Bloc de Locuinte S+P+2E+M

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
PROGRAM DE STUDII: CONSTRUCTII CIVILE ,
INDUSTRIALE SI AGRICOLE
BLOC DE LOCUINTE S+P+2E+M
Coordonator stiintific :
Sef lucrari dr. ing. MIZGAN PARASCHIVA
Absolvent
2015
1
BORDEROU
 Tema de proiectare..............................................................................pag.4
 Memoriu tehnic justificativ.................................................................pag.5
* Introducere…………………………………………….….............pag.5
* Conditii de proiectare………………………………….…………pag.8
* Prezentare solutie arhitecturala,functionala……………................pag.8
* Prezentare solutie structurala……………………….........……….pag.9
* Stabilirea categoriei de importanta a constructiei...........................pag.9
* Stabilire clasa de importanta………………….…..........................pag.9
* Stabilire grad de rezistenta la foc……………….…………..…….pag.9
* Program pentru controlul calitatii pe santier................................pag.10
 Caiete de sarcini.................................................................................pag.11
 Breviar de calcul.................................................................................pag.63
* Date generale................................................................................pag.63
* Evaluarea incarcarilor...................................................................pag.64
* Predimensionarea elementelor structurale....................................pag.78
* Combinatii de incarcari.................................................................pag.98
* Dimensionarea armaturilor din placi..........................................pag.105
* Dimensionarea armaturilor din grinzile transversale..................pag.111
* Dimensionarea armaturilor din grinzile longitudinale..............pag.119
* Dimensionarea armaturilor din stalpii centrali..........................pag.123
* Dimensionarea armaturilor din stalpi marginali.........................pag.129
* Dimensionarea fundatiei stalpului central................................pag.135
* Dimensionarea fundatiei stalpului marginal.............................pag.138
* Dimensionarea armaturilor din scari..........................................pag.141
* Verificarea ductilitatii grinda – stalp .........................................pag.145
* Verificarea deplasarilor laterale..................................................pag.151
* Dimensionarea armaturilor din peretii de subsol........................pag.152
 Anexa – Tabele centralizatoare ale eforturilor...................................pag.153

 Bibliografie........................................................................................pag.179
2
3
TEMA DE PROIECTARE
Prin aceasta lucrare , se va intocmi proiectul tehnic al unei cladiri avand un regim de inaltime
S+P+2 E+M si este amplasata in localitatea Brasov.
Cladirea are functiunea de bloc de locuinte, avand 2 garsoniere si 2 apartamente pe nivel.
La demisolul blocului de locuinte se va amenaja o sala de fitnes si un apartament cu 2
camerere.
Structura de rezistenta este urmatoarea :
Structura de rezistenta se va realiza din cadre de beton armat.
Planseele sunt din beton armat.
Fundatiile izolate de tip bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat.
Peretii de ínchidere si cei de compartimentare se vor realiza din B.C.A.
Acoperisul este de tip sarpanta pe scaune in 2 ape , iar invelitoarea din tigel ceramice solzi.
Pentru realizarea eficientei energetice a cladirii se va prevedea termoizolarea elementelor de
anvelopa a cladirii : peretii exteriori cu protectie cu polistiren expandat cu grosimea de 10cm, planseul
acoperis terasa cu protectie cu polistiren extrudat cu grosimea de 15 cm.
Inaltimea de nivel este de 2.80 m.
Usile si ferestrele exterioare se vor realiza din tamplarie din PVC cu geamuri termopane iar
usile interioare se vor realiza din lemn.
Circulatia pe verticala se realizeaza prin intermediul a unei case de scara avand forma in plan
de tipul ,, doua rampe si un podest intermediar „ . Suplimentar circulatia pe verticala este asigurata si
de alte scari: la etajul 1 mai avem o scara metalica R60mh cu trepte balansate din placi prefabricate din
mozaic care duce la etajul 2. La etajul 2 mai avem 3 scarii care sunt scarii interioare pentru duplex,
una dintre ele fiind din metal R60mh cu o rampa si celelalte sunt din lemn stratificat si sunt scari cu
rampe curbe.
Balcoanele se vor desfasura atat pe laturile longitudinale, cat si pe laturile transversale ale
cladirii, cu acces din fiecare camera.
4
MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV
INTRODUCERE
In urma cereri beneficiarului se propune construirea unui bloc de locuinte ce va avea un regim
de inaltime de S+P+2E+M. Cladirea este amplasata in localitatea Brasov.
In cele ce urmeaza se va face o scurta prezentare a principalelor caracteristici ale cladirii.
Functiunile cladirii :
- Subsol :sala fitnes si un apartament cu 2 camere.

- Parter : 2 garsoniere si 2 apartamente .
- Etaje curente : o garsoniere si 3 apartamente .
- Terasa : circulabila .
Date generale de conformare a cladirii
- Structura de rezistenta
Suprastructura : de tip cadre din beton armat monolit , pe doua directii ortogonale
Infrastructura : fundatii izolate de tip bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat.
- Inchideri si compartimentari
Peretii exteriori se vor realiza din blocuri de BCA de dimensiuni 24cm x 30cm x
60cm si termoizolatia din polistiren expandat cu grosimea de 10 cm,aplicata la
exteriorul zidului.
Peretii interiori se vor realiza din blocuri de BCA de dimensiuni 24cm x 25cm x
60cm si 10cm x 25cm x 60cm.
Descrierea si analiza solutiei proiectate :
a) Subsol S= 295 m2
- Apartamnet 1 S=90 m2
- Sala fitnes S=160 m2
- Hol demisol, scara S=45 m2
b) Parter
- Hol parter, scara S= 37 m2
- Apartament 2 S= 60 m2
Suprafata utila parter : 298 m2
5
c) Etaj 1 :

Suprafata utila etaj 1 : 285 m2
d) Etaj 2 :

e) Mansarda(duplex) :

Bilantul suprafetelor
- Suprafata construita : S= 335 m2

- Suprafata desfasurata : S= 988 m2
- Suprafata utila totala : S= 988m2
- Suprafata teren : S= 698.32m2
- P.O.T. : 12,8%
- C.U.T. : 0,896
6
CONDITII DE PROIECTARE
Principalele reglementari tehnice avute in vedere :
- Codul de proiectare seismica P100/2012

- EC 2,SREN 1992-1-1.2006 Proiectarea structurilor de beton
- CR0 -2012 Cod de proiectare.Bazele proiectarii structurilor in constructii
- NP 007-97 Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat
- CR1-1-3-2012 Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor
- CR-1-1-4-2012 Actiunea vantului
Date ale amplasamentului cladirii :

- Localitatea Sibiu
- Clasa de importanta si de expunere III , γ = 1,0
- Conditii seismice :
-ag = 0,2 g acceleratia terenului
-clasa de ductilitate : H (inalta)
- TB = 0,07 s
-TC = 0,7 s perioada de colt a spectrului de raspuns
- Conform codului de proiectare CR1-1-3-2012 , "Evaluarea actiunii zapezii asupra
constructiilor", valoarea caracteristica a incarcarii din zapada la nivelul solului este sok
= 2,0 [kN/m2] pentru un interval de recurenta IMR = 50 ani
- Conform codului de proiectare CR-1-1-4-2012 , „Actiunea vantului”, presiunea de
referinta a vantului qref = 30 [daN/m2]
- Conform STAS 6054/77 , se va lua in considerare adancimea maxima de inghet la 0,90
– 100 m de la cota terenului sistematizat.
- Terenul de fundare este constituit din argila prafoasa nisipoasa , plastic consistenta care
conform ”Normativului pentru proiectarea structurilor de fundare directa” NP 112-
2012 , are urmatoarele caracteristici geotehnice : e = 0,6 ,IC = 0,7 , P conv = 500 [kPa].
7
PREZENTARE SOLUTIE ARHITECTURALA, FUNCTIONALA
Blocul are la nivelul solului lungimea de 33,65 m iar latimea de 9,30m . Cota subsolului este -
2,80 m , cota de nivel a parterului este ± 0,00 m , cota etajului 1 este + 2,80 m , cota etajului 2 este +
5,60 m , cota etajului 3 este +8,40 m , cota sarpantei este la 12,38 m.
Atat peretii exteriori, cat si cei interiori se vor executa din BCA . La exterior se va realiza o
izolare termica cu placi de polistiren expandat cu grosimea de 10 cm.
Structura de rezistenta a blocului va fi realizata in cadre din beton armat , turnate monolit .
Placa parterului si a etajelor curente se vor executa din beton armat turnat monolit.
Finisaje interioare :
- tencuieli driscuite cu mortar de var-ciment , glet , zugraveli lavabile la pereti si tavane.

- placaje cu faianta si gresie in camerele de baie.
- pardoseli calde cu parchet laminat in interiorul camerelor.
- usi interioare din lemn.
- holurile si scarile vor fi acoperite cu gresie.
Finisaje exterioare :
- tencuieli terasit.
- ferestrele si usile exterioare vor fi executate di tamplarie PVC si vor avea gemuri
termopane.
- glafurile vor fi din PVC.
PREZENTARE SOLUTIE STRUCTURALA
Structura de rezistenta va fi realizata din : cadre de beton armat cu doua deschideri

de 4,65 m pe directie transversala, iar pe directia longitudinala sunt 4 travei de cate 6,00 m si cate o
traveie de ….
Sectiunea transversala a stalpilor este de : 45 cm x 45 cm pentru stalpii marginali, 55 cm x 55
cm pentru stalpii centrali. Sectiunea transversala a grinzilor este de : 25 cm x 45 cm pentru grinzile
transversale, de 25 cm x 40 cm pentru grinzile longitudinale, de 25 cm x 40 cm pentru grinzile
secundare. Grosimea planseului este de 15 cm.
Calitatea materialelor utilizate - conform claselor de expunere prezentate in SREN 1992-1 si
a solicitarilor la care sunt supuse elementele de beton , acestea vor fi realizate dupa cum urmeaza :
- beton de egalizare C8/10 – beton simplu

- beton pentru blocuri de fundatii si cuzineti C 25/30 – beton armat
- beton pentru stalpi , grinzi , placi , scari C 16/ 20 – beton armat.
Betonul de clasa C25/30 are rezistenta caracteristica la compresiune fck=25N/mm2 , iar betonul
de clasa C16/20 are rezistenta caracteristica la compresiune fck = 16 N/mm2 .
Pentru realizarea armaturilor se vor folosi oteluri care respecta prevederile inscrise in EN
10080 si ST 009/2005 . Astfel pentru armaturile de rezistenta se va folosi otel PC 52 cu rezistenta la
rupere ft = 510 N/ mm2 si limita de curgere fyk = (335 ÷355) N/mm2 in functie de diametrul armaturii,
8
iar pentru armaturile de repartitie se va folosii un otel OB 37 cu o rezistenta la rupere ft = 360 N/mm2
si limita de curgere fyk = (235÷255) N/mm2 , in functie de diametru.
Conform HG 766/94 , categoria de importanta a blocului este normala (C).
Conform normativului P 100/1-2012 , blocul are clasa de importanta si expunere III .
Conform normativului P 118/1999 , blocul are gradul de rezistenta la foc II .
PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII

PE SANTIER
In conformitate cu legea 10/1995 si ordinul M.L.P.A.T.31/N/95 se stabileste urmatorul

program :
Nr. Lucrarea care se executa , receptioneaza Documente Executarea

si pentru care se intocmeste care controlului
Crt.
documentatia scrisa se intocmesc
1 Predare , primire amplasament P.V. B;E;T
2 Trasare cladire P.V. B ;E ;T ;I
3 Natura teren fundare, cote P.V. la –FD B ;E ;G ;I
fundamentale.
4 Executia armaturilor pentru fundatiile P.V. la –FD B ;E ;P
tip bloc si cuzinet .
5 Executie cofraj si armaturi planseu cota P.V. la –FD B ;E :P :I
±0,00
6 Executie cofraj si armaturi stalpi parter P.V. la –FD B ;E ;P ;I

7 Executie cofraj si armaturi planseu cota P.V. la –FD B ;E ;P ;I
+2,80
8 Executie cofraj si armaturi stalpi etaj 1 P.V. la –FD B ;E ;P ;I
+5,60
+8,40
9
+11,20
+14,00
17 Executie armaturi planseu cota +16,80 P.V. la –FD B ;E ;P ;I
18 Executie armaturi planseu terasa P.V. la –FD B ;E ;P ;I
Receptie calitativa a structurii de
19 rezistenta
P.V. B ;E ;P
20 Receptie la terminarea lucrarilor P .V. B ;E ;P
Legenda : B – beneficiar T - topograf

E – executant I – inspector M.L.P.A.T.
P – proiectant P.V. – proces verbal
G – geotehnician F.D. – faza determinanta
Constructorul va anunta in scris cu 10 zile inainte de faza determinanta inspectia de stat in

constructii si cu nota telefonica pe ceilalti participanti.
Proiectant : Beneficiar : Executant :
10
CAIETE DE SARCINI
CAPITOLUL SAPATURI.
Generalitati
Acest capitol cuprinde sarcinile care trebuiesc sa fie respectate la lucrarile de terasamente
(sapatura, umplutura, compactare si transport pamant) la infrastructura constructiilor curente de orice
fel, la lucrari de constructii industriale, agrozootehnice, locuinţe si social culturale.
Standarde si normative de referinta
La lucrarile de sapatura se vor avea in vedere urmatoarele normative:

- C 169-88- Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente
- C 16-94 - Normativ pentru executarea pe timp friguros a lucrărilor de constructii
- NP112-2012 proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii;
- TS - norme de deviz pentru terasamente;
- C 83/75 Indrumător privind executia trasarii de detaliu în constructii
- C 140-86 Normativ privind executarea lucrarilor de beton şi beton armat
- STAS 6054 –77 Teren de fundare, adancimi maxime de inghet.
- STAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a constructiilor - Prescriptii generale
- STAS 9824/1-87 Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale şi agrozootehnice
- STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor.
- STAS 3349/1-83 Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de agresivitate a
apei.
- Norme republicane de protectie a muncii aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul
Sanatatii cu Ord. nr. 34/1975 şi 60/1975.
- Norme de protectie a muncii în activitatea de constructii-montaj, aprobate de M. C. Ind. cu
Ord. nr. 1233/D/1980.
11
Executarea lucrarilor
A. Conditii normale de executie.
Inaintea inceperii tuturor lucrarilor de sapatura beneficiarul va elibera terenul de amplasament

al constructiei de toate dotarile edilitare ce se pot gasi in solul acestuia ca: retele de apa, canalizare,
termice, gaz, telefonice, electrice, etc.
Lucrarile se vor executa dupa imprejmuirea zonei si eventual semnalizarea pe timp de noapte,
daca afecteaza circulatia rutiera.
Lucrarile se vor realiza prin sapatura generala cu utilaj adecvat, respectandu-se normele de
protectia muncii in vigoare pentru taluzurile sapaturii si pentru operarea cu utilajul. Se admit sapaturi
manuale numai in spatii inguste si pentru colectarea fundului sapaturii si taluzelor.
Se curata complet terenul de stratul vegetal pe toata suprafata care va fi ocupata de
constructia noua (cu strangerea acestuia în gramezi şi apoi îndepartarea lui de pe amplasament).
Pe platforma executata se creeaza santuri de garda si rigole in vederea colectarii si evacuarii
apelor meteorice. Se intocmeste procesul verbal de predare – primire amplasament, cat si bornele
de reper intre beneficiar, proiectant şi constructor. Se intocmeste procesul verbal de inceperea
lucrarii de catre investitor si constructor. Saparea si depozitarea pamantului vegetal. Trasarea pe
teren a constructiei şi materializarea cotei 0,00. Trasarea axelor, a sapaturilor si a conturului pe
teren se va executa cu teodolitul si cu panglica. Axele principale ale constructiei se materializează
pe teren cu ajutorul reperelor marcate pe borne de beton, care se toarna pe loc. Bornele vor fi
paralelipipedice si vor avea la partea superioara o placuta metalica pe care se va imprima cu dalta
si cu ciocanul punctul respectiv. Pentru bornele de nivel, pe placuta metalica se va imprima
nivelul reperului. Protejarea acestor borne se va face cu bolovani. Dupa trasarea conturului cladirii
se va trece in continuare la executarea unei imprejmuiri ajutatoare, alcatuita din scanduri batute pe
cant, pe piloti infipti prin batere in teren. Laturile imprejmuirii se vor bate la o distanta de 1,5
2,0m de conturul constructiei si vor fi paralele cu axele principale ale constructiei. Transmiterea
axelor principale de pe borne pe scandurile imprejmuirii se va face cu teodolitul. Trasarea pe teren
a limitelor gropii de fundatie se face cu ajutorul axelor principale si secundare duse pe
imprejmuire, cu firul de plumb. Se va materializa cu tarusi directia axei respective. Se va masura
deoparte si de alta a axei jumătatea latimii gropii de fundatie si se fixeaza cu tarusi, intre care se
intinde sarma.
Utilajele care se folosesc pentru lucrarile de sapatura se clasifica in functie de natura terenului
si de existenta sau nu a apei subterane. Se pot folosi utilaje ca:
- buldozer pentru sapatura generala si deplasarea locala (miscare de terasamente);
- excavator pentru saparea in spatii largi si inguste prin retragere (santuri) avand lama pana la
40cm latime inclusiv depozitarea pamantului in mijlocul de transport. Daca exista si apa se
coboara nivelul freatic prin canale colectoare sau puturi si pomparea acesteia;
- draglina pentru saparea in terenuri usoare cu apa la volume mari;
- picamer in teren foarte tare, (conglomerat, stanca, etc.)
- cilindru compresor pentru compactare;
- mai mecanic sau manual.
12
B. Conditii de executie pe timp friguros.
Pe timp friguros nu se admite indepartarea ultimului strat de sapatura in apropierea cotei de

fundare, fara a se lua masuri impotriva inghetului (sa nu inghete terenul), lucru care ar duce la
schimbarea conditiilor geotehnice ale terenului pe care urmeaza a se funda constructia.
Pe langa utilajele enumerate anterior se mai adauga:
- locomotiva pentru sursa de aburi cu reteaua de tevi pentru aburi proveniti din alta sursa;
- rogojini sau alte materiale termoizolante.
Transportul pamantului
Pamantul rezultat din sapatura se transporta cu utilaje de transport la locul de depozitare.

La transportul pamantului rezultat din sapatura se va tine cont de urmatorii factori:
- distanta de transpor;
- de infoierea pamantului rezultat din sapatura;
- de utilajele mecanice folosite;
- de incarcarea mecanica a utilajului de transport cu eventualele relevee de depozitare in
cadrul sapaturii.
Umplutura de pamant
Dupa executia infrastructurii, a eventualelor canale de instalatii, se executa sistematizarea pe

verticala la cotele din proiect, cu umputura de pamant ales din sapatura.
Datorita faptului ca putrezirea in timp ar conduce la goluri cu tasari posibile, pamantul ales
pentru umplutura rezultat din sapatura, nu trebuie sa contina stratul vegetal. Umplerea se va executa
numai cu pamant bun. Nu se admite umplutura pe teren vegetal. Straturile de pamant, pietris, etc,
rezultat din sapatura se compacteaza in straturi de 20-25cm grosime cu maiul manual, maiul mecanic,
sau in suprafete intinse cu cilindru compresor, prin treceri succesive de 2-3 ori in acelasi punct,
folosindu-se pamant cu umiditate optima pentru compactare.
Este foarte importanta compactarea pamantului cu mare atentie, pentru a se preveni eventualele
tasari ale trotuarelor, ale zidurilor autoportante care descarca pe pardoseala.
Tolerante la executie
Sapatura generala si sapaturile locale se realizeaza numai dupa trasarea constructiei si

verificarea trasarii constructiei de catre beneficiar, impreuna cu seful de proiect. Dupa executarea
fundatiilor, inainte de turnarea betonului in elevatii sau executarea zidariei se retraseaza axele
constructiei si se materializeaza constructia pe fundatii. Se admit deviatii de maxim 5-10cm, pentru
fundatii continue (pentru devieri mai mari, cu avizul scris al proiectantului, in functie de importanta
elementului de constructie).
La structuri pe cadre (diafragme, panouri mari) se verifica retrasarea inainte de turnarea
cuzinetului/centurii, abaterile mai mari de 5 cm fiind discutate cu proiectantul, corectiile fiind facute la
cuzinet/centura, fara a se permite la stalpi, diafragme sau panouri mari, abateri mai mari de 2-3cm.
Beneficiarul impreuna cu executantul va semna un proces verbal de predare primire
amplasament, predare cota zero, de tasare si un proces verbal al cotei de sapare. Sapaturile se vor
13
executa pana la cotele din proiect dar nu mai sus decat cota terenului natural nederanjat. In principiu,
cota de fundare este cea prevăzută in proiect. Coborarea cotei de fundare (coborarea fundului
sapaturii) sub cota de proiect se stabileste cu ocazia receptiei naturii terenului de fundare de catre
inginer specialist in geotehnica, daca se constata ca terenul nu are caracteristicile avute in vedere la
proiectare (studiu geotehnic)
Tolerantele admisibile la trasarea constructiei in teren, pentru sapaturi, sunt :
- pe orizontala : coordonate de trasare  20 mm;
dimensiuni (lungimi)  20 mm;
raza zonei circulare a constructiei  10 mm;
- pentru cote de nivel cota  0.00  10 mm;

cota de fundare  30 mm;
In cazul depasirii oricareia dintre abaterile admisibile, este interzis inceperea executarii
corpului fundatiilor inainte de a se fi efectuat toate corecturile necesare si a se fi obtinut acordul scris
al proiectantului pentru continuarea lucrarilor.
Verificarea trasarii se efectueaza cu mijloace de control avand precizia mai buna decat 1/10
din abaterea maxima admisa.
Controlul calitatii lucrărilor de sapatura
In functie de importanta constructiei, volumul acesteia, sistemul constructiv, natura terenului

de fundare, proiectantul prin obligatii de proiectare sau asistenta tehnica va fi chemat pe santier pentru
verificarea si consemnarea in scris a lucrarilor in fazele ascunse:
- trasarea axelor constructiei;
- adancimea de fundare (teren bun de fundare) si latimea fundatiilor;
- se vor lua probe pentru verificarea compactarii umpluturii, mai ales acolo unde cota
terenului amenajat este mai sus de cota terenului natural.
Lucrarile de fundatie vor fi incepute numai dupa verificarea naturii terenului, a sapaturilor si
dupa retrasarea elementelor geometrice a tuturor fundatiilor, respectandu-se abaterile admisibile
prevazute in anexa la “Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii
aferente” (indicativ C56 –85) şi limitele date.
Procesul verbal de receptie a naturii terenului de fundare se va incheia intre inginerul
specialist geotehnician, beneficiar si executant. In vederea receptiei se vor prezenta geologului
procesele verbale de trasare si al cotei de fundare. Se vor respecta cele prevazute în legea 10/95 si in
“Procedura privind controlului statului in fazele de executie determinate pentru rezistenta si stabilitatea
constructiilor”. Documentul care atesta calitatea - natura - terenului de fundare il constituie Procesul
verbal de receptie calitativa intocmit de catre conducatorul lucrarilor de constructii impreuna cu
specialistul din partea proiectantului (inginer geotehnician) si a beneficiarul (faza determinanta).
Acesta va fi semnat in aceeasi zi de catre toti cei mentionati şi anexat la Registrul de procese verbale
de lucrari ce devin ascunse.
Verificarile directe se refera la:
- elementele geometrice - lungimi, latimi, cote de nivel etc., vor fi comparate cu cele descrise
in documentatia tehnica si trebuie să fie în deplina concordanta cu acestea;
14
Conditii de masurare a lucrarilor
Toate masuratorile lucrarilor de terasamente (umpluturi, sapaturi, si compactari) si transport se

vor face la m3 de terasamente, respectiv tone pentru transport, conform proiectului , scazandu-se
volumul de umplutura, volumul canalelor de instalatii daca este cazul.
CAPITOLUL UMPLUTURI
Generalitati
Acest capitol cuprinde caracteristicile operatiilor de umpluturi de pamant, cerintele de calitate

ale acestora.
Prezentul capitol se va consulta impreuna cu capitolul ”Sapaturi” din caietul de sarcini.
Standarde de referinta
C 169/88 Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru
realizarea fundaţiilor constructiilor civile si industriale - BC5/88
C 56/85 Normativ pentru verificarea calitatii şi receptia lucrarilor de
constructii şi instalatii aferente - BC1,2/86
Executia lucrarilor
Compactarea pamantului folosit ca umplutura in jurul constructiei se va face manual prin

imprastierea cu lopata si compactarea cu maiul de mana în straturi de circa 20 cm;
Executia acestora va fi facuta numai dupa realizarea hidroizolatiei verticale a peretilor de la
subsol si a protectiei din caramida a acesteia.
Umpluturile de sub pardoseli la subsol se vor executa din pietris si se vor compacta cu placa
vibranta conform detaliilor din proiect.
Verificari in vederea receptiei
Lucrarile de umpluturi trebuiesc receptionate conform normativului C 56-85.

Verificari:
- se verifica gradul de compactare si cotele de nivel, in concordanta cu cele din proiect;
calitatea lucrarilor de umpluturi se va verifica în baza greutatii volumetrice realizate în stare uscata de
1, 8 t/mc;
- documentul care atesta calitatea lucrarilor executate il constituie Procesul verbal de receptie
calitativa intocmit de catre conducatorul lucrarilor de constructii impreuna cu reprezentantul
beneficiarului, adica dirigintele de santier. Acesta va fi semnat in aceeasi zi de catre cei mentionati si
anexat la Registrul de procese verbale de lucrari ce devin ascunse.
15
CAPITOLUL BETOANE.
Generalitati
Acest capitol face referire la sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrari de betoane simple si
armate, confectionate cu agregate grele, turnate monolit pe santier in elemente de constructii curente
de orice fel, in lucrari de constructii industriale, locuinte si social culturale.
Pentru betoanele speciale folsite in zone cu agresivitate naturala sau chimica, precum si cele
hidrotehnice si cele supuse la temperaturi ridicate, se vor indica separat conditiile ce trebuiesc
indeplinite.
De asemenea nu sunt cuprinse conditiile ce trebuiesc indeplinite pentru betoane la lucrari cu
caracter unicat, betoane de inalta rezistenta, unde cerintele de exploatare sunt altele decat cele
obisnuite pentru lucrari curente.
In cursul executiei lucrarilor de betonare, fara aprobarea prealabila in scris a proiectantului, nu
se va face nici o derogare de la prevederile prezentului caiet de sarcini. Acesta isi rezerva dreptul ca in
situatiile speciale ce se pot ivi la executie, sa aduca modificari precum si completari prezentului caiet
de sarcini, in raport cu situatia aparuta.
Constructorul si beneficiarul sunt obligati, in baza prevederilor Legii 10 privind calitatea in
costructii, sa respecte, pe intreaga perioada de executare a lucrarilor, in afara Caietului de sarcini atasat
proiectului de executie, toate dispozitiile STAS, instructiunile tehnice departamentale, normativele in
vigoare la data executiei lucrarilor. De asemenea, se vor respecta normele generale si normele
specifice de protectie a muncii in vigoare (Prevederile art. 5 si 6 din Legea protecţiei muncii nr. 90/
1996; Hotararea Guvernului nr. 448/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii si
Protectiei Sociale republicata; Hotararea Guvernului nr. 460/1994 privind organizarea si functionarea
Ministerului Sanatatii, cu modificarile ulterioare; Normele generale de protectie a muncii, elaborate de
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale sub nr. 578 din 20 noiembrie 1998 si Ministerul Sanatatii sub
nr. DB/5840 din 26 noiembrie 1998), precum si normele de paza contra incendiilor.
Executantul va efectua toate incercarile si determinarile rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini in laboratorul sau de santier sau prin colaborarea cu unitati de specialitate.
In aceeasi masura, executantul este obligat sa efectueze la cererea proiectantului, verificari
suplimentare fata de prevederile Caietului de sarcini inclus in prezentul proiect de executie. Se va
dispune incercarea betonului in elementele structurale existente, prin aplicarea metodei nedistructive
combinate (sclerometrul Schmidt + ultrasunete), in conformitate cu prevederile Normativului pentru
incercarea betonului prin metode nedistructive, indicativ C 26 – 85, partea a III-a, pag. 83.
Daca rezultatele obtinute pentru anumite elemente structurale in urma aplicarii metodei
nedistructive combinate nu sunt concludente, se vor efectua verificari suplimentare constand in
extrageri de carote din aceste elemente, in locurile indicate de proiectant. In situatia in care rezultatele
verificarilor suplimentare (obtinute in urma incercarilor la compresiune pe carote), betonul pus in
opera nu indeplineste conditiile prevazute conform reglementarilor tehnice in vigoare, proiectantul va
decide expertizarea lucrarii, cu luarea de masuri privind refacerea sau consolidarea elementelor
necorespunzatoare.
Lucrarile de betonare nu se vor executa sub temperaturi de +5C, respectiv peste +30C.
In cazul lucrarilor executate pe timp friguros, se vor respecta atat prevederile normativului C16
– 84, cat si Caietul de sarcini elaborat de proiectant.
16
Inainte de inceperea lucrarilor, executantul este obligat să examineze amanuntit proiectul si sa
aduca la cunostinta investitorului eventualele lipsuri, nepotriviri intre diferite planuri sau dificultati de
adaptare la teren si de executie a proiectului.
Standarde si normative de referinta:
La lucrarile de betoane se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative de referinta:

- SR EN 12620/2003 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare;
- SR EN 12390-6/2002 Determinarea rezistentelor mecanice la betoane;
- SR 6232/1996 Cimenturi, adaosuri minerale, aditivi;
- NE 012 /2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton , beton armat si beton
precomprimat;
- CP 012/2007 Cod de practica pentru producerea betonului;
- SR EN 1992-1-1 Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton
precomprimat
- P100 – 2012 Normativ pentru proiectarea antiseismica a construcţiilor de locuinte, social –
culturale, agrozootehnice si industriale
Materiale
a. Cimenturi.
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea si domeniul de utilizare ale acestora sunt

precizate in Anexa VI din CP 012-07. Pentru elementele de constructii care au conditii normale de
exploatare, tipul de ciment ales va respecta Tabela IV2 din CP 012/07. In cazul in care in proiectul
intocmit se specifica calitatea cimentului, acesta se va respecta cu prioritate.
Verificarea calitatii cimentului se va face:
- la aprovizionare, conform prevederilor din Anexa XI punct A;
- metodele de incercare sunt reglementate prin SR EN 196/1995.
b. Agregate grele.
Pentru prepararea betoanelor având densitatea cuprinsa intre 2001 ÷ 2500 kg/mc se vor folosi
agregate grele, provenite din sfaramarea naturala sau din concasarea rocilor.
Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele se găsesc in SR EN
12620/2003. Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile:
- sortul 1: - agregate 0-3mm
- sortul 2: - agregate 3-7mm
- sortul 3: - agregate 7-16mm sau 7-20mm
- sortul 4: - agregate 16-31 mm sau 16-40mm.
Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul proiectantului.
Verificarea calitatii agregatelor se va face:
- la aprovizionare, conform prevederilor din Anexa XI punct A2;
- inainte de utilizare, conform prevederilor din Anexa XI punct B2 din CP 012/1-
2007;
- metodele de incercare sunt reglementate prin STAS 227-86 Anexa IV 4
17
c. Apa.
Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau alta sursa,
dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca condiţiile prevăzute in SR EN 1008/2003.
d. Aditivi
In cazurile in care se impune realizarea de betoane cu caracteristici ce se pot obtine numai cu

ajutorul aditivilor, proiectantul va specifica in piesele proiectului acest lucru.
Cerinte privind caracteristicile betonului
Compozitia betonului a fost aleasa in asa fel incat cerintele privind rezistenta si durabilitatea
acestuia sa fie asigurate conform tabelului 5.4. din NE 012-99. Astfel, in prezentul proiect,
proiectantul de specialitate (rezistenta) a stabilit următoarele tipuri de betoane:
Pentru infrastructura :
-BETONUL DE EGALIZARE DE SUB FUNDAŢIE (0,10 m GROSIME)

Beton simplu pompabil conform NE 012-1999
C8/10
-BETONUL DIN FUNDATII
Beton pompabil conform NE 012-1999
C25/30 T4 / 0 - 16 mm – Bc 25p (B330p).

Beton pompabil conform ne 012-1999
Ciment I 42,5R ( Iarna cu „R” obligatoriu) 440 kg/m3
Nisip 0  3 mm 696 kg/m3
Pietriş 3  7 mm 261 kg/m3
Pietriş 7  16 mm 783 kg/m3
Apa de preparare 210 l/m3
Aditiv plastifiant SIKA BV 3M 2,20 l/m3
Consistenta betonului T4
(tasarea conului 120  20 mm)
Lucrabilitatea L4
Gradul de gelivitate G100
Gradul de impermeabilitate P410
Raport A/C 0,48
Densitate beton 2392 kg/m3
18
Pentru suprastructura:
BETON ARMAT CONFORM NE 012-1999

C20/25 T4 I 42,5R/ 0 - 16 mm
Ciment I 42,5R 400 kg/m3
Nisip 0  3 mm 696 kg/m3
Pietris 3  7 mm 261 kg/m3
Pietris 7  16 mm 783 kg/m3
Apa de preparare 190 l/m3
Aditiv plastifiant SIKA BV 3M 2,20 l/m3
Consistenta betonului T4
(tasarea conului 120  20 mm)
Lucrabilitatea L4
Gradul de gelivitate G100
Gradul de impermeabilitate P410
Raport A/C 0,48
Densitate beton 2392 kg/m3
Pentru elementele infrastructurii
Clasa de expunere a imobilului în condiţiile de mediu este 2.a – mediu umed moderat.
Stabilirea tipului de ciment pentru beton armat, s-a facut in functie de clasa betonului, de
conditiile de expunere si de caracteristicile elementului (masivitate). In functie de clasa de expunere
conform Anexei I.2., tabelului I.2.1 din NE 012 – 99, s-au stabilit urmatoarele :
- Pentru elemente sau constructii din beton armat C25/30 T4 / 0 - 16 mm – Bc 30p (B400p). cu
grosimi mai mici de 1,25 m - Ciment II AS 32,5.
Consistenta betonului s-a stabilit in functie de conditiile de transport si de punere în opera, de
forma si dimensiunile elementelor si de desimea armaturilor, conform Anexei I.4., tabelul I.4.3. si
anume: pentru fundatii din beton armat, stalpi, pereti structurali, grinzi, clasa de consistenta este T4,
iar tasarea betonului 120  20 mm.
Stabilirea tipului de aditiv s-a facut in functie de conditiile de transport si de punere in opera,
de cerintele de rezistenta si durabilitate si de caracteristicile elementului (sectiune, armare).
Conform tabelului 4.4 din NE 012-99, pentru betoanele de rezistenta de clasa C25/30, se
recomanda aditiv plastifiant. Alegerea unui aditiv plastifiant va ajuta la cresterea lucrabilitatii în
principal, iar ca efect secundar cresterea rezistentei, cresterea durabilitatii, reducerea de apa.
S-a ales superplastifiantul SIKA BV 3M.
Cantitatea de apa de amestecare se stabileste conform Anexei I.4, tabelul I.4.4. in functie de
clasa betonului, de clasa de consistenta si de aditivul folosit.
Pentru beton C25/30 si consistenta T4, cantitatea de apa necesara este 210 l/m3
Gradul de impermeabilitate impus prin proiect în functie de clasa de expunere in care este
incadrata constructia (Clasa de expunere 2.a) este P410, iar gradul de gelivitate al betonului G100.
Stabilirea raportului A/C s-a facut in functie de clasa betonului, gradul de omogenitate asigurat
la prepararea betonului, gradul de impermeabilitate si de conditiile de expunere.
Conform anexei I.4, Tabelul I.4.2., valoarea maximA a raportului A/C pentru realizarea
conditiei de clasa este in functie de clasa cimentului si clasa betonului.
19
Dimensiunea maxima a agregatelor se stabileste in functie de forma si dimensiunile
elementelor, desimea armaturilor si conditiile de preparare si transport.
Pentru betonul ales special pentru acest proiect, s-au stabilit următoarele sorturi de agregate:
Nisip (0  3 mm) – 696 kg/m3; Pietris (3  7 mm) – 261 kg/m3; Agregate de rau (7  16 mm) – 783
kg/m3.
Pentru elemenetele suprastructurii
Clasa de expunere a imobilului in conditiile de mediu este 1.a – mediu uscat moderat.Stabilirea
tipului de ciment pentru beton armat, s-a facut in functie de clasa betonului, de conditiile de expunere
si de caracteristicile elementului (masivitate). In functie de clasa de expunere conform Anexei I.2.,
tabelului I.2.1 din NE 012 – 99, s-au stabilit urmatoarele :
- Pentru elemente sau constructii din beton armat C 25/30, cu grosimi mai mici de 1,25 m, executate in
afara perioadei de timp friguros - Ciment I 42,5R.
Dozajul minim de ciment se stabileste in functie de conditiile de expunere si de serviciu.
Conform tabelului 5.4., dozajul minim de ciment pentru asigurarea cerinţelor de durabilitate este
pentru beton armat aflat in clasa de expunere 1.a. - 250 kg/m3. La acest proiect s-a ales un dozaj de
ciment de 440 kg/m3.
Stabilirea tipului de aditiv s-a facut in functie de conditiile de transport si de punere in opera,
de cerintele de rezistenta si durabilitate si de caracteristicile elementului (sectiune, armare)
Conform tabelului 4.4 din NE 012-99, pentru betoanele de rezistenta de clasa C25/30, se
recomanda aditiv plastifiant. Alegerea unui aditiv plastifiant va ajuta la cresterea lucrabilitatii în
principal, iar ca efect secundar cresterea rezistentei, cresterea durabilitatii, reducerea de apa.
S-a ales superplastifiantul SIKA BV 3M.
Consistenţa betonului s-a stabilit in functie de conditiile de transport si de punere in opera, de
forma si dimensiunile elementelor si de desimea armaturilor si anume: pentru elemente sau
monolitizari cu armaturi dese sau dificultaţi de compactare si elemente cu sectiuni reduse, clasa de
consistenţă este T4, iar tasarea betonului 120  20 mm.
Cantitatea de apa de amestecare se stabileste in functie de clasa betonului, de clasa de
consistenta si de aditivul folosit.
Pentru beton C25/30 si consistenta T4, cantitatea de apa necesara este 210 l/m3
Gradul de impermeabilitate impus prin proiect in functie de clasa de expunere in care este
incadrata constructia (Clasa de expunere 1.a) este P410, iar gradul de gelivitate al betonului G100.
Stabilirea raportului A/C s-a facut in functie de clasa betonului, gradul de omogenitate asigurat
la prepararea betonului, gradul de impermeabilitate si de conditiile de expunere.
Valoarea maxima a raportului A/C pentru realizarea conditiei de clasa este 0,5, rezultand
pentru betonul ales un raport A/C = 0,48.
Dimensiunea maxima a agregatelor se stabileste in functie de forma si dimensiunile
elementelor, desimea armăturilor si conditiile de preparare si transport.
Pentru betonul ales special pentru acest proiect, s-au stabilit urmatoarele sorturi de agregate:
Nisip (0  3 mm) – 696 kg/m3; Pietris (3  7 mm) – 261 kg/m3; Agregate de rau (7  16 mm) – 783
kg/m3.
20
Prepararea si transportul betonului
Betoanele pentru constructii se prepara numai in statii de betoane atestate pentru productia de
betoane, conform CP 012/1-2007. Pentru cantitati mai mici de l0 m3 beton/ora si/sau un volum de cel
mult 50 m3 beton/schimb, statiile pot funcţiona, cu acordul beneficiarului, proiectantului, sub directa
subordonare a conducătorului lucrarii pe care o deservesc, fara certificat de atestare.
La statiile de betoane va fi afisata la loc vizibil reteta corespunzatoare tipului de beton ce se
prepara.
Betonul se va transporta cu mijloace de transport special amenajate, iar durata nu va depasi
valorile din Tabelul 5.1 din CP 012/1-2007
.
Executatrea lucrarilor de betoane
Pregatirea turnarii betonului se va face cu respectarea conditiilor de la punctele 6.1.-6.5. din CP

012/1-2007.
Betonarea diferitelor elemente si parti ale constructiei. Reguli generale de betonare.
Betonarea constructiei va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru care va fi
permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a punctelor 6.6-6.18 din CP 012/1-
2007, precum si a fisei tehnologice intocmita pe santier.
Pentru betoanele turnate cu pompa se va respecta Anexa VIII din CP 012/1-2007.
Compactarea betonului.
Compactarea betonului se va face mecanic prin vibrare sau manual prin batere si indesare cu
respectarea conditiilor si indicatiilor de la punctele 6.13-6.35 din CP 012/1-2007.
Rosturi de lucru (de betonare).
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se executia astfel
incat betonarea sa se faca fara intrerupere pe nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare.
Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor va fi stabilita prin proiect sau fisa
tehnologica a lucrarilor. La stabilirea pozitiei rosturilor de lucru se vor respecta regulile prevăzute la
punctele 6.33-6.39 din CP 012/1-2007.
Tratarea betonului dupa turnare
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si de reducerea deformatiilor din contractii,

betonul turnat va fi protejat pentru mentinerea umiditatii minime timp de 7 zile dupa turnare,
respectand indicatiile si conditiile de la punctele 6.40-6.45 din CP 012/1-2007.
Decofrarea.
Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minim 2.5
N/mm, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate, (cca 2-4 zile).
Pentru decofrarea fetelor inferioare la placi si grinzi si menţinerea popilor de siguranţa se vor
respecta cu strictete conditiile si indicatiile de la punctele 6.47-6.55 si tabelele 6.2. si 6.3. din CP
012/1-2007 si STAS 1275-88.
21
Tolerante de executie
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat monolit sunt:
- la lungime 4mm
- la latime 3mm
- la suprafetele de rezemare, lungimea sau latimea pentru elementele de planseu si acoperis:
e=15mm la 1 > 6m;
- la stalpii constructiilor etajate
- pentru constructii cu caracter special se vor respecta abaterile date prin proiect.
Controlul calitatii lucrarilor de betoane
Controlul calitatii lucrarilor de betonare se va face pe faze astfel:

- inainte de inceperea betonarii: conf. Caiet V punct 25 din C 56-85;
- in cursul betonarii; conf. Caiet V punct 27 din C 56-85;
Criteriile pentru aprecierea calitatii betonului se vor lua din Anexa X.5 din CP 012/1-2007 si
STAS 1275-81 si urmaresc evitarea livrarii si punerii in opera a unui beton care nu indeplineste
conditiile impuse.
Calitatea betonului pus in opera se apreciaza dupa anexa X.7 din CP 012/1-2007. Daca nu s-au
indeplinit conditiile de calitate se vor analiza de către proiectant masurile ce se impun.
Receptia structurii de rezistenta se va face conform Caiet V punctele 2.13 - 2.15 din CP 012/1-
2007, iar incadrarea in abaterile admise se va face conform Anexei X.3 din CP 012/1-2007.
Masuratoarea lucrarilor de turnare a betoanelor se va face la m3 de beton gata turnat si

compactat pe volum real al elementelor turnate conform proiectului, scazandu-se golurile cu sectiunea
mai mica de 400 cm3 fiecare. Acest lucru se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre
beneficiar si constructor.
CAPITOLUL ARMATURI.
Generalitati
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc sa fie respectate la lucrari de montarea armaturilor
pentru elemente din beton armat confectionate cu agregate grele, turnate monolit pe santier in
elemente de constructii curente de orice fel la lucrari de constructii industriale, agrozootehnice,
locuinte si social culturale.
Prescriptiile pentru montarea armaturilor ce trebuiesc sa fie respectate la executarea lucrarilor
speciale cum sunt: elemente de beton armat cu armatura precomprimata, panze subtiri, constructii
masive, hidrotehnice, precum si elemente aflate in zone, cu agresivitate naturala sau chimica, elemente
supuse la temperaturi ridicate sau executate din agregate usoare, se vor indica separat.
22
La lucrarile de montare a armaturilor pentru elemente din beton armat se vor avea in vedere
urmatoarele standarde si normative de referinta:
- SR 438-1/1998 Produse de otel pentru armarea betonului, otel beton laminat la cald. Marci
si conditii de calitate;
- SR 438-2/1998 Sarma trasa pentru beton armat;
- SR 438-3/1998Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate;
- SR EN 1992 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton
precomprimat;
- NE 012/2007 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
precomprimat;
- ST 009-2005 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente;
- C 150-99 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile,
industriale si agricole;
- P 59-86 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armaturii cu plase sudate a
elementelor de beton;
- P 83-81 Instructiuni tehnice pentru calculul si alcatuirea constructiva a structurilor compuse
otel-beton
- NP 112-2012 Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la
constructii
Prevederi constructive
La fasonarea si montarea armaturilor se vor respecta prevederile constructive din Capitolele

corespunzatoare din standardele si normativele in vigoare asa cum urmeaza:
- SR EN 1992 - Capitolul 6 - Prevederi pentru alcătuirea elementelor de beton armat;
- CP 012/1-2007 - Anexa III.2 - Prevederi constructive pentru armare;
- C 28-83 - Capitolul 5 - Sudarea manuala prin arc electric prin suprapunere si eclise;
- Capitolul 6 - Sudarea in cochile in baie de zgura
- Capitolul 7 -Sudarea in cochile in baie de zgura cu cusaturi longitudinale
- Punct 6.9 - Armarea cuzinetului;
- Punct 7.15- Fundatii continue - Armare;
- Punct 7.16 si 7.17 - Constructii cu subsol - Armare;
- Punct 8.3 - Fundatii pe grinzi si radiere din beton armat
- Capitolul 5.5 Armari locale ale elementelor verticale;
- Capitolul 5.7 Spaleti cu dimensiuni mici;
- P 59-86 - Folosirea armaturii din plase sudate;
23
Materiale
- Sortimentele uzuale de oteluri pentru armaturi, caracteristicile de forma si dimensiuni sunt

precizate in Anexa III. 1 din CP 012/1-2007.
- Controlul calitatii otelurilor se executa conform SR 438/1-98 Capitolul 3, SR 438/2-98
Capitolul 3, SR 438/3-98 Capitolul 3.
In functie de prevederile proiectului de executie la lucrarile de armare a betoanelor se vor
utiliza armaturi din otel beton neted si armaturi din otel beton cu profil periodic.
Utilizarea carcaselor sau a plaselor sudate se va face numai in baza prevederilor proiectului de
executie sau cu acordul proiectantului.
Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze “Specificatiei tehnice privind cerinte si
criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din beton“(ST 009/96).
Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt
indicate in standardele de produs STAS 438/1-89 pentru oteluri cu profil neted OB 37 si profilate PC
52, PC 60, respectiv 438/2-91 si 438/3, 4-98 pentru sarme trase si plase sudate pentru beton armat.
Domeniile de utilizare ale acestor tipuri de armături sunt precizate în SR EN 1992-1-1sau in alte
reglementari tehnice.
Otelurile de alte tipuri, inclusiv cele provenite din import, trebuie sa fie agrementate tehnic, cu
precizarea domeniului de utilizare.
Inlocuirea otelului adoptat in proiect cu un altul se poate face numai cu aprobarea scrisa a
proiectantului, chiar daca inlocuitorul prezinta caracteristici superioare.
Produsele din otel care prezinta protectii permanente impotriva coroziunii, aplicate in fabrica,
vor corespunde prevederilor din caietele de sarcini, atat in privinta caracteristicilor otelului si ale
protectiilor, cat si in privinta conditiilor de receptie la executant.
Detaliile si specificatiile privind alcatuirea si asamblarea armaturilor la elementele de beton
armat sunt cuprinse in proiectul de executie, obligatia executantului fiind aceea de a respecta cu
strictete detaliile de alcatuire, dimensiunile si calitatea armaturii.
Pentru imbinarile armaturilor se vor urmari si respecta notele si comentariile din planurile
proiectului de executie.
Categorii de lucrari
- Ancorarea armaturilor;
- Armarea stalpilor;
- Armarea grinzilor;
- Armarea peretilor structurali;
- Armarea placilor;
- Inadirea armaturilor.
24
Livrarea si marcarea
Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un

document de calitate si dupa certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie dupa
certificatul de conformitate.
Documentele care insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina

urmatoarele informatii:
-denumirea si tipul de otel, standardul utilizat;
-toate informatiile pentru identificarea loturilor;
-greutatea neta;
-valorile determinate privind criteriile de performanta.
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata, care va
contine:
-marca produsului;
-tipul armaturii;
-numarul lotului şi al colacului sau legaturii;
-greutatea neta;
-semnul CTC.
Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor,
care va contine toate datele din documentele de calitate, eliberate de producatorul otelului beton.
Transportul si depozitarea
Otelurile pentru beton armat se livrează in forma de:

- colaci pentru  < 12 mm (loturi de 1,8 - 3,0 tone);
- bare pentru  > 12 mm (loturi de 1,0 - 2,5 tone);
- panouri de plase sudate (pachete de circa 2,5 tone);
- plase sudate in rulouri.
Manipularea loturilor si pachetelor de armaturi se executa cu macaraua turn, portal sau

automacara cu capacitate de ridicare corespunzătoare si dispozitive de manipulare. Depozitarea
otelului beton se face pe diametre si calitati de otel. La depozitarea pe durata mai mare, de peste 1 an,
stivele se protejeaza contra intemperiilor cu foi de carton asfaltat sau folii de masa plastica.
Se va asigura evitarea conditiilor ce favorizeaza corodarea otelurilor beton si murdarirea
acestora cu pamant sau alte materiale.
Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si
depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura si/sau
betonul sau aderenta beton-armatura.
Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat, pe tipuri si diametre, in spatii
amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure urmatoarele conditii:
-evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii;
-evitarea murdaririi acestora cu pamant sau cu alte materiale;
-asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment şi diametru.
25
Fasonarea , montarea si legarea armaturilor
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta

conformitate cu prevederile proiectului.
Confectionarea armaturilor se poate realiza pe santier sau in ateliere cu utilizarea unor masini si
dispozitive cu diferite grade de complexitate actionate manual sau electric.
Innadirile prin sudura ale barelor din otel beton se vor executa de sudori specializati in sudarea
otelurilor beton. Unele operatiuni simple la sudarea prin puncte se pot executa de fierari betonisti.
Confectionarea carcaselor si plaselor sudate se poate executa in ateliere sau direct la locul de
montaj al armaturii (in cofraj).
Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, executantul va analiza prevederile proiectului,
tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum si de aspecte tehnologice
de betonare şi compactare. Daca se considera necesar, se va solicita reexaminarea de catre proiectant a
dispozitiilor de armare prevazute în proiect.
Armatura trebuie taiata, indoita, manipulata, astfel incat sa se evite:
-deteriorarea mecanica (crestaturi, loviri);
-ruperi ale sudurilor in carcase şi plase sudate;
-contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de
coroziune.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte; in acest scop se vor indeparta:
eventualele impuritati de pe suprafata barelor; rugina, in special in zonele in care barele urmeaza a fi
innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginii, reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile
prevazute in standardele de produs.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite
confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub  10C. Barele cu profil periodic, cu
diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
Fasonarea armaturilor
1. Armaturile vor fi sau nu prevazute la capete cu carlige conform prevederilor din proiect si
prevederilor SR EN 1992-1-1.
Formele de carlige utilizate sunt:
cu indoire la 180 pentru barele din OB 37;
cu indoire la 90 pentru barele din PC 52.
Pentru etrieri şi agrafe, ancorarea se realizează prin carlige indoite la 135 sau 180 in cazul
etrierilor din OB 37 si numai la 135 in cazul celor din PC 52 si OB 37.
Detalii referitoare la aceste tipuri de carlige sunt prezentate în SR EN 1992-1-1.
2. Indoirea barelor inclinate si lungimea portiunii drepte ale acestor tipuri de bare trebuie sa se
conformeze prevederilor proiectului si a STAS-ului 10107/0-90.
3. Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu miscari lente, fara socuri. La
masinile de indoire cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor din otel cu profil periodic la viteza
mare a masinii.
26
Montarea armaturii
1. Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa:

- receptionarea calitativa a cofrajelor (verificarea pozitiei cofrajelor, daca acestea se inchid dupa
montarea armaturii sau incheierea P.V. de receptie a cofrajelor); acceptarea de catre proiectant a
procedurii de betonare în cazul elementelor sau partilor de structura al caror volum depaseste 100 m3 si
este necesar să fie prevazute rosturi de betonare.
2. La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii
si compactarii betonului prin: crearea la intervale de maxim 3 m a unor spatii libere intre armaturile de
la partea superioara, care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se
descarca betonul; crearea spatiilor necesare patrunderii vibratoarelor (min 2,5 x  vibrator) la interval
de maxim 5 ori grosimea elementului uzual, diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm.
In acest scop, dupa caz se va monta sau incheia partial armatura superioara, urmand a se completa
inainte de ultima etapa de betonare; se va solicita, daca este cazul, reexaminarea dispozitiilor de
armare prevazute in proiect.
3. Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure
mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre).
Se vor prevede:
- cel putin 4 distantieri la fiecare m2 de placa sau perete;
- cel putin un distanţier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp, pentru  > 12 mm şi cel
puţin 2 distantieri la fiecare metru pentru   10 mm;
- cel putin un distantier intre randurile de armaturi, la fiecare 2 m liniari de grinda, in zona de
armatura, pe doua sau mai multe randuri.
Distantierii pot fi confectionati din mortar de ciment in forma de prisme, prevazute a fi legate
de armaturi sau confecţionati din masa plastica.
Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se vor folosi
“capre“ din otel-beton sprijinite intre ele la distante de maxim 1 m (1 buc./m2) in camp, respectiv de 50
cm (4 buc pe m2) in zonele in consola.
In cazul placilor cu o grosime mai mare de 40 cm si al armaturilor cu diametre mai mari de 14
mm se admite depasirea distantelor mentionate, dat astfel incat sa se asigure pastrarea pozitiei
armaturii.
4. Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura (in cazul otelurilor
sudabile, fara alterarea caracteristicilor initiale ale otelurilor) sau legaturi cu sarma de armatura
elementului sau vor fi fixate de cofraj, astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in timpul
turnarii betonului.
5. Se recomanda ca atunci cand se dispune de mijloace de ridicare si montaj, armatura sa se
monteze sub forma de carcase preasamblate.
27
Legarea armaturilor
1. La incrucisari, barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin legaturi de sarma neagra
(STAS 889-80) sau prin sudura electrica prin puncte (in cazul otelurilor sudabile, fara alterarea
caracteristicilor initiale ale armaturilor). Cand legarea se face cu sarma, se vor utiliza doua fire de
sarma de 1....1,5 mm diametru.
2. Retelele de armaturi din placi vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari
marginale pe intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor, vor fi legate din 2 in 2 în
ambele sensuri (in sah). Retelele din placi subtiri se vor lega in toate punctele de incrucisare.
3. La grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii in colturile etrierilor sau
cu carligele agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi legate
in sah (cel putin din 2 in 2).Barele inclinate vor fi legate in mod obligatoriu de primii etrieri cu care se
incruciseaza. Etrierii si agrafele montate inclinat fata de armaturile longitudinale, se vor lega de toate
barele cu care se incruciseaza. Fretele vor fi legate de regula de toate barele longitudinale cu care se
incruciseaza. La legarea etrierilor la colturi se va tine seama si de precizarile suplimentare formulate in
reglementarile specifice de proiectare.
Armarea stalpilor:
- Se introduc etrierii peste mustatile lasate in fundatii sau peste mustatile din stalpii inferiori.
- Se introduc barele longitudinale care se leaga de mustati si se traseaza cu creta pe o bara
longitudinala pozitia etrierilor.
- Se leaga etrierii incepand de sus in jos la distantele prevazute in proiect.
- Se monteaza cofrajul stalpului.
- Carcasele stalpilor se pozitionează cu distantieri circulari, agrafe si sarme cu care se leaga de
cofraj.
- Se verifica continuitatea barelor pentru impamantare conform proiectului de instalatii
electrice.
Armarea grinzilor:
- Se definitiveaza montarea armaturilor din stalp si de la capetele grinzii.

- Se traseaza pozitia etrierilor pe cofraj.
- Se pozitioneaza etrieii pe cofraj in dreptul semnelor.
- Etrierii inchisi se lasa cu latura de sus deschisa.
- Se introduc barele drepte de la partea de jos si se leaga cu sarma, in pozitie corecta, de etrieri.
- Se introduc distantieri in jurul cofrajului.
- Se introduc barele ridicate si de montaj.
- Se inchid etrierii si se leaga.
- Se monteaza distantierii laterali pentru asigurarea acoperirii corecte cu beton.
28
Armarea placilor orizontale:
- Se traseaza cu creta pe cofraj pozitia barelor.

-Se monteaza barele drepte de regula alternativ cu bare ridicate gata fasonate sau cu bare ce
urmeaza a fi indoite direct pe cofraj.
- Indoirea barelor direct pe cofraj este precedata de trasarea cu creta a punctelor de indoire.
- Se aseaza barele de repartitie de la partea inferioara şi superioara (bare de montaj) si se leaga
cu sarme.
- Daca este necesar se monteaza calaretii.
In cazul armarii pe doua directii se procedeaza in mod similar.
Se va tine seama de necesitatea executarii golurilor conform notelor de pe planurile proiectului.
Innadirea armaturilor:
Alegerea sistemului de innadire se face conform prevederilor proiectului si prevederilor SR EN

1992-1-1. De regula, innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura sau prin sudura,
in functie de diametrul si tipul barelor, felul solicitarii, zonele elementului (de ex. Zone plastice
potentiale ale elementelor participante la structuri antiseismice).
Procedeele de innadire pot fi realizate prin:

- suprapunere;
- sudura;
- mansoane metalo–termice;
- mansoane prin presare.
Innadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca în conformitate cu prevederile SR EN
1992-1-1.
Innadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita (sudura electrica
prin puncte, sudare electrica cap la cap prin topire intermediara, sudare manuala cu arc electric prin
suprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap cu arc electric – sudare in cochilie, sudare in
semimanson de cupru – sudare in mediu de bioxid de carbon) conform reglementarilor tehnice
specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel – beton (C28-1983 şi C150 –1999), in care sunt
indicate si lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie.
La stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale, trebuie sa se tina seama de spatiile
suplimentare ocupate de eclise, cochilii etc., in funtie de sistemul de inadire utilizat.
La innadirile prin bucle, raza de curbura interioara a buclelor trebuie sa respecte prevederile SR
EN 1992-1-1.
Innadirea armaturilor se va face numai conform proiectului de executie, respectandu-se toate
notele si comentariile din planuri referitoare la tipul si pozitia innadirilor (la radier, dale groase, stalpi,
pereti, grinzi).
In timpul confectionarii armaturii se vor lua masuri de protectie la toate utilajele cu piese in
miscare si pentru prevenirea lovirii in timpul manipularilor si fasonarii otelului beton.
Pentru evitarea accidentelor in timpul lucrului se vor respecta regulile de tehnica securitatii
muncii specifice locului de munca si utilajelor tehnologice folosite.
Aceste prevederi nu sunt limitative si pot fi completate in functie de situatia locala sau de
conditiile generale.
29
Receptia lucrarilor
Pentru a conlucra cat mai bine cu betonul, armatura din elementele de beton trebuie sa
realizeze o carcasa spatiala (la elementele liniare - grinzi, stalpi, arce) si o plasa sau o serie de plase
plane (la elemente plane - placi, pereti). Armaturile trebuie sa fie acoperite cu un strat de beton de
protectie pentru a fi protejate impotriva coroziunii si pentru asigurarea conlucrarii acesteia cu betonul.
Diametrele minime admise pentru armaturile elemenetelor din beton armat monolit sau preturnat sunt:
Element Felul armaturii Diametrul

minim (mm)
Stalpi
Armaturi longitudinale:
- cazurile curente 14
- din PC, in stalpi cu solicitări reduse; armaturi de montaj 12
- in elemente nestructurale 10
- la stalpi portanti cu latura mica >50 cm si stalpi portanti cu
latura mare >30cm, avand etrieri din OB37, la constructii cu grad
de protectie antiseismica 7 8
- la alţi stalpi portanţi 6
Grinzi Armaturi longitudinale de rezistenta: 10
- la plansee obisnuite
- la plansee cu nervuri dese
- PC 8
- OB 37 10
Armaturi de montaj in carcase legate cu sarma:
- la elemente monolit
- profil periodic 8
- OB 37 10
- la elemente preturnate 8
Armaturi de montaj in carcase sudate:
- la elemente monolit 6
Armaturi constructive pe fetele laterale, pe inaltimea grinzii:
- in carcase legate cu sarma 6
- profil periodic 8
- OB 37
- in carcase sudate 5
Etrieri:
- la grinzi cu inaltimea  80 cm 6
- la grinzi cu inaltimea > 80 cm 8
Armaturi de rezistenta in plase sudate
Placi - la elemente monolit
5
30
Armaturi de rezistenta in plase legate cu sarma (bare din otel
laminat la cald);
- la partea inferioara 6
- la partea superioara
- profil periodic 6
- OB 37 8
Armaturi de repartitie in plase legate cu sarma 6
Distantele minime admise intre etrieri sunt:
Elemente Distanta minima
Stalpi sau elemente inclinate executate cu cofraje pe toate laturile

- cu bare longitudinale 50 mm
- etrieri 70 mm
Grinzi sau elemente inclinate executate cu cofraj numai pe trei laturi:
- intre barele primelor 2 randuri de armaturi de la partea inferioara d însa  25 mm
- intre barele de la partea inferioara dispuse pe randul 3 si următoarele 50 mm
- intre armaturile de la fata superioara d însa  30 mm
- etrieri 100 mm
Armaturi de rezistenta in placi 70 mm
Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor va respecta prevederile proiectului de

executie cu o abatere de  4 mm.
Pentru cazurile in care in proiect nu se indica grosimea stratului de acoperire se vor respecta
urmatoarele prevederi:
Grosimea min.a
Elementul stratului de acoperire Observatii
(mm)
Placi cu grosimea < 100 mm 10

 100 mm 10
Grinzi cu inaltimea < 450 mm 10
 250 mm 20 Daca inaltimea <500 mm şi
diametrul armaturii 16mm,
grosimea minima = 20 mm
Stalpi 25
31
Pentru armaturile longitudinale de rezistenta se admit abateri de -2 la 4 mm fata de tabelul
prezentat.Se recomanda ca armaturile inclinate cu  16 mm sau mai mare, sa aiba o acoperire laterala
de beton cu grosimea de cel putin 2 ori diametrul armaturii. Conditia este obligatorie pentru elementele
din beton cu agregate usoare.
Se vor prevedea grosimi sporite pentru:

- elementele supuse direct actiunii intemperiilor, neprotejate cu tencuiala (+10 mm)
- elemente situate în mediu agresiv
- elemente la care restrictiile privind paza contra incendiilor prevad grosimi mai mari.
In anexa II.2. sunt indicate abaterile limita la fasonarea si montarea armaturilor.

Daca prin proiect se indica abateri mai mici se respecta acestea.
Anexa II.2.
ABATERI LIMITA LA ARMATURI
Element Abateri în mm
Distanţa Grosime Lungimi partiale sau Lungime Pozitia OBS.
intre strat totale fata de proiect petrecere inaditur
axele acoperire la innadire ii
< 1 1...10 > 10
barelor prin sudare
m m m
Fundatii  10 + 10 La
Pereti 5 +3 imbinari
Stalpi 3 +3 si inadiri
Grinzi sudate,
Placi 5 +2 5  20  30  3d 50 conform
Între etrieri C 28-83
si la pasul  10 
fretelor
Reguli constructive
Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din
beton armat monolit sau preturnat, in functie de diferitele tipuri de elemente, se vor considera conform
SR EN 1992-1-1.
Stratul de acoperire cu beton
Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor prin protectia armaturii contra coroziunii

si o conlucrare corespunzatoare cu betonul, este necesar ca la elementele din beton armat sa se
32
realizeze un strat de acoperire cu beton minim, in functie de tipul elementului, categoria elementului,
conditiile de expunere, diametrul armaturilor, clasa betonului, gradul de rezistenta la foc etc.
Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica se va
stabili conform prevederilor SR EN 1992-1-1. Grosimea stratului de acoperire cu beton în mediile cu
agresivitate chimica este precizata în reglementari speciale.
Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat, trebuie realizata o dispunere
corespunzatoare a distantierilor din materiale plastice, mortar. Este interzisa utilizarea distantierilor din
cupoane metalice sau din lemn.
Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect
In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se poate

proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.
Distantele minime, respectiv maxime rezultate intre bare, precum si diametrele minime
adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile din SR EN 1992-1-1 sau din alte reglementari specifice.
Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie, care se depun la Cartea Constructiei.
Remedieri
Proiectantul va decide in functie de natura si amploarea defectiunilor constatate masurile de
remediere necesare. Inainte de turnarea betonului se iau masuri de inlocuire sau dublare a armaturilor
necorespunzatoare si se refac legaturile sau sudurile desprinse. In timpul turnarii si vibrarii betonului
se iau masuri daca este cazul de corectare a deformatiilor constate. Nu se admit modificari de solutii in
ceea ce priveste calitatea otelului beton utilizat si nici a grosimilor barelor fata de prevederile din
proiect. La terminarea lucrarilor de armare se efectueaza receptia de catre beneficiar, proiectant si
executant. Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna in
Registrul de Procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse. Dupa efectuarea
remedierilor se va face verificarea si se va intocmi un nou Proces verbal. Daca in situatii de exceptie
din motive intemeiate executantul solicita modificarea calitatii otelului beton sau a grosimii barelor,
solicitarea (cu aprobarea beneficiarului) se va face in scris catre proiectant. Executantul va suporta
toate cheltuielile prilejuite de reproiectarea si din modificarile de cantitati, dimensiuni sau calitate a
armaturilor.
33
CAPITOLUL COFRAJE.
Generalitati
Prezentul capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de cofrare pentru

turnarea betoanelor monolite de orice fel (simple sau armate) la elementele de constructii ca: fundatii,
pereti, stalpi, grinzi sau placi. Caietul de sarcini nu se refera la cofraje speciale ca: cofraje glisante,
cofraje tunel, cofraje pentru elemente de tipul cupolelor, panze subtiri, plansee casetate etc, altele decat
cele obisnuite.
- NE 012-2007 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat
si precomprimat;
- C 11 -74 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea cofrajelor din placaj;
- C 16-84 - Realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii.
Materiale
Materialele utilizate pentru cofraje vor fi: material lemnos si derivate ale acestuia, metal sau
materiale plastice. Materialele trebuie sa corespunda reglementarilor in vigoare.
Pentru materialul lemnos se va utiliza:
- cherestea de rasinoase conform SR EN 1611-1/2001, calitatea C;
- placaj pentru lucrari exterioare conform SR EN 1611-1/2001, tip A, calitatea I, de 8
sau 15 mm grosime;
- sau placaj de vagoane de marfa conform STAS 8841-90;
- suruburi cu cap inecat pentru lemn conform STAS 2111-90 tip B sau cuie din sarma
de otel cu cap conic tip D.
Cofrajele metalice se executa de regula din otel pentru constructii conform STAS 500/1-89 si
500/2/3-80 precum si toate standardele referitoare la laminate.
Pentru unguentul de garda aplicat imediat după curatire, se va folosi "emulsie parafinoasa
STN" cu urmatoarea compoziţie:
-parafina: 20,0-25,0%
-sapun: 1,5-2,0%
-apa: 78,5 -73,0%
Cerinte de baza
Cofrajele si susţtnerile trebuie sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare

prevazute în proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in
tolerantele admisibile.
Cofrajele si sustinerile sunt proiectate astfel incat sa fie capabile sa reziste la toate actiunile ce
pot apare in timpul procesului de executie. Ele trebuie sa ramana stabile pana cand betonul atinge o
34
rezistenta suficienta pentru a suporta eforturile la care va fi supus la decofrare, cu o limita acceptabila
de siguranta.
Cofrajele si sustinerile trebuie sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea
tolerantelor pentru structura si a nu afecta capacitatea sa portanta.
Cofrajele vor fi dispuse astfel incit să fie posibila amplasarea corecta a armaturii si realizarea
unei compactari corespunzatoare a betonului.
Supravegherea si controlul vor asigura realizarea cofrajelor in conformitate cu planurile de
executie si reglementarile tehnice specifice.
Ordinea de montare si demontare a cofrajelor trebuie stabilita astfel incat sa nu produca
degradarea elementelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor.
Cofrajele vor fi montate incat sa permita decofrarea fara deteriorarea sau lovirea betonului.
Imbinarile dintre panourile cofrajului trebuie sa fie etanse.
Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substanţele de ungere a cofrajului trebuie
aplicate in straturi uniforme pe fata interioara a cofrajului, iar betonul trebuie turnat cat timp acesti
agenti sunt eficienti. Trebuie luata în considerare orice influenta daunatoare posibila asupra suprafetei
betonului a acestor substanţe de decofrare. Agentii de decofrare nu trebuie sa pateze betonul, să
afecteze durabilitatea betonului sau sa corodeze cofrajul.
Agentii de decofrare trebuie sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile neschimbate, in
conditiile climatice de executie a lucrarilor. Alegerea agenţilor de decofrare se va face pe baza
reglementarilor tehnice sau agrementelor.
Distantierii cofrajului, lasati in beton, nu trebuie sa afecteze durabilitatea sau aspectul
betonului.
Cofrajul va fi executat si finisat astfel incat sa nu existe pierderi de parti fine sau sa produca
pete pe suprafata betonului.
Piesele inglobate provizoriu pot fi necesare pentru menţinerea fixa a cofrajului sau a barelor de
armatura pana la intarirea betonului. Distantierii nu trebuie sa introduca incarcari suplimentare
inacceptabile asupra structurii, nu vor reacţiona cu constituentii betonului sau cu armatura si nu trebuie
sa produca patarea suprafetei de beton.
Tipuri de cofraje , dimensionare , transport
Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe baza
de polimeri.
Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de precizarile date in
“Ghidul pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor“. Detaliile de alcatuire a cofrajelor se vor elabora de
catre constructor in cadrul proiectului tehnologic de executie sau de catre un institut de specialitate.
Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea
sau degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire, ruginirea, etc.).Este interzisa depozitarea cofrajelor
direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje.
CATEGORII DE LUCRARI
Cofrare stalpi
Cofrare pereti structurali
Cofrare plansee
Cofrare grinzi.
35
MATERIALE PRINCIPALE
Placaj de 8 sau 15 mm grosime pentru confectionarea fetei cofrajului;

Scanduri de 28 mm din lemn pentru executarea podinei de lucru;
Scanduri de 38 mm din lemn pentru executarea coastelor la cofrajele cu fete din placaj;
Dulapi de 38 mm din lemn pentru executarea podinei de lucru si pentru confectionarea popilor
pentru esafodaj;
Dulapi de 48 mm din lemn pentru confectionarea popilor pentru esafodaj;
Dulapi de 58 mmm din lemn pentru executarea coastelor la cofrajele cu fesele din placaj;
Otel beton  6 - 10 mm pentru ancorarea elementelor de sustinere;
Teavă  48,3 x 2,9 mm pentru contravantuirea elementelor de cofraj si sustinere;
Cofraje metalice de inventar pentru stalpi timp CMS, CsKI sau altele similare;
Cofraje metalice de inventar pentru cofrarea planseelor si peretilor, tip CMU, CMG sau altele
similare;
Popi metalici extensibili, PE 3100, PE 5100R sau similare;
Schele metalice tip S 200 E, S 200 CM sau similare;
Esafodaje tip E 75 sau similare;
Decofrol tip TS1 şi 473, sau produse similare, pentru ungerea panourilor in vederea usurarii
decofrarii si obtinerea unei fete de buna calitate a betonului.
ACCESORII
Coliere cu surub pentru fixarea tevilor;

Distantieri (tuburi PVC  20 x 1,6 mm;  25 x 2 mm ;  30 x 2 mm);
Conuri din polietilena pentru sprijinirea distantierilor.
Pregatirea lucrarilor
Se vor respecta notele si comentariile din plansele proiectului.

Pentru fiecare faza tehnologica executantul va intocmi proiecte si fise tehnologice, ce vor
stabili solutiile de cofrare, sussinere, materialele folosite, timpii de montare si de demontare, cu
sustinerea prin calcul a dimensiunilor si tipurilor de elemente de cofraj ales pentru fiecare element in
parte.
Executantul va supune aprobarii proiectantului proiectele tehnologice si fisele tehnologice
pentru elementele de cofrare a elementelor de beton si beton armat.
Fisele tehnologice vor cuprinde precizari de detaliu privind:
- Lucrarile pregatitoare;
- Fazele de executie;
- Programul de control al calitatii de executie al cofrajelor;
- Resurse necesare (echipamente, susţineri, utilaje, scule, forta de munca);
- Organizarea rationala a locului de munca.
36
Montarea cofrajelor
Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curata si pregati suprafetele care
vor veni in contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia armaturilor.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
-trasarea pozitiei cofrajelor;
-asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
-verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
-incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
Elementele de cofraj se vor preasambla inainte de a fi montate la pozitie.
Inainte de turnarea betonului se va verifica daca s-a facut ungerea cofrajelor pentru usurarea
operatiunii de decofrare.
Ungerea se executa cu agenti de decofrare pe fetele cofrajului care vin in contact cu betonul.
Agentii de decofrare trebuie sa nu pateze betonul, sa nu corodeze betonul si cofrajul, sa se
aplice usor si sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditiile climatice de executie a lucrarilor.
In cazul in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigura repartizarea
solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa se
evite producerea tasarilor. In cazul in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea
sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de
temperatura.
COFRAREA STALPILOR, PERETILOR STRUCTURALI, A PLANSEELOR ŞI GRINZILOR
Lucrarile de cofrare cuprind urmatoarele operatiuni generale care trebuiesc executate si

verificate conform proiectelor si fiselor tehnologice intocmite de executant:
-Trasarea pozitiei cofrajelor;
- Montarea cofrajelor:
- transportul si asezarea panourilor de cofraj la pozitie;
- ansamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
-încheierea, legarea şi sprijinirea definitiva a cofrajelor (inclusiv asigurari la actiunea
vantului), cu ajutorul unor elemente speciale: caloti, juguri, tiranti, zavoare, contravantuiri, distantieri,
etc.;
- Controlul si receptia lucrarilor de cofrare;
- Demontarea cofrajului dupa turnarea si intarirea betonului;
- Pregatirea cofrajelor pentru un nou ciclu.
Cofrarea elementelor din beton si beton armat se poate executa cu:

- cofraje fixe confectionate si montate la locul de turnare a betonului si folosite de obicei la o
singura turnare;
-cofraje demontabile stationare, realizate din elemente sau subsansambluri de cofraj
refolosibile la un anumit numar de turnari;
- cofraje demontabile mobile care se deplaseaza si iau pozitii succesive pe masura turnarii
betoanelor.
37
Lucrarile de cofrare se recomanda a fi executate cu echipamente tehnologice si dispozitive
omologate pentru lucrari din beton monolit specifice pentru fiecare tip de element din beton sau beton
armat.
a. Cofraje pentru stalpi
- Cofraj metalic tip CMS

- Cofraj pentru stalpi cu caloti CsKI
- Cofraj mixt usor CMU
b. Cofraje pentru pereti:
- Cofraj mixt CMU pentru pereti

- Cofraj mixt greu CMG pentru pereti
- Cofraje metalice plane CUP 72
- Cofraje pasitoare CP 100
c. Cofraje pentru plansee:
- Cofraj mixt greu CMG pentru plansee

- Cofraj metalic suspendat autoportant (6 x 6 m)
- Platforma suspendata pentru cofrat plansee (6 x 6 m)
- Mese de turnare plansee
d. Cofraje pentru grinzi:
- Cofraj mixt usor CMU pentru grinzi

- Dispozitiv tip TS 21 pentru grinzi
- Echipament EFG
Operatiuni de montare a cofrajelor
- curatirea si nivelarea locului de montaj;

- trasarea pozitiei cofrajului;
- transportul si asezarea panourilor si a celorlalte materiale si elemente de inventar in
apropierea locului de montaj;
- curatirea si ungerea panourilor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a acestora;
- verificarea pozitiei cofrajului pentru flecare element de constructie, atat in plan
orizontal cat si in plan vertical si fixarea in pozitie corecta in relatia cu elementele
de la etajul inferior. Verificarea golurilor.
- incheierea, legarea (blocarea) si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul
dispozitivelor de blocare (caloti, juguri, tiranti, zavoare, distantieri, proptele,
contravantuiri, etc.)
- etansarea rosturilor.
38
Decofrarea
Partile laterale ale cofrajelor se pot indepărta dupa atingerea unei rezistente in beton de 25
2
N/mm asa incat fetele si muchiile sa nu fie deteriorate. Pentru decofrarea fetelor inferioare la placi si
grinzi si mentinerea popilor de siguranta se vor respecta cu strictete condiţiile din CP 012/1-2007
punctele 6.47-6.55 si tabelele 6.2 si 6.3. Se va respecta si SR EN 12390-6/2002.
Se stemuiesc cu mortar de ciment gaurile pentru montantii cofrajului. Se debavureaza suprafetele de
beton si se remediază defectele de turnare.
Daca in documentatia tehnica nu sunt date sarcini suplimentare se vor respecta următoarele
abateri la elementele de cofraje gata confectionate:
- lungime 4mm
- latime 3mm
- verificarea pozitiei cofrajului pentru fiecare element de constructie, atat in plan
orizontal cat si in plan vertical si fixarea in pozitie corecta in relatia cu elementele
de la etajul inferior. Verificarea golurilor.
- incheierea, legarea (blocarea) si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul
dispozitivelor de blocare (caloti, juguri, tiranti, zavoare, distantieri, proptele,
contravantuiri, etc.)
- etansarea rosturilor.
Abaterile limita ale suprafetelor de rezemare ale elementelor prefabricate:
- elemente de planteu si acoperis < 6m 10 mm
> 6m 15 mm
- grinzi si pereti 20 mm
- stalpi 10 mm
Proiectarea cofrajelor
Proiectul pentru cofraj si susţineri se elaboreaza de antrepenor pe cheltuiala sa.

La proiectare se va tine cont de Anexa II din CP 012/1-2007. care prezinta sarcinile de calcul
pentru cofraje.
Conditii privind controlul calitatii
Controlul preliminar care cuprinde lucrarile pregatitoare, in special trasarea si elementele sau
subansamblurile de cofraje si sustineri.
In cursul executiei pozitionarea fata de trasare si modul de fixare a elementelor.
Controlul final, receptia cofrajelor si consemnarea in "Registrul de procese verbale" pentru
verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse", tinand seama de precizarile din CP 012/1-2007 punct
10.6.
Alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire.
Incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora.
39
Dimensiunile interioare ale cofrajelor, in raport cu cele ale elementelor care urmeaza a se
betona.
Pozitia cofrajelor in raport cu trasarea si cu elementele corespunzatoare situate la nivelele
inferioare. Verificarea golurilor.
Masuratorile lucrarilor de cofraje se fac la mp de cofraj in contact cu betonul. Se scad golurile

de 0.25mp. La masuratori se respecta conditiile din indicatorul normelor de deviz C ultima editie.
In afara lucrarilor aratate mai sus se vor prevedea:
- montarea de sipci triunghiulare pentru evitarea muchiilor vii;

- montarea schelelor de acces si a platformelor de lucru la betonare si armare;
- stemuirea golurilor lasate de tiranti;
- debavurarea muchiilor si repararea golurilor si a defectelor;
- ungerea cofrajelor cu materiale ce nu afecteaza aspectul finisajului (pe parcursul
exploatarii);
- se cuprind preturile de achizitionare, transport si montare, demontare, curatire,
returnarea la detinator, precum si chiria in caz de imobilizare pe santier.
PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
Pregatirea turnarii betonului
Toate elementele din beton si beton armat pentru care s-au intocmit prezentele specificatii se
executa monolit.
Se considera ca betoanele se prepara in statii de betoane specializate. Executantul va utiliza
betoane gata preparate livrate de la statii proprii de betoane sau de la alte centrale de betoane. Cu
acordul proiectantului, executantul va putea executa in cazuri de exceptie si pentru cantitati mici,
pentru lucrari fara mare importanta, betoane preparate in santier. In acest caz se vor respecta toate
prevederile normativelor in vigoare privitoare la verificarea conditiilor de preparare, punere in opera si
receptie a betoanelor.
Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii:
-intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia de catre
investitor;
-sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele componente
(agregate, ciment, aditivi, adaosuri etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare, în
conformitate cu prevederile procedurii de executie in cazul betonului preparat pe santier; sunt stabilite
si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile privind securitatea
muncii si PSI;
-au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz); in cazul in
care, de la montarea la receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungată (peste 6 luni) este
necesara o inspectare a starii armaturii de catre o comisie alcatuita din beneficiar, executant,
40
proiectant, care va decide oportunitatea expertizarii starii armaturii de catre un expert sau un institut de
specialitate si va dispune efectuarea ei.
-suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor
fi curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati); suprafetle nu trebuie sa prezinte zone
necompactate sau segregate si trebuie sa aiba rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre
cele doua betoane;
-sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului;
-sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul
aparitiei unor situatii accidentale;
-nu se intrevede posibilitatea intervenţiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi
abundente, furtuna);
-in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel
incat acestea sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona;
-sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si efectuarii
determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport;
-este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile
tehnice stabilite si sunt refuzate.
In baza verificării indeplinirii conditiilor de mai sus, se va consemna aprobarea inceperii
betonarii de catre: responsabilul tehnic cu executia, reprezentantul beneficiarului, in conformitate cu
prevederile programului de control al calitatii lucrarilor – stabilite prin contract.
Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si masurilor indicate mai sus.
Reguli generale de betonare
Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de

lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a caietului de
sarcini, a Codului NE 012-99 si a procedurii de executie.
Betonul va fi pus în lucrare la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare.
Nu se admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile – care vor veni în contact cu betonul proaspat –
vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, dar apa ramasa în
denivelari va fi inlaturata;
- din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare;
- daca betonul adus la locul de punere in opera nu se încadreaza in limitele de consistenta
admise sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare; se admite
imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant;
- inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 m – în cazul
elementelor cu laţime de maximum 1,00 m si 1,50 m – in celelalte cazuri, inclusiv elemente de
suprafata (placi, fundatii);
- betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 m se va face prin ferestre laterale
sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul
inferior situat la maximum 1,50 m de zona care se betoneaza;
41
- betonul trebuie să fie raspandit uniform în lungul elementului, urmarindu-se realizarea de
straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei
betonului turnat anterior;
- se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia
prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca totusi se
vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii;
- se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii, respectandu-se grosimea
stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului;
- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe
armaturi a vibratorului;
- in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin
indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul in care
aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului, prin spatii care să
permita patrunderea vibratorului;
- se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora,
luandu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari;
- circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine astfel
rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia pe armaturi sau pe zonele cu
beton proaspat;
- betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau procedura
de executie;
- durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor
masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; in
lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului – in
cazul cimenturilor cu adaosuri – si respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos;
- in cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa
numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform cap. 11 “Rosturi de lucru“;
- instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al betonului
pe planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi, este permisa
numai dupa 24  48 ore, in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu 24
ore daca temperatura este de peste 20C si se foloseste ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5).
Compactarea betonului
Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus.

Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de
consistenta betonului, tipul elementului etc. In general compactarea mecanica se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz, cu ciocanirea
cofrajelor) în urmatoarele cazuri:
- introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau
desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa;
- intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea trebuie sa
continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost;
- se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare).
42
In timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea
armaturilor si/sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atata timp cat este lucrabil.
Betonarea diferitelor elemente si parti de constructii
Betonarea elementelor de fundatii din beton armat se va face pe un strat de egalizare conform
proiectului.
Betonarea elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) se va face respectandu-se
urmatoarele prevederi suplimentare:
In cazul elementelor cu inaltimea de max. 3,0 m, daca vibrarea betonului nu este stanjenita de
grosimea redusa a elementului sau desimea armaturilor, se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga
inaltime si betonarea pe la partea superioara a elementului.
In cazul in care se întrevad dificultati la compactarea betonului, precum si in cazul elementelor
cu inaltime mai mare de 3,00 m se va adopta una din solutiile:
Cofrarea unei fete de max. 1,00 m inaltimei completarea cofrajului pe masura betonarii
elementului sau betonarea conform subcapitolului “Reguli generale de betonare“, compactarea
facandu-se prin ferestrele laterale sau din interiorul elementului.
Primul strat de beton va avea o consistenta la limita maxima admisa prin procedura de executie
si nu va depasi inaltimea de 30 cm.
Nu se admit rosturi de lucru inclinate, rezultate din curgerea libera a betonului.
Betonarea grinzilor si placilor se va face cu respectarea urmatoarelor precizari suplimentare:
Turnarea grinzilor si a placilor va incepe dupa 1-2 ore de la terminarea turnarii stalpilor sau a
peretilor pe care reazema;
La turnarea placii se vor folosi reperi dispusi la distante de max 2,0 m pentru a se asigura
respectarea grosimilor prevazute în proiect.
Betonarea cadrelor se va face dand o deosebita atentie zonelor de la noduri, pentru a se asigura
umplerea completa a acestora.
Se recomanda ca temperatura betonului la turnare sa fie cuprinsa intre 5 si 30C.
Inceperea betonarii este admisa numai dupa verificarea adoptarii tuturor masurilor necesare
executarii acestor operatii fara intrerupere; asigurarea materialelor componente, functionarea statiei,
numar suficient de mijloace de transport si compactare, instruirea personalului executant si asigurarea
efectivelor de lucru pe intrega perioada de betonare.
La 2  4 ore de la terminarea betonarii unei zone (in functie de stadiul de intarire), se va
proceda la protejarea suprafetei libere a betonului cu materiale care să asigure evitarea evaporarii apei
din beton si racirea rapida (saltele alcatuite din rogojini dispuse intre folii de polieilena sau prelate,
strat de minim 10 cm nisip umed acoperit cu prelate). Protectia va fi îndepartata după minimum 7 zile
si numai daca intre temperatura suprafetei betonului si cea a mediului nu este o diferenta mai mare de
12C.
Rosturi de lucru (de betonare)
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se executia astfel
incat betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare.
Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie stabilita prin procedura de executie.
Numarul rosturilor trebuie sa fie minim, pentru ca ele pot avea rezistenta mai mica la intindere si
43
forfecare in comparatie cu restul structurii, in cazul in care rosturile sunt tratate necorespunzator. De
asemenea exista riscul de diminuare a impermeabilitatii in rost, cu consecinte in reducerea gradului de
protectie impotriva coroziunii armaturii.
Rosturile de lucru vor fi dispuse în zone ale elementelor care nu sunt supuse la eforturi mari în
timpul exploatarii.
Rosturile de lucru vor fi realizate tinandu-se seama de urmatoarele cerinte:
- suprafata rosturilor de lucru la stalpi si grinzi va fi de regula perpendiculara pe axa
acestora, iar la placi si pereti perpendiculara pe suprafata lor;
Tratarea rosturilor de lucru:
Spalare cu jet de apa si aer sub presiune, dupa sfarsitul prizei betonului (cca. 5 ore de la
betonare, functie de rezultatele incercarilor de laborator);
Inainte de betonare, suprafata rostului de lucru va fi bine curatata, indepartandu-se betonul ce
nu a fost bine compactat si/sau se va freca cu peria de sarma pentru a inlatura pojghita de lapte de
ciment si oricare alte impuritati, dupa care se va uda;
Inaintea betonarii, betonul mai vechi trebuie uscat la suprafata si lasat sa absoarba apa dupa
regula “betonul trebuie sa fie saturat, dar suprafata zvantata“.
La structurile din beton, impermeabile, rosturile trebuie de asemenea sa fie impermeabile.
Cerintele enumerate mai sus trebuie sa fie îndeplinite si în cazul rosturilor “neintentionate“ ce
au aparut ca urmare a conditiilor climaterice, din cauza unor defectiuni, nelivrarii la timp a betonului
etc.
Decofrarea
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta.
Trebuie avute in vedere conditiile speciale ale decofrarii elementelor de beton care au fost
supuse inghetului in faza intaririi (pentru betonul neprotejat).
Elementele pot fi decofrate în momentul in care betonul are o rezistenta suficienta pentru a
putea prelua integral sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost proiectate.
Trebuie acordata o atentie deosebita elementelor de constructie care dupa decofrare suporta
aproape intreaga sarcina prevazuta in calcul.
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii, se face prin
incercarea epruvetelor de control, pe faze, confectionate in acest scop si pastrate în conditii similare
elementelor in cauza, conform STAS 1275-88. La aprecierea rezultatelor obtinute pe epruvetele de
control trebuie sa se tina seama de faptul ca poate exista o diferenta intre aceste rezultate si rezistenta
reala a betonului din element.
In cazurile in care exista dubii in legatura cu aceste rezultate, se recomanda incercari
nedistructive combinate (sclerometrul Schmidt + ultrasunete), in conformitate cu prevederile
Normativului pentru incercarea betonului prin metode nedistructive, indicativ C 26 – 85, partea a III-a,
pag. 83.
Reguli privind operatia de decofrare
In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli:

Desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul punctului de lucru;in
cazul in care se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta stabilitatea
44
constructiei decofrate, se va sista demontarea elementelor de sustinere pana la aplicarea masurilor de
remediere sau consolidare.
Sustinerile cofrajelor se vor desface incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si
continuand simetric catre reazeme.
Slabirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri) se va face treptat, fara socuri.
Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele
care se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului si sustinerilor.
In cazul constructiilor etajate având deschideri mai mari de 3,00 m, la decofrare se vor lasa
popi de siguranta, care vor fi mentinuti orientativ, iar pozitia acestora se recomanda a se stabili astfel:
- la grinzi având pana la 6,00 m deschidere, se lasa un pop de siguranta la mijlocul acestora;
la deschideri mai mari, numarul lor se va spori astfel incat distanta intre popi sau de la popi la
reazeme să nu depaseasca 3,00 m;
- la placi se va lasa cel putin un pop de siguranta la mijlocul lor si cel putin un pop la 12 m2
de placa;
- intre diferite etaje, popii de siguranta se vor aseza pe cat posibil unul sub altul.
Inlaturarea popilor sau a sustinerilor se va face treptat, adoptandu-se o astfel de succesiune a
demontarilor, incat sa nu se provoace aparitia de eforturi daunatoare in elementele de constructii.
Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care se
cofreaza sau se betoneaza.
In termen de 24 ore de la decofrarea oricarei parti de constructie, se va proceda, de catre
conducatorul punctului de lucru, reprezentantul investitorului şi de catre proiectant (daca acesta a
solicitat sa fie convocat) la o examinare amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii,
incheindu-se un proces verbal in care se vor consemna calitatea lucrarilor, precum si eventualele
defecte constatate. Este interzisa efectuarea de remedieri inainte de aceasta examinare.
La constructiile cu placi si cadre sau pereti structurali se va incepe prin decofrarea stalpilor sau
a peretilor structurali, apoi se vor decofra placile si la urma grinzile.
Cofrajele si sustinerile se vor decofra cu atat mai tarziu, cu cat este mai mare raportul intre
sarcina care revine elementului imediat dupa decofrare si sarcina totala la care a fost calculat
elementul respectiv.
Protectia lucrarilor
Pe durata intariri betonului, cofrajele vor fi protejate impotriva lovirii sau degradarilor
provocate de executia altor lucrari de natura sa influenteze stabilitatea sau conditiile de incarcare ale
cofrajelor.
Demontarea cofrajelor se va efectua in urma dispozitiei sefului de lot pe baza respectarii
duratei de intarire a betonului.
Dupa decofrare se vor curata elementele cofrejelor si suprafetele de resturile de beton aderente.
Receptia lucrarilor
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate astfel:
- controlul preliminar al lucrarilor pregatitoare si a elementelor si subansamblurilor de cofraj si
sustinere;
- verificarea in cursul executiei a pozitionarii cofrajelor in raport cu trasarea si a modului de
fixare al elementelor;
45
Tolerantele admisibile la executia cofrajelor sunt urmatoarele :
Element Dimensiune de Abateri la dimensiuni Abateri la inclinare

referinta (mm)
Stalpi - inaltime  10 2mm/m, 10mm/total
- dim.sectiune  3
Pereti - lungime si inaltime  10 2mm/m, 10mm/total
- grosime  3
Grinzi - lungime  10 2mm/m, 10mm/total
- dim.sectiune  3
Placi - lungime sau latime  10 2mm/m, 10mm/total
- grosime  3
In vederea receptionarii lucrarilor de cofrare se vor face urmatoarele verificari inainte de

turnarea betonului:
- Verificarea montarii tuturor elementelor cofrajelor la cotele si tolerantele impuse;
- Verificarea elementelor de prindere si legătura;
- Verificarea elementelor de asigurare impotriva rasturnarii;
- Verificarea elementelor de asigurare pentru prevenirea si stingerea incendiilor.
In timpul turnarii si vibrarii betonului se vor efectua verificari pentru asigurarea ca in timpul
acestor operatiuni nu sunt elemente care se deformeaza.
Remedieri
Proiectantul va decide natura si amploarea remedierilor in functie de caracterul defectiunilor

constatate.
Toate lucrarile de remediere se vor suporta de executant fara costuri suplimentare pentru
beneficiar.
Inainte de turnarea betonului se vor inlocui elementele necorespunzatoare ale cofrajului sau se
vor lua masuri pentru dublarea lor corespunzatoare.
In timpul turnarii (betonul fiind proaspat turnat) se iau masuri (daca este cazul) de readucere a
cofrajului in limitele abaterilor dimensionale admisibile.
La terminarea lucrarilor de cofrare se efectueaza receptia finala de catre o comisie formata din
reprezentantul beneficiarului, proiectant şi executant.
Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna în
Registrul de Procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse.
Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va încheia un nou Proces verbal.
46
TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
Generalitati
In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului, (in special) zona suprafetei trebuie
tratata si protejata o anumita perioada de timp,in functie de tipul structurii, elementului, conditiile de
mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii.
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare.
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat o suficienta
rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva: uscarii premature datorita radiatiilor
solare si vantului;.
Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor: antrenarii (scurgerilor) pastei de
ciment datorita ploii (sau apelor curgatoare); diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului;
temperaturii scazute sau inghetului; eventualelor socuri sau vibratii care ar conduce la o diminuare a
aderentei beton-armatura (dupa intarirea betonului).
Principalele metode de tratare/protectie sunt:
- mentinerea in cofraje;
- acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda;
- stropirea periodica cu apa.
Protectia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de nisip, rogojini).
Materialul de protectie trebuie mentinut permanent in stare umeda.
Stropirea cu apa va incepe dupa 2  12 ore de la turnare, in functie de tipul de ciment utilizat si
temperatura mediului, dar imediat ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa
nu fie antrenata pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2  6 ore in asa fel incat suprafata sa se mentina
permanent umeda. Se va folosi apa care indeplineste conditiile de calitate similare cu conditiile de la
apa de amestecare.
Pe timp uscat si calduros, suprafetele libere ale betonului vor fi stropite de cel putin doua ori pe
zi, dupa ce in prealabil se acopera cu rogojini sau cu un strat de rumegus (nisip) de 3-4 cm pentru a
menţine umiditatea.
Udarea se va face prin pulverizarea apei, astfel ca betonul sa nu fie spalat inainte de a se intari
suficient.
Stropirea betonului se va face cel puţin timp de 7 - 14 zile.
Protejarea betonului pe timp friguros se va realiza prin:
- Conservarea caldurii acumulate prin incalzirea materialelor componente si pastrarea caldurii
exotermice, prin acoperirea betonului cu materiale termoizolatoare.
- Incalzirea betonului cu aer cald, abur sau aparate electrice.
-Turnarea betonului in spatii mari incalzite, realizate in constructii prin inchideri partiale si
folosind pentru rest constructia definitiva gata executata.
- Utilizarea acceleratorilor de priza.
Lucrarile de betonare nu se vor incepe daca temperatura exterioara este sub -50C, iar in cazul
lucrarilor in curs de executie, betonarile se vor întrerupe, daca temperatura coboara la - 100C, cu
tendinta de scadere în continuare.
47
In cazul executarii lucrarilor in perioada de timp friguros (intervalul 15 noiembrie - 15 martie)
se vor lua masuri ca betonul sa se intareasca si sa atinga rezistentele necesare, fara sa sufere din cauza
inghetului.
In cazul in care temperatura mediului este mai mica de + 5C, nu se va stropi cu apa ci se vor
aplica materiale sau pelicule de protectie (tip Perry, Doka sau Meva). In general, in momentul in care
se obtine o rezistenta a betonului de 5 N/mm2 nu mai este necesara protectia. Peliculele de protectie se
aplica in conformitate cu reglementarile speciale.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena,
atata timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Curatirea si prelucrarea suprafetelor de beton turnat se executa de obicei inainte de intarirea
completa a betonului, utilizandu-se masini de finisat, striat si taiat rosturi de contractie în beton.
Receptia lucrarilor
Abaterile limita admisibile pentru elementele din beton si beton armat, in afara cazurilor cand
prin proiect se inscriu tolerante speciale, sunt urmatoarele:
Elemente de constructii Dimensiuni elemente Abateri admisibile
<3m  16 mm
Stalpi 3-6m  25 mm
- inaltime >6m  25 mm
- dimensiunile < 50 cm  5 mm
Sectiunii > 50 cm  8 mm
<3m  16 mm
Pereti 3-6m  20 mm
- lungime (inaltime) >6m  25 mm
< 10 cm  3 mm
> 10 cm  5 mm
- grosime
Grinzi <3m  16 mm
- lungime 3-6m  20 mm
>6m  25 mm
< 50 cm  5 mm
- dimensiunile > 50 cm  8 mm
Sectiunii
Placi
- lungime (latime) <3m  16 mm
3-6m  20 mm
>6m  25 mm
- grosime < 10 cm  3 mm
> 10 cm  8 mm
48
Se admit urmatoarele defecte in ceea ce priveste aspectul si integritatea elementelor din beton
si beton armat:
- Defecte de suprafata (pori, segregari superficiale, denivelari locale) avand adancimea de
maximum 1 cm, cu suprafata de maximum 400 cm2 /defect, totalitatea defectelor de acest tip fiind
limitata la cel mult 10 % din suprafaţa fetei elementului pe care sunt situate.
-Defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbituri locale, segregari), avand adancimea
pana la armatura cu lungimea de maxim 5 cm , totalitatea defectelor de acest timp fiind limitata la
maximum 5 % din lungimea muchiei respective.
Defectele admisibile enumerate nu se inscriu in procesul verbal care se intocmeste la
examinarea elementelor dupa decofrare. Daca elementele respective nu se tencuiesc, ele vor fi
remediate conform Normativului C49-87.
In vederea receptiei se vor face urmatoarele verificari:
a. Inainte de turnarea betonului.
In scopul evitarii punerii in opera a unui beton necorespunzator, pe betonul proaspat se vor face
urmatoarele determinari:
Caracteristicile betonului proaspat Limite de variatie admise
Lucrabilitate  1 cm
- tasare minima 1 - 4 cm  2 cm
5 - 12 cm  3 cm
> 12 cm  0,5 cm
gradul de compactare mediu
Temperatura - 10C
- tmin + 20C
- tmax
Densitate aparenta  40 kg/mc
Continutul de aer inclus 1%
Granulozitatea agregatelor continute in beton ( sort 0 -3 mm)

minim -2%
maxim +2%
49
b. Dupa turnarea betonului.
In scopul remedierii operative a unor cazuri necorespunzatoare privind rezistenta la

compresiune a betonului la varsta de 28 zile, aceasta se determina ca medie pe fiecare serie de cate trei
cuburi la Laboratorul de incercări pentru betoane.
In cazul in care clasa betonului este mai mica decat cea prevazuta in proiect, in termen de 48
ore Laboratorul va comunica rezultatul executantului si furnizorului de betoane.
In vederea receptiei lucrarilor se vor verifica:
- Existenta si continutul Proceselor verbale de receptie calitativa privind: cofrajele, armarea,
calitatea betonului.
- Constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar si proiectant, de catre Serviciul
Tehnic de Verificare al Calitatii Lucrarilor ale executantului, precum si a altor organe de control
- Confirmarea prin Procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute in
diferitele documente examinate.
Se va efectua o verificare directa privind:
- Aspectul elementelor de constructii dupa decofrare.
- Dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel.
- Dimensiunile diferitelor elemente în raport cu prevederile proiectului
- Pozitia relativa pe intreaga inaltime a constructiei a elementelor verticale (stalpi, pereti

structurali), si a golurilor.
- Incadrarea in abaterile limita admisibile conform cu prevederile prezentelor specificatii
tehnice.
Remedieri
Se vor adopta in functie de amploarea si natura defectiunilor, pe baza deciziei proiectantului

urmatoarele tipuri de solutii pentru remedieri.
- Rebetonare cu menţinerea armaturilor.
- Chituire.
- Amorsare si completare.
- Injectare.
- Injectare si placare (consolidare).
De la caz la caz, proiectantul poate prescrie si alte solutii decat cele mentionate.
Chituirea se va face la fisuri in grinzi si stalpi cu deschiderea maxima a fisurii de 0,5 mm.
Chituirea se va face cu pasta de ciment cu adaos de poliacetat de vinil (aracet) sau cu chit
epoxidic.
Amorsarea se va face cu chit epoxidic sau pasta de ciment cu adaos de poliacetat de vinil, iar
completarile se vor face cu mortar epoxidic sau cu mortar si beton de ciment. Solutia cu amorsare si
completare se va adopta pentru goluri in secţiune si segregari.
Injectarile se vor face cu pasta de ciment, rasina epoxidica sau chit.
Solutia de injectare se va adopta pentru grinzi, stalpi, pereti structurali si buiandrugi cu fisuri
cu deschiderea maxima a fisurii de 0,5 - 1 mm.
Solutia cu injectare si placare, se va adopta in situatiile de existenta a unor fisuri cu deschiderea
maxima a fisurilor de 1 - 5 mm, la grinzi, stalpi, pereti structurali si buiandrugi.
Injectarea cu placare se va face cu chit epoxidic armat cu tesătura din fibra de sticla.
50
La terminarea lucrarilor, receptia finala se va face de o comisie formata din reprezentatul
beneficiarului, executant si proiectant.
Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna in
registrul de Procese Verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor.
Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va încheia un nou Proces Verbal.
CAPITOLUL LUCRĂRI HIDROIZOLATII.
Generalitati
Acest capitol cuprinde specificatii privind lucrarile de executie a hidroizolatiei la terase.
La lucrarile de hidroizolatie se vor avea in vedere urmatoarele normative :

STAS 139-78 - Materiale hidroizolatoare bitumate;
SR 1046-97 - Panza bitumata;

SR 7916-96 - Impaslitura din fibre de sticla bitumata;
C 112-86 - Normativ pentru executarea hidroizolatiilor;
STAS 2355-3-87 -Hidroizolatii din materiale bituminoase la acoperisuri si terase;
Mostre si testari
Inainte de comandarea materialului se vor pune la dispozitia proiectantului mostre de :

- impaslitura fibre sticla IA, IB ;
- bitum;
- panza bitumata tip PI50, PI40, PA55, PA45;
- carton bitumat CA 333, CA 400
- Capitolul 3 Prevederi generale de alcatuire,
- Capitolul 4 Prevederi speciale de alcatuire, pe tipuri de elemente;
- Capitolul 5 Prevederi privind punerea in opera a plaselor sudate.
Controlul calitatii
Controlul calitatii lucrarilor de montarea armaturilor pentru elemente din beton armat.
In normativul C 56-85, Caietul V, Capitolul 2.4. sunt prevazute toate verificarile si modul de
stipulare a observatiilor facute asupra armaturilor montate in cofraje, pregatite pentru betonare.
Documentatia pregatita pentru receptia structurii de rezistenta trebuie sa contina actele si datele
prevazute la punctul 2.11 din normativ.
La fasonarea armaturilor se va trece numai dupa ce otelurile pentru elementele de beton armat
au fost verificate conform prevederilor NE 012-2/2010 "Constructii de beton armat si precomprimat".
Tipul si frecventa incercarilor, numai daca materialul corespunde calitativ.
51
Materiale si produse
Materialele bitumate in foi:

- membrana bituminoasa multistrat protejata;
- impaslitura bitumata cu bitum aditivat IA 1200 STAS 18-16 ;
- panza bitumata tip OA55 ; PA45; PI50; PI40; SR 1046/97 . Materialele bituminoase pentru
amorsare, lipire si etansare :
- bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 68/75 si H S=/90 STAS 7064-78 ;
- emulsie bituminoasa cationica STAS 8877-72 ;
- suspensie de bitum filerizat STAS 558-85 ;
- CELOCHIT STAS 661-77 ;
- carton bitumat STAS 138-80 ; Materiale auxiliare :
-filer de calcar STAS 639-79, filerde talc STAS 1901-77, microazbest STAS 3315-75, white
spirit STAS 44-84, tabla de plumb STAS 491-70, tabla zincata STAS 2018-80, hartie Kraft
STAS 3789-80, guri de scurgere din mase plastice, vopsele deschise tip VEMOBIT,
reflectorizante.
Livrare, depozitare, manipulare
Se vor proteja materialele in mod corespunzator, evitandu-se pe cat posibil depozitarea

intermediara.
Execuţia lucrarilor
Se vor respecta urmatoarele conditii:
- lucrarile vor fi executate de echipe specializate;

- impaslitura bitumata IB 1200 la pantav de 2-7% sau carton bitumat CA400, CA333 la pante
peste 20% ;
- protectia cu vopsea reflectorizanta.
Consumul de mastic de bitum pentru fiecare strat de lipire va fi cuprins intre 1.5-2kg/mp.
Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului, solurile din foi bitumate se vor derula
pe suprafata suport, se vor curata si se va lasa timp suficient pentru relaxare si indreptarea foilor.
Suprapunerea dintre foile bitumate vor fi de 7-10cm. Straturile se vor aplica astfel ca
suprapunerile sa fie in sensul de scurgere al apelor.
Dupa terminarea lucrarilor se va examina cu atentie suprafata prin ciocanire iar defectele se vor
remedia dupa flecare strat executat.
Montarea gurilor de scurgere se va face conform STAS 2742-67. Racordarea hidroizolatiei la
gurile de scurgere se va asigura cu un guler de plumb amorsat aplicat la cald pe un strat de panza
bitumata intre doua straturi de mastic de bitum.
Vopseaua reflectorizanta va fi aplicata peste ultimul strat cu minimum 300g/mp.
Protejarea lucrarilor
Se vor respecta masurile de securitate a muncii si PSI pentru protectia lucrarilor, se vor folosi
dulapi, folii , placaje. Muncitorii executanti vor fi dotati cu cizme de cauciuc si vor circula pe dulapi.
52
Terminarea lucrarilor
Masurarea lucrarilor se face la metru patrat de suprafata real executata, iar pentru glafuri si
atice la metru liniar.
Decontarea se face conform clauzelor contractului.
Pentru materialele noi se va solicita certificatul de acreditare conform normativelor in vigoare.
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Controlul calitatii lucrarilor de executie se face avand ca baza Legea 10 privind calitatea in
constructii din 1995. Obligatiile si raspunderile ce revin investitorilor, proiectantilor, executantilor,
specialistilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici cu executia, ale expertilor tehnici
atestati, precum şi ale proprietarilor, administratorilor si ale utilizatorilor constructiilor sunt stipulate în
Legea calitătii, H.G. 925/95 si H.G. 766/97.
Procedee de control a calitatii in constructii
Controlul executiei
Toate abaterile de la procedurile specificate in ceea ce priveste descarcarea, betonarea,

compactarea, tratarea betonului etc., trebuie consemnate si raportate responsabililor cu executarea
lucrarilor.
Procedurile de control ale executiei, ntocmite de executant, vor fi verificate de un organism
autorizat, ca parte a controlului de conformitate.
Controlul echipamentelor, executarii si proprietatilor betonului
Controlul calitatii cofrajelor

Controlul calitatii armaturilor
Armaturile vor fi verificate conform Specificatiei tehnice privind cerinte si criterii de
performanta pentru oteluri utilizate in constructii.
Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de control va consta in:
-examinarea documentelor de certificare a calitatii si compararea datelor inscrise in certificat
cu cerintele reglementate pentru produs;
-examinarea aspectului;
-verificarea prin indoire la rece;
-verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la
rupere).
Controlul inainte de punerea in opera a betonului
Inainte de punerea in opera a betonului, inspectiile trebuie să aiba in vedere urmatoarele

aspecte esentiale:
-geometria cofrajului si pozitionarea armaturii;
53
-inlaturarea impuritătilor si substantelor de orice natura de pe suprafata cofrajelor in contact cu
betonul;
-stabilitatea cofrajelor;
-integritatea cofrajelor, pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment;
-tratarea suprafetei cofrajelor;
-curatirea armaturilor de impuritati si substante care ar putea slabi aderenta;
-dimensiunea distantierilor;
-conditiile necesare unui transport eficient, masurile de compactare si tratare functie de
consistenta specificata a betonului;
-rezultatele si concluziile verificărilor efectuate pana la aceasta faza;
-asigurarea unui personal instruit;
-asigurarea unor măsuri pentru situatii accidentale.
Controlul in timpul compactarii si tratarii betonului
In timpul acestor operatii, inspectia trebuie să aiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale:
-mentinerea omogenitatii betonului in timpul punerii in opera;
-distributia uniforma a betonului in cofraj;
-compactarea uniforma si evitarea segregarii in timpul compactarii;
-inaltimea maxima de cadere a betonului;
-viteza de turnare;
-durata intre etapele de descarcare si turnarea betonului;
-masuri speciale in cazul turnarii in conditii de vreme rece sau calduroasa;
-masuri speciale in cazul rosturilor de lucru;
-tratarea rosturilor inainte de turnare;
-metode de tratare si durata tratarii betonului in functie de conditiile atmosferice si evolutia
rezistentei;
-evitarea unor eventuale deteriorari ce pot apare ca urmare a unor socuri sau vibratii asupra
betonului proaspat.
Criterii de conformitate
Verificarea indeplinirii nivelelor de performanta prin aplicarea criteriilor de conformitate
trebuie sa se faca de catre producatorii de beton, executanti si/sau prin controlul exterior/de
conformitate.
In cazul in care rezultatele determinarilor nu indeplinesc conditiile de conformitate, nu au fost
efectuate determinari, in cazul unor defecte de executie, sau in cazul in care exista dubii cu privire la
realizarea rezistentei, trebuie efectuate incercari suplimentare (prelevari de carote, incercari
nedistructive prin metoda nedistructiva combinata (sclerometrul Schmidt + ultrasunete), in
conformitate cu prevederile Normativului pentru incercarea betonului prin metode nedistructive,
indicativ C 26 – 85, partea a III-a, pag. 83.
verificarilor suplimentare (obtinute in urma incercarilor la compresiune pe carote), betonul pus in
opera nu indeplineste conditiile prevazute conform reglementarilor tehnice in vigoare, proiectantul va
decide expertizarea lucrarii, cu luarea de masuri privind refacerea sau consolidarea elementelor
necorespunzatoare.
54
Se vor avea in vedere prevederile normativelor C 54/81 si C26/85. ANEXA III.2
Defecte admisibile
Sunt admise urmatoarele defecte privind aspectul elementelor din beton si beton armat:
- defecte de suprafata (pori, segregari, denivelari) avand adancimea de maximum 1 cm si
suprafata de maximum 400 cm2, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la maximum
10% din suprafata fetei elementului pe care sunt situate;
- defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri locale, segregari) cu adancimea mai
mica decat grosimea stratului de acoperire , iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata
la maximum 5% din lungimea muchiei respective.
Defectele care se incadreaza in limitele mentionate mai sus pot sa nu se inscrie in procesul
verbal care se intocmeste, dar vor fi în mod obligatoriu remediate conform Normativului C149/87,
pana la receptionarea lucrarii.
Defectele care depasesc limitele de mai sus, se inscriu in procesul verbal care se intocmeste la
examinarea elementelor dupa decofrare si vor fi remediate conform solutiilor stabilite de proiectant
si/sau expert.
Procedee de vibrare mecanica
Pe santier este obligatoriu sa existe vibratoare de interior (pervibratoare) si masa vibranta.

Compactarea mecanica prin vibrare poate fi realizata prin urmatoarele procedee:
Vibrare interna folosind vibratoare de interior (pervibratoare);
Vibrare externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;
Vibrare de suprafata cu ajutorul vibratoarelor placa sau a riglelor vibrante.
Vibrarea este principalul procedeu de compactare a betonului.
Alegerea tipului de vibrator se va face functie de dimensiunile elementului si de posibilitatile
de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de armatura.
Consistenta betoanelor compactate prin vibrare interna depinde de forma elementului si
desimea armaturilor.
Durata de vibrare optima se situează intre minim 5 sec. şi 30 sec., in functie de tasarea
betonului si tipul de vibrator utilizat.
Semnele dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoarele:
Betonul nu se mai taseaza;
Suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
Inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.
Distanta intre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de maxim 1,0
m, reducandu-se in functie de caracteristicile sectiunii si desimea armaturii.
Grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca ¾ din lungimea
capului vibrator (buteliei); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda (50  150 mm) in
stratul compactat anterior.
Vibrarea externa este indicata la executarea elementelor prefabricate sau in cazul elementelor
turnate monolit, de grosimi reduse si cu armaturi dese, sau care nu pot fi compactate prin vibrare
interna. In zonele in care este posibil, se pot folosi suplimentar si vibratoare de interior.
55
In cazul elementelor compactate cu ajutorul vibratoarelor de exterior, se vor lua masuri
constructive speciale prin marirea rigiditatii cofrajelor si prin prevederea in masura in care este posibil,
de legături elastice intre cofraje si elementele de sustinere si rezemare.
Consistenta betoanelor compactate prin vibrare externa se recomanda sa fie cu tasare minima
50 mm.
Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea placilor cu grosimea de maxim 200 mm.
Consistenta betoanelor compactate prin vibrarea de suprafata se recomanda sa fie cu tasare de
minim 20 mm.
Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30  60 sec. Timpul optim de vibrare se va stabili prin
determinari de proba efectuate in opera la prima sarja de beton ce se compacteaza.
Grosimea stratului de beton turnat (inainte de compactare) trebuie sa fie de 1,1  1,35 ori mai
mare decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de consistenta betonului. In cazul
determinarilor de proba se stabileste si grosimea stratului de beton necesara pentru realizarea grosimii
finite a elementului.
Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita
incat sa fie asigurata suprapunerea de minim 50 mm in raport cu pozitia precedenta.
Controlul calitatii lucrarilor de executie
Pe santier este imperios necesar sa existe un laborator de gradul 3 (Laborator de unitate),

complet dotat cu aparatura si echipamente cu performante la nivelul reglementarilor si standardelor in
vigoare si sa functioneze conform „Procedurii privind autorizarea laboratoarelor de incercari in
constructii” si a „Directivei din 8 aprilie 2003”..
In cazul in care loturile de materiale aprovizionate (otel-beton, ciment, agregate, adaosuri,
aditivi) nu indeplinesc conditiile de calitate, se va interzice utilizarea lor si se va instiinta producatorul.
Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton si beton armat constituie in majoritate
lucrari care devin ascunse, astfel incat verificarea calitatii acestora trebuie sa fie consemnata in
Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse, incheiate intre
reprezentantul investitorului si executant (Proces verbal de receptie calitativa). In cazul fazelor
determinante este obligatorie participarea: beneficiarului, proiectantului, executantului si a inspectiei
in constructii, care in functie de rezultatul controlului va autoriza sau nu continuarea lucrarilor. Nu se
admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza
precedenta, daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa.
In procesele verbale se vor preciza concret verificarile si masuratorile efectuate, abaterile
constatate iar dupa caz, incadrarea in tolerantele admisibile fata de proiect.
Daca se constata neconcordante fata de proiect sau de prevederile reglementarilor tehnice, se
vor stabili si consemna masurile necesare de remediere. Dupa executarea acestora se va proceda la o
noua verificare si incheierea unui nou proces verbal.
La terminarea executarii sapaturilor pentru fundatii se va verifica, in raport cu prevederile
proiectului:
Adancimea si cota de fundare;
Natura terenului (cu participarea obligatorie a proiectantului geotehnician);
Pozitia in plan;
Dimensiunile sapaturilor.
Cu privire la verificarea cotei de fundare si a naturii terenului se vor intocmi procese verbale
distincte.
56
La terminarea executarii cofrajelor se va verifica:
Alcatuirea elementelor de susţinere si sprijinire;
Incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora;
Dimensiunile interioare ale cofrajelor in raport cu cele ale elementelor care urmeaza a se
betona;
Pozitia cofrajelor in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivelurile inferioare;
Pozitia golurilor;
La terminarea montarii armaturilor se va verifica:
Numarul, diametrul si pozitia armaturii in diferite sectiuni transversale ale elementelor
structurii;
Distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul de fixare;
Lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in
elemente ce se toarnă ulterior;
Pozitia innadirilor şi lungimile de petrecere ale barelor;
Calitatea sudurilor;
Numarul si calitatea legaturilor dintre bare;
Dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii;
Modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia;
Pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.
In cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca:
Datele inscrise in bonurile de livrare-transport ale betonului corespund comenzii si nu s-a
depasit durata admisa de transport;
Consistenta betonului corespunde celei prevazute;
Conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte;
Sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinere a pozitiei armaturilor, dimensiunilor si
formei cofrajelor;
Se aplica corespunzator masurile de protectie (tratare) a suprafetelor libere ale betonului
proaspat;
Se vor consemna in condica de betoane:
Seria talonului livrarii corespunzatoare betonului pus in opera;
Locul unde a fost pus in lucrare;
Ora inceperii si terminarii betonarii;
Masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat;
Evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii etc.);
Temperatura mediului;
Personalul care a supravegheat betonarea.
In cazul in care conducatorul punctului de lucru raspunde direct si de prepararea betonului,
acesta este obligat sa verifice in paralel calitatea cimentului si a agregatelor, precum si modul de
dozare, amestecare si transport al betonului.
La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica:
Aspectul elementelor, semnalandu-se daca se intalnesc zone cu beton necorespunzator (beton
necompactat, segregat, cu goluri, rosturi de betonare )
Dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor;
Pozitia elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) in raport cu cele corespunzatoare situate
la nivelul imediat inferior;
Pozitia golurilor;
57
Pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior.
Verificarile se efectueaza prin sondaj. Se va consemna in procesul verbal daca sunt respectate
prevederile proiectului. La consemnarea constatarilor se va tine seama de prevederile Anexei III.1. din
Cod NE 012-99, referitoare la abaterile admisibile.
In vederea asigurarii calitatii lucrarilor de beton si beton armat este obligatorie efectuarea unui
control operativ si adoptarea unor masuri, urmarindu-se:
Evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beton ale carui caracteristici in stare proaspata nu
indeplinesc conditiile impuse.
Adoptarea de masuri operative la statia de betoane pentru corectarea compozitiei betonului sau
a conditiilor de preparare.
Sesizarea cazurilor in care betonul prezinta rezistente sub limitele admise, fiind necesara
analizarea de catre proiectant a masurilor sau conditiilor ce se impun pentru asigurarea rezistentei,
stabilitătii si durabilitătii elementului sau a structurii.
Calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinand seama de concluziile analizei efectuate
conform controlului de conformitate, asupra rezultatelor incercarilor probelor de verificare a clasei
prezentate in buletinul emis de laborator si concluziile interpretarii rezultatelor incercarilor
nedistructive sau incercarilor pe carote, daca s-a cerut efectuarea lor in cadrul controlului operativ sau
prin proiect.
Rezultatul aprecierii calitatii betonului pus in lucrare se consemneaza in procesul verbal de
receptie a structurii de rezistenta, incheiat intre proiectant, investitor si constructor. Daca nu sunt
indeplinite conditiile de calitate, se vor analiza de catre proiectant masurile ce se impun.
Receptionarea structurii de rezistenta se va efectua pe intreaga constructie sau pe parti din
constructie (fundatie, tronson, scara) potrivit Normativului C 56-85, anexa 1.1.
Aceasta receptie are la baza examinarea directa efectuata pe parcursul executei in cadrul
controlului interior sau exterior; suplimentar se vor verifica:
Documentele de certificare a calitatii prevazute de reglementarile în vigoare pentru materialele
livrate;
Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind cofrajele, armarea,
aspectul elementelor dupa decofrare, aprecierea calitatii betonului pus in lucrare, precum si existenta si
continutul proceselor verbale pentru fazele determinante;
Existenta si continutul documentelor de certificare a calitatii in cazul betonului livrat;
Constatarile consemnate in cursul executiei in cadrul controlului interior si/sau exterior;
Confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remediere prevazute in
diferitele documente examinate;
Consemnarile din Condica de betoane;
Buletin privind calitatea betoanelor;
Dimensiuni de ansamblu si cotele de nivel;
Dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului;
Pozitia golurilor prevazute in proiect;
Pozitia relativa pe intreaga inaltime a constructiei, a elementelor verticale (stalpi, pereti
structurali), consemnandu-se eventualele dezaxari;
Incadrarea in abaterile admise ;
Comportarea la proba de umplere cu apa, in cazul recipientilor;
Respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate,
compozitia betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate etc.;
Orice alta verificare care se considera necesara.
58
In vederea receptiei structurii unei constructii, in cazurile în care se solicita de catre proiectant,
executantul va prezenta beneficiarului buletine de analiza pe beton intarit, prin incercari nedistructive.
Alegerea elementelor si numarul necesar de incercari se va face de catre proiectant.
Incercarile nedistructive se vor efectua in conformitate cu Normativul C26-85.
Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza
intr-un proces verbal incheiat intre investitor, proiectant si executant, precizandu-se in concluzie, daca
structura in cauza se receptioneaza sau se respinge. In cazurile in care se constata deficiente in
executarea structurii, se vor stabili masurile de remediere, iar dupa executarea acestora se va proceda
la o noua receptie.
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (ziduri, tencuieli, protectii, finisaje) este
admisa numai pe baza dispozitiei date de investitor sau de proiectant. Aceasta dispozitie se va da dupa
incheierea receptiei structurilor de rezistenta sau, in cazuri justificate, dupa incheierea receptiei partiale
a structurii de rezistenta.
Receptia partiala va consta in efectuarea tuturor verificarilor, cu exceptia examinarii rezistentei
la 28 zile a betonului, care se va face la receptia definitiva a structurii de rezistenta. In asemenea
situatii, proiectantul va preciza unele parti din elemente asupra carora sa se poata efectua determinari
ulterioare si care nu se vor acoperi decat dupa incheierea receptiei definitive a structurii.
Receptia constructiilor din beton si beton armat se va face in conformitate cu prevederile Legii
nr. 10 / 1995 privind calitatea in constructii.
Aprecierea calitatii betonului pus in opera in vederea receptiei se face prin controlul calitatii pe
obiect sau pe parti de obiect.
Prin parti de obiect se inteleg:
partile de constructii delimitate prin rosturi de dilatare;
partile de constructii diferentiate prin clasa de beton prevazuta sau
partile de constructii precizate prin proceduri speciale sau proiect.
Daca nu s-au efectuat incercarile obligatorii pe cilindri/cuburi, la locul de punere in opera, la
frecventele stabilite sau daca rezultatele se situeaza sub clasa prescrisa, trebuie sa se efectueze
incercari nedistructive / extrageri de carote / incercari in-situ, care sa confirme calitatea lucrarilor
executate. Rezultatele se analizeaza pe baza criteriilor de conformitate, inscriindu-se in buletinul
incercărilor:
- rezultatele inregistrate;
- valorile determinate pe fiecare criteriu;
- conformitatea rezultatelor;
- clasa de beton efectiv realizata;
- concluzii: BETON CORESPUNZATOR / NECORESPUNZATOR.
Incercarile pe corpurile de proba, corelandu-se cu rezultatele aferente zonei incercate
nedistructiv;
Incercarile nedistructive (individual pe carote).
Analizele se inscriu separat in buletinul privind calitatea betoanelor.
Incercarile nedistructive se efectueaza conform Normativului C 26 – 85.
59
Controlul operativ al calitatii betonului
1. Activitatea de control operativ cuprinde:
Determinari pe betonul proaspat in scopul evitarii punerii in opera a unui beton

necorespunzator;
Analizarea imediata dupa inregistrare, a rezultatelor privind rezistenta la compresiune la varsta
de 28 zile in scopul remedierii operative a unor cazuri necorespunzatoare, conform Caietului de
sarcini;
Incercari orientative efectuate la termene scurte, conform Caietului de sarcini.
2. Determinari efectuate la locul de punere in opera
Determinarile se refera la verificarea consistentei betonului, iar daca este prevazut prin proiect
sau in perioada de timp friguros, la determinarea temperaturii betonului. In cazuri speciale pot fi
prevazute si alte caracteristici.
Caracteristicile care se verifica si valorile de referinta ale acestuia, se precizeaza de catre
executant si se inscriu in procedura de executie si nota de comanda a betonului.
In acest scop se vor avea in vedere dupa caz:
- Prevederile din proiect sau proceduri speciale
- Mijloace folosite pentru transportul betonului (basculanta, autoagitator, bena, pompa etc.)
- Conditiile de punere in opera a betonului (dimensiunea elementelor, desimea armaturilor,
posibilitatile de compactare).
Ori de cate ori un rezultat nu se inscrie in limitele admise conform prevederilor din tabelul
VI.3.1. din Cod NE 012-99, se vor efectua pentru acelasi transport de beton inca doua determinari.
Daca valoarea medie a trei determinari se inscrie in limitele admise, se va accepta punerea in
opera a betonului; daca este depasita limita admisa, transportul respectiv de beton se refuza. Se accepta
ca in cazul in care valoarea consistentei este mai mica decat cea indicata, aceasta sa se poata
imbunătati numai prin adaugare de aditivi plastifianti (superplastifianti).
Incercari pe betonul adus la punctul de lucru, pentru varsta de 3 si 7 zile, in conditii

normale de intarire
- Rezistenta la compresiune, determinata la varsta de 3, respectiv 7 zile a betonului, pe 3 cuburi cu

sectiunea 150 x 150 x 150 mm, prelevate din fiecare “cifa“ de beton sosita pe santier, se analizeaza de
laboratorul propriu al executantului, dotat corespunzator cu mijloace mecanice de vibrare, conform
Cod NE 012-99, Anexa IV.2.
- In cazul in care la varsta de 7 zile rezultatul este mai mic decat clasa betonului (conform tabelului
VI.3.2., pag.199, Anexa VI.3, din Cod NE 012-99), laboratorul executantului va comunica rezultatul in
cauza statiei de betoane si proiectantului (pentru beton preparat in statii), in termen de 48 ore.
- Urmare a comunicarii primite la statia de betoane, in termen de 48 ore, seful statiei impreuna cu
delegatul compartimentului de verificare a calitatii vor identifica obiectivele la care s-a livrat tipul
respectiv de beton si vor comunica proiectantului rezultatul inregistrat. In termen de 5 zile,
responsabilul tehnic cu executia, al punctului de lucru, impreuna cu proiectantul de specialitate, vor
identifica elementele structurale la care s-a folosit betonul in cauza, dispunand incercarea acestuia prin
aplicarea metodei nedistructive combinate (sclerometrul Schmidt + ultrasunete), in conformitate cu
60
prevederile Normativului pentru incercarea betonului prin metode nedistructive, indicativ C 26 – 85,
partea a III-a, pag. 83.
verificarilor suplimentare (obtinute in urma incercarilor la compresiune pe carote, betonul pus in opera
nu indeplineste conditiile prevazute conform reglementarilor tehnice in vigoare, proiectantul va decide
expertizarea lucrarii, cu luarea de masuri privind refacerea sau consolidarea elementelor
necorespunzatoare.
Inainte de semnarea Procesului verbal de lucrari ascunse, a Programului de control in faze
determinante si a Programului de control al calitatii pe parcursul executiei, executantul are obligatia,
conform “Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat“
– indicativ NE 012-99, de a prezenta proiectantului de rezistenta:
Condica de betoane conform Anexei VI.3., pag. 196, din Cod NE 012-99, care sa contina:
determinarile efectuate la statia de betoane la plecarea din statie, determinarile efectuate la locul de
punere in opera pe probele luate din betonul sosit la punctul de lucru, incercarile pe beton intarit la 28
de zile. Incercările nedistructive vor fi facute la compresiune pe minim 3 cuburi cu sectiunea 150 x
150 x 150 mm, cu o presa tip AMSLER. Controlul executarii betoanelor in ceea ce priveste incercarile
si frecventa lor se va face cu respectarea stricta a prevederilor STAS 1799-73.
Document de calitate (certificat de calitate/inspectie, declaratie de conformitate) si copie dupa

certificatul de conformitate (dupa certificarea produsului de un organism acreditat) pentru otelul beton
livrat pe santier. Otelurile utilizate in armaturile cu care se realizeaza armarea zonelor plastice
potentiale vor indeplini conditiile: alungirea minima la rupere 12%; raportul dintre efortul unitar de
rupere si cel corespunzator curgerii nu va depasi valoarea 1,55; variabilitatea valorilor eforturilor
unitare de curgere nu va fi mai mare decat cea corespunzatoare coeficientului de variatie 10%..
Categoria duratei de viata 4. Durata de varsta proiectata 100 ani.
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiei
Conform HG 766/97 – anexa nr. 4 ”Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare,

interventiile in timp si postutilizarea constructiilor.
Beneficiarul are obligatia sa asigure urmarirea comportarii in timp a constructiei, in
conformitate cu normele in vigoare.
Urmarirea curenta se realizeaza prin examinare vizuala directa cu mijloace simple de masurare,
in conformitate cu prevederile din cartea tehnica si din reglementarile tehnice specifice, pe categorii de
lucrari si de constructii.
Activitatile de urmarire curentă se efectueaza de catre proprietar prin personal propriu sau prin
contract cu persoane fizice avand pregatire tehnica in constructii, cel putin de nivel mediu.
Exploatarea si intretinerea cladirii implica aplicarea urmatoarelor masuri:
 Se interzice practicarea oricarui gol sau slit in elementele structurii de rezistenta;
 Se interzice efectuarea de modificari la structura de rezistenta fara intocmirea unui
proiect avizat de Inspectia de Stat in Constructii;
 Se interzice schimbarea destinatiei initiale a constructiei, in urma careia ar apare
incarcari ce depasesc pe cele din tema, recompartimentarea spatiilor prin mutarea
61
sau indesirea zidurilor fixate initial prin proiect, cat si suplimentarea grosimii
zidariilor si a planseelor in vederea sporirii confortului termic.
Proprietarul are urmatoarele obligatii si raspunderi:
 Raspunde de activitatea privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiei;

 Asigura efectuarea lucrarilor de intretinere pentru a preveni aparitia unor deteriorari
importante;
 Asigura realizarea formelor legale pentru executarea lucrarilor si verifica, pe parcurs si
la receptie, calitatea acestora, direct sau prin diriginti de santier autorizati.
Toate defectiunile semnalate vor fi consemnate in Cartea Constructiei, inscriindu-se data cand
au fost semnalate, cine si cand a sesizat societatea de reparatii, cand s-au făcut remedierile, de catre
cine si in ce calitate.
Trasarea lucrarilor
Trasarea lucrarilor se face cu aparatura optica si de catre personal specializat, cu respectarea

amplasarii constructiilor si a cotelor din proiect.
Pe timpul executarii lucrarilor, constructorul va incheia procese verbale de lucrari ascunse pe
faze determinante, care vor fi semnate de beneficiar, proiectant si inspectorul din partea
Inspectoratului de Stat în Constructii. Procesele verbale vor fi incheiate conform programului de
control pe santier anexat la documentatia de executie si vor fi însotite de rezultatele probelor de
laborator si certificatele de calitate a materialelor puse in opera.
Dispozitii finale
Lucrarile de constructii nu se vor ataca decat în următoarele conditii:

 In urma verificarii proiectului de catre un verificator autorizat M.L.P.A.T;
 In urma verificarii de catre un constructor autorizat;
 Dupa identificarea tuturor retelelor de pe amplasament;
 Cu respectarea „Normelor de prevenire si stingere a incendiilor” precum si a „Normelor
de protectia muncii” in vigoare la data executiei;
 Cu respectarea tuturor actelor normative cuprinse în legislatia privind executia
lucrarilor de constructii
 Proiectantul va fi chemat pe santier in conformitate cu programul de control anexat
prezentei documentatii.
62
BREVIAR DE CALCUL
- DATE GENERALE
- Structura de rezistenta
1. Suprastructura : de tip cadre din beton armat monolit pe doua directii ortogonale
2. Infrastructura : fundatii izolate tip bloc cu cuzinet
- Inchideri si compartimentari
1. Peretii exteriori : blocuri BCA de dimensiuni 24 x 30 x 60 cm si termoizolatie din
polistiren expandat cu grosimea de 10 cm , aplicat la exterior.
2. Pereti interiori : blocuri BCA de dimensiuni 24 x 25 x 60 cm si 10 x 25 x 60 cm .
- Traficul in cladire :
1. Doua scari in doua rampe cu un podest . Numarul total de trepte va fi de 16 cu
inaltimea unei trepte de 17.5 cm .
- Date ale amplasamentului cladirii :
Localitatea Brasov , judetul Brasov
Clasa de importanta si de expunere III , γ1 = 1
- Conditii seismice :
ag = 0,2 g ; TB = 0,14 [s] ; TC = 0,7 [s]
Clasa de ductilitate H
Zona cu incarcarea din zapada , so,k = 2.0 [kN/m2]
- Terenul de fundare
Caracteristicile terenului de fundare P conv = 400 [kPa].
Conform studiului geotehnic , terenul de fundare este de tip argila prafoasa nisipoasa ,
plastic consistenta cu caracteristicile geotehnice : e = 0,6 , Ic = 0,7 .
- Dimensiuni cladire :
- 2 deschideri de 4.65 m
- 4travei de 6 m si cate o traveie de 3.20 m si 5.80 m.
- Inaltimea de nivel 2.80 m
- gabaritul cladirii : 9,30 x 33,65 m
- Caracteristi de rezistenta a materialelor :
beton C 12/15 cu fck = 12 N/mm2 , fck,cub = 15 N/mm2
otel PC 52 cu fyk = (335÷ 355) N/mm2 , functie de diametrul armaturii
otel OB 37 cu fyk = (255÷ 235) N/mm2 , functie de diametrul armaturii
limita de curgere a otelurilor fyk , se considera ca variaza in raport cu diametrul
elementului folosit .
63
- EVALUAREA INCARCARILOR VERTICALE
Incarcari permanente
Nr. Incarcarea Gruparea fundamentala

Elemente de crt. Denumirea Greutatea caracteristica
constructie stra stratului Grosime specifica gn=d*γ n de calcul gc=n*gn
t a d [m] γ[daN/mc] [daN/mp] [daN/mp]
1 2 3 4 5 6 7 8
Tencuiala
25,5 34,425
1 interioara 0,015 1700 1,35
Zidarie din
2 175 236,25
BCA 0,25 700 1,35
1. Perete exterior Polistiren
2 2,7
3 expandat 0,1 20 1,35
Tencuiala
25,5 34,425
5 exterioara 0,015 1700 1,35
TOTAL 228 307,8
Tencuiala
25,5 34,425
1 interioara 0,015 1700 1,35
Zidarie din
425 573,75
2. Perete interior 2 caramida 0,25 1700 1,35
Tencuiala
25,5 34,425
3 interioara 0,015 1700 1,35
TOTAL 476 642,6
Tencuiala
25,5 34,425
3. Perete interior 1 interioara 0,015 1700 1,35
de 2 Ziadarie BCA 0,15 700 105 1,35 141,75
compartimentar Tencuiala
25,5 34,425
e 3 interioara 0,015 1700 1,35
TOTAL 156 210,6
1 Parchet 0,02 800 16 1,35 21,6
Sapa mortar-
2 ciment 0,03 2100 63 1,35 85,05
Strat protectie
4. Pardoseala
3 folie 0,001
calda planseu
Planseu b.a.
curent 4
monolit 0,15 2500 375 1,35 506,25
Tencuiala
5 interioara 0,015 1700 25,5 1,35 34,425
TOTAL 479,5 647,325
1 Gresie 0,01 2100 21 1,35 28,35
Sapa mortar-
5. Pardoseala 2 ciment 0,04 2100 84 1,35 113,4
rece planseu 3 Placa b.a. 0,15 2500 375 1,35 506,25
curent Tencuiala
4 interioara 0,015 1700 25,5 1,35 34,425
TOTAL 505,5 682,425
64
Membrana bitum.
1 0,02 5 0,1 1,35 0,135
Sapa mortar-
2 ciment 0,03 2100 63 1,35 85,05
3 Folie polietilena 0,001
6. Planseu terasa 4 Polistiren extrudat
0,15 25 3,75 1,35 5,0625
5 Beton de panta 0,05 2400 120 1,35 162
6 Placa de b.a. 0,15 2500 375 1,35 506,25
Tencuiala
7 interioara 0,015 1700 25,5 1,35 34,425
TOTAL 587,25 792,7875
1 Gresie 0,0138 2100 28,98 1,35 39,123
Trepte de beton
2 simplu 0,0738 2400 177,12 1,35 239,112
7. Rampa de
scara 3 Placa de b.a. 0,15 2500 375 1,35 506,25
TOTAL pe mp TOTAL 581,1 784,485
TOTAL proiectie
oriz. 688,83 929,93
Tencuiala
1 interioara 0,02 1700 34 1,35 45,9
2 Zidarie BCA 0,25 700 175 1,35 236,25
8. Atic
Tencuiala
3 exterioara 0,02 1700 34 1,35 45,9
TOTAL 243 328,05
1 Gresie 0,01 2100 21 1,35 28,35
Sapa mortar-
9. Podest 2 ciment 0,04 2100 84 1,35 113,4
intermediar Placa de b.a.
3 monolit 0,15 2500 375 1,35 506,25
TOTAL 480 648
1 Gresie 0,01 2100 21 1,35 28,35
Sapa mortar-
10. Planseu casa 2 ciment 0,055 2100 115,5 1,35 155,925
scarii+hol
3 Placa de b.a. 0,13 2500 325 1,35 438,75
TOTAL 461,5 623,025
Gresie
1 antiderapanta 0,015 2600 39 1,35 52,65
11. Balcon 2 Sapa de egalizare 0,035 2100 73,5 1,35 99,225
3 Placa de b.a. 0,15 2500 375 1,35 506,25
TOTAL 487,5 658,125
Incarcari variabile
Incarcarea variabila
Element de constructie Inc. caracteristice Coef. Inc. Inc. de calcul
daN/m² n daN/m²
Pod de cladire necirculabil 75 1,5 112,5
Planseu curent (incaperi) 150 1,5 225
Planseu curent (scari,podeste, 400 1,5 600

hol casa scarii)
Balcon 300 1,5 450
65
Incarcari din zapada
Conform codului de proiectare “ Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor “ inducativ CR

1-1-3/2012
Incarcarile din zapada au fost calculate pentru urmatoarele cazuri :
a) Pentru situatia de proiectare persistenta / tranzitorie , valoarea caracteristica a incarcarii din

zapada pe acoperis se calculeaza astfel :
Sk = γIs ×µi×ce×ct×so,k
unde
γIs - este factorul de importanta –expunere pentru actiunea zapezii . Blocul de locuinte care
se va construi se incadreaza in clasa III , deci γIs are valoarea egala cu 1 .
so,k = 1.5 kN/m2 (conform anexa A ) - valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol, in
amplasament , in localitatea Sibiu.
ce = 1.0 este coeficientul de expunere al constructiei in amplasament (expunere normala).
ct = 1,00 coeficient termic(pentru acoperisuri cu termoizolatii uzuale)
µi –coeficient de forma al incarcarii din zapada pe acoperis.
valoarea coeficientului de forma pentru acoperisuri plate este de 0,8.
Sk = γIs ×µi×ce×ct×so,k = 1.0×0,8 ×1.0×1.0×1.5 = 1.2 kN/m2 = 120 daN/m2
66
b) Pentru situatia de proiectare in care zapada este considerata ca incarcare accidentala ,
valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis se calculeaza cu relatia :
Sk = γIs ×µi×so,k
unde :
γIs - este factorul de importanta – expunere pentru actiunea zapezii
µi –coeficient de forma pentru incarcari datorita aglomerarii exceptionale de zapada pe
acoperis .
so,k = 2.0 kN/m2 (conform anexa A ) - valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol , in
amplasament, in localitatea Sibiu
µi = min (8 ; γ ×b/ls ; γ ×h/so,k )
b = max(b1 , b2 ) = max (9.30 ; 33.65 ) = 33.65 m
h = 1m
unde γ este greutatea specifica a zapezii si are valoarea γ = 2.0 kN/m2
ls = min (5h ;b ; 15 m ) = ( 5 ; 33.65 ;15 ) = 5 m.
γ ×b/ls =2.0×33.65 /5 = 13.46
γ×h/so,k = 2.0×1 /1.5 = 1
=>µi = min(8 ; 13.46 ; 1) = 1
γIs = 1
Sk = γIs ×µi×so,k = 1 ×1×2.0 = 2.0 kN/m2 = 200 daN/m2
Se alege incarcarea cea mai defavorabila : Sk = 200 daN/m2
67
- EVALUAREA INCARCARILOR ORIZONTALE
Incarcari din vant
-Valori de referinta ale vitezei si presiunii dinamice a vantului

Viteza de referinta a vantului vb , este viteza caracteristica a vantului mediata pe o durata de 10
min , determinata la o inaltime de 10 m , independent de directia vantului , in camp deschis , conform
CR-1-1-4-2012.
Presiunea de referinta a vantului qb , este valoarea caracteristica a presiunii dinamice a vantului si

este determinata cu relatia :
qb [Pa] = 0,625 ×vb2[m/s].
Pentru Sibiu qb = 0,6 kPa => vb = 30,98 [m/s].
Lungimea de rugozitate pentru un teren de categoria a III
zo =0,3 m ; zmin = 5 m.
viteza medie a vantului vm(z) la o inaltime z deasupra terenului
vm(z) = cr(z)×vb
unde cr(z) este factorul de rugozitate pentru viteza vantului.
z
k r (z0 ) × ln (z ) pentru zmin < z ≤ zmax = 200 m
cr(z) = { 0
cr (z = zmin ) pentru z ≤ zmin
𝑧 0,07
𝑜
unde factorul de teren kr(zo) = 0,189×(0,005 )
68
𝑧
deoarece z = 12.38 m => cr(z) = kr(zo)×𝑙𝑛 (𝑧 )
𝑜
0,3 0,07
kr(zo) = 0,189×( ) = 0,214 .
0,005
12.38
cr(z) = 0,214 ×ln( ) =0,821.
0,3
valoarea vitezei medii a vantului :
vm(z) = cr(z)×vb = 0,821 ×30,98 = 25,43 m/s .
iar valoarea medie a presiunii dinamice a vantului qm(z) la inaltimea z deasupra terenului , fara a lua in
consideraatie orografia terenului :
qm(z) =cr2(z)×qb
unde cr2(z) este factorul de rugozitate pentru presiune dinamica .
𝑧 2
cr2(z)=kr2(zo)×[𝑙𝑛 (𝑧 )] pentru zmin< z ≤ zmax = 200 m
𝑜
zmin = 5 m , z = 12.38 m
Pentru teren de categoria a III –a kr2(zo) = 0,046
12.38 2
cr2(z)=0,046×[𝑙𝑛 ( )] = 0,677
0,3
=> qm(z) =cr2(z)×qb = 0,677× 0,6 = 0,40 [kPa]
- Turbulenta vantului
Intensitatea turbulentei vantului Iv ,caracterizeaza fluctuatiile vitezei instantanee a vantului in
jurul vitezei medii.
Intensitatea turbulentei la inaltimea "z" ,se determina cu relatia :
√𝛽
𝑧 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑧𝑚𝑖𝑛 < 𝑧 ≤ 𝑧𝑚𝑎𝑥 = 200 𝑚
2,5ln( )
𝑧0
Iv(z) =
{ 𝐼𝑣 (𝑧 = 𝑧0 )𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑧 ≤ 𝑧𝑚𝑖𝑛
Unde factorul de proportionalitate β variaza cu rugozitatea suprafetei terenului (zo) si pentru un
teren de categoria III-a are valoarea
√𝛽 2,35
√𝛽 = 2,35 => Iv(z) = 𝑧 = 12.38 = 0,244
2,5𝑙𝑛(𝑧 ) 2,5𝑙𝑛( 0,3 )
𝑜
Valoarea de varf a vitezei vantului vp(z) la o inaltime z deasupra terenului , produsa de rafale de
vant ,se determina cu relatia :
Vp(z) =cpv(z)×vm(z)
Unde cpv(z) este factorul de rafala pentru viteza medie
Cpv(z) = 1+g×Iv(z) ; g = 3,5 - factorul de varf
Cpv(z) = 1+ 3,5×0,244 = 1,854
=> valoarea de varf a vitezei vantului vp(z)
vp(z) = cpv(z)×vm(z) = 1,854×25.43 = 47,14 m/s.
Valoarea de varf a presiunii dinamice a vantului , qp(z) la o inaltime z deasupra terenului ,
produsa de rafalele vantului se determina cu relatia :
qp(z) = cpq(z)×qm(z)
69
unde factorul de rafala pentru presiunea dinamica cpq(z) :
cpq(z) = 1+2g×Iv(z) = 1+2×3,5×0,244 = 2,708
de unde rezulta valoarea de varf a presiunii dinamice qp(z) :
qp(z) = 2,708×0,40 = 1,08[ kPa] .
- Presiunea vantului pe suprafete exterioare

we = γIw×cpe×qp(ze)
unde γIw este factorul de importanta -expunere
cpe este coeficientul aerodinamic de presiune / suctiune pentru suprafete exterioare
qp(ze) este valoarea de varf a presiunii dinamice la cota ze
pentru constructii de clasa de importanta –expunere III , γIw = 1,00
- Forte din vant

Forta globala pe directia vantului Fw , ce actioneaza pe structura sau pe unn element structural
avand aria de referinta Aref , orientata perpendicular pe directia vantului , se determina cu relatia
generala :
Fw = γIw×cd×cf×qp(ze)×Aref
Unde cd este coeficientul de raspuns dinamic al constructiei
cf este coeficientul aerodinamic de forta pentru cladire
Aref aria de referinta , orientata perpendicular pe directia vantului
γIw este factorul de importanta –expunere
Coeficientul de raspuns dinamic al constructiei cd pentru cladiri paralelipipedice cu o inaltime
de cel mult 30 m si avand dimensiunile in plan de cel mult 50 m se calculeaza astfel :
daca frecventa proprie de vibratie n1 > 5 Hz rezulta ca cd = 1 .
55 55
Pentru cladirea proiectata cu h = 12.38 m , rezulta n1 = = = 4,44 < 5
ℎ 12.38
deci cd se calculeaza cu formula :
1+2×𝑘𝑝 ×𝐼𝑣 (𝑧𝑠 )×√𝐵2 +𝑅 2
cd =
1+7×𝐼𝑣 (𝑧𝑠 )
unde zs este inaltimea de referinta , poate fi considerata h = 12.38 m
kp este factorul de varf pentru raspunsul extrem maxim al structurii
Iv este intensitatea turbulentei
B2 este factorul de raspuns nerezonant
R2 este factorul de raspuns rezonant
Conform tabelului 5.1 din CR 1-1-1-4-2012 pentru zo = 0,3 ; h = 12.38 m si b = 33.65 m
avem :
zo h b 30 40
0,3 10 0,85 0,85
20 0,85 0,85
Deci cd = 0,85 , iar coeficientul aerodinamic de forta pentru h = 12.38m
si d = 9.30 m , h/d = 1,331 este :
70
ℎ
cf = 1,25 + 0,05 ×𝑑 = 1,25 +0,05 ×1,331 = 1,31
aria de referinta Aref = h×b = 12.38 ×33.65 = 416.58

m2
rezulta forta globala a vantului Fw , ce actioneaza pe
structura
Fw = γIw×cd×cf×qp(ze)×Aref = 1×0,85
×1,31×0,93×416= 430,79 kN
-Coeficienti aerodinamici de presiune/suctiune cp

d =9.30 m , b = 33.65 m , h = 12.38 m
Deoarece h < b , pe elevatie se va considera o
singura zona
e = min( b , 2h ) = min ( 33.65 ; 24.76 ) = 25 m
pentru e > d , lA = e/5 = 25 / 5 = 5 m
lB = d – e/5 = 9.30 – 5 = 4,3 m
h/d = 12.38 / 9.30 = 1,331
Coeficientii aerodinamici de presiune /

suctiune pentru peretii verticali ai cladirii , pe zone :
A : cpe = -1,2 D : cpe = 0,8
B : cpe = - 0,8 E : cpe = - 0,5
Coeficientii aerodinamici de presiune/suctiune
pentru acoperisuri plate :
ze = h = 12.38 m ; e = min ( b , 2h ) = 25 m ;
h = 12.38 m ; b = 33.65 m ; d = 9.30 m
𝑒 𝑒 𝑒
= 2,5 𝑚 ; = 6,2 𝑚 ; = 12,4 𝑚 ,
10 4 2
ℎ𝑝 1
ℎ
= 12.38
= 0,080𝑚
Pentru F : cpe = - 1,4
G : cpe = - 0,9
H : cpe = - 0,7
we = γIw ×cpe ×qp(ze) ; γIw = 1,00
qp(ze) = 1,21[ kPa] = 1,21[ kN/m2] =
121[daN /m2]
Presiunea vantului pe suprafetele

exterioare sunt :
weA = 1×(-1,2 ) ×121 = - 145,2 [daN/m2]
weB = 1×(-0,8 ) ×121 = - 96,8 [daN/m2]
weD = 1×(0,8 ) ×121 = 96,8 [daN/m2]
71
weE = 1×(-0,5 ) ×121 = - 60,5 [daN/m2]
weF = 1×(-1,4 ) ×121 = -169,4 [daN/m2]
weG = 1×(-0,9 ) ×121 = - 108,9 [daN/m2]
weH = 1×(-0,7 ) ×121 = - 84,7 [daN/m2]
Actiunea vantului determina asupra stalpilor forte distribuite liniar , care au valoarea :
- pe directia y , pentru stalpi 1 si 7 aflati pe axa "A" :
𝑙 6
V1 A,y = V7 A,y = weD× 22 = 96,8 ×2 = 290.4[daN/m] .
- pe directia y , pentru stalpi 2,3,4,5,6 aflati pe axa "A ":
V2 A,y = V3 A,y =...= V6 A,y = weD×l2 = 96,8 ×6 = 580.8 [daN/m] .
- pe directia x , pentru stalpul 7 aflat pe axa „A” :
𝑙
V7 A,x = weA× 21 = (-145,2) × 4,65 = -363 [daN/m] .
- pe directia x ,pentru stalpul 7 aflat pe axa „B” :
𝑒 5
V7 B,x = weA× (5 − 2) + weB×(0,30) = (-145,2) ×4,7 +(- 96,8) ×0,30 = -711,48 [daN/m].
-pe directia x , pentru stalpul 7 aflat pe axa „ C „ :
6 5
V7 C,x = weB × (2 + 2) = (-96,8)×5.5 = -532.4 [daN/m] .
- pe directia x , pentru stalpul 7 aflat pe axa „D „ :
𝑙
V7 D,x = weB× 1 = (- 96,8) × 4,65 = -242 [daN/m]
2
- pe directia y pentru stalpii 1 si 7 aflati pe axa „ D „
𝑙
V1 D,y = V7 D,y = weE× 22 = (-60,5)× 3 = -181.5 [daN/m]
-pe directia y pentru stalpi 2,3,4,5,6 aflati pe axa „ D „ :
V2 D,y = V3 D,y = ...= V6 D,y= (-60,5)× 6 = -363 [daN/m] .
72
Incarcari seismice
(Conform P100 – 2012)
Avand in vedere regularitatea structurii,actiunea seismica a fost modelata in cel mai simplu
mod , folosind metoda fortelor statice echivalente . Actiunea fortelor laterale a fost considerata separat
pe cele doua directii principale de rezistenta ale cladirii . Modurile proprii fundamentale de translatie pe
cele doua directii principale , au contributia predominanta in raspunsul seismic total , efectul modurilor
proprii superioare de vibratie fiind neglijat.
Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental , pentru fiecare directie
principala , se determina dupa cum urmeaza ( relatia 4.3 paragraful 4.5.3.2.2 – codul P100 -2012)
Fb = γ1,e×Sd(T1)×m×λ
unde :
Sd(T1) - ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale T1.
T1 – perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii in planul care contine directia orizontala
considerata .
γ1,e – factorul de importanta – expunere al cladirii.
m – masa totala a cladirii
λ – factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin masa
modala efectiva asociata acestuia si ale carui valori sunt :
λ= 0,85 daca T1 ≤ Tc si cladirea are mai mult de doua niveluri
Spectrul de proiectare pentru acceleratii :
𝛽(𝑇)
Sd(T1) = ag×
𝑞
unde :
β(T) – este spectrul normalizat de raspuns elastic . Pentru Sibiu TC = 0,7 s , iar TB = 0,2×TC = 0,14
s . Perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii T1 = Ct×H3/4 , unde coeficientul Ct , pentru
constructii in cadre are valoarea 0,075 iar inaltimea H = 12.38 m , rezulta perioada fundamentala de
vibratie a cladirii :
T1 = Ct×H3/4= 0,075×12.383/4 = 0,494 si deci TB < T1< TC .
β(T) pentru TB < T1< TC are valoarea β(T) = β0 unde β0 este factorul de amplificare
dinamica maxima a acceleratiei orizontale a terenului de catre structura si pentru Sibiu este : β0 =
2,5
q – este factorul de comportare al structurii , cu valori in functie de tipul structurii si de
capacitatea acesteia de a disipa energia seismica . Pentru o constructie in cadre de beton armat , fara
neregularitati in plan sau pe verticala , pentru clasa de ductilitate H , factorul de ductilitate are valoarea
conform paragrafului 5.2.2.2 din codul P100 din 2012 :
𝛼𝑢
- cladiri in cadre cu mai multe niveluri si mai multe deschideri = 1,35 .
𝛼1
73
𝛼𝑢 𝛼𝑢
q = 5× = 5×1,35 = 6,75 , unde introduce influenta unora dintre factorii carora li se
𝛼1 𝛼1
datoreaza suprarezistenta structurii , in special a redundantei structurii
Pentru Sibiu, acceleratia seismica ag = 0,2 g = 0,2 ×9,81 =1,96 [m/s2] , deci spectrul de
proiectare pentru acceleratii Sd(T) este :
𝛽(𝑇) 2,5
Sd(T1) = ag× = 1,96× = 0,73 [m/s2]
𝑞 6,75
74
Masa totala a cladirii se calculeaza ca suma maselor fiecarui nivel in parte. Greutatea
permanenta se ia in considerare cu factorul de multiplicare 1, iar incarcarile din zapada si cele utile,cu
factorul de multiplicare 0,4. Pentru gruparea speciala in care intra incarcarile seismice, actiunea din
vant nu se ia in considerare.
- Greutatea planseului terasa :
Suprafata teraseicirculabile este Ster = 55,18 m2 , iar sarcina distribuita este gkpl,terasa = 559[daN/m2]
Gter = gkpl,terasa ×Ster = 559×55,18 = 308,4562[daN]
- Greutatea balconului de la nivelul curent
Suprafata Sbal,etaj= 1,05×2,70=2,8 m2 + 1,8×3,6= 6,48 m2 = 9,28m2 , iar sarcina distribuita este
gkbalcon = 559 daN/m2
Gbal,etaj = gkbalcon × Sbal,etaj = 559×9,28 = 51,875[daN]
- Greutatea planseului curent :
Suprafata planseului curent este Spl,c = 253[m2 ] , iar sarcina distribuita se considera cea a planseului
rece gkpl,c,rece = 514[ daN/m2] , care fiind mai mare este acoperitoare pentru toate situatiile
75
Gpl,c = gkpl,c,rece ×Spl,c = 514×253= 130,042[ daN]
- Greutatea aticului :
Gatic = gkatic ×Latic= 243×(9,95+33,65)×2=20.404,8 [ daN]
-Greutatea peretilor exteriori pentru un nivel :
Suprafata peretelui este Sper,ext = 2×(9,95+33,65)×(hniv-hgrinda) = 87,2×2,20 = 191,84 m2 , iar sarcina

distribuita pentru peretele exterior este : gkper,ext = 228 daN/m2
Gper,ext = gkper,ext×Sper,ext = 228 × 191,84 = 43.739,52 [ daN]
-Greutatea peretilor interiori pentru un nivel :
Suprafata peretelui interior este Sper,int =( 3,575+3,775+2,125+2,10+2,00+2,15+3,15+1,85+

1,925+1,50+2,325+4,175+2×3,175+2×3,00+3,05+5,92+1,73+2,27+2,22+2,30+4,37)×2,20 = 156,673
m2
iar sarcina distribuita pentru peretele interior este : gkper,int = 250,8 [daN/m2]
Gper,int = gkper,int×Sper,int = 476 × 156,673 = 74.576,348 [daN]
-Greutatea peretilor interiori de compartimentare. Se calculeaza ca sarcina echivalenta distribuita

distribuita pe suprafata planseului . Suprafata planseului este :
Sper,comp=(3,575+3,775+2,125+2,10+2,00+2,15+3,15+1,85+1,925+1,50+2,325+4,175+2×3,175+2×3,0
0+3,05+5,92+1,73+2,27+2,22+2,30+4,37)×2,65=163,80 m2 , iar sarcina distribuita echivalenta este :
gkper,desp = 156 [daN/m2]
Gper,comp = gkper,desp×Sper,comp= 163,80×156 = 25.552,8 [daN]
Gper,int = gkper,int×Sper,int = 476 × 156,673 = 74.576,348 [daN]
-Greutatea grinzilor :
Ggrinzi = [(hG1-hp)×bG1×(l1-hs)×14 + (hG1-hp)×bG1×(l1-hs)×7 +(hG2-hp)× bG2×(l2-hs)×36]×2.500 =

[(0,5-0,15)×0,30×(5,00-0,60)×14 + (0,6-0,15)×0,30×(6,00-0,60)×7 + (0,60,15)×0,30×(6,00-
0,50)×24]×2.500 =(6,468 +5,103 +17,82 )×2.500 = 73.477,5 [daN]
-Greutatea stalpilor :
Gstalp = (hs×hs)×(hniv-hp)×40×2.500 = (0,60×0,60)×2,93×40×2.500 = 105.480 [daN]
Deoarece incarcarea utila nu poate exista in acelasi timp cu incarcarea din zapada si deoarece
incarcarea utila este mai mare decat incarcarea din zapada , in calcul se va lua in considerare
incarcarea utila si se va considera cu coeficientul de siguranta in valoare de 0,4 .Pe suprafata
76
balcoanelor aferente terasei , se va considera incarcarea din zapada , deoarece atunci cand terasa este
accesibila clientilor , suprafata balcoanelor poate ramane acoperita cu zapada , aceasta suprafata
nefiind accesibila . In calculul seismic , si incarcarea din zapada se va lua in considerare tot cu
coeficientul de siguranta 0,4 .
- Incarcare din zapada

Sbalc = Sk ×Abalc = 200×55,18× 0,4 = 1.103,60[daN]
-Incarcarea utila terasa

Uterasa =qkplan,ter×Ster×0,4 = 308.456×55.18×0.4 = 6.785 [daN]
-Incarcare utila planseu curent si balcoane curente:

Uplan,cur = qkplan,cur×Splan,cur ×0,4= 130×253×0,4= 13.15 [daN]
-Incarcare utila planseu curent si balcon curente :

Ubalcon= qkplan,cur×Splan,cur ×0,4= 130×51,87×0,4= 26.972,4 [daN]
Greutatatea cladirii luata in calcul pentru actiunea seismica este :
Gcladire = Gter+ Gbalc,etaj ×7+ Gplan,cur×6 + Gatic + Gper,ext×7 + Gper,int×7 + Gper,comp×7 + Ggrinzi×7 +
Gstalp×7 + Uter +Sbalc + Uplan,cur×6+ Ubalcon ×7 = 321.679,98 +198.979,2+ 1.930.079,88+ 25.563,6 +
+369.378,24 + 714.054,26+ 247.709,28+ 514.342,5+ 738.360+ 17.568 + 3.045,60 + 210.816 +
+38.181,6 = 5.329.758,14 daN = 53.297.581,40 [N] .
Gcladire = mcladire×g rezulta ca : mcladire = Gcladire /g = 53.297.581,40 / 9,81 = 5.432.984,85 [ kg] .
Forta taietoare de baza : Fb = γ1×Sd(T1)×m×λ
γ1= 1,00 ; Sd(T1) = 0,73 [ m/s2] ;λ= 0,85 ; mcladire = 5.432.984,85[ kg]
Fb = γ1×Sd(T1)×m×λ = 1×0,73 ×5.432.984,85 ×0,85 = 3.371.167,10[N].
Coeficientul seismic global cs = Fb/m×g = 3.371.167,10 /5.432.984,85 ×9,81 = 6.0871
77
PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE
Criteriile de predimensionare vor fi cele referitoare la conditiile de rigiditate (sageti

admisibile),tehnologice,de rezistenta la foc si de izolare fonica.
Calculul sarpantei
Calculul dimensionari elementelor sarpantei din lemn pe scaune, avand urmatoarele caracteristici:
- clasa de calitate a lemnului: I
- clasa de exploatare: 2
- modul de tratare a lemnului: ignifugat
- date geometrice: - deschidere: L=12,00m
- inaltime: H= 4m
- amplasament: - zona de actiune a zapezii: So,k= 2,0 KN/𝑚2
- zona de actiune a vantului: q= 0,7 Kpa
- invelitoare: tigle solzi ceramica (qinv= 50 daN/𝑚2 ).
Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperisse calculeaza conform
CR 1-1-3-2012:
Sk=µ𝒊 × 𝑪𝒆 × 𝑪𝒕 × 𝐒𝐨, 𝐤 = 0,8 × 1 × 1 × 2,0 = 1,6 KN/𝑚2 = 160 daNm
Presiunea vantului la inaltimea z =10m deasupra terenului se calculeaza conform

CR 1-1-4-2012:
W(z)= qref× 𝑪𝒆(𝒛) × 𝑪𝒑 = 0,7 × 1,3 × 0,8 = 0,728 𝐾𝑃𝑎 = 72,8 N/𝑚2
1. Domensionarea si verificarea sipcilor
1.1 Calculul la starea limita de rezistenta
𝑴𝒚 𝒆𝒇 𝑴𝒛 𝒆𝒇
+ ≤ 𝟏, 𝟎
𝑴𝒚 𝒓 𝑴𝒛 𝒓
Sipca se va considera o grinda simplu rezemata cu deschiderea ,,c” egala cu distant dintre
axele capriorilor (c=70cm).
Sipcile sunt supuse la incovoiere pe doua directii (incovoiere oblica).
78
Distanta dintre sipci (interax) ,,s” se allege in functie de tigla.
Se va consodera: s= 30cm.
Distanta dintre axele capriorilor se va alege: c= 70cm.
Determinarea unghiului :
𝑯 𝟐×𝑯
tg 𝜶 = ⇒ 𝜶 = arctg
𝑳/𝟐 𝑳
𝟐×𝟒
𝜶 = arctg ⇒ α= 27°
𝟏𝟐
Determinarea incarcarilor permanente care actioneaza asupra sipcilor:
Valoarea densitatii lemnului de brad pentru stabilirea greutatii sipcilor este

𝜌0,95 = 480kg/𝑚2
Dimensionarea sipcilor: bs= 25mm

hs= 40mm
𝒈𝒔𝒑𝒓𝒐𝒑𝒓𝒊𝒖 = b×h× 𝝆𝟎,𝟗𝟓 =0,025× 0,040× 480 = 0,4 𝑑𝑎𝑁/𝑚
𝑖𝑛𝑣
Invelitoarea este din tigla ceramika solzi: 𝑔𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢 =50 daN/𝑚2
٠Incarcarea din invelitoare care ii revine sipci este:

𝒊𝒏𝒗
𝒊𝒏𝒗 𝒈𝒑𝒓𝒐𝒑𝒓𝒊𝒖 50
𝒈𝒔 = 𝒄𝒐𝒔𝜶 × 𝒔=𝑐𝑜𝑠27 × 0,2=10,97 daN/m
٠Incarcarea total ace actioneaza pe sipca este:
𝒑𝒆𝒓𝒎 𝒑𝒓𝒐𝒑𝒓𝒊𝒖
𝒑𝒔 = 𝒈𝒔 +𝒈𝒊𝒏𝒗
𝒔 =0,4+10,97= 11,37 daN/m
٠Incarcarea total de calcul ce actioneaza pe sipca este:

𝑝𝑒𝑟𝑚,𝑐
𝑝𝑠 =1,35+11,37= 15,3495 daN/m
٠Componentele dupa axele y-y si z-z vor fi:
𝒑𝒆𝒓𝒎,𝒄(𝒚) 𝒑𝒆𝒓𝒎,𝒄
𝒑𝒔 = 𝒑𝒔 ×cos𝜶=15,3495× 𝑐𝑜𝑠27 = 13,98 daN/m
𝒑𝒆𝒓𝒎,𝒄(𝒛) 𝒑𝒆𝒓𝒎,𝒄
𝒑𝒔 = 𝒑𝒔 ×sin 𝜶=15,3495× 𝑠𝑖𝑛27= 6,31 daN/m
Determinarea incarcarilor temporare (de lunga durata) date de zapada care actioneaza asupra
sipcilor:
٠Incarcarea din zapada care ii revine unei sipci este:

𝒛𝒂𝒑
𝒑𝒔 = Sk × 𝒄𝒐𝒔𝜶 × 𝒔= 160× 𝑐𝑜𝑠27 × 0,2= 29,16 daN/m
79
٠Incarcarea din zapada, de calacul care ii revine unei sipci este:
𝑝𝑠𝑧𝑎𝑝,𝑐 =1,5× 29,16 = 43,74 daN/m
٠Componentele dupa axele y-y si z-z vor fi:
𝒛𝒂𝒑,𝒄(𝒚) 𝒛𝒂𝒑,𝒄
𝒑𝒔 =𝒑𝒔 ×cos𝜶=43,74× 𝑐𝑜𝑠27 = 39,87 daN/m
𝒛𝒂𝒑,𝒄(𝒛) 𝒛𝒂𝒑,𝒄
𝒑𝒔 =𝒑𝒔 ×sin 𝜶=43,74× 𝑠𝑖𝑛27=18,00 daN/m
Determinarea incarcarilor temporare (de scurta durata) date de vant care actioneaza asupra
sipcilor:
٠Incarcarea din vant, care ii revine unei sipci(numai pe directia y-y) este:
𝒗𝒂𝒏𝒕(𝒚)
𝒑𝒔 =W(z) × 𝒔=72,8×0,2=14,36 daN/m
٠Incarcarea din vant, de calcul care ii revine unei sipci este:

𝒗𝒂𝒏𝒕,𝒄(𝒚) 𝒗𝒂𝒏𝒕(𝒚)
𝒑𝒔 =1,5× 𝜳0,I × 𝒑𝒔 =1,5× 0,7 × 14,56 = 15,288 daN/m
𝒚
Determinarea momentelor incovoietoare efective 𝑴𝒆𝒇 si 𝑴𝒛𝒆𝒇 :
𝒑𝒆𝒓𝒎,𝒄(𝒛) 𝒛𝒂𝒑,𝒄(𝒛)
𝒚 𝒑 ×𝒄𝟐 𝒑𝒔 ×𝒄𝟐 6,31×0,72 18,00×0,72
𝑴𝒆𝒇 = 𝒔 + = + = 1,488 daN/m
𝟖 𝟖 8 8
𝒑𝒆𝒓𝒎,𝒄(𝒚) 𝒛𝒂𝒑,𝒄(𝒚) 𝒗𝒂𝒏𝒕,𝒄(𝒚)
𝒑𝒔 ×𝒄𝟐 𝒑𝒔 ×𝒄𝟐 𝒑𝒔 ×𝒄𝟐 13,98×0,72 39,87×0,72 15,288×0,72
𝑴𝒛𝒆𝒇 = + + = + +
𝟖 𝟖 𝟖 8 8 8
𝑧
𝑀𝑒𝑓 = 4,234 daN/m
𝒚
Determinarea capacitatilr portante ale sipcii pe cele doua directii 𝑴𝒓 𝒔𝒊 𝑴𝒛𝒓 :
𝒚 𝒚
𝑴𝒓 = 𝑹𝒄𝒊 × 𝑾𝒄𝒂𝒍𝒄 × 𝒎𝑻,𝒊
𝒉 4,0×2,52
𝒚 𝒔 ×𝒃𝟐
𝑾𝒄𝒂𝒍𝒄 = 𝒔
= = 4,166 𝑐𝑚3
𝟔 6
𝑹
𝑹𝒄𝒊 = 𝒎𝒖,𝒊 × 𝒎𝒅,𝒊 × 𝜸𝒊 (rezistenta de calcul la incovoiere)
𝒊
𝑹𝒊 - este rezistenta caracteristica a lemnului la incovoiere; 𝑅𝑖 =240 dan/𝑐𝑚2 conform tabelului 3.3
pentru lemn de brad, calitatea I
𝒎𝒖,𝒊 = 0,9 – coefficient al conditiilor de lucru conform tabelului 3.4 pentru lemn de rasinoase, clasa de
exploatare 2 in cazul elementelor la incovoiere static
𝒎𝒅,𝒊 - coefficient in functie de durata de actiune a incarcarii, conform tabelului 3.5
𝒑𝒆𝒓𝒎×𝟎,𝟓𝟓+𝒕𝒆𝒎𝒑.𝒍𝒖𝒏𝒈𝒂.𝒅𝒖𝒓𝒂𝒕𝒂×𝟎,𝟔𝟓
𝒎𝒅,𝒊 =
𝒑𝒆𝒓𝒎+𝒕𝒆𝒎𝒑.𝒍𝒖𝒏𝒈𝒂.𝒅𝒖𝒓𝒂𝒕𝒂
80
13,98×0,55+54,00×0,65
𝑚𝑑,𝑖 = = 0,629
13,98+54,00
𝜸𝒊 = 1,10 – coefficient partial de siguranta conform tabelului 3.6 pentru solicitarea de incovoiere
240
⇒ 𝑅𝑖𝑐 = 0,9 × 0,629 × 1,10 = 121,75 daN/𝑐𝑚2
𝒎𝑻,𝒊 = 0,9 – conform tabelului 3.10 pentru lemn ignifugat si clasa de exploatare 2
⇒ 𝑀𝑟 = 121,75× 4,166 × 0,9 = 456,486 𝑑𝑎𝑁𝑐𝑚 = 45,64 𝑑𝑎𝑁/𝑚
𝑦
𝑴𝒛𝒓 = 𝑹𝒄𝒊 × 𝑾𝒛𝒄𝒂𝒍𝒄 × 𝒎𝑻,𝒊

𝒃 2,5×4,02
𝒔×𝒉𝟐
𝑾𝒛𝒄𝒂𝒍𝒄 = 𝟔
𝒔
= 6
= 6,666 𝑐𝑚3
𝑹𝒊 = 240 daN/𝒄𝒎𝟐
𝑚𝑢,𝑖 = 0,9
𝒑𝒆𝒓𝒎×𝟎,𝟓𝟓+𝒕𝒆𝒎𝒑.𝒍𝒖𝒏𝒈𝒂.𝒅𝒖𝒓𝒂𝒕𝒂×𝟎,𝟔𝟓+𝒕𝒆𝒎𝒑.𝒔𝒄𝒖𝒓𝒕𝒂.𝒅𝒖𝒓𝒂𝒕𝒂×𝟏,𝟎
𝒎𝒅,𝒊 =
𝒑𝒆𝒓𝒎+𝒕𝒆𝒎𝒑.𝒍𝒖𝒏𝒈𝒂.𝒅𝒖𝒓𝒂𝒕𝒂+𝒕𝒆𝒎𝒑.𝒔𝒄𝒖𝒓𝒕𝒂.𝒅𝒖𝒓𝒂𝒕𝒂
6,31×0,55+54,00×0,65+12,6×1,0
𝑚𝑑,𝑖 = = 0,70
6,31+54,00+12,6
𝒎𝑻,𝒊 = 0,9
240
⇒ 𝑅𝑖𝑐 = 0,9 × 0,70 × 1,10 = 137,454 daN/𝑐𝑚2
⇒ 𝑀𝑟𝑧 = 137,454× 4,166 × 0,9 = 514,612 𝑑𝑎𝑁𝑐𝑚 = 51,46 𝑑𝑎𝑁/𝑚
Relatia de verificare este:
+ ≤ 𝟏, 𝟎
1,488 4,234
+ = 0,11 ≤ 1,0
45,64 51,46
1.2.Calculul la starea limia de serviciu (satarea limita de exploatare normal)
Se verifica daca sageata maxima din incovoiere oblica este mai mica decat sageata admisibila.
𝒇𝒎𝒂𝒙,𝒇𝒊𝒏𝒂𝒍 ≤ 𝒇𝒂𝒅𝒎
𝒍𝒄
𝒇𝒂𝒅𝒎 =
𝟏𝟓𝟎
81
𝒍𝒄 = c = 70 cm
⇒𝒇𝒎𝒂𝒙,𝒇𝒊𝒏𝒂𝒍 = √(𝒇𝒎𝒂𝒙,𝒇𝒊𝒏 )𝟐 + (𝒇𝒛𝒎𝒂𝒙,𝒇𝒊𝒏 )𝟐 ≤ 𝒇𝒂𝒅𝒎

𝒚
Calculul sagetii data de incarcarea permanenta dupa axe y-y si z-z:

𝒑𝒆𝒓𝒎(𝒚)
𝒚 𝟓 𝒑𝒔 ×𝒄𝟒
𝒇𝒑𝒆𝒎 = 𝟑𝟖𝟒 × × (𝟏 + 𝑲𝟏𝒅𝒆𝒇 )
𝑬×𝑰𝒛
𝒑𝒆𝒓𝒎(𝒚) 𝒑𝒆𝒓𝒎
𝒑𝒔 = 𝒑𝒔 × 𝒄𝒐𝒔𝟐𝟕 = 11,37 × 𝑐𝑜𝑠27 = 10,36 𝑑𝑎𝑁/𝑚
E=𝑬𝟎,𝟎𝟓 = 9000 N/𝒎𝒎𝟐
𝑏𝑠×ℎ3 2,5×4,03
𝐼𝑧 = 𝑠
= = 13,33 𝑐𝑚4
12 12
𝑲𝟏𝒅𝒆𝒇 = 0,5 – conform tabelului 3.19. pentru incarcari permanente si clasa de exploatare 2
5 10,36×10−2 ×704
⇒𝑓𝑝𝑒𝑚 = 384 ×
𝑦
×(1+0,5)=0,04 cm
90000×13,33
𝒑𝒆𝒓𝒎(𝒛)
𝟓 𝒑𝒔 ×𝒄𝟒
𝒇𝒛𝒑𝒆𝒎 = 𝟑𝟖𝟒 × × (𝟏 + 𝑲𝟏𝒅𝒆𝒇 )
𝑬×𝑰𝒛
𝒑𝒆𝒓𝒎(𝒛) 𝒑𝒆𝒓𝒎
𝒑𝒔 = 𝒑𝒔 × 𝒔𝒊𝒏𝟐𝟕 = 11,37 × 𝑠𝑖𝑛27 = 4,67 𝑑𝑎𝑁/𝑚
ℎ𝑠×𝑏3 4,0×2,53
𝐼𝑧 = 𝑠
= = 5,208 𝑐𝑚4
12 12
5 4,67×10−2 ×704
⇒𝑓𝑝𝑒𝑚
𝑧
= 384 × ×(1+0,5)=0,04 cm
90000×5,208
Calculul sagetii de incarcarea temporara de lunga durata (zapada)

dupa cele doua axe y-y si z-z :
𝒛𝒂𝒑(𝒚)
𝒚 𝟓 𝒑𝒔 ×𝒄𝟒
𝒇𝒛𝒂𝒑 = 𝟑𝟖𝟒 × × (𝟏 + 𝑲𝟐𝒅𝒆𝒇 )
𝑬×𝑰𝒛
𝒛𝒂𝒑(𝒚) 𝒛𝒂𝒑
𝒑𝒔 = 𝒑𝒔 × 𝒄𝒐𝒔𝟐𝟕 = 29,16 × 𝑐𝑜𝑠27 = 26,57 𝑑𝑎𝑁/𝑚
𝑲𝟐𝒅𝒆𝒇 = 0,25- conform tabelului 3.19. pentru incarcari temporare de lunga durata si clasa de exploatare 2
5 26,57×10−2 ×704
⇒𝑓𝑧𝑎𝑝 = 384 ×
𝑦
×(1+0,25)=0,10 cm
90000×13,33
𝒛𝒂𝒑(𝒛)
𝟓 𝒑𝒔 ×𝒄𝟒
𝒇𝒛𝒛𝒂𝒑 = × × (𝟏 + 𝑲𝟏𝒅𝒆𝒇 )
𝟑𝟖𝟒 𝑬×𝑰𝒛
𝒛𝒂𝒑(𝒛) 𝒛𝒂𝒑
𝒑𝒔 = 𝒑𝒔 × 𝒔𝒊𝒏𝟐𝟕 = 29,16 × 𝑠𝑖𝑛27 = 12,00 𝑑𝑎𝑁/𝑚
82
5 12,00×10−2 ×704
⇒𝑓𝑧𝑎𝑝
𝑧
= 384 × ×(1+0,5)= 0,12 cm
90000×5,208
Calculul sagetii de incarcarea temporara de scurta durata (vant) dupa axa y-y :
𝒛𝒂𝒑(𝒚)
𝒚 𝟓 𝜳𝟎,𝐈×𝒑𝒔 ×𝒄𝟒
𝒇𝒗𝒂𝒏𝒕 = 𝟑𝟖𝟒 × × (𝟏 + 𝑲𝟐𝒅𝒆𝒇 )
𝑬×𝑰𝒛
𝜳0,I= 0,7 – conform CR 0-2005
𝑲𝟐𝒅𝒆𝒇 =0 - conform tabelului 3.19. pentru incarcari temporare de lunga durata si clasa de exploatare 2
5 0,7×26,57×10−2 ×704
⇒𝑓𝑣𝑎𝑛𝑡 = 384 ×
𝑦
×(1+0)=0,02 cm
90000×13,33
Sageata maxima va fii:
⇒𝒇𝒎𝒂𝒙,𝒇𝒊𝒏𝒂𝒍 = √(𝒇𝒚𝒑𝒆𝒓𝒎 + 𝒇𝒚𝒛𝒂𝒑 + 𝒇𝒚𝒗𝒂𝒏𝒕 )𝟐 + (𝒇𝒛𝒑𝒆𝒓𝒎 + 𝒇𝒛𝒛𝒂𝒑 )𝟐

𝑓𝑚𝑎𝑥,𝑓𝑖𝑛𝑎𝑙 = √(0,04 + 0,10 + 0,02)2 + (0,04 + 0,12)2 = 0,22 cm
𝑐 70
𝑓𝑎𝑑𝑚 = 150 = 150 = 0,46 cm
𝒇𝒎𝒂𝒙,𝒇𝒊𝒏𝒂𝒍 = 0,1cm ≤ 𝒇𝒂𝒅𝒎 = 0,46 cm
2. Dimensionarea si verificarea capriorilor

1.1. Calculul la starea limita de rezistenta
𝑴𝒆𝒇
≤ 𝟏, 𝟎
𝑴𝒓
Determinarea incarcarilor permanente care actioneaza asupra capriorilor
٠greutatea proprie a invelitorii:
𝒈𝒊𝒏𝒗
𝒑𝒓𝒐𝒑𝒓𝒊𝒖 𝟓𝟎
𝒈𝒊𝒏𝒗
𝒔 = × 𝒄=𝒄𝒐𝒔𝟐𝟕 × 𝟎, 𝟕 =38,40 daN/m
𝒄𝒐𝒔𝜶
٠greutatea proprie a unui caprior:
𝑏𝑐 =12 cm
ℎ𝑐 =15 cm
𝒑𝒓𝒐𝒑 𝒃𝒄 +𝒉𝒄 +𝝆𝟎,𝟗𝟓 0,12+0,15+480

𝒈𝒄 = = = 9,48 daN/m
𝒄𝒐𝒔𝜶 𝑐𝑜𝑠27
٠ greutatea proprie a sipcilor:
83
𝒔𝒊𝒑𝒄𝒊 𝒃𝒔 +𝒔+𝝆𝟎,𝟗𝟓×𝐧𝐫.𝐛𝐮𝐜/𝐦 0,04+0,025+480×3
𝒈𝒄 = = = 1,57 daN/m
𝒄𝒐𝒔𝜶 𝑐𝑜𝑠27
Incarcarea totala care actioneaza pe un caprior este :
𝒑𝒆𝒓𝒎 𝒑𝒓𝒐𝒑 𝒔𝒊𝒑𝒄𝒊

𝒑𝒄 = 𝒈𝒊𝒏𝒗
𝒔 +𝒈𝒄 +𝒈𝒄 =38,40+9,48+1,57 = 49,45 daN/m
Incarcarea permanenta de calcul care actioneaza pe un caprior este :

𝒑𝒆𝒓𝒎,𝒄 𝒑𝒆𝒓𝒎
𝒑𝒄 = 1,35× 𝒑𝒄 = 1,35× 49,45 = 66,757 daN/m
Determinarea incarcarilor temporare (de lunga durata) date de zapada care actioneaza asupra
capriorilor:
٠Incarcarea din zapada care ii revine unui caprior este:

𝒛𝒂𝒑
𝒑𝒄 = Sk × 𝒄𝒐𝒔𝜶 × 𝒄= 160× 𝑐𝑜𝑠27 × 0,7= 102,077 daN/m
٠Incarcarea din zapada, de calacul care ii revine unei sipci este:

𝑧𝑎𝑝,𝑐
𝑝𝑐 = 1,5× 102,077 = 153,115 daN/m
Determinarea incarcarilor temporare (de scurta durata):
- Cele date de sarcina utila, aplicata in pozitia cea mai defavorabila (la mijlocul grinzii),
consoderata ca fiind greutatea unu om cu unelte:
𝒑𝒐𝒎
𝒄 = 100 daN
٠Incarcarea de calcul data de sarcina utila va fii:
𝒑𝒐𝒎,𝒄
𝒄 = 1,5× 𝜳𝟎,𝒊 × 𝒑𝒐𝒎
𝒄 = 1,5×0,7×100 = 105 daN
٠Incarcari date de vantul care a ctioneaza asupra capriorilor:

𝑣𝑎𝑛𝑡
Actionarea din vant nu se ia in considerare deoarece momentul incovoietor (𝑀𝑒𝑓 ) dat de incarcarea
𝑝
din vant (proiectia vertical a acesteia) are valoare mai mica decat momentul incovoietor (𝑀𝑒𝑓 ) dat de
incatcarea utila (om cu uneltele sale):
[(𝐖(𝐳)×𝐜)×𝐜𝐨𝐬𝛂]×𝒅𝟐 [(72,8×0,7)×cos27]×3,362
𝑴𝒗𝒂𝒏𝒕
𝒆𝒇 = = =65,54 daNm
𝟖 8
𝒑 𝒑𝒐𝒎
𝒄 ×𝒅 100×3,36
𝑴𝒆𝒇 = = = 84 daNm
𝟒 4
< 𝑴𝒆𝒇 ⇒
𝒑
𝒆𝒇 65,54 daNm < 84 daNm
Determinarea momentului incovoietro efectiv 𝑴𝒆𝒇
𝒑𝒆𝒓𝒎,𝒄 𝒛𝒂𝒑,𝒄
𝒑𝒄 ×𝒅𝟐 𝒑𝒄 ×𝒅𝟐 𝒑𝒐𝒎,𝒄
𝒄 ×𝒅 66,757×3,362 153,115×3,362 105×3,36
𝐌𝐞𝐟 = + + = + +
𝟖 𝟖 𝟖 4 8 4
84
Mef = 394,282 daNm
Determinarea capacitatii portante 𝑴𝒓
𝒃𝒄 ×𝒉𝟐𝒄 12×152
𝑾𝒄𝒂𝒍𝒄 = = = 450 𝑐𝑚3
𝟔 6
𝑹
𝑹𝒄𝒊 = 𝒎𝒖,𝒊 × 𝒎𝒅,𝒊 × 𝜸𝒊
𝒊
𝑅𝑖 = 240 daN/𝑐𝑚2
𝑚𝑢,𝑖 =0,9
𝛾𝑖 =1,10
𝒅 𝒅
𝒑𝒆𝒓𝒎× ×𝟎,𝟓𝟓+𝒕𝒆𝒎𝒑.𝒍.𝒅× ×𝟎,𝟔𝟓+𝒕𝒆𝒎𝒑.𝒔.𝒅×𝟏,𝟎
𝒄𝒐𝒔𝜶 𝒄𝒐𝒔𝜶
𝒎𝒅,𝒊 = 𝒅 𝒅
𝒑𝒆𝒓𝒎× +𝒕𝒆𝒎𝒑.𝒍.𝒅× +𝒕𝒆𝒎𝒑.𝒔.𝒅
𝒄𝒐𝒔𝜶 𝒄𝒐𝒔𝜶
3,36 3,36
66,757× ×0,55+153,115× ×0,65+105×1,0
𝑐𝑜𝑠27 𝑐𝑜𝑠27
𝑚𝑑,𝑖 = 3,36 3,36 = 0,65
66,757× +153,115× +105
𝑐𝑜𝑠27 𝑐𝑜𝑠27
𝑚 𝑇,𝑖 =0,9
240
𝑅𝑖𝑐 = 0,9 × 0,65 × 1,10 = 127,63 daN/𝑐𝑚2
𝑀𝑟 = 127,63 × 450 × 0,9 = 51690,15 daNcm ⇒ 516,90 daNm
𝑀𝑒𝑓 394,282
= = 0,76 < 1,0
𝑀𝑟 516,90
2.2. Calculul la starea limita de serviciu (starea limoita de exploatare normal)
Se verifica daca sageata maxima din incovoierea simpla este mai mica decat sageata
admisibila.
𝒄 𝒍
𝒇𝒂𝒅𝒎 = 𝟏𝟓𝟎
𝒍𝒄 = c = 70 cm
⇒𝒇𝒎𝒂𝒙,𝒇𝒊𝒏𝒂𝒍 = 𝒇𝒑𝒆𝒓𝒎 +𝒇𝒛𝒂𝒑 +𝒇𝒐𝒎
Calculul sagetii data de incarcarea permanenta dupa axe y-y si z-z:

𝒑𝒆𝒓𝒎
𝟓 𝒑𝒄 ×𝒅𝟒
𝒇𝒑𝒆𝒓𝒎 = 𝟑𝟖𝟒 × × (𝟏 + 𝑲𝟏𝒅𝒆𝒇 )
𝑬×𝑰𝒛
E=𝐸0,05= 9000 N/𝑚𝑚2

𝒃 12×153
𝒄×𝒉𝟑
𝑰𝒛 = 𝒄
= = 3375 𝑐𝑚4
𝟏𝟐 12
𝑲𝟏𝒅𝒆𝒇 = 0,5 – conform tabelului 3.19. pentru incarcari permanente si clasa de exploatare 2
85
5 49,45×10−2 ×3364
⇒𝑓𝑝𝑒𝑟𝑚 = 384 × ×(1+0,5)=0,40 cm
90000×3375
Calculul sagetii data de incarcarea temporara de lunga durata (zapada):

𝒛𝒂𝒑
𝟓 𝒑𝒄 ×𝒅𝟒
𝒇𝒛𝒂𝒑 = 𝟑𝟖𝟒 × × (𝟏 + 𝑲𝟐𝒅𝒆𝒇 )
𝑬×𝑰𝒛
𝐾2𝑑𝑒𝑓 = 0,25
5 102,077×10−2 ×3364
⇒𝑓𝑧𝑎𝑝 = 384 × ×(1+0,25)=0,69 cm
90000×3375
Calculul sagetii data de incarcarea temporara de scurta durata (omul cu uneltele):
𝜳𝟎,𝐈×𝒑𝒐𝒎 ×𝒅𝟑
𝒇𝒐𝒎 = × (𝟏 + 𝑲𝟐𝒅𝒆𝒇 )
𝟒𝟖×𝑬×𝑰𝒛
𝛹0,I = 0,7 – conform CR 0-2005
𝐾2𝑑𝑒𝑓 = 0
0,7×100×3363
⇒ 𝑓𝑜𝑚 = × (1 + 0)= 0,18 cm
48×90000×3375
𝑓𝑚𝑎𝑥,𝑓𝑖𝑛𝑎𝑙 = 𝑓𝑝𝑒𝑟𝑚 +𝑓𝑧𝑎𝑝 + 𝑓𝑜𝑚 = 0,40+0,69+0,18 = 1,27 cm
336
𝑓𝑚𝑎𝑥,𝑓𝑖𝑛𝑎𝑙 = 1,27 < 𝑓𝑎𝑑𝑚 = 200 = 1,68 cm
3. Dimensionarea si verificarea panelor

Panele se considera grinzi simplu rezemate pe popi. Deschiderea de calcul se determina

scazind distant ,,c” dintre doi capriori din distant totala ,,t” dintre pane datorita prezentei
contrafiselor montate la 27°.
t=5× 𝑐 = 5 × 0,7 = 3,5 𝑚

t-c=3,5-0,7=2,8 m
⇒𝑙𝑐 =2,8 m
Pana curenta este solicitata la incovoiere oblica. Se va neglija efectul torsiuni.
+ ≤ 𝟏, 𝟎
Determinarea incarcarilor permanente care actioneaza asupra panei prin intermediul

capriorilor:
86
𝒈𝒊𝒏𝒗
𝒑𝒓𝒐𝒑 𝒅 50 3,36
𝒑𝒊𝒏𝒗
𝒑 = ( 𝒄𝒐𝒔𝜶 × 𝒄) × 𝒄𝒐𝒔𝜶 × 𝒄𝒐𝒔𝜶 = (𝑐𝑜𝑠27 × 0,7) × 𝑐𝑜𝑠27 × 𝑐𝑜𝑠27 = 129,03 daN
𝒑𝒊𝒏𝒗,𝒄
𝒑 = 1,35× 𝒑𝒊𝒏𝒗
𝒑 = 1,35×129,03=174,19 daN
٠greutatea proprie a sipcilor:
𝒔𝒊𝒑𝒄𝒊 𝒃𝒔 ×𝒉𝒔 ×𝝆𝟎,𝟗𝟓 𝒏𝒓.𝒃𝒖𝒄 𝒅

𝒑𝒑 =( × × 𝒄) × 𝒄𝒐𝒔𝜶 × 𝒄𝒐𝒔𝜶
𝒄𝒐𝒔𝜶 𝒎
0,040×0,025×480 3,36
𝑝𝑝𝑠𝑖𝑝𝑐𝑖 =( × 3 × 0,7) × 𝑐𝑜𝑠27 × 𝑐𝑜𝑠27 = 3,71 daN
𝑐𝑜𝑠27
𝑝𝑝𝑠𝑖𝑝𝑐𝑖,𝑐 = 1,35× 𝑝𝑝𝑠𝑖𝑝𝑐𝑖 =5,00 daN
٠greutatea proprie a capriorilor:
𝑏𝑝 = 20 cm
ℎ𝑝 = 20 cm
𝑑𝑎𝑁
𝑔𝑝𝑝𝑜𝑝 = 𝑏𝑝 × 𝜌0,95 × ℎ𝑝 = 0,20× 0,20 × 480 = 19,2 𝑚
𝑔𝑝𝑝𝑜𝑝,𝑐 = 1,35× 𝑔𝑝𝑝𝑜𝑝 = 25,92 daN/m
Determinarea incarcarilor temporare de lunga durata care actioneaza asupra panei:
𝒛𝒂𝒑 𝒅 3,36
𝒑𝒑 =(Sk × 𝒄𝒐𝒔𝜶) × 𝒄𝒐𝒔𝜶 × 𝒄 × 𝒄𝒐𝒔𝜶=(160 × 𝑐𝑜𝑠27) × 𝑐𝑜𝑠27 × 0,7 × 𝑐𝑜𝑠27
𝑝𝑝𝑧𝑎𝑝 = 342,97 𝑑𝑎𝑁
𝑝𝑝𝑧𝑎𝑝,𝑐 =1,5× 𝑝𝑝𝑧𝑎𝑝 = 514,46 𝑑𝑎𝑁
Determinarea incarcarilor temporare de scurta durata (utile) ce actioneaza asupra panei, date
de un om cu uneltele sale:
𝒑𝒐𝒎
𝒑 = 100 daN
𝒑𝒐𝒎,𝒄
𝒑 =1,05× 𝒑𝒐𝒎𝒑 = 1,05× 100 = 105 𝑑𝑎𝑁
𝑣𝑎𝑛𝑡
Actiunea din vant nu se ia in considerare deoarece momentul incovoietor (𝑀𝑒𝑓 ) dat de incarcari din
𝑃
vant ( proiectia vertical a acesteia) are valoare mai mica decat momentul incovoietor (𝑀𝑒𝑓 ) dat de
incarcarea utila ( omul cu uneltele sale):
𝐝 3,36
[(𝐖(𝐳)× )×𝒄𝒐𝒔𝜶]×𝒍𝟐𝒄 [(72,8× )×𝑐𝑜𝑠27]×2,82
𝒆𝒇 =
𝐜𝐨𝐬𝛂
= cos27
= 239,715 daNm
𝟖 8
𝑣𝑎𝑛𝑡 𝑃
𝑀𝑒𝑓 < 𝑀𝑒𝑓 239,715< 100
𝒚
Determinarea momentelor incovoietoare efective 𝑴𝒆𝒇 𝒔𝒊 𝑴𝒛𝒆𝒇 :
𝒔𝒊𝒑𝒄𝒊,𝒄 𝒄𝒂𝒑𝒓,𝒄 𝒛𝒂𝒑,𝒄

𝒑𝒑 = 𝒑𝒊𝒏𝒗,𝒄
𝒑 + 𝒑𝒑 + 𝒑𝒑 + 𝒑𝒑
𝑝𝑝 =174,19+5,00+43,00+514,46 = 736,65 daN
87
(𝑦)
𝑝𝑝 = 𝑝𝑝 × 𝑐𝑜𝑠27 = 671,38 𝑑𝑎𝑁
(𝑧)
𝑝𝑝 = 𝑝𝑝 × 𝑠𝑖𝑛27 = 303,14 𝑑𝑎𝑁
(𝒛)
𝒑𝒑 ×𝟒
( )×𝒍𝟐𝒄 303,14×4
𝒚 𝒄𝒐𝒔𝜶 ( )×2,82
𝑐𝑜𝑠27
𝑴𝒆𝒇 = = = 424,40 daNm
𝟖 8
(𝒚)
𝒑𝒑 ×𝟒
( )×𝒍𝟐𝒄
𝒑𝒓𝒐𝒑,𝒄 𝟐
𝒈𝒄 ×𝒍𝒄 𝒑𝒐𝒎,𝒄 ×𝒍𝟐𝒄 𝒍𝒄
𝑴𝒛𝒆𝒇 = 𝒑
+ +
𝟖 𝟖 𝟖
671,38×4
25,92×2,82 105×2,82 ( )×2,82
𝑧 2,8
𝑀𝑒𝑓 = + + = 1038,9 daN
8 8 8
𝒚
Determinarea capacitatilr portante ale panei pe cele doua directii 𝑴𝒓 𝒔𝒊 𝑴𝒛𝒓 :
𝒚 𝒚
𝒉
𝒚 𝒑 ×𝒃𝟐
𝒑 20×202
𝑾𝒄𝒂𝒍𝒄 = = = 1333,33 𝑐𝑚3
𝟔 6
𝑹
𝑹𝒄𝒊 = 𝒎𝒖,𝒊 × 𝒎𝒅,𝒊 × 𝜸𝒊 (rezistenta de calcul la incovoiere)
𝒊
𝑹𝒊 - este rezistenta caracteristica a lemnului la incovoiere; 𝑅𝑖 =240 dan/𝑐𝑚2 conform tabelului 3.3 pentru lemn
de brad, calitatea I
𝒎𝒖,𝒊= 0,9 – coefficient al conditiilor de lucru conform tabelului 3.4 pentru lemn de rasinoase, clasa de
exploatare 2 in cazul elementelor la incovoiere static
٠Incarcare permanenta:
𝒔𝒊𝒑𝒄𝒊,𝒄(𝒛) 𝒄𝒂𝒑𝒓,𝒄(𝒛)
𝒑𝒊𝒏𝒗,𝒄(𝒛)
𝒑 + 𝒑𝒑 + 𝒑𝒑 = 174,19 × 𝑠𝑖𝑛27 + 5,00 × 𝑠𝑖𝑛27 + 43,00 × 𝑠𝑖𝑛27
= 91,43 daN
٠Incarcarea temporara de lunga durata (zapada):
𝒛𝒂𝒑,𝒄(𝒛) 𝒛𝒂𝒑,𝒄
𝒑𝒑 = 𝒑𝒑 × 𝒔𝒊𝒏𝟐𝟕 = 514,46 × 𝑠𝑖𝑛27 = 221,70 𝑑𝑎𝑁
𝑚𝑑,𝑖 - coefficient in functie de durata de actiune a incarcarii, conform tabelului 3.5
𝒊𝒏𝒄.𝒑𝒆𝒓𝒎.×𝟎,𝟓𝟓+𝒕𝒆𝒎𝒑.𝒍𝒖𝒏𝒈𝒂.𝒅𝒖𝒓𝒂𝒕𝒂×𝟎,𝟔𝟓
𝒎𝒅,𝒊 = 𝒊𝒏𝒄.𝒑𝒆𝒓+𝒕𝒆𝒎𝒑.𝒍𝒖𝒏𝒈𝒂.𝒅𝒖𝒓𝒂𝒕𝒂
91,43×0,55+221,70×0,65
𝑚𝑑,𝑖 = = 0,62
91,43+221,70
𝜸𝒊 = 1,10 – coefficient partial de siguranta conform tabelului 3.6 pentru solicitarea de incovoiere
240
⇒ 𝑅𝑖𝑐 = 0,9 × 0,62 × 1,10 = 121,74 daN/𝑐𝑚2
𝒎𝑻,𝒊 = 0,9 – conform tabelului 3.10 pentru lemn ignifugat si clasa de exploatare 2
⇒ 𝑀𝑟 = 121,7× 1333,33 × 0,9 = 146087,6 𝑑𝑎𝑁𝑐𝑚 = 146,08 𝑑𝑎𝑁/𝑚
𝑦
88
𝑴𝒛𝒓 = 𝑹𝒄𝒊 × 𝑾𝒛𝒄𝒂𝒍𝒄 × 𝒎𝑻,𝒊
𝑏𝑝×ℎ2
𝑧 𝑝 20×202
𝑊𝑐𝑎𝑙𝑐 = 6 = = 1333,33 𝑐𝑚3
6
𝑅𝑖 = 240 daN/𝑐𝑚2
𝑚𝑢,𝑖 = 0,9
𝒊𝒏𝒄.𝒑𝒆𝒓𝒎×𝟎,𝟓𝟓+𝒕𝒆𝒎𝒑.𝒍𝒖𝒏𝒈𝒂.𝒅𝒖𝒓𝒂𝒕𝒂×𝟎,𝟔𝟓+𝒊𝒏𝒄.𝒖𝒕𝒊𝒍𝒆×𝟏,𝟎
𝒎𝒅,𝒊 = 𝒊𝒏𝒄.𝒑𝒆𝒓𝒎+𝒕𝒆𝒎𝒑.𝒍𝒖𝒏𝒈𝒂.𝒅𝒖𝒓𝒂𝒕𝒂+𝒊𝒏𝒄.𝒖𝒕𝒊𝒍𝒆
922,67×0,55+1875,521×0,65+105×1,0
𝑚𝑑,𝑖 = = 0,63
922,67+1875,52+105
٠Incarcare permanenta:
𝒊𝒏𝒗,𝒄(𝒚) 𝒔𝒊𝒑𝒄𝒊,𝒄(𝒚) 𝒄𝒂𝒑𝒓,𝒄(𝒚)
𝒑𝒓𝒐𝒑,𝒄 (𝒑𝒑 +𝒑𝒑 +𝒑𝒑 )×𝟒
𝒈𝒑 × 𝒍𝒄 + × 𝒍𝒄 =
𝒍𝒄
((174,19+5,00+71,66)×𝑐𝑜𝑠27)×4
25,92 × 2,8 + × 2,8 = 922,67 daN
2,8
٠Incarcarea temporara de lunga durata (zapada):

𝒛𝒂𝒑,𝒄
𝒛𝒂𝒑,𝒄(𝒚) 𝒑𝒑 × 𝒄𝒐𝒔𝟐𝟕 × 𝟒 514,46 × 𝑐𝑜𝑠27 × 4
𝒑𝒑 = × 𝒍𝒄 = × 2,8 = 1875,52 𝑑𝑎𝑁
𝒍𝒄 2,8
𝑚 𝑇,𝑖 = 0,9
240
⇒ 𝑅𝑖𝑐 = 0,9 × 0,63 × 1,10 = 123,70 daN/𝑐𝑚2
⇒ 𝑀𝑟𝑧 = 123,70× 1333,33 × 0,9 = 148439,62 𝑑𝑎𝑁𝑐𝑚 = 148,43 𝑑𝑎𝑁/𝑚
+ ≤ 𝟏, 𝟎
440,90 1075,4
+ = 0,72 ≤ 1,0
143735,6 1484,39
3.2. Calculul la starea limita de serviciu (starea limoita de exploatare normal)
Se verifica daca sageata maxima din incovoierea simpla este mai mica decat sageata
admisibila.
𝒚 𝒚 𝒚
𝒇𝒎𝒂𝒙,𝒇𝒊𝒏𝒂𝒍 = √(𝒇𝒑𝒆𝒓𝒎 + 𝒇𝒛𝒂𝒑 + 𝒇𝒗𝒂𝒏𝒕 )𝟐 + (𝒇𝒛𝒑𝒆𝒓𝒎 + 𝒇𝒛𝒛𝒂𝒑 )𝟐
𝑐 𝑙 280
𝑓𝑎𝑑𝑚 = 200 = 200 = 1,40 cm
Calculul sagetii data de incarcarea permanenta:
89
Momentele de inertie ale sectiunii dupa cele doua axe:
20×203
𝐼𝑧 = =13333,33 𝑐𝑚4
12
20×203
𝐼𝑦 = =13333,33 𝑐𝑚4
12
𝒊𝒏𝒗,𝒄(𝒚) 𝒔𝒊𝒑𝒄𝒊,𝒄(𝒚) 𝒄𝒂𝒑𝒓,𝒄(𝒚)
(𝒑𝒑 +𝒑𝒑 +𝒑𝒑 )×𝟒
𝒑𝒓𝒐𝒑
[𝒈𝒑 + ]×𝒍𝟒𝒄
𝒍𝒄
𝒚 𝟓
𝒇𝒑𝒆𝒎 = 𝟑𝟖𝟒 × × (𝟏 + 𝟎, 𝟓)
𝑬×𝑰𝒛
(174,19+5,00+43,00)×4
𝑦 5 [19,1+ ]×2,84
2,8
𝑓𝑝𝑒𝑚 = 384 × × (1 + 0,5)
90000×1333,33
𝑦
𝑓𝑝𝑒𝑚 = 0,30 cm
𝒊𝒏𝒗,𝒄(𝒛) 𝒔𝒊𝒑𝒄𝒊,𝒄(𝒛) 𝒄𝒂𝒑𝒓,𝒄(𝒛)

(𝒑𝒑 +𝒑𝒑 +𝒑𝒑 )×𝟒
[ ]×𝒍𝟒𝒄
𝒍𝒄
𝟓
𝒇𝒛𝒑𝒆𝒎 = 𝟑𝟖𝟒 × × (𝟏 + 𝟎, 𝟓)
𝑬×𝑰𝒚
(174,19+5,00+43,00)×4
5 [ ]×2,84
𝑧 2,8
𝑓𝑝𝑒𝑚 = 384 × × (1 + 0,5)
90000×1333,33
𝑧
𝑓𝑝𝑒𝑚 = 0,13 cm
Calculul sagetii data de incarcarea temporara de lunga durata dupa axe y-y si z-z:
𝒛𝒂𝒑(𝒚)
𝒑𝒑 ×𝟒
( )×𝒍𝟒𝒄
𝟓 𝒍𝒄
𝒚
𝒇𝒛𝒂𝒑 = 𝟑𝟖𝟒 × × (𝟏 + 𝑲𝟐𝒅𝒆𝒇 )
𝑬×𝑰𝒛
𝑧𝑎𝑝(𝑦)
𝑝𝑝 = 𝑝𝑝𝑧𝑎𝑝 × 𝑐𝑜𝑠𝛼 = 342,97 × 𝑐𝑜𝑠27 = 312,58 𝑑𝑎𝑁
312,58×4
5 ( )×2,84
× 9000×13333,33 × (1 + 0,25) = 0,37 cm
𝑦 2,8
𝑓𝑧𝑎𝑝 = 384
𝒛𝒂𝒑(𝒛)
𝒑𝒑 ×𝟒
( )×𝒍𝟒𝒄
𝟓 𝒍𝒄
𝒇𝒛𝒛𝒂𝒑 = 𝟑𝟖𝟒 × × (𝟏 + 𝑲𝟐𝒅𝒆𝒇 )
𝑬×𝑰𝒛
𝑝𝑝𝑧𝑎𝑝(𝑧) = 𝑝𝑝𝑧𝑎𝑝 × 𝑠𝑖𝑛𝛼 = 342,97 × 𝑠𝑖𝑛27 = 141,110 𝑑𝑎𝑁
141,11×4
5 ( )×2,84
𝑧
𝑓𝑧𝑎𝑝 2,8
= 384 × 9000×13333,33 × (1 + 0,25) = 0,16 cm
Calculul sagetii data de incarcarea temporara de scurta durata:
𝒚 𝜳𝟎,𝐈×𝒑𝒐𝒎 ×𝒍𝟑𝒄
𝒇𝒐𝒎 = × (𝟏 + 𝑲𝟐𝒅𝒆𝒇 )
𝟒𝟖×𝑬×𝑰𝒛
90
𝑦 0,7×100×2803
𝑓𝑜𝑚 = × (1 + 0) = 0,02 cm
48×90000×13333,33
Sageata efectiva este:
𝒚 𝒚 𝒚
𝒇𝒎𝒂𝒙,𝒇𝒊𝒏𝒂𝒍 = √(𝒇𝒑𝒆𝒓𝒎 + 𝒇𝒛𝒂𝒑 + 𝒇𝒗𝒂𝒏𝒕 )𝟐 + (𝒇𝒛𝒑𝒆𝒓𝒎 + 𝒇𝒛𝒛𝒂𝒑 )𝟐
𝑓𝑚𝑎𝑥,𝑓𝑖𝑛𝑎𝑙 = √(0,30 + 0,37 + 0,02)2 + (0,13 + 0,16)2 = 0,74 cm

𝑓𝑚𝑎𝑥,𝑓𝑖𝑛𝑎𝑙 ≤ 𝑓𝑎𝑑𝑚 ⇒ 0,74cm ≤ 1,68 cm
4. Dimensionarea si verificarea popilor
𝑪𝒆𝒇
Relatia de verificare: ≤ 𝟏, 𝟎
𝑪𝒓
Se va dimensiona popul de sub pana curenta:

𝐻 3.5
-inaltimea popului este de 𝐻𝑝𝑜𝑝 = 2 = 2 = 1.75 𝑐𝑚
-dimensiunile sectiuni transversal se stabilesc astfel:
𝑏𝑝𝑜𝑝 ≥ 𝑏𝑝 ℎ𝑝𝑜𝑝 = 𝑏𝑝𝑜𝑝
𝑏𝑝𝑜𝑝 = 15 cm
ℎ𝑝𝑜𝑝 = 15 cm
-caracteristici geometrice:
15×153
L= = 4218,8 𝑐𝑚
12
Determinarea incarcarilor permanente care actioneaza asupra popilor:
𝑖𝑛𝑣
𝑔𝑝𝑟𝑜𝑝 = 50 daN/𝑚2
𝒈𝒊𝒏𝒗
𝒑𝒓𝒐𝒑 𝒅 50 3,36
𝒈𝒊𝒏𝒗
𝒑𝒐𝒑 = 𝒄𝒐𝒔𝟐𝟕 × 𝒄𝒐𝒔𝟐𝟕 × 𝒕= 𝑐𝑜𝑠27 × 𝑐𝑜𝑠27 × 3,5 = 707,87 daN
𝒈𝒊𝒏𝒗,𝒄 𝒊𝒏𝒗
𝒑𝒐𝒑 = 1,35× 𝒈𝒑𝒓𝒐𝒑 = 1,35× 707,87 = 955,63 daN
٠greutatea proprie a sipcilor:
𝒔𝒊𝒑𝒄𝒊 𝒃𝒔 ×𝒉𝒔 ×𝝆𝟎,𝟗𝟓 𝒏𝒓.𝒃𝒖𝒄 0,04×0,025×480

𝒈𝒑𝒐𝒑 =( × )= × 3 =1,58 daN/𝑚2
𝒄𝒐𝒔𝜶 𝒎 𝑐𝑜𝑠27
𝑠𝑖𝑝𝑐𝑖 𝑠𝑖𝑝𝑐𝑖 𝑑 3,36

𝑔𝑝𝑜𝑝 = 𝑔𝑝𝑟𝑜𝑝 × 𝑐𝑜𝑠27 × 𝑡 = 1,58× 𝑐𝑜𝑠27 × 3,5 = 20,38 daN
91
𝑠𝑖𝑝𝑐𝑖,𝑐 𝑠𝑖𝑝𝑐𝑖
𝑔𝑝𝑜𝑝 = 1,35× 𝑔𝑝𝑟𝑜𝑝 = 27,52 daN
٠greutatea proprie a capriorilor:
𝒄𝒂𝒑𝒓𝒊𝒐𝒓 𝒃𝒄 ×𝒉𝒄 ×𝝆𝟎,𝟗𝟓 𝒏𝒓.𝒃𝒖𝒄 0,12×0,15×480 2

𝒈𝒑𝒐𝒑 =( × )= × 0,7 = 27,08 daN/𝑚2
𝒄𝒐𝒔𝜶 𝒎 𝑐𝑜𝑠27
𝑐𝑎𝑝𝑟𝑖𝑜𝑟 𝑐𝑎𝑝𝑟𝑖𝑜𝑟 𝑑 3,36

𝑔𝑝𝑜𝑝 = 𝑔𝑝𝑟𝑜𝑝 × 𝑐𝑜𝑠27 × 𝑡 = 27,08× 𝑐𝑜𝑠27 × 3,5 = 349,41 daN
𝑐𝑎𝑝𝑟𝑖𝑜𝑟,𝑐 𝑐𝑎𝑝𝑟𝑖𝑜𝑟
𝑔𝑝𝑜𝑝 = 1,35× 𝑔𝑝𝑟𝑜𝑝 =471,70 daN
٠greutatea proprie a panei curenta:

𝒑𝒂𝒏𝒂
𝒈𝒑𝒐𝒑 = 𝒃𝒄 × 𝒉𝒄 × 𝝆𝟎,𝟗𝟓 × 𝒕 = 0,20× 0,20 × 480 × 3,5 = 67,2 daN
𝑝𝑎𝑛𝑎,𝑐 𝑝𝑎𝑛𝑎
٠greutatea proprie pop:

𝒑𝒓𝒐𝒑
𝒈𝒑𝒐𝒑 = 𝒃𝒄 × 𝒉𝒄 × 𝝆𝟎,𝟗𝟓 × 𝑯𝒑𝒐𝒑 =0,15× 0,15 × 480 × 3,5 = 37,8 daN
𝑝𝑟𝑜𝑝,𝑐 𝑝𝑟𝑜𝑝
Determinarea incarcarilor temporare de lunga durata care actioneaza asupra popului:
𝒛𝒂𝒑 𝒅 3,36
𝒈𝒑𝒐𝒑 = Sk × 𝒄𝒐𝒔𝜶 × 𝒄𝒐𝒔𝜶 × 𝒕=160 × 𝑐𝑜𝑠27 × 𝑐𝑜𝑠27 × 3,5 =1881,6 daN
𝑧𝑎𝑝,𝑐 𝑧𝑎𝑝
𝑔𝑝𝑜𝑝 =1,5× 𝑔𝑝𝑜𝑝 = 2822,4 𝑑𝑎𝑁
Determinarea incarcarilor temporare de scurta durata (vant) ce actioneaza asupra popului:
𝐝 3,36
𝒈𝒗𝒂𝒏𝒕
𝒑𝒐𝒑 = (𝐖(𝐳) × 𝐜𝐨𝐬𝛂) × 𝒄𝒐𝒔𝜶 × 𝒕= (72,8 × cos27) × 𝑐𝑜𝑠27 × 3,5 = 856,128 daN
𝑣𝑎𝑛𝑡,𝑐 𝑣𝑎𝑛𝑡
𝑔𝑝𝑜𝑝 = 1,05× 𝑔𝑝𝑜𝑝 = 898,934 daN
⇒𝑐𝑒𝑓 = 𝑔𝑝𝑜𝑝
𝑖𝑛𝑣,𝑐 𝑠𝑖𝑝𝑐𝑖,𝑐 𝑐𝑎𝑝𝑟𝑖𝑜𝑟,𝑐 𝑝𝑎𝑛𝑎,𝑐 𝑝𝑟𝑜𝑝,𝑐 𝑧𝑎𝑝,𝑐 𝑣𝑎𝑛𝑡,𝑐
+ 𝑔𝑝𝑜𝑝 + 𝑔𝑝𝑜𝑝 + 𝑔𝑝𝑜𝑝 + 𝑔𝑝𝑜𝑝 + 𝑔𝑝𝑜𝑝 + 𝑔𝑝𝑜𝑝
𝑐𝑒𝑓 = 955,63+27,52+471,70+90,72+51,03+2822,4+989,934 = 5318,204 daN
Capacitatea portanta a popului la compresiune:

𝑹
𝑹𝒄𝒄𝒍𝒍 = 𝒎𝒖𝒄𝒍𝒍 × 𝒎𝒅𝒄 × 𝜸 𝒄 (rezistenta de calcul la compresiune in lungul fibrelor)
𝒄
𝒎𝒖𝒄𝒍𝒍 = 0,9
𝑹𝒄 = 150 daN/𝒎𝟐
𝜸𝒄 = 1,25
92
𝒑𝒆𝒓𝒎×𝟎,𝟖+𝒕𝒆𝒎𝒑.𝒍𝒖𝒏𝒈𝒂.𝒅𝒖𝒓𝒂𝒕𝒂×𝟎,𝟖𝟓+𝒕𝒆𝒎𝒑.𝒔𝒄𝒖𝒓𝒕𝒂.𝒅𝒖𝒓𝒂𝒕𝒂×𝟏,𝟎
𝒎𝒅𝒄 = 𝒑𝒆𝒓𝒎+𝒕𝒆𝒎𝒑.𝒍𝒖𝒏𝒈𝒂.𝒅𝒖𝒓𝒂𝒕𝒂+𝒕𝒆𝒎𝒑.𝒔𝒄𝒖𝒓𝒕𝒂.𝒅𝒖𝒓𝒂𝒕𝒂
(955,63+27,52+471,70+90,72+51,03)×0,8+2822,4×0,85+898,934×1,0
𝑚𝑑𝑐 = = 0,86
955,63+27,52+471,70+90,72+51,03+2822,4+898,934
𝑐 150
𝑅𝑐𝑙𝑙 = 0,9 × 0,86 × 1,25 = 92,88 daN/𝑚2
𝑐𝑟 = 92,88× 225 × 0,87 × 0,9 = 16363,134 𝑑𝑎𝑁
𝐶𝑒𝑓
≤ 1,0
𝐶𝑟
𝐶𝑒𝑓 5318,204
⇒ = = 0,32 ≤ 1,0
𝐶𝑟 16363,134
Elementele sarpantei:
- Sipci 5 daN/𝑚2
- Caprior 20 daN/𝑚2
- Invelitoare 50 daN/𝑚2
- Pana 17.1 daN/𝑚2
⇒ 92.1 daN/𝑚2 o sa consideram 95 daN/𝑚2

Incarcarea acoperisului, valoare normata: 95 daN/𝑚2
Incarcarea acoperisului, valoarea de calcul: 128 daN/𝑚2
Incarcarea din zapada: 160 daN/𝑚2
Incarcarea din sarpanta este uniform distribuita pe placa in 𝑚2 .
Predimensionarea placilor
Toate placile au aceleasi dimensiuni , lmax = l1 = 6,00 m , lmin = l2 = 4,65 m .
l1 6,00
  1,29  2 - deci avem placa armata pe doua directii
l 2 4,65
perimetrul P = (l1 + l2)× 2 = ( 6,00 + 4,65 )× 2 = 21,30 m
-conditia de rigiditate :
lmin 6,00
  0,15m  150mm
40 40
P 21,30
 0,02   0,02  0,12  0,02  0,14m  140mm
{ 180 180
93
- conditia tehnologica : 60 mm
- conditia de rezistenta la foc , pentru REI 60 : 80 mm
- conditia de izolare fonica 130 mm
Din toate aceste conditii , se adopta valoarea maxima hp = 150 mm .
Predimensionarea grinzilor transversale
- conditia de rigiditate:
l l l l
hG1  (  )  l1  (  )  (0,39  0,31)m
12 15 12 15
- conditia tehnologica : - hG1 multiplu de 50 mm
bG1 > 150 mm
- conditia de rezistenta la foc pentru R 60 b > 120 mm .

se adopta inaltimea grinzi principale hG1 = 400 mm .
1 1 1 1
bG1  (  )  hG1  (  )  0,60  (0,30  0,20)m
2 3 2 3
se adopta bG1 = 250 mm.
Deci grinda transversala se va predimensiona la: 250 ×400 mm.
Predimensionarea grinzilor longitudinale
- conditia de rigiditate :
l l l l
hG 2  (  )  l2  (  )  (0,50  0,40)m
12 15 12 15
- conditia tehnologica : - hG2 multiplu de 50 mm
bG2 > 150 mm
- conditia de rezistenta la foc pentru R 60 , b > 120 mm
se adopta inaltimea grinzii secundare hG2 = 450 mm.
94
1 1 1 1
bG 2  (  )  hG 2  (  )  0,60  (0,30  0,20)m
2 3 2 3
Deci grinda longitudinala se va predimensiona la : 250 ×450 mm.
Predimensionarea stalpilor
Incarcarile se vor calcula in gruparea fundamentala cu coeficientii de siguranta : γq = 1,5 si

γg = 1,35 .
In cazul stalpilor, unul dib criteriile de dimensionare este cel referitor la asigurarea ductilitatii
locale a stalpilor prin limitarea efortului mediu de compresiune. Codul P100-1/2013 recomanda
limitarea valorilor efortului mediu axial ;a 0.4 in cazurile obisnuite, conditii care au un caracter
acoperitor.
Se adopta o sectiune constanta a stalpilor pe inaltimea cladirii, iar dimensiunea minima a
sectiunii na va fi mai mica de 300 mm.
Pentru beton C20/25 in cazul stapilor valoarea de proiectare a rezistentei betonului la
compresiune este: 𝑓𝑐𝑑 = 13,33 N/𝑚𝑚2 =13,33× 105 daN/ 𝑚2 .
Dimensiunile sectiunilor stalpilor se determina din conditia de asigurare a ductilitatii locale 𝑉𝑑 < 0.4
Si din conditia ca flexibilitatea stalpilor sa respecte 𝑙𝑜/𝑖<140 .
Simbolurile utilizate reprezinta :
𝑔𝐸𝑑 ,𝑞𝐸𝑑 - valoarea de proiectare a incarcarii combinate, permanente sau a componentei
cvasipermanente a incarcarii, pentru calcul la actiuni seismice.
𝐴𝑎𝑓 – aria aferenta.
𝐿𝑎𝑓 - lungimea de grinda aferenta stalpului.
𝑁𝐸𝑑 - forta axiala in cazul calculului la actiuni seismice.
𝑉𝑑 - forta axiala normalizata in gruparea de actiuni seismica.
𝑉𝑑 = 𝑁𝐸𝑑 /(𝐴𝑐 𝑓𝑐𝑑 )
𝐴𝑐 - aria sectiunii de beton a staplului.
Valoarea de proiectare a rezistentei betonului la compresiune = 13,33 N/𝑚𝑚2
bc – dimensiunea sectiunii normale a staplului.
hc – inaltimea sectiunii de beton a stalpului.
Predimensionarea stalului marginal :
- conditia de rigiditatea :
𝐻𝑛𝑖𝑣 2.80
ℎ𝑠𝑡 = = = 9.33
30 30
95
≥ 25 𝑐𝑚
≥ 30 𝑐𝑚
𝑏𝑔2+5cm = 40+5 45 cm
Ne alegem dimensiunile stalpului de 45x45 cm.
Verificarea sectiunii stalpului :
- pentru stalpi marginali si de colt :
𝑁
𝛾𝑑 = 𝐴×𝑓 ≤ 𝛾𝑜𝑑𝑢 =0.3
𝑐𝑑
A- aria stalpului = 45x45 = 2025 𝑐 𝑚2
- pentru stalpi centrali :
𝑁
𝛾𝑑 = 𝐴×𝑓 ≤ 𝛾𝑜𝑑𝑢 =0.4
𝑐𝑑
𝑓𝑐𝑑 = 250 daN/ 𝑚2 si clasa III de beton C20/25.
Verificarea sectiuni stalpulor :

1. Stalpi centrali :
𝑁
𝐴×𝑓𝑐𝑑
fcd = 250 daN/ 𝑚2

A = aria stalpului
𝑐 𝑐 𝑐 𝑐 𝑐
N = 3 × 𝑔𝑝1 × 𝑎 × 𝑏 + 3 × 𝑔𝑔1 × 𝑏 + 3 × 𝑔𝑔2 × 𝑎 + 3 × 𝑔𝑠𝑡 + 3 × 𝑔𝑠𝑎𝑟𝑝𝑎𝑛𝑡𝑎 ×𝑎×𝑏+3×
𝑐 𝑐 𝑐 𝑐
𝑔𝑠𝑎𝑝𝑎 × 𝑎 × 𝑏 + 2 × 𝑞𝑐 × 𝑎 × 𝑏 + 𝑞𝑈 × 𝑎 × 𝑏 + 𝑆 × 𝑎 × 𝑏
N = 3 × 439 × 6 × 4.65 + 3 × 379.687 × 4.65 + 3 × 337.5 × 6 + 3 × 1063.125 + 3 ×

691.2 × 6 × 4.65 + 3 × 149 × 6 × 4.65 + 2 × 825 × 6 × 4.65 + 3750 × 6 × 4.65 +
134.4 × 6 × 4.65 = 207305,3756
𝑁 207305,3756
= = 0.342 ≤ 𝛾𝑜𝑑𝑢 =0.4 ⇒ sectiunea stalpilor centrali va fi de 55x55 cm.
𝐴×𝑓𝑐𝑑 55×55×250
2. Stapli marginali si de colt :
𝑁
𝐴×𝑓𝑐𝑑
fcd = 250 daN/ 𝑚2

A = aria stalpului
96
𝑐 𝑐 𝑎 𝑐 𝑎 𝑐 𝑎×𝑏 𝑐
N = 3 × 𝑔𝑝1 × 𝑏 × 2 + 3 × 𝑔𝑔1 × 2 + 3 × 𝑔𝑔2 × 𝑏 + 3 × 𝑔𝑠𝑎𝑟𝑝𝑎𝑛𝑡𝑎 × + 3 × 𝑔𝑠𝑎𝑝𝑎 ×
2
𝑎×𝑏 𝑎×𝑏 𝑎×𝑏 𝑎×𝑏
𝑐
+ 2 × 𝑞𝑧𝑖𝑑 × 𝑏 + 2 × 𝑞𝑐𝑐 × × 𝑞𝑈𝑐 × + 𝑆𝑐 ×
2 2 2 2
6 6 6×4.65
N = 3 × 439 × 4.65 × 2 + 3 × 379.687 × 2 + 3 × 337.5 × 4.65 + 3 × 1063.125 × +
2
6×4.65 6×4.65 6×4.65
3 × 691.2 × + 2 × 149 × + 2 × 1021 × 4.65 + 2 × 825 × + 3750 ×
2 2 2
6×4.65 6×4.65
+ 134.4 × = 151549,3875
2 2
𝑁 151549,3875
= = 0.299 ≤ 𝛾𝑜𝑑𝑢 =0.3 ⇒ sectiunea stalpilor marginali si de colt va fi de
𝐴×𝑓𝑐𝑑 45×45×250
45x45 cm.
Evaluarea incarcarilor
1. Incarcari permanente din greutate proprie:
1.1.Placi :
- Clasa de importanta III

- Sarcina utila 550 daN/ 𝑚2
𝑛
𝑔𝑝1 = 𝛾𝑏𝑎 × ℎ𝑝1 = 2500×0.15 = 375 daN/ 𝑚2
𝑐 𝑛
𝑔𝑝1 = 𝛾𝐺 × 𝑔𝑝1 = 1.35×375 = 506,25 daN/ 𝑚2
1.2.Grinzi :
𝑛
𝑔𝑔1 = 𝛾𝑏𝑎 × ℎ𝑔1 × 𝑏𝑔1= 2500×0.45×0.25= 281.25 daN/ 𝑚2
𝑐 𝑛
𝑔𝑔1 = 𝛾𝐺 × 𝑔𝑔1 = 1.35×281.25 = 379.68 daN/ 𝑚2
𝑛
𝑔𝑔2 = 𝛾𝑏𝑎 × ℎ𝑔2 × 𝑏𝑔2 = 2500×0.42×0.25= 250 daN/ 𝑚2
𝑐 𝑛
𝑔𝑔2 = 𝛾𝐺 × 𝑔𝑔2 = 1.35×250 = 337.5 daN/ 𝑚2
𝑛
𝑔𝑠𝑡 = 𝛾𝑏𝑎 × 𝐴𝑠𝑡 × ℎ𝑛𝑖𝑣 = 2500 ×0.1125×2.80= 787.5 daN
𝑐 𝑛
𝑔𝑠𝑡 = 𝛾𝐺 × 𝑔𝑠𝑡 = 1.35×787.5= 1063.12 daN
2. Incarcari cvasipermanente :
2.1.Sarpanta :
𝑛
𝑔𝑠𝑎𝑟𝑝𝑎𝑛𝑡𝑎 = 𝛾𝑏 × ℎ𝑠𝑎𝑟𝑝𝑎𝑛𝑡𝑎 = 128×4 = 512 daN/ 𝑚2
97
𝑐 𝑛
𝑔𝑠𝑎𝑟𝑝𝑎𝑛𝑡𝑎 = 𝛾𝐺 × 𝑔𝑠𝑎𝑟𝑝𝑎𝑛𝑡𝑎 = 1.35×512 = 691.2 daN/ 𝑚2
2.2.Sapa :
𝑛
𝑔𝑠𝑎𝑝𝑎 = 𝛾𝑏 × ℎ𝑠𝑎𝑝𝑎 = 2200×0.05 = 110 daN/ 𝑚2
𝑐 𝑛
𝑔𝑠𝑎𝑝𝑎 = 𝛾𝐺 × 𝑔𝑠𝑎𝑝𝑎 = 1.35×110 = 149 daN/ 𝑚2
2.3.Zidarie :
𝑛 ℎ𝑛𝑖𝑣 2.80
𝑔𝑧𝑖𝑑𝑎𝑟𝑖𝑒 = 𝛾𝑧𝑖𝑑 × ×0.3 = 1800× × 0.3 =756 daN/m
2 2
𝑐 𝑛
𝑔𝑧𝑖𝑑𝑎𝑟𝑖𝑒 = 𝛾𝐺 × 𝑔𝑧𝑖𝑑𝑎𝑟𝑖𝑒 = 1.35×756 = 1021 daN/m
3. Incarcari variabile :
3.1.Utile :
𝑞𝑐𝑛 = U = 550 daN/ 𝑚2

𝑞𝑐𝑐 = 𝛾𝑄 × 𝑈= 1.5× 550 = 825 daN/ 𝑚2
𝑞𝑈𝑛 = 250 daN/ 𝑚2
𝑞𝑈𝑐 = 𝛾𝑄 × 𝑞𝑈𝑛 = 1.5× 250 = 750 daN/ 𝑚2
3.2.Zapada :
𝑆𝑢𝑐 =µ𝑖 × 𝐶𝑒 × 𝐶𝑡 × Sk = 0,8 × 1 × 1 × 2,0 = 1,6 KN/𝑚2
µ𝑖 - forma acoperisului (panta de inclinare) = 0.8

𝐶𝑒 - coefficient de expunere =1
𝐶𝑡 -coeficient termic = 1
Sk – incarcarea caracteristica 160 daN/ 𝑚2
𝑆 𝑛 = 0,8 × 1 × 1 × 160 = 128 daN/ 𝑚2

𝑛
𝑆 = 𝜑01 × 𝛾𝑄 × 𝑆 = 0.7× 1.5 × 128 = 134.4 daN/ 𝑚2
𝑐
𝜑01 - coeficient de grupare = 0.7
Calculul combinatiilor de incarcari
Realizarea calculelor statice s-au facut cu urmatoarele combinatii de incarcari cu coeficientii de

incarcare si grupare , aferenti :
4.65
(6+6−4.65)×
2
𝐴1𝑡𝑟𝑎𝑝𝑒𝑧 = = 8.54
2
98
4.65
4.65×
2
𝐴2∆ = = 5.40
2
3.50
(5.80+5.80−3.50)×
2
2
3.50
3.50×
2
𝐴4∆ = = 3.06
2
3.20
(3.50+3.50−3.20)×
2
2
3.20
3.20×
2
𝐴6∆ = = 2.56
2
3.20
(4.65+4.65−3.20)×
2
2
Incarcari cvasipermanente axa A ;B ;C, gringa G1:
Grinzi marginale de l=6m, ultim nivel :
𝑛 𝑛 𝐴1 8.54
𝑔1𝑚𝑢 = 𝑔𝑠𝑎𝑝𝑎 × = 110 × = 156.56 daN/m
𝑎 6
Grinzi centrale de l=6m, ultim nivel :
𝑛 𝑛 𝐴1 8.54
𝑔1𝑐𝑢 = 2 × 𝑔𝑠𝑎𝑝𝑎 × =2 ×110× = 313.13 daN/m
𝑎 6
Grinzi marginale de l=6m, nivel curent :
𝑛 𝑛 𝐴1 5.54
𝑔1𝑚𝑛 = 𝑔𝑠𝑎𝑝𝑎 × + 𝑔𝑧𝑖𝑑 =110 × + 756 = 912.56 daN/m
𝑎 6
Grinzi centrala de l=6m, nivel curent :
𝑛 𝑛
𝑔1𝑐𝑛 = 2 × 𝑔1𝑚𝑛 = 1825.13 daN/m
Grinzi marginale de l=5.80m, ultim nivel :
𝑛 𝑛 𝐴3 7.08
𝑔2𝑚𝑢 = 𝑔𝑠𝑎𝑝𝑎 × = 110 × 5.80 = 134.27 daN/m
𝑑
Grinzi centrale de l=5.80m, ultim nivel :
𝑛 𝑛 𝐴3 7.08
𝑔2𝑐𝑢 = 2 × 𝑔𝑠𝑎𝑝𝑎 × =2 ×110× 5.80 = 268 daN/m
𝑑
99
Grinzi marginale de l=5.80m, nivel curent :
𝑛 𝑛 𝐴3 7.08
𝑔2𝑚𝑛 = 𝑔𝑠𝑎𝑝𝑎 × + 𝑔𝑧𝑖𝑑 =110 × 5.80 + 756 = 890 daN/m
𝑑
Grinzi centrala de l=5.80m, nivel curent :
𝑛 𝑛
𝑔2𝑐𝑛 = 2 × 𝑔2𝑚𝑛 = 1780.55 daN/m
𝑛 𝑛 𝐴6 2.56
𝑔3𝑚𝑢 = 𝑔𝑠𝑎𝑝𝑎 × = 110 × 3.20 = 88 daN/m
𝑐
𝑛 𝑛 𝐴6 2.56
𝑔3𝑐𝑢 = 2 × 𝑔𝑠𝑎𝑝𝑎 × =2 ×110× 3.20 = 176 daN/m
𝑐
𝑛 𝑛 𝐴6 2.56
𝑔3𝑚𝑛 = 𝑔𝑠𝑎𝑝𝑎 × + 𝑔𝑧𝑖𝑑 =110 × 3.20 + 756 = 844 daN/m
𝑐
𝑛 𝑛
𝑔3𝑐𝑛 = 2 × 𝑔3𝑚𝑛 = 1688 daN/m
Incarcari cvasipermanente axa 1÷7, gringa G2:
𝑛 𝑛 𝐴2 5.40
𝑔1𝑚𝑢 = 𝑔𝑠𝑎𝑝𝑎 × = 110 × = 127.74 daN/m
𝑏 4.65
𝑛 𝑛 𝐴2 5.40
𝑔1𝑐𝑢 = 2 × 𝑔𝑠𝑎𝑝𝑎 × =2 ×110× 4.65 = 255.48 daN/m
𝑏
𝑛 𝑛 𝐴2 5.40
𝑔1𝑚𝑛 = 𝑔𝑠𝑎𝑝𝑎 × + 𝑔𝑧𝑖𝑑 =110 × 4.65 + 756 = 883.74 daN/m
𝑏
𝑛 𝑛
𝑔1𝑐𝑛 = 2 × 𝑔1𝑚𝑛 = 1767.48 daN/m
100
Grinzi centrale de l=3.50m, ultim nivel G3:
𝑛 𝑛 𝐴5 +𝐴4 3.06+3.04
𝑔2𝑐𝑢 = 𝑔𝑠𝑎𝑝𝑎 × =110× = 191.71 daN/m
𝑒 3.50
𝑛 𝑛 𝐴5 +𝐴4 3.06+3.04
𝑔2𝑐𝑛 = 𝑔𝑠𝑎𝑝𝑎 × +𝑔𝑧𝑖𝑑 =110× +756 = 947.71 daN/m
𝑒 3.50
𝑛 𝑛 𝐴2 +𝐴4 5.40+3.06
𝑔2𝑐𝑢 = 𝑔𝑠𝑎𝑝𝑎 × =110× = 265.88 daN/m
𝑒 3.50
𝑛 𝑛 𝐴2 +𝐴4 5.40+3.06
𝑒 3.50
𝑛 𝑛 𝐴2 +𝐴5 5.40+3.04
𝑔2𝑐𝑢 = 𝑔𝑠𝑎𝑝𝑎 × =110× = 2265.25 daN/m
𝑒 3.50
𝑛 𝑛 𝐴2 +𝐴4 5.40+3.04
𝑒 3.50
𝑛 𝑛 𝐴2 +𝐴7 5.40+4.88
𝑔2𝑐𝑢 = 𝑔𝑠𝑎𝑝𝑎 × =110× = 243.182 daN/m
𝑏 4.65
𝑛 𝑛 𝐴2 +𝐴7 5.40+4.88
𝑏 4.65
Incarcari utile axa A ;B ;C, gringa G1:
Grinzi marginale de l=6m, ultim nivel :
𝑛 𝑞𝑢 8.54×250
𝑔1𝑚𝑐𝑢 =𝐴1 × = = 355.83 daN/m
𝑎 6
Grinzi centrale de l=6m, ultim nivel :
𝑛 𝑛
𝑔1𝑐𝑐𝑢 = 2 × 𝑔1𝑚𝑐𝑢 = 711.66 daN/m
101
Grinzi marginale de l=6m, nivel curent :
𝑛 𝑞𝑐 8.54×550
𝑔1𝑚𝑐𝑛 = 𝐴1 × = = 782.83daN/m
𝑎 6
Grinzi centrala de l=6m, nivel curent :
𝑛 𝑛
𝑔1𝑐𝑐𝑛 = 2 × 𝑔1𝑚𝑐𝑛 = 1565.66 daN/m
𝑛 𝑞𝑢 7.08×250
𝑔2𝑚𝑢 = 𝐴3 × = = 305.17 daN/m
𝑑 5.80
𝑛 𝑛
𝑔2𝑐𝑢 = 2 × 𝑔2𝑚𝑢 = 610.34 daN/m
𝑛 𝑞𝑐 7.08×550
𝑔2𝑚𝑐𝑛 = 𝐴3 × = = 671.37 daN/m
𝑑 5.80
𝑛 𝑛
𝑔2𝑐𝑐𝑛 = 2 × 𝑔2𝑚𝑐𝑛 = 1342.75 daN/m
𝑛 𝑞𝑐 2.56×550
𝑔3𝑚𝑐𝑛 = 𝐴6 × = = 440 daN/m
𝑐 3.20
𝑛 𝑛
𝑔3𝑐𝑛 = 2 × 𝑔3𝑚𝑐𝑛 = 880 daN/m
Incarcari utile axa 1÷7, gringa G2:
𝑛 𝑞𝑢 5.40×250
𝑔1𝑚𝑢 = 𝐴2 × = = 290.32 daN/m
𝑏 4.65
𝑛 𝑛
𝑔1𝑐𝑢 = 2 × 𝑔1𝑚𝑢 = 580.64 daN/m
102
𝑛 𝑞𝑐 5.40×550
𝑔1𝑚𝑐𝑛 = 𝐴2 × = = 638.70 daN/m
𝑏 4.65
𝑛 𝑛
𝑔1𝑐𝑐𝑛 = 2 × 𝑔1𝑚𝑐𝑛 = 1277.41 daN/m
𝑛 𝑞𝑐 3.06+3.04×250
𝑔2𝑐𝑢 = 𝐴5 + 𝐴4 × = = 220.59 daN/m
𝑒 3.50
𝑛 𝑞𝑢 3.06+3.04×550
𝑔2𝑐𝑛 = 𝐴5 + 𝐴4 × = = 478.58 daN/m
𝑒 3.50
Grinzi centrala de l=3.50m, nivel curent G4 :
𝑛 𝑞𝑢 3.06+5.40×550
𝑔3𝑐𝑛 = 𝐴2 + 𝐴4 × = = 1329.42 daN/m
𝑒 3.50
Grinzi centrala de l=3.50m, nivel curent G5 :
𝑛 𝑞𝑢 3.04+5.40×550
𝑔2𝑐𝑛 = 𝐴2 + 𝐴5 × = = 1326.28 daN/m
𝑒 3.50
𝑛 𝑞𝑐 5.40+4.88×250
𝑔2𝑐𝑢 = 𝐴2 + 𝐴7 × = = 263.59 daN/m
𝑏 4.65
𝑛 𝑞𝑢 5.40+4.88×550
𝑔2𝑐𝑛 = 𝐴6 + 𝐴7 × = = 1215.91 daN/m
𝑏 4.65
Incarcari permanente axa A ;B ;C, gringa G1:
Grinzi marginale de l=6m, nivel curent:
𝑛 𝐴1 8.54
𝑔1𝑝𝑚𝑛 = 𝑔𝑝𝑛 × = 375 × = 533.75 daN/m
𝑎 6
Grinzi centrale de l=6m, nivelcurent :
𝑛 𝑛
𝑔1𝑝𝑐𝑛 = 2 × 𝑔1𝑝𝑚𝑛 = 1067.5 daN/m
103
Grinzi marginale de l=6m, ultimul nivel :
𝑛 𝑛
𝑔1𝑝𝑚𝑢 = 𝑔1𝑝𝑚𝑢 = 533.75 daN/m
Grinzi centrala de l=6m, ultimul nivel :
𝑛 𝑛
𝑔1𝑝𝑐𝑢 = 𝑔1𝑝𝑐𝑛 = 1067.5 daN/m
Grinzi marginale de l=5.80m, ultim nivel si nivel curent :
𝑛 𝐴3 7.08
𝑔2𝑝𝑚𝑢 = 𝑔𝑝𝑛 × = 375 × 5.80 = 457.75 daN/m
𝑑
Grinzi centrale de l=5.80m, ultim nivel si nivel curent:
𝑛 𝑛
𝑔2𝑝𝑐𝑢 = 2 × 𝑔2𝑝𝑚𝑢 = 915.51 daN/m
Grinzi marginale de l=3.20m, ultim nivel si nivel curent :
𝑛 𝐴6 2.56
𝑔3𝑝𝑚𝑢 = 𝑔𝑝𝑛 × = 375 × 3.20 = 300 daN/m
𝑐
Grinzi centrale de l=3.20m, ultim nivel si nivel curent:
𝑛 𝑛
𝑔3𝑝𝑐𝑢 = 2 × 𝑔3𝑝𝑚𝑢 = 600 daN/m
Incarcari permanente axa 1÷7, gringa G2:
Grinzi marginale de l=4.65m, ultim nivel si nivel curent:
𝑛 𝐴2 5.40
𝑔1𝑚𝑢 = 𝑔𝑝𝑛 × = 375 × 4.65 = 435.48daN/m
𝑏
Grinzi centrale de l=4.65m, ultim nivel si nivel curent :
𝑛 𝑛
𝑔1𝑐𝑢 = 2 × 𝑔1𝑚𝑢 = 870.96 daN/m
Grinzi centrale de l=3.50m, ultim nivel si nivel curent G4:
𝑛 𝐴2 +𝐴4 5.40+3.06
𝑔2𝑐𝑢 = 𝑔𝑝𝑛 × =375× = 906.42 daN/m
𝑒 3.50
Grinzi centrale de l=3.50m, ultim nivel si nivel curent G3:
𝑛 𝐴5 +𝐴4 3.04+3.06
𝑔3𝑐𝑢 = 𝑔𝑝𝑛 × = 375× = 653.57 daN/m
𝑒 3.50
104
Grinzi centrale de l=3.50m, nivel curent G5:
𝑛 𝐴5 +𝐴2 3.04+5.40
𝑔4𝑐𝑢 = 𝑔𝑝𝑛 × = 375× = 904.28 daN/m
𝑒 3.50
Grinzi centrala de l=4.65m, nivel curent si ultim nivel G6 :
𝑛 𝐴2 +𝐴7 4.88+5.40
𝑔5𝑐𝑢 = 𝑔𝑝𝑛 × = 375× = 829.032 daN/m
𝑏 4.65
CALCULUL ARMATURILOR DIN PLACI
In urma efectuarii calculelor cu ajutorul programului Axis , s-au obtinut urmatoarele rezultate :
- momentul pe reazem dupa directia x : mx,max = 910 [daNm]

- momentul in camp dupa directia x : mx,min = - 541[daNm]
- momentul pe reazem dupa directia y : my,max = 780 [daNm]
- momentul in camp dupa directia y : my,min = - 537[daNm]
Momentele mx au ca axa de rotatie axa “y” .

Momentele my au ca axa de rotatie axa “x” .
Grosimea placii este de hf = 150 mm .

Deschiderile placilor sunt : lmax = l1 = 6,00 m si lmin = l2 = 4,65 m .
Rezistenta la foc este REI 60 .
Constructia se incadreaza in clasa de expunere XC1 fara risc de coroziune sau atac
chimic,astfel betonul faolosit va fi de clasa C 20/25 .
fck = 20 [N/mm2]
fctk 0,05 = 1,5 [N/mm2]
Pentru armaturile de repartitie se va folosi OB 37 , cu diametrele intre 6...12 mm , iar pentru

armaturile de rezistenta se va folosi otel PC 52 , cu diametre cuprinse intre 6...14 mm . Limitele de
curgere vor fi urmatoarele :
-pentru OB 37 : fyk = 255 [N/mm2]

-pentru PC 52 : fyk = 355 [N/mm2]
Verificarile la starile limita se fac in situatiile de proiectare persistente si tranzitorii . Pentru

aceste situatii coeficientii partiali de siguranta pentru beton γc =1,5 iar αcc = 1,00 si αct = 1,00 (pentru
situatia de proiectare seismica , care este luata in considerare si in cazul de fata , coeficientii de
siguranta sunt mai mici , astfel ca folosindu-i pe acestia cu valoare mai mare , rezistentele de calcul
rezultate sunt mai mici , calculele fiind acoperitoare si pentru situatiile de proiectare seismica ).
105
Pentru otel , coeficientul partial de siguranta va fi γs = 1,15 .
Astfel pentru beton , rezistenta de calcul va fi :

𝑓𝑐𝑘 20
fcd = αcc× = 1× = 13,33 [N/mm2]
γc 1,5
𝑓𝑐𝑡𝑘 0,05 1,5

fctd = αct× = 1× = 1 [N/mm2]
γc 1,5
iar rezistenta medie la intindere axiala fctm = 2,2 [N/mm2]
Rezistenta de calcul pentru otelul OB 37 :

𝑓𝑦𝑘 255
fyd = = = 221,74 [N/mm2]
γs 1,15
iar pentru otelul PC 52 :
𝑓𝑦𝑘 355
fyd = = = 309 [N/mm2]
γs 1,15
Perioada minima de serviciu a constructiei se stabileste la 50 de ani , astfel incat constructia
este de clasa 4 (constructie obisnuita) , S4 . In acest caz cmin,dur = 15 mm.
Toleranta privind stratul de acoperire , Δctol = 10 mm .
Acoperirea minima cu beton cmin :
cmin,b = 8mm
cmin = max { 𝑐𝑚𝑖𝑛,𝑑𝑢𝑟 = 15 𝑚𝑚
10 𝑚𝑚
deci acoperirea minima cu beton va fi cmin = 10 mm .
Stratul de acoperire nominal cnom va fi :

cnom = cmin + Δctol = 10 + 10 = 20 mm .
Din conditia de rezistenta la foc , pentru REI 60 , amin = 10 mm si hf = 80 mm .Se constata ca

ambele conditii sunt satisfacute .
𝑀𝐸𝑑
Cu aceste marimi se calculeaza momentul redus : µ= < µlim
𝑏×𝑑 2 ×𝑓𝑐𝑑
Pentru betoane cu clasa de rezistenta inferioara a C50/60 si pentru otel PC52 ,

µlim = 0,372
106
[I], Linear, Infasuratoare (Combinatii de incarcari), mxa-, Suprafete de nivel 3D, Vedere de sus
- Pentru armaturile de pe reazem , pe directia x :
MEd = mx,max = 910 [daNm] , b = 1.000 mm , d = 121 mm , fcd = 13,33 [N/mm2] :
∅1 10
d1 = ℎ𝑓 − ( cnom +∅2 + ) = 150-(20 +6 + ) = 150-31=119 mm .
2 2
𝑀𝐸𝑑 910 ×104

µ= = = 0,0482
𝑏×𝑑 2 ×𝑓𝑐𝑑 1.000×1192 ×13,33
Inaltimea activa se verifica si in functie de procentul mediu de armare , care pentru placile
armate pe doua directii este de 0,5 % .
Pentru µ = 0,0482 avem ξ = 0,0413 si inaltimea activa optima se calculeaza cu :
𝑀𝐸𝑑 1 1
d’ = ropt√ , ropt = √ =√ = 4,97
𝑏×𝑓𝑐𝑑 𝜉(1−0,5×𝜉) 0,0413(1−0,5×0,0413)
𝑀 910×104
d’ = ropt√𝑏×𝑓𝐸𝑑 = 2,99√1.000×13,33 = 21,03 mm < d = 119 mm .
𝑐𝑑
Pentru µ = 0,0482 avem ω = 0,0487

Aria armaturii pe reazeme , dupa directia x este :
𝑓𝑐𝑑 13,33
Asl = ω×b× d1× = 0,0487 ×1.000×119× =250 mm2 = 2,50 cm2
𝑓𝑦𝑑 309
107
Rezulta 3∅ 10 pe m, constructiv este necesar 5 bare pe metru :
5∅ 10 pe mrezulta Aeff = 3.92 𝑐𝑚2

5∅ 8 pe mrezulta Aeff = 2.51 𝑐𝑚2
𝑓𝑐𝑡𝑚 2.2
Asl,min = 0.5× × 𝑏 × 𝑑1 = 0.5× 355 × 1000 × 119 = 3.68 cm2
𝑓𝑦𝑘
Se aleg 5∅ 10 pe mrezulta Aeff = 3.92 𝑐𝑚2 sau ∅ 10/20 cu Aeff = 3.93 𝒄𝒎𝟐
Armatura de repartitie pentru reazeme se va alege :
Arep = 0,2 Asl = 0,2×2,50 = 0,5 cm2

Arep,eff = 5.03 cm2 , care corespunde a ∅8/100 (reprezinta armatura de repartitie minima).
- Pentru calculul sectiunii armaturii in camp , pe directia x:
d=118 mm , b = 1.000 mm , MEd = mx,min = 541 [daNm] , fcd = 13,33 [N/mm2]
𝑀𝐸𝑑 541 ×104

Momentul redus µ = = = 0,0286 < µlim = 0,372
𝑏×𝑑 2 ×𝑓𝑐𝑑 1.000×1192 ×13,33
Pentru µ = 0,0286 vom avea ω = 0,0276
𝑓𝑐𝑑 13,33
Asl = ω×b×𝑑1 × = 0,0276 ×1.000×119× =142 mm2 = 1,42 cm2
𝑓𝑦𝑑 309
Asl,min = 0.5× × 𝑏 × 𝑑1 = 0.5× 355 × 1000 × 118 = 3.65 cm2
𝑓𝑦𝑘
- Pentru calculul sectiunii armaturilor pe reazem , in directia y :
b = 1.000 mm , d = 119 mm , MEd = my,max = 780 [daNm]
𝑀𝐸𝑑 780×104
Momentul redus µ = = = 0,0.420
𝑏×𝑑 2 ×𝑓𝑐𝑑 1.000×1182 ×13,33
∅1 10
d1 = ℎ𝑓 − ( cnom +∅2 + ) = 150-(20 +6 + ) = 150-31=118 mm .
2 2
108
Aria de armatura pe reazeme , in directia y este :
𝑓𝑐𝑑 13,33
Asl = ω×b×𝑑1 × = 0,0478 ×1.000×118× =247.90 mm2 = 2,48 cm2
𝑓𝑦𝑑 309
Asl,min = 0.5× × 𝑏 × 𝑑1 = 0.5× 355 × 1000 × 119 = 3.68 cm2
𝑓𝑦𝑘
Aria armaturii de repartitie pe reazem este :
Arep = 0,2 ×Asl,eff = 0,2 × 2,48 = 0,496 cm2 . Se va alege Arep,eff = 4,96 cm2 , care este minimul
ariei armaturii de repartitie.Astfel ca vom avea ∅8/100 mm .
-Pentru calculul armaturii in camp pe directia y :
MEd = my,min = 537[daN/m] , b = 1.000 mm .
∅1 8
d1 = ℎ𝑓 − ( cnom + ) = 150-(20 + 2) = 150-24=126 mm .
2
𝑀𝐸𝑑 536 ×104

Momentul redus µ = = = 0,0253 < µlim = 0,372
𝑏×𝑑 2 ×𝑓𝑐𝑑 1.000×1262 ×13,33
Aria de armatura in camp , pe directia y este :

𝑓𝑐𝑑 13,33
Asl = ω×b×d× = 0,0317 ×1.000×126× =172 mm2 = 1.72cm2
𝑓𝑦𝑑 309
Asl,min = 0.5× × 𝑏 × 𝑑1 = 0.5× 355 × 1000 × 126 = 3.90 cm2
𝑓𝑦𝑘
-Lungimea de ancorare de proiectare , necesara , a armaturilor , lbd , se determina pentru

situatia cea mai dezavantajoasa , pentru armaturile de ∅10 intersectate cu armaturile de repartitie cu
diametrul ∅6 mm si se determina cu relatia :
lbd = α1× α2× α3× α4× α5×lb,rqd > lb,min

𝑓𝑦𝑑 309
lb,rqd = 0,25 × ∅ × = 0,25 × 10 × = 274,39 mm
𝑓𝑏𝑑 2,25
109
fbd = 2,25 [N/mm2] , fyd = 309 [N/mm2]
Pentru ancoraj cu cioc ,bare intinse cu cd > 3∅ ; α1 = 0,70

Pentru barele cu cioc cd = min (a/2 , c1 ) =min(96 , 25 ) = 25 mm .
a = 200 - ∅ = 190 mm
c1 = cnom = 20 mm
cd > 3∅ = 30 mm
0,15(𝑐𝑑 −3×∅)
0,7 ≤ α2 = 1 – ≤ 1,00
∅
0,15(20−30)
α2 = 1 - = 0,85
10
Deci vom avea α2 = 0,85

α3 = 1,00 pentru k = 0
α4 = 0,7
α5 = 1,00 daca nu se iau in considerare presiunile transversale
Se verifica conditia limitativa pentru produsul coeficientilor
α2×α3×α5 = 0,85 × 1,00 × 1,00 = 0,85 > 0,70 , in acest caz :
lbd = α1× α2× α3× α4× α5×lb,rqd = 0,7× 0,85 × 1,00×0,7×1,00×274,39 = 132 mm > lb,min
lbd = 114 mm .
Lungimea minima de ancorare se stabileste din conditiile :
0,3 × lb,rqd = 10 mm
lb,min =max {10∅ = 10 × 10 = 100 𝑚𝑚 ⇒ lb,min = 100 mm
100 𝑚𝑚
lbd = 114 mm > lb,min = 100 mm
-Lungimea de inadire a armaturilor prin suprapunere se obtine cu relatia :
lo = α1× α2× α3× α4× α5× α6 × lb,rqd > lo,min , lb,rqd =274,39 mm
α1, α2, α3, α4, α5 –sunt coeficienti calculati anterior
α6 = 1,00 pentru un procent de suprapunere intr-o sectiune < 0,25 %
lo = α1× α2× α3× α4× α5× α6 × lb,rqd = 0,7× 0,85 × 1,00×0,7×1,00 ×1,00 ×274,39 =
114 mm .
0,3 ×∝6 × lb,rqd = 0,3 × 1,00 × 274,39 = 82,3 mm
lo,min =max { 15 × ∅ = 15 × 10 = 150 𝑚𝑚 ⇒ lo,min= 200 mm
200 𝑚𝑚
Deoarece lo calculat anterior este 114 mm < lo,min , se va adopta lungimea de inadire lo = 200
mm .
La armarea planseelor se vor folosi urmatoarele armaturi :

110
- in camp pe directia x , ∅10/200 mm
pe directia y , ∅10/200 mm
- pe reazem in directa x , ∅10/200 mm
in directia y , ∅10/200 mm
CALCULUL ARMATURILOR DIN GRINZILE TRANSVERSALE
Deschiderea grinzii este Leff = l1 = 4,65 m si l2=6,00

Dimensiunile grinzii : hG1 = 400 mm ; bG1 = 250 mm
Rezistenta la foc – REI60
Constructia se incadreaza in clasa de expunere XC1 fara risc de coroziune sau atac chimic .
Astfel , betonul folosit va fi de clasa C20/25
fck = 20 [N/mm2]
fctk 0,05 = 1,5 [N/mm2]
Pentru armaturile de repartitie se va folosi otel OB37 cu diametre intre 6…12 mm iar pentru
armaturile de rezistenta se va folosii otel PC52 cu diametre intre 16…28 mm .
Pentru otelul OB37 : fyk = 255 [N/mm2]

Pentru otelul PC52 : fyk = 345 [N/mm2]
Verificarile la starile limita se fac in situatiile de proiectare persistente , tranzitorii si seismice .

Pentru situatiile persistente si tranzitorii , coeficientii partiali de siguranta pentru beton sunt γc = 1,50
iar αcc si αct sunt considerati 1,00 . Iar pentru otel , coeficientul partial de siguranta este γs = 1,15
.In situatia de proiectare seismica coeficientii partiali de siguranta sunt mai mici decat in cazul
precedent , astfel ca folosind coeficientii din situatiile de proiectatre persistente si tranzitorii ,
rezultatele sunt acoperitoare si pentru situatia de proiectare seismica .

𝑓 20
fcd = αcc× 𝛾𝑐𝑘 = 1× = 13,33 [N/mm2]
𝑐 1,5
111
𝑓𝑐𝑡𝑘 0,05 1,5
fctd = αct× = 1× = 1,00 [N/mm2]
𝛾𝑐 1,5
iar rezistenta medie la intindere axiala :
fctm = 2,20 [N/mm2]
Limita de curgere de calcul pentru otelul OB37 :
𝑓𝑦𝑘 255
fyd = = = 221,73 [N/mm2]
𝛾𝑠 1,15
iar pentru otelul PC52 :
𝑓𝑦𝑘 345
fyd = = = 300 [N/mm2]
𝛾𝑠 1,15

este considerata de clasa 4 – o constructie obisnuita – S4 . Pentru acest caz cmin,dur = 15 mm .
Toleranta privind stratul de acoperire Δctol se stabileste la 10 mm
𝑐𝑚𝑖𝑛,𝑏 = 20 𝑚𝑚
cmin = max {𝑐𝑚𝑖𝑛,𝑑𝑢𝑟 = 15 𝑚𝑚 ⇒ cmin = 20 mm
10 𝑚𝑚
Stratul de acoperire cnom :
cnom = cmin +Δctol = 20 + 10 = 30 mm
Distanta de la fata betonului la centrul de greutate al armaturii , d1 , considerand armatura cu

diametrul ∅ = 20 mm :
∅
d1 = aeff =cnom + = 30 +10 = 40 mm
2
Din conditia de rezistenta la foc pentru REI60 , la grinzi continue cu b = 300 mm , distanta de
la fata betonului la centrul de greutate al armaturii trebuie sa fie de minim 12 mm , conditie care este
indeplinita .
Inaltimea activa (utila) a sectiunii :
d = hGT – d1 = 400 – 40 = 60 mm
-Pentru sectiunea de pe in camp se calculeaza momentul redus folosind valoarea de calcul a

momentului incovoietor ca fiind egala cu MEd = My,max :
Dimensionarea armaturilor in camp se va face in functie de pozitia axei neutre . Astfel daca axa
neutra se va afla pe grosimea placii , atunci sectiunea grinzi se va calcula ca o sectiune T , lundu-se in
112
calcul si aportul placii la preluarea compresiunii . Daca axa neutra se va afla in afara grosimii placii
atunci sectiunea grinzii se va considera dreptunghiulara . Momentul de calcul in camp este MEd =
My,min = 3650.8 [daNm]
𝑀𝐸𝑑 3650,8 ×104

µ= = = 0,084
𝑏𝐺𝑇 ×𝑑 2 ×𝑓𝑐𝑑 250×3602 ×13,33
Pentru µ = 0,084 ⇒ ω = 0,0890
Aria necesara de armatura este :
𝑓𝑐𝑑 13,33
Asl = ω×bG1×d× = 0,0890 ×250×660× =345 mm2
𝑓𝑦𝑑 300
Alegem Asl,eff = 462 mm2 care corespunde la 3 bare de ∅ 14 mm, deci vom avea 3∅14.
Sectiunea minima a armaturii intinse , intr-o zona seismica , indiferent de clasa de ductilitata ,
se determina cu relatia :
𝑓𝑐𝑡𝑚 2,20
As,min = 0,50 × ×bt×d = 0,50 × ×250×360 = 279 mm2
𝑓𝑦𝑘 345
Distanta minima dintre bare , atunci cand agregatul folosit in beton este mai mic de 16 mm :
∅𝑚𝑎𝑥 = 20 𝑚𝑚
snh = max { ⇒ snh = 20 mm
20 𝑚𝑚
Deoarece stratul de acoperire este de 30 mm , distanta efectiva dintre armaturi va fi :
250−(2×30+2×8+3×14)
snh,eff = = 34 mm > snh = 20 mm
4
-Pentru sectiunea de pe reazem se calculeaza momentul redus folosind valoarea de calcul a

momentului incovoietor ca fiind egala cu MEd = My,max :
Ceea ce inseamna , ca axa neutra se afla in sectiunea placii . In acest caz se verifica
inegalitatea :
𝑀𝐸𝑑
µ=
𝑏𝐺𝑇 ×𝑑 2 ×𝑓𝑐𝑑
𝑀𝐸𝑑 4396.5×104
µ= = = 0,102
𝑏𝐺𝑇 ×𝑑 2 ×𝑓𝑐𝑑 250×3602 ×13,33
Pentru µ = 0,102 avem ω = 0,1084
113
Aria de armatura va fi :
𝑓𝑐𝑑 13,33
Asl = ω×beff×d× = 0,1084 ×250×360× =420.8 mm2
𝑓𝑦𝑑 300
Asl,eff = 462 mm2 care corespunde la 3 bare cu diametrul de 14 mm. Deci avem 3∅14 .
Asl,eff = 462 mm2 > As,min = 278 mm2 .
Daca se va utiliza un beton cu agregatul mai mic de 16 mm , distanta minima dintre armaturile
de rezistenta trebuie sa respecte conditiile .
Snh = max { ⇒ Snh = 21 mm
𝑑𝑔 + 5𝑚𝑚 = 21𝑚𝑚
Distanta efectiva dintre armaturi va fi :
250−(2×30+2×8+3×14 )
2
Calculul la forta taietoare
Forta taietoare maxima Tmax =Vz,max = 449[kN]
Coeficientul minim de armare transversala se determina cu relatia :

√𝑓𝑐𝑘 √20
𝜌w,min =0,08 = 0,08× = 0,0010
𝑓𝑦𝑘 355
Cantitatea maxima de armatura transversala , se determina cu relatia :

𝐴𝑠𝑤 𝑓𝑐𝑑
( ) = 0,5 ×∝𝑐𝑣 × 𝜈1 × 𝑏 × 𝑓
𝑠 𝑦𝑤𝑑
In care αcv = 1,00 pentru beton armat

Asw este cantitatea de armatura transversala maxima
s distanta dintre armaturi
𝑓 20
𝑐𝑘
ν1 = 0,6 (1 − 200 ) = 0,6 (1 − 250) = 0,55
𝐴𝑠𝑤 𝑓𝑐𝑑 13,33

( ) = 0,5 ×∝𝑐𝑣 × 𝜈1 × 𝑏 × 𝑓 = 0,5 × 1,00 × 0,55 × 250 × 221,73 = 4,869
𝑠 𝑦𝑤𝑑
Distanta maxima dintre etrieri pe directie longitudinala si transversala se determina :
0,75 × 𝑑 × (1 + 𝑐𝑡𝑔𝛼) = 0,75 × 360 × 1 = 270 𝑚𝑚

Sl,max = min{ ⇒
250𝑚𝑚
114
Sl,max = 250 mm .
St,max = 0,75 × d = 0,75 × 360 = 270 mm > St,eff = 250 - 2×30 = 190 mm
Se determina forta taietoare capabila a elementului fara armatura transversala specifica :
VRd,c = [Crd,c×η1×k×(100×ρl×fck)1/3 +k1×σcp ]×b×d > VRd,c,min = (νmin+ k1× σcp)×b×d
In care :
fck = 20 [N/mm2]
200 200
k = 1+√ = 1 + √360 = 1,74 < 2,00
𝑑
ρl coeficientul de armare longitudinala ,
𝐴𝑠𝑙 462
ρl = = = 0,0051< 0,02
𝑏𝑤 ×𝑑 250×360
Asl =10,05 cm2 aria armaturii longitudinale intinse
0,18 0,18
CRd,c = = = 0,12 pentru beton greu
𝛾𝑐 1,50
νmin = 0,035×k3/2×fck1/2 pentru beton greu
νmin = 0,035×√1,5973 × √20 = 0,320

k1 = 0,15
η1 =1,00 pentru beton greu
VRd,c = [Crd,c×η1×k×(100×ρl×fck)1/3 +k1×σcp ]×b×d =[0,12 × 1,00 × 1,69

1
× (100 × 0.0051 × 20)3 ] × 250 × 360 = 50886[N] = 50,88 [kN]
Valoarea minima a fortei taietoare capabile se calculeaza cu relatia :

VRd,c,min = (νmin+ k1× σcp)×b×d = 0,320 × 250 × 360 = 28.800 [N] = 28,80 [kN] .
VRd,c = 50,88 [kN] > VRd,c,min = 28,80 [kN] .
Deoarece solicitarea de calcul este mai mare decat capacitatea portanta a grinzi fara armatura
specifica :
VEd,red = 44.90 [kN] > VRd,c = 50,88 [kN]
Este nevoie de armatura transversala .
Se determina capacitatea portanta a diagonalelor comprimate de beton VRd,max pentru ctg θ =

2,5, tgθ = 0,4 :
115
∝𝑐𝑤 ×𝑏×𝑧×𝜈1 ×𝑓𝑐𝑑
VRd,max =
𝑐𝑡𝑔𝜃+𝑡𝑔𝜃
Unde :
z bratul de parghie al fortelor interne ; z = 0,9 d = 0,9 × 360 = 324 mm .
ν1 factorul de reducere al rezistentei ; fywd = 221,7 [N/mm2]
𝑓 20
𝑐𝑘
ν1 = 0,6 (1 − 200 ) = 0,6 (1 − 200) = 0,55
𝜎𝑐𝑝 0,16
∝𝑐𝑤 = 1 + 𝑓 = 1 − 13,33 = 1.0
𝑐𝑑
∝𝑐𝑤 ×𝑏×𝑧×𝜈1 ×𝑓𝑐𝑑 1.0×250×324×0,55×13,33

VRd,max = = =204,7 [kN]
𝑐𝑡𝑔𝜃+𝑡𝑔𝜃 2,5+0,4
Se observa ca VEd,red se afla intre cele doua limite

:
VRd,c = 50,88 [kN] < VEd,red = 44,90 [kN] < VRd,max =204,7 [kN]
Deoarece VEd,red se afla mai aproape de limita inferioara , se apreciaza ca solicitarea la forta
taietoare este mult redusa fata de capacitatea sectiunii , cantitatea minima de armatura transversala
obtinandu-se pentru valori mari ale ctg θ .
Astfel ca se adopta ctgθ = 2 cu care se determina distanta dintre etrieri , pentru un diametru de
∅8 cu Asw = 2×50,3 = 100,53 [mm2] si z = 0,9×d = 324 mm , fywd = 221,7 [N/mm2]:
𝐴𝑠𝑤 ×𝑧×𝑓𝑦𝑤𝑑 ×𝑐𝑡𝑔𝜃 100,53×324×221,7×2
s= = = 281 mm ≅ 200 mm .
𝑉𝐸𝑑,𝑟𝑒𝑑 113.120
Procentul de armare transversal :

𝐴𝑠𝑤 100,53
ρw,ef = = = 0,004 > 𝜌w,min = 0,0010
𝑠×𝑏 250×100
-Lungimea de ancorare de proiectare , necesara , a armaturilor , lbd , pentru armaturile de la

partea inferioara , se determina cu relatia :
Pentru armaturile longitudinale , lungimea de ancorare lbd se masoara de la linia de contact cu

stalpul . Ancorarea armaturii va fi capabila sa reziste la o forta de intindere determinata cu relatia :
𝑉𝐸𝑑 ×𝑎𝑙 449.0×324

FE = + NEd = + 31.992 = 480.992 [N]
𝑧 324
unde al = 0,5×z(ctgθ – ctgα) = 0,5× 324 (2-0) = 324 mm = z
Efortul unitar de intindere in armaturile longitudinale in camp (considerand ca toate cele trei
bare se prelungesc peste reazem) in dreptul reazemului , se determina cu relatia :
𝐹𝐸 480.992
σsd = = = 104 [N/mm2]
𝐴𝑠𝑙,𝑒𝑓𝑓 462
116
Pentru care , lungimea de ancorare de baza se determina cu relatia :
𝜎 104
lb,rqd = 0,25×∅×𝑓 𝑠𝑑 = 0,25×14×2,25 = 161.7 [mm]
𝑏𝑑
fbd = 2,25 [N/mm2] ,
Pentru ancoraj drept , bare intinse ; α1 = 1,00

Pentru barele drepte cd = min (a/2 ; c1 ) =min(48 ; 30 ) = 30 mm .
a = 96 mm
c1 = cnom = 30 mm
cd =30 mm
0,15(𝑐𝑑 −∅)
0,7 ≤ α2 = 1 – ≤ 1,00
∅
0,15(30−14)
α2 = 1 - = 0,338
14

α3 = 1,00 pentru k = 0
α4 = 0,7

α2×α3×α5 = 0,338 × 1,00 × 1,00 = 0,338 > 0,70
in acest caz :
lbd = α1× α2× α3× α4× α5×lb,rqd = 1,00× 0,338 × 1,00×0,7×1,00×161.7 = 255 mm > lb,min
lbd = 250 mm .
0,3 × lb,rqd = 0,3 × 161.7 = 148,51 mm

lb,min =max { 10∅ = 10 × 16 = 160 𝑚𝑚 ⇒ lb,min = 160 mm
100 𝑚𝑚
lbd = 255 mm > lb,min = 160 mm
Lungimea de inadire prin suprapunere se obtine cu relatia :
lo = α1× α2× α3× α4× α5× α6×lb,rqd > lo,min
α6 = 1,5 pentru procentul de suprapunere intr-o sectiune > 50%
0,3 × 𝛼6 × 𝑙𝑏,𝑟𝑞𝑑 = 210,3 𝑚𝑚

lo,min > max { 15∅ = 300 𝑚𝑚 ⇒ lo,min = 300 mm
200𝑚𝑚
117
lo = α1× α2× α3× α4× α5× α6×lb,rqd = 1,00× 0,338 × 1,00×0,7×1,00×1,5 ×161.7 = 326 mm
Deoarece lo = 326 mm > lo,min = 250 mm , se adopta lo = 330 mm
Pentru armatura inferioara lungimea de ancorare de proiectare este l bd = 255 mm iar

lungimea de inadire prin suprapunere este de lo = 330 mm.
Efortul unitar de intindere in armaturile longitudinale pe reazem , se determina cu relatia :

𝐹𝐸 449.00
σsd = = = 104 [N/mm2]
𝐴𝑠𝑙,𝑒𝑓𝑓 462
Pentru care,lungimea de ancorare de baza se determina cu relatia :
𝜎𝑠𝑑 104
lb,rqd = 0,25×∅× = 0,25×22× = 307,7 [mm]
𝑓𝑏𝑑 2,25
fbd = 2,25 [N/mm2] ,
Pentru ancoraj drept ,bare intinse ; α1 = 1,00
Pentru barele drepte
cd = min (a/2 , c1 ) =min(18 ; 30 ) = 18 mm .
a = 36 mm
c1 = cnom = 30 mm , cd= 18 mm
0,15(𝑐𝑑 −∅)
0,7 ≤ α2 = 1 – ≤ 1,00
∅
0,15(18−14)
α2 = 1 - = 1,027
14
α3 = 1,00 pentru k = 0
α4 = 0,7

α2×α3×α5 = 1,00 × 1,00 × 1,00 = 1,00 > 0,70
in acest caz :
lbd = 171 mm .
0,3 × lb,rqd = 0,3 × 243,1 = 72,9 mm

lb,min =max { 10∅ = 10 × 20 = 200 𝑚𝑚 ⇒ lb,min = 200 mm
100 𝑚𝑚
lbd = 171 mm < lb,min = 200 mm .

Se va adopta lungimea de ancorare lbd = 200 mm
Lungimea de inadire prin suprapunere se obtine cu relatia :

lo = α1× α2× α3× α4× α5× α6×lb,rqd > lo,min
118
α6 = 1,5 pentru procentul de suprapunere intr-o sectiune > 50%
0,3 × 𝛼6 × 𝑙𝑏,𝑟𝑞𝑑 = 109,4 𝑚𝑚
lo,min > max { 15∅ = 300 𝑚𝑚 ⇒ lo,min = 300 mm
200𝑚𝑚
lo = α1× α2× α3× α4× α5× α6×lb,rqd = 1,00× 1,00 × 1,00×0,7×1,00×1,5 ×243,1 = 255,25
mm
Deoarece lo < lo,min , se impune lo = 300 mm .
In acest caz pentru armatura superioara lungimea de acorare de proiectare se va lua lbd
= 200 mm iar lungimea de inadire prin suprapunere este lo = 300 mm.
Lungimea zonei critice , masurata de la fata stalpului , pentru clasa de ductilitate H , este lcr =
1,5× h = 1,5 × 400 = 600 mm .
Etrieri prevazuti in zona critica , pentru clasa de ductilitate H , trebuie sa respecte conditiile :
ℎ
sl,max ≤ 𝑚𝑖𝑛 (4 ; 150 𝑚𝑚 ; 7𝑑𝑏𝑙 ) = min (150 mm ; 150 mm ; 112 mm )
sl,max = 100 mm .
Pentru grinda GT se vor folosi :

-la partea superioara: armaturile 3∅14
armaturi constructive de legatura 2∅14
-la partea inferioara: pe toata deschiderea grinzii 3∅14
-etrierii de ∅8 cu sl,max = 150 mm

lcr = 600 mm ; pentru zona critica sl,max = 100 mm
CALCULUL ARMATURILOR DIN GRINZILE LONGITUDINALE
Deschiderea grinzii este Leff = l2 = 6,00 m

Dimensiunile grinzii : hGL = 250 mm ; bGL = 450 mm
Rezistenta la foc – REI60
fck = 20 [N/mm2]
fctk 0,05 = 1,5 [N/mm2]
Pentru armaturile constructive se va folosi otel OB37 cu diametre intre 6…12 mm iar pentru
119
Pentru otelul PC52 : fyk = 345 [N/mm2] , ∅ > 16 mm .
Verificarile la starile limita se fac in situatiile de proiectare persistente , tranzitorii si seismice.

Pentru aceste situatii , coeficientii partiali de siguranta cei mai dezavantajosi , pentru beton , sunt γc =
1,50 iar αcc si αct sunt considerati 1,00 , iar pentru otel , coeficientul partial de siguranta este γs =
1,15 .

𝑓𝑐𝑘 20
fcd = αcc× = 1× = 13,33 [N/mm2]
𝛾𝑐 1,5
𝑓𝑐𝑡𝑘 0,05 1,5
fctd = αct× = 1× 1,5 = 1,00 [N/mm2]
𝛾𝑐
fctm = 2,20 [N/mm2]
𝑓𝑦𝑘 255
fyd = = = 221,73 [N/mm2]
𝛾𝑠 1,15
𝑓𝑦𝑘 345
fyd = = = 300 [N/mm2]
𝛾𝑠 1,15
Perioada minima de serviciu a constructiei se stabileste la 50 de ani , astfel ca constructia este

considerata de clasa 4 – o constructie obisnuita – S4 . Pentru acest caz cmin,dur = 15 mm .
10 𝑚𝑚
Distanta de la fata betonului la centrul de greutate al armaturii , d1 , pentru armaturile de la

partea inferioara a grinzii , considerand armatura cu diametrul ∅ = 20 mm :
∅
d1 = aeff =cnom + = 30 +10 = 40 mm
2
120
Pentru armaturile de la partea superioara a grinzii , datorita incrucisarii acestora cu armaturile
de la partea superioaara a grinzilor GT , distanta de la fata betonului la centrul de greutate al
armaturii , d1 , va avea valoarea :
∅
d1 = aeff =h−cnom - ∅ - = 450-30 +-10 = 410 mm
2
Din conditia de rezistenta la foc pentru REI60 , la grinzi continue cu b = 250 mm , distanta de
la fata betonului la centrul de greutate al armaturii trebuie sa fie de minim 12 mm , conditie care este
indeplinita .
Inaltimea activa (utila) a sectiunii pentru partea superioara a grinzii va fi :
d = hGL – d1 = 450 – 40 = 410 mm
-Pentru sectiunea de pe reazem (armatura de la partea superioara) se calculeaza momentul

redus cu MEd = My,max :
𝑀𝐸𝑑 3076×104
µ= = = 0,055
𝑏𝐺𝐿 ×𝑑 2 ×𝑓𝑐𝑑 250×4102 ×13,33
Pentru µ = 0,055 ⇒ ω = 0,0566
Aria necesara de armatura este :

𝑓𝑐𝑑 13,33
Asl= ω×bGL×d× = 0,0566×250×410× =250.2 mm2
𝑓𝑦𝑑 300
Alegem Asl,eff = 308 mm2 care corespunde la 2 bare de ∅ 14 mm, deci vom avea 2∅14 .
Sectiunea minima a armaturii intinse , intr-o zona seismica , indiferent de clasa de ductilitate ,
se determina cu relatia :
𝑓𝑐𝑡𝑚 2,20
As,min = 0,50 × ×bt×d = 0,50 × ×250×410 = 317.6 mm2
𝑓𝑦𝑘 345
Asl,eff = 308 mm2 > As,min = 317.6m2 .
Se alege : 3∅14 cu Asl,eff = 462 mm2
Distanta minima dintre bare , atunci cand agregatul folosit in beton este mai mic de 16 mm :
snh = max { ⇒ snh = 20 mm
20 𝑚𝑚
Deoarece stratul de acoperire este de 30 mm , distanta efectiva dintre armaturi va fi :
121
250−(2×30+3×14)
snh,eff = = 35,00 mm > snh = 20 mm
4
- Dimensionarea armaturilor in camp se va face in functie de pozitia axei neutre . Astfel daca
axa neutra se va afla pe grosimea placii , atunci sectiunea grinzi se va adopta ca o sectiune T , lundu-
se in calcul si aportul placii la preluarea compresiunii . Daca axa neutra se va afla in afara grosimii
placii atunci sectiunea grinzii se va considera dreptunghiulara . Momentul de calcul in camp este MEd
= My,min =4396.5 [daNm]
𝑀𝐸𝑑 𝑏𝑒𝑓𝑓 ℎ𝑓 ℎ𝑓
µ= ≤ × (1 − 0,5 × )
𝑏𝐺𝐿 ×𝑑 2 ×𝑓 𝑐𝑑 𝑏 𝑑 𝑑
𝑀𝐸𝑑 4396.5×104
µ= = = 0,0784
𝑏𝐺𝐿 ×𝑑 2 ×𝑓𝑐𝑑 250×4102 ×13,33
Pentru µ = 0,0784 avem ω = 0,08075
Aria de armatura va fi :
𝑓𝑐𝑑 13,33
Asl = ω×beff×d× = 0,08075 ×250×410× =357 mm2
𝑓𝑦𝑑 300
Asl,eff = 462 mm2 care corespunde a 3 bare cu diametrul de 18 mm . Deci avem 3∅14 .
Asl,eff = 462 mm2 > As,min = 347.6 mm2 .
Daca se va utiliza un beton cu agregatul mai mic de 16 mm , distanta minima dintre armaturile
de rezistenta trebuie sa respecte conditiile .
Snh = max { ⇒ Snh = 21 mm
𝑑𝑔 + 5𝑚𝑚 = 21𝑚𝑚
Distanta efectiva dintre armaturi va fi :
250−(2×30+3×14 )
2
Pentru grinda GL se vor folosi :
--la partea superioara , armaturile 3∅14

armaturi constructive de legatura 2∅14
-la partea inferioara , pe toata deschiderea grinzii 3∅14
-etrierii ∅8 cu sl,max = 150 mm
122
CALCULUL ARMATURILOR DIN STALPII CENTRALI
(55x55)
In urma calculelor efectuate in programul AXIS , s-au obtinut urmatoarele valori maxime ,
raportate la axele locale ale stalpilor .
Nmax = 312.730 [daN] – forta axiala de-a lungul axei globale Z

Mmax = 14.204 [daNm] – moment incovoietor cu axa de rotatie in jurul axei globale Y
Conform rezultatelor din programul AXIS , avem doua ipoteze pe care trebuie sa le luam in
considerare :
 Efort axial maxim si momentele aferente acestuia . Situatie care se regaseste in

gruparea fundamentala 1 . Valorile inregistrate sunt :
Nmax = 394.392[daN] – forta axiala de-a lungul axei globale Z

Maf = 2739.1[daNm] – moment incovoietor cu axa de rotatie in jurul axei globale Y
 Moment incovoietor maxim dupa directia z si efort axial si moment dupa y aferente
acestuia . Situatie care se regaseste in gruparea speciala 2 . Valorile inregistrate sunt :
Mmax = 14.204 [daNm] – moment incovoietor cu axa de rotatie in jurul axei globale Y
Naf = 26.942 [daN] – forta axiala de-a lungul axei globale Z
Inaltimea stalpului este h = 2,80 m .

Dimensiunile sectiunii stalpului : hst = 550 mm ; bst = 550 mm .
Rezistenta la foc – REI 90
123
fck = 20 [N/mm2]
fctk 0,05 = 1,5 [N/mm2]
Pentru armaturile etrierilor se va folosi otel OB37 cu diametre intre 6…12 mm iar pentru


Deoarece pentru situatia de proiectare persistenta si tranzitorie coeficientii partiali de siguranta sunt
mai mari decat cei din situatia de proiectare seismica , in calcule vor fi folositi acestia mai mari ,
rezultatele fiind acoperitoare si pentru situatia de proiectare seismica . Coeficientii partiali de
siguranta pentru beton sunt γc = 1,50 iar αcc si αct sunt considerati 1,00 . Iar pentru otel , coeficientul
partial de siguranta este γs = 1,15 .
𝑓𝑐𝑘 20
fcd = αcc× = 1× = 13,33 [N/mm2]
𝛾𝑐 1,5
𝑓𝑐𝑡𝑘 0,05 1,5
fctd = αct× = 1× = 1,00 [N/mm2]
𝛾𝑐 1,5
fctm = 2,20 [N/mm2]
𝑓𝑦𝑘 255
fyd = = = 221,73 [N/mm2]
𝛾𝑠 1,15
𝑓𝑦𝑘 345
fyd = = = 300 [N/mm2]
𝛾𝑠 1,15

10 𝑚𝑚
124
Distanta de la fata betonului la centrul de greutate al armaturii , a , considerand armatura cu

∅
a = cnom + 2 = 30 +10 = 40 mm
Din conditia de rezistenta la foc pentru REI90 , la stalpi cu expunere pe mai multe laturi ,
latura stalpului trebuie sa fie de minim 240 mm iar distanta de la fata betonului la centrul de greutate
al armaturii trebuie sa fie de minim 35 mm , conditii care sunt indeplinite .
Inaltimea activa (utila) a sectiunii : d = hst – a = 550 – 40 = 510 mm
Se face verificarea pentru prima ipoteza :
Nmax = NEd = 312.730[daN]

Maf = 2739.1[daNm]
lf = 1,2 × Hniv = 1,2×2,8=3,36 m
lf lf
= 6,11 => 10 > => efectul de ordinul doi se poate neglija la verificarea sectiunii
b b
stalpului .
Efectul imperfectiunilor se considera sub forma unor excentricitati aditionale care se

determina cu relatia simplificata :
hst 550
ea= = = 18,3 mm > emin = 20 mm .
30 30
Se va adopta asadar , e = 20 mm .
Momentul de calcul corectat cu excentricitatea aditionala se obtine cu relatia :
MEd = Maf + e × Nmax = 2739.1 + 0,020× 312.730 = 33.645,6 [daNm]
Cu aceste momente se determina coeficientii :
𝑀𝐸𝑑 33.645,6×104
𝜇= 2 ×𝑓 = = 0,015
𝑏𝑠𝑡 ×ℎ𝑠𝑡 𝑐𝑑 550×5502 ×13,33
𝑁𝐸𝑑 86.7×10
𝜈= = = 0,236
𝑏𝑠𝑡 ×ℎ𝑠𝑡 ×𝑓𝑐𝑑 550×550×13,33
𝑎 40
= = 0,072
ℎ𝑠𝑡 550
Se obtine ωtot = 0 , deci stalpul se armeaza constructiv .
Pentru zonele seismice si pentru clasa de ductilitate inalta H , aria minima a armaturilor
longitudinale este :
125
Amin = 0,01Ac = 0,01 × 55 × 55= 3025 mm2
Se aleg 10 armaturi cu diametrul de 20 mm , dispuse pe toate fetele .
Astfel aria totala de armatura din sectiune va fi : As,tot ,eff = 10× 3,14 = 31,4 cm2 > Amin = 314
mm2 , deci pentru toata sectiunea vom avea 10∅20 .
Stalpul se verifica la compresiune excentica oblica cu relatia :
𝛼𝑛 𝛼𝑛
𝑀𝐸𝑑,𝑦 𝑀𝐸𝑑,𝑧
(𝑀 ) + (𝑀 )
𝑅𝑑,𝑦 𝑅𝑑,𝑧
Unde MRd sunt momentele incovoietoare capabile si se obtin cu relatiile :
MRd = λ × fcd × ξ ×(1 – 0,5 × ξ) × bst ×d2 + As,fata × fyd ×(d – a ) – NEd × ysl
Unde pentru un beton de clasa inferioara clasei C50/60 se ia λ = 0,80

.
𝑁𝐸𝑑 394.392×10
ξ= = = 1,019
𝜆×𝑓𝑐𝑑 ×𝑏𝑠𝑡 ×𝑑 0,80×13,33×550×660
ℎ𝑠𝑡
ysl = − 𝑎 = 350 – 40 = 310 mm
2
𝑁𝐸𝑑
coeficientul αn se determina in functie de raportul , iar NRd se determina cu relatia :
𝑁𝑅𝑑
NRd = bst × hst × fcd + As,tot,eff × fyd = 550 ×550×13,33 + 4.560 ×300 = 6.500,05 [kN]
𝑁𝐸𝑑 3.943,92×103
⇒ = = 0,61 , valoare pentru care αn = 1,20
𝑁𝑅𝑑 6.500,05×103
Se calculeaza momentele incovoietoare capabile :
MRd,y = MRd,z = λ × fcd × ξ ×(1 – 0,5 × ξ) × bst ×d2 + As,fata × fyd ×(d – a ) – NEd × ysl =
0,80 × 13,33 × 1,019 ×(1 – 0,5 × 1,019) × 550 × 6602 + 1.520 ×300 × (660 – 40 ) – 394.392 ×10 ×
310 = 1.276.979.403,95 + 282.720.000 – 1.222.615.200 = 33.708,42 [kNm]
𝑀 𝛼𝑛 𝑀 𝛼𝑛 11.256,03 1,20 18.785,63 1,20

(𝑀𝐸𝑑 ) + (𝑀𝐸𝑑 ) = (33.708,42) +(
33.708,42
) = 0,268 + 0,496 = 0,764 < 1,00
𝑅𝑑 𝑅𝑑
Se face verificarea pentru a doua ipoteza :
Naf = NEd = 269.420 [daN]

Maf = 14.204 [daNm]
126
lf = 1,2 × Hniv = 1,2×2,8=3,36 m
lf lf
b b
stalpului .

hst 550
ea= = = 18.3 mm > emin = 20 mm .
30 30
MEd = Mmax + e × Naf = 14.204 + 0,020× 269.420 = 19.592,4 [daNm]
𝑀𝐸𝑑,𝑧 19.592,4×104
𝜇= 2 ×𝑓 = = 0,088
𝑏𝑠𝑡 ×ℎ𝑠𝑡 𝑐𝑑 5502 ×550×13,33
𝑁𝐸𝑑 4905×10
𝜈= = = 0,0121
𝑏𝑠𝑡 ×ℎ𝑠𝑡 ×𝑓𝑐𝑑 550×550×13,33
𝑎 40
= = 0,072
ℎ𝑠𝑡 550

Amin = 0,01Ac = 0,01 ×55×55 = 3025 mm2

Astfel aria totala de armatura din sectiune va fi : As,tot ,eff = 10× 3,14 = 31.4 cm2 > Amin = 3.02
cm2 , deci pentru toata sectiunea vom avea 10∅20 .
𝛼𝑛 𝛼𝑛
𝑀𝐸𝑑,𝑦 𝑀
(𝑀 ) + (𝑀𝐸𝑑,𝑧 )

Unde pentru un beton de clasa inferioara C50/60 se ia λ = 0,80 .
127
𝑁𝐸𝑑 4905×10
ξ= = = 0,597
𝜆×𝑓𝑐𝑑 ×𝑏𝑠𝑡 ×𝑑 0,80×13,33×550×660
ℎ𝑠𝑡
ysl = − 𝑎 = 350 – 40 = 310 mm
2
𝑁𝐸𝑑
𝑁𝑅𝑑
NRd = bst × hst × fcd + As,tot,eff × fyd = 550 × 700 × 13,33 + 4.560 × 300 = 6.500,05 [daN]
𝑁𝐸𝑑 4905×10
𝑁𝑅𝑑 360.050×10
MRd,y = MRd,z = λ × fcd × ξ ×(1 – 0,5 × ξ) × bst ×d2 + As,fata × fyd ×(d – a ) – NEd × ysl = 0,80 ×
13,33 × 0,597 ×(1 – 0,5 × 0,597) × 550 × 6602 + 1.520 ×300 × (660 – 40 ) – 231.170,9 ×10 × 310 =
1.069.972.716,08 + 282.720.000 – 716.629.790 = 63.606,29 [daNm]
𝑀 𝛼𝑛 𝑀𝐸𝑑 𝛼𝑛 19.447,48 1,105 42.340,78 1,105
(𝑀𝐸𝑑 ) + ( ) = (63.606,29) +( ) = 0,270 + 0,638 = 0,908 < 1,00
𝑅𝑑 𝑀𝑅𝑑 63.606,29
Diametrul armaturii transversale pentru clasa de ductilitate H este :

𝑓𝑦𝑑𝑙
dbw ≥ 0,4dbl √
𝑓𝑦𝑑𝑤
unde fydl este rezistenta otelului din care se confectioneaza armatura longitudunala , fydl = 300
2
[N/mm ] , iar rezistenta otelului din care se confectioneaza armatura transversala fydw = 221,73
[N/mm2] , dbl este diametrul maxim al barelor longitudinale si este 22 mm .
𝑓𝑦𝑑𝑙 300
dbw ≥ 0,4dbl √ = 0,4×22× √ = 10,24 mm se va adopta
𝑓𝑦𝑑𝑤 221,73
dbw = 12mm .
Lungimea zonelor critice , pentru clasa de ductilitate H va fi :
𝑙𝑐𝑙
lcr ≥ max( 1,5 hst ; ; 600 mm )
6
hst = 700 mm ; lcl = 2.800 - 550 = 1.540 mm
lcr = max (1540 ; 350 ; 600 ) = 1540 mm .
Distanta dintre etrieri in zonele critice , pentru clasa de ductilitate H , nu va depasi :

6𝑑𝑏𝑙 = 132𝑚𝑚
scl,max ≤ min { = 510 = 170 𝑚𝑚 ⇒ scl,max = 125 mm .
𝑏𝑜
3 3
125 𝑚𝑚
unde bo este latura minima a sectiunii utile ( situata in interiorul etrierului perimetral ) bo = 419
mm , iar dbl este diametrul minim al barelor longitudinale si este 14 mm .
Procentul minim de armare transversala cu etrieri va fi pentru clasa de ductilitate H : 0,5%
in zona critica a stalpilor de la baza lor , la primul nivel 0,035 % in restul zonelor critice.
128
Daca se folosesc etrieri cu 4 ramuri , intr-o sectiune , vom avea o arie 4∅12 . Adica o arie Aw =
4×1,130 = 4,52 cm2 . Pentru un procent de armare de 0,5% , vom avea : sw×b×0,5/100 = Aw ⇒ sw =
𝐴𝑤 ×100 452×100
= = 164,4mm .
𝑏×0,5 550×0,5
Deci in zona critica de la baza stalpilor , la primul nivel , distanta dintre etrieri va fi de 100 mm
: scl,max = 100 mm .
In afara zonelor critice , distanta dintre armaturile transversale nu va depasi cea mai mica
valoare din urmatoarele trei distante :
20𝑑𝑏𝑙 = 440𝑚𝑚
scl,max ≤ min { 𝑏 = 550 𝑚𝑚 ⇒ scl,max = 200 mm .
200𝑚𝑚
unde : dbl este cel mai mic diametru al barelor longitudinale
b este cea mai mica dimensiune a sectiunii transversale .
Portiunile drepte de la capatul etrierilor vor avea lungimea de 10∅ , adica 120 mm .
Pentru realizarea stalpului se vor folosi urmatoarele criterii :
- Sectiunea stalpului 550mm ×550mm
- Armatura longitudinala : 10∅20 .
- Etrierii : 4 ramuri de ∅10.
CALCULUL ARMATURILOR DIN STALPII MARGINALI

(45 x45)
In urma calculelor efectuate in programul AXIS , s-au obtinut urmatoarele valori maxime ,
raportate la axele locale ale stalpilor .
Conform rezultatelor din programul AXIS , avem doua ipoteze pe care trebuie sa le luam in
considerare :
 Efort axial maxim si momentele aferente acestuia . Situatie care se regaseste in

gruparea fundamentala 1 . Valorile inregistrate sunt :
Nmax = 178.596 [daN] – forta axiala de-a lungul axei globale Z

Maf = 1066.7 [daNm] – moment incovoietor cu axa de rotatie in jurul axei globale Y
Moment incovoietor maxim dupa directia z si efort axial si moment dupa y aferente acestuia .
Situatie care se regaseste in gruparea speciala 2 . Valorile inregistrate sunt :
Mmax = 13358 [daNm] – moment incovoietor cu axa de rotatie in jurul axei globale Y
Naf = 26836 [daN] – forta axiala de-a lungul axei globale Z
Inaltimea stalpului este h = 2,80 m .

Dimensiunile sectiunii stalpului : hst = 450 mm ; bst = 450 mm .
Rezistenta la foc – REI 90
fck = 20 [N/mm2]
129
fctk 0,05 = 1,5 [N/mm2]
Pentru armaturile etrierilor se va folosi otel OB37 cu diametre intre 6…12 mm iar pentru


Deoarece pentru situatia de proiectare persistenta si tranzitorie coeficientii partiali de siguranta sunt
mai mari decat cei din situatia de proiectare seismica , in calcule vor fi folositi acestia mai mari ,
rezultatele fiind acoperitoare si pentru situatia de proiectare seismica . Coeficientii partiali de
siguranta pentru beton sunt γc = 1,50 iar αcc si αct sunt considerati 1,00 . Iar pentru otel , coeficientul
partial de siguranta este γs = 1,15 .
𝑓𝑐𝑘 20
fcd = αcc× = 1× = 13,33 [N/mm2]
𝛾𝑐 1,5
𝑓𝑐𝑡𝑘 0,05 1,5
fctd = αct× = 1× = 1,00 [N/mm2]
𝛾𝑐 1,5
fctm = 2,20 [N/mm2]
𝑓𝑦𝑘 255
fyd = = = 221,73 [N/mm2]
𝛾𝑠 1,15
𝑓𝑦𝑘 345
fyd = = = 300 [N/mm2]
𝛾𝑠 1,15

10 𝑚𝑚
130
Distanta de la fata betonului la centrul de greutate al armaturii , a , considerand armatura cu
∅
a = cnom + 2 = 30 +10 = 40 mm
Din conditia de rezistenta la foc pentru REI90 , la stalpi cu expunere pe mai multe laturi ,
latura stalpului trebuie sa fie de minim 240 mm iar distanta de la fata betonului la centrul de greutate
al armaturii trebuie sa fie de minim 35 mm , conditii care sunt indeplinite .
Inaltimea activa (utila) a sectiunii : d = hst – a = 450 – 40 = 410 mm
Se face verificarea pentru prima ipoteza :
Nmax = NEd = 178596 [daN]

Maf = 1066.7 [daNm]
lf = 1,2 × Hniv = 1,2×2,80=3,36 m
lf 3360 lf
= = 7.46 => 10 > => efectul de ordinul doi se poate neglija la verificarea
b 450 b
sectiunii stalpului .

hst 450
ea= = = 15 mm = emin = 20 mm .
30 30
MEd = Maf + e × Nmax = 1066.7 + 0,020× 178596 = 19.051,19 [daNm]
𝑀𝐸𝑑,𝑧 19.051,19×104
𝜇= 2 ×𝑓 = = 0,156
𝑏𝑠𝑡 ×ℎ𝑠𝑡 𝑐𝑑 450×4502 ×13,33
𝑁𝐸𝑑 5388.9×10
𝜈= = = 0,019
𝑏𝑠𝑡 ×ℎ𝑠𝑡 ×𝑓𝑐𝑑 450×450×13,33
𝑎 40
= = 0,088
ℎ𝑠𝑡 450
131
Amin = 0,01Ac = 0,01 × 45 × 45= 20,25 cm2
Astfel aria totala de armatura din sectiune va fi : As,tot ,eff = 12× 2,54 = 30,48 cm2 > Amin =
20.025 cm2 , deci pentru toata sectiunea vom avea 4∅16 .
𝛼𝑛 𝛼𝑛
𝑀𝐸𝑑,𝑦 𝑀𝐸𝑑,𝑧
(𝑀 ) + (𝑀 )
Unde pentru un beton de clasa inferioara clasei C50/60 se ia λ = 0,80 .
𝑁𝐸𝑑 178596×10
ξ= = = 0,775
𝜆×𝑓𝑐𝑑 ×𝑏𝑠𝑡 ×𝑑 0,80×13,33×450×450
ℎ𝑠𝑡 450
ysl = −𝑎= − 40 = 185 mm
2 2
𝑁𝐸𝑑
𝑁𝑅𝑑
NRd = bst × hst × fcd + As,tot,eff × fyd = 450 ×450×13,33 + 3.048 ×300 = 4.913,4 [kN]
𝑁𝐸𝑑 178596×103
⇒ = = 0471 , valoare pentru care αn = 1,105
𝑁𝑅𝑑 4.913,4×103
MRd,y = MRd,z = λ × fcd × ξ ×(1 – 0,5 × ξ) × bst ×d2 + As,fata × fyd ×(d – a ) – NEd × ysl =
0,80 × 13,33 × 0,775 ×(1 – 0,5 × 0,775) × 450 × 4102 + 1.016 ×300 × (410 – 40 ) – 231.494,7 ×10 ×
260 = 793.732.184 + 158.496.000 – 601.886.220 = 35.034,19 [kNm]
𝑀 𝛼𝑛 𝑀 𝛼𝑛 6.534 1,20 12.446,50 1,20

(𝑀𝐸𝑑 ) + (𝑀𝐸𝑑 ) = (35.034,19) +(
35.034,19
) = 0,133 + 0,289 = 0,422 < 1,00
𝑅𝑑 𝑅𝑑
Se face verificarea pentru a doua ipoteza :
Naf = NEd = 268360 [daN]

Mmax = 133580 [daNm]
132
lf = 1,2 × Hniv = 1,2×2,80=3,36 m
lf lf
b b
stalpului .
hst 450
ea= = = 15 mm = emin = 20 mm .
30 30
MEd = Maf + e × Naf = 268360 + 0,020× 133580 = 27.103,16 [daNm]
𝑀𝐸𝑑,𝑧 2710316×104
𝜇= 2 ×𝑓 = = 0,223
𝑏𝑠𝑡 ×ℎ𝑠𝑡 𝑐𝑑 4502 ×450×13,33
𝑁𝐸𝑑 268360×10
𝜈= = = 0,994
𝑏𝑠𝑡 ×ℎ𝑠𝑡 ×𝑓𝑐𝑑 450×450×13,33
𝑎 40
= = 0,088
ℎ𝑠𝑡 450

Amin = 0,01Ac = 0,01 ×45×45 = 20,25 cm2

Astfel aria totala de armatura din sectiune va fi : As,tot ,eff = 12× 2,54 = 30,48 cm2 > Amin =
20,25 cm2 , deci pentru toata sectiunea vom avea 4∅16 .
𝛼𝑛 𝛼𝑛
𝑀𝐸𝑑,𝑦 𝑀
(𝑀 ) + (𝑀𝐸𝑑,𝑧 )
Unde pentru un beton de clasa inferioara C50/60 se ia λ = 0,80 .

𝑁𝐸𝑑 268.360×10
ξ= = = 0,420
𝜆×𝑓𝑐𝑑 ×𝑏𝑠𝑡 ×𝑑 0,80×13,33×450×450
133
ℎ𝑠𝑡
ysl = − 𝑎 = 300 – 40 = 260 mm
2
𝑁𝐸𝑑
𝑁𝑅𝑑
NRd = bst × hst × fcd + As,tot,eff × fyd = 500 × 600 × 13,33 + 3.048 × 300 = 4.913,4 [kN]
𝑁𝐸𝑑 268.360×103
𝑁𝑅𝑑 4.913,4×103
MRd,y = MRd,z = λ × fcd × ξ ×(1 – 0,5 × ξ) × bst ×d2 + As,fata × fyd ×(d – a )
– NEd × ysl = 0,80 × 13,33 × 0,420 ×(1 – 0,5 × 0,420) × 450 × 4502 + 1.016 ×300 × (410 – 40 ) –
125.529,9 ×10 × 260 = 554.807.823,36 + 158.496.000 – 326.377.740 = 38.692,61 [kNm]
𝑀 𝛼𝑛 𝑀𝐸𝑑 𝛼𝑛 12.906,50 1,105 25.148,80 1,105

(𝑀𝐸𝑑 ) + ( ) = (38.692,61) +( ) = 0,297 + 0,621 = 0,918 < 1,00
𝑅𝑑 𝑀𝑅𝑑 38.692,61
Diametrul armaturii transversale pentru clasa de ductilitate H este :

𝑓𝑦𝑑𝑙
dbw ≥ 0,4dbl √
𝑓𝑦𝑑𝑤
unde fydl este rezistenta otelului din care se confectioneaza armatura longitudunala , fydl = 300
2
[N/mm ] , iar rezistenta otelului din care se confectioneaza armatura transversala fydw = 221,73
[N/mm2] , dbl este diametrul maxim al barelor longitudinale si este 18 mm .
𝑓𝑦𝑑𝑙 300
dbw ≥ 0,4dbl √ = 0,4×16× √ = 8.37 mm se va adopta
𝑓𝑦𝑑𝑤 221,73
dbw = 10mm .
Lungimea zonelor critice , pentru clasa de ductilitate H va fi :

𝑙𝑐𝑙
lcr ≥ max( 1,5 hst ; ; 450 mm )
6
hst = 450 mm ; lcl = 2.800 - 450 = 2.350 mm
lcr = max (900 ; 267 ;450 ) = 900 mm .
Distanta dintre etrieri in zonele critice , pentru clasa de ductilitate H , nu va depasi :

6𝑑𝑏𝑙 = 132𝑚𝑚
scl,max ≤ min { = 410 = 136,66 𝑚𝑚 ⇒ scl,max = 125 mm .
𝑏𝑜
3 3
125 𝑚𝑚
unde bo este latura minima a sectiunii utile ( situata in interiorul etrierului perimetral ) bo = 490
mm , iar dbl este diametrul minim al barelor longitudinale si este 20 mm .
134
Procentul minim de armare transversala cu etrieri va fi pentru clasa de ductilitate H : 0,5%
in zona critica a stalpilor de la baza lor , la primul nivel 0,035 % in restul zonelor critice.
Daca se folosesc etrieri cu 4 ramuri , intr-o sectiune , vom avea o arie 4∅14 . Adica o arie Aw =
4×1,130 = 4,52 cm2 . Pentru un procent de armare de 0,5% , vom avea : sw×b×0,5/100 = Aw ⇒ sw =
𝐴𝑤 ×100 452×100
= = 200,8mm .
𝑏×0,5 450×0,5
Deci in zona critica de la baza stalpilor , la primul nivel , distanta dintre etrieri va fi de 100 mm
: scl,max = 100 mm .
In afara zonelor critice , distanta dintre armaturile transversale nu va depasi cea mai mica
valoare din urmatoarele trei distante :
20𝑑𝑏𝑙 = 440𝑚𝑚
scl,max ≤ min { 𝑏 = 450 𝑚𝑚 ⇒ scl,max = 200 mm .
200𝑚𝑚
unde : dbl este cel mai mic diametru al barelor longitudinale

b este cea mai mica dimensiune a sectiunii transversale .
Portiunile drepte de la capatul etrierilor vor avea lungimea de 10∅ , adica 100 mm .
Pentru realizarea stalpului se vor folosi urmatoarele criterii :
- Sectiunea stalpului 450mm ×450mm

- Armatura longitudinala : 8∅16
- Etrierii : 4 ramuri de ∅10.
CALCULUL FUNDATIEI STALP CENTRAL
Pentru fundarea stalpilor s-a ales solutia fundatiilor izolate rigide tip bloc cu cuzinet .
Elementele necunoscute ale fundatiei sunt dimensiunile geometrice ale blocului L , B , H si ale
cuzinetului lc , bc , hc , precum si dimensiunea armaturilor din cuzinet . Dimensionarea fundatiei se
face prin metoda presiunilor conventionale . In cazul de fata presiunea conventionala a terenului este
͞pconv = 400 [kPa] = 40.000 [daN/m2]
Predimensionarea se face pentru ipoteza 1 ,cu incarcare axiala cea mai mare :
1,1×𝑁𝐸𝑑 1,1×2020.57
B×L = = = 5,55 m2
𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣 400
L = √5,55 = 2,355 m . Se va adopta L = 2.00m B = 2.00 m .
Laturile cuzinetului , in cazul unui bloc cu o singura treapta , respecta raportul :

𝑙𝑐 𝑏𝑐
= = 0,5….0,65 ⇒ lc = 0,55 × L = 1,00 m . lc = 1,00m
𝐿 𝐵
135
bc = 0,55 × B = 1,00 m . bc = 1,00m
Pentru ca in blocul de beton sa nu apara eforturi de intindere mai mari decat rezistenta la
intindere a betonului sau pentru ca aceste eforturi sa fie de compresiune , inaltimea blocului de beton
H , trebuie sa respecte conditiile :
H > 40 cm
𝐻
tg α > tgαadm ⇒ 𝐿−𝑙𝑐 > tgαadm
2
Pentru beton de clasa C8/10 sau mai mare si pentru ͞pconv = 400 [kPa] , tgαadm = 1,675 .
𝐻 𝐿−𝑙𝑐 2.00−1,00
𝐿−𝑙𝑐 > tgαadm ⇒ H > tgαadm × = 1,675× = 1,5 m
2 2
2
Se adopta H = 1,50 m
Pentru determinarea inaltimii cuzinetului trebuie sa se respecte conditiile :

ℎ𝑐 ≥ 30 𝑐𝑚
ℎ𝑐
{ ≥ 0,25
𝑙𝑐
𝑡𝑔𝛽 ≥ 0,65
Daca se considera tgβ > 1 , atunci nu mai sunt necesare verificarile la forta taietoare in cuzinet .
ℎ𝑐 𝑙𝑐 −𝑙𝑠𝑡 1−0,55
tgβ ≥ 1 ⇒ 𝑙𝑐 −𝑏𝑠𝑡 ≥ 1 ⇒ ℎ𝑐 ≥ = = 0,25 m .
2 2
2
Se va adopta hc = 0,30 m .
Deoarece sub blocul de beton trebuie amplasat un strat din beton de egalizare de cel putin 5cm,
iar deasupra cuzinetului un strat de pamant de 15 cm, se poate stabili adancimea de fundare ca fiind
Df . Punctul d eincastrare se afla la cota -3.00m iar cota terenului amenajat este -1.20m
H1 = 1,00 m – adancimea de inghet
Df = 3.00-1.20 + 0,3+1 = 3,10 m .
Se determina presiunea conventionala :
Pconv = ͞pconv + CD + CB
Unde CD si CB sunt coeficienti de corectie in functie de adancimea de fundare si de latimea

fundatiei .
Pentru o fundatie mai mica de 5 m , corectia de latime CB se stabileste cu relatia :
CB = ͞pconv×K1(B – 1), unde pentru pamanturi necoezive K1 = 0,10, K2 = 2,50 si γmed=17 kN/m3.
CB = ͞pconv×K1(B – 1) = 400×0,10×(2,80 – 1) = 72 [kN/m2] = 7.200 [daN/m2]
Pentru o adancime de fundare > 2,00 m , corectia de adancime se determina cu relatia :
136
CD = k2 × γmed × (Df – 2 m)=2,50 × 18× (3,10-2) = 49,5 [daN/m2].
Pconv = ͞pconv + CD + CB = 400 + 720 + 49,5 = 456.7[KPa] .
Verificarea blocului de beton la compresiune centica :
Presiunile pe terenul de fundare sunt detemninate in ipoteya distributiei liniare a eforturilor pe

talpa fundatiei. Pentru stabilirea in plan a dimensiunilor ale fundatiei, este necesara indeplinirea
urmatoarei conditii :
𝑁𝑓
≤ 𝑃𝑐𝑜𝑛𝑣
𝐵×𝐿
Prin aceasta se considera impicit indeplinirea conditiile calculului terenului de fundare la

starea de deformatie si la starea limita de capacitate portanta ca stari limita ultime.
Se calculeaza incarcarea pe talpa fundatiei: Nf=N+Gf
Gf =L× 𝐵 × (ℎ𝑐 + 𝐻) × γmed = 2× 2 × (0.3 + 1.35 0 × 22 = 284.592 𝐾𝑁
𝑁𝑓
𝐵×𝐿
2020.57+284.592
= 576.290 𝐾𝑁/𝑚2 ≤ 𝑃𝑐𝑜𝑛𝑣 = 456.7 KN/𝑚2
2.0×2.0
Armarea cuzinetului :
Pentru fundatie se considera clasa de expunere XC2 , la care corespunde clasa minima de beton
C25/30 , cu fcd = 16,66 [N/mm2] . Pentru fundatii stratul de acoperire trebuie sa fie de minim 40 mm .
Se va adopta cnom = 50 mm . Deoarece armaturile de pe directia x trebuie sa preia un moment mai
mare decat cele de pe directia y ,vor fi dispuse la partea inferioara , mai aproape de talpa cuzinetului .
Sectiunea activa pentru cele doua directii va fi :
∅
dx = 300 – 35 - = 258 mm , unde ∅ = 14 mm
2
∅
dy = 300 – 35 - ∅ - = 244 mm
2
𝑀 64.15×104
𝜇𝑥 = = = 0,072 ⇒ ωx = 0,0753
𝑙𝑐 ×𝑑𝑥2 ×𝑓𝑐𝑑 1.700×2582 ×16,66
𝑀𝑏−𝑏 64.15×104
𝜇𝑦 = 2 ×𝑓 = = 0,080 ⇒ ωy = 0,0835
𝑏𝑐 ×𝑑𝑦 𝑐𝑑 1.500×244 2 ×16,66
Pentru armaturi cu diametrul de 14 mm , din otel PC52 , fyd = 308,69 [N/mm2] .
𝑓𝑐𝑑 16,66
As = ωx× bc × dx × = 0,0835×1.000×244× = 878,92mm2
𝑓𝑦𝑑 309
137
Procentul minim de armare pentru PC52 este 0,075 % . Aria minima de armare va fi :
As,min = 0,00075×bc×dx = 0,00075×1.000×244 = 756m2

As = 878.92 mm2 > As,min = 756 mm2
Pe toata latimea cuzinetului de 1,5 m , aria necesara de armatura este de 18.1 cm2. Se adopta
aria efectiva :
Ax,eff = 8.78 cm2 , care corespunde la 4 bare cu diametrul de 18 mm . Vom avea pe
directia x : 4 ∅18 .
𝑓𝑐𝑑 16,66
As = ωy× lc × dy × = 0,0753×1.000×258× = 838.08 mm2
𝑓𝑦𝑑 309
Asmin = 0,00075×lc×dy = 0,00075×1.000×258 = 799 mm2
As = 838.08 mm2 > Asmin = 799 mm2
Pe toata lungimea cuzinetului de 1,0 m , aria necesara a armaturii este de 18.81 cm2 . Se
adopta aria efectiva :
Ay,eff = 8.38 cm2 , care corespunde la 4 bare cu diametrul de 18 mm . Vom avea pe
directia y : 4∅18.
CALCULUL FUNDATIEI STALP MARGINAL
Pentru fundarea stalpilor s-a ales solutia fundatiilor izolate rigide tip bloc cu cuzinet .
Elementele necunoscute ale fundatiei sunt dimensiunile geometrice ale blocului L , B , H si ale
cuzinetului lc , bc , hc , precum si dimensiunea armaturilor din cuzinet . Dimensionarea fundatiei se
face prin metoda presiunilor conventionale . In cazul de fata presiunea conventionala a terenului este
͞pconv = 400 [kPa] = 40.000 [daN/m2]
Predimensionarea se face pentru ipoteza 1 ,cu incarcare axiala cea mai mare :
1,1×𝑁𝐸𝑑 1,1×1403.33
B×L = = = 3,85 m2
𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣 40.000
. Se va adopta L = 2,00m B = 2,00 m .

Laturile cuzinetului , in cazul unui bloc cu o singura treapta , respecta raportul :
𝑙𝑐 𝑏𝑐
= = 0,5….0,65 ⇒ lc = 0,55 × L = 1,00 m . lc = 1,00m
𝐿 𝐵
bc = 0,55 × B = 1,00 m . bc = 1,00m
Pentru ca in blocul de beton sa nu apara eforturi de intindere mai mari decat rezistenta la
intindere a betonului sau pentru ca aceste eforturi sa fie de compresiune , inaltimea blocului de beton
H , trebuie sa respecte conditiile :
H > 40 cm
𝐻
tg α > tgαadm ⇒ 𝐿−𝑙𝑐 > tgαadm
2
138
Pentru beton de clasa C8/10 sau mai mare si pentru ͞pconv = 400 [kPa] , tgαadm = 1,675 .
𝐻 𝐿−𝑙𝑐 2,00−1,00
𝐿−𝑙𝑐 > tgαadm ⇒ H > tgαadm × = 1,675× ≥ 1.50
2 2
2
Se adopta H = 1,10 m
Pentru determinarea inaltimii cuzinetului trebuie sa se respecte conditiile :
ℎ𝑐 ≥ 30 𝑐𝑚
ℎ𝑐
{ ≥ 0,25
𝑙𝑐
𝑡𝑔𝛽 ≥ 0,65
Daca se considera tgβ > 1 , atunci nu mai sunt necesare verificarile la forta taietoare in cuzinet .
ℎ𝑐 𝑙𝑐 −𝑙𝑠𝑡 1,5−0,25
tgβ ≥ 1 ⇒ 𝑙𝑐 −𝑏𝑠𝑡 ≥ 1 ⇒ ℎ𝑐 ≥ = = 0,25 m .
2 2
2
Se va adopta hc = 0,30 m.
Deoarece sub blocul de beton trebuie amplasat un strat din beton de egalizare de cel putin 5cm,
iar deasupra cuzinetului un strat de pamant de 15 cm, se poate stabili adancimea de fundare ca fiind
Df . Punctul d eincastrare se afla la cota -3.00m iar cota terenului amenajat este -1.20m
H1 = 1,10 m – adancimea de inghet

Df = 3.00-1.20 + 0,3+1.00 = 3.10 m .
Se determina presiunea conventionala :
Pconv = ͞pconv + CD + CB
Unde CD si CB sunt coeficienti de corectie in functie de adancimea de fundare si de latimea

fundatiei .
Pentru o fundatie mai mica de 5 m , corectia de latime CB se stabileste cu relatia :
CB = ͞pconv×K1(B – 1), unde pentru pamanturi necoezive K1 = 0,10, K2 = 2,50 si γmed=17 kN/m3.
CB = ͞pconv×K1(B – 1) = 400×0,10×(2,00 – 1) = 40 [kN/m2] = 4.000 [daN/m2]
Pentru o adancime de fundare < 2,00 m , corectia de adancime se determina cu relatia :

Df – 2 m 3.10 – 2
CD = × pconv = ×40.000 = 40.5 [KPa].
4 4
Pconv = ͞pconv + CB + CD = 400 + 4.0 +40.5 = 444.5 KPa .
Verificarea blocului de beton la compresiune centica :
139
Presiunile pe terenul de fundare sunt detemninate in ipoteya distributiei liniare a eforturilor pe
talpa fundatiei. Pentru stabilirea in plan a dimensiunilor ale fundatiei, este necesara indeplinirea
urmatoarei conditii :
𝑁𝑓
𝐵×𝐿
Prin aceasta se considera impicit indeplinirea conditiile calculului terenului de fundare la

starea de deformatie si la starea limita de capacitate portanta ca stari limita ultime.
Se calculeaza incarcarea pe talpa fundatiei: Nf=N+Gf
Gf =L× 𝐵 × (ℎ𝑐 + 𝐻) × γmed = 2× 2 × (0.3 + 1.00) × 22 = 96.8 𝐾𝑁
𝑁𝑓
𝐵×𝐿
96.8+1403.33
= 375.03 𝐾𝑁/𝑚2 ≤ 𝑃𝑐𝑜𝑛𝑣 = 444.5 KN/𝑚2
2.0×2.0
Armarea cuzinetului:
Pentru fundatie se considera clasa de expunere XC2 , la care corespunde clasa minima de beton
C25/30 , cu fcd = 16,66 [N/mm2] . Pentru fundatii stratul de acoperire trebuie sa fie de minim 40 mm .
Se va adopta cnom = 50 mm .
Sectiunea activa pentru cele doua directii va fi :
∅
dx = 300 – 35 - = 259 mm , unde ∅ = 12 mm
2
∅
dy = 300 – 35 - ∅ - = 247 mm
2
𝑀 53.93×104
𝜇𝑥 = = = 0,060 ⇒ ωx = 0,0619
𝑙𝑐 ×𝑑𝑥2 ×𝑓𝑐𝑑 1.500×2592 ×13,33
𝑀 53.93×104
𝜇𝑦 = 2 ×𝑓 = = 0,065 ⇒ ωy = 0,0673
𝑏𝑐 ×𝑑𝑦 𝑐𝑑 1.350×2472 ×13,33
Pentru armaturi cu diametrul de 16 mm , din otel PC52 , fyd = 309 [N/mm2] .
𝑓𝑐𝑑 13,33
As = ωx× bc × dx × = 0,0619×1.000×259× = 691.6 mm2
𝑓𝑦𝑑 309
As,min = 0,00075×bc×dx = 0,00075×1.000×259 = 802 mm2

As = 691.6 mm2 > As,min = 802 mm2
140
Pe toata latimea cuzinetului de 1,00 m , aria necesara de armatura este de 11,84 cm2. Se adopta
aria efectiva :
Ax,eff = 8.02 cm2 , care corespunde la 4 bare cu diametrul de 16 mm . Vom avea pe

directia x : 4 ∅16 .
𝑓𝑐𝑑 13,33
As,y = ωy× lc × dy × = 0,0673×1.000×247× = 717 mm2
𝑓𝑦𝑑 309
As,min = 0,00075×lc×dy = 0,00075×1.000×247 = 765 mm2

As = 717mm2 > As,min = 765 mm2
Pe toata lungimea cuzinetului de 1,00 m , aria necesara a armaturii este de 11.84 cm2 . Se
adopta aria efectiva :
Ay,eff = 7,65 cm2 , care corespunde la 5 bare cu diametrul de 14 mm . Vom avea pe
directia y : 5∅15 .
CALCULUL ARMATURILOR DIN SCARA
In urma efectuarii calculelor cu ajutorul programului Axis , s-au obtinut urmatoarele rezultate :
Podest :
-momentul maxim pe directia x : mx,max = 155,6 [daNm/m]
-momentul maxim pe directia y : my,max = 630,5 [daNm/m]
Rampe :
-momentul maxim pe directia x : mx,max = 922,6 [daNm/m]
-momentul maxim pe directia y : my,max = 87,4 [daNm/m]
Grosimea podestelor si a rampelor este hf = 150 mm .

Dimensiunile podestelor sunt : lmax = l1 = 1,95 m
lmin = l2 = 1,35 m
Dimensiunile rampelor sunt : l = 2,35 m
141
Rezistenta la foc este REI 60 .
Constructia se incadreaza in clasa de expunere XC1 fara risc de coroziune sau atac
chimic,astfel betonul faolosit va fi de clasa C 20/25 .
fck = 20 [N/mm2]
fctk 0,05 = 1,5 [N/mm2]
Pentru armaturile de rezistenta se va folosii otel PC 52 , cu diametrul de 10 mm , limita de
curgere va fi urmatoarea :
fyk = 355 [N/mm2]
Verificarile la starile limita se fac in situatiile de proiectare persistente si tranzitorii . Pentru
aceste situatii coeficientii partiali de siguranta pentru beton γc =1,5 iar αcc = 1,00 si αct = 1,00 .
Pentru otel ,coeficientul partial de siguranta va fi γs = 1,15 .
𝑓𝑐𝑘 20
fcd = αcc× = 1× = 13,33 [N/mm2]
γc 1,5
𝑓𝑐𝑡𝑘 0,05 1,5

fctd = αct× = 1×1,5 = 1 [N/mm2]
γc
iar rezistenta medie la intindere axiala fctm = 2,2 [N/mm2]
Rezistenta de calcul pentru otelul PC 52 :

𝑓𝑦𝑘 355
fyd = = = 309 [N/mm2]
γs 1,15
Perioada minima de serviciu a constructiei se stabileste la 50 de ani , astfel ca constructia este

de clasa 4 (constructie obisnuita) , S4 . In acest caz cmin,dur = 15 mm.
Toleranta privind stratul de acoperire , Δctol = 10 mm .
Acoperirea minima cu beton cmin :
142
cmin,b = 10mm
cmin = max { 𝑐𝑚𝑖𝑛,𝑑𝑢𝑟 = 15 𝑚𝑚
10 𝑚𝑚
deci acoperirea minima cu beton va fi cmin = 15 mm .
Stratul de acoperire nominal cnom va fi :
cnom = cmin + Δctol = 15 + 10 = 25 mm
Distanta de la fata betonului la centrul de greutate a armaturii , d1 , pentru armaturile pe directia

x:
∅ 10
d1 = aeff = cnom + = 25 + = 30 mm .
2 2
Din conditia de rezistenta la foc ,pentru REI 60 , amin = 10 mm si hf = 80 mm . Se constata ca

ambele conditii sunt satisfacute .
In acest caz inaltimea activa ( utila ) a sectiunii pentru armaturile de pe directia x este :
d = hf – d1 = 150 – 30-10 = 110 mm .
Cu aceste marimi se calculeaza momentul redus :

𝑀𝐸𝑑
µ= < µlim
𝑏×𝑑 2 ×𝑓𝑐𝑑
Pentru betoane cu clasa de rezistenta inferioara a C50/60 si pentru otel PC52 , µlim = 0,372
- Se face dimensionarea pentru momentul maxim inregistrat , care este cel de pe directia
x . MEd = mmax = 922,6 [daNm] , b = 1.000 mm , d = 10 mm , fcd = 13,33 [N/mm2] :
-
𝑀𝐸𝑑 654.7 ×104
µ= = = 0,040
𝑏×𝑑 2 ×𝑓𝑐𝑑 1.000×1102 ×13,33
Pentru µ = 0,040 avem ω = 0,0408
Aria armaturii pe reazeme , dupa directia x este :

𝑓𝑐𝑑 13,33
Asl = ω×b×d× = 0,0408 ×1.000×110× = 193.6 mm2
𝑓𝑦𝑑 309
Alegem Asl,eff = 2,35 cm2 care corespunde a 3 bare de ∅ 10 mm , deci pentru un metru vor fi 6
bare dispuse la 200 mm .Iar pentru o latime de 1,05 m ,vor fi 7 bare ∅ 10 mm dispuse la 150 mm .
Suprafata efectiva a sectiunii armaturii longitudinale Asl,eff , trebuie sa se incadreze intre
limitele Asl,min si Asl,max .
𝑓 2,2
0,26 × 𝑓𝑐𝑡𝑚 × 𝑏 × 𝑑 = 0,5 × 355 × 1.000 × 110 = 3.40 𝑐𝑚2
Asl,min = max{ 𝑦𝑘
0,0013 × 𝑏 × 𝑑 = 0,0013 × 1.000 × 110 = 1,3 𝑐𝑚2
Vom avea Asl,min = 3.40 cm2
Asl,max = 0,04×b×d = 0,04×1.000×110 = 4.400mm2 = 44 cm2 .
143
Asl,min = 3.40 cm2 < Asl,eff = 2.35 cm2 < Asl,max = 44 cm2
Alegem Asl,eff = 3.59 cm2 care corespunde a 8 bare de ∅ 14 mm
In continuare se verifica conditia de limitare a pozitiei axei neutre :
𝑥 𝐴𝑠𝑙,𝑒𝑓𝑓 𝑓𝑦𝑑
( ) = × < 0,25
𝑑 𝑒𝑓𝑓 𝑏 × 𝑑 𝜆 × 𝜂 × 𝑓𝑐𝑑
Unde pentru betoane de clasa < C50/60 , λ = 0,8 si η = 1,00 .
𝑥 𝐴𝑠𝑙,𝑒𝑓𝑓 𝑓𝑦𝑑 392 308,69

(𝑑) = × = × = 0,113 < 0,25
𝑒𝑓𝑓 𝑏×𝑑 𝜆×𝜂×𝑓𝑐𝑑 1.000×100 0,8×1×13,33
Distanta maxima dintre armaturile de rezistenta se limiteaza la valoarea :
3ℎ = 3 × 130 = 390 𝑚𝑚
smax = min { 𝑓
200 𝑚𝑚
Deci smax = 200 mm > seff = 150 mm .
Armatura pe directia y , se dimensioneaza pentru momentul maxim inregistrat in rampe si

anume MEd = my,max = 487.8 [daNm] .
𝑀𝐸𝑑 487.8×104
µ= = = 0,030
𝑏×𝑑 2 ×𝑓𝑐𝑑 1.000×1102 ×13,33
Pentru µ = 0,030 avem ω = 0,0305

𝑓𝑐𝑑 13,33
Asl = ω×b×d× = 0,0305 ×1.000×110× = 144.7 mm2
𝑓𝑦𝑑 309
Se adopta Asl,eff,min = 3.59 m2 , care corespunde a cinci bare de 8∅14.

Podestele se vor arma in ambele directii , sus si jos , cu armaturi de diametru ∅ 10 , folosindu-
se prelungirea armaturilor de la rampe .
-Lungimea de ancorare de proiectare , necesara , a armaturilor , lbd , pentru armaturile de

∅10 se determina cu relatia :

𝑓𝑦𝑑 309
lb,rqd = 0,25 × ∅ × = 0,25 × 10 × = 342,98 mm
𝑓𝑏𝑑 2,25
fbd = 2,25 [N/mm2] , fyd = 308,69 [N/mm2]
Pentru barele drepte , intinse α1 = 1,00
Pentru barele cu cioc cd = min (a/2 , c1 ) =min(82,5 , 25 ) = 25 mm .
a = 150 - ∅ = 140 mm ; c1 = cnom = 25 mm
144
0,15(𝑐𝑑 −∅)
0,7 ≤ α2 = 1 – ≤ 1,00
∅
0,15(25−10)
α2 = 1 - = 0,775
10
α3 = 1,00 pentru k = 0
α4 = 0,7
α2×α3×α5 = 0,775 × 1,00 × 1,00 = 0,775 > 0,70
in acest caz :
lbd = 186 mm .
0,3 × lb,rqd = 0,3 × 343 = 102,9 mm

lb,min =max { 10∅ = 10 × 10 = 100 𝑚𝑚 ⇒ lb,min = 102,9 mm
100 𝑚𝑚
lbd = 186 mm > lb,min = 102,9 mm
Se adopta lbd = 200 mm .
-Lungimea de inadire a armaturilor prin suprapunere se obtine cu relatia :
lo = α1× α2× α3× α4× α5× α6 × lb,rqd > lo,min

lb,rqd =343 mm
α1, α2, α3, α4, α5 –sunt coeficienti calculati anterior
α6 = 1,50 pentru un procent de suprapunere intr-o sectiune > 0,50 %
lo = α1× α2× α3× α4× α5× α6 × lb,rqd = 1,00× 0,775× 1,00 × 0,70 × 1,00 × 1,50 ×
342,98 = 279 mm .
0,3 ×∝6 × lb,rqd = 0,3 × 1,00 × 343 = 102,9 mm
lo,min =max { 15 × ∅ = 15 × 10 = 150 𝑚𝑚 ⇒ lo,min= 200 mm
200 𝑚𝑚
Deoarece lo calculat anterior este 279 mm > lo,min , se va adopta lungimea de inadire lo = 280
mm .
La armarea scarilor se vor folosi urmatoarele armaturi :

- rampele pe directia , 8∅14
- podest in directa x si y , sus si jos 8∅14
Verificarea ductilitatii nodurilor grinzi – stalpi
145
In vederea impunerii unui mecanism de disipare de energie , in care deformatiile plastice sa
apara mai intai in sectiunile de la extremitatile grinzilor si ulterior in sectiunile de la baza stalpilor , la
structurile de tip cadru , trebuie sa se respecte conditia :
∑ 𝑀𝑅𝑐 ≥ 𝛾𝑅𝑑 ∙ ∑ 𝑀𝑅𝑏
Unde :
∑ 𝑀𝑅𝑐 si ∑ 𝑀𝑅𝑏 sunt sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stalpilor si
grinzilor care intra in nod ; pentru calculul ∑ 𝑀𝑅𝑐 se vor considera valorile minime corespunzatoare
variatiei posibile a fortelor axiale in combinatia seismica de proiectare ;
𝛾𝑅𝑑 este factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului , care se va
considera 1,3 pentru clasa de ductilitate inalta .
Inegalitatea trebuie indeplinita in cele doua planuri principale de incovoiere . Se considera
ambele sensuri ale actiunii momentelor din grinzi in jurul nodului ( orar si antiorar ) , sensul
momentelor din stalp fiind opus intodeauna momentelor din grinzi .
Nu este necesara verificarea ductilitatii la capatul superior al stalpilor de la ultimul nivel .
Verificarea pentru nodurile interioare , de la etajul unu :

Momente capabile in grinzi :
M+Rb,dr = M-Rb,st = Asup × fyd × hw
Pentru grinda GL , Asup = Asl,eff = 1.570 mm2 , hw = 450 mm , fyd = 300 [N/mm2]
M+Rb,dr = M-Rb,st = Asup × fyd × hw = 1.570 × 300 × 450 = 23.644,2 [daNm]
M-Rb,dr = M+Rb,st = Ainf × fyd × hw
Pentru grinda GL , Ainf = Asl,eff = 762 mm2 , hw = 450 mm , fyd = 300 [N/mm2]
M-Rb,dr = M+Rb,st = Ainf × fyd × hw = 762 × 300 × 450 = 11.475,72 [daNm]
Pentru cele doua sensuri de actiune seismica avem :
∑ 𝑀𝑅𝑏 = M-Rb,st + M-Rb,dr = M+Rb,st + M+Rb,dr = 23.644,2 + 11.475,72 = 35.119,92 [daNm]
Momente capabile in stalpi
Stalpii se armeaza simetric As1 = As2 = 1.520 mm2 .

ξb = 0,4 pentru o sectiune care se afla intr-o zona potential plastica la solicitari seismice .
Pentru stalp a = 40 mm , si inaltimea activa dst = 450 mm .
𝑎𝑒𝑓𝑓,𝑠𝑡 40
ξmin = = = 0,0888
𝑑𝑠𝑡 450
𝑁𝐸𝑑
ξ=
ℎ𝑠𝑡 ×𝑑𝑠𝑡 ×𝑓𝑐𝑑 ×𝜆
unde NEd este forta axiala din combinatia in care incarcarile utile sunt minime iar actiunea
seismica maxima .
Valoarea maxima a efortului axial in conditiile mentionate anterior este NEd = 145.225,8 [daN]
pentru capul stalpului inferior si NEd = 123.986 [daN] pentru capul stalpului superior .
hst = 450 mm , dst = 450 mm , λ = 0,8 pentru fcd < C 50/60 , fyd = 300 [N/mm2].
146
𝑁𝐸𝑑 145.225,8 ×10
ξ= = = 0,190
ℎ𝑠𝑡 ×𝑑𝑠𝑡 ×𝑓𝑐𝑑 ×𝜆 450×450×20×0,8
ξmin = 0,0888 < ξ = 0,196 < ξb = 0,4
In acest caz momentul capabil al stalpului situat sub nod , se calculeaza cu relatia :
𝜆×ξ 𝑏𝑠𝑡
MiRc = fcd × hst × d2st × λ × ξ ×(1 - ) + As × fyd ×(dst – a) - NEd ×( − 𝑎) = 20 × 450 × 4502
2 2
0,8 ×0,196
× 0,8 × 0,196 × ( 1 – ) + 1.520 ×300 × (250 – 40) – 145.225,8 × 10 ×(450 – 40 ) = 80.460,63
2
[daNm]
Pentru stalpul de deasupra nodului , NEd = 123.986 [daN] :
𝑁𝐸𝑑 123.986 ×10

ξ= = = 0,160
ℎ𝑠𝑡 ×𝑑𝑠𝑡 ×𝑓𝑐𝑑 ×𝜆 450×450×20×0,8
ξmin = 0,0606 < ξ = 0,168 < ξb = 0,4
In acest caz momentul capabil al stalpului situat deasupra nodului , se calculeaza cu relatia :
MsRc = fcd × hst × d2st × λ × ξ ×(1 - ) + As × fyd ×(dst – a) - NEd ×( − 𝑎) = 20 × 450 ×
2 2
0,8 ×0,168
4502 × 0,8 × 0,168 × ( 1 – ) + 1.520 × 300 × (250 – 40) – 123.986 ×10 × (275 – 40) =
2
=74.475,86 [daNm]
Cu aceste rezultate verificam conditia :
∑ 𝑀𝑅𝑐 ≥ 𝛾𝑅𝑑 ∙ ∑ 𝑀𝑅𝑏 ⟺ MiRc + MsRc ≥ 𝛾𝑅𝑑 ∙ ∑ 𝑀𝑅𝑏 ⟺ 82.460,63+75.475,86 ≥

1,3×35.119,92 ⟺ 157.936,49 [daNm] ≥ 45.655,90 [daNm]
Verificarea pentru nodurile interioare , de la etajul doi :

Momente capabile in grinzi
Pentru cele doua sensuri ale actiunii seismice avem :
∑ 𝑀𝑅𝑏 = M-Rb,st + M-Rb,dr = M+Rb,st + M+Rb,dr = 23.644,2 + 11.475,72 = 35.119,92 [daNm]

147
ξmin = = 450 = 0,0888
𝑑𝑠𝑡
𝑁𝐸𝑑
ξ=
seismica maxima .
Valoarea maxima a efortului axial in conditiile mentionate anterior este NEd = 123.097,7 [kN]
pentru capul stalpului inferior si NEd = 102.007,4 [kN] pentru capul stalpului superior .
hs = 450 mm , ds = 450 mm , λ = 0,8 pentru fcd < C 50/60 , fyd = 300 [N/mm2].
𝑁𝐸𝑑 123.097,7 ×10

ξ= = = 0,160
ℎ𝑠𝑡 ×𝑑𝑠𝑡 ×𝑓𝑐𝑑 ×𝜆 450×450×20×0,8
ξmin = 0,0888 < ξ = 0,160 < ξb = 0,4
MiRc = fcd × hst × d2st × λ × ξ ×(1 - ) + As × fyd ×(dst – a) - NEd ×( − 𝑎) = 20 × 450 ×
2 2
0,8 ×0,167
4502 × 0,8 × 0,167 × ( 1 – ) + 1.520 ×300 × (450 – 40) – 123.097,7 × 10 ×(275 – 40 ) =
2
= 75.176,72 [daNm]
Pentru stalpul de deasupra nodului , NEd = 102.007,4 [daN] :
𝑁𝐸𝑑 102.007,4 ×10

ξ= = = 0,130
ℎ𝑠𝑡 ×𝑑𝑠𝑡 ×𝑓𝑐𝑑 ×𝜆 450×450×20×0,8
ξmin = 0,0888 < ξ = 0,130< ξb = 0,4
2 2
0,8 ×0,138
4502 × 0,8 × 0,138 × ( 1 – ) + 1.520 ×300 × (450 – 40) – 102.007,4 × 10 ×(275 – 40 ) =
2
= 67.908,89 [daNm]

1,3×35.119,92 ⟺ 143.085,61 [daNm] ≥ 45.655,90 [daNm] - inegalitate adevarata .
Verificarea pentru nodurile de capat , de la etajul unu:
148
Momentele capabile in grinzi
M+Rb,dr = Asup × fyd × hw
Pentru grinda G2 , Asup = Asl,eff = 1.570 mm2 , hw = 400 mm , fyd = 300 [N/mm2]
M+Rb,dr = Asup × fyd × hw = 1.570 × 300 × 400 = 23.644,2 [daNm]
M-Rb,dr = Ainf × fyd × hw
Pentru grinda G2 , Ainf = Asl,eff = 762 mm2 , hw = 400 mm , fyd = 300 [N/mm2]
M-Rb,dr = M+Rb,st = Ainf × fyd × hw = 762 × 300 × 400 = 11.475,77 [daNm]
Pentru efectuarea verificarii nodurilor se va considera valoarea , obtinuta , cea mai mare:
23.644,2 [daNm]


ξmin = = = 0,1
𝑑𝑠𝑡 400
𝑁𝐸𝑑
ξ=
seismica maxima .
Valoarea efortului axial in conditiile mentionate anterior este NEd = 118.948,8 [daN] pentru
stalpul din partea inferioara a nodului si NEd = 100.228 [daN] pentru stalpul din partea superioara a
nodului
Pentru capul stalpului din partea inferioara a nodului :
𝑁𝐸𝑑 118.948,8 ×10

ξ= = = 0,221
ℎ𝑠𝑡 ×𝑑𝑠𝑡 ×𝑓𝑐𝑑 ×𝜆 550×550×20×0,8
ξmin = 0,0714 < ξ = 0,221 < ξb = 0,4
2 2
0,8 ×0,221
5502 × 0,8 × 0,221 × ( 1 – ) + 1.016 ×300 × (550 – 40) – 118.948,8 × 10 ×(250 – 40 ) =
2
51.586,34 [daNm]
149
Pentru stalpul de deasupra nodului , NEd = 647,2 [daN] :
𝑁𝐸𝑑 100.228 ×10

ξ= = = 0,186
ℎ𝑠𝑡 ×𝑑𝑠𝑡 ×𝑓𝑐𝑑 ×𝜆 550×550×20×0,8
ξmin = 0,0714 < ξ = 0,186 < ξb = 0,4
2 2
0,8 ×0,186
5502 × 0,8 × 0,186 × ( 1 – ) + 1.016 ×300 × (550 – 40) – 100.228 × 10 ×(250 – 40 ) =
2
59.166,11 [daNm]

Verificarea pentru nodurile de capat , de la etajul doi :

Momentele capabile in grinzi
Pentru efectuarea verificarii nodurilor se va considera valoarea , obtinuta ,cea mai mare :
23.644,2 [daNm]

ξmin = = = 0,0714
𝑑𝑠𝑡 550
𝑁𝐸𝑑
ξ=
seismica maxima .
Valorile eforturilor axiale in conditiile mentionate anterior sunt NEd = 99.535,8 [daN] pentru
stalpul din partea inferioara a nodului si NEd = 79.833,6 [daN] pentru stalpul din partea superioara a
nodului.
Pentru capul stalpului din partea inferioara a nodului :
𝑁𝐸𝑑 99.535,8 ×10

ξ= = = 0,185
ℎ𝑠𝑡 ×𝑑𝑠𝑡 ×𝑓𝑐𝑑 ×𝜆 550×550×20×0,8
150
ξmin = 0,0714 < ξ = 0,185 < ξb = 0,4
2 2
0,8 ×0,185
5502 × 0,8 × 0,185 × ( 1 – ) + 1.016 ×300 × (550 – 40) – 99.535,8 × 10 ×(250 – 40 ) =
2
58.981,46 [daNm]
Pentru stalpul de deasupra nodului , NEd = 79.833,6 [daN] :
𝑁𝐸𝑑 79.833,6 ×10

ξ= = = 0,149
ℎ𝑠𝑡 ×𝑑𝑠𝑡 ×𝑓𝑐𝑑 ×𝜆 550×550×20×0,8
ξmin = 0,0714 < ξ = 0,149 < ξb = 0,4
2 2
0,8 ×0,149
5502 × 0,8 × 0,149 × ( 1 – ) + 1.016 ×300 × (550 – 40) – 79.833,6 × 10 ×(250 – 40 ) =
2
53.558,18 [daNm]
∑ 𝑀𝑅𝑐 ≥ 𝛾𝑅𝑑 ∙ ∑ 𝑀𝑅𝑏 ⟺ MiRc + MsRc ≥ 𝛾𝑅𝑑 ∙ ∑ 𝑀𝑅𝑏 ⟺ 58.981,46 + 53.558,18 ≥

Verificarea deformatiilor laterale la starea limita ultima
Verificarea deformatiilor laterale la starea limita ultima are drept scop evitarea pierderilor de
vieti omenesti in cazul unui cutremur major prin prevenirea prabusirii elementelor nestructurale .
Aceasta verificare este necesara si in cazul constructiilor de beton cu structura in cadre (conform cu
anexa E din P100/2012).
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei :
d r ULS = c ∙q ∙ 𝑑𝑟𝑒 ≤ d r,a ULS
unde d r ULS este deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata ULS
d r,a ULS valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel . In lipsa unor valori specifice
se recomanda utilizarea valorii de 0,025h ( h este inaltimea de nivel , h = 2.800 mm )
q este factorul de comportare , q = 6,75
151
c factorul de amplificare al deplasarilor , care se determina in functie de tipul structurii.
𝑇 √𝑇𝑐 ∙𝑞
Pentru structuri de beton armat 1<c = 3 – 2,3∙ 𝑇1 < .Cum T1 = 0,665 s si Tc = 0,7 s , vom avea
𝑐 1,7
0,697 √0,7∙6,75
c = 3 – 2,3∙ = 0,71< = 1,27 . Deci se va adopta c = 1 .
0,7 1,7
Deoarece programul Axis a luat in considerare valorile factorului de comportare q si a

factorului de amplificare a deplasarilor c , deplasarile obtinute in program vor putea fi comparate
direct cu valorile admisibile ale deplasarilor .
d r,a ULS = 0,025 ∙ h = 0,025 ∙ 2.800 = 70 mm .
Deplasarea relativa de nivel pe directia x
Deplasarea relativa de nivel , pe directia x , pentru nivelul 3 este :

e3x – e2x = 48,540 – 30,535 = 18,005 mm < d r,a ULS = 70 mm .

e2x – e1x = 30,535 – 11,927 = 18,608 mm < d r,a ULS = 70 mm .

e1x – e0x = 11,927 – 0,00 = 11,927 mm < d r,a ULS = 70 mm .
Deplasarea relativa de nivel pe directia y
Deplasarea relativa de nivel , pe directia y , pentru nivelul 3 este :

e3y – e2y = 49,319 – 29,757 = 19,562 mm < d r,a ULS = 70 mm .

e2y – e1y = 29,757 – 10,639 = 19,118 mm < d r,a ULS = 70 mm .
e1y – e0y = 10,639 – 0,00 = 10,639 mm < d r,a ULS = 70 mm .
Dimensionarea armaturilor din peretii de subsol
Peretii de subsol se vor arma constructiv conform NP112-04, iar dimensiunile lor se vor stabili
conform NP112-04 si P100-1/2012.
Peretii de subsol se vor arma longitudinal cu bare ∅ 10/20, iar transversal se vor arma cu
∅10/25.
Conlucrarea armaturilor longitudinale cu cele transversale se va asigura prin intermediul
unor agrafe de ∅8, iar aceste agrafe sunt dispuse in numar de 4 bucati/m2.
152
Bperete, exterior = 30 cm
B = grosimea peretelui de subsol
Bperete,interior = 25 cm
Anexa – Tabele centralizatoare ale eforturilor
Solicitari suprafata [Linear, Infasuratoare (Combinatii de incarcari)]

Nod C min. Ipoteza Suprafata nx ny nxy
max. [daN/m] [daN/m] [daN/m]
— — — — — — — —
872 mx min fundamentala niv Inv. 1351 -2135.9 -2299.7 -204.7
36 max fundamentala niv Inv. 424 16731.6 11755.5 390.1
896 my min fundamentala niv Inv. 1409 -1946.7 -2241.2 181.3
23 mxy min fundamentala niv Inv. 203 9428.5 5971.8 -2001.5
97 min fundamentala niv Inv. 175 9428.5 5971.8 -2001.5
153
927 vSz min fundamentala ult Inv. 1473 -433.7 -676.4 -144.0
155 mxa+ min fundamentala niv Inv. 6 -8931.9 -124.8 4562.5
955 mxa- min fundamentala niv Inv. 1666 -2048.9 -2389.2 -161.5
43 mya+ min fundamentala niv Inv. 107 2917.7 -9393.0 -1713.4
896 mya- min fundamentala niv Inv. 1409 -1946.7 -2241.2 181.3
Nod C min. Ipoteza Suprafata mx my mxy

max. [daNm/m] [daNm/m] [daNm/m]
— — — — — — — —
36 max fundamentala niv Inv. 424 956.4 825.2 -9.6
155 mxa+ min fundamentala niv Inv. 6 -196.7 132.5 -68.4
154
43 mya+ min fundamentala niv Inv. 107 724.4 -128.4 42.7
Nod C min. Ipoteza Suprafata vxz vyz vSz n1 n2 an

max. [daN/m] [daN/m] [daN/m] [daN/m] [daN/m] [°]
— — — — — — — — — — —
872 mx min fundamentala niv Inv. 1351 -34.9 180.0 183.4 -1997.3 -2438.2 -34.09
36 max fundamentala niv Inv. 424 -6075.3 5161.1 7971.6 16762.0 11725.1 4.46
120 max fundamentala niv Inv. 18 186.1 325.3 374.7 16762.0 11725.1 4.46
121 max fundamentala niv Inv. 65 166.5 -132.5 212.8 16762.0 11725.1 4.46
122 max fundamentala niv Inv. 360 -357.8 -232.4 426.7 16762.0 11725.1 4.46
896 my min fundamentala niv Inv. 1409 -165.4 -11.3 165.8 -1860.4 -2327.5 25.46
23 mxy min fundamentala niv Inv. 203 1685.4 -1490.2 2249.8 10344.6 5055.7 -24.59
97 min fundamentala niv Inv. 175 1685.4 -1490.2 2249.8 10344.6 5055.7 -24.59
927 vSz min fundamentala ult Inv. 1473 -5.4 -26.2 26.7 -366.7 -743.4 -24.94
155 mxa+ min fundamentala niv Inv. 6 924.5 -660.5 1136.2 1812.6 -10869.3 66.99
955 mxa- min fundamentala niv Inv. 1666 -52.6 -72.2 89.3 -1984.4 -2453.7 -21.75
43 mya+ min fundamentala niv Inv. 107 1462.3 -1040.5 1794.7 3151.8 -9627.0 -7.78
896 mya- min fundamentala niv Inv. 1409 -165.4 -11.3 165.8 -1860.4 -2327.5 25.46
155
Nod C min. Ipoteza Suprafata m1 m2 am nxa nya

max. [daNm/m] [daNm/m] [°] [daN/m] [daN/m]
— — — — — — — — — —
872 mx min fundamentala niv Inv. 1351 -448.2 -534.8 -86.66 -2322.3 -2504.4
36 max fundamentala niv Inv. 424 957.1 824.5 -4.14 17121.7 12145.6
896 my min fundamentala niv Inv. 1409 -468.1 -525.4 24.88 -2113.4 -2422.4
23 mxy min fundamentala niv Inv. 203 614.8 100.6 -41.90 11430.0 7973.2
97 min fundamentala niv Inv. 175 614.8 100.6 -41.90 11430.0 7973.2
29 max fundamentala niv Inv. 241 603.1 84.3 41.91 10753.4 7157.0
927 vSz min fundamentala ult Inv. 1473 -57.7 -257.9 -0.77 -547.0 -820.4
155 mxa+ min fundamentala niv Inv. 6 146.2 -210.4 -78.72 -13494.4 2205.8
955 mxa- min fundamentala niv Inv. 1666 -500.5 -534.7 -67.79 -2199.5 -2550.7
43 mya+ min fundamentala niv Inv. 107 726.5 -130.6 2.86 3230.3 -11106.4
896 mya- min fundamentala niv Inv. 1409 -468.1 -525.4 24.88 -2113.4 -2422.4
Nod C min. Ipoteza Suprafata mxa+ mxa- mya+ mya-

max. [daNm/m] [daNm/m] [daNm/m] [daNm/m]
— —— — — — — — —
872 mx min fundamentala niv Inv. 1351 0 -539.5 0 -453.5
36 max fundamentala niv Inv. 424 965.9 0 834.7 0
156
896 my min fundamentala niv Inv. 1409 0 -500.1 0 -537.2
23 mxy min fundamentala niv Inv. 203 641.1 0 585.6 0
97 min fundamentala niv Inv. 175 641.1 0 585.6 0
927 vSz min fundamentala ult Inv. 1473 0 -60.5 0 -260.5
155 mxa+ min fundamentala niv Inv. 6 0 -265.1 200.9 0
955 mxa- min fundamentala niv Inv. 1666 0 -541.8 0 -517.3
43 mya+ min fundamentala niv Inv. 107 767.1 0 0 -171.1
896 mya- min fundamentala niv Inv. 1409 0 -500.1 0 -537.2

— — — — — — — —
207 nx min fundamentala niv Inv. 217 -11393.0 -137.8 1300.5
43 ny min fundamentala niv Inv. 107 2917.7 -9393.0 -1713.4
179 nxy min fundamentala niv Inv. 131 -3484.5 -1697.1 -9347.0
153 max fundamentala niv Inv. 8 4895.2 -474.4 9258.0
157
206 nxa min fundamentala niv Inv. 218 -9145.5 -127.0 4424.4
43 nya min fundamentala niv Inv. 107 2917.7 -9393.0 -1713.4

— — — — — — — —
207 nx min fundamentala niv Inv. 217 -265.0 138.8 -2.2
43 ny min fundamentala niv Inv. 107 724.4 -128.4 42.7
179 nxy min fundamentala niv Inv. 131 696.5 93.1 -76.3
158
206 nxa min fundamentala niv Inv. 218 -204.0 131.1 -67.8
43 nya min fundamentala niv Inv. 107 724.4 -128.4 42.7

— — — — — — — — — — —
207 nx min fundamentala niv Inv. 217 -242.8 699.3 740.2 10.5 -11541.3 83.49
43 ny min fundamentala niv Inv. 107 1462.3 -1040.5 1794.7 3151.8 -9627.0 -7.78
26 max fundamentala niv Inv. 165 -2107.3 -2871.6 3561.8 13005.0 10719.1 -79.81
179 nxy min fundamentala niv Inv. 131 -320.7 -4977.4 4987.7 6798.9 -11980.4 -47.73
153 max fundamentala niv Inv. 8 2329.0 -354.9 2355.8 11849.9 -7429.1 36.91
159
206 nxa min fundamentala niv Inv. 218 -891.9 667.2 1113.9 1681.1 -10953.6 67.77
43 nya min fundamentala niv Inv. 107 1462.3 -1040.5 1794.7 3151.8 -9627.0 -7.78

— — — — — — — — — —
207 nx min fundamentala niv Inv. 217 138.8 -265.0 -89.68 -12693.5 10.6
43 ny min fundamentala niv Inv. 107 726.5 -130.6 2.86 3230.3 -11106.4
179 nxy min fundamentala niv Inv. 131 706.0 83.6 -7.10 5862.6 7649.9
153 max fundamentala niv Inv. 8 372.6 -41.9 -46.72 14153.2 8783.7
160
206 nxa min fundamentala niv Inv. 218 144.4 -217.2 -78.98 -13569.9 2013.4
43 nya min fundamentala niv Inv. 107 726.5 -130.6 2.86 3230.3 -11106.4

— — — — — — — — —
207 nx min fundamentala niv Inv. 217 0 -267.3 141.0 0
43 ny min fundamentala niv Inv. 107 767.1 0 0 -171.1
179 nxy min fundamentala niv Inv. 131 772.8 0 169.5 0
153 max fundamentala niv Inv. 8 359.8 -54.0 384.6 -29.2
206 nxa min fundamentala niv Inv. 218 0 -271.8 199.0 0
161
43 nya min fundamentala niv Inv. 107 767.1 0 0 -171.1

— — — — — — — —
155 mxa+ min fundamentala niv Inv. 6 -8931.9 -124.8 4562.5
43 mya+ min fundamentala niv Inv. 107 2917.7 -9393.0 -1713.4

162
— — — — — — — —
155 mxa+ min fundamentala niv Inv. 6 -196.7 132.5 -68.4
43 mya+ min fundamentala niv Inv. 107 724.4 -128.4 42.7

— —— — — — — — — — —
163
155 mxa+ min fundamentala niv Inv. 6 924.5 -660.5 1136.2 1812.6 -10869.3 66.99
955 mxa- min fundamentala niv Inv. 1666 -52.6 -72.2 89.3 -1984.4 -2453.7 -21.75
43 mya+ min fundamentala niv Inv. 107 1462.3 -1040.5 1794.7 3151.8 -9627.0 -7.78
896 mya- min fundamentala niv Inv. 1409 -165.4 -11.3 165.8 -1860.4 -2327.5 25.46

— — — — — — — — — —
164
155 mxa+ min fundamentala niv Inv. 6 146.2 -210.4 -78.72 -13494.4 2205.8
955 mxa- min fundamentala niv Inv. 1666 -500.5 -534.7 -67.79 -2199.5 -2550.7
43 mya+ min fundamentala niv Inv. 107 726.5 -130.6 2.86 3230.3 -11106.4
896 mya- min fundamentala niv Inv. 1409 -468.1 -525.4 24.88 -2113.4 -2422.4

— — — — — — — — —
155 mxa+ min fundamentala niv Inv. 6 0 -265.1 200.9 0
955 mxa- min fundamentala niv Inv. 1666 0 -541.8 0 -517.3
43 mya+ min fundamentala niv Inv. 107 767.1 0 0 -171.1
165
896 mya- min fundamentala niv Inv. 1409 0 -500.1 0 -537.2
Solicitari in bare [Linear,(Toate SLU (a, b)) De dimensionare, g1/g2 25x45]

Sec C min. Distanta Nod Nx Vy Vz
max. [m] [daN] [daN] [daN]
— — — — — — — — —
85 8 Nx min 0 (99) -5152.5 485.5 2187.9
85 8 max 0 (99) 5152.5 485.5 2187.9
58 8 Vy min 0 (81) 563.7 -820.6 1551.4
58 8 max 0 (81) 563.7 820.6 1551.4
77 8 Vz min 0 (63) 313.9 396.9 -9421.5
77 8 max 0 (63) 313.9 396.9 9421.5
11 8 Tx min 0 (35) 305.3 315.3 2494.4
11 8 max 0 (35) 305.3 315.3 2494.4
77 8 My min 3.200 (98) 313.9 396.9 9421.5
77 8 max 3.200 (98) 313.9 396.9 9421.5
58 8 Mz min 0 (81) 563.7 820.6 1551.4
58 8 max 0 (81) 563.7 820.6 1551.4
Sec C min. Distanta Nod Tx My Mz Combinatie de dimensionare

max. [m] [daNm] [daNm] [daNm]
— — — — — — — — — —
85 8 Nx min 0 (99) 171.9 6194.8 1498.5 SM -
85 8 max 0 (99) 171.9 6194.8 1498.5 SM +
58 8 Vy min 0 (81) 141.4 4474.4 2506.9 SM -
58 8 max 0 (81) 141.4 4474.4 2506.9 SM +
77 8 Vz min 0 (63) 159.4 15048.4 527.7 SM -
77 8 max 0 (63) 159.4 15048.4 527.7 SM +
11 8 Tx min 0 (35) -392.9 7427.4 1030.3 SM -
11 8 max 0 (35) 392.9 7427.4 1030.3 SM +
77 8 My min 3.200 (98) 159.4 -15100.3 762.8 SM -
77 8 max 3.200 (98) 159.4 15100.3 762.8 SM +
58 8 Mz min 0 (81) 141.4 4474.4 -2506.9 SM -
58 8 max 0 (81) 141.4 4474.4 2506.9 SM +
Solicitari in bare [Linear,(Toate SLU (a, b)) De dimensionare, g3 25x40]

— — — — — — — — —
111 9 Nx min 0 (107) -704.3 733.8 2459.0
111 9 max 0 (107) 704.3 733.8 2459.0
112 9 Vy min 0 (108) 693.3 -783.6 3091.2
112 9 max 0 (108) 693.3 783.6 3091.2
29 9 Vz min 0 (55) 100.8 233.0 -4490.4
30 9 min 0 (44) 72.9 137.0 -4489.5
29 9 max 0 (55) 100.8 233.0 4490.4
30 9 max 0 (44) 72.9 137.0 4489.5
110 9 Tx min 0 (106) 104.3 463.8 3284.3
110 9 max 0 (106) 104.3 463.8 3284.3
29 9 My min 0 (55) 100.8 233.0 4490.4
30 9 min 4.650 (55) 72.9 137.0 4489.5
29 9 max 0 (55) 100.8 233.0 4490.4
30 9 max 4.650 (55) 72.9 137.0 4489.5
33 9 Mz min 4.650 (69) 330.0 668.7 1103.3
33 9 max 4.650 (69) 330.0 668.7 1103.3

— — —— — — — — ——
111 9 Nx min 0 (107) 378.4 3983.9 1390.3 SM -
111 9 max 0 (107) 378.4 3983.9 1390.3 SM +
166
112 9 Vy min 0 (108) 344.1 4986.4 1507.6 SM -
112 9 max 0 (108) 344.1 4986.4 1507.6 SM +
29 9 Vz min 0 (55) 156.9 10465.8 534.9 SM -
30 9 min 0 (44) 96.3 10412.0 332.8 SM -
29 9 max 0 (55) 156.9 10465.8 534.9 SM +
30 9 max 0 (44) 96.3 10412.0 332.8 SM +
110 9 Tx min 0 (106) -547.3 5352.6 884.8 SM -
110 9 max 0 (106) 547.3 5352.6 884.8 SM +
29 9 My min 0 (55) 156.9 -10465.8 534.9 SM -
30 9 min 4.650 (55) 96.3 -10464.3 308.0 SM -
29 9 max 0 (55) 156.9 10465.8 534.9 SM +
30 9 max 4.650 (55) 96.3 10464.3 308.0 SM +
33 9 Mz min 4.650 (69) 101.7 2549.8 -1647.5 SM -
33 9 max 4.650 (69) 101.7 2549.8 1647.5 SM +
Solicitari in bare [Linear,(Toate SLU (a, b)) De dimensionare, st 45x45]

— — — — — — — — —
141 1 Nx min 0 (6) -13824.6 5990.3 6863.6
157 1 min 0 (10) -13820.3 5982.6 6226.2
141 1 max 0 (6) 13824.6 5990.3 6863.6
157 1 max 0 (10) 13820.3 5982.6 6226.2
170 1 Vy min 0 (70) 6332.7 -7572.5 4448.8
170 1 max 0 (70) 6332.7 7572.5 4448.8
166 1 Vz min 0 (66) 7822.6 2539.3 -7185.5
166 1 max 0 (66) 7822.6 2539.3 7185.5
134 1 Tx min 0 (37) 8064.0 4075.1 5792.6
134 1 max 0 (37) 8064.0 4075.1 5792.6
192 1 My min 0 (4) 9059.4 2808.3 7147.9
192 1 max 0 (4) 9059.4 2808.3 7147.9
169 1 Mz min 0 (16) 9094.3 7160.1 5086.5
169 1 max 0 (16) 9094.3 7160.1 5086.5

— — — — — — — — — —
141 1 Nx min 0 (6) 248.2 14197.0 15203.1 SM -
157 1 min 0 (10) 241.7 12772.4 15196.3 SM -
141 1 max 0 (6) 248.2 14197.0 15203.1 SM +
157 1 max 0 (10) 241.7 12772.4 15196.3 SM +
170 1 Vy min 0 (70) 260.9 6502.7 10996.7 SM -
170 1 max 0 (70) 260.9 6502.7 10996.7 SM +
166 1 Vz min 0 (66) 775.7 10052.2 3809.1 SM -
166 1 max 0 (66) 775.7 10052.2 3809.1 SM +
134 1 Tx min 0 (37) -907.5 8166.9 5971.6 SM -
134 1 max 0 (37) 907.5 8166.9 5971.6 SM +
192 1 My min 0 (4) 157.0 -14682.8 6525.3 SM -
192 1 max 0 (4) 157.0 14682.8 6525.3 SM +
169 1 Mz min 0 (16) 200.1 12425.4 -15393.0 SM -
169 1 max 0 (16) 200.1 12425.4 15393.0 SM +
Solicitari in bare [Linear, fundamentala, st55x55]

Sec Distanta Nod Nx Vy Vz Tx My Mz
[m] [daN] [daN] [daN] [daNm] [daNm] [daNm]
— — — — — — — — — —
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
177 2 0 (17) -312775.0 -4562.1 526.6 64.3 -1409.2 -11032.0
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
153 2 0 (21) * -4905.8 * * * *
197 2 0 (98) * 279.0 * * * *
188 2 0 (88) * * -7891.9 * * *
164 2 0 (64) * * 8782.1 * * *
188 2 0 (88) * * * -241.4 * *
164 2 0 (64) * * * 238.8 * *
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
164 2 2.800 (65) -27340.7 -661.6 8782.1 238.8 14711.2 2153.5
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
185 2 0 (20) -274136.1 -4503.2 424.2 134.2 -1675.2 -11975.2
154 2 2.800 (55) -219539.6 -3452.6 -150.4 -127.9 99.2 5003.9
167
— — — — — — — — — —
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
177 2 0 (17) -312775.0 -4562.1 526.6 64.3 -1409.2 -11032.0
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
153 2 0 (21) * -4905.8 * * * *
197 2 0 (98) * 279.0 * * * *
188 2 0 (88) * * -7891.9 * * *
164 2 0 (64) * * 8782.1 * * *
188 2 0 (88) * * * -241.4 * *
164 2 0 (64) * * * 238.8 * *
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
164 2 2.800 (65) -27340.7 -661.6 8782.1 238.8 14711.2 2153.5
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
185 2 0 (20) -274136.1 -4503.2 424.2 134.2 -1675.2 -11975.2
154 2 2.800 (55) -219539.6 -3452.6 -150.4 -127.9 99.2 5003.9

— — — — — — — — — —
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
177 2 0 (17) -312775.0 -4562.1 526.6 64.3 -1409.2 -11032.0
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
153 2 0 (21) * -4905.8 * * * *
197 2 0 (98) * 279.0 * * * *
188 2 0 (88) * * -7891.9 * * *
164 2 0 (64) * * 8782.1 * * *
188 2 0 (88) * * * -241.4 * *
164 2 0 (64) * * * 238.8 * *
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
164 2 2.800 (65) -27340.7 -661.6 8782.1 238.8 14711.2 2153.5
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
185 2 0 (20) -274136.1 -4503.2 424.2 134.2 -1675.2 -11975.2
154 2 2.800 (55) -219539.6 -3452.6 -150.4 -127.9 99.2 5003.9
Solicitari in bare [Linear, fundamentala, st 45x45]

— — — — — — — — — —
157 1 0 (10) -178596.0 -5388.9 555.6 -94.4 -1066.7 -8175.5
140 1 2.800 (32) -14596.0 4913.0 -5034.8 -40.9 -8209.0 -3664.2
190 1 0 (91) -67892.4 -6719.6 -694.2 48.9 952.0 -7473.8
139 1 2.800 (42) -51445.6 6271.3 -2516.0 -318.1 -3412.0 -7862.5
172 1 0 (72) * * -8753.6 * * *
148 1 0 (48) -32655.0 -555.7 9572.3 -15.5 -11196.3 -317.3
139 1 0 (41) * * * -318.1 * *
136 1 0 (39) * * * 243.0 * *
172 1 2.800 (73) -26836.5 -486.7 -8753.6 25.1 -13358.8 1079.4
148 1 2.800 (49) -26814.7 -555.7 7918.1 -15.5 13290.4 1238.8
201 1 0 (90) -114759.6 -6526.5 -277.2 142.3 472.0 -9170.7
190 1 2.800 (92) -62052.0 -5652.3 -694.2 48.9 -991.7 9846.9

— — — — — — — — —
111 9 Nx min 0 (107) -704.3 733.8 2459.0
111 9 max 0 (107) 704.3 733.8 2459.0
112 9 Vy min 0 (108) 693.3 -783.6 3091.2
112 9 max 0 (108) 693.3 783.6 3091.2
29 9 Vz min 0 (55) 100.8 233.0 -4490.4
30 9 min 0 (44) 72.9 137.0 -4489.5
29 9 max 0 (55) 100.8 233.0 4490.4
30 9 max 0 (44) 72.9 137.0 4489.5
110 9 Tx min 0 (106) 104.3 463.8 3284.3
110 9 max 0 (106) 104.3 463.8 3284.3
168
29 9 My min 0 (55) 100.8 233.0 4490.4
30 9 min 4.650 (55) 72.9 137.0 4489.5
29 9 max 0 (55) 100.8 233.0 4490.4
30 9 max 4.650 (55) 72.9 137.0 4489.5
33 9 Mz min 4.650 (69) 330.0 668.7 1103.3
33 9 max 4.650 (69) 330.0 668.7 1103.3

— — — — — — — — — —
111 9 Nx min 0 (107) 378.4 3983.9 1390.3 SM -
111 9 max 0 (107) 378.4 3983.9 1390.3 SM +
112 9 Vy min 0 (108) 344.1 4986.4 1507.6 SM -
112 9 max 0 (108) 344.1 4986.4 1507.6 SM +
29 9 Vz min 0 (55) 156.9 10465.8 534.9 SM -
30 9 min 0 (44) 96.3 10412.0 332.8 SM -
29 9 max 0 (55) 156.9 10465.8 534.9 SM +
30 9 max 0 (44) 96.3 10412.0 332.8 SM +
110 9 Tx min 0 (106) -547.3 5352.6 884.8 SM -
110 9 max 0 (106) 547.3 5352.6 884.8 SM +
29 9 My min 0 (55) 156.9 -10465.8 534.9 SM -
30 9 min 4.650 (55) 96.3 -10464.3 308.0 SM -
29 9 max 0 (55) 156.9 10465.8 534.9 SM +
30 9 max 4.650 (55) 96.3 10464.3 308.0 SM +
33 9 Mz min 4.650 (69) 101.7 2549.8 -1647.5 SM -
33 9 max 4.650 (69) 101.7 2549.8 1647.5 SM +

— — — — — — — — —
85 8 Nx min 0 (99) -5152.5 485.5 2187.9
85 8 max 0 (99) 5152.5 485.5 2187.9
58 8 Vy min 0 (81) 563.7 -820.6 1551.4
58 8 max 0 (81) 563.7 820.6 1551.4
77 8 Vz min 0 (63) 313.9 396.9 -9421.5
77 8 max 0 (63) 313.9 396.9 9421.5
11 8 Tx min 0 (35) 305.3 315.3 2494.4
11 8 max 0 (35) 305.3 315.3 2494.4
77 8 My min 3.200 (98) 313.9 396.9 9421.5
77 8 max 3.200 (98) 313.9 396.9 9421.5
58 8 Mz min 0 (81) 563.7 820.6 1551.4
58 8 max 0 (81) 563.7 820.6 1551.4

— — — — — — — — — —
85 8 Nx min 0 (99) 171.9 6194.8 1498.5 SM -
85 8 max 0 (99) 171.9 6194.8 1498.5 SM +
58 8 Vy min 0 (81) 141.4 4474.4 2506.9 SM -
58 8 max 0 (81) 141.4 4474.4 2506.9 SM +
77 8 Vz min 0 (63) 159.4 15048.4 527.7 SM -
77 8 max 0 (63) 159.4 15048.4 527.7 SM +
11 8 Tx min 0 (35) -392.9 7427.4 1030.3 SM -
11 8 max 0 (35) 392.9 7427.4 1030.3 SM +
169
77 8 My min 3.200 (98) 159.4 -15100.3 762.8 SM -
77 8 max 3.200 (98) 159.4 15100.3 762.8 SM +
58 8 Mz min 0 (81) 141.4 4474.4 -2506.9 SM -
58 8 max 0 (81) 141.4 4474.4 2506.9 SM +

— — — — — — — — —
111 9 Nx min 0 (107) -704.3 733.8 2459.0
111 9 max 0 (107) 704.3 733.8 2459.0
112 9 Vy min 0 (108) 693.3 -783.6 3091.2
112 9 max 0 (108) 693.3 783.6 3091.2
29 9 Vz min 0 (55) 100.8 233.0 -4490.4
30 9 min 0 (44) 72.9 137.0 -4489.5
29 9 max 0 (55) 100.8 233.0 4490.4
30 9 max 0 (44) 72.9 137.0 4489.5
110 9 Tx min 0 (106) 104.3 463.8 3284.3
110 9 max 0 (106) 104.3 463.8 3284.3
29 9 My min 0 (55) 100.8 233.0 4490.4
30 9 min 4.650 (55) 72.9 137.0 4489.5
29 9 max 0 (55) 100.8 233.0 4490.4
30 9 max 4.650 (55) 72.9 137.0 4489.5
33 9 Mz min 4.650 (69) 330.0 668.7 1103.3
33 9 max 4.650 (69) 330.0 668.7 1103.3

— — — — — — — — — —
111 9 Nx min 0 (107) 378.4 3983.9 1390.3 SM -
111 9 max 0 (107) 378.4 3983.9 1390.3 SM +
112 9 Vy min 0 (108) 344.1 4986.4 1507.6 SM -
112 9 max 0 (108) 344.1 4986.4 1507.6 SM +
29 9 Vz min 0 (55) 156.9 10465.8 534.9 SM -
30 9 min 0 (44) 96.3 10412.0 332.8 SM -
29 9 max 0 (55) 156.9 10465.8 534.9 SM +
30 9 max 0 (44) 96.3 10412.0 332.8 SM +
110 9 Tx min 0 (106) -547.3 5352.6 884.8 SM -
110 9 max 0 (106) 547.3 5352.6 884.8 SM +
29 9 My min 0 (55) 156.9 -10465.8 534.9 SM -
30 9 min 4.650 (55) 96.3 -10464.3 308.0 SM -
29 9 max 0 (55) 156.9 10465.8 534.9 SM +
30 9 max 4.650 (55) 96.3 10464.3 308.0 SM +
33 9 Mz min 4.650 (69) 101.7 2549.8 -1647.5 SM -
33 9 max 4.650 (69) 101.7 2549.8 1647.5 SM +

— — — — — — — — —
141 1 Nx min 0 (6) -13824.6 5990.3 6863.6
157 1 min 0 (10) -13820.3 5982.6 6226.2
141 1 max 0 (6) 13824.6 5990.3 6863.6
157 1 max 0 (10) 13820.3 5982.6 6226.2
170 1 Vy min 0 (70) 6332.7 -7572.5 4448.8
170 1 max 0 (70) 6332.7 7572.5 4448.8
166 1 Vz min 0 (66) 7822.6 2539.3 -7185.5
166 1 max 0 (66) 7822.6 2539.3 7185.5
134 1 Tx min 0 (37) 8064.0 4075.1 5792.6
134 1 max 0 (37) 8064.0 4075.1 5792.6
192 1 My min 0 (4) 9059.4 2808.3 7147.9
192 1 max 0 (4) 9059.4 2808.3 7147.9
169 1 Mz min 0 (16) 9094.3 7160.1 5086.5
169 1 max 0 (16) 9094.3 7160.1 5086.5

— — —— — — — — — —
141 1 Nx min 0 (6) 248.2 14197.0 15203.1 SM -
157 1 min 0 (10) 241.7 12772.4 15196.3 SM -
141 1 max 0 (6) 248.2 14197.0 15203.1 SM +
170
157 1 max 0 (10) 241.7 12772.4 15196.3 SM +
170 1 Vy min 0 (70) 260.9 6502.7 10996.7 SM -
170 1 max 0 (70) 260.9 6502.7 10996.7 SM +
166 1 Vz min 0 (66) 775.7 10052.2 3809.1 SM -
166 1 max 0 (66) 775.7 10052.2 3809.1 SM +
134 1 Tx min 0 (37) -907.5 8166.9 5971.6 SM -
134 1 max 0 (37) 907.5 8166.9 5971.6 SM +
192 1 My min 0 (4) 157.0 -14682.8 6525.3 SM -
192 1 max 0 (4) 157.0 14682.8 6525.3 SM +
169 1 Mz min 0 (16) 200.1 12425.4 -15393.0 SM -
169 1 max 0 (16) 200.1 12425.4 15393.0 SM +

— — — — — — — — — —
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
177 2 0 (17) -312775.0 -4562.1 526.6 64.3 -1409.2 -11032.0
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
153 2 0 (21) * -4905.8 * * * *
197 2 0 (98) * 279.0 * * * *
188 2 0 (88) * * -7891.9 * * *
164 2 0 (64) * * 8782.1 * * *
188 2 0 (88) * * * -241.4 * *
164 2 0 (64) * * * 238.8 * *
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
164 2 2.800 (65) -27340.7 -661.6 8782.1 238.8 14711.2 2153.5
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
185 2 0 (20) -274136.1 -4503.2 424.2 134.2 -1675.2 -11975.2
154 2 2.800 (55) -219539.6 -3452.6 -150.4 -127.9 99.2 5003.9

— — — — — — — — — —
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
177 2 0 (17) -312775.0 -4562.1 526.6 64.3 -1409.2 -11032.0
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
153 2 0 (21) * -4905.8 * * * *
197 2 0 (98) * 279.0 * * * *
188 2 0 (88) * * -7891.9 * * *
164 2 0 (64) * * 8782.1 * * *
188 2 0 (88) * * * -241.4 * *
164 2 0 (64) * * * 238.8 * *
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
164 2 2.800 (65) -27340.7 -661.6 8782.1 238.8 14711.2 2153.5
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
185 2 0 (20) -274136.1 -4503.2 424.2 134.2 -1675.2 -11975.2
154 2 2.800 (55) -219539.6 -3452.6 -150.4 -127.9 99.2 5003.9

— — — — — — — — — —
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
177 2 0 (17) -312775.0 -4562.1 526.6 64.3 -1409.2 -11032.0
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
153 2 0 (21) * -4905.8 * * * *
197 2 0 (98) * 279.0 * * * *
188 2 0 (88) * * -7891.9 * * *
164 2 0 (64) * * 8782.1 * * *
188 2 0 (88) * * * -241.4 * *
164 2 0 (64) * * * 238.8 * *
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
164 2 2.800 (65) -27340.7 -661.6 8782.1 238.8 14711.2 2153.5
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
185 2 0 (20) -274136.1 -4503.2 424.2 134.2 -1675.2 -11975.2
154 2 2.800 (55) -219539.6 -3452.6 -150.4 -127.9 99.2 5003.9
171
— — — — — — — — — —
157 1 0 (10) -178596.0 -5388.9 555.6 -94.4 -1066.7 -8175.5
140 1 2.800 (32) -14596.0 4913.0 -5034.8 -40.9 -8209.0 -3664.2
190 1 0 (91) -67892.4 -6719.6 -694.2 48.9 952.0 -7473.8
139 1 2.800 (42) -51445.6 6271.3 -2516.0 -318.1 -3412.0 -7862.5
172 1 0 (72) * * -8753.6 * * *
148 1 0 (48) -32655.0 -555.7 9572.3 -15.5 -11196.3 -317.3
139 1 0 (41) * * * -318.1 * *
136 1 0 (39) * * * 243.0 * *
172 1 2.800 (73) -26836.5 -486.7 -8753.6 25.1 -13358.8 1079.4
148 1 2.800 (49) -26814.7 -555.7 7918.1 -15.5 13290.4 1238.8
201 1 0 (90) -114759.6 -6526.5 -277.2 142.3 472.0 -9170.7
190 1 2.800 (92) -62052.0 -5652.3 -694.2 48.9 -991.7 9846.9

— — — — — — — — —
111 9 Nx min 0 (107) -704.3 733.8 2459.0
111 9 max 0 (107) 704.3 733.8 2459.0
112 9 Vy min 0 (108) 693.3 -783.6 3091.2
112 9 max 0 (108) 693.3 783.6 3091.2
29 9 Vz min 0 (55) 100.8 233.0 -4490.4
30 9 min 0 (44) 72.9 137.0 -4489.5
29 9 max 0 (55) 100.8 233.0 4490.4
30 9 max 0 (44) 72.9 137.0 4489.5
110 9 Tx min 0 (106) 104.3 463.8 3284.3
110 9 max 0 (106) 104.3 463.8 3284.3
29 9 My min 0 (55) 100.8 233.0 4490.4
30 9 min 4.650 (55) 72.9 137.0 4489.5
29 9 max 0 (55) 100.8 233.0 4490.4
30 9 max 4.650 (55) 72.9 137.0 4489.5
33 9 Mz min 4.650 (69) 330.0 668.7 1103.3
33 9 max 4.650 (69) 330.0 668.7 1103.3

— — — — — — — — — —
111 9 Nx min 0 (107) 378.4 3983.9 1390.3 SM -
111 9 max 0 (107) 378.4 3983.9 1390.3 SM +
112 9 Vy min 0 (108) 344.1 4986.4 1507.6 SM -
112 9 max 0 (108) 344.1 4986.4 1507.6 SM +
29 9 Vz min 0 (55) 156.9 10465.8 534.9 SM -
30 9 min 0 (44) 96.3 10412.0 332.8 SM -
29 9 max 0 (55) 156.9 10465.8 534.9 SM +
30 9 max 0 (44) 96.3 10412.0 332.8 SM +
110 9 Tx min 0 (106) -547.3 5352.6 884.8 SM -
110 9 max 0 (106) 547.3 5352.6 884.8 SM +
29 9 My min 0 (55) 156.9 -10465.8 534.9 SM -
30 9 min 4.650 (55) 96.3 -10464.3 308.0 SM -
29 9 max 0 (55) 156.9 10465.8 534.9 SM +
30 9 max 4.650 (55) 96.3 10464.3 308.0 SM +
33 9 Mz min 4.650 (69) 101.7 2549.8 -1647.5 SM -
33 9 max 4.650 (69) 101.7 2549.8 1647.5 SM +

— — — — — — — — —
85 8 Nx min 0 (99) -5152.5 485.5 2187.9
85 8 max 0 (99) 5152.5 485.5 2187.9
58 8 Vy min 0 (81) 563.7 -820.6 1551.4
58 8 max 0 (81) 563.7 820.6 1551.4
77 8 Vz min 0 (63) 313.9 396.9 -9421.5
77 8 max 0 (63) 313.9 396.9 9421.5
11 8 Tx min 0 (35) 305.3 315.3 2494.4
11 8 max 0 (35) 305.3 315.3 2494.4
172
77 8 My min 3.200 (98) 313.9 396.9 9421.5
77 8 max 3.200 (98) 313.9 396.9 9421.5
58 8 Mz min 0 (81) 563.7 820.6 1551.4
58 8 max 0 (81) 563.7 820.6 1551.4

— — — — — — — — — —
85 8 Nx min 0 (99) 171.9 6194.8 1498.5 SM -
85 8 max 0 (99) 171.9 6194.8 1498.5 SM +
58 8 Vy min 0 (81) 141.4 4474.4 2506.9 SM -
58 8 max 0 (81) 141.4 4474.4 2506.9 SM +
77 8 Vz min 0 (63) 159.4 15048.4 527.7 SM -
77 8 max 0 (63) 159.4 15048.4 527.7 SM +
11 8 Tx min 0 (35) -392.9 7427.4 1030.3 SM -
11 8 max 0 (35) 392.9 7427.4 1030.3 SM +
77 8 My min 3.200 (98) 159.4 -15100.3 762.8 SM -
77 8 max 3.200 (98) 159.4 15100.3 762.8 SM +
58 8 Mz min 0 (81) 141.4 4474.4 -2506.9 SM -
58 8 max 0 (81) 141.4 4474.4 2506.9 SM +

— — — — — — — — —
111 9 Nx min 0 (107) -704.3 733.8 2459.0
111 9 max 0 (107) 704.3 733.8 2459.0
112 9 Vy min 0 (108) 693.3 -783.6 3091.2
112 9 max 0 (108) 693.3 783.6 3091.2
29 9 Vz min 0 (55) 100.8 233.0 -4490.4
30 9 min 0 (44) 72.9 137.0 -4489.5
29 9 max 0 (55) 100.8 233.0 4490.4
30 9 max 0 (44) 72.9 137.0 4489.5
110 9 Tx min 0 (106) 104.3 463.8 3284.3
110 9 max 0 (106) 104.3 463.8 3284.3
29 9 My min 0 (55) 100.8 233.0 4490.4
30 9 min 4.650 (55) 72.9 137.0 4489.5
29 9 max 0 (55) 100.8 233.0 4490.4
30 9 max 4.650 (55) 72.9 137.0 4489.5
33 9 Mz min 4.650 (69) 330.0 668.7 1103.3
33 9 max 4.650 (69) 330.0 668.7 1103.3

— — — — — — — — — —
111 9 Nx min 0 (107) 378.4 3983.9 1390.3 SM -
111 9 max 0 (107) 378.4 3983.9 1390.3 SM +
112 9 Vy min 0 (108) 344.1 4986.4 1507.6 SM -
112 9 max 0 (108) 344.1 4986.4 1507.6 SM +
29 9 Vz min 0 (55) 156.9 10465.8 534.9 SM -
30 9 min 0 (44) 96.3 10412.0 332.8 SM -
29 9 max 0 (55) 156.9 10465.8 534.9 SM +
30 9 max 0 (44) 96.3 10412.0 332.8 SM +
110 9 Tx min 0 (106) -547.3 5352.6 884.8 SM -
110 9 max 0 (106) 547.3 5352.6 884.8 SM +
29 9 My min 0 (55) 156.9 -10465.8 534.9 SM -
30 9 min 4.650 (55) 96.3 -10464.3 308.0 SM -
29 9 max 0 (55) 156.9 10465.8 534.9 SM +
30 9 max 4.650 (55) 96.3 10464.3 308.0 SM +
33 9 Mz min 4.650 (69) 101.7 2549.8 -1647.5 SM -
33 9 max 4.650 (69) 101.7 2549.8 1647.5 SM +

— — —— — — — — —
141 1 Nx min 0 (6) -13824.6 5990.3 6863.6
157 1 min 0 (10) -13820.3 5982.6 6226.2
141 1 max 0 (6) 13824.6 5990.3 6863.6
157 1 max 0 (10) 13820.3 5982.6 6226.2
170 1 Vy min 0 (70) 6332.7 -7572.5 4448.8
173
170 1 max 0 (70) 6332.7 7572.5 4448.8
166 1 Vz min 0 (66) 7822.6 2539.3 -7185.5
166 1 max 0 (66) 7822.6 2539.3 7185.5
134 1 Tx min 0 (37) 8064.0 4075.1 5792.6
134 1 max 0 (37) 8064.0 4075.1 5792.6
192 1 My min 0 (4) 9059.4 2808.3 7147.9
192 1 max 0 (4) 9059.4 2808.3 7147.9
169 1 Mz min 0 (16) 9094.3 7160.1 5086.5
169 1 max 0 (16) 9094.3 7160.1 5086.5

— — — — — — — — — —
141 1 Nx min 0 (6) 248.2 14197.0 15203.1 SM -
157 1 min 0 (10) 241.7 12772.4 15196.3 SM -
141 1 max 0 (6) 248.2 14197.0 15203.1 SM +
157 1 max 0 (10) 241.7 12772.4 15196.3 SM +
170 1 Vy min 0 (70) 260.9 6502.7 10996.7 SM -
170 1 max 0 (70) 260.9 6502.7 10996.7 SM +
166 1 Vz min 0 (66) 775.7 10052.2 3809.1 SM -
166 1 max 0 (66) 775.7 10052.2 3809.1 SM +
134 1 Tx min 0 (37) -907.5 8166.9 5971.6 SM -
134 1 max 0 (37) 907.5 8166.9 5971.6 SM +
192 1 My min 0 (4) 157.0 -14682.8 6525.3 SM -
192 1 max 0 (4) 157.0 14682.8 6525.3 SM +
169 1 Mz min 0 (16) 200.1 12425.4 -15393.0 SM -
169 1 max 0 (16) 200.1 12425.4 15393.0 SM +

— — — — — — — — — —
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
177 2 0 (17) -312775.0 -4562.1 526.6 64.3 -1409.2 -11032.0
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
153 2 0 (21) * -4905.8 * * * *
197 2 0 (98) * 279.0 * * * *
188 2 0 (88) * * -7891.9 * * *
164 2 0 (64) * * 8782.1 * * *
188 2 0 (88) * * * -241.4 * *
164 2 0 (64) * * * 238.8 * *
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
164 2 2.800 (65) -27340.7 -661.6 8782.1 238.8 14711.2 2153.5
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
185 2 0 (20) -274136.1 -4503.2 424.2 134.2 -1675.2 -11975.2
154 2 2.800 (55) -219539.6 -3452.6 -150.4 -127.9 99.2 5003.9

— — — — — — — — — —
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
177 2 0 (17) -312775.0 -4562.1 526.6 64.3 -1409.2 -11032.0
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
153 2 0 (21) * -4905.8 * * * *
197 2 0 (98) * 279.0 * * * *
188 2 0 (88) * * -7891.9 * * *
164 2 0 (64) * * 8782.1 * * *
188 2 0 (88) * * * -241.4 * *
164 2 0 (64) * * * 238.8 * *
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
164 2 2.800 (65) -27340.7 -661.6 8782.1 238.8 14711.2 2153.5
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
185 2 0 (20) -274136.1 -4503.2 424.2 134.2 -1675.2 -11975.2
154 2 2.800 (55) -219539.6 -3452.6 -150.4 -127.9 99.2 5003.9

— — — — — — — — — —
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
174
177 2 0 (17) -312775.0 -4562.1 526.6 64.3 -1409.2 -11032.0
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
153 2 0 (21) * -4905.8 * * * *
197 2 0 (98) * 279.0 * * * *
188 2 0 (88) * * -7891.9 * * *
164 2 0 (64) * * 8782.1 * * *
188 2 0 (88) * * * -241.4 * *
164 2 0 (64) * * * 238.8 * *
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
164 2 2.800 (65) -27340.7 -661.6 8782.1 238.8 14711.2 2153.5
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
185 2 0 (20) -274136.1 -4503.2 424.2 134.2 -1675.2 -11975.2
154 2 2.800 (55) -219539.6 -3452.6 -150.4 -127.9 99.2 5003.9

— — — — — — — — — —
157 1 0 (10) -178596.0 -5388.9 555.6 -94.4 -1066.7 -8175.5
140 1 2.800 (32) -14596.0 4913.0 -5034.8 -40.9 -8209.0 -3664.2
190 1 0 (91) -67892.4 -6719.6 -694.2 48.9 952.0 -7473.8
139 1 2.800 (42) -51445.6 6271.3 -2516.0 -318.1 -3412.0 -7862.5
172 1 0 (72) * * -8753.6 * * *
148 1 0 (48) -32655.0 -555.7 9572.3 -15.5 -11196.3 -317.3
139 1 0 (41) * * * -318.1 * *
136 1 0 (39) * * * 243.0 * *
172 1 2.800 (73) -26836.5 -486.7 -8753.6 25.1 -13358.8 1079.4
148 1 2.800 (49) -26814.7 -555.7 7918.1 -15.5 13290.4 1238.8
201 1 0 (90) -114759.6 -6526.5 -277.2 142.3 472.0 -9170.7
190 1 2.800 (92) -62052.0 -5652.3 -694.2 48.9 -991.7 9846.9

— — — — — — — — — —
157 1 0 (10) -178596.0 -5388.9 555.6 -94.4 -1066.7 -8175.5
140 1 2.800 (32) -14596.0 4913.0 -5034.8 -40.9 -8209.0 -3664.2
190 1 0 (91) -67892.4 -6719.6 -694.2 48.9 952.0 -7473.8
139 1 2.800 (42) -51445.6 6271.3 -2516.0 -318.1 -3412.0 -7862.5
172 1 0 (72) * * -8753.6 * * *
148 1 0 (48) -32655.0 -555.7 9572.3 -15.5 -11196.3 -317.3
139 1 0 (41) * * * -318.1 * *
136 1 0 (39) * * * 243.0 * *
172 1 2.800 (73) -26836.5 -486.7 -8753.6 25.1 -13358.8 1079.4
148 1 2.800 (49) -26814.7 -555.7 7918.1 -15.5 13290.4 1238.8
201 1 0 (90) -114759.6 -6526.5 -277.2 142.3 472.0 -9170.7
190 1 2.800 (92) -62052.0 -5652.3 -694.2 48.9 -991.7 9846.9
Solicitari in bare [Linear, Speciala, st 45x45]

— — — — — — — — — —
169 1 0 (16) -98633.8 7158.1 1933.2 212.1 15499.5 15386.3
140 1 2.800 (32) -7656.0 4320.9 -1615.3 428.3 -1923.1 273.7
191 1 0 (92) * -1487.0 * * * *
138 1 0 (40) * 9438.8 * * * *
172 1 0 (72) * * -3733.4 * * *
166 1 0 (66) * * 9403.9 * * *
144 1 0 (45) * * * 125.6 * *
134 1 0 (37) * * * 877.6 * *
148 1 0 (48) -18998.3 3011.7 7136.5 128.0 -5743.1 2345.9
192 1 0 (4) -48301.2 3305.4 5998.3 171.8 15798.6 6708.0
191 1 0 (92) -11651.7 -1487.0 -1154.9 270.8 5056.4 -3660.3
141 1 0 (6) -97223.3 7558.9 6900.5 215.2 14149.5 16546.9

— — —— — — — — —
141 1 Nx min 0 (6) -13824.6 5990.3 6863.6
175
157 1 min 0 (10) -13820.3 5982.6 6226.2
141 1 max 0 (6) 13824.6 5990.3 6863.6
157 1 max 0 (10) 13820.3 5982.6 6226.2
170 1 Vy min 0 (70) 6332.7 -7572.5 4448.8
170 1 max 0 (70) 6332.7 7572.5 4448.8
166 1 Vz min 0 (66) 7822.6 2539.3 -7185.5
166 1 max 0 (66) 7822.6 2539.3 7185.5
134 1 Tx min 0 (37) 8064.0 4075.1 5792.6
134 1 max 0 (37) 8064.0 4075.1 5792.6
192 1 My min 0 (4) 9059.4 2808.3 7147.9
192 1 max 0 (4) 9059.4 2808.3 7147.9
169 1 Mz min 0 (16) 9094.3 7160.1 5086.5
169 1 max 0 (16) 9094.3 7160.1 5086.5

— — — — — — — — — —
141 1 Nx min 0 (6) 248.2 14197.0 15203.1 SM -
157 1 min 0 (10) 241.7 12772.4 15196.3 SM -
141 1 max 0 (6) 248.2 14197.0 15203.1 SM +
157 1 max 0 (10) 241.7 12772.4 15196.3 SM +
170 1 Vy min 0 (70) 260.9 6502.7 10996.7 SM -
170 1 max 0 (70) 260.9 6502.7 10996.7 SM +
166 1 Vz min 0 (66) 775.7 10052.2 3809.1 SM -
166 1 max 0 (66) 775.7 10052.2 3809.1 SM +
134 1 Tx min 0 (37) -907.5 8166.9 5971.6 SM -
134 1 max 0 (37) 907.5 8166.9 5971.6 SM +
192 1 My min 0 (4) 157.0 -14682.8 6525.3 SM -
192 1 max 0 (4) 157.0 14682.8 6525.3 SM +
169 1 Mz min 0 (16) 200.1 12425.4 -15393.0 SM -
169 1 max 0 (16) 200.1 12425.4 15393.0 SM +
Solicitari in bare [Linear, Speciala, st 45x45]

— — — — — — — — — —
169 1 0 (16) -98633.8 7158.1 1933.2 212.1 15499.5 15386.3
140 1 2.800 (32) -7656.0 4320.9 -1615.3 428.3 -1923.1 273.7
191 1 0 (92) * -1487.0 * * * *
138 1 0 (40) * 9438.8 * * * *
172 1 0 (72) * * -3733.4 * * *
166 1 0 (66) * * 9403.9 * * *
144 1 0 (45) * * * 125.6 * *
134 1 0 (37) * * * 877.6 * *
148 1 0 (48) -18998.3 3011.7 7136.5 128.0 -5743.1 2345.9
192 1 0 (4) -48301.2 3305.4 5998.3 171.8 15798.6 6708.0
191 1 0 (92) -11651.7 -1487.0 -1154.9 270.8 5056.4 -3660.3
141 1 0 (6) -97223.3 7558.9 6900.5 215.2 14149.5 16546.9

— — — — — — — — —
85 8 Nx min 0 (99) -5152.5 485.5 2187.9
85 8 max 0 (99) 5152.5 485.5 2187.9
58 8 Vy min 0 (81) 563.7 -820.6 1551.4
58 8 max 0 (81) 563.7 820.6 1551.4
77 8 Vz min 0 (63) 313.9 396.9 -9421.5
77 8 max 0 (63) 313.9 396.9 9421.5
11 8 Tx min 0 (35) 305.3 315.3 2494.4
11 8 max 0 (35) 305.3 315.3 2494.4
77 8 My min 3.200 (98) 313.9 396.9 9421.5
77 8 max 3.200 (98) 313.9 396.9 9421.5
58 8 Mz min 0 (81) 563.7 820.6 1551.4
58 8 max 0 (81) 563.7 820.6 1551.4

176
— — — — — — — — — —
85 8 Nx min 0 (99) 171.9 6194.8 1498.5 SM -
85 8 max 0 (99) 171.9 6194.8 1498.5 SM +
58 8 Vy min 0 (81) 141.4 4474.4 2506.9 SM -
58 8 max 0 (81) 141.4 4474.4 2506.9 SM +
77 8 Vz min 0 (63) 159.4 15048.4 527.7 SM -
77 8 max 0 (63) 159.4 15048.4 527.7 SM +
11 8 Tx min 0 (35) -392.9 7427.4 1030.3 SM -
11 8 max 0 (35) 392.9 7427.4 1030.3 SM +
77 8 My min 3.200 (98) 159.4 -15100.3 762.8 SM -
77 8 max 3.200 (98) 159.4 15100.3 762.8 SM +
58 8 Mz min 0 (81) 141.4 4474.4 -2506.9 SM -
58 8 max 0 (81) 141.4 4474.4 2506.9 SM +

— — — — — — — — —
111 9 Nx min 0 (107) -704.3 733.8 2459.0
111 9 max 0 (107) 704.3 733.8 2459.0
112 9 Vy min 0 (108) 693.3 -783.6 3091.2
112 9 max 0 (108) 693.3 783.6 3091.2
29 9 Vz min 0 (55) 100.8 233.0 -4490.4
30 9 min 0 (44) 72.9 137.0 -4489.5
29 9 max 0 (55) 100.8 233.0 4490.4
30 9 max 0 (44) 72.9 137.0 4489.5
110 9 Tx min 0 (106) 104.3 463.8 3284.3
110 9 max 0 (106) 104.3 463.8 3284.3
29 9 My min 0 (55) 100.8 233.0 4490.4
30 9 min 4.650 (55) 72.9 137.0 4489.5
29 9 max 0 (55) 100.8 233.0 4490.4
30 9 max 4.650 (55) 72.9 137.0 4489.5
33 9 Mz min 4.650 (69) 330.0 668.7 1103.3
33 9 max 4.650 (69) 330.0 668.7 1103.3

— — — — — — — — — —
111 9 Nx min 0 (107) 378.4 3983.9 1390.3 SM -
111 9 max 0 (107) 378.4 3983.9 1390.3 SM +
112 9 Vy min 0 (108) 344.1 4986.4 1507.6 SM -
112 9 max 0 (108) 344.1 4986.4 1507.6 SM +
29 9 Vz min 0 (55) 156.9 10465.8 534.9 SM -
30 9 min 0 (44) 96.3 10412.0 332.8 SM -
29 9 max 0 (55) 156.9 10465.8 534.9 SM +
30 9 max 0 (44) 96.3 10412.0 332.8 SM +
110 9 Tx min 0 (106) -547.3 5352.6 884.8 SM -
110 9 max 0 (106) 547.3 5352.6 884.8 SM +
29 9 My min 0 (55) 156.9 -10465.8 534.9 SM -
30 9 min 4.650 (55) 96.3 -10464.3 308.0 SM -
29 9 max 0 (55) 156.9 10465.8 534.9 SM +
30 9 max 4.650 (55) 96.3 10464.3 308.0 SM +
33 9 Mz min 4.650 (69) 101.7 2549.8 -1647.5 SM -
33 9 max 4.650 (69) 101.7 2549.8 1647.5 SM +

— — — — — — — — —
141 1 Nx min 0 (6) -13824.6 5990.3 6863.6
157 1 min 0 (10) -13820.3 5982.6 6226.2
141 1 max 0 (6) 13824.6 5990.3 6863.6
157 1 max 0 (10) 13820.3 5982.6 6226.2
170 1 Vy min 0 (70) 6332.7 -7572.5 4448.8
170 1 max 0 (70) 6332.7 7572.5 4448.8
166 1 Vz min 0 (66) 7822.6 2539.3 -7185.5
166 1 max 0 (66) 7822.6 2539.3 7185.5
134 1 Tx min 0 (37) 8064.0 4075.1 5792.6
134 1 max 0 (37) 8064.0 4075.1 5792.6
192 1 My min 0 (4) 9059.4 2808.3 7147.9
192 1 max 0 (4) 9059.4 2808.3 7147.9
169 1 Mz min 0 (16) 9094.3 7160.1 5086.5
177
169 1 max 0 (16) 9094.3 7160.1 5086.5

— — — — — — — — — —
141 1 Nx min 0 (6) 248.2 14197.0 15203.1 SM -
157 1 min 0 (10) 241.7 12772.4 15196.3 SM -
141 1 max 0 (6) 248.2 14197.0 15203.1 SM +
157 1 max 0 (10) 241.7 12772.4 15196.3 SM +
170 1 Vy min 0 (70) 260.9 6502.7 10996.7 SM -
170 1 max 0 (70) 260.9 6502.7 10996.7 SM +
166 1 Vz min 0 (66) 775.7 10052.2 3809.1 SM -
166 1 max 0 (66) 775.7 10052.2 3809.1 SM +
134 1 Tx min 0 (37) -907.5 8166.9 5971.6 SM -
134 1 max 0 (37) 907.5 8166.9 5971.6 SM +
192 1 My min 0 (4) 157.0 -14682.8 6525.3 SM -
192 1 max 0 (4) 157.0 14682.8 6525.3 SM +
169 1 Mz min 0 (16) 200.1 12425.4 -15393.0 SM -
169 1 max 0 (16) 200.1 12425.4 15393.0 SM +

— — — — — — — — — —
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
177 2 0 (17) -312775.0 -4562.1 526.6 64.3 -1409.2 -11032.0
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
153 2 0 (21) * -4905.8 * * * *
197 2 0 (98) * 279.0 * * * *
188 2 0 (88) * * -7891.9 * * *
164 2 0 (64) * * 8782.1 * * *
188 2 0 (88) * * * -241.4 * *
164 2 0 (64) * * * 238.8 * *
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
164 2 2.800 (65) -27340.7 -661.6 8782.1 238.8 14711.2 2153.5
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
185 2 0 (20) -274136.1 -4503.2 424.2 134.2 -1675.2 -11975.2
154 2 2.800 (55) -219539.6 -3452.6 -150.4 -127.9 99.2 5003.9

— — — — — — — — — —
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
177 2 0 (17) -312775.0 -4562.1 526.6 64.3 -1409.2 -11032.0
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
153 2 0 (21) * -4905.8 * * * *
197 2 0 (98) * 279.0 * * * *
188 2 0 (88) * * -7891.9 * * *
164 2 0 (64) * * 8782.1 * * *
188 2 0 (88) * * * -241.4 * *
164 2 0 (64) * * * 238.8 * *
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
164 2 2.800 (65) -27340.7 -661.6 8782.1 238.8 14711.2 2153.5
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
185 2 0 (20) -274136.1 -4503.2 424.2 134.2 -1675.2 -11975.2
154 2 2.800 (55) -219539.6 -3452.6 -150.4 -127.9 99.2 5003.9

— — — — — — — — — —
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
177 2 0 (17) -312775.0 -4562.1 526.6 64.3 -1409.2 -11032.0
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
153 2 0 (21) * -4905.8 * * * *
197 2 0 (98) * 279.0 * * * *
188 2 0 (88) * * -7891.9 * * *
164 2 0 (64) * * 8782.1 * * *
188 2 0 (88) * * * -241.4 * *
164 2 0 (64) * * * 238.8 * *
178
188 2 2.800 (89) -26942.9 -468.7 -7891.9 -241.4 -14204.6 2748.5
164 2 2.800 (65) -27340.7 -661.6 8782.1 238.8 14711.2 2153.5
153 2 0 (21) -312730.9 -4905.8 1280.4 -86.7 -2739.1 -11967.4
185 2 0 (20) -274136.1 -4503.2 424.2 134.2 -1675.2 -11975.2
154 2 2.800 (55) -219539.6 -3452.6 -150.4 -127.9 99.2 5003.9
BIBLIOGRAFIE
STAS 10101/1-75 – Greutati tehnice si incarcari permanente;

STAS 10101/2A1 – 87 – Incarcari tehnologice din exploatare pentru constructii civile,
industriale si agricole ;
EUROCOD 1 : Actiuni asupra structurilor
PARTEA 1-1 : Actiuni generale – Greutati specifice, greutati proprii, incarcari utile
pentru cladiri ;
PARTEA 1-1 : Actiuni generale – Greutati specifice, greutati proprii, incarcari din
exploatare pentru constructii, Anexa nationala ;
PARTEA 1-2 : Actiuni generale – Actiuni asupra structurilor expuse la foc ;
PARTEA 1-2 : Actiuni generale – Actiuni asupra structurilor expuse la foc, Anexa
nationala ;
CR 1-1-3/2012 : Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor ;
CR 1-1-4/2012 : Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor ;
179
CR0 – 2012 : Cod de proiectare. Bazele proiectarii constructiilor ;
P100-1/2012 : Cod de priectare seismica – Partea I – Prevederi de proiectare pentru cladiri ;
EUROCOD 2 : Proiectarea structurilor de beton
PARTEA 1-1 : Reguli generale si reguli pentru cladiri ;
PARTEA 1-1 : Reguli generale si reguli pentru cladiri, Aneza nationala ;
SR EN 1992 – 1 : Proiectarea structurilor de beton ;
STAS 10107/0-90 – Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor
structurale din beton, beton armat si beton precomprimat ;
STAS 10102-75 – Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi
fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor ;
NP 007 – 97 – Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat ;
NE 012 – 99 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat ;
NP 112 – 2012 – Normativ privind proiectarea fundatiilor de suprafata ;
STAS 6054 – 77 : Adancimi maxime de inghet ;
CR2 – 1 – 1 – 2005 : Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat ;
P118 – 1999 : Normativ de siguranta la foc a constructiilor ;
Zoltan KISS, Traian ONET – Proiectarea structurilor de beton dupa ST EN 1992 – 1, Editura
ABEL,2008 ;
Tudor POSTELNICU, F. TILIMPEA, D. ZAMFIRESCU – Structuri din beton armat pentru
cladiri etajate, Editura MATRIXROM Bucuresti, 2008 ;
Tudore POSTELNICU, Ionut DAMIAN – Proiectarea structurilor de beton armat in zone
seismice, Editura MarLink Bucuresti, 2012 ;
Curs statica constructiilor ;
Curs beton armat ;
Curs constructii din beton armat ;
Curs constructii civile ;
Curs fundatii ;
Curs de tehnologia lucrarilor de constructii ;
Curs de legislatie in constructii.
180

Bloc de Locuinte S+P+2E+M

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bloc de Locuinte S+P+2E+M

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV

BLOC DE LOCUINTE S+P+2E+M

 Anexa – Tabele centralizatoare ale eforturilor...................................pag.153

- Subsol :sala fitnes si un apartament cu 2 camere.

Date generale de conformare a cladirii

Descrierea si analiza solutiei proiectate :

Suprafata utila parter : 298 m2

- Hol parter, scara S= 50 m2

Suprafata utila etaj 1 : 285 m2

- Hol parter, scara S= 30 m2

Suprafata utila etaj 2 : 210 m2

- Hol parter, scara S= 10 m2

Suprafata utila etaj 1 : 105 m2

- Suprafata construita : S= 335 m2

- Codul de proiectare seismica P100/2012

Date ale amplasamentului cladirii :

- tencuieli driscuite cu mortar de var-ciment , glet , zugraveli lavabile la pereti si tavane.

PREZENTARE SOLUTIE STRUCTURALA

Structura de rezistenta va fi realizata din : cadre de beton armat cu doua deschideri

- beton de egalizare C8/10 – beton simplu

PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII

In conformitate cu legea 10/1995 si ordinul M.L.P.A.T.31/N/95 se stabileste urmatorul

Nr. Lucrarea care se executa , receptioneaza Documente Executarea

6 Executie cofraj si armaturi stalpi parter P.V. la –FD B ;E ;P ;I

Legenda : B – beneficiar T - topograf

Constructorul va anunta in scris cu 10 zile inainte de faza determinanta inspectia de stat in

Proiectant : Beneficiar : Executant :

Standarde si normative de referinta

La lucrarile de sapatura se vor avea in vedere urmatoarele normative:

A. Conditii normale de executie.

Inaintea inceperii tuturor lucrarilor de sapatura beneficiarul va elibera terenul de amplasament

Pe timp friguros nu se admite indepartarea ultimului strat de sapatura in apropierea cotei de

Pamantul rezultat din sapatura se transporta cu utilaje de transport la locul de depozitare.

Dupa executia infrastructurii, a eventualelor canale de instalatii, se executa sistematizarea pe

Sapatura generala si sapaturile locale se realizeaza numai dupa trasarea constructiei si

- pentru cote de nivel cota  0.00  10 mm;

Controlul calitatii lucrărilor de sapatura

In functie de importanta constructiei, volumul acesteia, sistemul constructiv, natura terenului

Toate masuratorile lucrarilor de terasamente (umpluturi, sapaturi, si compactari) si transport se

Acest capitol cuprinde caracteristicile operatiilor de umpluturi de pamant, cerintele de calitate

Compactarea pamantului folosit ca umplutura in jurul constructiei se va face manual prin

Verificari in vederea receptiei

Lucrarile de umpluturi trebuiesc receptionate conform normativului C 56-85.

Standarde si normative de referinta:

La lucrarile de betoane se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative de referinta:

Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea si domeniul de utilizare ale acestora sunt

In cazurile in care se impune realizarea de betoane cu caracteristici ce se pot obtine numai cu

Cerinte privind caracteristicile betonului

-BETONUL DE EGALIZARE DE SUB FUNDAŢIE (0,10 m GROSIME)

C25/30 T4 / 0 - 16 mm – Bc 25p (B330p).

BETON ARMAT CONFORM NE 012-1999

Pentru elementele infrastructurii

Pentru elemenetele suprastructurii

Pregatirea turnarii betonului se va face cu respectarea conditiilor de la punctele 6.1.-6.5. din CP

Tratarea betonului dupa turnare

Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si de reducerea deformatiilor din contractii,

Controlul calitatii lucrarilor de betoane

Controlul calitatii lucrarilor de betonare se va face pe faze astfel:

Conditii de masurare a lucrarilor

Masuratoarea lucrarilor de turnare a betoanelor se va face la m3 de beton gata turnat si

La fasonarea si montarea armaturilor se vor respecta prevederile constructive din Capitolele

- Sortimentele uzuale de oteluri pentru armaturi, caracteristicile de forma si dimensiuni sunt

Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un