Memoriu D.TA.C PDF

Martie 2016
Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com
REABILITAREA I MODERNIZAREA
CINEMATOGRAFULUI VICTORIA DIN
MUNICIPIUL PETROANI
BENEFICIAR:
MUNICIPIUL PETROANI
Mun. Petroani, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 93, jud. Hunedoara
AMPLASAMENT:
Mun. Petroani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 89, Jud. Hunedoara

PROIECT:
NR. 13 / 2016
FAZA:
D.T.A.C.
PROIECTANT:
S.C. ARCHISTUDIO S.R.L.
Studiile, soluiile, textele, planurile i detaliile cuprinse n acest proiect

constituie proprietatea intelectual a proiectantului i n baza Legii nr. 8/1996, nu
pot fi modificate, copiate sau utilizate fr acceptul expres al acestuia.
DOCUMENTAIE TEHNIC PENTRU OBINEREA AUTORIZAIEI DE CONSTRUIRE

PRIVIND:
CINEMATOGRAFULUI VICTORIA DIN MUNICIPIUL
PETROANI
PROIECT / DATA:
13 / Martie 2016
BENEFICIAR:
Municipiul Petroani
Mun. Petrosani, Str. 1 Decembrie 1918, Nr. 93, Jud. Hunedoara
AMPLASAMENT:
PROIECTANT:
Petroani, judeul Hunedoara
Telefon: 0722 77 93 24
E-mail: proiectare2006@yahoo.com
2
LIST DE SEMNTURI
Proiectant general:
________________
Director:
ing. Nicolae JOIA
________________
ef proiect:
arh. Claudia FRIL
________________
Arhitectur:
arh. Claudia FRIL
________________
Rezisten:
ing. Nicolae JOIA
________________
Instalaii electrice
ing. Francisc SZOBOSZLAI
________________
Instalaii sanitare
ing. Ovidiu IVONICIU
________________
Instalaii termice
________________
Instalaii de ventilaie
________________
Grafic:
tehn. Andrei COBLA
________________
Tehnoredactare:
ing. Alexandru FILIP
________________
3
BORDEROU GENERAL
v Proiect nr.: 13 / 2016

v Faza: D.T.A.C.
v Beneficiar: Municipiul Petroani
v Amplasament: Mun. Petroani, Str. 1 Dec. 1918, Nr. 89, Jud. HD
v Proiectant: S.C. ARCHISTUDIO S.R.L. Petroani
A. PARTE SCRIS
PAGINA
1.
Fi de capt
2
2.
List de semnturi
3
3.
Borderou general
4
4.
Anexa Certificat de urbanism, Acte de proprietate, referete, Expertiz, Raport
de audit energetic, Studiu geotehnic,Avize si acorduri.
5.
Memoriu date generale
6
6.
Memoriu de arhitectur
8
7.
Memoriu de rezisten
22
8.
Memoriu instalaii electrice
28
9.
Memoriu instalatie antiefractie
35
10.
Memoriu instalaii sanitare
37
11.
Memoriu instalaii termice
47
12.
Memoriu instalaii de ventilatie
54
13.
Program de control
67
14.
Deviz general
68
15.
Plan de securitate si sanatate in munca
70
16.
Fi final
84
17.
Secenariu de securitate la incendiu
B. PARTE DESENAT
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
Plan de ncadrare n zon

Plan de situaie
Releveu Plan parter
Releveu Plan etaj
Releveu Plan nvelitoare
Sectiune longitudinala A A RELEVATA
Sectiune longitudinala B B RELEVATA
Releveu fatada lateral dreapta
Releveu fatada posterioara
Releveu fatada principala
Releveu fatada lateral stanga
SIMBOL
A01
A02
A03
A04
A05
A06
A07
A08
A09
A10
A11
4
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
Plan parter proiectat

Plan etaj proiectat
Plan nvelitoare proiectat
Sectiune longitudinala A A proiectat
Sectiune longitudinala B B proiectat
Faad principal proiectat
Faad posterioar proiectat
Faad lateral dreapta proiectat
Faad lateral stanga proiectat
Plan parter interventii structurale
Plan etaj interventii structurale
Bordare gol axa 4
Detaliu tavan acustic RF 30 min
Detaliu tavan din ghips carton
Detaliu placari pereti cu placi acustice
Detaliu perete ghips carton RF 30 min
Instalatie de protecie mpotriva trsnetelor
Instalatie iluminat de securitate parter
Instalatie iluminat de securitate parter
Instalatii sanitare plan parter
Instalatii sanitare plan etaj
Instalatii de incalzire plan parter
Instalatii de incalzire plan etaj
Plan ventilatii parter proiectat
Plan ventilatii etaj proiectat
A12
A13
A14
A15
A16
A17
A18
A19
A20
R01
R02
R03
D01
D02
D03
D04
IE01
IE02
IE03
IS01
IS02
IT01
IT02
IV01
IV02
MEMORIU DATE GENERALE
Proiect nr.:
Faza:
Beneficiar:
Adresa beneficiar:
Amplasament:
Proiectant:
13 / 2016
D.T.A.C.
Municipiul Petroani
Mun. Petroani, Str. 1 Dec. 1918, Nr. 93, Jud. HD
S.C. ARCHISTUDIO S.R.L. Petroani
AMPLASAMENT:
Construcia propus pentru reabilitare i modernizare este situat n zona central a
municipiului Petroani, jud. Hunedoara. Amplasamentul, forma n plan, precum i distanele
fa de vecinti se pot urmri n planele A01 Plan de ncadrare n zon, A02- Plan de
situaie.
REGIM JURIDIC:
Imobilul (teren i construcie) se afl situat n intravilanul Municipiului Petroani i este
nscris n Cartea Funciar nr. 62901 Petroani, nr. cadastral 62901. Terenul are o suprafa
de 555mp i teren aferent spaiu verde n suprafa de 280mp conform C.F. 63391 i 902mp
conform C.F. 3126 teren proprietate a domeniului privat al municipiului Petroani.
REGIM ECONOMIC:
Destinaia zonei este zon de locuine cu regim de nlime pn la P+10E i zon
instituii publice i servicii.
Folosina actual: fost cinematograf aflat n stare avansat de degradare.
REGIM TEHNIC:
Se va reabilita cldirea existent n vederea relurii funciunii de cinematograf. Se vor
reabilita instalaiile termico-sanitare, ventilaie i electrice, se vor introduce instalaii specifice
audio-video. Se vor face amenajri pentru persoanele cu dizabiliti.
Se vor executa urmtoarele lucrri cu caracter general:
- Reabilitarea cldirii cinematografului (arhitectur, rezisten i instalaii);
- Funcionalizarea spaiilor interioare n concorda cu destinaia de Cinematograf;
- Amenajare planimetric a slii de spectacole i folosirea de materiale de finisaj pentru
asigurarea acusticii, vizibilitii i bunei funcionri a slii de cinematograf;
- Funcionalizarea tuturor spaiilor interioare astfel nct s se asigure funcionarea
optim a ansamblului, precum i posibilitatea de a gzdui evenimente conexe (expoziii,
mici spectacole, workshopuri etc.), n vederea acomodrii unor activiti complementare
funciunii principale de cinematograf care s asigure efervescena i diversitatea
programelor oferite;
- Punerea n valoare a faadelor, n relaie cu vecintile i n conformitate cu destinaia
de cinematograf;
- Respectarea caracteristicilor specifice ale construciei iniiale (conformaie planimetric,
6
raport plin-gol, elemente de decor etc.);

Se vor reface amenajrile i accesele exterioare;
Punerea n valoare a accesului secundarde pe faada de SE.
Construcia se va racorda la toate utilitile existente n zon.
- Accesul se va realiza din str. 1 Decembrie 1918;
- Regimul de nlime al construciei: P+1E.
Indicatori de control: P.O.T. = 100%; C.U.T. = 1.
TOPOGRAFIE:
Terenul, avnd forma unui poligon regulat, prezinta uoare decliviti, fiind bine
delimitat prin msuratori topografice. Dimensiunile maxime ale construciei sunt: 37,25m x
20,10m. Terenul i construcia, precum i vecintile sunt bine delimitate prin msurtori
topo.
CLIMA I FENOMENELE NATURALE SPECIFICE:
Conform CR 1-1-4/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea aciunii vntului asupra
construciilor zona este caracterizat prin presiunea de referin a vntului de 0,4kPa.
Conform indicativ CR 1-1-3 /2012 "Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii
asupra construciilor" zona este caracterizat prin So,k = 2,0kN/m.
GEOLOGIA I SEISMICITATEA:
Terenul se prezint stabil, fr forme de alunecare, nefiind depistate fenomene
geologice majore. Din punct de vedere al seismicitii, zona n care este ncadrat
amplasamentul se caracterizeaz prin coeficient ag = 0,10g, perioada de col = 0,7 sec.,
presiunea convenional luat n calcul de 260 kPa.
CATEGORIA DE IMPORTAN A OBIECTIVULUI:
Clasa de importan: - III - conform P100/2006.
Categoria de importan a construciilor: - C normal conform HG 766/1997.
ntocmit,
Arh. C. A. Fril
1. MEMORIU ARHITECTUR
Proiect nr.:
Faza:
Beneficiar:
Adresa beneficiar:
Amplasament:
Proiectant:
13 / 2016
D.T.A.C.
Municipiul Petroani
Cap. 1
1.1. CARACTERISTICILE APLASAMENTULUI
1.1.1. ncadrare n localitate i n zon.
Imobilul este situat n intravilanul Municipiului Petroani, accesul facndu-se din strada
1 Decembrie 1918. Amplasamentul, forma n plan, precum i distanele fa de vecinti se
pot urmri n planele A01 Plan de ncadrare n zon, A02- Plan de situaie, anexate
documentaiei. Cldirea se afl situat n centrul oraului, n spatele blocului de locuine nr.
87 (cu regim de nlime P+10E), accesul fcndu-se prin intermediul unui gang (a crui
amenajare nu face obiectul prezentei lucrri.
1.1.2.Descrierea terenului.
Terenul, msurnd o suprafa total de 555mp i se nvecineaz dup cum urmeaz:
la nord zon verde i baterie de garaje, la vest bloc 87 i trotuar pietonal aferent strzii 1
Decembrie 1918, la sud se nvecineaz cu bloc 87, parcare aferent i spre est, zon verde,
iar la est se nvecineaz cu Str. t. O. Iosif i bloc de locuine. Terenul, de forma unui poligon
regulat, prezint decliviti, fiind bine delimitat prin masurtori topografice.
Conform CR 1-1-4/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea aciunii vntului asupra
construciilor zona este caracterizat prin presiunea de referin a vntului de 0,4kPa.
Conform indicativ CR 1-1-3 /2012 "Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii
asupra construciilor" zona este caracterizat prin So,k = 2,0kN/m.
Construciile propuse vor fi racordate la toate utilitile existente n zon.
Iluminatul ncperilor se va face natural (acolo unde este posibil) i artificial.
Ventilarea ncperilor se va face pe cale natural i artificial (prin intermediul
dispozitivelor de tipul ventilatoarelor.
nclzirea se va face prin intermediul dispozitivelor de climatizare i prin intermediul
radiatoarelor racordate la agentul termic furnizat de reeaua de termoficare a municipiului
Petroani.
Cldirea va dispune de racord la reeaua de ap din zon. Iar evacuarea apelor
menajere uzate se va realiza prin branament la reeaua de canalizare a municipiului.
Sistemul de colectare i scurgere al apelor pluviale, va fi alctuit dintr-un sistem de
jgheaburi i burlane din tabl zincat.
8
Cap. 2
2.1. CARACTERISTICILE CONSTRUCIEI EXISTENTE
Cldirea fostului Cinematograf Victoria, executat n 1957, se afl ntr-o avansat
stare de degradare iar, pentru a putea fi din nou funcional este necesar intervenia asupra
sa, prin refuncionalizarea compartimentrilor, refacerea instalaiilor i a finisajelor. Din punct
de vedere structural, construcia necesit reparaii, aceasta fiind n stare de stabilitate
adecvat.
Cldirea este reprezentat de dou corpuri (unul principal i unul secundar, delimitate
de rost), simetric fa de o ax median, cu intrarea principal prin intermediul unui gang ce
are de-o parte i de alta blocul de locuine vecin; cldirea dispune pe laterale de ieiri de
securitate n caz de urgen, precum i de alte accese (care n prezent sunt zidite).
Caracteristici tehnice ale construciei existente:
- dimensiunile maxime n plan 19,90m x 37,05m
- regim de nlime existent: P+1E (etaj parial)
- Suprafaa construit S.c. = 555,00mp
- Suprafaa desfurat S.d. = 930,00mp
Construcia existent se ncadreaz la categoria C de importan (conform H.G.R.
nr. 766/1997) i la gradul III de importan (conform normativului P100/1992).
2.2. SISTEMUL CONSTRUCTIV EXISTENT I FINISAJELE CLDIRII
2.2.1. Sistemul constructiv al cladirii existente, conform memoriului de structur.
Fundaii continue din beton ciclopian i beton armat, plac peste sol din beton armat,
suprastructur de rezisten din zidrie portant din BCU i crmid, grinzi centuri i
buiandrugi din beton armat, planee prefabricate din elemente de beton armat i beton
simplu; planeul peste parter pe zona de etaj este din beton armat monolit.
2.2.2. nchiderile exterioare i compartimentrile interioare.
Pereii de nchidere exteriori sunt realizai din zidrie de blocuri de zgur cu mortar de
var-ciment i au grosimi variabile ntre 50cm i 60cm.
Compartimentrile existente se pot urmri n planele Plan parter existent i Plan etaj
existent.
Pereii portani interiori sunt din zidrie de crmid amestecat cu zidrie din blocuri
de zgur. Unii perei de compartimentare sunt din zidrie de crmid, cu grosimi de cca.
15cm.
Compartimentrile interioare sunt n concordan cu funciunea cldirii; acestea se pot
urmri n planele Plan parter existent i Plan etaj existent, anexate prezentei documentaii.
2.2.3. Finisajele interioare existente.
Finisajele interioare ale pereilor au fost executate n cea mai mare parte din tencuieli
cu mortar de var-ciment i cu zugrveli simple pe baz de var. Pe alocuri, se pot observa
9
suprafee verticale acoperite cu vopsitorii pe baz de ulei. Pereii grupurilor sanitare au avut
partea inferioar acoperit cu faian, iar pardoselile acestora au fost realizate din mozaic
turnat sau din ciment sclivisit.
Pereii slii de proiecie au fost acoperii cu lambriuri din plci lemnoase (ce ulterior au
fost demontate);
Tavanul ncperilor principale (sala de proiecie i foayerul de la etaj) a fost lsat
nefinisat, fiind odat mascat cu tavane false suspendate.
2.2.4. Finisajele exterioare existente
Faadele sunt realizate cu tencuieli i zugrveli obinuite, cu ancadramente simple la
ferestre i ui. n urma unei tentative de reabilitare relativ recente, unii dintre pereii exteriori
dispun de placaje de polistiren.
n prezent, finisajele exterioare sunt ntr-o avansat stare de degradare i necesit
refacere n totalitate. n urma analizei calitative a placajelor de polistiren expandat, s-a ajuns
la concluzia desfacerii acestuia i nlocuirii cu materiale agrementate.
Ferestrele i uile dispuneau de tmplrii din lemn i metalice, acestea fiind desfcute
n cea mai mare parte; unele goluri de ferestre i ui au fost zidite, urmnd a se readuce
funcionalitatea lor prin desfacerea zidriei i montarea de tmplrie.
2.2.5. Acoperiul i nvelitoarea existent.
Acoperiul existent este de tip teras (cu panta de aproximativ 3,3%) din elemente
prefabricate de tip ECP peste sala de cinema i din bolari de beton, susinui de grinzi din
beton armat. nvelitorile sunt din materiale bituminoase, aezate pe un strat termoizolator din
polistiren expandat, cu elemente de tinichigerie de din tabl. Starea general de deteriorare a
acoperiului i a nvelitorii, n principal datorit precipitaiilor i intemperiilor, impune
refacerea acestora.
2.2.6. Concluzii cu privire la situaia existent.
Amplasamentul cldirii, forma i dimensiunile acesteia, precum i calitatea spaiului
nconjurtor (zone verzi, parcri etc.) constituie un potenial cu privire la punerea n valoare a
obiectivului att din punct de vedere cultural, ct i din punct de vedere economic,
arhitectural, funcional i de interes public.
Din punct de vedere al ndeplinirii cerinelor eseniale, sunt subliniare urmtoarele
aspecte:
- Din punct de vedere structural, cldirea se gsete ntr-o stare de conservare
bun;
- n ceea ce privete securitatea la incendiu, cile de evacuare i
compartimentarea spaiului interior asigur ndeplinirea cerinelor n acest
sens;
- Existena n zon a reelelor de utiliti, precum i posibilitatea rebranrii
acestora reprezint un avantaj major, cu condiia refacerii acestora n totalitate;
- Tipul i grosimea pereilor, precum i materialele din care acetia sunt alctuii,
mpreun cu refacerea sistemului exterior de termoizolaie i eliminarea punilor
termice, vor duce cldirea ntr-o clas energetic superioar;
10
n urma adoptrii soluiilor de reabilitare, cldirea fostului Cinematograf Victoria va asigura

funcionarea cldirii la standardele i normele actuale, cu respectarea exigenelor calitii n
construcii, din punct de vedere al rezistenei, stabilitii i siguranei n exploatare.
Cap. 3
3.1. CARACTERISTICILE CONSTRUCIILOR PROPUSE
n urma studiului de fezabilitate i n baza inteniilor beneficiarului i a expertizei
tehnice de structur, se dorete reabilitarea i modernizarea cldirii, n special din punct de
vedere structural, arhitectural i al refacerii instalaiilor interioare.
Astfel, se propun urmtoarele intervenii:
Deschiderea tuturor golurilor de ferestre i ui ce au fost zidite pe parcursul
neutilizrii cldirii;
Se va crea un perete din ghips-carton pe structur metalic uoar, cu dou
goluri de u cu dimensiunile de 1,60 x 2,20m n peretele interior transversal de la parter
(ntre foyer i antreul dinspre sal);
Se vor crea dou goluri de ui ce se vor borda, din foyer spre spaiile tehnice
existente dimensiunile golurilor de ui ce se vor crea vor fi de 1,40 x 2,00m spre spaiul
comercial i, respectiv, 1,00 x 2,00m spre grupul sanitar pentru persoanele cu dizabiliti;
Se vor zidi cele dou goluri existente dintre foyer i spaiile tehnice existente;
Se va redeschide golul de u zidit ce face legtura ntre spaiul comercial
propus i exteriorul cldirii;
Se va micora golul de golul de u dintre foyer i bufet i se va schimba
destinaia acestuia din urm n garderob;
Se vor desface unii perei interiori despritori la nivelul parterului, conform
planurilor anexate;
Se vor recompartimenta grupurile sanitare;
Se vor desface tencuielile existente i se vor reface finisajele interioare i
exterioare (cu repararea local a zonelor degradate ai pereilor cldirii);
Se vor executa cmuiri pe ambele fee ale peretelui exterior din nord vest (pe
zona fisurat);
Se va nltura placajele pariale cu polistiren existente ale pereilor exteriori i
se va reface termosistemul i finisajele exterioare;
Se va desface planeul intermediar al anexei, precum i acoperiul acesteia;
Se vor desface straturile de pe suprafaa chesoanelor prefabricate, dup care
se vor nltura chesoanele prefabricate;
Se for reface toate finisajele interioare, prin montarea unui tavan fals suspendat
de grinzile planeului, nlocuirea tuturor elementelor de tmplrie interioar i exterioar,
refacerea sistemului de preluare i scurgere a apelor meteorice, realizarea hidroizolaiei
perimetrale la nivelul fundaiilor i refacerea rigolei de colectare i evacuare a apelor pluviale;
Se vor monta balustrade de protecie i ajutaj att la interior (din inox), ct i la
exterior (din fier forjat).
11
Amplasamentul i dimensiunile n plan, precum i orientarea acestora pot fi urmrite n

planele A01 Plan de ncadrare n zon, A02 Plan de situaie existent i A03 Plan de
situaie propus, anexate documentaiei.
Caracteristici tehnice ale construciei (dup reabilitare):
- funciunea: cinematograf;
- dimensiunile maxime n plan 21,10m x 37,25m;
- regim de nlime P + 1E;
- Hmin streain = 4,70m, Hmax coam = 9,15m;
- Suprafaa construit S.c. = 562,12mp;
- Suprafaa desfurat S.d. = 893,60mp;
- Suprafaa util S.u. = 721,58mp;
- Categoria de importan: C normal;
- Clasa de importan: III.
n urma amenajrii, cldirea nu i va schimba clasa i categoria de ncadrare, aceasta
rmnnd la categoria D de importan (conform H.G.R. nr. 766/1997) i la clasa de
importan III (conform normativului P100/1992).
3.2. DESCRIEREA FUNCIONAL
Din punct de vedere funcional, n urma modernizrii, rezult urmatoarele spaii:
Parter:
Antreu
Garderob
Cas bilete
Foyer
Casa scrii
Grup sanitar B
Spaiu comercial
Casa scrii
Grup sanitar F
G.S. dizabiliti
Antreu
Sal cinema
Spaiu anex
Spaiu anex
Spaiu tehnic
Depozitare
granit, culoare roie

gresie antiderapant
gresie antiderapant
granit
gresie antiderapant
gresie antiderapant
gresie antiderapant
gresie antiderapant
gresie antiderapant
gresie antiderapant
mochet trafic intens
gresie
gresie
gresie antiderapant
gresie antiderapant
S.u. = 20,30mp
S.u. = 6,09mp
S.u. = 6,09mp
S.u. = 63,07mp
S.u. = 20,06mp
S.u. = 7,67mp
S.u. = 9,74mp
S.u. = 20,06mp
S.u. = 7,67mp
S.u. = 9,74mp
S.u. = 16,88mp
S.u. = 213,12mp
S.u. = 3,69mp
S.u. = 3,69mp
S.u. = 11,88mp
S.u. = 20,46mp
gresie antiderapant
S.u. = 20,06mp
Total S.u. = 440,69mp

Etaj 1
Casa scrii
12
Grup sanitar B
Foyer
Birou 1
Spaiu expoziii
Birou 2
Casa scrii
Grup sanitar B
Coridor
Hol
Cabin proiecii
Spaiu tehnic
Coridor
Casa scrii
Grup sanitar F
Balcon
gresie antiderapant
gresie antiderapant
gresie antiderapant
gresie antiderapant
gresie antiderapant
gresie antiderapant
gresie antiderapant
gresie
gresie antiderapant
gresie antiderapant
gresie antiderapant
gresie antiderapant
S.u. = 7,67mp
S.u. = 63,67mp
S.u. = 6,20mp
S.u. = 20,30mp
S.u. = 6,20mp
S.u. = 20,06mp
S.u. = 7,67mp
S.u. = 6,11mp
S.u. = 5,69mp
S.u. = 13,77mp
S.u. = 4,79mp
S.u. = 6,11mp
S.u. = 20,06mp
S.u. = 7,67mp
S.u. = 64,86mp
Total S.u. = 280,89mp

3.3. SISTEMUL CONSTRUCTIV I FINISAJELE CLADIRILOR PROIECTATE
3.3.1. Sistemul constructiv.
Fundaiile sunt din beton ciclopian i se vor consolida cu beton simplu i beton armat;
placa peste sol, mpreun cu toate straturile existente se vor desface i se vor re-executa,
avnd, de la partea superioar spre partea inferioar, urmtoarele straturi:
- mochet de trafic intens;
- plac b.a. 10cm;
- folie PVC;
- strat anticapilar (pietri) cu grosimea de 10cm;
- umplutur balast compactat;
- placa din beton armat existent.
Sistemul constructiv al suprastructurii nu se va modifica, cu excepia unor
compartimentri din ghips-carton pe structur metalic uoar sau paneluri PVC.
Peste anex, se va crea un planeu din beton armat monolit, ce va avea rol de
acoperi tip teras. Acesta va avea urmtoarele straturi (de la partea superioar spre partea
inferioar:
- membrane bituminoase de acoperi 5kg/mp conform productor;
- membran hidroizolatoare 3mm;
- termoizolaie vat bazaltic rigid 15cm;
- barier de vapori PE D 0,4mm;
- beton de pant;
- plac b.a. 15cm;
13
Planeul peste sal este realizat pe profile metalice autoportante din tabl cutat,
avnd straturile superioare similare cu cele ale anexei. Tavanul va fi cobort cu plci acustice
pe suport metalic.
Acoperiurile vor fi de tip teras, iar sistemele de preluare i scurgere a apelor
meteorice va fi alctuit din jgheaburi i burlane din tabl vopsit n cmp electrostatic,
culoare maro.
3.3.2. nchiderile exterioare i compartimentrile interioare.
Pereii de nchidere sunt formai din bolari de zgur i zidrie de crmid cu grosimi
cuprinse ntre 50-60cm. Pereii sunt tencuii cu tencuieli simple, din var-ciment.
Compartimentrile interioare sunt n concordan cu funciunea ncperilor, realizai
din zidrie de crmid, ghips-carton pe structur metalic uoar i paneluri din PVC.
Funcionalitatea ncperilor este evideniat n planele Plan parter priectat i Plan etaj
proiectat, anexate documentaiei.
3.3.3.Circulaia pe vertical.
Accesul de la cota terenului sistematizat la cota parterului se va realiza prin
intermediul unor trepte de acces exterioare din beton armat, prevzute cu balustrade de
ajutaj i protecie din fier forjat, cu un parapet / mna curent la 0,90m.
Circulaia pe vertical ntre parter i etaj se va realiza prin intermediul unor case de
scri din beton armat, prevzuta cu balustrade de protecie din inox, cu mn curent la
h=90cm.
Prin intermediul cilor de acces spre exterior, se va asigura evacuarea n caz de
urgen a persoanelor. Se va acorda o importan aparte, prin realizarea acceselor
persoanelor cu dizabiliti.
3.3.4. Finisajele interioare propuse.
Pereti. Refacerea finisajelor interioare presupune, la nivelul pereilor, curarea
suprafeelor verticale pana la zidrie i refacereasuportului necesar aplicrii noului finisaj
care sa respecte normele de igiena, n conformitate cu cerinelede calitate impuse de
normele i normativele n vigoare. In grupurile sanitare, pereii vor fi placaicu faianpn la
o nlime de 1,80cm.
Pardoseli. Se vor reface straturile suport ale pardoselii, pentru a se asigura
planeitatea. n zona de parter se va asigura o band perimetrala de 1,20m lime de
termoizolaie din polistiren expandat. In toate spatiile interioare ale Cinematografului (cu
excepia slii de cinema) se va utiliza drept finisaj orizontal - placaj din granit, respectiv placaj
din gresie ceramica antiderapanta, cu placi mari, cu posibilitatea de a avea o cromatic
difereniat in funcie de spaiul aferent, optndu-se ns pentru culori neutre. Excepie face
antreul de acces, unde se propune folosirea unui granit rou, in continuarea finisajului
exterior similar.
14
Tavane. Se va monta, parial(foyer) sau n totalitate(sala de cinema), n funcie de

necesiti, un tavan fals de gipscarton cu finisaj lavabil alb. Spaiul tehnic generat de acesta
va asigura necesarul corpurilor de iluminat i al ventilo-convectoarelor. Funciunile care nu au
nevoie de acest tavan fals (anexa i parial foyerul) vor avea tavanele tencuite i vopsite n
lavabil alb.
Mobilier. Fiecare spaiu interior va fi mobilat corespunztor funciunii aferente: spaiu
comercial (parter), casa de bilete (parter), garderoba(parter), dou spaii
administrative(birouri) i un spaiu expoziional la etaj. Grupurile sanitare vor fi i ele mobilate
corespunztor.
Tmplrie. Toate tmplriile vor fi nlocuite conform recomandrilor din Raportul de
Audit Energetic, astfel: cele exterioare rame PVC pentacamerale (culoare stejar) cu geam
dublu termoizolant tratat Low E; cele interioare rame PVC cu acelai aspect, cu vitraj sau
opace, n funcie de necesitatea spaiilor.
Sala de cinema. Sala de cinema, cel mai important spaiu al proiectului, are necesiti
acustice specifice, ns funcionarea sa optim nu este singurul obiectiv: att finisajele
folosite ct i mobilarea trebuie s creeze o ambian ct mai plcut.
Pardoseala slii. Pentru a asigura vizibilitatea optima, panta pardoselii are o nclinaie
de 6%, iar ca finisaj, att n sal ct i n coridoarele de acces la balcon, o mochet pentru
trafic intens de culoare nchis.
Tavanul slii. Tavanul fals propus asigur necesarul de spaiu tehnic, ns prezint
caliti suplimentare: este rezistent la foc 30 minute i prezint caliti acustice. Culoarea
propus ca finisaj este negru, iar profilele vizibile ale sistemului de agare sunt i ele negre.
Modularea tavanului pe sistemul de agare permite creearea unor zone de acces n spaiul
tehnic pentru mentenan a sistemului de ventilare sau a celui de iuminat. Tavanul fals
conine i un strat de 5cm de vat mineral cu rol fonoabsorbant, preferabil tot de culoare
negru la partea inferioar.
casetate din vata minerala de sticla (proprietati acustice, buna rezistenta in timp).
Pereti. Peretii se vor antifona cu sistem de vata minerala i gips carton de 10cm
grosime. Acest sistem acustic va avea culoarea negru att ca finisaj ct i ca vat mineral
(precum tavanul slii). La nivelul peretilor se va monta i sistemul de iluminat (tip aplice) dar
i partea de boxe a sistemului de sonorizare.
Podium. In zona determinata de ecranul de proiectie este propus un podium de 55
cm nlime avnd drept finisaj mochet de trafic intens.
Ecran de proiectie. Ecranul de proiecie are dimensiunea de 5,00 x 7,00m i este
retractabil, astfel c rularea lui spre partea superioar orizontal permite folosirea scenei i
pentru alte evenimente.
Echipamente. Sala va fi dotata cu un sistem audio-video si proiectii 2D/3D, sistem
de sonorizare si iluminat pentru evenimente conexe. Aceste sisteme sunt descrise in detaliu
la capitolul special dedicat lor.
Mobilier. Sala de cinema va fi dotat cu un numar de 175 de scaune n zona de
parter i nc 75 n zona de subpant (balcon). Aceste scaune vor avea caracteristicile
minime, n mod obligatoriu, de tipul celor prezentate n foto 59, precum: scaune rabatabile cu
15
mecanism de revenire gravitaional, umplutur din spum poliuretanic de nalt densitate,

tapierie din esatur premium cu rezisten mrit la peste 60.000 cicluri, tratament de
ntrziere la foc, intrados din HDPP (polipropilena de impact), brae/cotiere din
poliuretan,schelet din oel vopsit n cmp electrostatic. Caracteristicile vizate fac referire i la
coeficienii ergonimici, prezint supori pentru pahare, numerotare. Proiectul prevede scaune
fixe i n nici un caz, nu se admite folosirea scaunelor mobile sau a celor de tip birou.
Culoarea tapieriei se va alege n concordan cu cromatica interioar a slii de cinema.
Tot la acest capitol, menionm cortina care se va amplasa adiacent ecranului de
proiecie. Aceasta se va amplasa stnga-dreapta fa de ecran, avnd o nlime de circa
8,00m i o lungime estimat de circa 30,00m (din 2 bucai). Cortina va fi realizat din material
textil cu cdere grea (de tip catifea, etc), i va avea o culoare nchis, fr model decorativ
pentru a nu distrage atenia spectatorilor de la ecranul de proiecie
3.3.5. Finisajele exterioare propuse.
La exterior, suprafeele se vor cura pn la dezvelirea elementelor structurale
(zidrie / beton), dup care se vor placa cu polistiren expandat de 10cm.
Finisajul predominant al exteriorului cldirii va fi predominant de tip termosistem cu
decorativ, culoare bej nchis.
Se vor reface ancadramentele de la nivelul corniei, prin montarea de forme din
polistiren extruat, acoperit cu un strat de vopsea decorativ, culoare bej deschis.
Corpul de cldire care adpostete sala de cinema, precum i accesul principal n
cldire, se vor acoperi cu panouri compozite tip bond, cu finisaj din cupru patinat.
Soclul cldirii se va acoperi cu placaje din piatr natural, culoare brun.
Tmplriile exterioare se vor realiza din PVC pentacameral de culoare maro, cu geam
dublu termorezistent tip Low-E.
Balustradele exterioare se vor dispune pe o suprafeele din beton existente (de tip
scri / podeste / bordur) i se vor executa din fier forjat n forme geometrice. Suprafeele se
vor grundui i se vor acoperi cu dou straturi de vopsea-ulei de culoare neagr.
Treptele exterioare se vor acoperi cu gresie antiderapant de exterior.
Aferent faadei posterioare, peste anex, se va masca zona de sisteme de ventilaie
cu ajutorul unui grilaj metalic cu rol de antifonare. Acesta se va trata mpotriva intemperiilor i
se va acoperi cu dou straturi de vopsea ulei de culoarea cuprului.
3.3.6. Acoperiul i nvelitoarea propus.
Acoperiul, att cel principal, ct i cel de peste anex, va fi de tip teras cu
nvelitoare din materiale bituminoase.
Sistemul de preluare i scurgere al apelor meteorice se va realiza din jgheaburi i
burlane din tabl zincat, de culoare maro.
Cornia este prevzut cu astereal de nchidere i pazie din lemn geluit, biuit i
acoperit cu un strat de vopsea de culoare maro.
3.3.7. Alimentarea cu energie electric.
16
Construcia se va alimenta cu energie electrica din reeaua electric existent n zon.

Instalaiile electrice se vor realiza cu firme autorizate n acest scop i cu respectarea
normativelor I7/2002 (Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu
tensiuni pana la 1000Vc.a. si 1500 Vc.c.) i GP 052/2000 (Ghid pentru instalaii electrice cu
tensiuni pana la 1000V ca si 1500V cc).
Se va realiza instalaie de Securitate mpotriva efraciei.
Efectuarea instalaiilor se vor face n conformitate cu memorial pe specialitatea
instalaii electrice i cu respectarea planelor anexate prezentei documentaii.
3.3.8. Alimentarea cu energie termic
nclzirea spaiilor se va efectua prin intermediul dispozitivelor de tip radiant i
ventiloconvectoare de tavan. Sala de cinema va dispune de instalaie de climatizare cu rol de
reglaj termic (rcire / nclzire).
Se va respecta memoriul tehnic de instalaii termice, precum i planele anexate
prezentei documentaii.
3.3.9. Alimentarea cu ap
Alimentarea cu ap se face fie prin ibranament la reeaua de ap a municipiului
Petroani.
3.3.10. Evacuarea apelor uzate
Evacuarea apelor menajere uzate se va realiza prin branament la reeaua de
canalizare a municipiului Petroani.
Cap. 4.
ndeplinirea cerinelor de calitate.
4.1. Cerina A Rezisten i stabilitate:
Proiectul va fi supus verificrii tehnice pentru cerina A1-A2 conform prevederilor din
memoriul tehnic de structur.
4.2. Cerina B Siguran n exploatare:
Se prevd balustrade (conf. STAS 6131) n zona scrilor, a golurilor cu parapet sub
0,90m, mn curent la 0,90m. Ferestrele cu hp=0,00m de la cota pardoselii finite aferent,
vor dispune de paneluri din PVC cu nlimea de 90cm.
Se realizeaz scar (conf. STAS 2965) pentru circulaia pe vertical ntre niveluri,
avnd limea liber a rampei de 1,15m.
Suprafeele scrilor / rampelor exterioare se vor placa cu gresie antiderapant de
exterior.
4.3. Cerina C Sigurana la foc:
Cerina C Securitatea la incendiu: se vor respecta prevederile din Scenariul de
sigurana la foc. Cldirea dispune de cile de evacuare n caz de incendiu.
4.4. Cerina D Igiena, sntatea i protecia mediului
17
Nu se folosesc materiale la construcia imobilului ce pot avea efecte negative asupra

igienei i sntii oamenilor.
Prin realizarea obiectivului, nu se perturb vecintile i nu sunt tiai arbori.
Construcia se ncadreaz n spaiul natural i construit, existent fr a aduce
modificri semnificative la actuala form de relief. La finalizarea lucrrilor, spaiul nconjurtor
deteriorat se va reface.
Colectarea i depozitarea deeurilor menajere se va realiza cu Europubele din PP ce
se vor asigura prin grija beneficiarului sau prin grija prestatorului de servicii.
Pe durata lucrrilor de construcie beneficiarul va ncheia un contract de prestri
servicii cu prestatorul local pentru ridicarea deeurilor rezultate din activitatea de construcii.
Nu se folosesc materiale la construcia imobilului ce pot avea un impact semnificativ
asupra mediului.
Se vor obine de la autoritile abilitate, limitele orare pentru desfurare a lucrrilor de
construcii.
Se vor respecta de asemenea prevederile legale privind protecia mediului, protecie
sanitar i norme de igien.
4.5. Cerina E Izolarea termic i economia de energie.
Cerina E izolarea termic i economia de energie: n conformitate cu prevederile din
OG 29/2000 s-a avut n vedere economisirea energiei termice prin:
- tmplria din PVC cu geam termopan, clar, termoizolator.
- placarea cu polistiren expandat a pereilor, i vat la nivelul planeului cu rolul att
de termoizolare ct i de izolare fonic.
4.6. Cerina F Protecia la zgomot
Cerina F protecia la zgomot: s-a asigurat izolarea fonic a cldirii fa de exterior
prin montarea de tmplrie din PVC cu geam termopan i prin cptuirea cu vat la nivelul
planeului.
Cap. 5.
Msuri de protecie civil.
- nu este cazul.
MSURI DE PROTECIE A MUNCII
La executarea lucrrilor se vor respecta toate msurile de protecie a muncii

prevzute n legislaia n vigoare n special din Regulamentul privind protecia i igiena
muncii n construcii ediia 1993 ; Legea Proteciei Muncii Nr. 90/1996 ; Norme generale
de protecie a muncii ediia 1996, precum i Norme specifice de protecie a muncii pentru
diferite categorii de lucrri .
Normele Generale de Protecia a Muncii aprobate n ordinul Ministrului de Protecie
Sociale nr.508/2002.
Ordinul MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitate a muncii la nlime;
18
Ordinul MMPS 255/1995 normativ cadru privind acordarea echipamentului de

protecie individual.
Ordinul Ministerului Sntaii 232/2002.
Prevederile tuturor aceste norme enumerate prin prezenta documentaie se aplic
cumulativ.
Respectarea Normelor de Protecie a Muncii prezentate nu absolv persoanele
fizice/juridice de rspundere pentru lipsa de prevedere i asigurare al altor Msuri de
Protecie a Muncii, sau PSI adecvate condiiilor concrete de desfurare a activitii
respective.
Lucrrile se vor executa pe baza proiectului de organizare i a fielor tehnologice
elaborate de tehnologul executant, n care se vor detalia toate msurile de protecie a muncii.
Se va verifica nsuirea fielor tehnologice de ctre ntreg personalul din execuie.
Dintre msurile speciale ce trebuiesc avute n vedere se menioneaz :
- zonele periculoase vor fi marcate cu placaje i inscripii;
- se vor face amenajri speciale (podine de lucru, parapei, dispozitive);
- toate dispozitivele, mecanismele i utilajele vor fi verificate n conformitate cu
normele n vigoare;
- asigurarea cu for de munc calificat i care s cunoasc msurile de protecie a
muncii n vigoare din Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii
Se atrage atenia asupra faptului c msurile de protecie a muncii prezentate nu au
un caracter limitativ, constructorul avnd obligaia de a lua toate msurile necesare pentru
prevenirea eventualelor accidente de munc (msuri prevzute i n Norme specifice de
securitate a muncii pentru diferite categorii de lucrri).
Cap. 6.
Amenajari exterioare construciilor.
- Nu fac obiectul prezentei lucrri, acestea realizndu-se ulterior, prin grija
beneficiarului.
Cap. 7.
Organizarea de antier
Sunt necesare prezentarea informaiilor privitoare la antier prin:
- Montarea panoului general de antier, n conformitate cu cerinele legale.
- Afiarea de instruciuni generale cu privire la Disciplina n antierul de construcii
(Regulament de ordine interioar).
Afiarea unui Plan de circulaie n antier i n proximitatea antierului cu indicarea
acceselor.
Afiarea unui Plan de aciune n situaii de urgen (incendiu, calamiti naturale).
Afiarea Graficului de execuie a lucrrilor, i actualizarea lor ori de cte ori este
necesar.
19
Datele vor fi nscrise obligatoriu ntr-un panou de minimum 60x90 cm (literele avnd
o nlime de cel puin 5 cm), confecionat din materiale rezistente la intemperii i afiat la loc
vizibil pe toat perioada lucrrilor.
Vederea de ansamblu poate fi: fotografie dup machet, o perspectiv sau o faad
reprezentativ (principal) a investiiei.
Modelul pentru panoul de identificare a investiiei este stabilit potrivit Ordinului
Ministrului lucrrilor publice i amenajrii teritoriului nr.63/N din 11 septembrie 1998.
Se vor avea n vedere :
- organizarea spaiilor necesare depozitrii temporare a materialelor, msurile
specifice pentru conservare pe timpul depozitrii i evitrii degradrilor.
- msuri specifice privind protecia i securitatea muncii, precum i de prevenire i
stingere a incendiilor, decurgnd din natura operaiilor i tehnologiilor de construcie cuprinse
n documentaia de execuie a obiectivului;
- msuri de protecia vecintilor (transmitere de vibraii i ocuri puternice, degajri
mari de praf, asigurarea acceselor necesare).
Se vor lua msuri preventive cu scopul de a evita producerea accidentelor de lucru
sau a incendiilor.
Pentru a preveni declanarea unor incendii se va evita lucrul cu i n preajma surselor
de foc.
Dac se folosesc utilaje cu acionare electric, se va avea n vedere respectarea
msurilor de protecie n acest sens, evitnd mai ales utilizarea unor conductori cu izolaie
necorespunztoare i a unor mpmntri necorespunztoare.
n momentul execuiei se vor respecta NTSM i normele PSI n vigoare referitoare la
lucrri de construcii, ORDINUL 381/1219/MC al MI i MLPAT /1994, P-118/1999.
Se vor folosi materiale de calitate conform cu specificaiile din proiect. Este interzis
operarea de modificri fa de proiectul avizat. Pe tot timpul executrii lucrrilor de
construcii, constructorul va respecta cu strictee normele de protecia muncii n construcii,
prescripiile tehnice RI-76, precum i "Normele specifice de protecia muncii".
Beneficiarul va respecta HG 300/2006 privind cerinele minime de securitate i
sntate pentru antierele temporare sau mobile.
Executantul are obligaia de a lua pe antier toate msurile suplimentare necesare
pentru ca toate lucrrile s se execute n deplin siguran n special n zonele cu pericol de
cdere n gol.
Executantul i beneficiarul vor urmri de asemenea calitatea materialelor puse n
opera i vor ncheia procese verbale pentru toate lucrrile ascunse.
Beneficiarul are obligaia de a obine toate acordurile i avizele prevzute de lege,
solicitate prin certificatul de urbanism i nu va ncepe execuia lucrrilor dect dup
obinerea autorizaiei de construire.
Autorizarea lucrrilor de construcii se va face de ctre Primria Locala, dar numai
dup ce beneficiarul va obine toate avizele i acordurile solicitate prin certificatul de
urbanism.
La execuie se vor respecta prevederile documentaiei i a detaliilor de execuie
cuprinse n faza de proiectare (P.T. i D.E.).
20
Pe durata executarii lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele:

- Legea 90/1996 privind protectia muncii;
- Norme generale de protectia muncii;
- Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 privind protectia si igiena muncii in
constructii ed.1995;
- Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la
inaltime;
- Ord. MMPS 255/1955 - normativ cadru privind acordarea echipamentului de
protectie individuala ;
- Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 Normativ C300-1994
- Alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii propriu-zise a
lucrarilor.
n conformitate cu Lege 10/1995 privind calitatea n construcii i HGR 925/1995
proiectul va fi supus verificrii tehnice pentru exigena A (partea de rezisten).
Prezenta documentaie, n faza de proiect pentru autorizaie de construire, este un
extras de proiect tehnic i a fost elaborat cu respectarea prevederilor Legii 50/1991
(republicat), ale Legii nr.10/1995 privind calitatea lucrrilor n construcii i a normativelor
tehnice n vigoare.
Dup obinerea autorizaiei, beneficiarul va anuna nceperea lucrrilor la Primrie i
Inspecia de Stat n Construcii i va angaja un responsabil cu securitatea i sntatea n
munc.
Proiectantul nu i asum rspunderea pentru nerespectarea documentaiei i
executarea altor lucrri ce ar putea afecta structura de rezisten i stabilitatea construciilor.
Pentru orice nepotriviri ntre documentaia de fa i unele situaii ivite pe parcursul execuiei
va fi solicitat proiectantul pentru luarea msurilor ce se impun.
Prezenta documentaie s-a ntocmit n vederea obinerii acordurilor, avizelor i a
Autorizaiei de Construcie i nu ine loc de proiect de execuie.
ntocmit,
Arh. Claudia A. Fril
21
2. MEMORIU REZISTEN
Proiect nr.:
Faza:
Beneficiar:
Adresa beneficiar:
Amplasament:
Proiectant:
13 / 2016
D.T.A.C.
Municipiul Petroani
Cap.1. Amplasament.
Obiectivul studiat se afl situat n intravilanul municipiului Petroani, fiind edificat n
anul 1957 i nu este monument istoric.
Construcia, avnd form de poligon n plan i se nvecineaz dup cum urmeaz: la
nord zon verde i baterie de garaje, la vest bloc 87 i trotuar pietonal aferent strzii 1
Decembrie 1918, la sud se nvecineaz cu bloc 87, parcare aferent i spre est, zon verde,
iar la est se nvecineaz cu Str. t. O. Iosif i bloc de locuine.
Terenul, de forma unui poligon regulat, prezint anumite decliviti i se ncadreaz n
zona climatic A conform CR1-1-4/2012 (ncrcri date de vnt) i B conform CR-11-3/2012 (ncrcri date de zpad).
Conform indicativ CR 1-1-3/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra
construciilor" zona este caracterizat prin So,k = 2kN/m.
Cap.2. Situaia existent
Cldirea se afl n zona central a oraului, fiind n prezent ntr-un avansat stadiu de
degradare la nivel de finisaje. Din punct de vedere structural, obiectivul se prezint n stare
bun, cu excepia unui perete ce necesit consolidare.
Cldirea este constituit dintr-un corp unitar, cu o form general n plan de litera T,
avnd alipit de faada secundar (nord est) o cldire anex mai mic (secundar), cu o
form dreptunghic n plan, separat cu rost de cldirea cinematografului.
Accesul la parterul imobilului se realizeaz prin intermediul a trei ci de acces, una
principal i altele dou secundare, pe laturile lungi ale cldirii.
Circulaia pe vertical ntre parter i etaj se realizeaz prin intermediul a dou case de
scri din beton.
Regimul de nlime al cldirii este P+Ep (etaj parial).
Caracteristici tehnice generale ale construciei existente:
- dimensiunile maxime n plan 19,90m x 37,05m
22
- regim de nlime existent: P+1E (etaj parial);

- Suprafaa construit S.c. = 555,00mp;
- Suprafaa desfurat S.d. = 930,00mp;
- sistemul structural este din zidrie din blocuri de zgur cu ciment i din crmid i
au grosimi de 50-60cm;
- pereii de compartimentare interiori sunt din zidrie de crmid cu mortar de varciment i au grosimi de cca. 15cm.
- fundaiile sunt de tip continue din beton ciclopian (crmid, bolovani i beton
simplu;
- planeul peste parter pe zona de acces este din beton armat monolit;
- planeul peste etaj este din corpuri mici prefabricate cu goluri, realizate din zgur,
rezemate pe grinzi prefabricate din beton armat;
- planeul peste sala de proiecie este din chesoane prefabricate din beton armat cu
grinzi transversale prefabricate din beton armat cu talpa superioar nclinat n dou ape i
lungimea de 12m, dispuse la distana de cca 4m interax; chesoanele prefabricate au nervuri
pe contur i dou nervuri transversale intermediare;
- acoperiul este de tip teras necirculabil cu panta de scurgere a apelor meteorice
spre exterior;
Construcia existent se ncadreaz la categoria C de importan (conform H.G.R.
nr. 766/1997) i la gradul III de importan (conform normativului P100/1992).
Caracteristicile terenului de fundare:
Presiunea convenional, conform STAS 3300/2 85: P conv = 260 kPa. Zona
seismic de calcul este reprezentat de urmtoarele valori:
- Ag=0,12g (cf. P100/2013: ag=0,15g);
- Tc=0,7sec.
Cap.3. Situaia proiectat
De comun acord cu beneficiarul i n baza certificatului de urbanism, se doreste
realizarea lucrrii cu titlul Reabilitarea i modernizarea cinematografului Victoria din
municipiul Petroani.
Reabilitarea se va realiza din punct de vedere structural (prin consolidri, demolri de
elemente structurale, creare de goluri si de perei), arhitectural (refacerea finisajelor
interioare i exterioare, amenajarea i refuncionalizarea spaiilor) i din punct de vedere al
instalaiilor (refacerea tuturor instalaiilor electrice, sanitare, termice, ventilaie, anti efracie
etc. i a branamentelor).
n vederea interveniei asupra construciei existente, se propun urmtoarele lucrri:
- se va avea n vedere debranarea i nlturarea tuturor tipurilor de reele existente
ce ;
- se vor deschide toate golurile de ui i ferestre nzidite ulterior la parterul i la etajul
cldirii;
23
- crearea a dou goluri de u cu limea de 2,00m i respectiv 1,60m, urmnd a se

borda i rezultnd dou goluri de u cu dimensiunile de 1,40/2,00m i 1,00/2,00m ntre
foyer i spaiile tehnice de la nivelul parterului existent;
- se vor desface i nltura unii perei interiori despritori (din zidrie de crmid cu
grosimea de 15cm) de la parter, din zona grupurilor sanitare i de la parterul cldirii-anex
secundar;
- se va desfiina planeul peste parterul cldirii anex (secundare);
- se vor refuncionaliza grupurile sanitare de la parter prin refacerea unor perei
despritori pe structur uoar;
- se va micora dimensiunea unui gol de u existent de la nivelul parterului, prin
zidirea parial a acestuia cu crmid;
- se va cura complet tencuiala i se vor reface finisajele pereilor interiori ai ntregului
obiectiv;
- se vor realiza reparaii locale prin plombare / rezidire a zonelor puternic deteriorate
din pereii cldirii, dup curarea prilor care se desprind;
- se vor cura i se vor injecta cu lapte de ciment fisurile depistate n pereii portani
de zidrie;
- peretele exterior de nord vest se va cmui local pe ambele fee cu plas de
armtur i mortar de ciment n lungul fisurii verticale din zona de mijloc a peretelui;
- se va nltura termoizolaia aplicat parial pe pereii exteriori i se vor desface
tencuielile degradate;
- se vor desface i se vor nltura toate straturile de pe terasa cldirii, se vor demonta
toate chesoanele prefabricate din beton armat i se va nlocui sistemul de acoperi / planeu,
pe structur metalic din tabl cutat, vat mineral rigid cu hidroizolaii din membrane PVC
i bitumate;
- se va realiza un tavan fals spre interior, suspendat de grinzile planeului;
- se vor nlocui toate tmplriile interioare i exterioare, conform detaliilor de
arhitectur;
- se va reface sistemul de preluare i scurgere al apelor meteorice prin montarea de
jgheaburi i burlane din tabl, vopsite n cmp electrostatic, culoare maro;
- se va reface sistemul de hidroizolaie perimetral la centuri i un sistem de drenare a
apelor meteorice i se va reface rigola de preluare i evacuare a apelor pluviale de pe
amplasament;
- se va consolida fundaia perimetral a cldirii prin realizare unei centuri-perete
mulate pe exteriorul fundaiei, din beton armat de clas C25/30 cu dimensiunile de 30x50cm,
ancorat de fundaia existent prin intermediul conectorilor metalici;
- dup demontarea acoperiului tip teras format din chesoane prefabricate, se va
realiza o centur perimetral la partea superioar a pereilor portani, avnd betonul de
marc C20/25;
- planeul din tabl cutat se va contravntui n plan.
Toate elementele metalice exterioare se vor trata mpotriva intemperiilor i se vor
proteja prin vopsire n cel puin dou straturi de vopsea-ulei
24
Principalele reglementri ce au stat la baza ntocmirii documentaei:

NP-082 - 2004 Cod de proiectare. Bazele proiectrii i aciunii asupra construciilor.
Aciunea vntului;
P112-04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa;
P100/2013 - Cod de proiectare seismic. Prevederi de proiectare pentru cldiri.
CR 1-1-3-2012 - Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor.
CR 0-2005 - Cod de proiectare. Bazele proiectrii structurilor n construcii.
NE 012-1999 - Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton
precomprimat.
NE 012/1-2007 - Normativ pentru producerea betonului i executarea lucrrilor din beton,
beton armat i beton precomprimat
C28-1999 - Normativ pentru sudarea armturilor din oel-beton.
NP 007-1997 - Cod de proiectare pentru structuri n cadre din beton armat.
CR 6-2006 - Cod de proiectare pentru structuri din zidrie.
NP 019-1997 - Ghid pentru calculul la stri limit a elementelor structurale din lemn
C112-86 Normativ pentru proiectarea i executarea hidroizolaiilor din materiale
bituminoase la lucrrile de construcii;
NP 019-97 Ghid pentru calculul la stri limita a elementelor structurale din lemn
STAS 10101/0A-77 Aciuni n construcii. Clasificarea i gruparea aciunilor pentru
construcii civile i industriale;
C112-86 Normativ pentru proiectarea i executarea hidroizolaiilor din materiale
bituminoase la lucrrile de construcii;
n atenia constructorului:
Pe parcursul lucrrilor, constructorul, pe lng obligaiile care i revin va avea n vedere i
urmtoarele aspecte:
Respectarea strict a proiectului, a Normelor de Protecie a Muncii i a normelor i
legislaiilor n construcii, n vigoare.
Obinerea in prealabil a acordului beneficiarului i a proiectantului pentru soluiile tehnice pe
care le propune.
Beneficiarul va consulta proiectantul nainte de transmiterea deciziei adoptate la constructor.
Lucrrile de execuie a elementelor de structur vor fi verificate de un diriginte atestat,
iar proiectantul va fi solicitat pe tot parcursul lucrrii pentru eventualele adaptri ale detaliilor
n cazul apariiei unor neconcordane ntre documentaia ntocmit i situaia de la fa
locului.
Atribuiile dirigintelui de antier sunt minim urmtoarele:
-verifica proiectele si calitatea acestora; constata eventualele lipsuri si solicita nelmuriri sau
completri de la proiectant;
-verific existenta in proiect a fazelor determinante si a programului de control al calitii;
-verific existenta autorizaiei de construire;
-urmrete execuia construciei in conformitate cu prevederile nscrise in proiectul tehnic,
plane, memorii, prospecte, caiet de sarcini, clauze contractuale, etc;
25
-participa la selectarea executanilor si a materialelor de construcii;

-ofer asistenta si consultanta beneficiarului si executantului;
-guverneaz ntrunirile realizate cu ocazia fazelor determinante;
ntocmete procesele verbale de faze si are grija ca si celelalte persoane sa le semneze in
deplin cunotin de cauz;
-urmrete executaii lucrrilor in conformitate cu programul prezentat la contract si i da
acceptul la plata lucrrilor doar in cazul in care aceste sunt corespunztoare; poate cere
ntreruperea lucrrilor, demolarea unor lucrri realizate necorespunztor, Solicita in cazul in
care este nevoie dispoziii de antier din partea proiectantului;
-verifica calitatea dispoziiilor de antier;
-sesizeaz eventualele probleme care pot aprea pe parcursul execuiei;
-participa la recepia parial sau totala a lucrrilor de construcie;
-stabilete responsabilii si urmrete rezolvarea obieciunilor de la recepia lucrrilor;
-cheam persoanele responsabile la fazele determinante ale lucrrilor;
-trebuie sa aib grij sa se realizeze lucrri de calitate in conformitate cu prevederile din
proiect , din caietul de sarcini, din prospecte, conform normelor in vigoare, conform legii 10
privind calitatea lucrrilor de construcii.
-rspunde solidar cu proiectantul, executantul, beneficiarul, investitorul, furnizorul de
materiale de executarea unor lucrri de calitatea.
urmrete respectarea tehnologiei de execuie;
-ntocmirea crii tehnice a construciei care s conin procesele verbale de recepie, de
admitere a fazelor determinante, de lucrri ascunse precum i notele de constatare a
autoritilor de control.
n atenia beneficiarului:
- S angajeze diriginte de antier care s urmreasc lucrrile,
- S angajeze responsabil cu securitatea i sntatea n munc,
- S respecte fazele determinante i s convoace participanii cu 10 zile nainte.
(fr faze determinante i asuma rspunderile legale i absolv ISC, Primrie,
Proiectant de orice rspundere)
- S fac proces verbal de amplasament cu participarea reprezentantului Primriei.
- S execute lucrrile cu firme specializate i cu respectarea legilor n vigoare.
- S execute doar dup proiectul de execuie, tampilat, cu referat de verificare.
- Rspunde de urmrirea comportrii n timp a construciei.
Controlul execuiei corecte a golurilor pentru instalaii pe antier revine beneficiarului.
La execuia lucrrilor pe antier se vor folosi numai materiale nsoite de certificatul de
calitate care s ateste condiiile cerute prin proiect (marc de beton, tip oel, etc.).
Convocarea proiectantului de ctre constructor pentru verificarea unor etape ale
execuiei sau n cazul unor lucrrilor neprevzute va fi fcut n scris cu cel puin 3 zile
nainte.
Nu se vor pune n oper materiale care nu au certificat de calitate i/sau ce nu
corespund normelor europene privind calitatea materialelor de construcie.
26
Recomandm ca executarea lucrrilor s se fac, n conformitate cu prevederile Legii

nr. 10/1995, de o societate de construcii, sub supravegherea unui inspector de antier
atestat.
Dup obinerea autorizaiei de construire, beneficiarul va anun Primria i ISC pentru
nceperea lucrrilor.
Exigenele la care se va verifica documentaia:

Avnd n
vedere Legea nr. 10/1995, HGR nr.766/1997 i Ordinul MLPAT
nr.77/N/1996, s-au stabilit :
- categoria de importan: C-normal.
- documentaia va fi supus verificrii: A1-A2 (rezisten i stabilitate).
Prezenta documentaie s-a ntocmit pentru obinerea autorizaiei de construire i nu
tine loc de proiect de execuie.
n conformitate cu Legea nr. 10/1995, art. 23 lit.g) i cu Legea nr. 453/200, art. 6
paragraful (4), executarea lucrrilor de construcii se poate face numai pe baza proiectului
tehnic i a detaliilor de execuie. Proiectantul va fi consultat n cazul unor neconformiti i va
fi convocat s participe la fazele determinante.
Recomandm ca executarea lucrrilor s se fac, n conformitate cu prevederile Legii
nr. 10/1995, de o societate de construcii, sub supravegherea unui inspector de antier
atestat.
Nu se vor pune n oper materiale care nu au certificat de calitate i/sau ce nu
corespund normelor europene privind calitatea materialelor de construcie.
Lucrrile de execuie a elementelor de structur vor fi verificate de un diriginte
atestat, iar proiectantul va fi solicitat pe tot parcursul lucrrii pentru eventualele adaptri ale
detaliilor n cazul apariiei unor neconcordane ntre documentaia ntocmit i situaia de la
faa locului.
ntocmit
ing. Nicolae JOIA
27
3. MEMORIU INSTALAII ELECTRICE DE SECURITATE
Proiect nr.:
Faza:
Beneficiar:
Adresa beneficiar:
Amplasament:
Proiectant:
13 / 2016
D.T.A.C.
Municipiul Petroani
INSTALATII ELECTRICE PENTRU ILUMINATUL DE SECURITATE

GENERALITATI
Prezenta lucrare trateaz n faza DTAC instalatiile electrice pentru iluminatul de
securitate si instalatia de protectie impotriva trasnetelor, aferente obiectivului
REABILITAREA SI MODERNIZAREA CINEMATOGRAFULUI VICTORIA din municipiul
Petrosani, str. 1 Decembrie 1918, nr.89.
Lucrarea are la baz:
- tema de proiectare (faza DALI a documentatiei),
- temele de specialitate precum, partea de arhitectura i datele culese de pe teren.
- scenariul de securitate la incendiu
- specificatiile normativului I7/2011
Datele constructive ale obiectivului; cldire existent ce se modernizeaz i
renoveaz.
Constructia propus urmeaz a se ncadra n categoria celor civile, de cultur,
nglobnd functiunile de: spectacole i activitati cu publicul i spatii administrative.
Ca urmare sunt necesare urmtoarele instalatii electrice pentru curenti tari normale
i speciale:
- instalatii electrice de iluminat
- instalatii electrice de iluminat sigurant marcare ci evacuare,
--instalatii
electrice de iluminat pentru marcare hidranti incendiu
- instalatii electrice de iluminat impotriva panicii
- instalatii electrice de iluminat de siguranta pentru circulatie
- instalatie electrice de iluminat pentru continuarea lucrului
Alimentarea cu energie electric
28
n prezent cldirea Cinematografului este alimentat cu energie electric din reteaua

furnizorului local de energie electrica.
Cade in sarcina beneficiarului solicitarea unui alt tip de bransament in situatia in
care instalatia electrica proiectata schimba clauzele contractuale existente dintre furnizor si
beneficiar.
n spatiul tehnic de la parter s-a propus montarea unui tablou electric general TDG.
De la acesta se vor alimenta tablourile de distributie secundare de pe fiecare nivel. TDP;
TDE; TDCP
Coloanele de alimentare a acestor tablouri secundare se vor face cu cabluri de
cupru, cu ntrziere la propagarea focului, montate pe jgheaburi din tabl de otel zincat,
fixate pe console metalice de planeu i n ghene special amenajate, sau sub tencuiala in
tuburi de protectie.
Tablourile electrice vor fi echipate cu aparataj modern, ntreruptoare automate cu
protectie la scurtcircuit i suprasarcin; i suplimentar cu protectie diferentiala (sensibil la
un curent rezidual de 30mA) pentru circuitele circuitele de iluminat de siguranta.
n tabloul general de distributie se va monta un descrctor la supratensiune, pentru
protectia receptoarelor electrice cu componente electronice, la supratensiuni aprute
accidental pe retea.
Instalatii electrice interioare de iluminat sigurant
Pentru
acest
obiectiv
este
obligatoriu
(conform
I7/2011)urmatoarele tipuri de iluminat de siguranta:
-instalatii electrice de iluminat sigurant marcare ci evacuare
electrice de iluminat pentru marcare hidranti incendiu
-instalatii electrice de iluminat impotriva panicii
-instalatii electrice de iluminat de siguranta pentru circulatie
-instalatie electrice de iluminat pentru continuarea lucrului
Normativ
-instalatii
INSTALATII ELECTRICE DE ILUMINAT SIGURANT PENTRU MARCARE CI

EVACUARE
A fost prevzut un iluminat de sigurant pentru marcare ci evacuare format din
corpuri de iluminat tip autonom, prevazute cu kit de emergenta, sistem de incarcare
automata a acumulatorilor, buton de test si LED de control al incarcarii. Autonomia de
functionare al unui corp de iluminat va fi de minim 1 ora.
Corpurile de iluminat pentru evacuare trebuie amplasate astfel inct s se asigure un
nivel de iluminare adecvat (conform reglementrilor specifice referitoare la proiectarea si
executarea sistemelor de iluminat artificial din cldiri) lng fiecare usa de iesire si in locurile
unde este necesar s fie semnalizat un pericol potenial sau amplasamentul unui echipament
de siguranta, dup cum urmeaz:
-lng scri, astfel inct fiecare treapt s fie iluminat direct;
-lng orice alt schimbare de nivel;
-la fiecare usa de iesire destinat a fi folosit In caz de urgenta;
-la fiecare schimbare de directie;
29
-In exteriorul si lng fiecare iesire din cldire;

Corpurile de iluminat pentru evacuare trebuie s respecte recomandrile din SR EN
60598-2-22 si tipurile de marcaj (sens, schimbri de directie) stabilite prin H.G. nr. 971/2006,
SR ISO 3864-1 (simboluri grafice) si SR EN 1838 privind distantele de identificare, luminanta
si iluminarea panourilor de semnalizare de securitate.
Punerea in functiune la intreruperea iluminatului normal se va face in maxim 5
secunde.
Circuitele de alimentare cu e.e. a corpurilor de iluminat de securitate pentru evacuare
se vor realiza cu cablu cu conductoare din cupru cu izolatie cu rezistenta la propagarea
flacarii in manunchi, din tablourile de distributie conform specificatiilor din partea desenata.
INSTALATII ELECTRICE DE ILUMINAT SIGURANT PENTRU MARCARE
HIDRANTI
In vederea identificrii hidrantilor in lipsa iluminatului normal, se vor monta langa
sau deasupra
Acestora (la maxim 2m) corpuri de iluminat de tip autonom, prevazute cu kit de
emergenta, sistem de incarcare automata a acumulatorilor, buton de test si LED de control
al incarcarii. Autonomia de functionare al unui corp de iluminat va fi de minim 1 ora.
Circuitele de alimentare cu e.e. a corpurilor de iluminat de securitate pentru
marcarea hidrantilorse vor realiza cu cablu cu conductoare din cupru cu izolatie cu rezistenta
la propagarea flacarii in manunchi, din tablourile de distributie conform specificatiilor din
partea desenata.
Pozarea acestora se va face pe jgheaburi nmetalice, sau in tub de protectie ingropat
sub tencuiala .
Punerea in functiune se va face in maxim 5secunde de la caderea iluminatului
normal.
Corpurile de iluminat pentru marcarea hidrantilor trebuie s respecte recomandrile)
stabilite prin H.G. nr. 971/2006, SR ISO 3864-1 (simboluri grafice) si SR EN 1838 privind
distantele de identificare, luminanta si iluminarea panourilor de semnalizare de securitate.
INSTALATII ELECTRICE DE ILUMINAT IMPOTRIVA PANICII
In spatiile salii de cinema, holurile de la parter si etaj, si casa scarilor se va realiza o
instalatie de iluminat de siguranta impotriva panicii alcatuit din copruri de iluminat de tip
autonom, cu lampi fluorescente cu kit de emergenta pe cel putin un tub. Acestea se vor
intercala intre corpurile de iluminat pentru iluminat normal, si vor intra in functiune la maxim 5
secunde de la caderea iluminatului normal.
De asemenea punerea in functiune a iluminatului de securitate impotriva panicii se
va putea face cu comenzi manuale din mai multe locuri accesibile personalului de serviciu al
cldirii, respectiv personalului instruit in acest scop. Scoaterea din functiune a iluminatului de
securitate impotriva panicii trebuie s se fac numai dintr-un singur punct accesibil personalului
insrcinat cu aceasta (panoul tabloului de distributie).
Circuitele de alimentare cu e.e. a corpurilor de iluminat de securitate impotriva panicii
se vor realiza cu cablu cu conductoare din cupru cu izolatie cu rezistenta la propagarea
30
flacarii in manunchi, din tablourile de distributie conform specificatiilor din partea desenata.
INSTALATII ELECTRICE DE ILUMINAT DE SIGURANTA PENTRU CIRCULATIE
Pentru imbunatatirea iluminarii zonelor de circulatie si distingerea unor obiecte de pe
caile de circulatie se va realiza o instalatie de iluminat de siguranta pentru circulatie alcatuita
din corpuri de iluminat tip aplica cu flux direct sau bidirectional, montate in sala de cinema pe
peretii laterali la parter si peretii laterali din zona balconului de la etaj. Corpurile de iluminat
vor fi prevazute cu lampi economice .
Iluminatul de siguranta pentru circulatie se va pune automat in functiune la caderea
iluminatului normal maxim 5 secunde.
Alimentarea cu energie electrica se va face prin circuite realizate cu cablu cu
conductoare din cupru cu izolatie cu rezistenta la propagarea flacarii in manunchi, din
tablourile de distributie, iar ca a doua sursa se va utiliza un sistem redrsor-acumulatoriinvertor ,amplasat in tabloul de distributie general, din care se vor alimenta cu e.e. aceste
corpuri de iluminat in lipsa tensiunii din reteaua furnizorului.
Circuitele de alimentare cu e.e. a corpurilor de iluminat de securitate impotriva
panicii se vor realiza cu cablu cu conductoare din cupru cu izolatie cu rezistenta la
propagarea flacarii in manunchi, din tabloul de distributie general conform specificatiilor din
partea desenata.
Schema de comanda a iluminatului pentru circulatie permite utilizarea corpurilor de
iluminat pentru circulatie si in sistem de iluminat normal.
INSTALATIE ELECTRICE DE ILUMINAT PENTRU CONTINUAREA LUCRULUI
Pentru asigurarea iluminarii in zona centralei de incendiu amplasata in incaperea
casei de bilete in cazul disparitiei tensiunii de pe reteaua furnizorului de energie electrica se
va realiza o instalatie de iluminat pentru continuarea lucrului alcatuita dintr-un corp de
iluminat tip LED, alimentat din tabloul de distributie general printr-un circuit realizat cu cablu
cu conductoare din cupru, in tub de protectie
pozata sub tencuiala sau direct pe jgheab metalic, in functie de zona de traseu.
Sursa de rezerva o reprezinta sistemul redrsor-acumulatori-invertor ,amplasat in
tabloul de distributie general.
De mentionat faptul ca tipul si modelul corpurilor de iluminat specificate mai sus nu
sunt restrictive, la solicitarea beneficiarului putandu-se allege si alte tipuri de corpuri de
iluminat cu respectarea functionalitatii, caracteristicilor luminotehnice si al specificatiilor
normativelor in vigoare.
INSTALATII DE PROTECTIE MPOTRIVA ELECTROCUTRII PRIN LEGARE LA
PMNT
Pentru protecia mpotriva electrocutrilor accidentale, se va realiza o instalaie
exterioar de legare la pmnt, alctuit dintr-o priz de pmnt artificiala, liniara, format
din electrozi verticali din eav zincat de 2, ingropati la o adancime de 0.8m de la suprafata
solului, legai ntre ei prin electrozi orizontali din platband de oel zincat de 40x4mm.
31
Conductorul de legtur ntre priza de pmnt i BMPT realizat tot cu platband din oel
zincat de 40x4mm.
Legtura dintre BMPT i conductorul de legtur se va face printr-o eclis de
separaie.
La aceast instalaie se vor conexa toate tablourile de distribuie.
Rezistena de dispersie a prizei de pmnt va fi de maxim 4 ohmi.
Pentru sesizarea curenilor de defect de ctre disjunctoarele difereniale, se va
realiza o priz de pmnt auxiliar cu un electrod vertical din eav zincat de 2 i conductor
FY 6mm2, asigurndu-se o rezisten de dispersie de max.166 ohmi. Se va respecta distana
de cel puin 5m dintre priza de pmnt auxiliar i priza de pmnt a instalaiei de legare la
pmnt.
INSTALATIE DE PROTECTIE IMPOTRIVA TRASNETELOR
Conform breviarului de calcul pentru determinarea necesitii instalaiei de protecie
mpotriva trsnetelor, (fig1) rezult necesitatea montrii unei instalaiide protecie mpotriva
trsnetelor de nivel IV.
De asemenea se impune (fig.2) montarea n tabloul general TDG, a unui descrctor
la supratensiune de tip 2, tetrapolar, protejat printr-un separator tetrapolar cu fuzibil.
Se va realiza o instalatie de protectie impotriva trasnetelor alcatuita din:
un element de capdare cu dispozitiv de amorsare tip PDA, cu timp de

amorsare de 25s, nivel III, montat pe un catarg din teava din otel zincat de 2, cu lungimea
activa de 3m .Catargul se va pozitiona conform specificatiilor din plansa IE 03.
doua coborari cu conductor rotund din aluminiu cu diametrul de 10mm, pe

coama invelitorii acoperisului si peretii longitudinali opusi, montat pe elementi de sustinere si
distantare conform specificatiilor normativului I7/2011
cate o priza de pamant artificiala, locala, pentru fiecare coborare, alcatuita din
electrozi verticali din teava din otel zincat sau profil zincat X, cu lungimea de 1.5m, ingropati
la 0.80m de la suprafata terenului, legati intre ei cu electrozi orizontali din platbanda din otel
zincat de 40x4mm , conductor de legatura dintre prize de pamant si conductorul de caorare
din platbanda din otel zincat de 40x4mm si cate o cutie cu eclisa de separatie montata pe
zid.
Rezistenta de dispersie a prizei de pamant va fi mai mica de 10 ohmi.
Instalatia IPT astfel realizata, va asigura urmatoarele raze de protectie raportate la
razele de protectie necesare.
Cota
+10.34 (streasina)
+7.99 (zona unitate

climatizare)
Raza de protectie necesara

[m]
20.34
Raza de protectie realizata

[m]
34.51
22.32
57.71
32
+5.89
24.10
59.11
+0.59
62.09
0.00 (sol)
62.41
Intocmit
Ing.Szoboszlai Francisc
33
Fig 1
34
Fig 2
35
4. MEMORIU INSTALAIE ANTI-EFRACIE
Proiect nr.:
Faza:
Beneficiar:
Adresa beneficiar:
Amplasament:
Proiectant:
13 / 2016
D.T.A.C.
Municipiul Petroani
Prezenta documentatie trateaz instalaia de alarmare n caz de efracie la

obiectivul Cinematograf Victoria Petrosani.
Scopul instlrii sistemului de securitate este acela de a asigura obiectivul
mpotriva efraciei, protecia personalului angajat mpotriva agresiunilor fizice i
monitorizarea evenimentelor i persoanelor implicate n ele, n zona de interes, unde
n anumite conjuncturi pot avea loc evenimente ca: efracii, violene, atac armat n
scop de jaf, ameninare etc.
Pentru a raspunde necesitilor s-a prevzut o central de alarmare
computerizat. Ea va fi instalat ntr-un spaiul retras unde au acces doar persoane
autorizate. Tastatura de programare i comand se va amplasa ntr-un loc vizibil
pentru a se putea urmri n permanen toate informaiile i mesajele semnalate. n
funcionarea sa, centrala interogheaz fiecare detector de efracie, iar orice rspuns
anormal se comunic acesteia.
Pentru a rspunde cerinelor minime impuse de lege se va prevedea
urmtoarele:
a)la centrala de efracie se vor conecta senzori de prezen pentru protejarea
intrarilor in obiectiv, cat si a suprafetelor vitrate;
b)un detector de prezen cu dubla tehnologie (infrarosu i microunde) pentru
zona de depozitare comun cu zona echipamentelor de securitate
c)buton de panica, respectiv o pedala de panica la biroul operatorului;
d)senzor de vibratii ce se va monta pe seif;
e)sistemul de alarmare la efracie va fie conectat la un dispecerat de monitorizare
i intervenie.
f)sistemul de detecie a efraciei se va programa cu zone distincte pentru fiecare
detector ce alctuiete sistemul pentru transmiterea corect a oricarui eveniment
catre dispeceratul de monitorizare i interventie, cu posibilitatea de transmitere a
strilor de pericol chiar si cand sistemul este dezarmat;
g)Se vor monta contacte magnetice la uile de acces n obiectiv;
Imunitatea la zgomote a ntregului sistem este intrinsec i este determinat de
protocolul de comunicaie folosit de central pentru interogarea detectoarelor
existente pe linie.
36
Sistemul se autoprotejeaz prin supravegherea permanent a integritii

tuturor componentelor sale: cabluri de conexiune, cutii, capace, etc. De asemenea se
execut permanent o supraveghere a strii tehnice a sistemului, orice deranjament
aprut fiind semnalizat.
Semnalizarea efraciei se realizeaz att acustic, ct i optic prin intermediul
sirenelor prevzute cu flash, amplasate att n interiorul cldirii, ct i n exteriorul
acesteia.
ntocmit,
Ing. Andrei Ionu PANA
37
5. MEMORIU INSTALAII SANITARE
Proiect nr.:
Faza:
Beneficiar:
Adresa beneficiar:
Amplasament:
Proiectant:
13 / 2016
D.T.A.C.
Municipiul Petroani
1. DATE GENERALE
Memoriu tehnic cuprinde specificatiile care stabilesc calitatea materialelor,
conditiile de executare a lucrarilor de instalatii sanitare de apa si canalizare, testele,
probele, verificarile si receptia acestor lucrari, avand la baza:
- "Normativul pentru proiectarea i executareainstalaiilor sanitare din cldiri
i de alimentare cu apa i canalizare din ansambluri de cldiri", indicativ I9
- Normativul pentru proiectarea,executarea si exploatarea instalatiilor tehnicosanitare si tehnologice cu tevi din polipropilena-PP,indicativ 003-96 .
2. LUCRARI PROIECTATE
In functie de destinatia cladirii si numarul obiectelor sanitare se stabilesc
debitele de calcul de apa rece si apa calda menajera.
Apele uzate menajere vor fi preluate de la obiectele sanitare prin instalatia de
canalizare, realizata din tuburi de polipropilena pentru canalizari interioare,
respectindu-se pantele de montaj impuse si asigurand ventilarea instalatiei de
canalizare prin coloane care se vor ridica deasupra nivelului pardoselii si vor fi
prevazute cu piese de curatire si aeratoare de coloana cu membrana.
La trasarea instalatiilor:
-se vor stabili cote de montaj pentru conductele de distributie, colectoarele
orizontale si punctele de consum;
-trasarea instalatiilor interioare se face pe baza datelor din proiect.
Distantele minime intre conductele de apa sau canalizare si conductele altor
instalatii, vor fi conforme cu prescriptiile in vigoare:
-fata de instalatiile electrice, conform Normativului pentru proiectarea si
executarea instalatiilor electrice la consumator cu tensiuni pana la 1000V-I7.
-fata de instalatiile de gaze, conform Normelor Tehnice pentru Proiectarea si
Executarea Sistemelor de Alimentare cu Gaze Naturale.
a) Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa a obiectivului se va realiza de la reteaua de apa existenta
in zona prin refacerea bransamentului de apa existent. De la caminul apometru se
prevede o retea de apa exterioara in incinta din polietilena de inalta densitate PEHD
cu diametrul de 40mm (11/4) care va alimenta cladirea studiata. Alimentarea
cu
apa rece a punctelor de consum din cladire se va face in spatiul tehnic, pentru
38
alimentarea cu apa a instalatiilor de incalzire interioare si in cladire in zona grupurilor

sanitare, de unde se distribuite cu o retea de alimentare a tuturor punctelor de
consum.
In spatiul tehnic s-a prevazut o instalatie compusa din pompe de circulatie
agent termic, schimbator de caldura, vas de expansiune, supapa de siguranta, intrare
apa rece de la instalatia de apa exterioara, inclusiv automatizare pentru functionarea
sistemului de incalzire propus.
Asigurarea apei calde menajere se va asigura de la boilere de preparare apa
calda menajera propuse in fiecare grup sanitar.
Conform Normativul pentru proiectarea, executarea i ntreinerea instalaiilor
de stingere a incendiilor, indicativ P118/2 - 2013, cladirea trebuie dotata cu instalatii
de stins incendiu cu hidranti interiori si hidranti exteriori.
Distributia apei reci si calde in cladire este realizata cu teava din cupru pentru
instalatii sanitare. Pentru distributie din coloanele propuse a apei reci si calde in
cladire se propune cupru sanitar pentru instalatii sanitare, montata in ghene si
mascat in pereti. Conductele de apa rece din instalatia interioara de apa vor fi izolate
cu bete de postav sau izolatii din elastomeri, contra formarii condensului.
Robinetele de serviciu (de manevra) vor fi cromate. De asemenea se prevad
robinete de sectionare pe traseul instalatiei interioare de apa, robinete care vor fi cu
sfera si parghie de manevra.
Local se prevad robinete de golire cu cep si portfurtun care sa asigure
posibilitatea golirii instalatiei sanitare in perioada rece a anului sau ori de cite ori este
nevoie.
Apele uzate menajere de la punctele de consum sunt colectate in conducte
din polipropilena PP, care la nivelul fundatiei cladirii sunt preluate de tuburi din PVCKG si sunt evacuate la caminele de racord.
Toate colanele de canalizare vor fi prevazute cu aeratoare de coloana cu
membrana.
Conductele de apa si canalizare se fixeaza prin bratari.
Apele meteorice de pe acoperis sunt colectate si evacuate la nivelul terenului
cu ajutorul jgheaburilor si burlanelor. De la nivelul terenului apele pluviale se vor
prelua in rigole deschise si vor fi dirijate de langa fundatia cladirii, spre zonele verzi
care pot prelua natural aceste ape.
La executia lucrarilor se vor respecta prevederile tehnice si calitative
prevazute in proiect pentru materiale, aparate si utilaje.
Se va asigura izolarea impotriva condensului conductelor din instalatia de apa
si se va asigura posibilitatea golirii instalatiei de apa, astfel incit sa se evite
inghetarea in perioada rece a anului.
Inainte de inceperea lucrarilor de instalatii, conducatorul tehnic al lucrarii
trebuie sa verifice daca fundatiile, esafodajele si golurile in elementele constructiei au
fost executate in bune conditii: dimensiuni, pozitie, calitate.
39
Executarea instalatiilor sanitare de apa si canalizare, se va face coordonat cu

celelalte instalatii.
La incheierea unei categorii de lucrari in urma carora se poate da in functiune
o parte din instalatie,se vor face probe si verificari partiale ale acesteia (cu
participarea delegatului din partea beneficiarului) rezultatele fiind inscrise in registrul
de procese verbale.
La trasarea instalatiilor:
-se vor stabili cote de montaj pentru conductele de distributie si punctele de
consum;
-trasarea instalatiei interioare se face pe baza datelor din proiect si a planului
de coordonare a tuturor retelelor de conducte.
Se interzice trecerea conductelor prin cosuri de fum sau canale si pe deasupra
tablourilor electrice. Distanta minima intre conductele paralele sau intre aceste si
fetele finite ale elementelor de constructii adiacente, va fi de minim 3 cm.
Distantele minime intre conductele de apa sau canalizare ei conductele altor
instalatii vor fi conforme cu prescriptiile in vigoare:
-fata de instalatiile electrice, conform Normativului pentru proiectarea si
executarea instalatiilor electrice la consumator cu tensiuni pana la 1000V-I7.
-fata de instalatiile de gaze, conform Normelor Tehnice pentru Proiectarea si
Executarea Sistemelor de Alimentare cu Gaze Naturale.
La trecerea prin pereti si plansee, conductele se monteaza prin mansoane de
protectie.Se va evita trecerea conductelor prin rosturile de tasare ale constructiilor
separate prin pereti.
Imbinarea conductelor se va face pentru tevile din cupru sanitar cu fitinguri din
cupru sanitar.
Conductele vor fi montate dupa ce in prealabil s-a facut trasarea lor. Se vor
respecta pantele de montaj care sa asigure aerisirea si golirea completa a
conductelor. Pe traseul conductelor se va evita formarea sacilor sau a pungilor de
aer sau de apa in caz de golire.
Sustinerea conductelor orizontale se va face cu bratari ancorate sau cu
console de otel.
Coloanele se fixeaza prin bratari,insa nu la mai mult de 3,50 m una de alta.
Sustinerea coloanelor de canalizare se face cu bratari,sub mufele tuburilor la
distanta de 2,53 m una de alta.
Capacele pieselor de curatire se fixeaza prin intermediul consolelor sau a altor
dispozitive de sustinere.
Pentru a evita deteriorarea obiectelor sanitare pe timpul executarii lucrarilor de
finisaj la constructie, obiectele sanitare se vor proteja obligatoriu pana la terminarea
lucrarilor.
Executarea lucrarilor de instalatii se face in urmatoarea ordine:
-trasarea instalatiei
-montarea conductelor
40
-montarea armaturilor
-montarea obiectelor
-probe de etanseitate
-vopsitorii,izolatii si termoizolatii.
Efectuarea probelor:
Instalatiile de apa rece vor fi supuse la urmatoarele incercari:
-incercarea de etanseitate la presiune de apa rece
-incercarea de functionare la apa rece
b) Canalizare interioara
Apele uzate menajere de la punctele de consum sunt preluate in conductele
de canalizare din PP si PVC-KG si trimise la caminele exterioare de racord prin
intermediul instalatiei interioare de canalizare.
Instalatia interioara de canalizare este formata din totalitatea conductelor
orizontale de canalizare si a celor verticale-coloane.
Pe traseul conductelor orizontale de canalizare, apele uzate menajere vor fi
conduse spre exteriorul cladirii pe drumul cel mai scurt;racordurile coloanelor la
colectoare-conducte orizontale se recomanda sa nu se faca sub un unghi mai mare
de 45 de grade. Conductele de canalizare se vor amplasa subcota pardoselii
parterului.
Numarul coloanelor de canalizare si pozitia lor s-a facut astfel incat sa se
asigure legaturi cat mai scurte la obiectele sanitare.
Se vor prevedea piese de curatire pe conductele de canalizare,in puncte de
ramificatie greu accesibile pentru curatirea din alte locuri, inaltimea de montaj a
acestora va fi de 0,40,8 m fata de pardoseala.
Ventilatia se va prevedea prin:
- prelungirea peste nivelul pardodelii a coloanelor de scurgere. Coloanele de
ventilatie se vor prelungi cu cca 0,8 m deasupra pardoselii si vor fi prevazute la
capete cu aeratoare cu membrana.
- piese de capat pentru coloanele de ventilare a instalatiei de canalizare
deasupra invelitorii
c) Canalizare exterioara
Pentru colectarea apelor uzate menajere de la punctul de consum, se va
realiza o retea exterioara de canalizare, care va dirija apele la reteaua de canalizare
stradala existenta in zona.
Pe reteaua de canalizare se vor prevedea camine de vizitare in punctele unde
se racordeaza mai mult de doua conducte cu trasee diferite, la schimbari de directii,
de panta sau de sectiune ale conductelor.
Caminele de vizitare se vor executa
din beton. Fundul caminelor se executa din beton simplu, cu rigole pentru racordarea
la conducta de canalizare.
41
Inainte de punerea in opera toate materilele vor fi verificate vizual pentru

constatarea eventualelor degradari si daca acestea corespund cu conditiile cerute.
Materialele pot fi introduse in lucrare daca sunt conform cu prevederile din
proiect, daca au fost livrate cu certificat de calitate si daca in cursul depozitarii si
manipularii nu au suferit deteriorari.
Ordinea executiei lucrarilor
Executarea lucrarilor de canalizare se face in ordine, dupa cum urmeaza:
- trasarea lucrarii;
- executarea sapaturilor;
- pozarea conductelor sub cota pardoselii pe un pat de nisip;
- montarea tuburilor si a pieselor din polipropilena;
- umplerea transeelor si realizarea compactarii.
Materiale utilizate:
La instalatii interioare si exterioare de evacuare a apelor uzate menajere,
meteorice si a apelor reziduale al caror continut chimic se inscrie in lista de agenti
chimici fata de care PP prezinta stabilitate totala se vor utiliza tevi si fitingurile din
polipropilena (PP).
Nu se vor utiliza tevile si fitingurile din PP la instalatiile de canalizare
racordate la colectoare in care pot avea loc degajari de vapori cu temperaturi
ridicate. Polipropilena este un material caracterizat printr-un coeficient de
dilatare termica ridicat.Valoarea sa este 1,1x10-4 0C,care echivaleaza cu o
alungire de 0,11 mm la 1 m de teava,pentru 1 oC de diferenta de temperatura.
Criterii de folosire a tubulaturii din polipropilena
Instalatiile de canalizare interioara folosite in constructii civile obisnuite, pot fi
realizate integral cu tevi din polipropilena cu imbinare prin mufa. Alegerea este
motivata de urmatorii factori:
- simplitate la montare;
- nu necesita dispozitive sau unelte speciale;
- rapiditate la punerea in opera, usurinta in transport si depozitare datorita greutatii
mici a produselor si a
modului de impachetare;
- existenta unei game diverse de piese speciale, care permit realizarea oricarui tip
de traseu;
- compatibilitate cu o mare majoritate de substante chimice prezente in mod normal
in apele de scurgere,
stabilite la actiunea microorganismelor;
- pierderi de sarcina minime, reducerea posibilitatii de depuneri sau de dezvoltare a
florei bacteriene datorita
rugozitatii reduse a suprafetelor interne;
- absenta problemelor cauzate de curenti vagabonzi.
Manipularea, transportul, depozitarea si conservarea materialelor
42
Tuburile sunt aranjate pentru transport in mod ordonat, avand grija sa fie
prinse convenabil pe toata lungimea (suficient distantate daca este vorba de tuburi
cu mufe) si care la manipulare sa se evite pe cat posibil lovirile. O astfel de
recomandare va fi subliniata in particular in ceea ce priveste perioadele de iarna
sau, oricum, perioadele care presupun temperaturi ce maresc rigiditatea
materialului.
In santier, manipularea tevilor si racordurile trebuie realizate cu grija astfel
incat sa se evite orice posibila deteriorare a produselor sau murdarirea lor (in
special pe garnituri si la interiorul mufelor) cu noroi, pietricele sau alte materiale
straine.
Depozitarea tevilor sa fie cat mai protejata de intemperii, temperaturi joase,
lumina solara directa, stivuindu-le pe suprafete orizontale si uniforme in mod normal
pe traverse de lemn (sau pe elementele de impachetat). Pentru a evita deformari
sau alterari ale geometriei tuburilor si a mufelor (ceea ce ar prejudicia
functionalitatea garniturilor si tinuta corecta a imbinarilor), in caz de stocari
prelungite, evitati formarea de stive, de inaltime mai mare de 1,70 m.
Sustinerea conductelor orizontale se va face cu bratari ancorate sau cu
console de otel.
Sustinerea coloanelor de canalizare se face cu bratari,sub mufele tuburilor la
distanta de 2,53 m una de alta.
Pentru a evita deteriorarea obiectelor sanitare pe timpul executarii lucrarilor de
finisaj la constructie, obiectele sanitare se vor proteja obligatoriu pana la terminarea
lucrarilor.
Criterii de punere in opera
Pentru montarea conductelor de canalizare se vor folosi piese fasonate la care
etansarea este asigurata cu o garnitura inelara de cauciuc.
Fiind vorba de tevi cu imbinare prin mufare, montarea este o operatie extrem
de simpla constand in introducerea in extremitatea tevii, in mufa, a unei alte tevi sau
a unei piese speciale. O garnitura inelara cu baza dubla prevazuta cu inel de
prindere, asigura etansarea imbinarii.
Criterii de fixare
Pentru micile ramificatii interioare la bai, tevile pot fi ingropate direct in sapa
fara sa apara inconveniente.
Pe tevile care se transporta continuu lichide la temperaturi ridicate este
preferabila acoperirea cu hartie groasa sau carton astfel sa permita dilatarea in mod
usor.
Canalizari verticale
Prezenta mufelor (care preiau in practica si functionarea mansoanelor de
dilatare) precum si lungimea redusa a bucatilor de tubulatura nu cer adoptarea de
dotari speciale.
In general in instalatii se pot intalni doua cazuri:
coloana ingropata in pereti cu legaturi la ramificatiile din etaje
43
coloana libera
In primul caz, ramificatiile constituie un punct fix si nu sunt necesare alte
amenajari.Eventuala dilatare a partii de coloana de dedesupt va fi preluata de mufa
de la planseul inferior si nu se vor naste solicitari in ramificatii. Pentru ca aceasta
conditie sa fie indeplinita este important sa se determine alungirea tevii datorita
efectului temperaturii. Daca teava este fixata pe gatul mufei va fi exclusa orice
posibilitate de dilatare cu consecinta de a supune la forfecare ramificatiile
orizontale.In caz de dilatatii evidente este posibila chiar deformarea tubulaturii.O
bratara care este de fapt un reazem mobil este montata la urma, intre plansee, cu
functia de ghidare a tevii.In al doilea caz se recurge la realizarea unui reazem fix intre
mufa si ramificatia de la planseu (punct fix).
Canalizari orizontale
La tubulatura din PP mufa are functia de manson de dilatare (alta decat aceea
de a garanta o imbinare perfecta).Diferitele ramificatii sunt de lungimi convenabile si
fiecare au mufe care pot prelua dilatarile. Pentru ca aceasta sa se intample este
necesar ca mufa sa fie legata de structura de suport in mod rigid in scopul de a
forma un punct fix.
Portiunile de tub dintre mufe sunt in schimb legate de structura prin
intermediul unor suporti care permit o anumita deplasare axiala si au functia, in
afara de sustinere, si de ghidare.
Punctele fixesunt realizate la fiecare derivatie care se afla pe conducta.
Distanta dintre suportii intermediari va fi de circa 10 diametre; in aceste conditii
teava, in afara de a fi sustinuta bine este bine ghidata si se evita dezaxarile intre un
suport si altul.
Ventilarea instalatiilor de canalizare interioara
Cu aceasta denumire sunt cuprinse modurile de legare a coloanelor de
canalizare pentru a impiedica formarea variatiilor de presiune in coloane ( lucru ce
influenteaza negativ functionarea scurgerii ) si emisia de aer urat mirositor.
Probarea instalatiilor si darea lor in functiune
Conductele de canalizare vor fi supuse la urmatoarele incercari:
- incercarea de etanseitate;
- incercarea de functionare;
Incercarea de etanseitate se va efectua prin verificarea etanseitatii pe traseul
conductelor si la punctele de imbinare.
Conductele prevazute cu elemente de mascare vor fi verificate pe parcursul
lucrarii, inainte de inchiderea lor.
Incercarea de etanseitate se va face prin umplerea cu apa a conductelor
astfel:
- conductele de canalizare a apelor meteorice pe toata inaltimea cladirii;
- conductele de canalizare a apelor menajere, pana la nivelul de refulare prin
sifoanele de pardoseala sau ale obiectelor sanitare.
44
Incercarea de functionare se face prin alimentarea cu apa a obiectelor

sanitare si a punctelor de scurgere la un debit normal de functionare si verificarea
conditiilor de scurgere.
La efectuarea probelor de functionare se vor verifica pantele conductelor,
starea pieselor de sustinere si de fixare, existenta pieselor de curatire, conform
precizarilor din proiect.
B.
Probarea instalatiilor executate cu tevi si fitinguri din PP, sau dupa caz
repunerea in functiune a instalatiilor se va efectua numai dupa racirea
libera a ultimei imbinari realizate prin sudura pna la temperatura
mediului ambiant ( intre 1 ora si 2 ore in functie de diametrul tevii si de
presiunea nominala a retelei ).
C.
Pentru verificarea etanseitatii instalatiei, presiunea de incercare va fi
de 1,5 ori presiunea nominala, iar durata de incercare de 30 minute.
Prescriptii de tehnica securitatii muncii
Prelucrarea materialelor din PP se va efectua in ateliere sau incaperi bine
ventilate.
Se vor respecta prevederile din ,, Normele de protectia muncii in constructii
montaj si din
,, Normele republicane de protectia muncii .
Masuri de prevenire si de stingere a incendiilor ( P.S.I. )
Unitatile economice care au in domeniul lor de activitate executarea lucrarilor
de instalatii cu tevi si fitinguri din polietilena (PP) trebuie sa aplice in depozitele
pentru produsele PP si in atelierele de prelucrare a acestor materiale, masurile de
prevenire si stingere a incendiilor stabilite prin reglementarile in vigoare si in special:
- Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor ( M.I. nr. 381 si MLPAT
nr. 1219/NC);
- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrailor
de constructii si instalatii aferente acestora ( MLPAT C 300).
3. RECEPTIE
Receptia lucrarilor de instalatii sanitare se efectueaza in conformitate cu
prescriptiile privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor si anume:
-Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii
aferente-C56
In vederea receptiei se va urmari daca executarea lucrarilor s-a facut in
conformitate cu documentatia tehnico-economica si cu prescriptiile tehnice in vigoare
cu privire la executarea lucrarilor,si anume:
-echiparea cu obiecte sanitare, aparate si agregate corespunzatoare
-respectarea traseelor conductelor
-folosirea materialelor prevazute
-functionarea normala a obiectelor sanitare,a armaturilor,aparatelor si
agregatelor
45
-rigiditatea fixarii in elementele de constructie a conductelor si aparatelor

-asigurarea dilatarii libere a conductelor
-modul de dispunere al armaturilor si aparatelor de control si accesibilitatea
acestora
-aplicarea in executie a masurilor pentru diminuarea zgomotelor
-aspectul estetic general al montarii instalatiilor
Se va face in mod obligatoriu rodajul instalatiei de apa calda de consum timp
de 60 de zile la temperaturi de regim de 45 de grade Celsius, dupa darea in folosinta
a instalatiilor si receptionarea lucrarilor (unde este cazul).
Pentru lucrarile ascunse se vor respecta prescriptiile privind modul de
verificare a calitatii si efectuarea receptiei lucrarilor ascunse,la executarea
constructiilor si instalatiilor aferente.
4. NORME, STANDARDE, PRESCRIPTII
- Manualul de Instalaii, volumul Instalaii Sanitare.
- I 9 - "Normativul pentru proiectarea i executareainstalaiilor sanitare din cldiri i
de alimentare cu apa i canalizare din ansambluri de cldiri":
- I 9/1 - "Normativ pentru exploatarea instalaiilor sanitare din cldiri i de alimentare
cu ap i canalizare din ansambluri de cldiri":
- "Normativ penlru proiectarea, execuia i exploatareainstalaiilor de slingerc a
incendiilor":
- STAS 1478 - Alimentarea cu ap la cldiri civile i industriale. Prescripii
fundamentale de calcul i proiectare
- STAS 1795 - Canalizri interioare. Prescripii fundamentale de calcul i proiectare
- Ghid privind proiectarea, execuia i exploatarea sistemelor de alimentare cu ap i
canalizare cu conducte din PVC, polietilen i polipropilen. GP 043:
- Normativ pentru proiectarea, execuia i exploatarea instalaiilor sanitare i de
alimentare cu ap i canalizare uliliznd conducte din mase plastice. NP 84 ;
- Indrumtorul de proiectare, instalaii sanitare. S. Mapa proiectantului. IPCT;
- Criteriile de performan penlru cerinele de calitate pentru instalaii sanitare. IPCT;
- I 22 - Normativ pentru proiectarea i executarea conductelor ilc apa i canalizare
realizate din tuburi de beton, beton armat, beton simplu i gresie ceramic:
- Hotrre privind contorizarca apei i a energiei termice la consumatorii urbani,
instituii i ageni economici. HG 349:
- Hotrre privind conlorizarca apei i a energiei termice la consumatorii urbani,
instituii i ageni economici. HG 349
- Normativ privind proiectarea si executarea instalatiior tehnico-sanitare si
tehnologice cu tevi din PVC
neplastificate I1;
- Normativ privind proiectarea si executarea instalatiior electrice la cosumatori cu
tensiuni pana la 1000V I7;
46
- Instructiuni tehnice de proiectare si executie privind protectia fonica a cladirilor

C125;
- Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elementele
de instalatii 142;
- Normativ pentru executarea lucrarilor de constructii pe timp friguros C16;
- Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente C56;
- Normativ de siguranta la foc a constructiilor - P118;
Inceperea executiei lucrarilor se va face numai dupa obtinerea de catre
beneficiar a Autorizatiei de construire. Orice modificare adusa proiectului se va face
pe raspunderea beneficiarului.
Intocmit,
47
6. MEMORIU INSTALAII TERMICE
Proiect nr.:
Faza:
Beneficiar:
Adresa beneficiar:
Amplasament:
Proiectant:
13 / 2016
D.T.A.C.
Municipiul Petroani
1.
DATE GENERALE
Prezentul memoriu trateaza solutia adoptata pentru realizarea instalatiei
interioare de incalzire la obiectivul proiectat.
Memoriu tehnic cuprinde specificatiile care stabilesc calitatea materialelor,
conditiile de executare a lucrarilor de instalatii de incalzire, testele, probele,
verificarile si receptia acestor lucrari, avand la baza:
I13-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de
incalzire centrala
C56-2002 Normativ de verificare a calitatii si receptia lucrarilor de
instalatii .
Calculul necesarului de caldura pentru incalzirea incaperilor s-a facut in
conformitate cu
SR 1907-1-97, SR 1907-2-97, STAS 4839/1980 si STAS 1797/2-79 si Nomativul
pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala I13/2002, avanduse in vedere urmatoarele date :
Amplasamentul se gaseste in zona climatica III, zona eoliana IV, pentru care :
- temperatura exterioara de calcul te = -18 C;
- temperatura interioara de calcul in birou ti = 20 C;
- temperatura interioara de calcul in bai ti = 20 C;
- temperatura interioara de calcul in magazii ti = 15 C;
- in localitate v = 4,0 m/s;
- ecartul de temperatura pentru agentul termic de incalzire (80/650C) t=150C
- temperaturi interioare conventionale de calcul in functie de destinatia
incaperilor
La baza stabilirii necesarului de caldura stau urmatoarele caracteristici
constructive ale cladirii:
48
- regimul de inaltime al cladirilor: P, P+E

Se alege pentru instalatia de incalzire:
- instalatia de incalzire sa fie de tip bitubulara cu distributie inferioara, realizata
din teava de cupru pentru instalatii si cu circulatie fortata a agentului termic.
- zonele pentru spatiile aferente parterului si etajului, vor avea incalzire cu
radiatoare si ventiloconvectoare de tavan .
- zona de sala de cinema va avea incalzire si racire si schimb de aer cu
instalatie de ventilare/climatizare
- zona de foaier va avea incalzire si schimb de aer cu instalatie de
ventilare/centrala de ventilare amplasata la partea superioara a incaperii, in spatiul
tavanului fals
- se va amplasa in exteriorul, deasupra cladirii cu destinatia spatiu tehnic si
magazie, se vor amplasa doua rooftopuri, complet echipate inclusiv kit hidraulic
pentru alimentarea cu agent termic, pentru incalzire si racire si schimb de aer cu
instalatie de ventilare/climatizarezona de sala de cinema
- agentul termic pentru incalzirea spatiilor va fi asigurat de la reteaua de
termoficare existenta a orasului. In acest sens, in spatiul tehnic s-a prevazut o
instalatie compusa din pompe de circulatie agent termic, schimbator de caldura, vas
de expansiune, supapa de siguranta, intrare apa rece de la instalatia de apa
exterioara, inclusiv automatizare pentru functionarea sistemului de incalzire propus.
- asigurarea apei calde menajere se va asigura local cu boilere de acm
propuse in grupurile sanitare.
Necesarul termic
Necesarul de caldura pentru incalzirea incaperilor si prepararea apei calde
menajere s-a stabilit conform STAS 1970/12-90. Necesarul de caldura rezultat in
urma calculului efectuat conform SR 1907/97 in urma calculelor a rezultat o putere
totala instalata pentru sistemul de incalzire, inclusuv instalatia de ventilare cu aport
de aer proaspat Pi = 235 kW.
Descriere si functionare utilaj rooftop pentru sala cimena:
Rooftopurile sunt utilaje care asigura incalzirea/racirea si asigurarea aerului
proaspat in spatiile deservite de instalatii de ventilare. Aerul refulat este filtrat si tratat
de catre circuitul de racire/incalzire, cu expansiune directa si apoi introdusa in zona
supusa utilizarii sistemului de aer conditionat. Configuratia cu clapeta de aer
proaspat permite introducerea unei cantitati de aer proaspat predeterminat. Controlul
automat cu microprocesor se bazeaza pe conditiile detectate de senzorul instalat in
zona deservita si pe senzorii de aer exterior.
Dimensionarea corpurilor de incalzire se face conform prevederilor STAS
1797/1-79, normelor de fabricatie si instructiunilor de folosire a lor.
In instalatia interioara s-au prevazut urmatoarele tipuri de corpuri de incalzire din
tabla de otel tip 22.
Caracteristicile constructive pentru principalele radiatoare, radiatoarele de otel sunt:
-inaltimea totala
600 mm ;
49
-lungime
400 ; 600 ; 800 ; 1000 ;
-distanta intre axe
550 mm
-adancime
104 mm
In urma calculelor privind determinarea necesarului de caldura pentru incalzire
s-a stabilit sarcina termica pentru incalzire si apoi s-au prevazut corpurile de incalzire
in fiecare incapere.
Ventiloconvectoarele sunt unitati de incalzire tip caseta, model SK 02, cu 2
racorduri, complet echipate (vana cu 3 cai, robineti de inchidere, ventilelor automate
de aerisire, grila de aspiratie si refulare, pompa de condens, termostat de comanda
cu control de la distanta prin infra-rosu).
Caracteristici ventiloconvectoarele
- unitati de incalzire tip caseta, model SK 02, cu 2 racorduri, 1 baterie de
incalzire, complet echipate
- vana cu 3 cai, robineti de inchidere
- ventilelor automate de aerisire
- grila de aspiratie si refulare
- pompa de condens
- termostat de comanda cu control de la distanta prin infra-rosu
- trei trepte de viteza pentru ventilator;
- putere termica: viteza 1,2,3=4.0,4.5,5.5kW
Conductele (tur/retur) din instalatia interioara de incalzire se executa din teava
de cupru pentru instalatii de incalzire. Conductele se vor monta aparent ; conductele
din spatiul tehnic vor fi izolate termic cu cochili de vata minerala cu grosimea de
40mm protejata cu tabla de aluminiu de 0.4mm.
Materialele, aparatele si utilajele utilizate la executarea instalatiilor de incalzire
vor avea tolerantele si caracteristicile prevazute in standardele de stat sau in normele
interne ale unitatilor furnizoare si vor fi insotite de certificatul de calitate al acestuia.
Inainte de executarea lucrarilor, se vor supune unui control vizual toate
materialele, aparatele si utilajele pentru a se constata daca nu au suferit degradari de
natura a le compromite : deformari sau blocari la aparate, armaturi, starea filetelor,
stuturi deformate sau rupte, spargeri de elementi de radiatoare.
Daca s-au constatat degradari, se vor remedia, iar acele materiale sau
aparate care nu pot fi remediate , vor fi inlocuite.
Materialele utilizate vor fi insotite de :
- certificat de calitate al furnizorului, care sa confirme realizarea
caracteristicilor tehnice prevazute, de catre produsul respectiv ;
- fise tehnice de detaliu continand caracteristicile produsului si durata de viata
in exploatare in care se mentin aceste caracteristici ;
- instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului ;
50
- certificat de garantie indicand perioada de timp in care se asigura realizarea

caracteristicilor ;
- certificat de atestare a performantelor, materialelor, agregatelor si aparatelor
emise de catre institute de specialitate abilitate in acest scop .
Elementele de instalatii care fac obiectul instructiunilor ISCIR vor trebui sa
corespunda si prevederilor acestora, iar cele care sunt supuse conditiilor de
omologare ale Biroului Roman de Metrologie Legala (BRML), sa fie insotite de
certificatul de atestare.
Inainte de inceperea lucrarilor de montaj se vor efectua urmatoarele :
- analizarea proiectului si corelarea lui cu celelalte instalatii ( sanitare,
electrice) in special pe traseele comune sau la intersectii ;
- stabilirea necesarului de materiale ;
- confruntarea proiectului cu cladirea, urmind traseul conductelor ;
- verificarea strapungerilor prin pereti si plansee ; daca nu au fost executate
sau sunt executate necorespunzator se vor reface de catre instalator.
Operatiile de executie a instalatiilor de incalzire :
1. Montarea conductelor principale (T+R) de distributie
2. Montarea corpurilor de incalzire
3. Montarea utilajelor in centrala termica.
4. Executarea legaturilor la fiecare corp de incalzire.
5. Montarea armaturilor de inchidere, reglare, aerisire.
6. Proba hidraulica a instalatiei la rece ( la 1,5 bar )
7. Punerea in functiune a instalatiei.
8. Proba de functionare si reglajul instalatiei.
Urmarirea lucrarilor in timpul executiei
Beneficiarul va numi un diriginte de santier care va urmari lucrarea de la inceput
pana la terminarea ei.
Verificarile pe care trebuie sa le faca dirigintele de santier sunt urmatoarele :
- daca executantul este in posesia proiectului ;
- daca sefii de echipa cunosc proiectul in ansamblul lui ;
- aprovizionarea santierului cu materiale prevazute in proiect ;
- certificatele de calitate pentru materialele si aparatele aduse pe santier ;
- modul de efectuare a trasajului instalatiei prin plansee si ziduri ;
Dupa inceperea lucrarilor de montaj va verifica :
- tipul radiatoarelor montate si numarul de elemente care trebuie sa
corespunda cu cel din proiect ;
- daca tevile au diametrul prevazut in proiect ;
- daca radiatoarele sunt montate corect ;
- daca bratarile de fixare a tevilor sunt bine prinse in pereti ;
- daca organele de inchidere si golire au fost montate astfel incit sa fie usor
manevrabile ;
51
- daca vopsirea tevilor cu miniu de plumb se face corect, pe toata suprafata si

in doua straturi (unde este necesar) ;
- daca s-au montat mansoane de protectie la trecerea tevilor prin plansee si
pereti ;
- situatiile partiale de plata si cantitatile din lucrare trebuie trecute in situatiile
de plata ;
Conditii tehnice pentru verificarea instalatiilor de incalzire
- Proba la rece a intregii instalatii (conducte, corpuri de incalzire) este
obligatorie si in cazul in care s-au efectuat anterior probe partiale.
Inainte de proba la rece se va face spalarea instalatiei cu apa potabila.
Proba la rece se va face inainte de vopsirea si izolarea termica a
elementelor instalatiei.
- Proba la cald are scopul de a verifica etanseitatea, modul de
comportare la dilatare si contractare si circulatia agentului termic in
instalatie la temperatura cea mai ridicata.
Proba la cald se executa inainte de vospirea si izolarea termica a
elementelor instalatiei si dupa inchiderea completa a cladirii.
Proba la cald se va efectua numai daca proba la rece a dat rezultate
satisfacatoare.
- Proba de eficacitate, se va face, in incaperile indicate de beneficiar.
Proba consta in masurarea temperaturii aerului din incaperi in paralel
cu masurarea temperaturii
aerului exterior si a agentului termic pe conductele de tur si retur.
2.
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor de instalatii se face in doua etape : receptie la terminarea
completa a fiecarei lucrari sau grupe de lucrari inainte de predarea instalatiilor in
folosinta beneficiarului si receptia definitiva - la un an de la receptia provizorie.
Pe parcursul executarii lucrarilor, verificarile de calitate se vor face de
controlori tehnici ai executantului.
Perioada de un an dintre cele doua receptii se numeste termen de garantie in
care trebuie observata comportarea instalatiei in exploatare.
Pana la efectuarea receptiei provizorii se vor efectua verificarile si probele
enumerate la subcapitolul - Urmarirea lucrarilor in timpul executiei - din prezentul
Caiet de sarcini.
La receptia la terminarea completa a fiecarei lucrari sau grupe de lucrari
componenta echipei se stabileste in conformitate cu Regulamentul de efectuare a
receptiei obiectivelor de investitii .
Receptia la terminarea completa a fiecarei lucrari sau grupe de lucrari consta
in verificari scriptice si fizice a lucrarilor efectuate (conform proiectului, sau a
modificarilor aprobate, precum si daca au fost indeplinite conditiile tehnice).
Verificarea scriptica are la baza :
52
- proiectele insotite de memoriile tehnice, cu toate modificarile introduse la

montaj cu justificarea acestora (aviz proiectant)
- certificate de calitate ale furnizorilor de materiale
- procese verbale cu rezultatele probelor
- alte procese verbale incheiate cu ocazia verificarilor pe faze de lucru
- certificate de calitate ale utilajelor, aparatelor si materialelor
Verificarea fizica cuprinde verificarile enumerate in Caietul de sarcini.
La receptia definitiva se va proceda la o examinare generala a functionarii
instalatiei si a diverselor reparatii efectuate in anul de garantie.
Se va verifica daca s-au remediat deficientele in procesul verbal cu rezultatele
incercarii eficacitatii efectuate in cursul anului de garantie.
Rezultatele acestor verificari se vor consemna in procesul verbal de receptie
definitiva.
In cazul in care se mai constata deficiente, prin procesul verbal care se
incheie se stabileste un nou termen pentru receptia definitiva.
3. MASURI PENTRU PROTECTIA MUNCII SI P.S.I.
La executie se vor lua masuri pe linie de N.T.S.M. si P.S.I. si siguranta
circulatiei auto si pietonale pentru evitarea oricaror accidente.
Se vor respecta urmatoarele:
- norme republicane de protectie a muncii aprobate de M.M. si M.S. cu ordinul
34/1975 si 60/1975.
- Norme de protectie a muncii in constructii si montaj aprobate de M.C.I. cu
ordinul 719/1970.
- N.G.P.M. 1996 Norme generale de protectie a muncii. Regulamentul privind
protectia si igiena muncii in constructii.
Vor fi respectate prevederile umatoarelor regulamente si norme:
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii dat de M.L.P.A.T.
prin ordin 9/N/15.03.1996 si publicat in Buletinul Constructiilor volumele 5 6
7 8 din 1996 (paginile 1 451, articolele 1 2492) care contin prevederi
obligatorii astfel:
- administratiile agentilor economici din ramura de constuctii care concura la
realizarea proiectului trebuie sa-si cunoasca raspunderile si obligatiile privind
protectia si igiena muncii stipulate in articolele (1 11).
- de asemenea trebuie sa-si cunoasca responsabilitatile si obligatiile, toti
maistrii, precum si conducatorii punctelor de lucru stipulate in prevederile art.
12.
- sefii formatiilor de lucru si personalul muncitor trebuie sa-si cunoasca
responsabilitatile conform art. (13 15).
- responsabilitatile proiectantilor sunt specifice in art. (16 33) si ele se refera si
la proiectantii constructorului care elaboreaza documentatii tehnologice pentru
executia lucrarilor de constructii, a organizarii de santier, precum si toti
subproiectantii.
53
investitorul trebuie sa-si cunoasca

responsabilitatile si obligatiile din
exploatarea constructiei si instalatiei aferente privind regulile de protectie a
amuncii, precum si obligatia sa nu efectueze nici o modificare fata de
prevederile documentatiei proiectului.
- raspunderile producatorilor de masini, utilaje si instalatii pentru constructii sunt
specifice in prevederile art. (40 50).
- organizarea activitatii de protectie si igiena a muncii se va face conform
prevederilor art. (51 71).
- existenta cabinetelor de protectie si igiena a muncii, precum si dotarea si toate
elementele legate de acest capitol trebuie sa fie in conformitate cu prevederile
articolelor (72 81).
- controlul medical al personalului se va face in conformitate cu articolele (82
88).
- instructajul de protectie si igiena a muncii se va face in conformitate cu
prevederile art. (89 120).
- repartizarea personalului la locul de munca se va face conform art. (121
129).
- propaganda de protectie si igiena a muncii va fi facuta in conformitate cu
- vor fi respectate regulile de igiena a muncii privind efortul fizic conform art.
(142 146).
- acordarea primului ajutor in caz de accidentare se va face conform
prevederilor art. (147 199).
- riscurile profesionale in constructie vor fi toate conform prevederilor art. (200
228).
- mijloace indiviuale de protectie vor corespunde cerintelor formulate in art. (229
275).
- dispozitivele de securitate a muncii vor fi prevazute de proiectantii
constructorului care au elaborat tehnologiile de executie, proiectele
tehnologice ale acestora, precum si a Organizarii de Santier in conformitate cu
- lucrarile de executie pe timp friguros vor fi facute prin luarea unor masuri
suplimentare de organizare in scopul prevenirii accidentelor de munca si a
imbolnavirilor profesionale conform prevederilor articolelor (279 306).
- puncte de prim ajutor.
- cunoasterea celui mai apropiat loc de interventie sanitara pentru accidente.
- dotarea cu mijloace de protectie a muncii corespunzatoare.
- tinerea la zi a evidentei persoanelor care lucreaza in locuri de munca
periculoase.
Masurile mentionate la acest capitol nu sunt limitative, antreprenorul, in
executie si beneficiarul in exploatare, urmand sa ia toate masurile pe care le
-
54
considera necesare pentru desfasurarea in bune conditiuni a lucrarilor

obiectivului.
Inceperea executiei lucrarilor se va face numai dupa obtinerea de catre
beneficiar a Autorizatiei de construire. Orice modificare adusa proiectului se va face
pe raspunderea beneficiarului.
Intocmit,
7. MEMORIU INSTALAII DE VENTILAIE
Proiect nr.:
Faza:
Beneficiar:
Adresa beneficiar:
Amplasament:
Proiectant:
13 / 2016
D.T.A.C.
Municipiul Petroani
1.
GENERALITATI
Prezenta documentatie are ca obiect tratarea solutiilor tehnice si specificarea
cerintelor de calitate ce trebuiesc respectate la executia lucrarilor instalatiilor de
climatizare si ventilatie, aferente Cinematograf VICTORIA situat in municipiul
Petrosani.
Sunt cuprinse urmatoarele categorii de lucrari:
- Instalatia de climatizare-ventilare sala de cinema;
- Instalatia de ventilatie zona foyer si cabina de proiectie.
Documentaia a fost ntocmit la solicitarea beneficiarului i se bazeaz pe
urmtoarele :
- cerinele temei de proiectare;
- planuri de arhitectura si constructii;
- informaiile primite de la architect.
Se interzice folosirea sau reproducerea total sau parial a prezentei
documentaii fr autorizarea expres i scris a proiectantului, utilizarea ei trebuind
s fie conform cu scopul pentru care a fost elaborat.
Proiectul a fost elaborat pe baza urmatoarelor normativelor si STAS-urilor n
vigoare.
o Normativ C56-2002, privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii;
55
o Normativ C107/3-2005, privind calculul termotehnic al elementelor de

constructie ale cladirilor;
o Normativ C107/5-2005, privind calculul termotehnic al elementelor de
constructie in contact cu solul;
o Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de
ventilare si climatizare. Indicativ I 5 2010;
o SR 1907-1/1997 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.
Prescriptii de calcul;
o SR 1907/2-97, privind calculul necesarului de caldura, temperaturi interioare
conventionale de calcul;
o SR EN 15251, publicat in martie 2008, standard identic cu standardul
European EN 15251:2007 Parametrii ambiantei interioare pentru proiectare
si evaluare a performantei energetice a cladirilor, care se refera la calitatea
aerului interior, confort termic, iluminat si acustica;
o SR EN 13779/2007, publicat in august 2008, standard identic cu standardul
European EN 13779:2007 Ventilarea cladirilor cu alta destinatie decat de
locuit. Cerinte de performanta pentru instalatiile de ventilare si conditionare a
aerului;
o SR EN 15242/2007, publicat in august 2008, standard identic cu standardul
European EN 15242:2007 Ventilarea in cladiri. Metode de calcul pentru
determinarea debitelor de aer in cladiri, inclusiv infiltratia;
o Normativ P118-99, privind siguranta la foc a constructiilor;
o Legea nr. 10/1995 Lege privind calitatea in constructii.
o
o
o
STANDARDE
SR 1907-1/1997 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.
Prescriptii de
calcul
SR 1907-2/1997 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.
Temperaturi
interioare conventionale de calcul
STAS 6648-1/1982 Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de
caldura din exterior. Prescriptii fundamentale
STAS 6648-2/1982 Instalatii de ventilare si climatizare. Parametri climatici
exterior
STAS 7132/1986 Instalatii de incalzire centrala. Masuri de siguranta la
instalatiile de
incalzire centrala cu apa avand temperatura maxima de 115 grade C
STAS 6156/1986 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in
constructii civile si social - culturale. Limite admisibile si parametri de izolare
acustica
SR 12025-2/1994 Acustica in constructii. Efectele vibratiilor asupra cladirilor
sau partilor de cladire. Valori admisibile.
56
o SR EN 7730/2006 Ambiante termice moderate. Determinarea analitica si

interpretarea
confortului termic prin calculul indicilor PMV si PPD si specificarea criteriilor de
confort termic local
o Standarde Europene
1.1.1. Date de calcul
Temperatura exterioara conventionala de calcul, pentru zona climatica III:
iarna Te = - 18C umiditate 80%
vara Te = + 32.7C umiditate
36%
Temperaturi interioare:
Iarna
Sala cinema
Foyer
Cabina de proiectie
+22C
+22C
+22C
Vara
+26C 2C
+27C 2C
NC
1.1.2. Nivel admis de presiune acustica

Sala de cinema ........................................................... 35 dB(A)
Foyer ..................................................................
50-55 dB(A)
2.
Descrierea instalatiilor si a solutiilor adoptate

In elaborarea documentatiei s-a tinut seama de proiectarea unor solutii
dedicate pentru astfel de aplicatii, care asigura cerinte speciale de confort, cu un
consum redus de energie si costuri reduse de exploatare a echipamentelor.
Solutiile prezentate mai jos sunt adoptate pentru asigurarea conditiilor optime de
confort termic interior pe toata perioada anului, avand in vedere necesarul de aer
proaspat, temperatura aerului interior, nivelul de zgomot, viteza curentilor de aer
si nu in ultimul rand eficienta in exploatare a instaltiilor, astfel incat s-au adoptat
urmatoarele solutii:
2.1. Sala de cinema

Reducerea pierderilor energetice inspre mediul exterior prin izolarea termica
cat si izolarea fonica a salii, a condus la reducerea infiltratiilor necontrolate de aer
dinspre exterior.
Ca urmare, mentinerea calitatii aerului interior in limitele confortului conform
I5/2010 si EN/15251 trebuie sa se realizeze prin introducerea mecanica in cladire
a aerului proaspat. Debitul de aer proaspat a fost stabilit functie de: gradul de
ocupare umana si de emisiile de substante poluante.
Astfel s-a optat pentru o instalatie de climatizare-ventilare, prin intermediul
careia se realizeaza:
o Temperatura de confort in perioada rece a anului;
o Temperatura de confort in perioada calda a anului;
57
o Debitul de aer proaspat necesar in incinte, in conformitate cu

normativul I5-2010;
o Nivelul de zgomot admis.
Calculul debitului de aer pentru incaperile climatizate se face din conditia
preluarii simultane a caldurii si umiditatii din incapere si bineinteles prin
asigurarea necesarului de aer proaspat. Calcul, are pe langa aspectele
economice si anumite restrictii functionale in sensul ca pentru evitarea senzatiei
de curent, apare necesitatea limitarii diferentei de temperatura intre aerul interior
si cel refulat in functie de bataia jetului de aer, ceea ce duce la dependenta
calculului si de sistemul de distributie al aerului in incapere.
Avand in vedere ca in sala de cinema se pot afla simultan maximum 251 de
persoane din care 176 la parter si 75 de locuri la balcon, a rezultat in urma
acestui calcul un debit total de aer de 16000 mc/h, din care 8000 mc/h aer
recirculat si 8000 mc/h debit de aer proaspat.
Tinand cont si de optimizarea spatiului dispus pentru montajul
echipamentelor, climatizarea-ventilarea salii de cinema, se va realiza prin
intermediul a doua unitati de tratare aer de tip rooftop, care se vor monta pe
terasa din exteriorul cladirii si vor avea urmatoarele caracteristici:
Debit total de aer tratat :
8.000 m/h
Debit de aer proaspat:
4.000 m/h
Presiune disponibila:
450 Pa
Putere totala de racire
45 kW
Putere de incalzire in pompa de caldura
47 kW
Putere de incalzire baterie agent termic
75 kW
la temperatura agent termic 70/55C si temperatura aer amestec 5C
Greutate max
1 000 kg
Dimensiuni max
2600x1600xh=1630 mm
Acest tip de echipament realizeaza racirea si incalzirea aerului independent si
extrem de eficient, functionand in pompa de caldura aer/aer reversibila, cu
amestec 50% aer recirculat si maxim 50% aer proaspat.
Eficienta crescuta a pompei de caldura este data de recuperatorul de
caldura termodinamic, care transfera energia continuta de aerul evacuat, prin
circuitul frigorific, catre aerul tratat, reducand consumul de energie electrica pentru
tratarea aerului.
De asemenea la functionarea in pompa de caldura reduce frecventa si durata
dezghetarii schimbatorului extern, pentru asigurarea unei functionari continue fara
intreruperi.
Pentru cresterea eficientei sistemului, debitul de aer proaspat va fi corelat cu
gradul de ocupare a salii, fiind controlat automat cu un sensor de calitatea aerului, in
functie de concentratia de CO2 si de prezenta substantelor volatile.
Rooftopurile vor trebui echipate cu:
58
Pompa de caldura aer/aer cu 2 compresoare scroll pe un circuit frigorific

R410A, cu putere variabila in 3 trepte de putere;
Sistem de recuperare a energiei aer introdus - aer evacuat de tip
termodinamic;
Ventilator radial extern cu turatie variabila si nivel de zgomot redus;
Ventilator de introducere si ventilator de evacuare cu antrenare directa
controlate electronic de tip plug fan, cu turatie variabila, clasa de eficienta IE2,
conform ERP2016;
Camera de amestec cu clapeti modulanti;
Mod de functionare Free cooling;
Filtre sintetice clasa G4 cu presostate diferentiale pt.avertizare colmatare
filtre
Baterie de incalzire cu agent termic max.75 kW la 70/55C, reglabila cu vana
cu 3 cai modulanta;
Instalatie completa de automatizare pentru controlul si gestionarea
functionarii, cu senzori de temperatura pentru reglarea temperaturilor aerului refulat
functie de parametrii exteriori si interiori, semnalizarea colmatarii filtrelor si a
eventualelor avarii, complet cablata si testata in fabrica.
Panoul de comanda a rooftopurilor vor include o protectie anti-inghet , pentru
functionarea la temperatura exterioara intre -10 si 30C si consta in incalzirea cu
rezistente electrice, care pote proteja anti-inghet panoul electric, pentru asigurarea
unei functionari corecte.
Accesorii incluse:
- senzor de calitate a aerului si mirosuri;
- manometre inalta si joasa presiune;
- comanda la distanta;
- protectie anti-inghet a tabloului electric;
- presostate diferentiale pt. colmatare filtre;
- monitor de faza.
Cresterea eficacitatii energetice a cladirii, prin reducerea consumului de
energie electrica in sezonul cald, se realizeaza prin racirea spatiului cu aer exterior
mod Free cooling, cand acesta are temperatura mai redusa decat cea din cladire,
noaptea-dimineata, sau in sezoanele de primavara-toamna.
Astfel caldura acumulata in anvelopa cladirii, ziua, este evacuata in exterior
noaptea, in ziua urmatoare, instalatia fiind utilizata doar pentru eliminarea aporturilor
de caldura si umiditate datorate persoanelor si pentru asigurarea necesarului de aer
proaspat. Cand temperatura aerului exterior atinge valori superioare limitei de
confort, acesta este racit inainte de introducerea in spatiul interior.
Rooftop-urile vor avea incorporate baterii pentru alimentarea cu agent termic
de la centrala termica, pentru asigurarea incalzirii si la temperaturi exterioare reduse
(sub -10C), cand pompa de caldura nu mai este eficienta.
59
Bateriile de incalzire vor fi echipate cu vane cu trei cai si vor fi alimentate de la

centrala de termoficare cu apa calda avand temperaturile 70/50C, prin intermediul
unui circuit propriu echipat cu pompa de circulatie, vas de expansiune, filtre de
impuritati, dezaeratoare automate si robineti de inchidere si izolare.
Vanele cu 3 cai vor fi controlate de automatizarea rooftopurilor pentru
asigurarea unui reglaj calitativ, cat si pentru protectia anti-inghet a bateriei.
Pentru evitarea inghetului, in cazul intreruperii furnizarii agentului termic, a
bateriilor si a conductelor ce sunt amplasate la exterior, s-au adoptat urmatoarele
solutii de protectie anti-inghet:
introducerea in circuitele exterioare de agent termic a unei solutii apa cu etilenglicol 35%;
montarea unui schimbator de caldura pasiv cu placi, pe circuitul de alimentare
a bateriilor cu agent termic, care va separa circuitul exterior cu etilen-glicol de restul
instalatiei de incalzire.
Functionarea eficienta a sistemului de climatizare-ventilare va fi controlata si
gestionata de automatizarea agregatelor, care va corela permanent resursele cu
cerintele salii.
Astfel puterea compresoarelor va trebui sa fie reglata in functie de puterea de
racire sau de incalzire necesara, iar debitul de aer al ventilatoarelor sa fie controlat
variabil, in functie de gradul de ocupare a salii cat si de temperatura ambientala.
Comenzile la distanta, care se vor amplasa in sala de cinema, vor trebui sa
aiba o interfata simpla si intuitiva cu display, care sa permita programarea
functionarii zilnica/saptamanala, schimbarea manuala a modului de functionare,
setarea parametrilor, cat si afisarea modului de functionare si a eventualelor alarme.
Rooftopurile vor fi amplasate pe terasa cladirii (Cota +5.3 m), montate pe
suporti antivibranti, respectandu-se distantele si conditiile minime impuse de
producatorul echipamentelor, iar prizele de aer proaspat vor fi ferite de actiunile
surselor de poluare locale.
Carcasa agregatelor trebuie sa fie executata din panouri tip sandwich din
tabla galvanizata vopsita anticoroziv si izolatie din poliuretan sau vata minerala cu
grosimea de minim 30 mm, iar in zona compresoarelor panourile vor fi prevazute pe
interior cu material fono-absorbant pentru izolare fonica.
O atentie deosebita se va acorda nivelului de zgomot din sala de cinema,
nivel de zgomot ce trebuie sa se inscrie in parametrii prezentati mai sus. Se vor lua
toate masurile necesare pentru ca zgomotele si vibratiile provenite de la
echipamente sa respecte valorile limita impuse de normele in vigoare.
Se va acorda o atentie deosebita atat la pornire cat si la functionarea la
capacitate nominala astfel incat socurile si vibratiile sa nu conduca la depasirea
valorilor admisibile, in conformitate cu prevederile SR 12025-2/1994.
Pentru realizarea acestui lucru se va avea in vedere:
- respectarea dimensiunilor tubulaturii de introducere aer tratat si extractie aer
din sala de cinema, dimensiuni prezentate in partea desenata;
60
- alegerea difuzoarelor de refulare a aerului, cat si a suprafetei de extractie,

care sa respecte circulatia debitului de aer la nivelul de zgomot admis;
- executarea cat mai ingrijit a intregii tubulaturi de introducere si evacuare
pentru evitarea formarii de turbulente la curgerea aerului, iar la nivelul
coturilor se vor executa deflectoare de aer;
- izolarea tubulaturii de introducere si de extractie cu izolatie din vata
minerala cu folie de aluminiu, avand grosimea minima de 30 mm;
- racordarea rooftopurilor la tubulatura se va realiza prin racorduri flexibile si
s-au prevazut montarea atenuatoarelor de zgomot atat pe tubulatura de
refulare aer tratat cat si pe cea de extractie.
- realizarea unui perete fals izolator fonic, care mascheza tubulatura din
spatele ecranului de proiectie.
Atenuatoarele vor fi de tip rectangular, fabricate dintr-un cadru din otel
galvanizat si material de absorbtie de inalta eficienta, cu pierderi mici de sarcina si
care genereaza un nivel de zgomot redus. Lungimea va fi de un metru, iar
atenuarea puterii sonore in interiorul tubulaturii va fi de minim 22 dB.
Canalele de aer se vor executa din tabla galvanizata de sectiune
rectangulara, iar conectarea la difuzoarele de refulare aer, va fi de tip spiro, cu
sectiune circulara de 315 mm.
Canalele de aer pozate la exterior se vor izola termic cu izolatie din vata
minerala caserata, cu folie de aluminiu, avand grosimea de minim 50 mm, iar
termoizolatia se va proteja la exterior cu tabla din OLZn.
Pentru instalatia de ventilatia s-a optat pentru schema de ventilare de
principiu sus-jos, cu refularea aerului in partea superioara a salii si extractia din
partea inferioara de sub scena, fiind un sistem cu un grad ridicat de eficienta,
evitand in acelasi timp stratificarea aerului, avand in vedere inaltimea mare a
salii.
Pozarea canalelor de aer pentru introducere aer tratat, se va realiza
deasupra tavanului fals izolat fonic, iar refularea aerului se va realiza prin 16
difuzoare speciale cu jet elicoidal, echipate cu clapete de reglaj si adaptor circular
redus de la DN400 la DN315. Extractia aerului din interior se va realiza printr-o
suprafata perforata totala de 3.6 mp, prevazuta pe toata suprafata frontala a
podiumului, tubulatura de extractie fiind realizata sub scena.
La alegerea traseelor si a diametrelor s-a tinut cont de prevederile din
normativul I5-2010, cat si de nivelul de zgomot maxim admis, astfel incat la
dimensionarea canalelor de aer s-au respectat vitezele de circulatie a aerului,
respectiv:
- vmax = 5 m/s pentru tronsonul principal;
- vmax = 4 m/s pentru tronsoanele secundare.
2.2. Zona de foayer si cabina de proiectie
Pentru asigurarea aerului proaspat necesar ventilarii zonei de foayer cat si a
cabinei de proiectie, s-a prevazut un sistem de ventilatie cu recuperator de caldura
61
cu flux incrucisat, care permite o economie de energie insemnata, recuperand

caldura continuta in aerul evacuat, cu o eficienta de pana la 75%.
Pentru asigurarea calitatii aerului, s-a adoptat o schema de vehiculare a
aerului cu introducere si evacuare superioara, pe laturi opuse, prin intermediul unei
tubulaturi tip spiro din tabla zincata, si anemostate pe 4 directii de introducere si
extractie.
Pentru asigurarea incalzirii aerului proaspat introdus pana la parametrii
interior doriti, recuperatorul de caldura va fi prevazut cu o baterie de postincalzire
pe agent termic, cu puterea totala maxima de 35 kW.
Capacitatea recuperatorului de caldura este de 3500 mc/h aer vehiculat cu
un disponibil de 200 Pa. Atat tubulatura de distributie cat si recuperatorul de caldura
se vor amplasa in tavanul fals din zona foayer, iar prizele de aspiratie aer proaspat
si cea de refulare aer viciat se vor monta in peretii exterior, opuse ca directie.
Tubulatura va fi izolata cu saltele autoadezive tip K-Flex cu o grosime de 2.5
mm. Anemostatele de introducere / extractie vor fi echipate cu racord circular
pentru racordare la tubulatura circular de DN 315 mm si vor fi prevazute cu clapete
de reglaj a debitului de aer.
3.
Instructiuni de instalare, punere in functiune si exploatare

Rooftopurile vor fi instalate si puse in functiune numai cu asistenta
personalului specializat si autorizat in acest sens, respectandu-se cu strictete
instructiunile furnizorului.
Cu aceasta ocazie este obligatorie instruirea beneficiarului pentru o
exploatare corecta a tuturor echipamentelor.
Dupa terminarea lucrarilor de montaj conform normativelor C 56 si I 13
instalatiile vor fi supuse probelor de verificare a executiei si a functionarii, dupa care
se va face reglarea, urmarindu-se obtinerea parametrilor de functionare prevazuti in
proiect, precum si eficacitatea globala a instalatiei.
3.1.
Verificarea instalatiilor
Instalatiile se vor supune la urmatoarele probe:
- proba de etanseitate a canalelor de aer;
- proba de eficacitate.
Aceste probe constituie si faze determinante si se vor consemna in
procesele verbale. Verificarea instalatiei de ventilare si climatizare se va face inainte
de receptia finala.
3.2
Dispozitii finale
Prezenta documentatie respecta prevederile normativelor enumerate, privind
proiectarea si exploatarea instalatiilor.
Materialele ce se vor pune in opera vor trebui sa corespunda cerintelor de
calitate impuse de Legea 10/1995 cu toate completarile si modificarile ulterioare,
privind calitatea in constructii si exigentelor de calitate ale lucrarii.
62
Aceste materiale vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in

standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor. Ele vor trebui sa fie
insotite de certificatul de calitate al furnizorului, care sa confirme realizarea de catre
produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute.
La executie se vor respecta normele de paza contra incendiilor si de
securitate si siguranta muncii, specifice acestui gen de lucrari. Executantul isi va
intocmi planul propriu de SSM, conform legislatiei in vigoare.
Orice modificare a solutiilor propuse de proiectant in cadrul prezentei
documentatii se va face numai cu acordul scris al proiectantului.
In elaborarea proiectului s-a urmarit respectarea criteriilor stabilite prin Legea
Nr.10/1995 privind calitatea lucrarilor de constructii si instalatii, cu modificarile si
completarile ulterioare.
4. Norme PSI si protectia muncii
Instalatiile de incalzire, ventilare si climatizare au fost proiectate asfel incat
sa evite favorizarea si producerea incendiilor si a exploziilor.
La realizarea instalatiilor de incalzire, ventilare si climatizare se vor utiliza
materiale si echipamente corespunzatoare riscului de incendiu. In caz de incendiu
toate sistemele de ventilare ale cladirii vor putea fi oprite de la tabloul general.
Prin solutiile adoptate proiectul respecta prevederile normelor si normativelor
in viguare: I5-920108, I13-2002, P118-99.
La executarea instalatiilor de incalzire, ventilare si climatizare se vor
respecta prevederile tuturor normelor si normativelor de protectie a muncii si P.S.I. in
vigoare la acea data.
5. Cerinte esentiale de calitate
In urma ansamblului de solutii adoptate, considerate eficiente din punct de
vedere economic si energetic, prin folosirea resurselor regenerabile si a recuperarilor
termice posibile, se raspunde necesitatilor de asigurare a confortului interior ridicat,
in pas cu cerintele actuale, in consens cu performantele atinse in Europa.
Lucrarile de instalatii prevazute in documentatie trebuie sa asigure cerintele
de calitate ale constructiilor, prevazute in Legea nr.10/1995, Legea nr.123/2007 si in
Ghidul privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate GT 053/2003 si GT
060/03:
A. Rezistenta mecanica si stabilitate
se realizeaza prin:
Rezistenta mecanica a elementelor instalatiei la eforturile exercitate in
timpul utilizarii prin limitarea presiunii si temperaturii maxime admise in instalatie,
precum si metode de preluare a dilatarilor;
Numarul minim de manevre mecanice asupra echipamentelor, care nu
produc deteriorari si uzura;
Rezistenta materialelor, aparatelor si echipamentelor la temperaturile de
utilizare;
63
Fixarea de constructie a elementelor instalatiei astfel incat sa permita

dilatarea termica libera, cu solicitari minime, fara a permite insa deplasarea
accidentala in afara limitelor admise;
Protectia antiseismica a utilajelor si elementelor componente ale instalatiei
prin asigurarea conditiilor corespunzatoare de amplasare si sustinere.
B. Securitate la incendiu
se realizeaza prin:
Reducerea riscului de izbucnire a incendiilor prin modul de amplasare al
functiunilor;
Combustibilitatea si limita de rezistenta la foc a elementelor constructive
ale instalatiei prin corelarea clasei de combustibilitate si a limitei de rezistenta la foc
a elementelor constructive;
Dotarea cu mijloace de interventie in caz de incendiu in scopul limitarii
propagarii focului prin echiparea si dotarea echipamentelor cu mijloace de
interventie;
Obiectivul a fost conceput astfel incat sa se incadreze in prevederile
Normelor tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la
actiunea focului P118/1999.
C. Igiena, sanatate si mediu
se realizeaza prin:
Evitarea riscului de producere sau favorizare a dezvoltarii de substante
nocive sau insalubre, de catre instalatiile de climatizare-ventilare;
Asigurarea confortului termic in incapere prin controlul temperaturilor
interioare, prin controlul debitului de aer proaspat, prin diminuarea efectului de
radiatie rece si prin controlul uniformitatii temperaturii prescrise;
Evitarea riscului de producere a bacteriilor periculoase de tip Legionella in
instalatii;
Evitarea poluarii aerului prin limitarea emisiilor de poluanti.
D. Siguranta in exploatare
se realizeaza prin:
Evitarea pericolului de explozie a instalatiilor prin limitarea presiunii
maxime admise Evitarea scaparilor necontrolate de aer viciat din canalele
de evacuare aer;
Reducerea riscului de izbucnire a incendiilor prin amplasarea
corespunzatoare a utilajelor cu degajari de caldura, suprafetelor de incalzire;
Pentru evitarea pericolului de arsura prin atingere directa, temperatura
maxima admisa pe suprafata corpurilor de incalzire in conformitate cu prevederile
normativului I13/2002 este de 90 [C]
Securitatea instalatiilor si incaperilor aferente prin dispozitive de reglaj,
comanda si control ale instalatiilor;
64
E. Protectia impotriva zgomotului

se realizeaza prin:
Asigurarea valorilor admise privind nivelului de zgomot;
Limitarea producerii si transmiterii vibratiilor produse de utilaje la partile
structurii de rezistenta, susceptibile de a intra in rezonanta;
Utilizarea utilajelor si echipamentelor cu nivel redus de zgomot;
Utilizarea unor echipamente si utilaje specifice pentru reducerea nivelului
de zgomot emis;
Montarea corecta a utilajelor utilizand suporti antivibratili si straturi elastice
la postamente pentru limitarea producerii si transmiterii vibratiilor produse de utilaje;
Prevederea de finisaje si izolatii ce atenueaza zgomotele.
F. Economie de energie si izolare termica
se realizeaza prin:
Folosirea unor materiale de constructie cu proprietati termo si hidroizolante
adecvate;
Izolarea termica a conductelor ce vehiculeaza agent termic si a canalelor
de ventilatie;
Izolarea termica a cladirii pentru evitarea pierderilor ridicate de caldura la
nivelul anvelopei;
Echiparea cu utilaje si echipamente avand randamente energetice ridicate
in sarcina totala si partiala;
Utilizarea echipamentelor de reglaj si control precum si a contorizarii
pentru asigurarea consumurilor reduse si rationale de energie;
Utilizarea energiei neconventionale si a recuperarilor de caldura pentru
asigurarea unor consumuri minime de energie in exploatare;
Asigurarea nivelurilor de performanta este obligatorie pe toata durata de
exploatare a instalatiilor de climatizare conform Legii 64/2008.
Materialele prevazute in prezentul proiect se vor achizitiona numai de la
fumizori atestati si vor fi insotite de urmatoarele:
Marcaj CE;
Agrement tehnic;
Declaratii de conformitate;
Instructiuni de instalare, utilizare si intretinere;
Documentatii tehnice.
6. Masuri de securitate si sanatate a muncii
Pentru eliminarea oricaror accidente de munca si a consecintelor daunatoare
igienei si sanatatii oamenilor se vor lua toate masurile cunoasterii, insusirii si
respectarii obligatiilor din actele normative mentionate.
Masurile de protectia muncii indicate mai sus nu sunt limitative; ele vor fi
completate cu instructiuni specifice corespunzator tehnologiilor de realizare a
lucrarilor dupa aprobarea beneficiarului.
65
Organizarea activitatii de protectia muncii:

In scopul realizarii activitatii de protectia muncii la nivelul cerintelor de
securitate a muncii, se organizeaza compartimente de protectie a muncii sau se
numesc prin decizie persoane care vor indeplini sarcinile privind acesta activitate.
Persoanele care indeplinesc atributiile de protectie si igiena muncii vor fi
atestate din punct de vedere profesional de catre Ministerul Lucrarilor Publice si
Amenajarii Teritoriului.
Activitatea de protectie a muncii are drept obiect, controlul si urmarirea
realizarii tuturor obligatiilor prevazute in regulamentul si legislatia de protectia muncii,
in scopul prevenirii accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale si a
asigurarii unor conditii normale de munca.
Pe perioada de executie a lucrarilor se vor lua masuri de protectie a muncii
specificate in Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii MLPAT si a Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de instalatii
de climatizare ventilatie.
Echipamente de protectia muncii :
Echipamentul individual de protectie reprezinta mijloacele cu care este
dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor
de risc de accidente si imbolnavire profesionale;
Personalul lucrator, precum si celelalte categorii de persoane care
beneficiaza de echipament individual de protectie sunt obligate sa aiba cunostinte
privind caracteristicile si modul de utilizare a acestuia, sa-l utilizeze doar in scopul
pentru care a fost atribuit, sa-l prezinte la verificarile periodice prevazute, sa solicite
inlocuirea sau completarea sa cand nu mai asigura indeplinirea functiei de protectie;
Nepurtarea echipamentului individual de protectie in cazul in care acesta
este corect acordat si in stare de utilizarea acestuia in alte scopuri sau conditii decat
cele prevazute in instructiunile de utilizare, va fi sanctionata conf. Legislatiei in
vigoare;
Personalul participant la procesul de munca are dreptul de a refuza
executarea sarcinii de munca daca nu se acorda mijloacele individuale de protectie
necesare, prevazute in lista interna sau in Normativul cadru, fara ca refuzul sa
atraga asupra sa masuri disciplinare;
Materialele igienico-sanitare se distribuie gratuit salariatilor in scopul
asigurarii igienei si protectiei personale, in completarea masurilor generale luate
pentru prevenirea unor imbolnaviri profesionale;
Personalul sanitar din intreprindere are obligatia instruirii salariatilor in
vederea utilizarii corecte a materialelor igienico-sanitare distribuite si sa urmareasca
eficienta acestora in prevenirea unor boli profesionale;
Obligatiile si raspunderile pentru asigurarea conditiilor privind protectia si
igiena muncii revin unitatilor care realizeaza executia lucrarilor.
La intocmirea prezentului proiect nu s-au prevazut tehnologii noi de executie.
66
7. Masuri de aparare impotriva incendiilor

Reglementarile privind masurile de prevenire si stingere a incendiului
indicate mai sus nu sunt limitative; ele vor fi completate cu instructiuni specifice de
catre executanti, corespunzator tehnologiilor de realizare a lucrarilor dupa aprobarea
beneficiarului.
In proiect s-a urmarit prevederea de solutii tehnice care sa nu favorizeze
declansarea sau extinderea incendiului, precum si materiale de prima interventie
necesare localizarii si stingerii eventualelor incendii declansate din alte motive.
Obligatiile si raspunderile pentru asigurarea conditiilor privind respectarea si
controlul reglementarilor de prevenire si stingere a incendiilor revin unitatilor care
realizeaza executia lucrarilor.
Intretinerea periodica sau interventiile ocazionale la unele echipamente sau
instalatii vor fi realizate de personal specializat si autorizat pentru asemenea
interventii.
Reviziile instalatiilor si ale echipamentelor aferente se fac dupa un grafic
stabilit anual si coordonat de conducerea societatii.
Se vor urmari urmatoarele etape:
instructajul intregului personal din santier;
formarea unei echipe de pompieri civili cu instructajul executat conform
normelor;
echiparea santierului cu mijloace de stingere a incendiului;
asigurarea unui post telefonic pentru alarmarea pompierilor militari in caz
de incendiu.
La executia proiectului, executantul si beneficiarul au obligatia sa respecte
cu strictete pe toata durata desfasurarii lucrarilor toate prevederile cuprinse in
normele de prevenire si stingere ce vizeaza activitatea de santier.
8. PREVEDERI FINALE
Beneficiarul va lua toate msurile necesare respectrii prevederilor Legii
10/1995 i ale H.G. 273/1994 privind calitatea lucrrilor de construcii montaj i
recepia lucrrilor respective. Lucrrile vor fi ncredinate spre executare unor firme
specializate i atestate pentru categoriile respective de lucrri i vor fi supravegheate
de un diriginte de antier atestat.
Eventualele modificri necesare a fi fcute proiectului pe parcursul execuiei
lucrrilor datorit unor situaii neprevzute, vor fi aduse la cunotina proiectantului
din timp, pentru stabilirea soluiilor n conformitate cu normativele n vigoare.
Efectuarea unor modificri fr avizul proiectantului, poate absolvi pe acesta de
rspunderea fa de eventualele consecine.
Intocmit,
Ovidiu Ivoniciu
67
PROGRAMUL DE CONTROL
AL CALITII LUCRRILOR DE ARHITECTUR I REZISTEN PE
PARCURSUL EXECUIEI conf. LEGII 10/1995. FAZE DETERMINANTE
Proiect nr.:
Faza:
Beneficiar:
Adresa beneficiar:
Amplasament:
Proiectant:
13 / 2016
D.T.A.C.
Municipiul Petroani
n conformitate cu Legea nr 10 / 1995 i normele n vigoare, subsemnrii stabilesc de comun

acord prezentul program, n conformitate cu:
Legea nr 10/1995 Legea privind calitatea n construcii
HG nr. 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare i expertiza tehnic de
calitate a proiectelor i a detaliilor de execuie a construciilor, completat cu ndrumatorul de aplicare
MLPAT nr.77/N/1996
HG nr. 272/1994 referitor la Regulamentul privind controlul de stat in construcii
HG nr.261/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind conducerea si asigurarea calitii
n construcii
HG nr.766/1997 referitor la Hotararea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n
construcii
HG nr.278/1994 referitor la Regulamentul privind certificarea calitii produselor folosite n
construcii
NOTA: Neconvocarea tertilor la fazele de control degreveaza de raspunderi partile
neconvocate, beneficiarul/constructorul asumandu-si deplina responsabilitate.
n vederea realizarii programului, beneficiarul/constructorul va anunta proiectantul si
inspectorul cu minimum 10 zile inainte de atingerea fazei respective.
Executantul si beneficiarul au obligaia de a anuna cu cel putin 10 zile naintea fazei
determinante participantii la verificarea i receptia fazelor de lucrri menionate.
Pri participante la control Document de
Nr.
Faza de lucrare supus controlului
atestare a
crt.
B C P
R G I
controlului
1
Demontarea elementelor structurale
da
da
da
Proces verbal
Realizarea centurilor, bordrilor,

acoperiurilor i plcilor din beton armat i
pe profile metalice
da
da
da
Proces verbal de
lucrri ascunse
Realizarea finisajelor i a nvelitorilor
da
da
da
Proces verbal
Recepia lucrrilor
da
da
da
da
da
Proces verbal de
recepie
Legend: B Beneficiar; C Constructor; P Proiectant; R Reprezentant al primriei; G Geotehnician; I Inspector.
68
BENEFICIAR
EXECUTANT
INSPECTOR
PROIECTANT
DEVIZ GENERAL
Proiect nr.:
Faza:
Beneficiar:
Adresa beneficiar:
Amplasament:
Proiectant:
13 / 2016
D.T.A.C.
Municipiul Petroani
REABILITAREA SI MODERNIZAREA CINEMATOGRAFULUI

VICTORIA DIN MUNICIPIUL PETROSANI
4.4458
in mii Lei/mii Euro la cursul :
Nr.
Crt
1 Euro=
18.11.201
5
Valoare (fara TVA)
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de

cheltuieli
lei
TVA
Mii lei
Mii euro
Mii lei
Valoare
(inclus.TVA)
Mii
Mii lei
euro
6
CAPITOLUL 1
Cheltuieli pentru obinerea i amenajarea terenului

1.1.
Obinerea terenului
1.2.
Amenajarea terenului
1.3.
Amenajri pentru protecia mediului i aducerea la

starea iniial
Total Capitolul 1
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
54.132
12.176
10.826
64.958
14.611
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
54.132
12.176
10.826
64.958
14.611
CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilitilor necesare obiectivului

2.1
Total Capitolul 2
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare i asisten tehnic

3.1.
Studii de teren
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
3.2.
Obinere avize, acorduri, autorizaii
1.000
0.225
0.000
1.000
0.225
3.3.
Proiectare si inginerie
91.800
20.649
18.360
110.160
24.778
3.4.
Organizarea procedurilor de achiziie
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
3.5.
Consultan
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
3.6.
Asisten tehnic
8.439
1.898
1.688
10.126
2.278
3.6.1
Drigentie de santier
8.439
1.898
1.688
10.126
2.278
3.6.2
Din partea proiectantului
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
101.239
22.772
20.048
121.286
27.281
Total Capitolul 3
69
CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru investiia de baz

4.1.
Construcii i instalaii
4.2.
4.3.
Montajul utilajelor tehnologice

Utilaje, echipamente tehnologice i funcionale cu
montaj
4.4.
Utilaje fr montaj i echipamente de transport
4.5.
Dotri
4.6.
Active necorporale
Total Capitolul 4
332.54
0
1,995.24
1
448.79
2
27.905
166.352
4.651
147.91
3
887.479
6.277
199.62
2
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
212.071
47.701
42.414
254.485
57.242
22.423
5.044
2,660.015
598.321
4.485
532.00
3
26.908
3,192.01
8
6.052
717.98
5
8.439
1.898
1.688
10.126
2.278
8.439
1.898
1.688
10.126
2.278
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
1,662.701
373.994
23.254
5.231
739.566
CAPITOLUL 5
Alte cheltuieli
5.1.
5.1.1
.
5.1.2
.
Organizare de antier
5.2.
Comisioane, cote, taxe, costul creditului
162.780
36.614
0.000
162.780
36.614
5.3.
Cheltuieli diverse i neprevzute
131.271
29.527
26.254
157.525
35.432
302.490
68.040
27.942
330.432
74.325
Lucrri de construcii
Cheltuieli conexe organizrii de antier
Total Capitolul 5
CAPITOLUL 6
Cheltuieli pentru probe tehnologice i teste i predare la beneficiar

6.1.
Pregatirea personalului de exploatare
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
6.2.
Probe tehnologice
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
TOTAL
3,117.875
701.308
Din care C+M
1,748.526
393.298
0.000
590.81
9
349.70
5
0.000
3,708.69
4
2,098.23
1
0.000
834.20
2
471.95
8
Total Capitolul 6
ntocmit
ing. Paul RDUCANU
70
PLAN DE SECURITATE I SNTATE N MUNC
Proiect nr.:
Faza:
Beneficiar:
Adresa beneficiar:
Amplasament:
Proiectant:
13 / 2016
D.T.A.C.
Municipiul Petroani
2.TERMENUL DE EXECUIE A LUCRRII:

..2016
3.ECHIPAMENTE SI UTILAJE:
Consideraiunile privind echipamentele i utilajele folosite pentru realizarea n condiii de
securitate a lucrrilor vor fi prezentate n faza urmtoare de elaborare a documentaiei.
4. MASURI GENERALE PREVZUTE N ORGANIZAREA DE SANTIER
de
a
4.1 Cerine minime generale prevzute pentru locurile de munc din antier
Stabilitate
1. Materialele, echipamentele si, n general, orice element care, la o
deplasare oarecare, poate afecta securitatea si sntatea lucrtorilor, trebuie
soliditate fixate ntr-un mod adecvat si sigur.
2. Accesul pe suprafee care nu au o rezisten suficient nu este permis
dect dac se folosesc echipamente sau mijloace corespunztoare, astfel nct
lucrul s se desfsoare n condiii de siguran.
Instalaii
1. Instalaiile trebuie utilizate astfel nct s nu prezinte pericol de
incendiu sau explozie, iar lucrtorii s fie protejai corespunztor contra riscurilor
distribuie de electrocutare prin atingere direct ori indirect.
2. La realizarea si alegerea materialului si a dispozitivelor curente de
energiei
protecie se va ine cont de tipul si puterea energiei de lucru, de condiiile de
influen externe si de competena persoanelor care au acces la pri ale
instalaiei.
Cile i
1. Cile si iesirile de urgen vor fi n permanen libere capabile s
ieirile de conduc n modul cel mai direct posibil spre zonele de securitate, precizate prin
urgen
strzile adiacente .
2. n caz de pericol, toate posturile de lucru vor fi evacuate rapid si n
71
Detectare
a i
stingerea
incendiilor
Expunere
a la
condiii de securitate maxim pentru lucrtori.

3. Numrul, amplasarea si dimensiunile cilor si iesirilor de urgen s-au
precizat n funcie de specificul amplasamentului, de configuraia lucrarii, de
echipamentele folosite, de dimensiunile santierului si ale ncperilor, precum si de
numrul maxim de persoane care pot fi prezente.
4. Cile si iesirile de urgen trebuie semnalizate n conformitate cu
prevederile HG 971/2006.
Panourile de semnalizare trebuie s fie realizate dintr-un material suficient
de rezistent si s fie amplasate n locuri corespunztoare.
5. Pentru a putea fi utilizate n orice moment, fr dificultate, cile si
iesirile de urgen, precum si cile de circulaie i uile care au acces la acestea
nu trebuie s fie blocate cu obiecte.
6. Cile si iesirile de urgen vor fi prevzute cu iluminare de siguran, de
intensitate suficient n caz de pan de curent.
1. Fiind cunoscute caracteristicile si dimensiunile antierului ct i
echipamentele de lucru prezente, de caracteristicile substanelor sau ale
materialelor prezente, precum si de numrul maxim de persoane care pot fi
prezente pe santier adic nr.personal de execuie, s-au prevzute un numr
dedispozitive pentru stingerea incendiilor.
2. Dispozitivele de stingere a incendiului, vor fi ntreinute si verificate n
mod periodic.
3. Dispozitivele de stingere a incendiului sunt prevzute n locuri uor
accesibile si usor de manipulate,i anume n zona iesirilor de urgen.
4. Acestea trebuie s fie semnalizate de conducerea antierului conform
prevederilor din legislaia naional care transpune Directiva 92/58/CEE.
Panourile de semnalizare trebuie s fie suficient de rezistente si
amplasate n locuri corespunztoare.
1. Lucrtorii n cazul de fa nu sunt expusi la niveluri de zgomot nocive
sau unei influene exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf.
riscuri
particular
e
Temperat
ura
Iluminatul
natural si
artificial al
posturilor
de
lucru,
ncperilo
1. n timpul programului de lucru, temperatura este adecvat organismului

uman, innduse seama de metodele de lucru folosite si de solicitrile fizice la care
sunt supusi lucrtorii.
1. Posturile de lucru, ncperile si cile de circulaie dispun, de suficient
lumin natural.
Pe timpul nopii locurile de munc vor fi prevzute cu lumin artificial
corespunztoare si suficient.
Atunci cnd este necesar, trebuie utilizate surse de lumin portabile,
protejate contra socurilor.Culoarea folosit pentru iluminatul artificial nu trebuie s
modifice sau s influeneze percepia semnalelor ori a panourilor de semnalizare.
72
r si
cilor de
circulaie
2. Instalaiile de iluminat ale cilor de circulaie sunt amplasate astfel nct

s nu prezinte risc de accidentare pentru lucrtori.
de
pe santier
Ui
i
1. Uile si porile situate de-a lungul cilor de siguran vor fi semnalizate

pori
corespunztor.
.n vecintatea imediat a porilor destinate circulaiei vehiculelor sunt
prevzute i usi pentru pietoni. Acestea sunt semnalizate n mod vizibil si trebuie
s fie meninute libere n permane.
2. Usile si porile mecanice trebuie s funcioneze fr s prezinte pericol
de accidentare pentru lucrtori.
3. Acestea trebuie s fie prevzute cu dispozitive de oprire de urgen,
accesibile i uor de identificat, cu excepia celor care se deschid automat n caz
de pan de energie,i trebuie s poat fi descise manual.
Ci de
1. Cile de circulaie, inclusiv scrile fixe sunt calculate, plasate si
circulaie - amenajate, precum i accesibile astfel se utilizeaz usor, n deplin securitate si n
zone
conformitate cu destinaia lor, iar lucrtorii aflai n vecintatea acestor ci de
periculoas circulaie nu sunt expusi nici unui risc.
e
2. Cile care servesc la circulaia persoanelor i/sau a mrfurilor, precum
i cele unde au loc operaiile de ncrcare sau descrcare sunt dimensionate n
funcie de numrul potenial de utilizatori si de tipul de activitate.Dac sunt utilizate
mijloace de transport pe cile de circulaie, o distan de securitate suficient sau
mijloace de protecie adecvate trebuie prevzute pentru ceilali utilizatori ai locului.
Cile de circulaie trebuie s fie clar semnalizate, verificate periodic si
ntreinute.
3. Cile de circulaie destinate vehiculelor sunt amplasate astfel nct
exist o distan suficient fa de usi, pori, treceri pentru pietoni, culoare si scri.
4. Fiindc santierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie s fie
prevzute cu dispositive care s evite ptrunderea lucrtorilor fr atribuii de
serviciu n zonele respective.Sunt luate msuri corespunztoare pentru a proteja
lucrtorii abilitai s ptrund n zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie izolate i semnalizate n mod vizibil.
Spaiu
Suprafaa posturilor de lucru este stabilit, n funcie de echipamentul si
pentru
materialul necesar, astfel nct lucrtorii s dispun de suficient libertate de
libertatea miscare pentru activitile lor.
de
miscare
Primul
1. Angajatorul trebuie s se asigure c acordarea primului ajutor se poate
ajutor
face n orice moment. De asemenea, angajatorul trebuie s asigure personal
pregtit n acest scop.Trebuie luate msuri pentru a asigura evacuarea, pentru
ngrijiri medicale, a lucrtorilor accidentai sau victime ale unei mbolnviri
73
neasteptate.
2. antierul va avea cel puin un punct de prim ajutor, cu dotarea minim
necesar.
3. ncperea destinat primului ajutor este echipat cu instalaii si cu
material indispensabile primului ajutor si permite accesul cu brancarde.
4. Acest spaiu trebuie semnalizate n conformitate cu prevederile din HG
971/2006.
5. Vor fi asigurate materiale de prim ajutor n toate locurile unde condiiile
de munc o cer. Acestea trebuie s fie semnalizate corespunztor si trebuie s fie
usor accesibile. Un panou de semnalizare amplasat n loc vizibil trebuie s indice
clar adresa si numrul de telefon ale serviciului de urgen.
Cabine de
n apropierea posturilor de lucru, a ncperilor de odihn, a vestiarelor si a
WC-uri si slilor de dusuri lucrtorii dispun de locuri speciale, dotate cu un numr suficient
chiuvete
de WC-uri dotate cu chiuvete i utiliti care asigur nepoluarea mediului
nconjurtor. Sunt prevzute cabine de WC-uri separate pentru brbai i femei
sau utilizarea separat a acestora.
ncperi
1. Lucrtorii vor dispune de ncperi pentru odihn i cazare usor
pentru
accesibile, atunci cnd securitatea ori sntatea lor o impun, n special datorit
odihn
tipului activitii, numrului mare de lucrtori sau distanei fa de santier.
si/sau
2. n ncperile pentru odihn i/sau cazare trebuie s se ia msuri
cazare
corespunztoare pentru protecia nefumtorilor mpotriva disconfortului produs de
fumul de tutun.
Dispoziii
1. Intrrile i perimetrul santierului sunt semnalizate astfel nct s fie
diverse
vizibile.
2. Lucrtorii dispun de ap potabil pe santier, att n ncperile pe care le
ocup, ct i n vecintatea posturilor de lucru.
3. Lucrtorii n cadrul antierului dispun de condiii pentru a lua masa n
mod corespunztor .
4.2 Cerinte minime specifice pentru posturile de lucru din santiere

4.2.1 Posturi de lucru din santiere, in interiorul incperilor(barci)
Stabilitate
si
soliditate
Usi de
siguran
ncperile containerelor prevzute au

corespunztoare tipului de utilizare.
o structur si o stabilitate
Usile de siguran se deschid ctre exterior i nu trebuie s fie ncuiate,

astfel nct s poat fi deschise usor si imediat de ctre orice persoan care are
nevoie s le utilizeze n caz de urgen.
Este interzis utilizarea usilor culisante si a usilor rotative ca usi de
siguran.
74
Ventilaie
Temperat
ur
Iluminatul
natural si
artificial
Cile de
circulaie
si
de
a
Dac sunt folosite instalaii de aer condiionat sau de ventilaie mecanic,

acestea trebuie s funcioneze astfel nct lucrtorii s nu fie expusi curenilor de
aer. Orice depunere sau impuritate care poate crea un risc imediat pentru
sntatea lucrtorilor prin poluarea aerului respirat trebuie eliminat rapid.
Temperatura n ncperile de odihn, ncperile pentru personalul de
serviciu permanent, ncperile sanitare, cantine si ncperile de prim ajutor trebuie
s corespund destinaiei specific acestor ncperi.
Ferestrele, luminatoarele si pereii de sticl trebuie s permit evitarea
luminii solare, n funcie de natura activitii si destinaia ncperii.
Locurile de munc trebuie, pe ct posibil, s dispun de lumin natural
suficient si s fie echipate cu echipamente care s permit un iluminat artificial
adecvat, pentru a proteja securitatea si sntatea lucrtorilor.
Traseele cilor de circulaie trebuie s fie puse n eviden, n msura n
care utilizarea ncperilor si echipamentul din dotare necesit acest lucru, pentru
asigurarea proteciei lucrtorilor.
4.2.2 Posturi de lucru din santiere, in exteriorul incperilor

Stabilitate
Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la nlime sau n adncime,
trebuie s fie solide si stabile, inndu-se seama de:
soliditate
a) numrul de lucrtori care le ocup;
b) ncrcturile maxime care pot fi aduse si suportate, precum si de
repartiia lor;
c) influenele externe la care pot fi supuse.
Dac suportul i celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o
stabilitate intrinsec, trebuie s se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare
corespunztoare si sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestiv sau
involuntar a ansamblului ori a prilor acestora
Stabilitatea si soliditatea trebuie verificate n mod corespunztor si, n
special, dup orice modificare de nlime sau adncime a postului de lucru.
Instalaii
Instalaiile de distribuie a energiei care se afl pe santier, n special cele
care sunt supuse influenelor externe, trebuie verificate periodic si ntreinute
distribuie corespunztor.
Instalaiile existente nainte de deschiderea santierului trebuie s fie
energiei
identificate, verificate si semnalizate n mod clar.
Cderi de
Lucrtorii sunt protejai mpotriva cderilor de obiecte, prin mijloace de
obiecte
protecie colectiv.
Materialele si echipamentele trebuie s fie amplasate sau depozitate
astfel nct s se evite rsturnarea ori cderea lor.
n caz de accidente, trebuie s fie prevzute pasaje acoperite sau se va
mpiedica accesul n zonele periculoase.
Schele i
Platformele de lucru, pasarelele si scrile schelelor vor fi construite,
scri
dimensionate, protejate si utilizate astfel nct persoanele s nu cad sau s fie
75
Instalaii
de
ridicat
Vehicule
i
maini
pentru
excavaii
i
manipular
ea
materialel
or
Instalaii,
masini,
echipame
nte
Excavaii
expuse cderilor de obiecte. Scrile trebuie s aib o rezisten suficient si s fie

correct ntreinute.
Schelele mobile trebuie s fie asigurate mpotriva deplasrilor involuntare.
Toate instalaiile de ridicat si accesoriile acestora, elementele
componente si elementele de fixare, de ancorare si de sprijin, trebuie s fie:
a) bine proiectate i construite i s aib o rezisten suficient pentru
utilizarea creia i sunt destinate;
b) corect instalate si utilizate;
c) ntreinute n stare bun de funcionare;
d) verificate i supuse ncercrilor i controalelor periodice, conform
dispoziiilor legale n vigoare;
e) manevrate de ctre lucrtori calificai care au pregtirea
corespunztoare.
Toate instalaiile de ridicat i toate accesoriile de ridicare trebuie s aib
marcat n mod vizibil valoarea sarcinii maxime.
Instalaiile de ridicat, precum i accesoriile lor nu pot fi utilizate n alte
scopuri dect cele pentru care sunt destinate.
Toate vehiculele si masinile pentru excavaii i manipularea materialelor
trebuie s fie:
a) meninute n stare bun de funcionare;
b) utilizate n mod corect.
Conductorii i operatorii vehiculelor i mainilor pentru excavaii i
manipularea materialelor trebuie s aib pregtirea necesar. Trebuie luate
msuri preventive pentru a se evita cderea n excavaii sau n ap a vehiculelor
i a mainilor pentru excavaii i manipularea materialelor.
Cnd este necesar, mainile pentru excavaii i manipularea materialelor
trebuie s fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja
conductorul mpotriva strivirii n cazul rsturnrii mainii i al cderii de obiecte.
Instalaiile, mainile i echipamentele, inclusiv uneltele de mn, cu sau
fr motor, trebuie s fie:
a) bine proiectate si construite, inndu-se seama, n msura n care este
posibil, de principiile ergonomice;
b) meninute n stare bun de funcionare;
c) folosite exclusiv pentru lucrrile pentru care au fost proiectate;
d) manevrate de ctre lucrtori avnd pregtirea corespunztoare.
Instalaiile si aparatele sub presiune trebuie s fie verificate si supuse
ncercrilor si controlului periodic.
n cazul excavaiilor i lucrrilor subterane, trebuie luate msuri

corespunztoare:
a) pentru a preveni riscurile de ngropare prin surparea terenului, cu
76
ajutorul unor sprijine, taluzri sau altor mijloace corespunztoare;

b) pentru a preveni pericolele legate de cderea persoanelor, materialelor
sau obiectelor, de iruperea apei;
c) pentru a permite lucrtorilor de a se adposti ntr-un loc sigur, n caz de
incendiu, irupere a apei sau cdere a materialelor.
nainte de nceperea terasamentelor trebuie luate msuri pentru a reduce
la minimum pericolele datorate cablurilor subterane si altor sisteme de distribuie.
Trebuie prevzute ci sigure pentru a intra si iesi din zona de excavaii. Grmezile
de pmnt, materialele si vehiculele n miscare trebuie inute la o distan
suficient fa de excavaii; eventual, se vor construi bariere corespunztoare.
d)lucrul in gropile de lucru se face numai dupa asigurarea gropilor
impotriva daramarii peretilor
Lucrri de
demolare
sau
Cnd demolarea unei cldiri sau a unei lucrri poate s prezinte pericole:
a) se vor adopta msuri de prevenire, precum si metode si proceduri
corespunztoare;
b) lucrrile trebuie s fie planificate si executate sub supravegherea unei
persoane competente.
c)se lucreaz numai cu personal nominalizat i instruit special pentru
fiecare faz de demolare
Constructii
Construciile metalice sau din beton si elementele lor, cofrajele,
metalice
elementele prefabricate sau suporturile temporare si schelele trebuie montate sau
demontate numai sub supravegherea unei persoane competente.
din beton
Trebuie prevzute msuri de prevenire corespunztoare pentru a proteja
lucrtorii mpotriva pericolelor datorate nesiguranei si instabilitii temporare a
lucrrii. Cofrajele, suporturile temporare si sprijinele trebuie s fie proiectate si
calculate, realizate i ntreinute astfel nct s poat suporta, fr risc, sarcinile la
care sunt supuse.
5. MASURI SPECIFICE DE SECURITATE IN MUNCA PENTRU LUCRARILE CARE

PREZINTA RISCURI.
MASURI DE PROTECTIE COLECTIVA SI INDIVIDUALA
N
FACTOR DE RISC
MSURI PROPUSE
r.
NOMINALIZAREA MSURII
C
rt
1
Explozii sau incendii la
Msuri tehnice
recipieni
de
- purtarea obligatorie a echipamentului de
carburani,lubrifiani,conducte de gaz din protectie
zona etc
Msuri organizatorice:
- instruirea personalului din santier referitor
la
obligativitatea de a nu actiona asupra
77
Flcri, flame care pot

aprea n urma producerii
unui scurtcircuit electric la
tabloul pentru distribuia
energiei electrice pericol
de incendiu
Temperatur sczut a
aerului n anotimpul rece si
ridicat n anotimpul cald
Neutilizarea echipamentului
individual de protecie din
dotare
partilor componente
ale instalatiilor i recipientelor din zon;
Msuri tehnice:
- verificarea stingtoarelor de incendiu la
termenele scadente;
- nlocuirea stingtoarelor de incendiu care
nu mai corespund condiiilor de utilizare.
- instruirea personalului din santier cu
privire la
modul de utilizare a stingtoarelor de
incendiu;
- instruirea personalului din santier cu
privire la
modul de aciune n caz de incendiu si cu
privire la modul de anunare a unui incendiu;
- afisarea n interiorul baracilor a
numerelor de
telefon la care se anun un incendiu;
- interzicerea depozitrii de materiale
textile la o
distan mai mic de 2 metri fa de
tabloul de
distribuie a energiei electrice;
- interzicerea depozitrii de materiale
textile si din PVC n apropierea prizelor si
ntreruptoarelor electrice;
- interzicerea fumatului n incinta
antierului i stabilirea strict a locurilor de fumat
Msuri tehnice:
- Purtarea echipamentului de protectie
adecvat
conditiilor meteorologice.
- acordarea de apa minerale / ceai cald in
conditiile unui microclimat necorespunzator
.
- instruirea personalului din santier referitor
la
obligativitatea de a purta echipamentul de
protectie
78
Mijloace de transport cu
deficiente la sistemele de
franare, directie,
semnalizare, iluminat
Nerespectarea regulilor de
circulatie pe drumurile
publice in cazul conducerii
mijloacelor de transport ale
firmei
Calamiti naturale
surprinderea de seism,
trsnet etc.
Electrocutare prin atingere

directa sau indirect
specific activitatii si locului de munca si

conditiilor in care isi desfasoara activitatea;
Msuri tehnice:
- efectuarea verificarilor zilnice obligatorii
inainte de plecarea in deplasare;
- efectuarea inspectiilor tehnice periodice
la
termenele legale;.
- respectarea prevederilor legislatiei
referitoare la circulatia pe drumurile publice;
- respectarea prevederilor legislatiei
referitoare la circulatia pe drumurile publice;
- instruirea personalului referitor la
circulatia pe
drumurile publice
.Msuri organizatorice:
- Instruirea intregului personal vizand
modul concret de actiune in caz de calamitati
naturale;
- Intocmirea de instructiuni privind modul
de
acordare a primului ajutor in caz de
accidentare;
- Intocmirea de instructiuni privind modul
de
acordare in caz de situatii de urgenta
Msuri tehnice:
- Verificarea periodica a instalatiilor
electrice din dotarea firmei;.
- Intocmirea de instructiuni proprii privind
primul ajutor in caz de electrocutare;
- Instruirea personalului in legatura cu
pericolul de electrocutare.
6. LISTA NEEXHAUSTIV A LUCRRILOR CARE IMPLIC RISCURI SPECIFICE

PENTRU SECURITATEA SI SNTATEA LUCRTORILOR
1. Lucrri care expun lucrtorii la riscul de a fi ngropai sub alunecri de teren, nghiii de
terenuri mocirloase/mlstinoase ori de a cdea de la nlime, datorit naturii activitii desfsurate,
procedeelor folosite sau mediului nconjurtor al locului de munc
79
2. Lucrri n care expunerea la substane chimice sau biologice prezint un risc particular
pentru securitatea si sntatea lucrtorilor ori pentru care supravegherea sntii lucrtorilor este o
cerin legal
3. Lucrri n apropierea liniilor electrice de nalt tensiune
4. Lucrri ling conducte de gaz
5. Lucrri de montare si demontare a elementelor prefabricate grele.
7. ATRIBUIILE COORDONATORULUI IN MATERIE DE SECURITATE SI SNTATE
PE DURATA REALIZRII LUCRRII IN CONFORMITATE CU H.G. NR. 300/2006
Coordonatorul n materie de securitate si sntate pe durata realizrii lucrrii, numit n
conformitate cu art. 6, are urmtoarele atribuii:
a) s coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea
soluiilor tehnice si/sau organizatorice n scopul planificrii diferitelor lucrri sau faze de lucru care se
desfsoar simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrri sau
faze de lucru;
b) s organizeze cooperarea ntre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si
coordonarea activitilor acestora, privind protecia lucrtorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor
profesionale care pot afecta sntatea lucrtorilor, informarea reciproc si informarea
lucrtorilor si a reprezentanilor acestora si, dac este cazul, informarea lucrtorilor
independeni;
c) s coordoneze activitile care urmresc aplicarea corect a instruciunilor de lucru si de
securitate a muncii;
d) s ia msurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate s aib acces pe santier;
e) s stabileasc, n colaborare cu managerul de proiect si antreprenorul, msurile generale
aplicabile santierului;
f) s in seama de toate interferenele activitilor din perimetrul santierului sau din vecintatea
acestuia;
g) s stabileasc, mpreun cu antreprenorul, obligaiile privind utilizarea mijloacelor de
protecie colectiv, instalaiilor de ridicat sarcini, accesul pe santier;
h) s efectueze vizite comune pe santier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor, nainte ca
acestia s redacteze planul propriu de securitate si sntate;
i) s avizeze planurile de securitate si sntate elaborate de antreprenori si modificrile
acestora
trebuie s fie afisat pe santier, n loc vizibil, nainte de nceperea lucrrilor si trebuie actualizat
ori de cte ori au loc schimbri.
8.ANALIZA RISCURILOR ANTIERULUI ASUPRA MEDIULUI NCONJURTOR

Acti
Ris
in
Msuri
Faze
vitatea sau
curi
tele
de prevenire
P
elementele detectabile detectabile

sugerate
rioect
antier
AL
Obs
ervaii
80
mediului
De
molarea
pereilor
Ev
acuarea
molozulzu
pe
ntru mediu
C
Tr
derea de
ectori
obiecte
din
vecintate
semnalizarea
antierului
utilizarea de
mijloace
corespunztoare
pentru evacuarea
molozului
Ad
aptarea
planului de
securitate
n funcie
de metoda
aleas
9. ANALIZA RISCURILOR N ACTIVITI DESFURATE SIMULTAN PE ANTIER
Acti
vitatea sau
elementele
mediului
Ris
Act
ivit int a
riscurilor
curi
detectabile
pe
ntru mediu
Org
Ris
anizare
curi
prgtirea
antier
auditive
betoanelor
spturi
saprgerea
aleilor
dricuiala
de beton
spargerea
betoanelor
piloi
foraje
cofrare
armare
Msuri
de prevenire
sugerate
alegerea
metodelor
de
lucru
corespunztoare
Faze
P
roiect
antier
Obs
ervaii
AL
x
x
asigurarea
i
distribuirea
echipamentelor
de
protecie
auditiv
81
10. ANALIZA RISCURILOR LEGATE DE SUCCESIUNEA UNOR ACTIVITI DESFURATE

PE ANTIER
Activ
Ri
Ac
Msuri de
Faze
Obs
iti surs de
scuri
tiviti int prevenire sugerate
P
D ervaii
riscuri
detectabile a riscurilor
roiect
antier
AL
Sp
tur
Tie
ri de arbusi
bolnavi
Tran
sport
i
manipulare
arbori
si
arbuti
Dez
afectarea
locurilor de
joaca vechi
C
Pr
Instalarea
deri de la otecie n de trasee sigure
nlime
general
de circulaie
avansarea
lucrrilor
de
taluzare n cadrul
planificrii
Le
Pr
Folosirea
ziuni prin otecie in chingilor i a
zgriere
general
sistemelor
sau
antiprbuire
cadrea
arbutilor
Le
Pr
Activitatea
ziuni prin otecie n se va desfura cu
zgriere
general
personal calificat
sau
care va dirija i
cdere din
semnaliza toate
utilajele de
manevrele
transport
C
Pr
-purtare
deri de la otecie n EIP
nalime
general
-izolarea
R
punctului de lucru
niri prin
cu
panouri
tiere,infe
avertizoare
ctarea
-trecatori
rnilor
prin vecintate
Cu
ajutorul
coordonator
ului se va
executa un
plan viznd
instalaiile
antierului
11. ANALIZA RISCURILOR LEGATE DE ACTIVITI N SINE

Acti
Riscu
Msuri de
Faze
viti
ri detectabile
prevenire sugerate
P
roiect
antier
AL
Tie
Electr
Protectie
n
x
re material ocutare
general
lemons cu
-purtare EIP
Obs
ervaii
D
82
abricht
Dec
Leziu
Protecie
in
x
upare
i ni
general
fasonare
-purtare EIP
armturi
Sud
Elect
Protecie
n
x
ur
ocutare
general
Leziu
EIP,
ochelar
ni ale ochilor sudura, masca
si a pielii
Prevederile mentionate nu sunt limitative. Ele pot fi completate de catre constructor sibeneficiar
. Aceste prevederi trebuie sa respecte reglementarile in vigoare, respectiv:
- Legea 319/2006 privind securitatea si sntatea in munc
- Hotararea de guvern nr. 1425 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca, nr. 319 / 2006
- Hotararea de Guvern 971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de
securitatesi/sau de sntate la locul de munc.
- Hotararea de Guvern nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru locul de munca
- Hotararea de Guvern nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la
locul de munca
- Hotarare de Guvern nr. 493 din 12/04/2006, modificata prin HG 601/2007, privind cerintele
minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate
de zgomot
- Hotarare de Guvern nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru santierele temporare sau mobile
- Hotarare de Guvern nr. 1022/10.09.2002 privind regimul produselor si serviciilor care pot
pune in pericol viata, sanatatea, securitatea muncii si protectia mediului (MO nr.
711/30.09.2002)
- Legea privind aprarea impotriva incendiilor nr. 307/2006;
-Norme generale de aparare impotriva incendiilor, aprobate cu Ordinul nr.163/28.04.2007 al
Ministerului Administratiilot si internelor
- Norme de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace tehnice de
stingere pentru unitile M.P., aprobate cu Ordinul nr. 869/89.
Intocmit
Ing.Ioan DALEA
83
FI FINAL
DOCUMENTAIE TEHNIC PENTRU OBINEREA AUTORIZAIEI DE
CONSTRUIRE PRIVIND:
CINEMATOGRAFULUI VICTORIA DIN MUNICIPIUL
PETROANI
PROIECT / DATA:
13 / Martie 2016
BENEFICIAR:
Municipiul Petroani
AMPLASAMENT:
PROIECTANT:
Petroani, judeul Hunedoara
Telefon: 0722 77 93 24
E-mail: proiectare2006@yahoo.com
Prezenta documentaie conine:

Pagini scrise:
- 84 (optzeciipatru);
Piese desenate:
- 16 (aisprezece);
i este multiplicat n 5 (cinci) exemplare.
84

Memoriu D.TA.C PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu D.TA.C PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Martie 2016

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

Mun. Petroani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 89, Jud. Hunedoara

S.C. ARCHISTUDIO S.R.L.

Studiile, soluiile, textele, planurile i detaliile cuprinse n acest proiect

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

DOCUMENTAIE TEHNIC PENTRU OBINEREA AUTORIZAIEI DE CONSTRUIRE

Mun. Petrosani, Str. 1 Decembrie 1918, Nr. 89, Jud. Hunedoara

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

S.C. ARCHISTUDIO S.R.L.

ing. Nicolae JOIA

arh. Claudia FRIL

arh. Claudia FRIL

ing. Nicolae JOIA

ing. Francisc SZOBOSZLAI

ing. Ovidiu IVONICIU

ing. Ovidiu IVONICIU

ing. Ovidiu IVONICIU

tehn. Andrei COBLA

ing. Alexandru FILIP

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

v Proiect nr.: 13 / 2016

Plan de ncadrare n zon

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

Plan parter proiectat

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

MEMORIU DATE GENERALE

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

raport plin-gol, elemente de decor etc.);

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

n urma adoptrii soluiilor de reabilitare, cldirea fostului Cinematograf Victoria va asigura

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

Amplasamentul i dimensiunile n plan, precum i orientarea acestora pot fi urmrite n

granit, culoare roie

Total S.u. = 440,69mp

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

Total S.u. = 280,89mp

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

Tavane. Se va monta, parial(foyer) sau n totalitate(sala de cinema), n funcie de

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

mecanism de revenire gravitaional, umplutur din spum poliuretanic de nalt densitate,

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

Construcia se va alimenta cu energie electrica din reeaua electric existent n zon.

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

Nu se folosesc materiale la construcia imobilului ce pot avea efecte negative asupra

La executarea lucrrilor se vor respecta toate msurile de protecie a muncii

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

Ordinul MMPS 255/1995 normativ cadru privind acordarea echipamentului de

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

Pe durata executarii lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele:

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

- regim de nlime existent: P+1E (etaj parial);

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

- crearea a dou goluri de u cu limea de 2,00m i respectiv 1,60m, urmnd a se

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com

Principalele reglementri ce au stat la baza ntocmirii documentaei:

Mun.Petrosani, jud.Hunedoara ;TEL:0722/779324; FAX:0354/819354; proiectare2006@yahoo.com