Cursul 5.

Documentarea temei de
cercetare
Documentarea

Poate fi:

I. Bibliografică;

II. Directă asupra realităţii;

III. Cercetarea de laborator.

I. Documentarea bibliografică -
analiza literaturii

• Cercetarea preliminară a literaturii ajută la

stabilirea ideilor de cercetare;

• Abordare critică – sursă pentru întrebările

cercetării şi obiective;

• Identificarea literaturii din domeniul

abordat.
Analiza critică a literaturii

Ce înseamnă critică?
•Se referă la nume recunoscute
•Suport pentru idei pro şi contra ideilor
•Suport pentru argumente
•Distincţie clară între fapte şi păreri

•reordonarea principalelor elemente cunoscute cu privire la

tema abordată, în special a conceptelor, definiţiilor şi
dezvoltării formale necontestate;
• trecerea la studiul şi interpretarea literaturii ştiinţifice
propriu-zise se realizează numai în măsura în care există o
familiarizare cu limbajul, convenţiile, mecanismele şi
metodologia de bază ale domeniului căruia îi aparţine tema.
Analiza critică a literaturii

• studiul bibliografic permite “experimente” teoretice

de un tip special, bazat pe confruntări între teze,
concluzii ştiinţifice sau enunţuri ale aceleiaşi teorii sau
a unor teorii diferite în legătură cu tema propusă
cercetării;

• raportarea la observarea continuă a realităţii legate

de tema de cercetare şi confruntarea cu teoria vor
putea aduce elemente de noutate, noi idei, propuneri
de elemente de natură metodologică.
Etapele cercetării bibliografice (1)

 Informare generală asupra temei de

cercetare:

- identificarea surselor;
- realizarea accesului la surse;
- procurarea materialelor bibliografice;
- adnotarea şi ordonarea materialelor.
 Etapele cercetării bibliografice (2)

 Cercetarea surselor prin parcurgerea atentă şi

listarea:
- ideilor;
- argumentelor;
- ipotezelor;
- sistemelor conceptual-metodologice;
- enunţurilor;
- explicaţiilor şi concluziilor privind tema de
cercetare propusă.
 Etapele cercetării bibliografice (3)
 Prelucrarea şi interpretarea ideilor privind tema:
- din lista bibliografică utilizată, pentru formarea unei
viziuni de ansamblu asupra realizărilor anterioare din
cercetarea domeniului;
- sinteza teoretică, fixată prin cercetarea bibliografică şi
reflecţie permanentă asupra realităţii;
- punerea la punct a instrumentului conceptual-metodologic
pentru abordarea concretă a cercetării asupra problemei
asumate;
- realizarea demarcaţiei între ceea ce va realiza cercetătorul
şi ceea ce trebuie considerat bun câştigat anterior în
Surse documentare disponibile – 1
Documente primare

 Documente primare periodice:

- Reviste - Editoriale
- Anuare - Ziare
 Documente primare neperiodice:
- Manuale - Monografii
- Cărţi de specialitate - Teze
- Publicaţii aplicate - Tratate
- Rapoarte de cercetare
- Publicaţii guvernamentale
Surse documentare disponibile – 2
Documente secundare

 rezultate din prelucrări sistematizatoare

asupra documentelor primare:
- Reviste de referate;
- Reviste de titluri;
- Enciclopedii;
- Dicţionare;
- Bibliografii;
- Indexuri bibliografice.
Surse documentare disponibile – 2
Documente secundare

 Dicţionare şi enciclopedii de bază:

- Encyclopedia Americana, International Edition;
- Encyclopedia Britanica;
- Chamber’s Encyclopedia;
- Encyclopedia Universalis;
- McGraw-Hill Encyclopedia of Economics;
- M.I.T. Dictionary of Modern Economics;
- International Directory of Business and Management
Scholars and Research;
- Dicţionarul Economic, 2001;
- Dicţionarul Enciclopedic Managerial, 2000.
 Surse documentare disponibile – 3
Microformate

- Filme; Fotocopii;
- Internet: Home page; Motoare de căutare;
Baze de date internaţionale:
• ANELiS (Acces National Electronic la Literatura Stiintifică de Cercetare)
•Scopus: https://www.scopus.com/
• Springerlink:
• Sciencedirect: https://www.sciencedirect.com/
•http://web.a.ebscohost.com/
• https://uefiscdi.ro/scientometrie-reviste
Această sursă devine foarte puternică prin facilităţile de
comunicare informaţională oferită de reţelele naţionale şi
internaţionale de computere.
 Studiul surselor bibliografice

 folosirea unui sistem bine pus la punct;

 note de lectură;
 fişe bibliografice;
 rezumate;
 cataloage de idei;
 liste de idei;
 limite şi dificultăţi întâlnite în studiul
bibliografie;
 liste de extrase şi citate.
Listă pentru evaluarea literaturii

1. Cât de recentă este?

2. Conţinutul este suficient de larg pentru a
acoperi întrebările şi obiectivele cercetării?
3. Cât de des au fost citate aceste lucrări în alte
cercetări?
4. Clarifică sau contrazice această literatură
cercetarea proprie ?
5. Sunt ideile contradictorii? În acest caz încă sunt
utile pentru cercetare.
6. Ce limite are metodologia utilizată?
7. Este gradul de precizie suficient?dacă este
imprecis poate fi un punct pentru ca munca
dumneavoastră să facă relevantă literatura.
STILURI DE CITARE
Exemplificare stiluri de citare - 1
Metoda de citare numerica
( Vancuver)
Metoda de citare a primului element
şi a datei de publicare (Harvard)
Citarea surselor bibliografice

Citarea cărţilor:

•Autorul - nume, iniţiala prenume

•Anul publicării - în paranteze
•Titlul şi subtitlul cărţii - subliniat
•Editorul
•Locul publicării
• Pagina

Exemplu: Autor, A. (anul), Titlul cărţii, Editor, Oraş, pagini

CITAREA DOCUMENTELOR
TIPĂRITE -1
CITAREA DOCUMENTELOR
TIPĂRITE - 2
CITAREA DOCUMENTELOR
TIPĂRITE - 3
CITAREA DOCUMENTELOR
TIPĂRITE - 4
CITAREA DOCUMENTELOR
ELECTRONICE - 1
CITAREA DOCUMENTELOR
ELECTRONICE - 2
CITAREA ALTOR DOCUMENTE
ELECTRONICE – 1
CITAREA ALTOR DOCUMENTE
ELECTRONICE – 2
 Citarea surselor bibliografice
•Citarea jurnalelor:
•Autorul - nume, prenume sau doar cu iniţiala(e)
•Anul publicaţiei - în paranteze
•Titlul articolului – între ghilimele
•Titlul jurnalului - subliniat
•Volumul
•Pagini
Exemplu:
-pentru articole din reviste/jurnale tipărite:
Autor, A. (anul), “Titlul articolului”, în: Titlul jurnal, volum ??, pagini.
-pentru surse de pe internet:
Autor, A. (anul), “Titlul articolului”, în: Titlul jurnal, volum ??,
pagini./accesat la data 17.10.2010:
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2007/com2007_0724en01.
II. Documentarea directă asupra
realităţii
• reprezintă un ansamblu de acţiuni orientate, prin care
problema (secvenţa reală) este abordată pentru a fi studiată şi
soluţionată.
• trebuie considerată prin complexitatea ei specifică în economie
şi management, aspectele subiective prezente deseori, pot
deforma imaginea corectă asupra aspectelor reale.
Documentarea directă asupra realităţii economice:
- experimentul;
- observarea ştiinţifică – orientată şi dezvoltată după rigorile
ştiinţei;
- sondajul – colector şi instrument de prelucrare de atitudini,
opinii, reacţii individuale sau colective.
Documentarea directă asupra
realităţii
• obligă la prestabilirea cu precizie a unei tactici
potrivite în funcţie de:
-tema de cercetare asumată spre rezolvare;
-obiectivele şi scopul propuse;
-caracteristicile sistemului real de referinţă (una
sau mai multe firme, grupuri de clienţi, furnizori,
sectoare de activitate, zone sau regiuni
economice, culturale, sociale,etc.);
-sistemul de norme şi reglementări în domeniu;
-perioada de timp ce poate fi alocată
documentării.
Documentarea directă asupra
realităţii

Elemente tactice de a fixa într-o manieră corectă:

•mijloacele - instrumentarul metodologic de

operare;
• modalităţi de realizare a documentării directe;
• programul (pe zile sau ore);
• măsuri de protecţie faţă de atitudini ostile,
rezerve, indiferenţă,suspiciune;
• rezerve de acţiune în caz de eşec parţial sau total.
Etapele documentării directe asupra
realităţii - 1

Etapa 1: informare generală, preliminară asupra

caracteristicilor, elementelor implicate ca obiective
ale cercetării: indivizi, întreprinderi, organisme
publice sau private, clienţi, furnizori.
• Contactarea agenţilor cercetării: direct sau prin
intermediari;
• Asociaţii profesionale, structuri administrative,
camere de comerţ, direcţii de muncă, sindicate –
pot fi consultate sau solicitate în vederea obţinerii
mai facile a informaţiilor necesare.
Etapele documentării directe asupra
realităţii - 2

Etapa 2: culegerea informaţiilor necesare, prin

contactul direct al documentelor primare,
angajaţilor, specialiştilor, organizarea şi realizarea
de anchete, sondaje sau discuţii formale sau
informale.
• elaborarea chestionarelor, pregătirea,
desfăşurarea şi prelucrarea sondajelor sau
interviurilor;
• Culegerea informaţiilor – operaţiune dificilă –
reticenţă din partea instituţiilor, firmelor de a oferi
Etapele documentării directe asupra
realităţii - 3

Etapa 3: experimente economice sau decizionale –

simulări economice
Prin simulare, modelul folosit (preluat, adaptat,
construit) este testat succesiv pentru a verifica măsura
în care se apropie de realitate, iar variabilele şi
parametrii (indicatori, indici economici) sunt verificaţi
şi explicaţi din punct de vedere al temei de cercetare.
III. Cercetarea “de laborator”

 pare improprie dar este recomandată economiei şi

managementului, cu sensul de dezvoltare raţională a
unui demers ştiinţific între lansarea unei ipoteze, a unui
scop sau a unui obiectiv şi obţinerea unui răspuns
favorabil;
 se realizează printr-un ansamblu de operaţiuni,
raţionamente, calcule, analize şi interpretări prin care
se tinde spre obţinerea unui ansamblu coerent sub
aspect teoretic, conceptual-metodologic şi practico-
aplicativ şi care devine în final, lucrarea de cercetare.
Etapele cercetării “de laborator” –
Etapa 1

 Etapa 1: Incubaţia: este perioada de reflecţie activă, în

care ideile se sistematizează mintal şi deseori în scris,
rezultatul fiind o schiţă a demersului, cu prefigurarea
rezultatelor parţiale la care se poate ajunge după
fiecare etapă şi a mijloacelor la care ar trebui să se
recurgă pentru a ajunge la rezultatele prezumate;

 Poate fi foarte productivă, dacă documentarea

bibliografică şi cea faptică au fost realizate corect şi
acoperă suficient problematica propusă spre cercetare.
Etapele cercetării “de laborator”
Etapa 1 - continuare

 pentru lucrările cu caracter teoretic pronunţat,

incubaţia însoţită de demersuri comparative, de
confruntare de idei, enunţuri sau teze, poate constitui
etapa esenţială în dezvoltarea cercetării;

 se poate trece la o primă redactare a textului lucrării,

asupra căreia se va reveni succesiv în funcţie de
rezultatele şi concluziile parţiale la care se ajunge.
Etapele cercetării “de laborator”
Etapa 2

 Etapa a 2-a: Reformularea ipotezelor şi conceperea

planului definitiv: este etapa necesară prin care, pe baza
documentării şi a ideilor rezultate în urma reflectării
asupra problemei, se aduc unele corective ipotezelor
iniţiale de lucru, modului de găsire a soluţiilor intuite,
sistemul metodologic asumat şi derulării prelucrării,
analizei şi interpretării rezultatelor ce ar putea fi
obţinute.
 Planul coerent al cercetării va avea şi o raportare la
structura posibilă a lucrării finale.
 Etapele cercetării “de laborator”
Etapa 2 - continuare

 Reformularea ipotezelor şi conceperea planului definitiv

se bazează pe operaţii de prelucrare preliminară:
- Identificarea variabilelor: a caracteristicilor
corelate sau interdependente;
- Ordonarea şi legarea surselor de date culese:
observate, măsurate, obţinute din anchete,
sondaje, preluate din documente oficiale sau
neoficiale;
- Schiţarea unor diagrame, elemente grafice,
structuri tabelare, etc.
 Etapele cercetării “de laborator”
Etapa 2 - continuare

 Planul de cercetare nu poate fi generalizat nici ca mod

de elaborare, nici ca formă şi conţinut!
 Planul va fi conceput numai în raport de:
- natura sau amploarea temei sau problemei de
cercetare;
- calitatea datelor culese;
- timpul alocat cercetării;
- scopul şi obiectivele propuse;
- aptitudinile, disponibilitatea şi informarea
cercetătorului.
 Etapele cercetării “de laborator”
Etapa 2 - continuare

 Planul de cercetare :
- începe cu fixarea ideilor principale conturate în
literatura de specialitate;
- continuă cu identificarea controverselor şi
limitelor teoretice;
- punerea la punct a cadrului teoretic şi
metodologic;
- prelucrarea şi interpretarea datelor şi rezultatelor;
- conturarea concluziilor.
Etapele cercetării “de laborator”
Etapa 3

Etapa a 3-a: Inventarierea şi confruntarea ideilor,

enunţurilor, tezelor, definiţiilor şi dezvoltărilor
metodologice existente sau propuse în literatura de
specialitate: manuale, monografii, tratate, dicţionare,
enciclopedii, articole, studii, rapoarte şi studiate în
cadrul fazei de documentare;
 nu are caracter exhaustiv;
 este necesară pentru lucrările efectiv studiate sau
folosite ca material bibliografic;
 compararea sistemelor metodologice existente pentru
a facilita selectarea unui instrumentar metodologic
adecvat temei de cercetare propuse.
Etapele cercetării “de laborator”
Etapa 4

Etapa a 4-a: Stabilirea (alegerea) metodologiei de

cercetare: a tehnicilor, procedeelor, instrumentelor
folosite în realizarea cercetării propuse.
 permite realizarea demersului pentru atingerea
scopului şi obiectivelor cercetării: verificarea sau
reverificarea unor ipoteze, găsirea unor soluţii pentru
o problemă practică, dezvoltarea unui raţionament, a
unei relaţii;
 Element foarte important al cercetării, metodologia
este deseori neglijată sau asumată ad-hoc, odată cu
dezvoltarea demersului.
Etapele cercetării “de laborator”
Etapa 4 - continuare
Stabilirea metodologiei de cercetare presupune:
 Fixarea unui ansamblu de principii, norme, standarde
reguli de bază în iniţierea, dezvoltarea şi finalizarea
cercetării;
 Identificarea procedeelor – a modalităţilor de formulare a
problemelor, de cercetare şi de conturare a concluziilor –
valabile în raport cu tema propusă;
 Selectarea tehnicilor de operare– a modalităţilor de
realizare a cercetării - corespunzătoare temei: tehnici
statistice, econometrice, raţionamente inductive sau
deductive, analiza comparativă;
 Găsirea instrumentelor de cercetare: calculatoare,
software, mijloace de comunicare, fotocopiere, etc.
Etapele cercetării “de laborator”
Etapa 5

Etapa a 5-a: Construirea schemei-cadru a

cercetării: figurează paşii concreţi ce trebuie
parcurşi şi a elementelor specifice fiecăruia dintre
aceştia.
 Poate avea forma unei succesiuni de operaţii logice
prin care poate fi realizat demersul de cercetare
până la găsirea soluţiilor, interpretarea
rezultatelor şi formularea concluziilor.
 Acest element poate apoi figura în structura de
început a lucrării, însoţit de explicaţiile aferente.
Etapele cercetării “de laborator”
Etapa 6

Etapa a 6-a: Dezvoltarea raţionamentelor logice

complete între construirea ipotezelor de lucru sau
obiectivelor ce trebuie atinse şi obţinerea
rezultatelor

este cea mai complexă şi mai amplă etapă, fiind

susţinută prin formularea şi reformularea
succesivă a problemei, condiţiilor şi premiselor de
bază, precum şi prin prelucrări şi interpretări
continue ale datelor şi rezultatelor parţiale
obţinute.
Etapele cercetării “de laborator”
Etapa 6 - continuare

Raţionamentele se dezvoltă în funcţie de:

• natura problemei
• cadrul de operare
• elementele disponibile
pe baze:
• deductive
• inductive
• mixte.
Preponderenţa unui tip de raţionament sau altul depinde de
vocaţia, nivelul de stăpânire şi disponibilităţile cercetătorului,
precum şi de natura temei şi obiectivele propuse în cercetare.
 Etapele cercetării “de laborator”
Etapa 6 - continuare

• Demersul deductiv –trecerea de la general la

particular- se impune prin raţionamente logice,
mentale, deseori formalizate, bazându-se
preponderent pe elemente pe care teoria ştiinţifică
le-a impus deja.
• Elementele-suport ale acestui tip de raţionament
se bazează pe: idei, enunţuri, ipoteze, configurate
într-o succesiune coerentă, cu elemente de
legătură naturale sau logice, prin care se poate
ajunge la o concluzie valabilă, care poate fi
probată, verificată în toate situaţiile posibile.
 Etapele cercetării “de laborator”
Etapa 6 - continuare
• Demersul inductiv –trecerea de la particular la general-
obligă la operarea cu date care reflectă semnificativ
realitatea pentru care se caută soluţii:
- generalizări de tip conclusiv;
- relaţii de calcul;
- ecuaţii;
- niveluri ale parametrilor de operare.

• Demersul general (inductiv, deductiv sau mixt) poate fi

susţinut prin folosirea unor procedee, tehnici de operare
directă: asocierea, analiza comparativă, extrapolarea,
interpolarea, analogia, modelarea, analiza statistică, etc.
 Testarea iniţială a viabilităţii cercetării

 Etapizarea cercetării este un element important al strategiei şi un

aspect semnificativ pentru aprecierea viabilităţii şi fezabilităţii
cercetării.
 Validarea cercetării pune în evidenţă capacitatea elementelor care
stau la baza construcţiei sale de a susţine realizarea acţiunilor
prevăzute, atingerea obiectivelor propuse în condiţiile respectării
termenelor şi folosirii resurselor angajate.
 Operaţiunea de validare se bazează pe elemente corelate:
- Fixarea domeniului: natura şi particularităţile semnificative;
- Problematica actuală: întrebările la care se încearcă obţinerea
răspunsurilor sau soluţiilor;
- Coordonatele cercetării: problema, ipoteze de lucru, scop,
obiective.
Criterii de validare a cercetării

 Plauzibilitate
 Operaţionabilitate
 Verificabilitate
 Corespondenţa cu realitatea.

Testarea trebuie făcută în funcţie de fiecare dintre

componente: concepte, metodologie, resurse, etape,
instrumente folosite, corespondenţa dintre natura
problemei şi datele propuse a fi culese.
Criterii de validare a cercetării

Criteriu de validare Testul Exemple

Justificare teoretică Validitatea actuală a

Plauzibilitate sau paradox neexplicat conceptelor centralizare-
descentralizare
Acces la teren sau Cercetarea asupra
Operaţionabilitate fapte, durata şi discursurilor strategice la nivel
amploarea muncii de manageri
Reperarea Diferenţierea strategiilor
Verificabilitate contextelor marilor grupuri de distribuţie
semnificative
(legitimitate empirică)
Corespondenţa cu Înţelegerea de către Relaţia dintre certificarea
realitatea actorii sau specialiştii calităţii şi performanţă
domeniului
Sursa: Fr. Wacheux (1996), Methodes Qualitatives en Gestion, Economica, Paris
 Bibliografie selectivă

http://europa.eu.int/comm/education/policies/2010/objectives_en.html#basic
Bîrzea, C. Arta şi ştiinţa educaţiei. Bucureşti, EDP, 1995- cap.II.2.B.
Boutot, A. Inventarea formelor. Revoluţia morfologică. Trad. rom. Bucureşti,
Ed. Nemira, 1977. Introducere, 3, 4, 7
Dick, B. Action research. www.scu.edu.au/schools/gcm/ar/as/whatisas.html -
passim.
Huberman, A.M. Cum se produc schimbările în educaţie. Contribuţie la
studiul inovaţiei. Trad. rom. Buc., EDP, 1978.
Jaeger,R.M.(ed.). Complemetary Methods For Research in Education.
Washington, AERA, 1997.
Kneller, F.G.. Logica şi limbajul educaţiei. Trad. rom., Bucureşti, EDP, 1973
Lecompte, Margaret e.a. The Handbook of Qualitative Research in Education.
San Diego, New York Academic Press, 1992
Lessard-Hébert, Michelle e.a. La recherche qualitative. Fondements et
pratiques. DeBoeck Université, 1997 Cap. I şi passim.
Bibliografie selectivă

Mark Saunders, Philip Lewis şi Adrian Thornhill, Research Methods for

Business Students, Prentice Hall, 2003
David Collins Management Fads and Buzzwords. Critical –Practical
Perspective, ROUTLEDGE, London New York, 2000
Bowerman Bruce, Richard R O Connell şi Orris J.B, Esential of Business
Statistics, Mc. Graw Hill, Irwin, International Edition, 2004
William J. Rothwell , H.C. Kayanas The Complete AMA Guide to
Management Development Training, Education, development,
AMACOM, 1993
John Grieve Smith, Business Strategy, 1990, Basil Blackwell Inc
Maria Molnar, Statistică pentru Economişti, Editura Expert, Bucureşti, 2004
*** Quantitative Methods for Business and Management, Mc. Graw Hill,2005
Lind, Marchal, Mason, Basic Statistics for Business and Economics, a cincea
Ediţie, Mc. Graw Hill,2005
William R. Shadish Jr, Thomas D. Cook, Laura Leviton, Fundamentele
Evaluării Programelor, Teorii ale Practicii, , FIMAN, PAEM, 1995
Zaiţ D., Spalanzani A., Cercetarea în economie şi management, Editura
Economică, Bucureşti, 2006