Scop, obiective, ipoteze,variabile.

Exemple – Aplicaţii Curs 3

Stabilirea scopului cercetarii

Scopul general al cercetării se menţionează pe scurt într-o

frază sau câteva fraze.
-se stabileşte în funcţie de necesităţile şi problemele
considerate.
- să denote rezultatele ce se doresc a fi atinse şi nu metodele
prin care acesta va fi atins.
Ex 1: Studierea opiniei clienţilor unei unităţi BCR-persoane
fizice cu privire la imaginea BCR.
 Elaborarea obiectivelor
 Obiectivele cercetării se vor formula în funcţie de scopul
cercetării şi stau la baza construirii părţii aplicative a
cercetării.
 Fiecare obiectiv trebuie să fie relevant pentru scopul
cercetării.
 Obiective SMART:
- specifice;
- măsurabile;
- tangibile (de atins);
- realiste;
- încadrate în timp.
 Elaborarea obiectivelor - continuare

 Ex 1: Dacă scopul cercetării este studierea opiniei clienţilor

unei unităţi BCR-persoane fizice cu privire la imaginea BCR,
obiectivele s-ar putea formula astfel:

a)Cercetarea măsurii în care BCR şi băncile concurente

importante sunt cunoscute sau nu;
b)Studierea impactului imaginii în rândul clienţilor;
c)Studierea modului în care au fost atraşi clientii BCR;
d)Evidenţierea serviciilor solicitate de subiecţii chestionaţi;
e)Determinarea frecvenţei de utilizare a serviciilor BCR;
 Elaborarea obiectivelor - continuare

 f)Studierea opiniei subiecţilor cu privire la câteva caracteristici

ale BCR:
 -siguranţa oferită;
 -experienţă şi tradiţie;
 -profesionalismul personalului;
 -ambianţa unităţii băncii.

g)Cercetarea opiniei subiecţilor privitor la nivelul dobânzilor la

depozite Şi asupra operativităţii;
 h)Analiza sugestiilor şi nemulţumirilor subiecţilor chestionaţi
vizavi de activitatea BCR.
 Elaborarea ipotezelor cercetării
 Fixarea obiectivelor duce în continuare la formularea ipotezelor ce
urmează să fie testate.
 Ipotezele sunt formulate atât în cazul studiilor care urmăresc
stabilirea unor relaţii dintre variabile (numite şi studii
corelaţionale) cât şi pentru cercetările ce vizează existenţa unor
diferenţe dintre variabile (studii factoriale).
 Ipoteze unilaterale (unidirecţionale): se utilizează în momentul în
care avem o idee de sensul, direcţia în care evoluează variabilele.
De ex.: există o legătură pozitivă între nivelul salariului şi rezultatul
evaluărilor periodice.
 Ipoteze bilaterale (bidirecţionale): nu impun direcţia de evoluţie a
variabilelor. oferă o mai mare libertate cercetătorului.
De ex.: există o legătură între nivelul salariului şi rezultatul evaluărilor
periodice.
 Elaborarea ipotezelor cercetării-
continuare

 Ex 1: Conform obiectivelor formulate pentru cercetarea imaginii

bancii, ipotezele pot fi:
 1)Majoritatea subiecţilor au o imagine formată despre BCR şi a băncilor
concurente importante.
 2)Majoritatea clientilor au o imagine favorabilă despre BCR şi BRD .
3)Serviciile cele mai solicitate de persoanele fizice sunt certificatele de
depozit şi depozitele la termen.
 4)Siguranţa oferită, experienţa şi tradiţia băncii sunt apreciate foarte
favorabil, profesionalismul personalului şi ambianţa unităţii băncii
favorabil.
5)Nivelul dobânzilor la depozite este considerat mare.
 Elaborarea ipotezelor cercetării-
ipoteza statistică
Ipoteza diferenţelor nule (ipoteza nulă) Ho: afirmă că nu există
diferenţe semnificative între modul în care se repartizează datele
empirice şi distribuţia teoretică la care sunt raportate (sau între
datele de sondaj şi cele ale colectivităţii teoretice sau între diferite
eşantioane.
De ex. H0: Nu există nici o legătură între nivelul de salarizare şi
gradul de îndeplinire a sarcinilor
Ipoteza alternativă H1 afirmă că există o diferenţă statistică
semnificativă între distribuţia empirică şi cea teoretică la care sunt
raportate.
De ex. H1: Presupunem că există o legătură între nivelul de
salarizare şi gradul de îndeplinire a sarcinilor
Întotdeauna se verifică ipoteza nulă Ho care poate fi sau nu
respinsă!
Elaborarea ipotezelor cercetării
 Definirea conceptuală şi operaţională a
variabilelor utilizate în cercetare

se referă la explicitarea concretă a variabilelor, iar definirea

operaţională se referă la variantele ce pot caracteriza aceste
variabile.
De exemplu:
   Definirea conceptuală Definirea
Variabila                                   operaţională
  
                0                     1                   2

    1.Gradul
băncilor
de cunoaştere al Notorietatea băncilor în -bine cunoscută
rândul subiecţilor -puţin cunoscută
-necunoscută
Definirea conceptuală şi operaţională a
variabilelor utilizate în cercetare - continuare

                0                     1                   2

2.Imaginea BCR şi a Cum consideră subiecţii -foarte favorabilă
băncilor concurente imaginea globală a -favorabilă
băncilor -satisfăcătoare
-nefavorabilă
-foarte nefavorabilă
3.Modul  în care clienţii au Cum au devenit -recomandat de cunoştinţe
fost atraşi la BCR subiecţii chestionaţi -oferta mai avantajoasă
clienţi ai BCR comparativ cu a altor bănci
-datorită publicităţii
-din întâmplare
-alte motive
4.Frecventa de utilizare  Cat de des subiectii -zilnic - la 3 luni
a serviciilor BCR apeleaza la serviciile -saptamanal - la 6 luni
BCR -lunar -anual
-intamplator
 Exemplu -2
TITLUL: Imaginea unei agenţii de turism

 SCOPUL CERCETĂRII: studiul imaginii agenţiei de turism Visit

Romania în rândul consumatorilor din Bucureşti. Se urmăreşte în
principal să se stabilească măsura în care populaţia municipiului
Bucureşti apelează la serviciile agenţiei Visit Romania şi mai ales care
sunt opiniile acesteia cu privire la imaginea agenţiei.
 OBIECTIVE:
– Identificarea surselor din care se informează persoanele intervievate.
– Determinarea influenţei factorilor venit şi vârstă asupra deciziei de
cumpărare a unui serviciu turistic al agenţiei.
– Determinarea opiniei persoanelor intervievate despre tarifele practicate de
agenţie.
– Determinarea imaginii de ansamblu a agenţiei Visit Romania.
– Determinarea opiniei persoanelor intervievate cu privire la evoluţia agenţiei
de turism Visit Romania în perioada următoare.
Imaginea unei agenţii de turism - continuare

 IPOTEZE:
– Peste 50% din persoanele intervievate au auzit de Visit Romania din
mass-media, iar peste 40% au auzit de la târguri de turism.
– Aproximativ 30% din persoanele intervievate care apelează la
serviciile agenţiei Visit au o vârstă mai mare de 50 ani.
– Peste 20% din persoanele intervievate care apelează la serviciile
agenţiei Visit au un venit mai mare de 10000 lei.
– Peste 40% din persoanele intervievate care apelează la serviciile
agenţiei Visit Romania consideră că tarifele agenţiei ridicate.
– Aproximativ 60% din persoanele intervievate care au apelat la
serviciile agenţiei Visit Romania au o imagine bună despre agenţie.
– Majoritatea persoanelor intervievate sunt de părere că Visit Romania
are şanse să devină lider de piaţă.
 Imaginea unei agenţii de turism - continuare

Definirea conceptuală şi operaţională a variabilelor utilizate în

cercetare

   Variabila                           Definirea conceptuală Definirea

           operaţională
                0                     1                   2
    
1. Sursele de informare modalităţile prin care -mass-media,
persoanele intervievate au -pliante şi cataloage,
aflat şi s-au informat cu -târguri de turism,
privire la agenţie -Internet,
-alte surse.
Imaginea unei agenţii de turism - continuare

                0                     1                   2

2. Venitul totalitatea sumelor nete încasate -până la 500 lei,
de un individ (salarii, dividende, -între 500 lei şi 1000 lei
dobânzi şi alte câştiguri). -peste 1000lei
3. Tariful valoarea vânzării /cumpărării -foarte ridicate,
serviciilor sau pachetelor de -ridicate,
servicii ale agenţiei pe piaţă -medii,
-scăzute
-foarte scăzute.
4. Imaginea percepţia indivizilor cu privire la -favorabilă,
agenţiei modul de prezentare şi de -nefavorabilă,
acţionare pe piaţă al agenţiei -satisfăcătoare,
-nesatisfăcătoare
-neformată.
 Exemplu -3
TITLUL: Percepţia populaţiei cu privire
la emisiunea TV X FACTOR
 SCOPUL CERCETĂRII: Studierea opiniei populaţiei din Romania cu
privire la imaginea emisiunii TV X FACTOR.
 OBIECTIVE:
a) Cercetarea măsurii în care emisiunea este cunoscută sau nu;
b) Studierea modului în care a fost atrasă audienţa emisiunii;
c) Determinarea frecvenţei de urmărire a acestei emisiuni;
d) Studierea opiniei subiecţilor cu privire la câteva caracteristici ale emisiunii
:
- gradul de divertisment;
- publicitate.
e)Analiza sugestiilor şi nemulţumirilor subiecţilor chestionaţi vizavi de
emsiune.
 Percepţia populaţiei cu privire la
emisiunea X FACTOR - continuare

IPOTEZE:
1)Majoritatea subiecţilor au o imagine formată despre
emisiune.

2)Majoritatea clienţilor au o imagine favorabilă despre

emisiune.
 Percepţia populaţiei cu privire la
emisiunea X FACTOR - continuare

Definirea conceptuală şi operaţională a variabilelor utilizate în

cercetare

   Variabila                           Definirea conceptuală Definirea

           operaţională
                0                     1                   2
    
1.Gradul de cunoaştere a Notorietatea în rândul -bine cunoscută
emisiunii subiecţilor -puţin cunoscută
-necunoscută
Percepţia populaţiei cu privire la
emisiunea X FACTOR- continuare
                0                     1                   2

2.Imaginea Ce părere au subiecţii despre -foarte favorabilă

emisiunii emisiune? -favorabilă
-satisfăcătoare
-nefavorabilă
-foarte nefavorabilă

3.Calitatea Opinia clienţilor vizavi de câteva -foarte slab

emisiunii, cât de caracteristici de imagine ale -slab
amuzantă, emisiunii. -acceptabil
interesantă este. -bun
-foarte bun
4.Vârstă  Număr de ani -sub 20 de ani
-intre 20-40 ani
–intre 40-60 ani
-peste 60 ani
 Bibliografie selectivă

• Collins David, Management fads and buzzwords. Critical –practical

perspective, Routledge, London New York, 2000
• Easterby-Smith, M. Thorpe R, Lowe A, Management Reasearch: An
Introductivion (2end,edn), London, Sage, 2002
• Enăchescu Constantin, Tratat de teoria cercetării ştiinţifice,
Collegium, Polirom, Iaşi, 2005
• Popescu Constantin, Ciucur Dumitru, Răboacă Gheorghe, Iovan
Daniela, Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Editura ASE,
Bucureşti, 2006
• Saunders Mark, Lewis Philip, Thornhill Adrian, Research Methods
for Business Students, Prentice Hall, 2003
• Tranfield D, Starkey K, The nature, social organiyation and
promotion of management research: toward policy’, în Britisch
Journal of management, 9/1998, p.341-353
• Zaiţ Dumitru, Spalanzani Alain, Cercetarea în economie şi
management, Editura Economică, Bucureşti, 2006