Sunteți pe pagina 1din 115

UNIVERSITATEA DE NORD

BAIA MARE

FACULTATEA DE CONSTRUCŢII

PROIECT DE LICENŢĂ

OBIECTIV : BLOC DE LOCUINŢE D+P+4E

ABSOLVENT : NUME PRENUME

INDRUMATOR : NUME PRENUME


UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

2012

BORDEROU

PIESE SCRISE :

1.MEMORIU TEHNIC

2.EVALUAREA INCARCARILOR

3.CALCULUL STATIC

4.ARMARE PLACA

5. ARMARE GRINDA

6. ARMARE STALP

7. CALCULUL FUNDATIILOR

2
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

CUPRINS:

1. MEMORIU TEHNIC................................................................................................................................................................4
2. Evaluarea încărcărilor...........................................................................................................................................................8
2.1 Încărcări permanente..................................................................................................................................................8
2.2 Încărcări utile.............................................................................................................................................................10
2.3 Evaluare Încărcare din zăpadă :.......................................................................................................................................10
2.4 Evaluare încărcare din vânt.......................................................................................................................................11
2.5 Evaluare încărcare din seism.....................................................................................................................................15
3 Calculul static:.....................................................................................................................................................................20
4. Armare placă.......................................................................................................................................................................29
5. Armarea grinzii....................................................................................................................................................................46
6. Armarea stalpilor................................................................................................................................................................54
6.1 Stalpul marginal................................................................................................................................................................54
6.2 Armarea stalpului Central................................................................................................................................................66
7. CALCUL FUNDATII IZOLATE :...............................................................................................................................................78
7.1 CALCULUL FUNDATIEI SUB STALPUL CENTRAL.................................................................................................................79
7.1.1 Armarea cuzinetului..................................................................................................................................................81
7.2 CALCULUL FUNDATIEI SUB STALPUL MARGINAL.............................................................................................................84
7.2.1 CALCULAM ARMAREA CUZINETULUI........................................................................................................................86
BIBLIOGRAFIE:.............................................................................................................................................................................89

3
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

1. MEMORIU TEHNIC

1. Amplasament si destinaţie

Clădirea va fi amplasată in municipiul Baia Mare pe str. Crişului nr.25, terenul având
suprafaţa de 2475.8mp.

Obiectul proiectat are destinaţia BLOC DE LOCUINŢE şi este amplasată în municipiul Baia
Mare.
- regim de înălţime D+P+4E
- forma în plan este regulata
- dimensiuni în plan : 24,40m x 15,50
- aria construită : 390.76 mp
- înălţime subsol: 3.87 m
- înălţime parter: 3.15 m
- înălţime etaj: 2,80 m

Amplasarea clǎdirii pe teren se face cu respectarea codului civil faţă de vecintaţi.

Terenul din jurul clǎdirii se va amenaja pentru a asigura un trotuar de protecţie în jurul
clǎdirii din dale prefabricate de beton.

Locuinţa va avea următoarele utilităţi:

- la demisol: spatii depozitare;


- la parter: 3 spaţii comerciale;
- Etaj 1-4: câte 4 apartamente pe nivel, având câte 2, respectiv 3 camere.

4
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

2.Memoriu de arhitectură

Proiectul respectă principiul coordonării modulare prin alegerea modulului derivat


3M=30 cm pentru coordonatele în plan şi pe verticală a dimensionării clădirii. Astfel, între
axele principale de trasare a clădirii distanţele sunt multiplu întreg de 30 cm.

Circulaţia pe orizontală, la fiecare nivel se realizează prin holul prevăzut iar,


circulaţia pe verticala se face pe scara principală.

Pentru asigurarea confortului higrotermic şi acustic al anvelopei clădirii, elementele de


închidere si cele de compartimentare ( pereţii interiori si planşee) sunt alcătuite în
conformitate cu criteriile respective de performanţă cuprinse în instrucţiunile C 107/1-1994
privind calculul rezistenţei minime la transfer termic.

Compartimentarea :

- închiderile s-au realizat din pereţi de cărămidă Porotherm avănd grosimea de 30 cm;
- la exterior clădirea este placată cu polistiren expandat de 10 cm;
- pereţii interiori de rezistenţă au grosimea de 25 cm, realizaţi tot din caramidă Porotherm;
- planşeul si scările din beton armat monolit;
- pereţii despărţitori sunt realizaţi din plăci de rigips de 15 cm.
Terasa :

- terasa este necirculabilă ;


- evacuarea apelor meteorice de pe suprafaţa acoperişului se face prin canalizarea interioară;
în acest scop s-au proiectat pantele necesare scurgerii optime a apelor meteorice;

Finisaje:

 la interior:

- zugrăveli lavabile;
- placaje din faianţă de calitate superioară;
- pardoseli din: gresie, parchet, ciment sclivisit;
- tâmplărie P.V.C. ;

 la exterior:

- tencuieli decorative ;
- tâmplărie P.V.C. ;
- burlane şi jgheaburi din tablă ;
- balustrade metalice ;

Imobilul se va racorda la utilităţile din zona : gaz metan, apa-racord canal, curent electric.

5
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

3.Memoriu de rezistenţă

Prezenta documentatie tehnică conţine partea de rezistenţă faza P.T. a proiectului


„Bloc de locuit” D+P+4E ‘.
Clădirea este situată în zona seismica F. Conformarea structurală a clădirii respecta
normativul P100/2006 privind simetria si continuitatea în plan şi pe verticală a structurii în
zone seismice astfel:
Se va realiza o structură din cadre de beton armat. Planşeele sunt realizate din
beton armat monolit. Pentru execuţia grinzilor şi stâlpilor s-a utilizat un beton de clasa
C20/25, beton ales in funcţie de clasa de de expunere a cladirii (XC3). Pereţii exteriori vor fi
din cărămidă Porotherm de 30 cm grosime şi cei interiori de 25 cm grosime. Cei de
compartimentare vor fi realizaţti din plăci de rigips de 15 cm grosime.
Fundaţiile sunt alcătuite in varinata de fundaţii rigide izolate. Blocurile de fundare
sunt din beton simplu C8/10 iar cuzineţii sunte realizaţi din beton armat C12/15. La exterior
elevaţia demisolului este protejatǎ de o hidroizolaţie verticalǎ, protejatǎ la rândul ei de o
zidǎrie de protecţie de 5 cm grosime. Pereţii demisolului din beton armat cu grosimea de 30
cm satisfac condiţiile de rezistenţǎ şi stabilitate, ţinând seama de modul lor de rezemare şi de
efectul împingerii pǎmântului.

Protecţia infrastructurii împotriva umidităţii naturale a terenului este realizatǎ prin


hidroizolaţii uşoare verticale şi orizontale pentru împiedicarea ridicǎrii apei prin capilaritate.

Pereţii exteriori sunt termoizolaţi cu polistiren expandat de 10 cm grosime. Ei sunt


tencuiţi pe ambele feţe. Legǎtura între planşee şi pereţi se realizeazǎ prin centuri din beton
armat C16/20. Centurile prevǎzute în pereţii exteriori vor fi protejate termic spre exterior
pentru a nu se crea punţi termice.

Suprastructura clădirii se realizează din cadre de beton armat monolit


(stalpi,grinzi,placi), iar scările se realizeaza din beton armat monolit.

4. Protecţia sanitară şi socială

În vederea realizării în bune condiţii a lucrărilor de execuţie pentru acest obiectiv,


constructorul va asigura barăci şi vestiare prevăzute cu duşuri în imediata apropiere a

6
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

şantierului. Pentru muncitori se vor organiza toate utilităţile în spaţii complet delimitate de
spaţiile utilizate în alte scopuri. Şantierul va fi dotat cu toalete ecologice.

Şantierul va avea de asemenea şi un punct de prim ajutor dotat corespunzator.

5. Măsuri pentru protecţia şi securitatea muncii

În vederea executării lucrărilor prevăzute în prezenta documentaţie, şeful de şantier,


şeful de echipa trebuie să cunoască temeinic prevederile tuturor documentaţiilor, legilor şi
actelor normative în vigoare care se refera la problemele de tehnica securităţii şi protecţia
muncii. Se vor monta plăci avertizoare vizibile atât ziua căt şi noaptea în toate locurile
periculoase (utilaje, instalaţii, depozite etc.). Toţi angajaţii vor trebui să cunoască obligaţiile
şi răspunderile pentru realizarea deplină a măsurilor de protecţie şi igienă a muncii şi de
prevenirea şi combaterea incendiilor, pentru asigurarea, păstrarea şi folosirea mijloacelor
individuale de protecţie.

Este strict interzis ca un muncitor să fie admis la lucru fără să fie instruit, indiferent
dacă este angajat permanent, temporar sau sezonier. Acelaşi regim se aplică şi persoanelor
neînsoţite care vizitează şantierul. Accesul pe şantier va fi controlat, iar vizitatorii vor fi
echipati corespunzator.

Instructajul de protecţie a muncii va cuprinde următoarele faze:

- instructaj introductiv general


- instructaj la locul de muncă
- instructaj periodic
La execuţie se vor respecta normele specifice de securitate a muncii, pentru lucrările de
transporturi de materiale, lucrări de terasamente, lucrări preparare betoane, de transport şi
turnare, lucrări de zidărie, lucrări de demolare şi de depozitare, pentru lucrări la înălţime,
hidrofuge si protecţi anticorosive. Toţi muncitorii vor fi dotaţi cu echipamente de protecţie şi
de lucru şi vor fi obligaţi să le utilizeze.
Se vor respecta normele de protecţie a muncii prevăzute în:

- Regulamentul privind protecţia şi igiena în construcţii, conform

Ordinului nr.9/15-03-93 si HG 795/1992;

- Legea protecţiei muncii Nr. 90/1996

7
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

2.EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR

2.1 ÎNCĂRCĂRI PERMANENTE

Coef Incarcare
Grosime Greutate Incarcare Incarcare
Nr. Coef lunga lunga
Denumire strat strat tehnica normata de calcul
Crt. calcul durat durata
[mm] [daN/m³] [daN/m²] [daN/m²]
a [daN/m²]
PLACA PESTE DEMISOL
1 Gresie 0.015 2600 39 52.65 39
Sapa ciment slab
2 0.042 2100 88.2 119.07 88.2
armta
Termoizolatie-placi
3 0.048 350 16.8 22.68 16.8
vata minerala
4 Placa beton armat 0.15 2500 375 1.35 506.25 1 375
Termoizolatie-
5 0.1 35 3.5 4.725 3.5
polistiren extrudat
Tencuiala de mortar
6 0.01 1900 19 25.65 19
var
TOTAL: 541.5 731.025 541.5
PLACA ETAJ CURENT - PARDOSEALA CALDA
1 Parchet stejar 0.022 900 19.8 26.73 19.8
Sapa ciment slab
2 0.035 2100 73.5 99.225 73.5
armta
Termoizolatie-placi
3 0.048 350 16.8 22.68 16.8
vata minerala 1.35 1
4 Placa beton armat 0.15 2500 375 506.25 375
Tencuiala de mortar
5 0.015 1900 28.5 38.475 28.5
var-ciment
TOTAL: 513.6 693.36 513.6
PLACA ETAJ CURENT - PARDOSEALA RECE
1 Strat gresie 0.015 2600 39 1.35 52.65 1 39
Sapa ciment slab
2 0.042 2100 88.2 119.07 88.2
armta
Termoizolatie-placi
3 0.048 350 16.8 22.68 16.8
vata minerala
4 Placa beton armat 0.15 2500 375 506.25 375

8
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

Tencuiala de mortar
5 0.015 1900 28.5 38.475 28.5
var-ciment
TOTAL: 547.5 739.125 547.5
PLANSEU TERASA
Protectie
1 0.01 1800 18 24.3 18
hidroizolatie-nisip
Hidroizolatie
2 18 18 24.3 18
1C+2P+4B
Strat suport
3 0.03 2100 63 85.05 63
hidroizolatie-mortar
Protectie
4 2 2 2.7 2
termoizolatie 1C
Termoizolatie-placi
5 0.15 350 52.5 70.875 52.5
vata minerala 1.35 1
Beton panta- zgura
6 0.12 1600 192 259.2 192
de cazan
Bariera vapori
7 9 9 12.15 9
1C+2B
8 Sapa egalizare 0.015 2100 31.5 42.525 31.5
9 Placa beton armat 0.15 2500 375 506.25 375
Tencuiala de mortar
10 0.015 1900 28.5 38.475 28.5
var
TOTAL: 789.5 1065.83 789.5
PERETE EXTERIOR PORTANT
Tencuiala interioara
1 0.015 1900 28.5 38.475 28.5
mortar var-ciment
2 Zidarie Porotherm 0.3 836 250.8 338.58 250.8
Strat termoizolatie
3 0.1 20 2 1.35 2.7 1 2
polistiren
Tencuiala exterioara
4 0.005 1900 9.5 12.825 9.5
mortar var-ciment
TOTAL: 290.8 392.58 290.8
PERETE INTERIOR PORTANT
Tencuiala interioara
1 0.015 1900 28.5 38.475 28.5
mortar var-ciment
2 Zidarie Porotherm 0.3 836 250.8 338.58 250.8
1.35 1
Tencuiala interioara
3 0.015 1900 28.5 38.475 28.5
mortar var-ciment
TOTAL: 307.8 415.53 307.8
PERETE DESPARTITOR
Tencuiala interioara
1 0.015 1900 28.5 38.475 28.5
mortar var-ciment
2 Placa gips-carton 0.12 1000 120 162 120
1.35 1
Tencuiala interioara
3 0.015 1900 28.5 38.475 28.5
mortar var-ciment
TOTAL: 177 238.95 177

9
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

CASA SCARII
1 Mozaic turnat 0.055 1300 71.5 96.525 71.5
Trepte brute din
2 0.08 2400 192 259.2 192
beton simplu
Placa beton armat
3 0.2 2500 500 675 500
monolit 1.35 1
Tencuiala de mortar
4 0.015 1900 28.5 38.475 28.5
var-ciment
TOTAL pe plan inclinat: 792 1069.2 792
TOTAL pe plan orizaontal: 908.257 1226.15 908.257

2.2 ÎNCĂRCĂRI UTILE

Încărcare
Încărcare Încărcare
Element de Coeficient Coeficient lungă
Nr.Crt. normată de calcul
construcţie calcul lungă durată durată
[daN/m²] [daN/m²]
[daN/m²]
PLANSEU TERASA
1 75 101.25 75
NECIRCULABIL
PLANSEU CURENT
2 150 202.5 150
INCAPERI
1.35 1
PLANSEU CURENT
3 300 405 300
CASA SCARII
PERETI
4 200 270 200
DESPARTITORI

10
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

2.3 EVALUARE ÎNCĂRCARE DIN ZĂPADĂ :

 Zona în care se află construcţia :

- localitatea BAIA MARE

- judeţul MARAMUREŞ

 Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă la sol :

kN
S0k  2.0 pentru zona Baia Mare
2
m
 Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş :

Sk  i Ce Ct S0k

 Coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă :

- pentru acoperiş cu pantă zero avem:  i  0.8

 Coeficientul de expunere al amplasamentului :

 pentru expunere partială avem: Ce  1.0

 Coeficientul termic :

 pentru acoperiş cu termoizolatie uzuală avem: Ct  1.0

 Valoarea încărcării din zăpadă :

Sk   i Ce Ct S0k


3
Sk  1.6  10 Pa
kN
Sk  1.6 2
m

11
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

2.4 EVALUARE ÎNCĂRCARE DIN VÂNT

 Zona in care se află construcţia :

- Localitatea: BAIA MARE

- Judeţul: MARAMUREŞ

 Presiunea vântului pe suprafeţe :

w ( z) q ref  ce( z)  cp

 Presiunea de referinţă :

kN
q ref  0.5
2
m

 Viteza caracteristică a vântului :

m
v  35
s

 Categoria terenului unde este amplasată construcţia :

- categoria IV

 Lungimea de rugozitate :

- pentru categoria IV avem:


z0  1.0m
- pentru categoria IV avem:
 
kr z0  0.24

 Pentru înălţimea totală a construcţiei:

 Înălţimea construcţiei deasupra terenului :

z= 14.35 m
 Factorul de rugozitate :
2
cr( z)  kr z0  ln 
2 z

 z0 
12
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

cr( z)  0.38

 Intensitatea turbulenţei :

- coeficientul  este:   4.494


I( z) 
2.5 ln 
- intensitatea este: z

 z0 
I( z)  0.33

 Factorul de vârf :
g  3.5

 Factorul de rafală :

cg ( z)  1  g  ( I( z) )
cg ( z)  2.155

 Factorul de expunere :

ce( z)  cg ( z)  cr( z)
ce( z)  0.819

 Coeficientul aerodinamic de presiune :

- latura mare a constructiei: b  24.50m

- latura mica a constructiei: d  20m

- aria expusa: A exp  z b


2
A exp  319.725m
2 cp cpe10
pentru A exp  10m avem:

pentru hb avem : h  z se consideră o singura zona


d
pentru raportul  1.533 avem : zona A : cpeA  1.0
h
zona B: cpeB  0.8
zona C : cpeC  0.5
zona D: cpeD  0.767
zona E: cpeE  0.3

rezultă că: cpe  cpeD  cpeE cpe  1.067 cp  cpe

 Determinarea presiunii din vânt :

13
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

w ( z)  q ref  ce( z)  cp w ( z)  437.052Pa

kN
w ( z)  0.437
2
m

 Pentru vânt constant până la 10 m:

 Factorul de rugozitate :
2
cr( z)  kr z0  ln 
z
 
2

 z0 
cr( z)  0.305

 Intensitatea turbulenţei :

- coeficientul  este:   4.494


I( z) 
2.5 ln 
- intensitatea este: z

 z0 
I( z)  0.368

 Factorul de vârf :

g  3.5

 Factorul de rafală :

cg ( z)  1  g  ( I( z) )
cg ( z)  2.289

 Factorul de expunere :

ce( z)  cg ( z)  cr( z)
ce( z)  0.699

 Coeficientul aerodinamic de presiune :

2
- aria expusa : A exp  245m

2 cp cpe10
pentru A exp  10m avem
pentru hb avem: h  z se consideră o singura zona
d
pentru raportul 2 avem: zona A : cpeA  1.0
h

14
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

zona B: cpeB  0.8


zona C : cpeC  0.5
zona D: cpeD  0.767

zona E: cpeE  0.3

rezultă că : cpe  1.067

15) Determinarea presiunii din vânt :

w ( z)  q ref  ce( z)  cp w ( z)  372.924Pa


kN
w ( z)  0.373
2
m

2.5 EVALUARE ÎNCĂRCARE DIN SEISM


15
� Gizi
i
zCM 
UNIVERSIATEA DE NORD
Facultatea de Construcţii

 �Gi Proiect de Licenţă
 i 

zCM 

Iesi 
9 PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR:
� Iesizi
i
zCR 
 Iesi 
  �
 i 
1. Predimensionare
zCR  8.69 m placă:
E  3
I  2
Predimensionarea plăcii s-a făcut pe baza criteriilor de rigiditate si izolare fonică.
Hs  21
L0  6 m 12 E I
Ks.barat 
t 0  6 m 3
Hs

min L0 t0 
h 0pls  9
40
K    K
h 0pl s0.15 sm s.barat

Alegem h = 15 cm.
L  6
0
t0  6

min L0 t0 
h 0pl 
2. Predimensionare grinda:
40
h 0pl 

Grinzile sunt predimensionate considerând criterii de rigiditate si arhitecturale.


L  L0

h gr   L
1 1
 
8 12 
h gr = 0.50...0.75 m

Alegem hgr=50 cm
b gr      h gr
1 1
 2 3
b gr = 0.50...0.75 m

Alegem bgr=50 cm

3. Predimensionare stalpi:

16
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

Criteriul de pedimensionare predominant este cel legat de asigurarea ductilităţii locale prin
limitarea efortului mediu la compresiune. Nu se propune schimbarea secţiunii stâlpilor pe inaltimea
clădirilor, pentru a evita variaţia rigidităţii etajelor, al caror efect defavorabil a fost pus in evidenta
prin calcule dinamice si prin degradarile suferite de acest tip de cladiri la cutremure.
- pentru a determina efortul de la baza stâlpului vom calcula incărcare permanentă si utilă la
fiecare nivel, încărcare care urmeaza a fi însumată cu aria aferentă – aria de planseu care descarca
pe stalp.
- încărcările din plansee (încărcări de calcul):
 Etaj curent :
o Permanente: q=7.39 kN/m2
o Utile: p=2.25 kN/m2
 Terasă :
o Permanente: q=10 kN/m2
o Utile: p=2.40 kN/m2
- pentru a tine seama de efectul indirect produs de catre actiunea seismică, valoarea admisibilă
a fortei axiale adimensionalizate n se alege 0.4.
n= Nst/(b*h*Rc)
- pentru C20/25 avem Rc=13.33 kN/m2

 Pentru stâlp marginal:



Aaf= 18 m2

Nst=743.32 kN

Rezultă: Aa>1487m2

H=b=0.38.6 m
Alegem sectiunea: - h=40 cm
- b=40 cm
 Pentru stâlp centrali:

Aaf= 36 m2

Nst=1487.52 kN

Rezultă: Aa>0.2975m2

H=b=0.54 m
Alegem sectiunea: - h=55 cm
- b=55 cm

2.5.1 EVALUAREA GREUTĂŢII TOTALE A CONSTRUCŢIEI

17
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

Suprafaţa Încărcare Greutate Greutate


Denumire element
[m²] [daN/m²] [daN] [kN]
Planşeu terasă 378.12 789.5 298525.74 2985.2574
Planşeu etaj curent - pardoseală
258.23 513.6 132626.928 1326.26928
caldă
Planşeu etaj curent - pardoseală
27.38 547.5 14990.55 149.9055
rece
Casa scării 72.67 908.25688 66003.02752 660.030275
Pereţi exteriori 171.679 290.8 49924.2532 499.242532
Pereţi interiori 155.025 307.8 47716.695 477.16695
Pereţi despărtitori 152.322 177 26960.994 269.60994
Total etaj curent: 338222.4477 3382.22448
Total 4 nivele: 1014667.343 10146.6734
Planşeu peste demisol -
236.95 541.5 128308.425 1283.08425
pardoseală rece
Pereţi exteriori 86.03 290.8 25017.524 250.17524
Pereţi interiori 102 307.8 31395.6 313.956
Pereţi despărtitori 26.7 177 4725.9 47.259
Casa scării 72.67 908.25688 66003.02752 660.030275
Total parter: 255450.4765 2554.50477
Pereţi exteriori demisol - beton
300.07 1250 375087.5 3750.875
monolit
Pereţi interiori 30.8 307.8 9480.24 94.8024
Total demisol: 384567.74 3845.6774
Greutate totală: 1953211.3 19532.113
Greutate totală grizi: 3375
Greutate totală stalpi 1460.9
TOTAL STRCTURĂ: 24368.013
MASĂ STRUCTURĂ: 2483.99725

2.5.2 CALCULUL FORŢEI TĂIETOARE DE BAZĂ

 Forţa tăietoare de bază:


18
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

 
Fb    SD T1  mtot  

 Factorul de importanta - clasa a III-a : cladiri de tip curent:

  1.00

 Pentru localitatea BAIA MARE avem:

- acceleraţia terenului pentru proiectare:


ag  0.12 g

ag  1.177

- perioada de colţ:
 TC  0.7

- numarul de nivele al structurii: n=4

- perioada de vibraţie a unei structuri cu un grad de libertate dinamică şi cu răspuns


elastic:
 T1  0.1 n
 T=0.4
- perioada de control:
 TB  0.1 TC
 TB  0.07
- factorul de amplificare dinamică maximă a acceleraţiei orizontale a terenului de
către structură; pentru Tc=0.7s avem:
  0  2.75
- spectrul normalizat de răspuns elastic:
  ( T)   0
  ( T)  2.75

- influenţa unora dintre factorii cărora li se datorează suprarezistenţa structurii, in


special a redundanţei structurii este introdusă prin raportul:
n
  1.35
1
- factor de comportare al structurii cu valori in funcţie de tipul structurii şi
capacitatea acesteia de dispare a energiei:

n
 q  3.5
1
 q  4.725

- din condiţia T1  TB rezultă:


 ( T)
 
SD T1  ag 
q

19
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

- acceleraţia gravitaţională:
 g  9.81

 spectrul de răspuns elastic :


 ( T)
  
SD T1  ag 
q

  
SD T1  0.685
m/s²

 factorul de corecţie:
  0.85

 masa structurii:
mtot  2484.998 tone

 forţa seismică:
 
Fb    SD T1  mtot  
3
Fb  1.447 10 kN

3 CALCULUL STATIC:

20
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

Calculul static s-a efectuat in programul de calcul ROBOT. Calculul este realizat in 3D aplicand
incarcarile distribuite pe suprafata, cu valorile ilustrate mai jos. De asemenea, programul de calcul Robot
permite introducerea automata a incarcarilor din seism utilizand modelul normativului P100-2006 si astfel
am introdus valorile elementelor:

   1.00 ag  0.12 g TC  0.7   2.75


, , , 0

- valoarea încărcărilor pe suprafaţă (valori normate):

 Încarcari permanente:
o Etaj curent: 5.48 kN/m2
o Planseu terasa: 7.52 kN/m2
 Încărcări utile:
o Etaj curent: 2 kN/m2
 Încarcări climaterice:
o Vânt:
o Până la 10 m: 2.238 kN/m2
o Peste 10 m: 2.616 kN/m2
o Zăpadă: 1.6 kN/m2

 ÎNCĂRCĂRI

21
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

22
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

23
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

24
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

 REZULTATE

25
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

 Infasuratoarea momentelor:

 Infasuratoarea efoturilor axiale:

26
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

 Infasuratoarea fortei taietoare:

27
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

4. ARMARE PLACĂ
28
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

4.1 CALCUL MOMENTE PLACA:

Momentele aferente fiecarui ochi de placa au fost determinate in urma calculului in


Robot – am introdus incarcarile permanente determinate anterior, precum si cele utile. Am
obtinut urmatoarele:

29
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

30
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

- În placă se va turna beton de clasă C20/25 cu urmatoarele caracteristici:

fck  20 MPa

fcm  28 MPa

fctm  2.2 MPa

7 modul elasticitate beton


E  3 10

31
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

4.2 ARMARE PLACA:

 Caracteristici placa:

h p  150 mm grosimea placii

b p  1000 mm latimea pe care se calculeaza placa

- beton C20/25: fck  20

fck
cc  1;  c  1.5; fcd  cc ; fcd  13.333
 c

- utilizam otel S400:

fyk
fyk  400;  s  1.15; fyd  ; fyd  347.826
s

 Calculul stratului de acoperire cu beton:

alegem  sl  6 mm

cmin  10 mm valoarea minimă

c tol  10 mm toleranţa

cnom  cmin  c tol valoarea nominală a stratului de acoperire

cnom  20 mm

 sl
d p  h p  cnom  inaltimea utila a placii
2

d p  127 mm

4.2.1 ARMAREA LA MOMENTELE IN CAMP:


32
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

PLACA A:

 pe directia x-x (1-1):

M1.A.max  7.964 kNm

6
M1.A.max 10
K1.A 
2
b p  d p  fcd

K1.A  0.037

 dp 
zp.1.A     1 
 2 
 1  3.53 K1.A z'p  0.95 dp
zp.1.A  122.704 > z'p  120.65

deci alegem z'p

6
M1.A.max 10
A s.1.A 
fyd  z'p

A s.1.A  189.767 mm
2

A s.1.A  189.767 mm2

0.26 fctm b p  d p
A s.min.p 
fyk

A s.min.p  181.61

A s.1.A  A s.min.p deci vom utiliza A s.1.A  189.767

Alegem : Ø8/20 cu A=2.51 cm²

 pe directia y-y (2-2):

M2.A.max  8.083 kNm

6
M2.A.max 10
K2.A 
2
b p  d p  fcd

33
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

K2.A  0.038

 dp 
zp.2.A     1 
 2 
 1  3.53 K2.A
zp.2.A  122.638 z'p  120.65

deci alegem z'p

6
M2.A.max 10
A s.2.A 
fyd  z'p

A s.2.A  192.607 mm2

A s.min.p  181.61 mm2

A s.1.A  A s.min.p deci vom utiliza A s.2.A  192.607 mm2

Alegem : Ø8/20 cu A=2.51 cm²

PLACA B:

 pe directia x-x (1-1):

M1.B.max 6.228 kNm

6
M1.B.max 10
K1.B 
2
b p  d p  fcd

K1.B  0.029

 dp 
zp.1.B     1 
 2 
 1  3.53 K1.B
zp.1.B  123.667 z'p  120.65

deci alegem z'p

6
M1.B.max 10
A s.1.B 
fyd  z'p

A s.1.B  148.403 mm2

A s.min.p  181.61

34
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

A s.1.A  A s.min.p deci vom utiliza A s.min.p  181.61

Alegem : Ø8/20 cu A=2.51 cm²

 pe directia y-y (2-2):

M2.B.max 7.288

6
M2.B.max 10
K2.B 
2
b p  d p  fcd

K2.B  0.034

 dp 
zp.2.B     1 
 2 
 1  3.53 K2.B

zp.2.B  123.081 > z'p  120.65

6
M2.B.max 10
A s.2.B 
fyd  z'p

A s.2.B  173.663

A s.min.p  181.61

A s.1.A  A s.min.p deci vom utiliza A s.min.p  181.61

Alegem : Ø8/20 cu A=2.51 cm²

PLACA C:

 pe directia x-x (1-1):

M1.C.max 0.679

6
M1.C.max 10
K1.C 
2
b p  d p  fcd

3
K1.C  3.156 10

 dp 
zp.1.C     1 
 2 
 1  3.53 K1.C

35
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

zp.1.B  123.667 > z'p  120.65

6
M1.C.max 10
A s.1.C 
fyd  z'p

A s.1.C  16.175

A s.1.A  A s.min.p deci vom utiliza A s.min.p  181.61

Alegem : Ø8/20 cu A=2.51 cm²

 pe directia y-y (2-2):

M2.C.max 3.765

6
M2.C.max 10
K2.C 
2
b p  d p  fcd

K2.C  0.018

 dp 
zp.2.C     1 
 2 
 1  3.53 K2.C
zp.2.C  125.006 > z'p  120.65

6
M2.C.max 10
A s.2.C 
fyd  z'p

A s.2.C  89.727

A s.1.A  A s.min.p deci vom utiliza A s.min.p  181.61

Alegem Ø8/20 cu A=2.51 cm²

PLACA D+G+H+K:

 pe directia x-x (1-1):

M1.D.max  9.366

6
M1.D.max 10
K1.D 
2
b p  d p  fcd

36
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

K1.D  0.044

 dp 
zp.1.D  
 2
  1   1  3.53 K1.D
zp.1.D  121.915 > z'p  120.65

6
M1.D.max 10
A s.1.D 
fyd  z'p

A s.1.D  223.182

A s.1.A  A s.min.p

Alegem : Ø8/20 cu A=2.51 cm²

 pe directia y-y (2-2):

M2.D.max  9.366

6
M2.D.max 10
K2.D 
2
b p  d p  fcd

K2.D  0.044

 dp 
zp.2.D  
 2
  1   1  3.53 K2.D
zp.2.D  121.915 > z'p  120.65

6
M2.D.max 10
A s.2.D 
fyd  z'p

A s.2.D  223.182

A s.1.A  A s.min.p

Alegem : Ø8/20 cu A=2.51 cm²

PLACA F+I+J:

 pe directia x-x (1-1):

M1.F.max  8.105

37
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

6
M1.F.max 10
K1.F 
2
b p  d p  fcd

K1.F  0.038

 dp 
zp.1.F  
 2
  1   1  3.53 K1.F
zp.1.F  122.625 > z'p  120.65

6
M1.F.max 10
A s.1.F 
fyd  z'p

A s.1.F  193.137

A s.1.A  A s.min.p

Alegem : Ø8/20 cu A=2.51 cm²

 pe directia y-y (2-2):

M2.F.max  7.284

6
M2.F.max 10
K2.F 
2
b p  d p  fcd

K2.F  0.034

 dp 
zp.2.F  
 2
  1   1  3.53 K2.F
zp.2.F  123.083 > z'p  120.65

6
M2.F.max 10
A s.2.F 
fyd  z'p

A s.2.F  173.572

A s.1.A  A s.min.p deci vom utiliza A s.min.p  181.61

Alegem: Ø8/20 cu A=2.51 cm²

PLACA E:

38
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

 pe directia x-x (1-1):

M1.E.max 6.727

6
M1.E.max 10
K1.E 
2
b p  d p  fcd

K1.E  0.031

 dp 
zp.1.E  
 2
  1   1  3.53 K1.E
zp.1.E  123.392 > z'p  120.65

6
M1.E.max 10
A s.1.E 
fyd  z'p

A s.1.E  160.297

A s.min.p  181.61

A s.1.A  A s.min.p deci vom utiliza A s.min.p  181.61

Alegem : Ø8/20 cu A=2.51 cm²

 pe directia y-y (2-2):

M2.E.max 6.727

6
M2.E.max 10
K2.E 
2
b p  d p  fcd

K2.E  0.031

 dp 
zp.2.E  
 2
  1   1  3.53 K2.E
zp.2.E  123.392 > z'p  120.65

6
M2.E.max 10
A s.2.E 
fyd  z'p

A s.2.E  160.297

A s.1.A  A s.min.p deci vom utiliza A s.min.p  181.61

39
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

Alegem : Ø8/20 cu A=2.51 cm²

4.2.2 ARMAREA LA MOMENTELE DE PE REAZEM:

REAZEMUL a:

Ma  22.761

6
Ma 10
Ka 
2
b p  d p  fcd

Ka  0.106

 dp 
zp.a     1 
 2 
 1  3.53 Ka
zp.a  113.757

6
Ma 10
A s.a 
fyd  zp.a

A s.a  575.244

A s.max  0.04 b p  d p

3
A s.max  5.08  10

Alegem : Ø12/15 cu A=7.54 cm²

REAZEMUL b:

Mb  18.541

6
Mb  10
Kb 
2
b p  d p  fcd

Kb  0.086

40
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

 dp 
zp.b     1 
 2 
 1  3.53Kb
zp.b  116.463

6
Mb  10
A s.b 
fyd  zp.b

A s.b  457.699

A s.max  A s.1.A  A s.min.p

Alegem : Ø12/15 cu A=7.54 cm²

REAZEMUL c:

Mc  27.454

6
Mc 10
Kc 
2
b p  d p  fcd

Kc  0.128

 dp 
zp.c     1 
 2 
 1  3.53 Kc
zp.c  110.565

6
Mc 10
A s.c 
fyd  zp.c

A s.c  713.88

Alegem : Ø12/15 cu A=7.54 cm²

REAZEMUL d:

Md  22.249

6
Md  10
Kd 
2
b p  d p  fcd

41
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

Kd  0.103

 dp 
zp.d     1 
 2 
 1  3.53Kd
zp.d  114.093

6
Md  10
A s.d 
fyd  zp.c

A s.d  578.538

Alegem : Ø12/15 cu A=7.54 cm²

REAZEMUL e:

Me  18.541

6
Me 10
Ke 
2
b p  d p  fcd

Ke  0.086

 dp 
zp.e     1 
 2 
 1  3.53 Ke
zp.e  116.463

6
Me 10
A s.e 
fyd  zp.c

A s.e  482.115

Alegem : Ø12/15 cu A=7.54 cm²

REAZEMUL e`:

Me'  18.541

6
Me' 10
Ke' 
2
b p  d p  fcd

42
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

Ke'  0.086

 dp 
zp.e'  
 2
  1   1  3.53 Ke'
6
Me' 10
A s.e' 
fyd  zp.c

A s.e'  482.115

A s.max  A s.e'  A s.min.p

Alegem : Ø12/15 cu A=7.54 cm²

REAZEMUL f:

Mf  20.857

6
Mf  10
Kf 
2
b p  d p  fcd

Kf  0.097

 dp 
zp.f     1 
 2 
 1  3.53 Kf 
zp.f  114.995

6
Mf  10
A s.f 
fyd  zp.c

A s.f  542.352

A s.max  A s.f  A s.min.p

Alegem : Ø12/15 cu A=7.54 cm²

REAZEMUL f`:

Mf'  13.904

43
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

6
Mf  10
Kf' 
2
b p  d p  fcd

Kf'  0.097

 dp 
zp.f'     1 
 2 
 1  3.53 Kf'
zp.f'  114.995

6
Mf' 10
A s.f' 
fyd  zp.c

A s.f'  361.532

A s.max  A s.f'  A s.min.p

Alegem : Ø10/15 cu A=5.24 cm²

REAZEMUL g:

Mg  16.686

6
Mg  10
Kg 
2
b p  d p  fcd

Kg  0.078

 dp 
zp.g     1 
 2 
 1  3.53Kg
zp.g  117.61

6
Mg  10
A s.g 
fyd  zp.c

A s.g  433.882

A s.max  A s.g  A s.min.p

Alegem : Ø10/15 cu A=5.24 cm²

44
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

REAZEMUL h:

Mh  16.686

6
Mh  10
Kh 
2
b p  d p  fcd

Kh  0.078

 dp 
zp.h     1 
 2 
 1  3.53Kh
zp.h  117.61

6
Mh  10
A s.h 
fyd  zp.c

A s.h  433.882

A s.max  A s.h  A s.min.p

Alegem : Ø10/15 cu A=5.24 cm²

5. ARMAREA GRINZII
In continuare s-a armat grinda de la cota +3.05 – peste parter.
Aceata se calculeaza ca fiind o grinda comtinua.
Momentele la care s-a calculat armatura necesara au fost determinate in calculul static prezentat
mai sus.
În câmp secţiunea grinzii este considerată ca având forma T, iar pe reazeme ea are sectiune
dreptunghiulară.

Caracteristici grinda:

45
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

h gr=50 cm

b gr=50 cm

5.1 DIMENSIONAREA ARMATURILOR DE REZISTENTA

Calculam inaltimea utila a grinzii:

 sl
d  h gr  cnom 
2

h gr  500 mm inaltimea grinzii


cmin  20mm valoarea determinata in functie de diametrul barei (conditii de aderenta) si
din conditii cu privire la asigurarea durabilitatii armaturii pasive
(clasa XC1 de expunere)

c tol  10mm adaos la stratul minim de acoperire cu beton pentru a se tine seama de
abaterile posibile la executie

cnom  cmin  c tol

cnom  30 mm , de asemenea, cnom trebuie sa respecte si conditia de rezistenta la foc

a  12mm distanta minima a stratului de acoperire cu beton a grinzilor continue cu


o latime de 300 mm la o rezistenta la foc R60 - 60 de minute de
rezistenta la foc

conditia cnom  a este indeplinita


alegem  sl  20 mm
 sl
d  h gr  cnom 
2
d  460 mm inaltimea utila a grinzii

5.1.1 CALCULUL MOMENTELOR SI DIMENSIONAREA ARMĂTURILOR LONGITUDINALE DIN CÂMP

 În câmpul 1 si 4:

M1  60.86kNm

determinam latimea efectiva a placii - b eff


b st.M b st.C
lef.M  lax   lumina in campul 1
2 2

46
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

3
lef.M  5.525 10 mm
l0.M  0.85 lef.M distanta dintre punctele de moment nul pentru camp marginal
3
l0.M  4.696 10 mm
lef.M
b M 
2
3
b M  2.763 10 mm

b ef1.M  0.2 b M  0.1 l0.M

3
b ef1.M  1.022 10 mm < 0.2 l0.M  939.25 mm

deci alegem: b ef1  0.2 l0.M mm


b ef1  939.25 mm
b ef  2 b ef1  b gr

3
b ef  2.179 10 mm lăţimea activă de placă

- verificam pozitia axei neutre - calculam 1


6
M1 10
 1 
2
b gr d  fcd
 1  0.072

b ef h p  hp 
   1  0.5   1.982   1deci axa neutra se afla in placa
b gr d  d 

- Determinam momentul redus:


6
M1 10
 
2
b ef  d  fcd
3 din tabel alegem   0.0131
  9.904 10

 Calculam aria necesară de armatură:

fcd
A nec   b ef  d 
fyd
A nec  583.305 mm2

Alegem: 4Ø14 cu A=6.16 cm²

 În câmpul 2 si 3 :
47
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

M2  68.90kNm

determinăm lăţimea efectivă a plăcii - b eff


2b st.C
lef.C  lax  lumina in campul 1
2
3
lef.C  5.45  10 mm
l0.C  0.7 lef.Cdistanta dintre punctele de moment nul pentru camp marginal
3
l0.C  3.815 10 mm
lef.C
b C 
2
3
b C  2.725 10 mm
b ef1.C  0.2 b C  0.1 l0.C
b ef1.C  926.5 mm < 0.2 l0.C  763 mm
deci alegem: b ef2  0.2 l0.C
b ef2  763 mm
b ef2  2 b ef2  b gr
3
b ef  2.179 10 mm lăţimea activă a placii

- verificam pozitia axei neutre - calculam 2

6
M2 10
 2 
2
b gr d  fcd
 2  0.081

b ef h p  hp 
   1  0.5   1.982 >  2 deci axa neutra se afla in placa
b gr d  d 

- Determinam momentul redus:


6
M2 10
    0.011 din tabel alegem :   0.0151
2
b ef  d  fcd

 Calculăm aria necesară de armătură:

fcd
A nec2   b ef  d 
fyd
A nec2  672.359 mm2

Alegem: 4Ø14 cu A=6.16 cm²

48
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

5.1.2 CALCULUL MOMENTELOR SI DIMENSIONAREA ARMĂTURILOR LONGITUDINALE DE PE


REAZEME

 Pe reazemul -la momentul maxim:


(sectiunea: dreptunghi)

MA  178.19kNm

- Determinam momentul redus :

6
MA  10
    0.211 din tabel alegem   0.2720
2
b gr d  fcd

- Calculăm aria necesară de armătură

fcd
A nec   b gr d 
fyd
3 2
A nec  1.668 10 mm

Alegem: 6Ø20 cu A=18.84 cm²

5.2CALCULUL MOMENTELOR SI DIMENSIONAREA ARMĂTURILOR TRANSVERSALE

(Calcul la forta taietoare)

 Prevederi generale :
fck
w.min  0.08 , coeficientul minim de armare transversală
fyk
3
w.min  1.037 10
fywd  0.8 fyd fywd  240

cw  1 pentru beton armat

- factor de reducere a rezistenţei:


 fck 
v 1  0.6  1   v 1  0.54
 200 

- cantitatea maximă de armatură transversală

fcd
max  0.5 cw v 1 b gr max  4.499
fywd
49
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

- distanta maximă dintre etrieri:

Smax  min( 0.75 d 300)


Smax  300

 Reazemul A:

Ved  111.22kN
- încărcarea permanentă normată pe grindă:
kN
g k  15.6
m
- încărcarea utilă normată pe grindă:
kN
q k  6
m
- încarcărea de calcul pe grindă:
p d  1.35 g k  1.5 q k
kN
p d  30.06
m

3
Ved.red  Ved  10  p d  d, valoare de calcul a fortei taietoare
4
Ved.red  9.739 10 N

 Determinăm forţa tăietoare a elementului fără armătură transversală specifică:

200
k  1 
d
k  1.659<2
- aria de armătură întinsă
A sl  616,
A sl
1 
b gr d
3
1  4.464 10 < 0.02
1  1pentru beton greu
k1  0.15
cp  0forta axiala s-a neglijat
 c  1.5
0.18
CRd.c 
c
CRd.c  0.12
 1 
VRd.c  CRd.c 1 k  100 1 fck  k1 cp  b gr d
3
 
4
VRd.c  5.701 10 N

50
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

- daca Ved.red  VRd.c atunci se calculează capacitatea portanta a diagonalelor


comprimate de beton:

cw  1
v 1  0.54
z  0.9 d z  414 mm - bratul de parghie al fortelor interioare

ctg1  2.5(determinam valoarea maximă a capacităţii portante utilizând valoarea


minimă a unghiului )
1
tg1 
ctg1
1
VRd.max cw b gr z v 1 fcd 
ctg1  tg1
5
VRd.max  3.083 10

 Calculăm valoarea minimă a forţei tăietoare capabilă fără armătură specifică:


3
2
v min  0.035k
  fck
v min  0.335

VRd.c.min  v min  k1 cp  b gr d 
4
VRd.c.min  4.617 10 N

Observăm că: Ved.red se încadreaza intre cele 2 limite; mai mult, deoarece aceasta valoare
se afla intre limita inferioara si jumatatea domeniului, vom alege valoare intre 2,5 si 1,75 in
functie de apropierea fata de o limita.

4
VRd.c  5.701 10 kN
4
Ved.red  9.739 10 kN
5
VRd.max  3.083 10 kN

,deci alegem valoarea: ctg  2.05

- din formula foreia taietoare capabila a elementelor armate cu etrieri calculam distanta s dintre
etrieri:
A 8  50.3mm2aria de armatura corespunzatoare diametrului de 8 mm(tabel)
A sw  2 A 8 (sunt 2 ramuri de forfecare)
A sw  100.6 mm2

A sw  z fywd  ctg 
s 
Ved.red
s  210.396 mm , distanta dintre etrieri
1
tg 
ctg
tg  0.488
51
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

 Calculam capacitatea portanta a diagonalei comprimate de beton:

 cw bgrz v1fcd


VRd.max1
ctg  tg

5 4
VRd.max1 3.523 10 valoare care e mai mare deca Ved.red  9.739 10

- procentul de armare transversală:


A sw
w.ef 
s  b gr
3 3
w.ef  1.594 10 > w.min  1.037 10

 Alegem etrieri Ø8/10 în zonele critice si Ø8/20 în zonele necritice.

 Zona critică se consideră ca fiind minim egală cu hgr pentru clădirile de clasa M de
ductilitate.
 Distanţa maximă dintre etrieri conform normativului P100-2006 este dată de minimul
dintre:
h gr
-  225 mm
4
- 200 mm
- 8 d bl  112 mm

 Calculul lungimilor de ancorare :


- ancorarea armaturii e proiectata astfel incat aceasta sa reziste la o forta de intindere:

Ned  0 ctg  0
a1  0.5z ( ctg  ctg)
a1
FE  Ved   Ned
z
FE  114 kN
3
FE 10
sd  efort unitar de intindere in armatura longitudinala in dreptul reazemului
A sl
N
sd  185.066
2
mm
fbd  2.25 , efortul unitar de aderenta considerat constant pe lungimea de ancorare - efort
pentru o aderenta buna

52
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

  16mm , diametrul barei longitudinale


sd
lb.rqd  0.25   lungimea de ancorare de bază
fbd
lb.rqd  329.006 mm

- coeficienti in functie de :
forma barelor:
1  1 (bare drepte)
acoperirea cu beton:
a1  20distanta dintre armaturile longitudinale

 
c 
cd  min a1 cnom   1  0.15 d
 
2 
2  0.963
3  1
4  1
p  1.635  1  0.04 p
5  0.935
lbd  1 2 3 4 5 lb.rqd
 
lbd.min  max 0.3 lb.rqd 10  100
lbd.min  160 mm
lbd  296.021 mm lbd.min
>

Alegem lungimea de ancorare : l=57.5 cm.

6. ARMAREA STALPILOR
Armarea stalpilor s-a realizat conform EUROCODE2.

Sectiunea: - h=40 cm
- b=40 cm

6.1 STALPUL MARGINAL

 Calculam înălţimea utilă:


 sl
d  h gr  cnom 
2

53
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

h  550 mm inaltimea stalpului


c min  20 mm valoare determinata in functie de diametrul barei (conditii
de aderenta) si din conditii cu privire la asigurarea
durabilitatii armaturilor pasive (clasa XC1 de expunere)
c tol  10 mm , adaos la stratul minim de acoperire cu beton pentru a se ţine seama de
abaterile posibile la executie.
cnom  cmin  c tol
cnom  30 mm

- de asemenea, cnom trebuie sa respecte si conditia de rezistenta la foc:

a  12 mm distanta minima a stratului de acoperire cu beton a grinzilor


continue cu o latime de 300 mm la o rezistenta la foc R60 - 60 de
minute de rezistenta la foc

Conditia cnom  a este indeplinita


- alegem  sl  20 mm
 sl
d  h  cnom 
2
d  510 mm inaltimea utila a stalpului
h yw  h  2cnom   sl
h yw  470 mm distanta dintre armaturi paralele
A s.gr  1662 mm2 aria armaturii longitudinale de pe reazem - grinda
 Rd  1

 La nivelul 1:

M max1 98.46 kNm


h yw.gr  h gr  2cnom   sl
h yw.gr  420 mm
M cap.gr  h yw.gr  A s.gr  fyd
M cap.gr  209.412 kNm
M ef.gr1  160.91 kNm , aceleaşi momente si in stanga si in dreapta, rezulta:
2 Mcap.gr 
M dc1   Rd M max1
 2 Mef.gr1
M dc1  128.138 kNm
Naf1  592.94 kN
3
Naf1  10
x1 
b  fcd

x1  111.204 mm
x1  2cnom deci vom utiliza formula:

54
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

 h yw 
Mdc1 106  Naf1  103  b  x1 fcd   d  0.5 x1
A s1 
 2 
h f yw yd

A s1  442.904 2
mm

Calculam aria minima necesara: - pt clasa de ductilitate M ea reprezintă 0.8%din aria de beton:
A min  0.008b
 h
3 2
A min  1.28  10 mm
A s1 < A min ,
deci vom arma conform ariei minime
Alegem: 8  16 cu o arie efectiva: A ef1  1608 mm2

o Calculul armaturii transversale:

- determinam momentul la extremitati:

M Rc.i.1  A ef1 h yw fyd , valoarea momentului capabil la extremitatea i a elemntului


8
M Rc.i.1  1.544 10

- stalpul are acelasi moment capabil la extremitatile sale-aceeasi arie de armatura

lc1  3370m , înălţimea libera a stalpului de la nivelul 1 - la nivelul demisolului


 2 MRc.i.1 
VEd1   rd 
lc1
4
VEd1  9.161 10
fctd  2.2
VEd1
Q1 
b  d  fctd
Q1  0.289 <0.5 deci etrierii se vor dispune constructiv

3  Q1 
ms1 
2
ms1  1.355
fctd.red1  ms1  fctd
fctd.red1  2.982
- % procentul de armare longitudinala
A ef1
p l1   100
b d
p l1  1.117
- % procentul de armare a etrierilor
2
Q1 fctd.red1
p e1    100
3.2 p l1 fyd

55
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

p e1  0.025
- procentul minim de armare a etrierilor este de 0.035%, deci
p'e1  0.035
n e  3 nr de ramuri a etrierilor
A 8  503 2
mm
 100 n e A 8 
s 1 
b  p'e1 100
s 1  107.786

- conform normativului P100/2006, distanta maxima dintre etrieri in zonele critice nu va


depasi minimul dintre:
- 8   128 mm
b0
-  170 mm
2
- 175 mm
- pentru zonele nedisipative dinstanta dintre etrieri nu va depasi minimul dintre:
h
- 3  300 mm
4
- 200 mm
- mm 15   240
Alegem o distanta de 125 mm pentru zonele critice, respectiv de 200 mm pentru zonele
necritice.

- stabilirea zonelor critice: lungimea critica va fi mai mare decat maximul dintre:

- h  400 mm
lc1
-  561.667 mm
6
- 450 mm

- pentru constructiile de peste 5 nivele, la primele 2 nivele se considera ca fiind zona critica
1,5 din lungimea critica calculata.
Rezulta lungimea critica pentru nivelul 1 este de: 1.00 m.

 La nivelul 2:

M max2 90.66 kNm

- consideram ca armam la fel grinzile de la toate nivelele:

M cap.gr  209.412 kNm aceleasi momente si in stanga si in dreapta, rezulta:


M ef.gr2  158.72 kNm momente efective de pe diagrama
 2 Mcap.gr
M dc2   Rd M max2
 2 Mef.gr2
M dc2  119.615 kNm
Naf2  476.05 kN

56
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

3
Naf2  10
x2 
b  fcd
x2  89.282 mm
x2  2cnom deci vom utiliza formula:
 h yw 
Mdc2 106  Naf2  103  b  x2 fcd   d  0.5 x2
A s2 
 2 
h yw fyd

A s2  475.586 2
mm

Calculam aria minima necesara: - pt clasa de ductilitate M ea repr 8%din aria de beton:
3 2
A min  1.28  10 mm
A s1 < A min ,
deci vom arma conform ariei minime
Alegem: 8  16 cu o arie efectiva: A ef2  1608 mm2

o Calculul armaturii transversale:

- determinam momentul la extremitati:

 rd  1 pt nivelul de la baza constructiei

M Rc.i.2  A ef2 h yw fyd valoare momentului capabil la extremitatea i a elemntului

8
M Rc.i.2  1.544 10

stalpul are acelasi moment capabil la extremitatile sale-aceeasi arie de armatura

lc2  2650m, înălţimea libera a stalpului de la nivelul 2 - la nivelul parterului



2 MRc.i.2 
VEd2   rd 
lc2
5
VEd2  1.165 10
fctd  2.2
VEd2
Q2 
b  d  fctd
Q2  0.368 <0.5 deci etrierii se vor dispune constructiv

3  Q2 
ms2 
2
ms2  1.316
fctd.red2  ms2  fctd
fctd.red2  2.895
- % procentul de armare longitudinala

57
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

A ef2
p l2   100
b d
p l2  1.117
- % procentul de armare a etrierilor
2
Q2 fctd.red2
p e2    100
3.2 p l2 fyd
p e2  0.039
- nr de ramuri a etrierilor
ne  3
A 8  503 2
mm
 100 n e A 8 
s 2 
b  p e2 100
s 2  97.731

- conform normativului P100/2006, distanta maxima dintre etrieri in zonele critice nu va


depasi minimul dintre:
- 8   128 mm
b0
-  170 mm
2
- 175 mm
- pentru zonele nedisipative dinstanta dintre etrieri nu va depasi minimul dintre:
h
- 3  300 mm
4
- 200 mm
- 15   240 mm
Alegem o distanta de 125 mm pentru zonele critice, respectiv de 200 mm pentru zonele
necritice.

- stabilirea zonelor critice: lungimea critica va fi mai mare decat maximul dintre:

- h  400 mm
lc1
-  561.667 mm
6
- 450 mm

- pentru constructiile de peste 5 nivele, la primele 2 nivele se considera ca fiind zona critica
1,5 din lungimea critica calculata.
Rezulta lungimea critica pentru nivelul 2 este de: 1.00 m.

 La nivelul 3:

M max3 80.15 kNm


consideram ca armam la fel grinzile de la toate nivelele:
M cap.gr  209.412 kNm aceleasi momente si in stanga si in dreapta, rezulta:
M ef.gr3  136.99 kNm momente efective de pe diagrama

58
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

 2 Mcap.gr
M dc3   Rd M max3
 2 Mef.gr3
M dc3  122.523 kNm
Naf3  360.08 kN
3
Naf3  10
x3 
b  fcd
x3  67.532 mm
x3  2cnom deci vom utiliza formula:

 h yw 
Mdc3 106  Naf3  103  b  x3 fcd   d  0.5 x3
A s3 
 2 
h f yw yd

A s3  652.761 2
mm

Calculam aria minima necesara: - pt clasa de ductilitate M ea repr 8%din aria de beton:
3 2
A min  1.28  10 mm
A s1 < A min ,
deci vom arma conform ariei minime
Alegem: 8  16 cu o arie efectiva: A ef3  1608 mm2

o Calculul armaturii transversale:

- determinam momentul la extremitati:

M Rc.i.3  A ef3 h yw fyd , valoarea momentului capabil la extremitatea i a elemntului


8
M Rc.i.3  1.544 10

- stalpul are acelasi moment capabil la extremitatile sale-aceeasi arie de armatura

lc3  2300m , înălţimea libera a stalpului de la nivelul 3 – etajul 1 al constructiei


 2 MRc.i.3
VEd3   Rd
lc3
5
VEd3  1.342 10
fctd  2.2
VEd3
Q3 
b  d  fctd
Q3  0.424 <0.5 deci etrierii se vor dispune constructiv

3  Q3 
ms3 
2
ms3  1.288
fctd.red3  ms3  fctd

59
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

fctd.red3  2.834
- % procentul de armare longitudinala
A ef3
p l3   100
b d
p l3  1.117
- % procentul de armare a etrierilor
2
Q3 fctd.red3
p e3    100
3.2 p l3 fyd
p e3  0.05
- nr de ramuri a etrierilor
ne  3
A 8  503 2
mm
 100 n e A 8 
s 3 
b  p e3 100
s 3  75.219

- conform normativului P100/2006, distanta maxima dintre etrieri nu va depasi minimul


dintre:
- 8   128 mm
b0
-  170 mm
2
- 175 mm
- pentru zonele nedisipative dinstanta dintre etrieri nu va depasi minimul dintre:
h
- 3  300 mm
4
- 200 mm
- 15   240 mm

Alegem o distanta de 125 mm pentru zonele critice, respectiv de 200 mm pentru zonele
necritice.

- stabilirea zonelor critice: lungimea critica va fi mai mare decat maximul dintre:

- h  400 mm
lc3
-  383.333 mm
6
- 450 mm

Alegem lungimea critica pentru nivelul 3 este de: 0.75 m.

 La nivelul 4:

M max4 65.38 kNm

- consideram ca armam la fel grinzile de la toate nivelele:

60
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

M cap.gr  209.412 kNm aceleasi momente si in stanga si in dreapta, rezulta:


M ef.gr4  115.24 kNm momente efective de pe diagrama
 2 Mcap.gr
M dc4   Rd M max4
 2 Mef.gr4
M dc4  118.807 kNm
Naf4  245.71 kN
3
Naf4  10
x4 
b  fcd
x4  46.082 mm
x4  2cnom deci vom utiliza formula:

 h yw
 Mdc4 106   Naf4  103 
A s4 
 2 
h yw fyd

A s4  828.06 2
mm

Calculam aria minima necesara: - pt clasa de ductilitate M ea repr 8%din aria de beton:
3 2
A min  1.28  10 mm
A s1 < A min ,
deci vom arma conform ariei minime
Alegem: 8  16 cu o arie efectiva: A ef4  1608 mm2

o Calculul armaturii transversale:

- determinam momentul la extremitati:

M Rc.i.4  A ef4 h yw fyd , valoarea momentului capabil la extremitatea i a elemntului

8
M Rc.i.4  1.544 10

stalpul are acelasi moment capabil la extremitatile sale-aceeasi arie de armatura

lc4  2300m, înălţimea libera a stalpului de la nivelul 4 – etajul 2 al constructiei


 2 MRc.i.4 
VEd4   Rd
lc4
5
VEd4  1.342 10
fctd  2.2
VEd4
Q4 
b  d  fctd
Q4  0.424 <0.5 deci etrierii se vor dispune constructiv

61
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

 3  Q4
ms4 
2
ms4  1.288
fctd.red4  ms4  fctd
fctd.red4  2.834
- % procentul de armare longitudinala
A ef4
p l4   100
b d
p l4  1.117
- % procentul de armare a etrierilor
-
2
Q4 fctd.red4
p e4    100
3.2 p l4 fyd
p e4  0.05
- nr de ramuri a etrierilor
ne  3
A 8  503 2
mm
 100 n e A 8 
s 4 
b  p e4 100
s 4  75.219

- conform normativului P100/2006, distanta maxima dintre etrieri nu va depasi minimul


dintre:
- 8   128 mm
b0
-  170 mm
2
- 175 mm
- pentru zonele nedisipative dinstanta dintre etrieri nu va depasi minimul dintre:
h
- 3  300 mm
4
- 200 mm
- 15   240 mm

Alegem o distanta de 125 mm pentru zonele critice, respectiv de 200 mm pentru zonele
necritice.

- stabilirea zonelor critice: lungimea critica va fi mai mare decat maximul dintre:

- h  400 mm
lc3
-  383.333 mm
6
- 450 mm

Alegem lungimea critica pentru nivelul 4 este de: 0.75 m.

62
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

 La nivelul 5:

M max5 83.70 kNm

- consideram ca armam la fel grinzile de la toate nivelele:

M cap.gr  209.412 kNm aceleasi momente si in stanga si in dreapta, rezultă:


M ef.gr5  83.70 kNm momente efective de pe diagrama
2 Mcap.gr 
M dc5   Rd M max5
 2 Mef.gr5
M dc5  209.412 kNm
Naf5  135.04 kN
3
Naf5  10
x5 
b  fcd
x5  25.326 mm
x5  2cnom deci vom utiliza formula:
 h yw
 Mdc5 106   Naf5  103 
A s5 
 2 
h yw fyd

Calculam aria minima necesara: - pt clasa de ductilitate M ea repr 8%din aria de beton:
3 2
A min  1.28  10 mm
A s1 < A min ,
deci vom arma conform ariei minime
Alegem: 8  16 cu o arie efectiva: A ef5  1608 mm2

o Calculul armaturii transversale:

- determinam momentul la extremitati:

M Rc.i.5  A ef5 h yw fyd , valoarea momentului capabil la extremitatea i a elemntului


8
M Rc.i.5  1.544 10

- stalpul are acelasi moment capabil la extremitatile sale-aceeasi arie de armatura

lc5  2300m ,înălţimea libera a stalpului de la nivelul 5 – etajul 3 al constructiei


 2 MRc.i.5
VEd5   Rd
lc5
5
VEd5  1.342 10
fctd  2.2
VEd5
Q5 
b  d  fctd

63
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

Q5  0.424 <0.5 deci etrierii se vor dispune constructiv


3  Q5 
ms5 
2
ms5  1.288
fctd.red5  ms5  fctd
fctd.red5  2.834
- % procentul de armare longitudinala
A ef5
p l5   100
b d
p l5  1.117
- % procentul de armare a etrierilor
2
Q5 fctd.red5
p e5    100
3.2 p l5 fyd
p e5  0.05
- nr de ramuri a etrierilor
ne  3
A 8  503 2
mm
 100 n e A 8 
s 5 
b  p e5 100
s 5  75.219 mm

- conform normativului P100/2006, distanta maxima dintre etrieri nu va depasi minimul


dintre:
- 8   128 mm
b0
-  170 mm
2
- 175 mm

- pentru zonele nedisipative dinstanta dintre etrieri nu va depasi minimul dintre:


h
- 3  300 mm
4
- 200 mm
- 15   240 mm

Alegem o distanta de 125 mm pentru zonele critice, respectiv de 200 mm pentru zonele
necritice.

- stabilirea zonelor critice: lungimea critica va fi mai mare decat maximul dintre:

- h  400 mm
lc3
-  383.333 mm
6
- 450 mm

Alegem lungimea critica pentru nivelul 5 este de: 0.75 m.

64
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

6.2 ARMAREA STALPULUI CENTRAL


Sectiunea: - h=55 cm
- b=55 cm

 Calculam înălţimea utilă:


 sl
d  h gr  cnom 
2
h  550 mm inaltimea stalpului
c min  20 mm valoare determinata in functie de diametrul barei

(conditii
de aderenta) si din conditii cu privire la asigurarea
durabilitatii armaturilor pasive (clasa XC1 de expunere)
c tol  10 mm adaos la stratul minim de acoperire cu beton pentru a se
tine seama de abaterile posibile la executie.
cnom  cmin  c tol
cnom  30 mm

- de asemenea, cnom trebuie sa respecte si conditia de rezistenta la foc:

a  12 mm distanta minima a stratului de acoperire cu beton a grinzilor


continue cu o latime de 300 mm la o rezistenta la foc R60 - 60 de
minute de rezistenta la foc

65
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

Conditia cnom  a este indeplinita


- alegem  sl  20 mm
 sl
d  h  cnom 
2
d  510 mm inaltimea utila a stalpului
h yw  h  2cnom   sl
h yw  470 mm distanta dintre armaturi paralele
A s.gr  1662 mm2 aria armaturii longitudinale de pe reazem - grinda
 Rd  1

 La niveluil 1:

Mmax1 297.01 kNm


h yw.gr  h gr  2cnom   sl
h yw.gr  420 mm
Mcap.gr  h yw.gr  A s.gr  fyd

Mcap.gr  209.412 kNm


M ef.gr1  260.93 kNm
- aceleaşi momente si in stânga si în dreapta, rezultă:
 2 Mcap.gr
Mdc1   Rd Mmax1
 2 Mef.gr1
Mdc1  238.368 kNm
Naf1  1248.80 kN
3
Naf1  10
x1 
b  fcd
x1  170.333 mm
x1  2cnom deci vom utiliza formula:

 h yw 
Mdc1 106  Naf1  103  b  x1 fcd   d  0.5 x1
A s1 
 2 
h f yw yd
A s1  9.252 mm2

- Calculam aria minima necesara: - pt clasa de ductilitate M ea repr 0.8% din aria sectiunii
de beton:

A min  0.008b
 h
3 2
A min  2.42  10 mm
A s1 < A min ,
deci vom arma conform ariei minime
Alegem: 8  20 cu o arie efectiva: A ef1  2512 mm2

66
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

o Calculul armaturii transversale:

- determinam momentul la extremitati:

MRc.i.1  A ef1 h yw fyd valoare momentului capabil la extremitatea i a elemntului


8
MRc.i.1  3.542 10

- stalpul are acelasi moment capabil la extremitatile sale-aceeasi arie de armatura

lc1  3370 ,înălţimea liberă a stâlpului de la nivelul 1 - la nivelul demisolului



2 MRc.i.1 
VEd1   rd 
lc1
5
VEd1  2.102 10
fctd  2.2
VEd1
Q1 
b  d  fctd
Q1  0.341 <0.5 deci etrierii se vor dispune constructiv
3  Q1 
ms1 
2
ms1  1.33
fctd.red1  ms1  fctd
fctd.red1  2.925
3
A ef1  2.512 10
- % procentul de armare longitudinala
A ef1
p l1   100
b d
p l1  0.896
- % procentul de armare a etrierilor
2
Q1 fctd.red1
p e1    100
3.2 p l1 fyd
- nr de ramuri a etrierilor

p e1  0.037
n e  3
A 8  503 2
mm
 100 n e A 8 
s 1 
b  p e1
3
s 1  7.344 10

- conform normativului P100/2006, distanta maxima dintre etrieri in zonele critice nu va


depasi minimul dintre:

67
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

- 8   160 mm
b0
-  245 mm
2
- 175 mm
- pentru zonele nedisipative dinstanta dintre etrieri nu va depasi minimul dintre:
h
- 3  412.5 mm
4
- 200 mm
- 15   300 mm
Alegem o distanta de 150 mm pentru zonele critice, respectiv de 200 mm pentru zonele
necritice.

- stabilirea zonelor critice: lungimea critica va fi mai mare decat maximul dintre:

- h  550 mm
lc1
-  561.667 mm
6
- 450 mm

- pentru constructiile de peste 5 nivele, la primele 2 nivele se considera ca fiind zona critica
1,5 din lungimea critica calculata.
Rezulta lungimea critica pentru nivelul 1 este de: 1.05 m.

 La nivelul 2:

M max2 150.46kNm

- consideram ca armam la fel grinzile de la toate nivelele:

Mcap.gr  209.412 kNm aceleasi momente si in stanga si in dreapta, rezulta:


M ef.gr2  179.96 kNm momente efective de pe diagrama
2 Mcap.gr  
Mdc2   Rd Mmax2
2 Mef.gr2  
Mdc2  175.084 kNm
Naf2  997.27 kN
3
Naf2  10
x2 
b  fcd
x2  136.025 mm
x2  2cnom deci vom utiliza formula:
 h yw 
Mdc2 106  Naf2  103  b  x2 fcd   d  0.5 x2
A s2 
 2 
h f yw yd

A s2  222.257 mm2

68
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

Calculam aria minima necesara: - pt clasa de ductilitate M ea repr 0.8%din aria de beton:
3
A min  2.42  10
3 2
A min  2.42  10 mm
A s1 < A min ,
deci vom arma conform ariei minime
Alegem: 8  20 cu o arie efectiva: A ef2  2512 mm2

o Calculul armaturii transversale:

- determinam momentul la extremitati:

MRc.i.2  A ef2 h yw fyd , valoarea momentului capabil la extremitatea i a elemntului


8
MRc.i.2  3.542 10

- stâlpul are acelaşi moment capabil la extremitatile sale-aceeaşi arie de armatură

lc2  2650 , înălţimea liberă a stâlpului de la nivelul 2 - la nivelul parterului


 2 MRc.i.2
VEd2   Rd
lc2
5
VEd2  2.673 10
fctd  2.2
VEd2
Q2 
b  d  fctd
Q2  0.433 <0.5 deci etrierii se vor dispune constructiv

3  Q2 
ms2 
2
ms2  1.283
fctd.red2  ms2  fctd
fctd.red2  2.824
- % procentul de armare longitudinală:
A ef2
p l2   100
b d
p l2  0.896
- % procentul de armare a etrierilor:
2
Q2 fctd.red2
p e2    100
3.2 p l2 fyd
p e2  0.058
- nr de ramuri a etrierilor:
ne  3
A 8  503 mm
2

- distanţa dintre etrieri:

69
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

 100 ne A8 


s 2 
b  p e2
3
s 2  4.705 10

- conform normativului P100/2006, distanta maxima dintre etrieri nu va depasi minimul


dintre:
- 8   160 mm
b0
-  245 mm
2
- 175 mm
- pentru zonele nedisipative dinstanta dintre etrieri nu va depasi minimul dintre:
h
- 3  412.5 mm
4
- 200 mm
- 15   300 mm

Alegem o distanta de 150 mm pentru zonele critice, respectiv de 200 mm pentru zonele
necritice

- stabilirea zonelor critice: lungimea critica va fi mai mare decat maximul dintre:

- h  550 mm
lc2
-  441.667 mm
6
- 450 mm

- pentru constructiile de peste 5 nivele, la primele 2 nivele se considera ca fiind zona critica
1,5 din lungimea critica calculata.
Rezulta lungimea critica pentru nivelul 2 este de: 1.05 m.

 La nivelul 3:

M max3 130.50 kNm


consideram ca armam la fel grinzile de la toate nivelele:
Mcap.gr  209.412 kNm aceleasi momente si in stanga si in dreapta, rezulta:
Mef.gr3  158.34 kNm momente efective de pe diagrama

 2 Mcap.gr
Mdc3   Rd Mmax3
 2 Mef.gr3
Mdc3  172.592 kNm
Naf3  755.92 kN
3
Naf3  10
x3 
b  fcd
x3  103.106 mm

70
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

x3  2cnom deci vom utiliza formula:

 h yw 
Mdc3 106  Naf3  103  b  x3 fcd   d  0.5 x3
A s3 
 2 
h f yw yd

A s3  26.129 mm2

- calculăm aria minima necesara: - pt clasa de ductilitate M ea reprezintă 0.8%din aria


secţiunii de beton:
3
A min  2.42  10
3 2
A min  2.42  10 mm
A s1 < A min ,
deci vom arma conform ariei minime
Alegem: 8  20 cu o arie efectiva: A ef3  2512 mm2

o Calculul armaturii transversale:

- determinam momentul la extremitati:

MRc.i.3  A ef3 h yw fyd , valoarea momentului capabil la extremitatea i a elemntului


8
MRc.i.3  3.542 10

- stâlpul are acelaşi moment capabil la extremitatile sale-aceeasi arie de armatura

lc3  2300 , înălţimea liberă a stalpului de la nivelul 3 – etajul 1 a constructiei



2 MRc.i.3 
VEd3   Rd
lc3
5
VEd3  3.08  10
fctd  2.2
VEd3
Q3 
b  d  fctd
Q3  0.499 <0.5 deci etrierii se vor dispune constructiv

3  Q3 
ms3 
2
ms3  1.25
fctd.red3  ms3  fctd
fctd.red3  2.751
- % procentul de armare longitudinală:
A ef3
p l3   100
b d
p l3  0.896
- % procentul de armare a etrierilor

71
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

2
Q3 fctd.red3
p e3    100
3.2 p l3 fyd
p e3  0.075
- nr de ramuri a etrierilor
ne  3
A 8  503 mm
2

 100 n e A 8 
s 3 
b  p e3
3
s 3  3.637 10

- conform normativului P100/2006, distanta maxima dintre etrieri nu va depasi minimul


dintre:
- 8   160 mm
b0
-  245 mm
2
- 175 mm
- pentru zonele nedisipative dinstanta dintre etrieri nu va depasi minimul dintre:
h
- 3  412.5 mm
4
- 200 mm
- 15   300 mm
Alegem o distanta de 150 mm pentru zonele critice, respectiv de 200 mm pentru zonele
necritice.

- stabilirea zonelor critice: lungimea critica va fi mai mare decat maximul dintre:

- h  550 mm
lc3
-  383.333 mm
6
- 450 mm

Rezultă lungimea critică pentru nivelul 3 este de: 0.75 m.

 La nivelul 4:

Mmax4 112.09 kNm

- considerăm că armăm la fel grinzile de la toate nivelele:

Mcap.gr  209.412 kNm aceleasi momente si in stanga si in dreapta, rezulta:


Mef.gr4  131.47 kNm momente efective de pe diagrama
2 Mcap.gr  
Mdc4   Rd Mmax4
2 Mef.gr4  
Mdc4  178.543 kNm

72
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

Naf4  518.79 kN
3
Naf4  10
x4 
b  fcd
x4  70.762 mm
x4  2cnom deci vom utiliza formula:

 h yw 
Mdc1 106  Naf1  103  b  x1 fcd   d  0.5 x1
A s4 
 2 
h f yw yd
A s4  9.252 mm2

- calculam aria minimă necesara: - pt clasa de ductilitate M ea reprezintă 0.8%din aria


secţiunii de beton:
3
A min  2.42  10
3 2
A min  2.42  10 mm
A s1 < A min ,
deci vom arma conform ariei minime
Alegem: 8  20 cu o arie efectiva: A ef4  2512 mm2

o Calculul armaturii transversale:

- determinam momentul la extremităţi:

MRc.i.4  A ef4 h yw fyd , valoare momentului capabil la extremitatea i a elemntului


8
MRc.i.4  3.542 10

- stâlpul are acelasi moment capabil la extremitatile sale-aceeasi arie de armatura

lc4  2300 m , înălţimea liberă a stâlpului de la nivelul 4 – la nivelul etajului 2



2 MRc.i.4 
VEd4   Rd
lc4
5
VEd4  3.08  10
fctd  2.2
VEd4
Q4 
b  d  fctd
Q4  0.499 <0.5 deci etrierii se vor dispune constructiv

3  Q4 
ms4 
2
ms4  1.25
fctd.red4  ms4  fctd

73
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

fctd.red4  2.751
- % procentul de armare longitudinala
A ef4
p l4   100
b d

p l4  0.896
- % procentul de armare a etrierilor
2
Q4 fctd.red4
p e4    100
3.2 p l4 fyd
p e4  0.075
- nr de ramuri a etrierilor
ne  3
A 8  503 mm
2

 100 n e A 8 
s 4 
b  p e4
3
s 4  3.637 10

- conform normativului P100/2006, distanta maxima dintre etrieri nu va depasi minimul


dintre:
- 8   160 mm
b0
-  245 mm
2
- 175 mm
- pentru zonele nedisipative dinstanta dintre etrieri nu va depasi minimul dintre:
h
- 3  412.5 mm
4
- 200 mm
- 15   300 mm
Alegem o distanta de 150 mm pentru zonele critice, respectiv de 200 mm pentru zonele
necritice.

- stabilirea zonelor critice: lungimea critica va fi mai mare decat maximul dintre:

- h  550 mm
lc4
-  383.333 mm
6
- 450 mm

Rezulta lungimea critica pentru nivelul 4 este de: 0.75 m.

 La nivelul 5:
M max5 74.70 kNm
consideram ca armam la fel grinzile de la toate nivelele:

74
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

Mcap.gr  209.412 kNm aceleasi momente si in stanga si in dreapta, rezulta


Mef.gr5  132.95 kNm momente efective de pe diagrama
 2 Mcap.gr
Mdc5   Rd Mmax5
 2 Mef.gr5
Mdc5  117.661 kNm
Naf5  135.04 kN
3
Naf5  10
x5 
b  fcd

x5  18.419 mm
x5  2cnom deci vom utiliza formula:
 h yw  
  Mdc5 106  Naf5 103 
A s5 
  2 
h f yw yd

A s5  609.411 mm2

Calculam aria minima necesară: - pt clasa de ductilitate M ea reprezintă 0.8% din aria secţiunii
de beton:
3
A min  2.42  10
3 2
A min  2.42  10 mm
A s1 < A min ,
deci vom arma conform ariei minime
Alegem: 8  20 cu o arie efectiva: A ef5  2512 mm2

o Calculul armaturii transversale:

- determinam momentul la extremitati:

MRc.i.5  A ef5 h yw fyd , valoarea momentului capabil la extremitatea i a elemntului


8
MRc.i.5  3.542 10

- stâlpul are acelasi moment capabil la extremitatile sale-aceeasi arie de armatura

lc5  2300m , înăltimea libera a stalpului de la nivelul 5 – la nivelul etajului 3


 2 MRc.i.5
VEd5   Rd
lc5
5
VEd5  3.08  10
fctd  2.2

75
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

VEd5
Q5 
b  d  fctd
Q5  0.499 <0.5 deci etrierii se vor dispune constructiv
3  Q5 
ms5 
2
ms5  1.25
fctd.red5  ms5  fctd
fctd.red5  2.751
- % procentul de armare longitudinala
A ef5
p l5   100
b d
p l5  0.896
- % procentul de armare a etrierilor
2
Q5 fctd.red5
p e5    100
3.2 p l5 fyd
p e5  0.075
- nr de ramuri a etrierilor
ne  3
A 8  503 mm
2

 100 n e A 8 
s 5 
b  p e5
3
s 5  3.637 10 mm

- conform normativului P100/2006, distanta maxima dintre etrieri nu va depasi minimul


dintre:
- 8   160 mm
b0
-  245 mm
2
- 175 mm
- pentru zonele nedisipative dinstanta dintre etrieri nu va depasi minimul dintre:
h
- 3  412.5 mm
4
- 200 mm
- 15   300 mm
Alegem o distanta de 150 mm pentru zonele critice, respectiv de 200 mm pentru zonele
necritice.

- stabilirea zonelor critice: lungimea critica va fi mai mare decat maximul dintre:

- h  550 mm
lc4
-  383.333 mm
6
- 450 mm

Rezulta lungimea critica pentru nivelul 5 este de: 0.75 m.


76
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

7. CALCUL FUNDATII IZOLATE :


Caracteristici pamant fundare:

In urma studiului geotehnic realizat prin executarea unui foraj de 5 m s-a stabilit
urmatoarea stratificatie a terenului:
0,00...-0.30m umplutura sistematiza de balast
-0.30..-0.40m nisip argilos, roscat, plastic consistent, cu pietris
-0.40..-5.00m pietris cu nisip

Identificarea pamantului care alcatuieste terenul de fundare s-a facut plecand de la aceste valori
in baza STAS 1243-88

Apa subterana nu a fost interceptata pe adancimea corespunzatoare forajului. Nu sunt necesare


epuizmentele.

Clima de tip continental moderat a zonei impune, conform STAS 6054/77, coborarea talpii
fundatiei sub adancimea maxima de inghet. Pentru amplasamentul studiat aceasta este de
0,80..0,90m.

In urma investigatiilor si incercarilor de laborator s-a constatat ca terenul de fundare pastreaza


toate conditiile preliminare care permit incadrarea definitiva in categoria geotehnica 1, cu risc
geotehnic redus.

Factori considerati in vederea definirii preliminare categoriei geotehnice:


- conditii de teren
- apa subterana
- categoria de importanta a constructie
- vecinitati

Fundarea se poate face pe stratul de pietris cu nisip.


Natura terenului pune in evidenta posibilitatea fundarii fara mijloace speciale de consolidare.

Presiunea conventionala de baza p conv.b pentru stratele de fundare s-a stabilit, conform anexai
B cuprinse in STAS 3300/2-85 ca fiind de 390 kPa.
Fundatia se va incastra cel putin 0,20m in terenul bun de fundare, reprezentat de stratul de
pietris cu nisip.

77
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

7.1 CALCULUL FUNDATIEI SUB STALPUL CENTRAL

A. Predimensionare:

- efortul de la baza stalpului( pe de diagrama): NC  1248.80 kN

- efortul axial: Nf = 1,1...1,2 N

- se aproximeaza: p conv= p conv.b =390 kPa

Nf
- avem conditiile :  p conv si L/B=1,2...1,3
B L

- rezulta: L  2.6 m

B  2.0 m

B. Verificari:

lc/L= b c/B=0,55...0.65

- lc/L= b c/B=0,55...0.65 de unde rezulta:


- lc  1.6 m
- b c  1.2 m

- ls  0.55 m lungimea sectiunii stalpului central


hc
tg 
- calculam inaltimea cuzinetului conform formulei:  lc  ls  =1
 
 2 
lc  ls
rezulta: h c 
2
h c  0.525

h c.min  0.3 rezulta vom alege: h c  0.55 m


78
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

H
tg 
 L  lc  > tgmin  1.48 rezulta H 

1.48 L  lc 
-
  2
 2 
H  0.74 m
- alegem: H  0.75 m
- adancimea de fundare Df - considerata pana la primul gol de aer - egala cu:
d strat  0.40
Df  h c  H  d strat
Df  1.7 m
 Pentru a determina capacitatea portanta de calcul a terenului vom aplica corectii pe
directia B si L:
- corectia pe directia B pentru latimi mai mici de 5 m :

k1  0.10 - teren necoeziv


p conv.b  390
cB  k1 p conv.b  ( B  1)

cB  39
- corectia pe directia D (pentru valori Df<2 m):

Df  2
cD  p conv.b 
4
cD  29.25

-rezulta: p conv  p conv.b  cB  cD


p conv  399.75 kPa

- calculam incarcarea la baza fundatiei:

n  1.1
  21.5

 
Nfc  NC  B L H  h c    n
3
Nfc  1.409 10 kN

- calculam momentul la baza fundatiei:

ML  294.99 kNm momentul la baza stalpului


TL  112.96 kN forta taietoare de la baza stalpului

MfL  ML  TL h c  H 
MfL  441.838 kNm

- calculam excentricitatea e:

79
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

MfL
e 
Nfc
e  0.314 m

Vom face urmatoarele verificari:

Nfc
- p med 
B L
p med  270.899 kPa < p conv.b  390 kPa

Nfc
  1 
6e 
- p min  
B L  L
p min  74.817 kPa > 0, deci pe talpa fundatiei avem doar intinderi
Nfc
  1 
6e 
- p max 
B L  L
p max  466.981 kPa
< 1.2 pconv  479.7 kPa
In urma verificarilor rezulta ca fundatia rezista la incarcarile aferente.

7.1.1 ARMAREA CUZINETULUI

3
Nfc  1.409 10
MfL  441.838
Nfc 6 MfL
p c1  
lc b c 2
lc  b c
3
p c1  1.597 10

Nfc 6 MfL
p c2  
lc b c 2
lc  b c

p c2  129.28
- daca pc2<0 si zona comprimata e mai mare de 70%, atunci:

2 Nfc
p c11 
 lc MfL 
3 b c   
2 Nfc

3
p c11  1.609 10
p c1  p c2
p cm 
2

p cm  733.684

80
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

lc  ls
lc1  b s  ls
2
lc1  0.525
bc  bs
b c1 
2
b c1  0.325

 determinam geometric p c0

p c0  1026.6
 l lc1 
2
c1
Mxx b c p c0   p c11  p c0  
 2 3 
Mxx  387.604
2
b c1
Myy  lc p cm
2
Myy  61.996

 stratul minim de acoperire cu beton:


cmin  0.020 m valoarea determinata in functie de diametrul barei (conditii de aderenta) si
din conditii cu privire la asigurarea durabilitatii armaturii pasive (clasa XC1
de expunere)

c tol  0.010 m adaos la stratul minim de acoperire cu beton pentru a se tine seama de
abaterile posibile la executie
cnom  cmin  c tol

cnom  0.03 m
  0.012 m
81
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii


h d  h c  cnom 
2
h d  0.514 m
fcd  13.33
fyd  300

 pe directia x-x:

Mxx
Ke 
2 3
1 h d  fcd  10
7
Ke  1.101 10
 hd 
zp.e  

  1 
2  
 1  3.53 Ke
zp.e  514
6
Mxx 10
A s.e 
fyd  zp.e
3 2
A s.e  2.514 10 mm
A sx  25.14 cm2

Alegem Ø18/11 cu A=25.40 cm2

 pe directia y-y:

Myy
Ke1 
2 3
1 h d  fcd  10
8
Ke1  1.864 10
 hd 
zp.e1  

  1 
2  
 1  3.53 Ke1
zp.e1  514
6
Myy  10
A s.e1 
fyd  zp.e1
A s.e1  425.805 mm2
A sy  4.26 cm2
Alegem Ø10/22 cu A=5.49 cm2

82
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

7.2 CALCULUL FUNDATIEI SUB STALPUL MARGINAL

A. Predimensionare:

- efortul de la baza stalpului( pe de diagrama): NM  592.94 kN

- efortul axial: Nf = 1,1...1,2 N


Nf  1.1 NM
Nf  652.234 kPa

- se aproximeaza: p conv= p conv.b =390 kPa

Nf
- avem conditiile :  p conv si L/B=1,2...1,3
B L

- rezulta: L  1.9 m

B  1.4 m

B. Verificari:
lc/L= b c/B=0,55...0.65

- lc/L= b c/B=0,55...0.65 de unde rezulta:


- lc  1.2 m

- b c  0.90 m

- ls  0.40 m lungimea sectiunii stalpului central


hc
tg 
- calculam inaltimea cuzinetului conform formulei:  lc  ls  =1
 
 2 
lc  ls
rezulta: h c 
2
h c  0.4

h c.min  0.3
- deoarece rinda de fundae va avea o inaltime de 55 cm, alegem inaltimea
cuzinetului k fiind egala cu valoare de 55 cm.
rezulta vom alege: h c  0.55 m
83
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

H
tg 
 L  lc  > tgmin  1.48 rezulta H 

1.48 L  lc 
-
  2
 2 
H  0.518 m
- alegem: H  0.55 m

- adancimea de fundare Df - considerata pana la primul gol de aer - egala cu:


d strat  0.40
Df  h c  H  d strat
Df  1.5 m

- pentru a determina capacitatea portanta de calcul a terenului vom aplica corectii pe


directia B si L:
- corectia pe directia B pentru latimi mai mici de 5 m :

k1  0.10 - teren necoeziv


p conv.b  390
cB  k1 p conv.b  ( B  1)

cB  15.6

- corectia pe directia D (pentru valori Df<2 m):

Df  2
cD  p conv.b 
4
cD  48.75

-rezulta: p conv  p conv.b  cB  cD


p conv  356.85 kPa

- calculam incarcarea la baza fundatiei:

n  1.1
  21.5


Nfc  NM  B L H  h c    n 
Nfc  662.14 kN

- calculam momentul la baza fundatiei:

ML  98.46 kNm momentul la baza stalpului


TL  43.59 kN forta taietoare de la baza stalpului

MfL  ML  TL h c  H 
MfL  146.409 kNm

84
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

- calculam excentricitatea e:

MfL
e 
Nfc
e  0.221 m

Vom face urmatoarele verificari:

Nfc
- p med 
B L
p med  248.925 kPa < p conv.b  390 kPa

Nfc
  1 
6e 
- p min  
B L  L
p min  75.111 kPa > 0, deci pe talpa fundatiei avem doar intinderi
Nfc
  1 
6e 
- p max 
B L 
L
p max  422.738 kPa < 1.2 pconv  428.22 kPa

In urma verificarilor rezulta ca fundatia rezista la incarcarile aferente.

7.2.1 CALCULAM ARMAREA CUZINETULUI

Nfc  662.14
MfL  146.409
Nfc 6 MfL
p c1  
lc b c 2
lc  b c
3
p c1  1.291 10

Nfc 6 MfL
p c2  
lc b c 2
lc  b c

p c2  64.727
- daca pc2<0 si zona comprimata e mai mare de 70%, atunci:

2 Nfc
p c11 
 lc MfL 
3 b c   
2 Nfc

3
p c11  1.295 10

85
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

p c1  p c2
p cm 
2

p cm  613.092

lc  ls
lc1  b s  ls
2
lc1  0.4
bc  bs
b c1 
2
b c1  0.25

determinam geometric p c0

p c0  838.1
 l lc1 
2
c1
Mxx b c p c0   p c11  p c0  
 2 3 
Mxx  172.766
2
b c1
Myy  lc p cm
2
Myy  22.991
 stratul minim de acoperire cu beton:
cmin  0.020 m valoarea determinata in functie de diametrul barei (conditii de aderenta) si
din conditii cu privire la asigurarea durabilitatii armaturii pasive (clasa XC1 de
expunere)

c tol  0.010 m adaos la stratul minim de acoperire cu beton pentru a se tine seama de
abaterile posibile la executie

86
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

cnom  cmin  c tol

cnom  0.03 m   0.012 m



h d  h c  cnom 
2
h d  0.514m
fcd  13.33
fyd  300

pe directia x-x:

Mxx
Ke 
2 3
1 h d  fcd  10
8
Ke  4.906 10
 hd 
zp.e     1 
 2 
 1  3.53 Ke
zp.e  514
6
Mxx 10
A s.e 
fyd  zp.e
3 2
A s.e  1.12  10 mm
A sx  11.20 cm2
Alegem Ø16/14 cu A=14.36 cm2

pe directia y-y:

Myy
Ke1 
2 3
1 h d  fcd  10

9
Ke1  6.528 10
 hd 
zp.e1  

  1 
2  
 1  3.53 Ke1
zp.e1  514
6
Myy  10
A s.e1 
fyd  zp.e1
A s.e1  149.098 mm2
A sy  1.49 cm2
Alegem Ø10/19 cu A=5.49 cm2

87
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

BIBLIOGRAFIE:

 STAS 10101/0-75: Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor


 STAS 10101/0A-77: Acţiuni în construcţii. Clasificarea si gruparea acţiunilor pentru construcţi
civile industriale şi agricole
 STAS 10101/1-78: Acţiuni în construcţii. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente
 P 100-06: Normativ privind proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale,
agrozootehnice si industriale
 STAS 3300/1-85: Teren de fundare. Principii generale de calcul.
 INDICATIV CR 1-1-3-2005 - Încărcări date de zăpadă
 STAS 10101/20 - 90 - Încărcări date de vânt
 Mariusciac D. si colectiv – Proiectarea structurilor etajate pentru construcţii civile
 Dan Mateescu, Ioan Caraba: Construcţii metalice. Calculul şi proiectarea elementelor din oţel.
Editura Tehnica, Bucuresti, 1980
 Z. KISS, T. Onet – Îndrumător pentru proiectarea betonului armat
 T. Onet, I Tertea - Proiectarea betonului structural
 Viorel Pop, Augustin Popa: Proiectarea Fundaţiilor. Institutul Politehnic Cluj-Napoca, 1986

88
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

Sectiunea tehnico-economica

Secţiunea tehnico-economică a lucrării

CUPRINS:
89
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

1. Memoriu justificativ tehnologie-organizare.......................................................................92


2. Calcul cantităţi......................................................................................................................94
2.1.1. Volum săpătură si umplutură....................................................................................94
2.1.2 Centralizator cantităţi.................................................................................................95
2.2 Antemăsurătoare................................................................................................................97
2.3 Deviz general.......................................................................................................................97
3. Fişa tehnologică de execuţie.................................................................................................98
3.1 Lista fluxurilor tehnologice..........................................................................................98
3.2 Alegerea calitativă a utilajelor.....................................................................................99
3.3 Fişe tehnologice...........................................................................................................101
3.3.1 Fişă tehnologică pentru fluxul – cofrare stâlp.........................................................101
3.3.2 Fişă tehnologică pentru fluxul – armare stâlp.........................................................102
3.3.3 Fişă tehnologică pentru fluxul – betonare stâlp......................................................103
3.3.4 Fişă tehnologică pentru fluxul – decofrare stâlp.....................................................105
3.4 Alegerea si calculul utilajului principal....................................................................105
4 Programarea executarii lucrarii de constructii................................................................106
4.1 Calculul duratelor activitatilor.......................................................................................106
4.2 Lista de activitati...............................................................................................................111
4.3 Ciclograma:.......................................................................................................................113
4.4 Programrea lucrarilor......................................................................................................113
5. ORGANIZAREA LOCO - OBIECT....................................................................................113
5.1 Dimensionarea amenajărilor de organizare şantier......................................................114
5.2 Lista amenajărilor de organizare....................................................................................114
6. BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................116

1. MEMORIU JUSTIFICATIV TEHNOLOGIE-ORGANIZARE

Conform temei de proiectare s-a întocmit partea de tehnologie-organizare a obiectului Clădire de


locuit D+P+4E, situata in municipiul Baia Mare.

90
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

Pentru construcţia proiectată s-a efectuat antemăsurătoarea pentru principalele 19 articole de


lucrări de punere în operă a infrastructurii. Corespunzător părţii de obiect din antemăsurătoare s-a întocmit
lista fluxurilor tehnologice care cuprinde numărul de sectoare şi cantitatea de lucrări pe sector.

Suprastructura este realizată din cadre cu stâlpi din oţel beton şi grinzi care conlucrează cu placa de
beton armat realizat monolit din beton clasa C20/25.

S-a intocmit analiza de pret a fluxurilor ce concura la realizarea infrastructurii.

S-au ales principalele utilaje, echipamente tehnologice şi mijloace de transport pentru fluxurile
tehnologice din listă. S-a calculat principalul utilaj de transport loco-obiect, respectiv macara
autoridicatoare tip ARCOMET T 24 BELGIA cu caracteristicile:

- Înălţime: H=20 m
- Lungime braţ: L=30m.
- Sarcina maxima : Q=3.3tf

Lucrările vor fi deservite de această macara, vibrarea betonului se va face cu vibrator electric de
interior. Cofrarea stâlpilor si grinzilor se va face cu cofraje refolosibile. Susţinerile sunt de tip popi şi
grinzi extensibile.

Transportul betonului la obiect se va face cu autoagitator de 5,5 mc, iar la loco-obiect betonul va fi
transportat cu ajutorul macaralei in bene de 1 mc. Materialele necesare vor fi aduse cu autocamionul tip
Roman Diesel . Armăturile sunt fasonate la obiectul de construcţie.

S-au descris principalele 4 fluxuri tehnologice: cofrare stâlpi, armare stâlpi, betonare stâlpi şi
decofrare stâlpi.

S-a intocmit lista de activitati pentru activitatile de la suprastructură si s-au calculat duratele pe
sector, folosind formatia minimă de muncitori.

Activităţile pentru partea de infrastructură sunt programate cu metoda drumului critic. Durata
necesară realizării acestora s-a determinat utilizând programul Microsoft Project, întocmindu-se şi planul
calendaristic.
Pentru organizarea de şantier s-a efectuat dimensionarea aproximativă a suprafeţei de depozit
pentru benele de beton; de asemenea în funcţie de numărul de muncitori necesari in ziua de vârf s-a
dimensionat suprafaţa necesară a vestiarului.

Proiectul cuprinde graful retea şi planul calendaristic pentru activităţile analizate în lista de
activităţi, rezultând un număr de zile lucrătoare.

91
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

Planul general de organizare loco-obiect cuprinde toate amenajările necesare unei bune desfăşurări
a lucrării.

92
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

2. CALCUL CANTITĂŢI

2.1.1. V OLUM SĂPĂTURĂ SI UMPLUTURĂ

Conform strtificatiei terenului, avem urmatoarea încadrare a terenului in categorii:

Sol Categ. de săpare ß

Sol vegetal-teren uşor I 39°

Nisip argilos I 56°

Pietriş cu nisip I 56°

Planul de săpare se va realiza la unghiul: α=55°

a)Volumul de săpătură mecanizată

Din conditii tehnologice vom lăsa un spaţiu de 0.5 m de la marginile trasărilor. Astfel, rezultă volumul de
săpătură generală realizată cu excavatorul este:
Vsap.mec 1=534.5x3.89=2079.3 mc
De asemenea, vom realiza cu excavatorul o săpătură a in taluz la unghiul α=55°.
Vsap.mec 2=337.7 mc

b)Volumul de săpătură manuală (blocurile de fudare – fundaţii izolate)

Vsap.mmnuala=49.7 mc

 volumul total de săpătură Vtotal=2466.7mc

c) Volumul de umplutură

- volum umplutură generală:

V1 =337.7 mc

- volum umplutură balast (între grinzile de fundare):

V2 =152.05 mc

Vumplutura= 489.75 mc

93
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

2.1.2 CENTRALIZATOR CANTITĂŢI

CALCUL CANTITĂŢI LUCRĂRI


Nr. Cantitate
Nr.crt. Element Tip U.M. Total
Buc. 1 buc.
1.1 Săpătură strat vegetal 20 cm 1 mc 106.90 106.9
generale
Sapaturi

Săpătură generală -
1 1.2 1 mc 2079.21 2079.2
excavator
1.3 Săpătură manuală in taluz 1 mc 337.76 337.76
Săpătură manuală bloc
2.1 16 mc 1.73 27.664
marginal
Săpătură manuală bloc
2.2 5 mc 4.42 22.1
central
Total săpătură bloc fundare mc 49.764
Bloc fundare

Turnare strat egalizare bloc


2.3 16 mc 0.27 4.256
2 marginal
Turnare strat egalizare bloc
2.4 5 mc 0.52 2.6
central
Total strat egalizare bloc fundare mc 6.856
2.5 Turnare beton bloc marginal 16 mc 1.46 23.408
2.6 Turnare beton bloc central 5 mc 3.90 19.5
Total betonare bloc fundare mc 42.908
Cuzinet

3 3.1 Cofrare cuzinet marginal 16 mp 2.31 36.96


3.2 Cofrare cuzinet central 5 mp 3.08 15.4
3.3 Cofrare cuzinet special 4 mp 2.64 10.56
Total cofrare cuzinet mp 8.03 62.92
3.5 Armare cuzinet marginal 16 kg 25.80 412.8
94
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

3.6 Armare cuzinet central 5 kg 52.94 264.7


Total armare cuzinet kg 677.5
Turnare beton cuzinet
3.9 16 mc 0.59 9.504
marginal
3.10 Turnare beton cuzinet central 5 mc 1.06 5.28
3.11 Turnare beton cuzinet special 4 mc 0.79 3.168
Total betonare bloc cuzinet mc 2.44 17.952
Cofrare 192.005
fundare
Grinda

4 Total armare grinda fundare kg


de

2352.96
Total betonare grinda fundare mc 26.92
5.1 Cofrare elevaţii 1 mp 736.82 736.82
Elevatie

5 5.2 Armare elevaţii 1 kg 4368.5


5.3 Betonare elevatii 1 mc 100.65 100.65
6.1 Cofrare stâlp marginal 16 mp 6.19 99.04
6.2 Cofrare stalp central 5 mp 8.51 42.55
Total cofrare stalp mp 141.59
6.3 Armare stâlp marginal 16 kg 63.40 1014.4
Stalpi

6 6.4 Armare stâlp central 5 kg 89.40 447


Total armare stâlp kg 1461.4
6.5 Betonare stâlp marginal 16 mc 0.62 9.92
6.6 Betonare stâlp marginal 5 mc 1.17 5.85
Total betonare stâlp mc 15.77
7.1 Cofrare G1 3 mp 3.38 10.14
7.2 Cofrare G2 3 mp 5.33 15.99
7.3 Cofrare G3 26 mp 7.28 189.28
Total cofrare grindă mp 215.41
7.4 Armare G1 3 kg 42.73 128.19
Grinzile

7.5 Armare G2 3 kg 63.94 191.82


7
7.6 Armare G3 26 kg 85.25 2216.5
Total armare grindă kg 2536.5
7.7 Betonare G1 3 mc 0.39 1.17
7.8 Betonare G2 3 mc 0.62 1.86
7.9 Betonare G3 26 mc 0.84 21.84
Total betonare grindă mc 24.87
8.1 Cofrare placă 1 mp 75.56 75.56
Placa pe sol

8.2 Turnare beton egalizare 1 mc 13.23 13.23


8 Armare placă - placă slab
8.3 1 kg 1179.20 1179.2
armată
8.4 Betonare placă 1 mc 39.69 39.69
9.1 Cofrare planşeu 1 mp 277.83 277.83
demisol
Planseu
peste

9 9.2 Armare planşeu 1 kg 3533.23 3533.2


9.3 Betonare planşeu 1 mc 39.69 39.69

2.2 ANTEMĂSURĂTOARE
95
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

ANTEMĂSURĂTOARE
Simbol Cantitate
Nr.crt. Descriere articol U.M.
articol totala lucrari
1 TSC18A1 Săpătură strat vegetal 20 cm 100mc 1.07
2 TSC04A1 Săpătură generală - excavator pe şenile 100mc 23.8
3 TSE03B1 Finisare manuală taluz 100mc 0.4
4 TSA02B1 Săpătură manuală bloc fundare mc 49.764
5 CA01A1 Turnare beton bloc fundare mc 42.908
6 CB10A1 Cofrare cuzineţi si grinda fundare mp 254.925
7 CC01A1 Armare cuzineţi si grinda fundare kg 3030.46
8 CA04A+ Betonare cuzineţi si grinda fundare mc 44.8717
9 CB04B1 Cofrare stâlpi mp 141.59
10 CC02D1 Armare stâlpi kg 1461.4
11 CA02H+ Betonare stâlpi mc 15.77
12 CB11B1 Cofrare elevaţii mp 736.82
13 CA06B+ Betonare elevaţii mc 100.65
14 TSD16A1 Împrăştiere si compactare pamânt umplutură mc 151.7
15 CB13J1 Cofrare grinzi şi placă demisol mp 493.24
16 CC02C2 Armare grinzi şi placă demisol kg 644.94
17 CA07H1 Betonare grinzi şi placă demisol mc 64.56
18 CC02P2 Armare placă pe sol kg 1179.20
19 CA02J1 Betonare placă pe sol mc 39.69

2.3 DEVIZ GENERAL


Vezi Anexa A.

3. FIŞA TEHNOLOGICĂ DE EXECUŢIE

3.1 LISTA FLUXURILOR TEHNOLOGICE


96
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

Cantitatea Cantitatea
Nr. Nr.
Denumirea fluxului tehnologic U.M. de lucrări de
Crt. sectoare
total lucrări/sector
1 Săpătură strat vegetal mc 106.9 2 53.45
Săpătură mecanizată cu excavator pe
2 şenile de 0.71-1.25 mc în teren cu mc 2079.21 2 1039.6025
umiditate naturală
3 Săpătură manuala mc 49.764 2 24.882
4 Betonare fundaţii mc 42.908 2 21.454
Cofrare cuzineţi fundaţie si grinzi de
5 fundare cu cofraje din panouri mp 254.925 2 127.4625
refolosibilie cu placaj de 8mm
6 Armare cuzineti si grinzi de fundare kg 3030.46 2 1515.23
7 Betonare cuzineţi si grinzi de fundare mc 44.8717 2 22.43585
Cofrare-armare stâlpi la subsol
mp 141.59 2 70.795
cofraje panouri refolosibile
8
-montarea armăturilor în stâlpi kg 1461.4 2 730.7
9 Betonare stîlpi la subsol mc 15.77 2 7.885
Cofrare elevaţii cu cofraje din panouri
10 mp 736.82 2 368.41
refolosibile cu placaj de 15mm
11 Betonare elevaţii mc 100.65 2 50.325
12 Repartitie si compactare balast mc 151.7 2 75.85
Cofrare-armare grinzi la subsol
-cofraje din panouri refolosibile de placaj mp 215.41 2 107.705
13 de15mm

-montarea armăturilor în grinzi kg 2536.51 2 1268.255


Cofrare-armare placă
- cu cofraje din panouri refolosibile cu mp 277.83 2 138.915
14 placaj de 15mm
-montarea armăturilor în placă cota
kg 3533.23 2 1766.615
+0.00
15 Betonare placă si grinzi subsol mc 64.56 2 32.28
16 Armare placa pe sol kg 1179.20 1179.20
2
17 Betonare placa pe sol mc 39.69 39.69
2

3.2 ALEGEREA CALITATIVĂ A UTILAJELOR

97
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

a)Alegerea utilajelor

1.Buldozer - Împingerea pământului, defrişare, nivelare

- buldozer Progresul S-1300/12


- dimensiunea cupei: -lungime 3890 mm; -lăţime 985 mm
- adâncimea maxima de săpare 330 mm

2.Excavator - Săpătură mecanizată

Excavator tip P601 cu lingură inversă

- raza minimă de săpare : 8,2 … 9,5 m


- înălţimea maximă de săpare : 7,1 … 7,4 m
- adâncimea maximă de săpare : 4,6 … 5,9m
- înălţimea maximă de descărcare : 2,8 … 3,3 m
capacitatea : 0,6 m

3.Macara

Macara turn autoridicatoare tip similar ARCOMET T 24 BELGIA

- Înălţime: H=20 m
- Lungime braţ: L=30m.
- Sarcina maximă : Q=3.3tf

4.Vibrator

- Vibrator electric de interior cu motor înglobat similar VEI-58 - Turnare stâlpi, diafragme, cuve
 υ = 196 Hz
 Rmin = 25 m
 Pm = 30 mc/h
- Vibrator placă I7 - Turnare placă
 υ = 2850 rot/min
 Pm = 30 mc/h

5.Mai mecanic - Compactare pământ

Mai mecanic cu motor cu ardere internă tip similar BS150

- greutate 150 kg
- frecvenţa loviturilor 430-450 Hz
- putere motor 5.5 CP
- turaţia 4500 rot/min
- adâncime de compactare 500 mm
- Pm=33 mp/h

98
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

6.Pompa de beton - Turnare beton

Pompă de beton similar PK20b de 20 mc/h

- productivitatea : 10… 25 mc/h


- buncărul de beton :
- capacitate 1000 l
- dimensiuni gură de încărcare Ǿ 1300 mm
- cilindru de pompare al betonului :
- diametru Ǿ 220 mm
- volum 0,1 mc

b)Alegerea mijloacelor de transport

7. Autobetoniera - Transport beton


-
19 ABN - 5.5 m3
-
sarcina utilă : 14.00 t
-
masă proprie: 12.00 t
-
putere motor: 215 C.P.
-
lungime: 8.15 m
-
lăţime: 2.50 m
-
volum: 5.5 m3
-
viteza maximă: 70 km/h
8.Autobasculanta
-
Autobasculantă tip similat DAC 6135 RAC
-
capacitate maximă: 4500 kg
-
volum benă: 6 m3

9.Autocamion - Transport cofraje şi pământ

- Autocamion tip similar Roman-Diesel


- Lungime 7.64m
- Lăţime 2.50
- Sarcina utilă 18 tf
- Viteza maximă 73 km/h

c)Echipamente tehnologice

10.Bena

- benă basculantă de 1 mc
- lungimea cu furtun 4920 mm
- lungimea fară furtun 3330 mm
- lăţimea 1200 mm
- înălţimea 930 mm

11.Dispozitiv de manipulat bene

99
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

Dispozitive de manipulare a benei: tip U196

- dispozitiv de manipulat bene de 5.5 tf


- lungime 3.5 m
- sarcina maxima 5.5 tf
- greutate 86 kgf

12 Dispozitiv de prindere cu cercel si doua carlige tip U 196 B

- cota: 1600 m
- diametru:  15 mm
- sarcina maximă: 3200 kgf
- masa netă: 28 kg

13.Cofraje

- cofraje panouri refolosibile pentru elevatie: 736.8 mp


- cofraje panouri refolosibile pentru stâlpi: 708 mp
- panouri de lemn pentru plăci si grinzi: 2466.2 mp
- panouri de lemn pentru cuzineţi şi grinda de fundare: 254.9 mp

3.3 FIŞE TEHNOLOGICE

3.3.1 FIŞĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU FLUXUL – COFRARE STÂLP

Operaţii ce compun fluxul:


-trasarea poziţiei cofrajelor
-transportul şi aşezarea panourilor de cofraj pe poziţie
-ungerea tabliei cu substanţe decofrante
-asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor
-verificarea şi corectarea poziţiei panourilor
-încheierea,legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor cu ajutorul elementelor speciale :caloţi,
tiranţi, juguri, zăvoare, distanţieri, şpraiţuri, contravântuiri

Descrierea procesului tehnologic pentru stâlp:


Trasarea poziţiei cofrajului se efectuează plecand de la axe materializate pe cale topografică prin
repere . Se notează caloţi de bază în sistem morişcă , pe conturul stâlpului trasat. Pe caloţi de bază se
montează numai panouri P2 iar pe una din laturi nu se montează, rămânând o fereastră de curăţire. Apoi se
montează alternativ panouri de cofraj şi caloţi intermediari scurţi şi lungi. Din 3 în 3 metri se montează un
rând de panouri P2 , iar pe una din laturi se lasă o fereastră de turnare . Asigurarea la acţiunile vântului se
100
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

realizează cu şpraiţuri metalice pe directia perpendiculară. Se toarnă beton. După turnare se scot clamele şi
şuruburile . Se coboară talpa superioară a pâlniei de turnare. Se ridică pâlnia în sus şi se scoate.
Se montează un panou P4 fixat pe calot cu 2 cleme. Se montează două panouri P 4 şi se fixează cu 2
cleme Se montează panoul P3 care se fisează de panoul P4 cu şuruburi.

Resurse principale:
- panouri de cofraj
-substanţe decofrante, material lemnos, cuie
-forţa de muncă : dulgheri
-mijloc de transport: -autocamion cu braţ autoridicator
-ruletă, fir de plumb, nivela, echere.
Probleme C.T.N., P.S.I., N.T.S.M.
Muncitorii au obligaţia să ia toate măsurile necesare prevenirii accidentelor şi incediilor , fiind
obligatorie respectarea prevederilor din I. Cap.II art. 73; din II. art. 2; din III. Cap.I art. 15,16.
-respectarea geometriei elementului structural, etanşeităţii cofrajelor, curăţirea tăbliilor.

3.3.2 FIŞĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU FLUXUL – ARMARE STÂLP

Operaţii ce compun fluxul:


-îndreptarea şi debitarea oţelului beton;
-fasonarea oţelului beton;
-asamblarea oţelului beton în carcase;
-montarea armăturilor : -montarea barelor flotante
-montarea carcaselor
-montarea plaselor sudate
-poziţionarea şi fixarea armăturilor
-solidarizarea intersecţiilor de bare şi înadirea barelor

Descrierea procesului tehnologic pentru stâlp:

101
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

Armăturile se transporta pe şantier cu camionul Roman – Diesel, loco – obiect, după care
descărcarea se face cu macaraua turn echipată cu cârlige. Se face sortarea armăturilor şi se pun lângă locul
de punere în operă. Apoi se montează armăturile şi se poziţionează ;
Resurse principale:
- OB 37; PC 52;
- fierari - betonişti
-echipamente şi dizpozitive: - masă de fasonare
- cheie de fasonat armături
- sârmă slabă de legat
- distanţieri
-utilaje: -autocamion, macara pe pneuri
Probleme C.T.N., P.S.I., N.T.S.M.
- personalul să aibă făcută protecţia muncii
- să fie dotat cu echipament de protecţie corespunzător ( cască de protecţie, centură de siguranţă, mănuşi
şi ochelari )
- circulaţia pe armături este interzisă
- măsuri de electrosecuritate în cazul lucrărilor de sudură
- este înterzisă prezenţa oricărei persoane în jurul muncitorilor care formează manual oţel beton

3.3.3 FIŞĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU FLUXUL – BETONARE STÂLP

Operaţii ce compun fluxul:


- aprovizionare cu beton simplu
- transportul betonului pe şantier
- transport betonul loco - motor
- verificări şi turnare beton
-compactare beton şi nivelare beton
-verificare cote nivel şi protejare beton

Descrierea procesului tehnologic pentru stâlp

Betonul se transportă pe şantier cu betoniera – auto. Transportul loco – obiect al betonului se face
cu autopompa de beton cu brat distribuitor.
Înaintea începerii betonării se verifică planeitatea, susţinerile cofrajelor , se pregătesc căile de
acces.

102
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

Pentru a fi compactat mai bine betonul se toarnă în straturi. Compactarea se realizează prin
vibrare la exterior.
Se verifică înălţimea de turnare a betonului să corespundă cu cota din proiect a elementului . În
funcţie de condiţiile meteorologice betonul proaspăt se protejează.
Resurse principale:
- beton proaspăt
- muncitori- betonişti
-echipamente şi dizpozitive: - autoagitator
-autopompa de beton
-vibrator

Probleme C.T.N., P.S.I., N.T.S.M.


-personalul să aibă făcută protecţia muncii
-se vor respecta normele şi instrucţiunile prevăzute în normativul privind executarea lucrărilor de
betonare:
-înălţimea maximă de turnare
-marca betonului să fie corespunzătoare
-betonul va fi protejat de ploaie
-timpul de transport al betonului cât şi timpul maxim între betonări trebuie să fie mai mic decât
intervalul de începere a prizei betonului
-betonul trebuie să fie pus în operă în maxim 15 min. de la aducere la locul de turnare, iar înalţimea de
cădere max 1.5 m.
-se stropeşte cu apă după 2-12 ore ( peste 50C )

3.3.4 FIŞĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU FLUXUL – DECOFRARE STÂLP

Operaţii ce compun fluxul:


- demontarea rigidizărilor
- desprinderea panourilor de cofraj
- curăţirea panourilor
103
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

- remedierea panourilor degradate


- transportul panourilor în depozit loco – obiect sau în noul sector de montaj

Descrierea procesului tehnologic pentru stalp


La 6-8 ore după betonare se recomandă o mişcare uşoară a cofrajului iar după 1-2 ore slăbirea
rigidizarilor.
Desprinderea panourilor de pe faţa elementului de beton se face cu grijă cu ajutorul unor pene
de lemn astfel încăt să nu se deterioreze nici cofrajul nici betonul. Panourile cofraj se curăţa de
resturile de beton iar elementele degradate se depozitează separat pentru remediere. Se curăţă cu peria
de sărmă.
Resurse principale:
- materiale – cofraje
- forţa de muncă -dulgheri, muncitori necalificaţi
- utilaje – macara pe pneuri
- echipament – dispozitiv de manipulare – cabluri + cârlig

Probleme C.T.N., P.S.I., N.T.S.M.


-personalul să aibă făcută protecţia muncii
-se vor respecta normele şi instrucţiunile prevăzute în normativul privind executarea lucrărilor de
decofrare
-decofrarea se face numai după întărirea betonului .
-se înterzice utilizarea tarnacoapelor la decofrare
-betonul se examinează şi se întocmesc procese verbale

3.4 ALEGEREA SI CALCULUL UTILAJULUI PRINCIPAL

104
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

Hnec = a + H + h

CTN = - 0.60m

a = | CTN | = 0.60 m

H = 3 x 2.8+3.15 = 11.55 m

h = (2 - 3 ) m

Alegem h = 3 m

Hnec = 15.15 m

E=5m

d=4m

l = 20,4 m

Rnec = E / 2 + d + l = 26.9 m

Qnec = qbenă + qdisp. ridicare =2.4 t + 0.60 t = 3.00 t

Alegem o macara: ARCOMET T 24 BELGIA (Macara turn autoridicatoare)

Caracteristici:

- Înălţime: H=20 m
- Lungime braţ: L=30m.

4 PROGRAMAREA EXECUTARII LUCRARII DE CONSTRUCTII

4.1 CALCULUL DURATELOR ACTIVITATILOR

105
Calculul duratelor activitatilor: grebreb erge

UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă


CANTITATI PE SECTOR...? Q  3 NT 
Facultatea de Construcţii
p  1.1

- pentru- activitati
pentru activitati executate
executate manual:manual:

Q NT
t 
8 p  Nm
t = durata activităţii ]n zile;
Q = cantitatea de lucru pe un sector ;
NT = normat = durata activitatii
de timp ; ]n zile;
ρp = indice de planificare ρp =pe1.1
Q = cantitatea de lucru un; sector ;
NT = norma
Nm = numărul de timp ;;
de muncitori
?p = indice de planificare ?p = 1.1 ;
- pentru activitati executate mecanic: Q  3
Q Nm = numarul de muncitori ; Rep  34
t 
- pentru
8 Repactivitati executate mecanic:

Rep = randamentul de exploatare pentru utilaj


Rep = randamentul de exploatare pentru utilaj
Q
1. Săpătură
t  strat vegetal
8 Rep
Q1  53.45 mc
NT1  0.77 ore
1. Sapatura strat vegetal
  1.1
p
Nm1  3Q  53.45 mc
1
 NT1 0.77 ore
Q1NT
t1  1
8 p N
p m11.1
t1  1.559 Nm1 zile
 3
Q1 NT1
Rezultă t=2 zile/sector
t 1 
8 p  Nm1
2. Săpătură mecanică
zile
t1 
Rezulta t=2mc
Q2  1040 zile/sector
R  36 mc/h
2.ep2
Sapatura mecanica
Q2
t2 
8 Rep2
Q2  1040 mc
t2  3.611R zile
ep2  36 mc/h
Rezultă t=4 zile/sectorQ2
t 2 
8 R
3. Săpătură manuală ep2
t 2 mc zile
Q3  24.8
Rezulta t=4 ore
NT3  3.05 zile/sector
Nm3  9
Q3 NT3
3. Sapatura
t3  manuala
8 pQ N
3 m324.8 mc
t3  0.955  3.05 ore
NT3zile
Rezultă t= 1 zile/sector
Nm3  9
Q3 NT3
4. Turnare betont3 fundaţii:

Q4  21.58mc  p  Nm3
t3  zile
Rezulta t= 1 zile/sector 106

4. Turnare beton fundatii:


Q4  21.5 mc
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

NT4  3.05 ore


Nm4  10
Q4 NT4
t4 
8 p  Nm4
t4  0.745zile
Rezultă t= 1 zile/sector

5. Cofrare cuzineţi si grindă de fundare:


Q5  127.5 mp
NT5  0.6 ore
Nm5  5
Q5 NT5
t5 
8 p  Nm5
t5  1.739 zile
Rezultă t=2 zile/sector

6. Montare armatură cuzineţi si grindă de fundare:


Q6  1515 kg
NT6  0.06 ore
Nm6  5
Q6 NT6
t6 
8 p  Nm6
t6  2.066 zile
Rezultă t=3 zile/sector

7. Turnare beton cuzineţi si grindă de fundare:


Q7  22.4 mc
NT7  3.05 ore
Nm7  6
Q7 NT7
t7 
8 p  Nm7
t7  1.294
zile
Rezultă t=2 zile/sector

8. Cofrare stâlpi:
Q8  70.8 mp
NT8  1.34 ore
Nm8  6
Q8 NT8
t8 
8 p  Nm8
t8  1.797 zile
Rezultă t=2 zile/sector

9. Armare stâlpi:
Q9  730.7 kg

107
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

NT9  0.16 ore


Nm9  5
Q9 NT9
t9 
8 p  Nm9
t9  2.657 zile
Rezultă t=3 zile/sector

10. Betonare stâlpi:


Q10  7.9 mc
NT10  3.54 ore
Nm10  4
Q10 NT10
t10 
8 p  Nm10
t10  0.794 zile
Rezultă t=1 zile/sector

11. Cofrare elevaţie:


Q11  368.4 mp
NT11  0.83 ore
Nm11  10
Q11 NT11
t11 
8 p  Nm11
t11  3.475 zile
Rezultă t=4 zile/sector

12. Betonare elevaţie:


Q12  50.3 mc
NT12  0.7 ore
Nm12  5
Q12 NT12
t12 
8 p  Nm12
t12  0.8
zile
Rezultă t=1 zile/sector

13. Împrăştiere pământ umplutură:


Q13  244.9 mc
NT13  0.43 ore
Nm13  10
Q13 NT13
t13 
8 p  Nm13
t13  1.197
zile
Rezultă t=2 zile/sector

14. Compactare pământ umplutură:


Q14  75.85 mc
108
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

Rep14  2.5 mc/h


Q14
t14 
8 Rep14
t14  3.792 zile
Rezultă t=4 zile/sector

15. Cofrare grindă si placă demisol:


Q15  246.6 mp
NT15  0.92 ore
Nm15  6
Q15 NT15
t15 
8 p  Nm15
t15  4.297
zile
Rezultă t=5 zile/sector

16. Armare grindă si placă demisol:


Q16  3034.9 kg
NT16  0.048 ore
Nm16  5
Q16 NT16
t16 
8 p  Nm16
t16  3.311 zile
Rezultă t=4 zile/sector

17. Betonare grindă si placă demisol:


Q17  64.56 mc
NT17  0.83 ore
Nm17  9
Q17 NT17
t17 
8 p  Nm17
t17  0.677 zile
Rezultă t=1 zile/sector

18. Armare placa pe sol:


Q18  1179.2 mc
NT18  0.06 ore
Nm18  5
Q18 NT18
t18 
8 p  Nm18
t18  1.608 zile
Rezultă t=2 zile/sector

19. Betonare placă pe sol:


Q19  39.69 mc
NT19  0.83 ore

109
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

Nm19  10
Q19 NT19
t19 
8 p  Nm19
t19  0.374 zile
Rezultă t=1 zile/sector

4.2 LISTA DE ACTIVITĂŢI

Legatura
Nr.Crt. Denuimire activitate Durata Activitate Activitate
precedenta urmatoare
START
1 Preluare amplasament 2 2
2 Organizare 1 7 1 3
3 Organizare 2 10 2 4
4 Trasare constructie 2 3 5
5 Sapatura strat vegetal 2 4 6
6 Sapatura generala - excavator S1 4 5 7,8
7 Sapatura generala - excavator S2 4 6 9
110
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

8 Finisare manuala taluz S1 1 6 9,10


9 Finisare manuala taluz S2 1 8,7 11
10 Sapatura manuala bloc fundare S1 1 8 11,12
11 Sapatura manuala bloc fundare S2 1 9,10 13
12 Turnare beton bloc fundare S1 7 10 13,14
13 Turnare beton bloc fundare S2 7 11,12 15
14 Cofrare cuzineti si grinda fundare S1 2 12 15,16
15 Cofrare cuzineti si grinda fundare S2 2 14,13 17
16 Armare cuzineti si grinda fundare S1 3 14 17,18
17 Armare cuzineti si grinda fundare S2 3 15,16 19
18 Betonre cuzineti si grinda fundare S1 7 16 19,20
19 Betonre cuzineti si grinda fundare S2 7 17,18 21
20 Cofrare stalpi S1 2 18 21,22
21 Cofrare stalpi S2 2 19,20 23
22 Armare stalpi S1 3 20 23,24
23 Armare stalpi S2 3 21,22 25
24 Betonare stalpi S1 7 22 25,26
25 Betonare stalpi S2 7 23,24 27
26 Cofrare elevatii S1 4 24 27,28
27 Cofrare elevatii S2 4 25,26 29
28 Betonare elevatii S1 7 26 29,30
29 Betonare elevatii S2 7 27,28 31
30 Imprastiere umplutura S1 2 28 31,32
31 Imprastiere umplutura S2 2 29,30 33
32 Compactare pamant umplutura S1 4 30 33,34
33 Compactare pamant umplutura S2 4 31,32 35
34 Cofrare grinzi si placa demisol S1 5 32 35,36
35 Cofrare grinzi si placa demisol S2 5 33,34 37
36 Armare grinzi si placa demisol S1 4 34 37,38
37 Armare grinzi si placa demisol S2 4 35,36 39
38 Betonare grinzi si placa demisol S1 7 36 39,40
39 Betonare grinzi si placa demisol S2 7 37,38 41
40 Montare macara 2 38 41
41 Armare placa pe sol S1 2 40 42,43
42 Armare placa pe sol S2 2 40,41 44
43 Betonare placa pe sol S1 7 41 44
44 Betonare placa pe sol S2 7 42,43
STOP

4.3 CICLOGRAMA:
Vezi Anexa B.
111
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

4.4 PROGRAMREA LUCRARILOR


Vezi Anexa C.

5. ORGANIZAREA LOCO - OBIECT

5.1 DIMENSIONAREA AMENAJĂRILOR DE ORGANIZARE ŞANTIER

Dimensionarea unui vestiar:

- in perioada de vârf este nevoie de 44 muncitori

- suprafaţa necesară unui muncitor este de 0.9 m2

Snec=44× 0.9=39.60 m2

- alegem vestiar având dimensiunea de 6,10×3,30 cu S0=20.13 m2

112
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

-
vom avea nevoie de 2 vestiare de dimensiunile mai sus mentionate, având suprafata totală
de 40.26 m2 ,acoperind astfel necesarul de 39.60 m2

Dimensionarea platformei pentru depozitare bene:

Autobetonieră de 5.5 mc, rezulta un necesar de 5 bene de 1mc.


Dimensiuni:
-
lungimea benei : Lb = 3.00 m
-
lăţimea benei : lb = 1.00 m
Dimensionarea platformei:
- lungimea platformei: L = 5 x 1.00 = 5.00 m; alegem L = 6.00 m
- lăţimea platformei: l = 3.00 + 1.00= 4.00 m; alegem l=4.00m
Aplatformă = 6.00 x 4.00 = 24.00 m.

5.2 LISTA AMENAJĂRILOR DE ORGANIZARE

 Drum provizoriu de organizare de şantier balastat


 Acostament – balast
 Alee pietonală – placi prefabricate patrate
 Casa poartă
 Pichet P.S.I.
 Platforma depozitare placi prefabricate acoperis
 Platforma depozitare cofraje
 Platforma pentru dispozitive de montaj
 Platforma depozitare armaturi
 Magazie materiale de mare valoare
 Magazie scule si material mărunt
 Birou şef punct de lucru
 Vestiar
 WC cu doua catine
113
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

 Branşament electric
 Reţea electrică provizorie aeriană
 Stalpi de lemn cu loc de lampa
 Reţea electrică subterană
 Tablou electric cu sigurante si prize
 Cămin racord retea apa cu apometre
 Conducta provizorie de apa
 Hidrant pentru incendiu
 Conducta provizorie de canalizare
 Tablou de distribuţie capsulat pentru macara turn

6. BIBLIOGRAFIE

1. – STAS 10101/0-75: Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor.


2. – STAS 10101/0A-77: Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii
civile industriale si agricole.
3. – STAS 10101/1-78: Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente.
4. – NP-082-04: Actiuni in constructii. Incarcari date de vant.
5. – CR-1-1-3-2005: Actiuni in constructii. Incarcari date de zapada.
6. – P 100-1/2006: Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-
culturale, agrozootehnice si industriale.
7. – STAS 10107/0-90: Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor structurale
din beton, beton armat si beton precomprimat
8. – STAS 3300/1-85: Teren de fundare. Principii generale de calcul.
9. – Horia A. Andreica: Constructii. Alcatuirea si calculul elementelor de constructie, Editura U.T.
Pres, Cluj-Napoca 2000
10. – Viorel Pop, Augustin Popa: Proiectarea Fundatiilor. Institutul Politehnic Cluj-Napoca, 1986
11. – Traian Onet: Proiectarea betonului structural. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 1996

114
UNIVERSIATEA DE NORD Proiect de Licenţă
Facultatea de Construcţii

12. – Traian Onet, Zoltan Kiss: Ghid pentru proiectarea betonului armat. Editura Universitatii
“Transilvania” Brasov, 1998
13. – C 1981: Indicator de norme de deviz pentru lucrarile de constructii industriale, agrozootehnice,
de locuinte si social culturale Vol.I, Vol.II, Vol.III, Matrix Rom, Bucuresti, 2001
14. – Julieta Domsa, Virgil Vescan, Andrei Moga: Tehnologia Lucrarilor de Constructii si Tehnologii
Speciale, Vol.II. Atelierul de multiplicare al Institutului Politehnic Cluj-Napoca, 1988
15. Emil Comşa şi colectivul Construcţii civile. Acţiuni în construcţii. Breviar de norme şi exemple
de calcul - Ed. U.T.Pres, Cluj-Napoca, 2003
16. Note de curs

115

S-ar putea să vă placă și