la 10 cm.

Buiandrugii:
Golurile mari prevazute in peretii structurali vor Ii marginite la partea superioara
de buiandrugi din beton armat turnati monolit.
Buiandrugii au latimea sectiunii transversale egala cu grosimea peretelui
structural, iar inaltimea de minim din lumina golului.Distanta dintre partea
superioara a buiandrugului si cota inIerioara a centurii de la nivelul planseului se
completeaza cu zidarie si este egal cu un numar intreg de asize de zidarie (conIorm
normativului P2-85);
Atunci cand diIerenta de nivel dintre cota inIerioara a buiandrugului si cea
superioara a planseului nu depaseste , buiandrugii din beton armat monolit se
executa impreuna cu centurile planseelor, Iormand centuri buiandrugi.

Lungimea minima de rezemare a buiandrugilor este de minim .
Daca distanta dintre capetele a doi buiandrugi este mai mica decat , se
prevede un singur buiandrug continuu pe ambele goluri vecine.

DIMENSIONAREA FUNDATIEI
DIMENSIONAREA FUNDATIEI


FUNDATIILE RIGIDE:

Sunt Iundatiile la care, sub actiunea incarcarilor date de constructie si reactiunii
terenului in sectiunea cea mai solicitata, apar numai tensiuni de compresiune, iar daca
apar si tensiuni de intindere, acestea vor Ii preluate de capacitatea de rezistenta la
compresiune si intindere a materialului din care sunt realizate.
Fundatiile rigide pot Ii:
Izolate;
Sub ziduri cu descarcari pe reazeme izolate;
Continue sub ziduri si diaIragme.
Fundatii continue de beton simplu sub ziduri sau diafragme:
Aceste Iundatii se executa in mod curent din beton simplu sau din beton armat.
Fundatiile din beton simplu sau beton ciclopian sunt rigide, neputand prelua eIorturi de
incovoiere.
Fundatiile de sectiune dreptunghiulara se recomanda atunci cand talpa Iundatiei
depaseste peretele sau soclul cu cel mult 15-20 cm de Iiecare parte.



. Determinarea capacitatii portante a terenului de fundare:
-Calculul se Iace in gruparea Iundamentala:
;unde:
coeIicient al conditiilor de lucru (conIorm tabelului 4.7 din 'Geotehnica si
Iundatii I.P. Iasi 1981);
media ponderata a greutatilor volumice de calcul a straturilor de sub Iundatie,
cuprinsa pe o adancime de B/4 masurata de la talpa Iundatiei ( );
B latura mica a Iundatiei (m);
q supraincarcarea de calcul la nivelul talpii Iundatiei (KPa):
c valoarea de calcul a coeziunii stratului de pamant, de sub talpa Iundatiei (KPa);
coeIicienti adimensionali, Iunctie de valoarea de calcul a unghiului de
Irecare interioara (u) a terenului de sub talpa Iundatiei.
NOTA: Prin studiul geotehic s-au stabilit caracteristicile stratului de Iundare (
argila grasa contractila): u,c, cu care s-a determinat :

-pentru G.F.:

. Determinarea latimii talpii de fundare (B):

Fundatie dezvoltata simetric


Se adopta latimea Iundatiei: B60cmo,6m.
. Determinarea inaltimii fundatiei (H):
Pentru ca eIorturile de intindere din incovoiere in Iundatia de beton simplu sa Iie
neglijabile ca valoare, trebuie satisIacuta relatia:
; unde:
este dat tabelar, Iunctie de clasa betonului si de presiunea eIectiva pe
teren.
1,6; pentru beton clasa Bc10 (B150) - C8/10 si 2 p 3 ( )

Se adopta inaltimea Iundatiei: H40cm0,4m.
4. Verificarea capacitatii portante a terenului:

Conditie indeplinita!

CALCULUL TEHNOLOGIC
CALCULUL TEHNOLOGIC

TEHNOLOGII DE EXECUTIE:
Lucrari pregatitoare:

a) Curatirea si nivelarea amplasamentului (cu pante de scurgere spre exterior,
pentru a nu permite stagnarea apelor din precipitatii si scurgerea lor in sapaturile de
Iundatii), trasarea axelor constructiei si satbilirea cotei ;
b) Devierea sau dezaIectarea retelelor din amplasament (ingropate si aeriene).
Sapaturi pentru fundatii:
Acestea vor incepe dupa veriIicarea trasarii si intocmirea procesului verbal:
- sapatura pentru santurile Iundatiilor continue se va executa manual dar si mecanic, la
cotele si dimensiunile din proiect;
- receptia terenului si a sapaturilor cu intocmirea procesului verbal pentru lucrari ce devin
ascunse.
Fundatiile se executa direct in terenul bun de Iundare, la cotele prevazute si cu o
incastrare minima de in acest strat.
Lucrarile de sapaturi vor incepe dupa eIectuarea operatiilor de predare-primire a
amplasamentului, a trasarii topometrice si a stabilirii reperelor de nivelment conIorm
planurilor din proiect, acestea Iacandu-se prin procesul verbal de trasare a lucrarilor.
Lucrarile de sapaturi se vor organiza astIel incat sa se asigure masurile de prevenire
a degradarii terenului de Iundare si anume :
- nu se va strica echilibrul natural al terenului in jurul gropii de Iundatie pe o
distanta suIicienta pentru ca stabilitatea constructiilor invecinate sa nu Iie inIluentata;
- se va asigura pastrarea caracteristiclor pamatului sub talpile Iundatiilor;
- turnarea Iundatiilor se va executa Iara intarzieri, dupa ce sapatura a ajuns la cota
de Iundare din proiect;
- se va asigura evacuarea rapida a apelor din precipitatii, Iundul gropii de Iundatie
trebuind sa Iie lasat sa se usuce.
Umpluturile in jurul Iundatiilor se vor executa cu pamant de natura speciIicata in
proiect, Iara teren vegetal si vor avea un grad de compactare de cu o abatere de
maxim .

Executarea fundatiilor:
Incepe dupa turnarea betonului simplu in santurile sapate pentru Iundatiile continue
si receptionarea acestor lucrari.
La executarea Iundatiilor se vor avea in vedere urmatoarele aspecte :
- materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si
prescriptiilor din standardele si normele in vigoare;
- Iundatiile se vor executa Iara intrerupere;
- inaintea turnarii betonului se vor veriIica armaturile montate, precum si
pozitionarea coIrajelor laterale, respectandu-se prevederile din STAS 10107/0-90 privind
acoperirea minima cu beton si NE012-99;
- in cazul aparitiei apei subterane se vor prevedea epuismente si masuri contra
eIuierii terenului si a spalarii laptelui de ciment din beton;
- pentru a asigura conditii Iavorabile de intarire si a se reduce deIormatiile din
contractie, se va mentine umiditatea betonului din primele zile dupa turnare, protejand
supraIetele libere prin acoperirea cu materiale de protectie si stropirea periodica cu apa
care va incepe dupa ore de la turnare, Iunctie de tipul cimentului Iolosit si de
temperatura mediului.
Cofrajele se executa pentru elementele din beton ale Iundatiilor situate peste cota
superioara a sapaturii generale.
Principalele operatiuni sunt :
- trasarea pozitiei coIrajului cu ajutorul sarmelor intinse intre reperele materializate
la trasarea sapaturilor;
- transmiterea pe verticala a cotelor (cu Iirul cu plumb);
- coIrajele si sprijinirile lor se vor conIectiona din lemn;
- inainte de montare, panourile de coIraj vor Ii curatate si unse;
- dupa montare, va Ii veriIicata pozitia, etansietatea, stabilitatea si rezistenta si se
va executa incheierea deIinitiva, sprijinirea si etansarea.
Depozitarea coIrajelor se Iace astIel incat sa se evite deIormarea sau degradarea lor
pe toata durata executiei.
Montarea armaturii din elevatii se executa la pozitia si dimensiunile prevazute in
proiect cu urmatoarele precizari :
- otelul va avea calitatea si Iasonarea va Ii Iacuta conIorm prescriptiilor din proiect;
- barele vor Ii montate in elementul de beton armat sub Iorma de carcase sau bare,
pozitia barelor in cadrul carcasei asigurandu-se prin legare cu sarma, agraIe si distantieri;
- se va acorda deosebita atentie pozitiei mustatilor pentru stalpisorii de la parter.
Turnarea betonului simplu si armat pentru Iundatii se va Iace respectand
prevederile normativelor NE012-99si P10-86 si se vor avea in vedere urmatoarele :
- se executa controlul sapaturilor si a coIrajelor;
- se veriIica calitatea materialelor ce urmeaza a Ii introduse in lucrare;
- Iundatia se va executa pe cat posibil Iara intrerupere pe distanta dintre doua
rosturi de tasare; in cazul in care nu se poate indeplini aceasta conditie, se vor introduce
rosturi de lucru conIorm NE012-99.
- turnarea benzilor de Iundatie se va Iace in straturi orizontale de 30-50 cm, iar
suprapunerea stratului superior se va Iace obligatoriu inainte de inceperea prizei
cimentului din stratul inIerior;
- nu se admit rosturi de lucru inclinate la Iundatii;
- durata maxima admisa la intreruperea de betonare, pentru care nu se vor lua
masuri speciale la reluarea betonarii, va Ii intre 1,5 si 2 ore;
- atunci cand rostul de turnare nu poate Ii evitat, acesta va Ii realizat vertical la o
distanta de 1m de la marginea stalpilor sau a intersectiilor de pereti
Rostul de tasare se va Iace intr-un plan perpendicular pe talpa Iundatiei si va avea
latimea prevazuta in proiect.
Izolatia sub placa suport a pardoselii:

Se executa din :

- un strat nivelator de nisip aplicat peste stratul de pietris de rupere a capilaritatii;
- un strat de Iolie de polietilena aplicat peste stratul de pietris peste care se toarna
betonul in placa suport a pardoselii.
Executarea zidariilor din blocuri si caramida plina:
Executarea peretilor din blocuri de zidarie se realizeaza conIorm proiectului si
normativului P2-85.
Materialele Iolosite sunt blocuri de ceramica si caramida plina, manipularea,
transportul si depozitarea Iacandu-se in pachete balotate si acoperite.
Principalele operatiuni :
- trasarea zidariilor, numai daca exista procese verbale de receptie a structurii;
- zidaria se executa din blocuri intregi sau Iractiuni taiate, teserea se Iace la Iiecare
rand, rosturile verticale Iiind decalate cu din bloc;
- colturile si ramiIicatiile se vor tese;
- zidaria se va ancora in stalpisorii structurii cu tije din OB prinse in elementul de
beton armat ( la );
- placarea stalpisorilor, centurilor si a buiandrugilor se Iace cu placi care se
introduc in coIraj inainte de turnarea betonului;
- prinderea placilor (de izolatie) de centuri si stalpi se Iace cu mustati din sarma
galvanizata la .
Executarea planseelor si a centurilor de beton armat:
Alcatuirea si tehnologia lucrarilor de cofraje cu panouri din placaj pentru plansee
turnate monolit, prezinta urmatoarele particularitati :
- turnarea betonului pentru planseu se executa o singura data cu turnarea centurilor
peretilor structurali;
- sustinerile coIrajului vor Ii sustinute prin intermediul unor talpi sau elemente ale
constructiei si vor Ii prevazute cu pene care sa permita decoIrarea;
- placa se coIreaza cu panouri demontabile din placaj cu rama din lemn, cu
prevederea unor Iururi de compensare necesare decoIrarii;
- coIrarea Ietelor laterale ale centurilor se Iace cu panouri dispuse cu latura lunga
pe orizontala;
- esaIodajele de sustinere a coIrajelor pentru planseu se alcatuiesc din grinzi
extensibile si popi metalici contravantuiti pe doua directii perpendiculare.
Executarea lucrarilor de betonare
Prepararea si transportul betonului se Iac conIorm NE012-99.
Inceperea turnarii betonului se Iace numai dupa ce au Iost eIectuate veriIicarile
asupra coIrajelor si a armaturilor montate.
Se executa curatirea coIrajelor, udarea cu apa si etansarea.Turnarea betonului
cuprinde in general urmatoarele operatiuni si conditii :
- inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 1,5m;
- centurile si planseul se toarna in acelasi timp, cu admiterea unor rosturi de lucru
la placi de din deschiderea lor;
- turnarea placilor se Iace Iolosind repere dispuse din 2m in 2 m;
- compactarea se Iace prin vibrare mecanica si supraIata se niveleaza cu dreptarul
imediat dupa vibrare.

Executarea scarii din beton armat:
Betonul Iolosit va trebui sa aiba lucrabilitatea L, pentru a nu curge pe panta
coIrajului. Betonarea incepe la partea de jos a scarii si se compacteaza prin indesarea cu
sipci si baterea coIrajului cu ciocanul de lemn.
La turnarea scarii se admit rosturi de lucru numai in lungul grinzilor de podest
cand acestea nu se pot turna integral.
Inainte de turnarea betonului se monteaza prinderile metalice ale mainii curente
conIorm detaliilor de arhitectura.
Pentru a asigura legatura treptelor cu placa de beton, este necesar ca la turnarea
placii de beton armat sa se prevada mustati de legatura sau sa se inIiga in placa cupoane
scurte de otel beton cu diametru mic.
Treptele din beton simplu se toarna direct pe placa de beton armat, in coIraje puse
pe inaltimea contratreptei.
. TEHNOLOGIA PROIECTARII COFRA1ELOR PENTRU PLANSEE
Betoanele pentru plansee se toarna in coIraje de lemn, de inventar (coIraje
modulate). La betonarea unui planseu apar trei categorii de elemente:
a) Cofrajele, care sunt alcatuite din :

- plinul panoului, placaj Ioarte rezistent la umiditate si de grosime 8mm;

- elementele de rezistenta, se numesc coaste si sunt din cherestea de rasinoase,
provenite din dulapi rindeluiti;

- distantieri, nu sunt elemente de rezistenta, dar au rolul de a pastra distanta intre
coaste.

Caracteristicile materialelor din alcatuirea panourilor sunt :
- pentru placaj:
- pentru coaste:
Privit Irontal, panoul arata astIel :
Nomenclatorul panourilor de inventar si de dimensiunile acestora :


30 150

30 200

30 250

40 150

40 200

40 250

50 150

50 200

50 250

100 150

100 200

100 250
b) Elemente de sustinere primara (grinzi extensibile):
Se caracterizeaza prin lungimi variabile care conduc pe tipuri de grinzi extensibile
la marirea momentului capabil speciIic Iiecarui tip de grinda.
Tipurile de grinzi extensibile sunt :
c) Elemente de sustinere secundara (popi metalici extensibili):
Pot Ii cu extensie fina (popi Iiletati) sau cu extensie grosiera (la care cele doua
tronsoane ale popului care se imbina sunt prevazute cu gauri la 50cm distanta, prin care
se petrec buloane de prindere).
. TEHNOLOGIA PREPARARII BETONULUI:
Compozitia betonului se stabileste conIorm si
Stabilirea codului betonului :
Clasa de expunere: 2a
A. Compozitia preliminara - agregate uscate:
a) Cantitatea orientativa de apa : ConIorm , anexa I.4, tabel I.4.4:

b) Raportul : ConIorm , anexa I.4, tabel I.4.2 si anexa I.4,
punctul 3.3.4:

c) Cantitatea de ciment :

ConIorm tabel 5.5, pentru clasa de expunere 2a
d) Cantitatea de agrgate uscate :
de beton cuprinde:

ConIorm , tabel I.5.2, pentru agregate de natura silicioasa de balastiera
:
ConIorm , anexa I.5, punctul 2.3
Volumul de aer oclus :

d.1) Agregate pe sorturi :

-Se Iragmenteaza agregatul in 4 sorturi : .
d.2) Zona de granulozitate recomandata :
ConIorm , tabel I.4.5: zona de
granulozitate recomandata este II (III*)
ConIorm , tabel I.4.6:
Zona Limita Treceri in masa prin sita sau ciur
II
D 16mm
0.2 1 3 7 16
max 8 35 50 70 100
min 2 25 41 61 95
med 5 30 46 66 100


e) Densitatea aparenta a betonului proaspat :


B. Compozitia de baza (etalon) - agregate uscate:
La probele preliminarii, pentru obtinerea lucrabilitatii impuse, a Iost necesara o
cantitate de apa :

Pentru , vom avea o tasare de: .
Densitatea betonului va Ii :
Se recalculeaza cantitatea de ciment :



Se recalculeaza cantitatea de agregate uscate :




C. Compozitia de lucru - componenti reali:
Se cunosc umiditatile agregatului : si
a).Cantitatea de apa din agregate :


b) Cantitatea de agragate umede :

c) Cantitatea de apa de amestecare :
d) Densitatea betonului :

I) Compozitia de lucru pentru un amestec in betoniera de capacit.:
; unde
Cantitatea de apa :
Cantitatea de ciment :
Cantitati de agregate, pe sorturi :

FISA TEHNOLOGICA PENTRU COMPOZITIA BETONULUI F.T.1

0.1
Compozitia betonului se stabileste conIorm si
Stabilirea codului betonului :
Component Compozitie normala
De baza De lucru
1.00 500
Apa (litri ) 237 208.97 73.14

0.6 0.53 0.53
Ciment ( Kg ) 395 395 138.25
Agregate(Kg)

518.20 316.83 180.89

276.37 275.64 96.47

345.47 344.56 120.6

587.29 580 203
Total agregate 1727.33 1717.03 600.96

2384.33 2321 2321

4. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI:
4. Betonarea planseului si a centurilor:
a) Compactarea betonului:
- Procedee de compactare :
Betonul din centuri :
O vibrare interioara cu pervibratorul VEI 36
O raza de vibrare :
O lungimea capului vibrator :
O diametrul capului vibrator :
Betonul din planseu :
O vibrare exterioara cu placa vibratoare VEE 250
O Iorta de vibrare :
O adancimea de vibrare :
O lungime placa vibranta :
O latime placa vibranta :
- Plan de compactare :
Sectiune centura :
*Conditii :


Grosime placa :
Conditie :
b) Turnarea betonului:

Conditia de continuitate a turnarii betonului :

Se considera intreg planseul ca o Iasie :



Se imparte planseul in Iasii, turnarea Iacandu-se cu macaraua
-Iasia cu volum maxim este :

Conditie indeplinita!

Obs.Pentru turnarea betonului se vor Iolosi 4 bene papuc de .
4. Betonarea stalpilor si a stalpisorilor:
a) Compactarea betonului
- Procedee de compactare :
O vibrare interioara cu pervibratorul VEI 36
O raza de vibrare :
O lungimea capului vibrator :
O diametrul capului vibrator :
- Plan de compactare :
O sectiune stalpisori :
O sectiune stalpi :
O inaltime stalpi si stalpisori :

,
Deci se va vibra dintr-o singura pozitie a capului vibrator.

b) Turnarea betonului:
Conditia de continuitate a turnarii betonului :


-Turnarea se Iace cu macara si bena pentru: 6 stalpistalpisori , cu 12 muncitori

dar si atunci se vor adopta 2 bene papuc de in loc de
4 bene pauc de .
Se recalculeaza durata minima de asteptare a ultimei bene :
minute

Atunci: minute


FISA TEHNOLOGICA PENTRU TURNAREA PLANSEULUI SI A
CENTURILOR
F.T.2


0.1

1.Plan de turnare :

2.Plan de compactare :
FISA TEHNOLOGICA PENTRU TURNAREA PLANSEULUI SI
A CENTURILOR
F.T.2

0.2


3.Conditii de turnare :

Observatii
Temperatura
aerului ext.
Compozitie
beton

Ritm de turnare
Se va
conIectiona
un plan de
turnare.
minim eIectiv

Etalon 0.912 2.0 3.89 7.0
4.Mijloace utilizate :
Nr.crt Operatie Mijloc Iolosit Caracteristici Nr.buc
1 Transport pe
orizontala
Autoagitator

2
2 Transport pe
obiect
Macara MT100
Bena papuc

1;2
3 Compactare
beton
Pervibrator
VEI36


1
Placa vibratoare
VEE250


1

FISA TEHNOLOGICA PENTRU TURNAREA STALPILOR SI A
STALPISORILOR
F.T.3

0.1
1.Plan de turnare :

2.Plan de compactare :


FISA TEHNOLOGICA PENTRU TURNAREA STALPILOR SI A
STALPISORILOR
F.T.3

0.2
3.Conditii de turnare :


Observatii

Temperatura
aerului ext.
Compozitie
beton

Ritm de turnare
Betonare cu
MT100

minim eIectiv

Betonare cu
MT100


Etalon 1.2 2.0 0.28 4.0


Etalon 0.766 2.0 0.18 4.0


4.Mijloace utilizate :
Nr.crt Operatie Mijloc Iolosit Caracteristici Nr.buc
1 Transport pe
orizontala
Autoagitator

2
2 Transport pe
obiect
Macara MT100
Bena papuc

1;2
3 Compactare
beton
Pervibrator
VEI36


1

5. ORGANIZAREA PROCESULUI COMPLEX DE
PREPARARE, TURNARE SI PUNERE IN OPERA A
BETONULUI:
5. Corelarea capacitatilor mijloacelor utilizate la procesul complex:
-Procesul complex se va executa cu macara MT si bena papuc.



5. Stabilirea duratelor fazelor caracteristice procesului complex:
a) Durata de preparare a unui amestec si descarcare in buncar :

b) Durata minima de asteptare in buncar, inclusiv descarcarea in autoagitator :

c).Durata de transport si descarcare la obiect :

d) Durata minima a ciclului de lucru al macaralei pentru turnarea
betonului
intr-o bena :

e) Durata minima de asteptare a ultimei bene de beton :

I) Durata de punere in opera a betonului dintr-o bena :

Obs.: Conditia ca procesul de punere in opera sa nu devina loc ingust, se asigura
prin numarul de muncitori necesari si egalitatea :


g) Varsta betonului la terminarea punerii in opera :

Obs. : Conditia ca procesul complex de transport sa nu devina loc ingust, se asigura
prin numarul de mijloace de transport necesare :

h) Ritmul de transport :

Obs.: Conditia ca procesul de preparare sa nu devina loc ingust, se asigura prin
numarul de mijloace de preparare necesare :

i) VeriIicarea conditiei de betonare :

5. Schema logica de organizare a fluxului complex:
Prepararea betonului
si punere in opera:
GRAVITATIONALA
Asteptare in buncar si
descarcare
GRAVITATIONALA
Transport la obiect
si descarcare

Malaxor

Buncar

Autoagitator







Asteptare la
obiect
Ridicare pe
obiect si turnare
Punere in
opera,
imprastiere si
compactare



Bene papuc


Macara MT100


Manual















CALCULUL ECONOMIC
CALCULUL ECONOMIC
NOTA :Acest calcul va cuprinde: LISTA DE ACTIVITATI,
ANTEMASURATOAREA si TABELUL CONSUMURILOR DE RESURSE.
Lista de activitati si antemasuratoarea se intocmesc pe baza planselor de
executie.Tabelul consumurilor se eIectueaza cu ajutorul programului de calcul automat
WINDEV, ce se bazeaza pe colectia de indicatoare de norme de deviz (
etc).
Norma de consum este un proces de constructie pentru care sunt calculate,
corespunzator unor conditii tehnico-organizatorice Ioarte bine deIinite, consumurile de
resurse necesare pentru executia unei cantitati unitare din respectivul proces de
constructie. Pentru a putea Ii usor si corect utilizata, norma de deviz are o structura Ioarte
bine determinata, cuprinzand urmatoarele elemente :
S S S C PNC PNC VE VM VM VM VM VM
- S simbol 'Indicator de norme de deviz : ;
- C capitolul din indicator : A, B, C, .,Z;
- PNC pozitia normei in cadrul capitolului : 1,2,3,.,99;
- VE varianta de executie : A, B, C, .,Z;
- VM varianta materiale
Simbolul normei este un cod Iormat din litere si ciIre cu semniIicatiile speciIciate
anterior.
Denumirea normei reprezinta descrierea Ioarte detaliata a procesului de
constructie la care se reIera norma, cu speciIicarea caracteristicilor tehnice, tehnologice si
organizatorice de executie.
Unitatea de masura reprezinta unitatea de masura Iundamentala corespunzatoare
careia i se calculeaza cantitatea de lucrare ( ).
Tabelul consumurilor de resurse cuprind tipuri de resurse si cantitati maxime ce
se consuma pentru a executa o unitate din procesul la care se reIera.Tipuri de resurese :
materiale, manopera, utilaj.
Norma de consum speciIic reprezinta cantitatea maxima dintr-un material pe care
norma o accepta sa Iie consumata pentru realizarea unei cantitati unitare dintr-un procesul
de constructie la care se reIera norma.
(materiale inglobate in lucrare)
(materiale ce nu raman inglobate in lucrare)
- consum tehnic ;
- pierderi tehnologice;
- pierderi din transport si manipulare.
Devizul sintetic este documentatia economica prin intermediul careia se
calculeaza costul de executie a lucrarilor de constructie, respectiv contravaloarea in lei a
cantitatilor de resurse care se vor consuma pe santier pentru realizarea cantitatilor de
lucrari precizate prin antemasuratori. Se estimeaza contravaloarea in lei a cantitatilor
totale de resurse ce se consuma pentru realizarea proiectului.
Devizul analitic urmareste costul total de executie utilizand in acest scop notiunea
de pret unitar al resursei ( ).Prin acesta se intelege contravaloarea in lei a
cantitatii maxime de resursa ( ) acceptata de normele de consum a Ii Iolosita pentru
realizarea unei cantitati unitare din procesul de constructie la care se reIera norma.
LISTA DE ACTIVITATI SI ANTEMASURATOAREA
. TSCA - Sapatura mecanica cu excavatorul de si :
Cantitate :
.TSAB - Sapatura manuala in spatii limitate sub 1.0m latime, Iara sprijiniri:

Cantitate :
.TSA4E - Sapatura manuala in spatii limitate sub 1.0m latime, cu sprijiniri si
evacuare manuala:

Cantitate :
4.TSDB - Imprastierea manuala a pamantului, in straturi uniIorme de 10.30 cm
grosime:



Cantitate :
5.TSD4A - Compactare cu maiul de mana a umpluturilor:
Cantitate :
6.TRBA - Transportul materialelor cu roaba pe pneuri la 20 de m:
Cantitate :
.TRIAAC- Incarcarea materialelor grele si marunte in mijloc auto:

Cantitate :
8.TRAA5P Transport rutier al pamantului sau molozului cu autobasculanta la 50
km:
Cantitate :
9.CAA Turnare beton simplu in talpi Iundatii:

Cantitate :
.CAD Turnare beton simplu in straturi de 3 de 3.20 cm grosime la constructii
cu H35m:
Cantitate :
.CZA ConIectionare armatura, Iasonare bare pentru Iundatii izolate continue
(OB37 D6.8mm):
Cantitate :
.CZE ConIectionare armatura, Iasonare bare pentru Iundatii izolate continue
(PC52 D10.16mm):
Cantitate :
.CCC Montare armature din otel beton:
Cantitate :
4.CBB CoIraje pentru beton in elevatie din panouri reIolosibile:


Cantitate :
5.CAC Turanare beton armat in Iundatii continue,radiere si pereti sub cota 0:
Cantitate :
6.CD5C Zidarie din caramida tip G.V.P la constructii cu H35m:

Cantitate :
.CD4I Zidarie din caramida presata 240x115x63 mm:

Cantitate :
8.CB4A CoIraje din panouri reIolosibile din scanduri:

Cantitate :
9.CB44A Sustineri cu popi extensibili
Cantitate :
.CZM -ConIectionare armaturi pentru placi inclusiv scari, podeste (OB37
D6.8mm):
Cantitate :
.CZP - ConIectionare armaturi pentru placi inclusiv scari, podeste (PC52
D10.12mm):
Cantitate :
.CZO -ConIectionare armaturi pentru placi inclusiv scari, podeste (PC52
D6.8mm):
Cantitate :
.CCI Montare armaturi la constructii in grinzi,stalpi,placi:
Cantitate :
4.CA1 Turnare beton armat la constructii cu H35m in plansee:
Cantitate :
5.TRA6A Transportul rutier al betonului-mortarului cu autobetoniera:
Cantitate :
6.TRAA - Transportul rutier al materialelor,semiIabricatelor cu autocamionul:
Cantitate :
Obs. : Cu aceste valori si cu ajutorul programului de calcul automat WINDEV se vor
elabora devizul analitic, extrasul de resurse si recapitulatia.