Marian (Oloeriu) Camelia Alina

RUE Anul I

A Guide to Writing the Dissertation Literature Review

Justus J. Randolph
Walden University

Un ghid pentru scrierea reviziei de literatură a disertației

(rezumat)

Acest articol rezumă câteva informații esențiale despre cum să

scriem o revizie de înaltă calitate a literaturii de disertație. Începe cu
discutarea scopurilor unei revizii, prezintă taxonomia recenziilor
literaturii și apoi discută despre pași în efectuarea unei analize
cantitative sau calitative a literaturii. Articolul se încheie cu o discuție
despre greșelile comune și un cadru pentru autoevaluarea unei
revizuiri a literaturii.
Se presupune ca dacă revizia literaturii este eronată, restul
disertației poate fi, de asemenea, privită ca defectuoasă, deoarece se
consideră că un cerecetător nu poate efectua cerectarea dacă nu
înțelege mai întâi literatura de specialitate.
Având în vedere că există foarte multe revizii de literatură
scrise eronat este surprinzător faptul că nu există mai multe informații
publicate despre cum se scrie corect o revizie a literaturii.
Unul dintre scopurile scrierii unei revizii a literaturii este de a
demonstra cunoștințele unui autor despre un anumit domeniul de
studiu, inclusiv vocabular, teorii, fenomene, precum și metode și
istoria acestuia.
 O metodă eficientă de a începe planificarea unei analize de
cercetare este revizia propusă de Cooper și anume Taxonomia
recenziilor literaturii, care presupune clasificarea reviziilor de
literatură în funcție de șase caracteristici: focalizare, scop,
perspectivă, acoperire, organizare,și publicul.
Prima caracteristică este punctul central al revizuirii. Reviziile de
literatură care se concentrează pe rezultatele cercetării sunt cele mai
des întâlnite. Reviziile metodologice se concentrează pe cercetarea
metodelor. O revizie teoretică este adecvată dacă, de exemplu,
disertația își propune avansarea unei noi teorii. Reviziile literaturii
pot fi concentrate pe practici sau aplicații .
A doua caracteristică ne spune că scopul este de a integra
rezultatele cantitative ale studiilor.
A treia caracteristică, perspectiva, autorii recenziei deseori decid
să-și dezvăluie propriile părtiniri preexistente și să discute modul în
care aceste părtiniri ar fi putut afecta revizuirea.
Cea de-a patra caracteristică, acoperirea, ne spune că într-o
revizuire exhaustivă, recenzentul promite să valorizeze și să ia în
considerare fiecare cercetare disponibilă privind un anumit subiect,
publicat sau nepublicat.
Cea de-a cincea caracteristică, organizarea, presupune
existența mai multe forme în care se organizează o recenzie.Trei
dintre cele mai comune sunt formatul istoric, formatul conceptual și
formatul metodologic. În format istoric recenzia este organizată
cronologic. În format conceptual revizia poate fi organizată în jurul
propunerilor dintr-o cercetare rațională sau, într-o revizuire axată
teoretic, organizat conform diverselor teorii din literatura de
specialitate.
 Cea de-a șasea caracteistică și anume publicul, ne informează
că din publicul primar într-o dizertație fac parte conducatorul
recenxiei și cei care sunt denumiți recenzații lucrarii.
Din moment ce tipul de revizuire a literaturii este atribuit și
identificat accentual se mută pe formularea ipotezei. În acest pas,
recenzentul decide la ce întrebări va răspunde recenzia literaturii și
determină criterii explicite pentru a dicta includerea sau excluderea, a
unui articol inclus în recenzie.
Scopul etapei de colectare a datelor este de a colecta datele din
articole relevante. Ca și în cercetarea primară, cercetătorul de date
secundare nu trebuie doar să conceapă un plan sistematic pentru
colectarea datelor, el trebuie să se documenteze cu exactitate asupra
modului în care au fost colectate datele.
În etapa de evaluare a datelor, recenzentul extrage informații din
mai multe surse de specialitate care inclșud criteriile urmărite de el.
Recenzatul trebuie să cerceteze fiecare informație și să o folosească
doar dacă sursa este sigură.
La etapa de analiză și interpretare a datelor, examinatorul încearcă
să dea sens datelor extrase.
În etapa de prezentare publică, autorul recenziei determină care
este informaţia cea mai importantă şi va fi prezentată şi care informații
sunt informații mai puțin importante și pot fi lăsat pe dinafară. Într-o
revizuire a literaturii de disertație, autorul poate fi liberal cu privire la
cât de multe informații să includă.
Există două tipuri de recenzii cantitative și anume recenzie
narativă și recenzii meta-analitice. Înainte de metoda meta-analitică,
aproape toate recenziile erau narrative.
Astăzi, recenziile meta-analitice ocupă primul loc. Într-o revizuire
meta-analitică, recenzentul colectează eșantionul reprezentativ,
codifică acele articole în funcție de o serie de aspecte , găsește ce este
în comun din punct devedere metric , apoi examinează modul în care
caracteristicile unui studiu covariază cu rezultatele studiului.
Recenzii de literatură calitativă prezintă două metode de
conducere a recenziilor calitative ale literaturii. Prima metodă a fost
prima dată prezentată de Ogawa și Malen . A doua metoda împrumută
metoda de cercetare fenomenologică .
Greșeli făcute în mod obișnuit în revizuire literaturii de cercetare
sunt următoarele: cercetătorul nu relatează în mod clar constatările
sale legate de informațiile de specialitate găsite. Și de cele mai multe
ori folosește anumiți descriptori utiluzați în alte revizii de specialitate,
se bazează cu precădere pe informațiile venite din alte părți,
acceptând fără a avea un punct de vedere concluziile altui cercetător,
nu raportează procedurile de căutare care au fost utilizate în
revizuirea literaturii de specialitate, raportează mai degrabă rezultate
statistice izolate decât sintetizându-le prin metoda meta-analitică și nu
are în vedere constatări contrare și interpretări alternative în
sintetizarea literaturii cantitative.