ECOTURISM ÎN ROMÂNIA – REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII

AUTORI: CENUŞĂ IOANA

VASILE CRISTINA-IONELA

ÎNDRUMĂTOR: LECT.UNIV. TOMA SMARANDA

SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI ŞI SERVICIILOR

ANUL III

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI DREPT

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

2018-2019
 ECOTURISM ÎN ROMÂNIA – REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII

Ecoturismul în Delta Dunării reprezintă un miljoc de salvare a habitatelor naturale și a

valorilor istorice și culturale, amenințate de degradarea și distrugerea prin turism intensiv de masă,
de aceea se asociază cu crearea Parcurilor Naționale, a Parcurilor Naturale, Rezervațiile Biosferei
și Rezervațiile Naturale, unde se regăsește alături de funcția de protejare și conservare și aceea de
investiții pentru protecția dar și pentru sprijinirea dezvoltării rurale, a caracterului tradițional,
economic, social, cultural al comunităților locale din aria parcurilor.
Rezervația Biosferei Delta Dunării este un areal exotic, cu peste 1 200 de specii de plante,
cu cea mai bogată faună ornitologică de pe continent (mai mult de 300 de specii printre care,
colonii unice de pelicani) și ihtiologică (aproape 100 de specii), Delta Dunării este cea mai mare
rezervație de ținuturi umede din Europa (2 681 km2), intrată în patrimoniul UNESCO din anul
1991.
Principalele obiective care trebuiesc satisfăcute pentru a asigura o dezvoltare durabilă a
turismului în această zonă, sunt:
• protejarea consecventă a valorilor naturale din zonă prin conservare;
• diversificarea ofertei turistice, educația pentru mediu și de participare la viața comunităților
locale;
• implicarea largă a comunităților locale învecinate, prin acordarea de locuri de muncă și folosirea,
de preferință, a produselor locale, rezultate ale activităților lor tradiționale;
• promovarea consecventă a principiilor ecoturismului;
• evitarea supraconsumului și reducerea deșeurilor;
• respectarea specificului local;
• propunerile de dezvoltare a unor facilități turistice existente și a unora noi, trebuie precedate de
studii de impact care să aibă în vedere capacitatea de suport a locului și a zonei înconjurătoare
pentru condițiile concrete de desfășurare a turismului;
• realizarea unui marketing responsabil;
• pregătirea adecvată a personalului;
• cercetare și monitoring.
Activitățile desfășurate până în prezent sunt axate pe identificarea principiilor de
organizare, amenajare și practicare a ecoturismului în Rezervația Biosferei Delta Dunării, prin:
• necesitatea conservării naturii deltaice și biodiversității, sub forma habitatelor și viețuitoarelor;
• favorizarea dezvoltării economiei tradiționale, inclusiv a turismului, în echilibru cu mediul
înconjurător;
• restructurarea formelor de turism și a programelor turistice la cerințele de conservare și protejare
a ecosistemelor deltaice și la particularitățile socio-culturale ale populației;
• trecerea treptată la un turism organizat, realizat pe principii ecologice, cu implicații minime în
ecosistemele locale;
• respectarea limitelor de suportabilitate ecologică, fizică, psihologică și socială, respectiv a
minimului de degradare a peisajului, evitarea urbanizării și nealterarea satisfacției turiștilor;
• informarea eficientă, educarea ecologică și formarea localnicilor și a lucrătorilor din turism;
• utilizarea unei politici eficiente de marketing pentru promovarea produsului turistic, Rezervația
Biosferei Delta Dunării dar și pentru înțelegerea și cunoașterea deltei.
Un original potenţial turistic de amenajat
Delta Dunării – zonă permanent umedă, declarată rezervaţia biosferei, se remarcă prin
originalitatea sa peisagistică, morfohidrologică şi faunistică, fiind un unicat european atât sub
aspect ecologic, cât şi al modului de habitat în mediul deltaic. Din punct de vedere turistic este una
dintre cele mai reprezentative şi valoroase zone din ţară.
Potenţialul turistic este dominat de elementele cadrului natural, care prin îmbinarea lor
armonioasă dau o mare varietate peisajului, suprafeţele acvatice alternând cu terenurile
mlăştinoase şi grindurile, sau cu dunele de nisip şi plaja cu aspect arid, dar exotic.
Structura spaţiului deltaic şi atractivitatea sa turistică este dată de:
 Reţea densă de braţe, gârle, canale, lacuri şi bălţi care constituie căi de acces şi de circulaţie
în Delta Dunării, dar şi locuri pentru excursii, agrement nautic, pescuit sportiv;
 Porţiuni de uscat, reprezentate de grinduri de toate tipurile, care se împletesc cu zonele
mlăştinoase şi ape;
 Litoralul marin ce oferă întinse plaje cu nisip fin, mai ales în sectoarele Sulina, Sf.
Gheorghe şi Perişor-Portiţa;
 Nota de originalitate este dată de dunele de nisip de la Caraorman sau de la Letea şi
sărăturile, cu o vegetaţie rară, sau chiar lipsite de vegetaţie;
 Un element de mare atractivitate îl constituie vegetaţia specifică zonelor permanent umede,
reprezentată prin numeroase specii cu forme inedite, unele ocrotite de lege. Întâlnim aici,
alături de cele mai întinse şi compacte stufării din lume, insule plutitoare de plaur,
adevărate păduri galerii formate din sălcii şi plopi, păduri de stejari termofil cu împletituri
de liane şi alte plante agăţătoare, felurite plante de baltă;
 Lumea animală se impune prin fauna ornitologică, reprezentată prin 310 specii, din care
80 migratoare, fauna piscicolă cu circa 160 de specii, din care 75 de apă dulce, toate
inventariate în cadrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
 Fondul cinegetic, organizat în 18 fonduri de vânătoare, cu o suprafaţă de peste 130.500 ha
şi fondul piscicol cu un plafon maxim de 6.280t pe an, din care 8t sturioni pot fi exploatate
în condiţiile stabilite de Administraţia Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, generând
turismul de vânătoare şi pescuitul sportiv.
Cele mai importante zone protejate din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării:
 Roşca-Buhaiova: adăposteşte cea mai mare colonie de pelicani comuni din Europa;
 Letea: cuprinde pădurile de tip „haşmac”, păduri de stejar şi alte specii de foioase, ce se
întind sub formă de fâşii între dunele de nisip şi sunt influenţate de nivelul apei freatice.
 Sărături – Murighiol: complex de lacuri sărate unde se protejază locurile de popas şi de
cuibărit pentru ciocântors, piciorong, etc.
 Răducu: lac izolat în delta maritimă, în care se protejază populaţiile de peşti, păsări şi
mamifere.
 Erenciuc: pădure de arin negru, cu rogozuri înalte, zonă de cuibărit a vulturului codalb.
 Popina: insulă stâncosă în lacul Razim, loc de cuibărire a califarului alb, loc de popas al
păsărilor migratoare.
 Sacalin-Zătoane: cuprinde Insulele Sacalinul Mare şi Sacalinul Mic. Este zonă de hrănire
şi popas a peste 200 de specii de păsări.
  Periteaşca-Bisericuţa-Portiţa: cuprinde o zonă de popas, cuibărire şi hrănire a numeroase
păsări acvatice. Bisericuţa este o insulă stâncoasă, un fragment al reliefului predeltaic în
lacul Razim, cu vegetaţie şi faună caracteristică.
 Capul Doloşman: loc de cuibărire pentru lăstunul mare, pietrarul negru şi buha mare. Aici
trăiesc dihorul pătat şi vidra.
 Grindul Lupilor: situat între lacurile Smeica şi Sinoe, loc de popas şi hrănire pentru foarte
multe specii de păsări migratoare.
 Istria-Sinoe: zonă importantă de cuibărit şi hrănire pentru numeroase păsări acvatice.
 Grindul Chituc: grind litoral cuprinzând lacuri caracteristice, loc de popas şi de hrănire
pentru foarte multe specii migratoare.
 Rotundu: lac de luncă din zona inundabilă Somova.
Principalele zone turistice acceptate de Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, unde se pot
organiza diferite activităţi specifice deltei:
 Zona turistică Letea-C.A Rosetti, cu spaţii de cazare la Sulina şi localităţi rurale existente;
 Zona turistică Chilia-Padina cu cazare în circa 15 gospodării din localitatea Chilia;
 Zona turistică Mila 36-23
 Zona turistică Matiţa-Bogdaproste
 Zona turistică Gorgova- Uzlina
 Zona turistică Roşu Puiu
 Zona turistică Razim-Dranov cu complexul turistic Murighiol; Jurilovca, camping Portiţa
 Zona turistică Grindul Lupilor-Chituc, cu cazare la particulari;
 Zona turistică a litoralului cu plajele de la Sulina, Sf. Gheorghe, Canalul Sondei, Chituc şi
Portiţa.
Baza tehnico materială a turismului din Delta Dunării a cunoscut modificări cantitative şi
calitative numeroase în ultima jumătate de secol, astfel încât în prezent baza de cazare este
reprezentată prin cele 1920 locuri de cazare, din care 49,7% se află în zona limitrofă sudică, în
special la Tulcea şi 50,3% adică 965 locuri de cazare – în Delta Dunării propriu zisă. Aproape
jumătate din locurile de cazare se concentrează în unitaţi hoteliere, 39,8% în căsuţe, 4,8% în
hoteluri plutitoare, 2,3% în hanuri şi 5,4% în cabane. Pot fi folosite ca locuri de cazare şi cantoanele
construite de R.B.D.D pentru supravegherea ecologică, respectiv cantoanele de informare.
Reţeaua unităţilor de alimentaţe este legată funcţional de baza de cazare, find puţin
diversificată.

Forme de turism practicate

Sejurul în Delta Dunării îmbracă forme diferite, în funcție de motivația vizitării deltei, și
anume:sejur complex mare(plajă)-deltă ;sejur rustic în localitățiile deltaice (în sate turistice);sejur
petru pescuit sportiv, sejur în interes științific.
Turismul balnear are condiții de dezvlotare prin valorificarea însușirilor curative ale nămolului
sapropelic din lacul Murighiol, dar și a plajei marine de la Sfântu Gheorghe și Sulina.
Turismul de weekend are nenumărate posibilității de dezvoltare în Delta Dunării, atât în Tulcea
pentru vizitarea obiectivelor turistice din oraș, cât și în Delta propriu-zisă.
 Turismul Itinerant,care presupune vizitarea unor locuri pitorești din deltă,pe itinerare dinainte
stabilite, poate fii practicat ,cu unele restricții,pe întreg cuprinsul Deltei Dunării.
Turismul specializat (științific,cognitiv-educațional )este favorizat în dezvoltarea sa de cadrul
natural deltaic și,îndeosebi,de prezența rezervaților naturale floristice,peisagistice și a
monumentelor naturii.
Turismul profesional este forma de turism generată de particularitățiile practicării unor
activității economice (în esență agricultură,apicultură,piscicultură),în condiții deosebite de cele
normale.
Turismul pentru tineret are multiple posibilității de dezvoltare în Delta Dunării. Peisajul
deltaic constituie o atracție majoră pentru tinerii din toate țările.
Turismul pentru practicarea sporturilor este o formă atractivă atât pentru turiștii români,cât și
pentru cei străini.
Aranjamentele de tip foto-safari sunt din ce în ce mai des solicitate și preferate de turiștii
români, fiind,în același timp foarte solicitate de tinerii din Franța,Anglia,Belgia și Olanda.
Declararea Deltei Dunării ca Rezervație a Bisoferei Impune ca activitate de turism să fie
redefinită ,în sensul restructurării formelor de turism , a miljloacelor căilor și spațiului de
desfășurare,ca și al promovării pe piața turistică ,a produsului turistic “R.B.D.D’’.
Turismul și îndeosebi turismul rural ,este o componentă a vieții economice a locuitorilor din
deltă,o sursă de venituri și de emancipare a comunitățiilor locale.
 BIBLIOGRAFIE

 Candea Melinda, Potentialul turistic al Romaniei si amenajarea turistica a spatiului, Editura

Universitaria, Bucureşti;
 Elena Bogan, Patrimoniul turistic al României, Note de curs;
 Toma Smaranda, Ecoturism şi turisim rural, Suport de curs.