Academia de Studii Economice din București

Facultatea de Business și Turism

Turism Rural

Analiza comparativă în ceea ce privește turismul de litoral din România și Bulgaria

Grupa 401, anul I, AAT Radu Mircea

Rusu Alexandru

Vișan Mihnea

București

2020
 Analiza comparativă în ceea ce privește turismul de litoral din România și
Bulgaria

Turismul de litoral este una dintre cele mai răspândite forme de turism la nivel mondial, fiind
asimilat ca turism de masă, caracterizat printr-o intensă circulație turistică. Beneficiind de o mare
limitrofă cu Marea Neagră, România a fost în trecut o destinație europeană importantă pe acest
segment. Din păcate, perioada de tranziție și schimbările din economie au provocat o scădere a
rolului turismului de coastă în turismul național.

Zona de litoral are un potențial enorm care se poate transforma într-o destinație pentru tot
anul, dacă se înțeleg și se maximizează oportunitățile oferite de siturile de patrimoniu natural și
cultural. Pentru realizarea obiectivelor dezvoltării regionale prin turism este foarte important să
se creeze un cadru instituțional coerent, care să implice toate părțile interesate cu turismul
(autorități publice locale și regionale, instituții culturale, artiști locali și alți operatori din hoteluri,
agenții de turism, civile și societate). Dezvoltarea armonioasă a turismului în întreaga zonă de
litoral va contribui la creșterea socială și economică a țării.

Comparând competitivitatea turistică a două țări vecine, România și Bulgaria, care au multe
similitudini atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere geopolitic și istoric. În
ciuda acestei asemănări, imediat după anii 90, după căderea regimului comunist, turismul de
litoral în cele două țări a înregistrat evoluții divergente. În Bulgaria turismul de pe litoral, a
suferit o dezvoltare fără precedent, în timp ce activitatea turistică din România și-a pierdut
sistematic competitivitatea. Turismul este, fără îndoială, un sector care poate susține economia
unor țări precum cele din est, o parte din Europa. Industria turismului se remarcă ca unul dintre
principalii generatori de locuri de muncă la nivel global, dar și ca producător global puternic în
ceea ce privește produsul intern brut. Prin urmare, acest sector ar trebui să fie tratat și dezvoltat
cu mare grijă și pricepere în fiecare țară. Analiza efectuată relevă că, deși România și Bulgaria
sunt două țări cu multe asemănări, activitatea turistică prezintă caracteristici diferite. Nivelul
activității turistice din Bulgaria este superior celui din România. Întreaga activitate turistică din
litoralul românesc suferă și prin urmare, acest lucru implică o temeinică cercetare a activității
turistice din țara vecină, pentru a putea importa unele bunuri practici, dar și pentru a învăța din
posibilele greșeli făcute de acestea. Litoralul românesc are resursele necesare pentru a recupera
defectele și pentru a deveni în cele din urmă o destinație apreciată la nivel internațional.

Activitatea turistică din cele două țări a fost susținută în principal de același tip de
componente. În timp ce turismul românesc a fost considerat și administrat din perspectiva celor
trei active naturale de bază: Carpații, Dunărea și Marea Neagră, care se adaugă componentei
culturale și religioase, aspecte etnografice și muzeale, precum și varietatea potențialului balnear.
Bulgaria a valorificat zonele montane reprezentate de Rila, Pirin (cu 260 de lacuri glaciare),
Rodopi, Srenda Gora și Munții Balcanici (Stara Planina) și în special linia sa de 380 km de la
Marea Neagră. În timp ce în România nu a fost încă cristalizată o nișă sau o formă predominantă
de turism, Bulgaria a fost văzută ca o destinație turistică prin zona sa de litoral, care în fiecare an
atrăgea aproximativ 70% din toți turiștii vizitând țara respectivă. În cazul turismului de pe litoral,
diferențele dintre cele două țări au început să apară și să se aprofundează treptat după revoluție,
când gestionarea, promovarea și dezvoltarea a dezvoltat patrimoniul turistic privind coasta Mării
Negre și în special activitatea turistică.
Litoralul României are o lungime de 245 km, ceea ce înseamnă că este mai scurt decât
lungimea de 378 km a Bulgariei. Cu toate acestea, acest aspect are o importanță redusă în
explicarea diferențelor de turism dintre celor două țări vecine. Diferențele înregistrate în ultimii
ani între aceste destinații își au originea în economia de piață după căderea regimului comunist,
când industria hotelieră a fost privatizată. Bulgaria a obținut avantaj prin începerea privatizării
hotelurilor înainte de România. De asemenea, românii au ales să acorde închirieri hoteliere
comerciale foștilor angajați, iar acest lucru, în cele mai multe cazuri, s-a realizat fără cunoștințele
conducerii hotelului și fără o viziune de lungă durată a dezvoltării sectorului turistic de pe litoral.
În schimb, bulgarii au preferat privatizarea industriei hoteliere într-o manieră „mai sănătoasă”,
din punct de vedere strategic al semnării contractelor cu lanțuri hoteliere mari de peste mări și
mai multe agenții turistice importante la nivel mondial, de ex. Touristik Union International
(TUI), Thomas Cook și Der Tour. Aceste agenții, în mare parte germane, a avut expertiza de a
direcționa zeci de mii de turiști germani către stațiuni bulgare. În plus, diferența dintre cele două
țări s-a adâncit, începând cu 2007, când Bulgaria a primit o alocarea superioară a fondurilor
europene pentru sectorul turistic.
 Bulgaria și România au multe probleme comune în dezvoltarea de afaceri. Cele două
țări au aproximativ abordări similare pentru îmbunătățirea mediului turistic. Sunt mici diferențele
dintre ele care pot fi ignorate, dar trebuie să fie sistematic studiat și analizat. Eforturile pentru
îmbunătățirea mediilor de afaceri sunt vizate de recomandările și cerințele Uniunii Europene din
cauza performanței intensive a pieței din ambele țări. Mediul de afaceri trebuie să fie schimbat în
continuare până ce nivelul atins este cel dorit. Motivul este dinamica înaltă a pieței și rolurile
schimbătoare ale statului. Turismul are nevoie de mai multe abordări sofisticate și metode pentru
dezvoltarea sa ulterioară, care trebuie să fie permanente și potrivite. Ambele țări au nevoie de
propriul sistem de monitorizare a afacerilor.
Coasta românească a Mării Negre se caracterizează prin existența unui potențial turistic
ridicat, care facilitează practicarea diverselor forme de turism. În prezent, prețurile ridicate,
calitatea scăzută a serviciilor, lipsa de investiții reprezintă câțiva factori care au făcut ca Bulgaria
să câștige în ultimii ani o parte destul de mare a turiștilor.
Dorim să arătăm o comparație statistică între România și Bulgaria din punct de vedere
economic și anume al PIB-ul, unde conform countryeconomy.com PIB-ul României în anul 2019
a fost de 250 milioane USD, în timp ce Bulgaria nu atingea pragul de 100 de milioane, având
aproximativ 68 milioane USD.

Litoralul românesc al Mării Negre se întinde pe o lungime de aproximativ 240 km, între
Ucraina și Bulgaria, de la Delta Dunării în nord până la orașul de coastă Vama Veche, situat la
granița cu Bulgaria. Spre comparație, țărmul bulgăresc la Marea Neagră are o lungime de 378
km, vecinii de la sud dispunând de 209 plaje în 24 de stațiuni, cu o suprafață totală de 16 kmp.
Avantajul pe care-l prezintă coasta bulgară ar fi că, la sud de Capul Emine, locul în care Munții
Balcani întâlnesc marea, clima are profil mediteranean, cu temperaturi medii anuale cu
aproximativ 3 grade mai mari iarna-primăvara şi cu 1-2 grade mai mari vara-toamna față de
litoralul românesc. Sezonul estival poate fi astfel extins cu aproape două luni față de noi. De
asemenea, munții veniți până în mare creează o diversitate a peisajului pe care litoralul nostru nu
o oferă.

În România, coasta este amenajată și exploatată pentru turiști doar pentru o distanță de
aproximativ 82 km, de la Cape Midia (localitatea La nord) și până la granița cu Bulgaria (sudul)
unde sunt 18 localități de coastă din care 13 sunt stațiuni turistice de interes național. Majoritatea
stațiunilor turistice de coastă din România au fost dezvoltate cu 4-5 decenii în urmă pentru a
întâlni două segmente importante ale pieței turistice: pasivul segment (tip „sunlust”), constând în
cererea de soare și plajă și segmentul de turism spa (de balneoterapie). În prezent, ambele tipuri
de produse oferite sunt depășite pe piața europeană și sunt în declin. Cu câteva excepții,
stațiunile de coastă sunt caracterizate, în general, prin prezența unor facilități turistice specifice
anilor 1960-1970, cu mai puțin spațiu alocat pentru cazare sau vederi panoramice, cu multe
clădiri neatractive pentru turiștii din secolul 21. În plus, peste 70% din hoteluri sunt clasificate în
categorie pentru hoteluri cu o stea și două stele (2008). În ultimii ani, stațiunile de pe litoralul
românesc se confruntă cu o reducere a numărului de turiști. Oferta turistică nu reușește să crească
până la nivelul așteptărilor turiștilor. Marea Neagră va concura cu alte oferte de sezon nou. În
acest context, este deosebit de interesant să analizăm mișcarea de interes pentru perioada 1999-
2008. De asemenea, scopul este de a afla, pe baza unei analize a marketingului, care sunt
perspectivele sale de creștere. Acest lucru este deosebit de important, deoarece în regiune sunt
puternici concurenții, cum ar fi Bulgaria și Ucraina, Muntenegru și Albania.

Bulgaria este o țară de două ori și ceva mai mică decât România, ca suprafață și
populație, reușește să atragă de 2-3 ori mai mulți turiști, în comparație cu noi: peste 9 milioane
de turiști străini în Bulgaria, în jur de 3 milioane de turiști, români și străini, în România.

Interesant este că, potrivit institutului de statistică al țării vecine, românii ocupă locul al
doilea ca număr de turiști străini (1,3 mil. de români), din care sigur peste 60% vizitează coasta
Mării Negre. Care nici măcar nu sunt 100% în competiţie, deoarece diferă destul de mult ca şi
concept. Litoralul românesc se remarcă prin distracţie şi cluburi (în cazul staţiunii Mamaia),
condiţii ok pentru familii şi tratamente, balneare (sudul litoralului), precum şi prin non-
conformismul unic al staţiunii Vama Veche.

Litoralul bulgăresc se remarcă prin sutele de hoteluri all inclusive, dedicate familiilor cu
copii, şi prin nenumăratele hoteluri modernizate, de lanţ internaţional, multe dintre ele cu plaje
proprii, foarte bine amenajate şi îngrijite.

Strategiile de business adoptate de vecinii bulgari şi şansele de revenire ale litoralului

românesc printr-o promovare eficientă combinată cu investiţii de la an la an sunt evaluate în
fiecare an, odată cu actualizarea comparaţiei dintre litoralul bulgăresc şi cel românesc.
 Se pare că există un număr de 1,3 milioane de români ce au preferat în anul 2018 să-și
facă vacanța în stațiunile bulgărești, din care, probabil, mai mult de jumătate la Marea Neagră.
Cauza principală ar putea fi costul pachetului turistic. Bulgarii sunt mult mai ieftini decât
românii în privința acestui aspect. Și vă oferim un singur exemplu: în luna iunie, 5 nopți de
cazare, cu mic dejun și prânz, în stațiunea Mamaia, la un hotel de 5 stele, costă între 275 și 550
de euro/camera simplă de 2 persoane, iar la un hotel de 4 stele, cu mic dejun doar, prețul variază
între 860 și 2.105 lei. Transportul și cina, în primul caz sau prânzul + cina, în al doilea caz. În
stațiunea Jupiter, un sejur de cinci zile la un hotel de 4 stele, cameră pentru două persoane, all
inclusiv, costă 2.325 lei în luna iunie și 3.625 lei în august. La Nisipurile de Aur, în țara vecină, o
excursie care include transport, cazarea pentru cinci nopți, cu masă asigurată, costă 130 de
euro/persoană, așadar existând o diferență reală. Referindu-ne la posibilitățile de distracție, avem
un plus de lux vizibil la Mamaia, în comparație cu oricare altă stațiune din Bulgaria, dar și
prețurile sunt pe măsură. Aici intervine și problema gestionării deșeurilor și insalubrității. Se
pare că pe plajele românești există în timpul zilei un grad ridicat de deșeuri, lucru ce la bulgari
este gestionat mai bine, poate din cauza autorităților ce se gândesc la numărul mare de turiști.

Se pare că noile oportunități determină o creștere a numărului de turiști și împreună cu

calitatea serviciilor oferite de infrastructuriile turistice vor influența conservarea fluxurilor
turistice constant.

Litoralul bulgăresc este vizitat în fiecare an de aproximativ două milioane de turişti,

dintre care o proporţie covârşitoare, respectiv 70%, sunt străini. În comparaţie, pe litoralul din
România vin mai puţin de 1,2 milioane de turişti, dintre care străinii reprezintă circa 30.000.

Totodată bulgarii au două aeroporturi care deservesc litoralul, în Burgas şi Varna. În

comparaţie, noi nu avem decât foarte puţine curse charter care sosesc cu străini, pe un singur
aeroport, Mihail Kogălniceanu.

Litoralul românesc deţine circa 250 de hoteluri, care totalizează un pic peste 100.000 de
locuri de cazare. Bulgarii au însă aproximativ 350.000 de locuri de cazare, cele mai multe fiind
in hoteluri de patru şi cinci stele, unele dintre ele fiind incluse în lanţuri internaţionale precum
Iberostar, Sol Melia sau Golden Tulip.
 Pe de altă parte, o familie trebuie să plătească un minim 400 de euro pentru o săptămână
pe litoralul bulgăresc, pentru a beneficia de condiţii bune în regim all inclusive. Din păcate, nu
toate familiile dispun de aceşti bani. Litoralul românesc oferă şi hoteluri de 2 stele decente, unde
o familie poate petrece o săptămână şi cu 500-600 de lei.

Bulgarii au plusat la capitolul servicii şi au fost ajutaţi şi de natură, având clima un pic
mai blândă sau relief mai spectaculos (dealuri etc.), dar au ştiut şi cum să investească masiv în
infrastructură şi au atras de partea lor investitori internaţionali de calibru precum TUI sau
Thomas Cook – Neckermann.

Pe de altă parte, pe litoralul românesc, pe lângă câteva companii mari gen THR-Marea
Neagră, avem multe investiţii de familie. Avem mai puţin all inclusive (circa 15 hoteluri), dar
mai multe servicii a la carte. Litoralul românesc a fost şi rămâne oricum alegerea numărul unu a
românilor. Iar litoralul bulgăresc, ca număr de turişti români, se situează la distanţă mare de al
nostru, dar are un meritat loc doi. Şi aşa e normal să fie.
 Bibliografie

1. Mihai Costea, Cristian Valentin Hapenciuc, Gabriela Arionesei –2016- România versus
Bulgaria: A Short Analysis of the Competitiveness of Seaside Tourism
2. D. Bulin – 2014- Romanian seaside tourism – an empirical analysis
3. R.M. Ionita -2014- Possibilities to increase the attractiveness of tourism in the seaside
Romanian Black Sea
4. Juliana Hadjitchoneva and Angel Georgiev-2018- Business Environment in Bulgaria and
România: A Comparative Analysis
5. Ioniță Roxana, Pîndiche Elena- Comparative Study Between the Romanian Seaside
Tourism and Bulgarian Seaside Tourism
6. Simon, Tamara & Mazilu, Mirela & Andrei, Madalina-Teodora & Roxana, Marinescu &
Dumitrascu, Costin. (2011). Aspects of the tourist development on the Romanian black
sea coastline. 65-70.
7. Zbuchea, Alexandra & Dinu, Mihaela. (2010). Evolutions of International Tourism in
Romania and Bulgaria, Conference: IMDA (International Management Development
Association), At Konya, Turkey, Volume: Critical Issues in Global Business: Lessons
from the Past, Contemporary Concerns and Future Trends
8. Tudor, Niciporuc. (2011). Romania versus Bulgaria. Black Sea Tourism. Case Study.
Ovidius University Annals, Economic Sciences Series. XI. 926-928.
9. Neamtu, L. & Adina Claudia, Neamtu. (2009). Romanian seaside tourism between
survival and recognition. A successful model in improving the Romanian seaside. 10.
1178-1186.
10. Tamara Simion, Mirela-Elena Mazilu, Madalina-Teodora Andrei, Roxanda-Cristina
Severineanu, Costin Dumitrascu (2011), Aspects of the Tourist Development on the
Romanian Black Sea Coastline
11. Romeo Ionescu (2009), România Rurală versus Turismul Rural
12. Mihai Croitoru (2011), Tourism Competitiveness Index- An Empirical Analysis Romania
vs Bulgaria
13. Camelia Surugiu, Marius Răzvan Surugiu (2012), The Assessmentof Climate Change
Impact on the Romanian Seaside Tourism
14. Erdener Kaynak, Talha D. Harcar (2010), Critical Issues in Global Business: Lessons
from the past, contemporary concerns and future trends
15. https://countryeconomy.com/countries/compare/romania/bulgaria accesat la data de
05.05.2020
16. http://epochtimes-romania.com/news/litoralul-romanesc-vs-litoralul-bulgaresc---235292,
accesat la data de 05.05.2020
17. https://paradistours.ro/blog/litoral-romania/litoralul-romanesc-versus-litoralul-bulgaresc/,
accesat la data de 05.05.2020