Cursul 6.

Accesul la date şi etica

cercetării
Probleme asociate accesului la date

•Accesul la date este o parte importantă a cercetării ce

depinde de întrebările la care răspunde cercetarea.

•Multe organizaţii primesc curent solicitări privind

accesul la date şi colaborarea în vederea furnizării lor
şi desigur capacitatea lor de a răspunde pozitiv
tuturor solicitărilor este limitată(de resurse de
personal, timp).
Probleme asociate accesului la date

•Accesul la date depinde de:

- interesul organizaţiilor faţă de persoana care
solicită datele;
- credibilitatea acesteia;
- încrederea în asigurarea confidenţialităţii;
- percepţia competenţei persoanei în
conducerea cercetării;
- interesul organizaţiei faţă de rezultatele
cercetării.
 Strategii privind accesul la date
 Formularea unor întrebări de cercetare fezabile din punctul de
vedere al accesului la date;
 Elementele care influenţează alegerea strategiei de acces la date:
- Cine culege datele: persoana cere efectuează cercetarea sau altă
persoană delegată pentru aceasta;
- Alocarea unei durate de timp suficiente culegerii datelor ţinând cont
de tipul de date solicitate;
- Capacitatea de a contacta personal membrii conducerii organizaţiei,
alte persoane utile pentru cercetare;
- Timpul necesar obţinerii diferitelor aprobări de acces în diferite
zone ale organizaţiei;
- Existenţa sau nu a unor contacte anterioare cu organizaţia;
- Evitarea unor perioade de pauze pe parcursul colectării datelor.
Strategii privind accesul la date -
continuare

- Prezentarea clară a scopului cercetării şi a tipului de date

solicitate ( grant prezentare exemplu scrisoare);
- Consensul organizaţiei privind accesul la date – evită
aspecte de refuz în unele departamente;
- Identificarea şi prezentarea posibilelor avantaje pe care
organizaţia le-ar obţine din furnizarea datelor şi colaborarea la
realizarea cercetării;
- Utilizarea unui limbaj adecvat în contactul cu persoanele
organizaţiei şi pe toată durata de colectare a datelor;
- Stabilirea credibilităţii personale pe durata
investigaţiilor.
Strategii privind accesul la date
Elementele care influenţează alegerea strategiei de
acces la date - continuare

 Facilitarea unor răspunsuri uşoare la solicitarea

formulată prin:
- Solicitarea unor date standardizate, situaţii
curente;
- Oferirea formularului tipizat de răspuns, eventual
scrisoare cu adresă şi timbru poştal adecvat;
- Evitarea solicitării unei diversităţi mari de date
care ar dermina refuzul accesului la date;
- Oferirea posibilităţii de alegere a zilei, orei, locului
pentru desfăşurarea activităţii solicitate.
 Definirea eticii de cercetare

Etica se referă la comportamentul potrivit în relaţiile cu drepturile

celui care devine subiectul cercetării efectuate;
Comportamentul etic al cercetătorului ia în considerare normele
sociale reglementate;
 Implică menţinerea sensibilităţii acestuia faţă de:
- Cei care-i oferă datele şi colaborare: impactul activităţii de cercetare
asupra lor (timpul acordat pe durata zilei de lucru, sarcinile curente
din organizaţie, evenimente neplanificate, etc);
- Cei ce pot fi afectaţi de rezultate cercetării – relevând aspecte mai puţin
performante, zone de ineficienţă, inabilităţi etc.
- O atenţie specială să se acorde relaţiei cu managerii (cu o poziţie extrem
de puternică comparativ cu aceea a cercetătorului) deşi, prin
abilitatea de a adresa întrebări, se poate plasa, temporar, în poziţia
celui “puternic”.
Aspecte etice care influenţează procesul
de cercetare în general
(Mark Saunders, Philip Lewis şi Adrian Thornhill, 2003, p.131)

 Participarea voluntară şi dreptul participanţilor la

cercetare de a se deschide total sau parţial în faţa
cercetătorului;
Dreptul de refuz al actualilor sau posibililor participanţi;
Posibilele decepţii ale participanţilor la cercetare;
Menţinerea confidenţialităţii datelor provenind de la
anumiţi participanţi şi relatarea lor anonimă;
Reacţiile participanţilor la modul de urmărire a culegerii
datelor;
Efectul asupra participanţilor a modului de prelucrare,
analiză şi raportare a datelor;
Comportamentul şi obiectivitatea cercetătorului.
Respectarea dreptului la intimitate
Înseamnă următoarele drepturi ale participanţilor la
cercetare:
Să refuze participarea;
Să nu fie hărţuit sau obligat să participe mai mult decât a fost
de acord;
Să nu fie contactat în momente de timp nepotrivite sau acasă;
Să aleagă când să participe la colectarea datelor;
Să nu fie subiectul unei prelungiri a duratei de interviu sau
observare peste durata de timp stabilită iniţial şi acceptată;
Să nu fie obiectul unor întrebări ce creează stres sau
disconfort:
Să fie de acord cu anonimatul şi confidenţialitatea atât în
discuţiile cu alţi cercetători sau participanţi din organizaţie cât şi
în legătură cu informaţiile la care au avut acces
Să nu accepte ca cercetătorul să-şi lărgească aria de investigare
Situaţii privind natura permisiunii date de
participant (Mark Saunders, Philip Lewis şi Adrian Thornhill, 2003, p.133)

1. Se consideră lipsa permisiunii atunci când:

- Participanţii nu au cunoştinţă de faptul că trebuie să
participe;
-Cercetătorii folosesc înşelătoria în culegerea datelor.

2. Se consideră permisiune tacită:

- participanţii nu înţeleg deplin drepturile pe care le au;
-cercetătorii înţeleg tacit permisiunea de utilizare a datelor din
facilitarea accesului sau returnarea completată a chestionarelor.

3. Se consideră permisiune în cunoştinţă de cauză:

- permisiunea participantului este dată liber, bazat pe informare
Lista cerinţelor pentru o permisiune în
cunoştinţă de cauză(1)
(Mark Saunders, Philip Lewis şi Adrian Thornhill, 2003, p.134)

Referitor la cercetare:
 Care este scopul?
 Cine sau ce va fi cercetat?
 Este cercetarea sponsorizată sau finanţată? De cine
şi în ce scop.
 Detalii asupra eşantionului supus cercetării: De ce
natură este? Ce dimensiune are?
 Cât de departe a ajuns proiectul de cercetare?
Lista cerinţelor pentru o permisiune în
cunoştinţă de cauză(2)
(Mark Saunders, Philip Lewis şi Adrian Thornhill, 2003, p.134)

Referitoare la solicitarea de a lua parte:

Ce tip de date vor fi solicitate de la cel ce acceptă să
participe?
Cum vor fi culese aceste date? (prin interviu,
observaţii, chestionare?)
Cât timp va necesita şi de câte ori?
Care este scopul afirmat al datelor de către
cercetător şi de către participant?
Lista cerinţelor pentru o permisiune în
cunoştinţă de cauză(3)
(Mark Saunders, Philip Lewis şi Adrian Thornhill, 2003, p.134)

Referitoare la implicarea ca parte şi drepturile

participanţilor:
 Recunoaşterea că participarea este voluntară;
 Recunoaşterea că participantul are dreptul să refuze să
răspundă la întrebări sau seturi de întrebări sau să fie observat
în anumite situaţii;
 Recunoaşterea că participanţii au controlul asupra dreptului de
a-i fi înregistrat orice răspuns;
 Recunoaşterea că participanţii au dreptul să se retragă oricând;
 Care sunt consecinţele pentru participanţi: posibile riscuri sau
benefici în funcţie de natura cercetării?
 Ce asigurări se oferă referitor la confidenţialitatea şi
Lista cerinţelor pentru o permisiune în
cunoştinţă de cauză(4)
(Mark Saunders, Philip Lewis şi Adrian Thornhill, 2003, p.134)

Referitoare la utilizarea datelor culese şi modul în care

vor fi prezentate:
Cine va avea acces la datele culese?
Cum va fi diseminat rezultatul cercetării?
Cum va fi asigurat dreptul la anonimat şi
confidenţialitate în această fază?
Ce se va întâmpla cu datele după ce proiectul va fi
finalizat?
Unde vor fi depozitate şi păstrate datele în vederea
asigurării în timp a anonimatului şi confidenţialităţii lor?
Aspecte etice în faza de culegere a
datelor
 Orice participant care a acceptat să participe la cercetare îşi menţine
dreptul la intimitate;
 Dreptul la intimitate implică dreptul de a se retrage în orice moment;
 Menţinerea obiectivităţii cercetătorului pe tot parcursul culegerii
datelor – datele sunt corecte şi complete şi evitarea tendinţei de a
inventa;
 Utilizarea internetului sau a e-mail-ului în culegerea datelor ridică
serioase probleme de etică referitoare la confidenţialitate şi anonimat;
 În cazul interviului: evitarea presiunii pentru a obţine un răspuns;
În cazul observaţiei – există posibilitatea iritării participantului şi a
unei contra-reacţii la cercetător sau mijloacele lui (ei) de cercetare (ex:
refuz de a răspunde, refuzul de a mai participa la cercetare).
Factori care influenţează răspunsurile
participanţilor

 Natura relaţiilor existente între cercetător şi

participanţi;

Stilul de conducere dominant în organizaţie sau în

acea parte de organizaţie în care se efectuează
cercetarea;

Timpul şi dorinţa de a câştiga încrederea şi siguranţa

participanţilor în vederea asigurării cooperării pe
parcursul cercetării.
Referitor la datele personale culese
se impune:
 Prelucrarea corectă şi în concordanţă cu reglementările
legale;
 Prelucrarea în acord cu scopul pentru care au fost culese şi
evitarea prelucrării într-o manieră incompatibilă cu acest
scop;
 Prelucrarea trebuie să fie adecvată, relevantă şi în
concordanţă cu scopul pentru care au fost culese datele;
 Să nu fie menţinute mai mult decât este nevoie;
 Procesarea se face în concordanţă cu prevederile legale
privind drepturile persoanelor;
 Asigurarea depozitării în condiţii de siguranţă.
Bibliografie selectivă

 http://europa.eu.int/comm/education/policies/2010/objectives_en.html#basic
 Bîrzea, C. Arta şi ştiinţa educaţiei. Bucureşti, EDP, 1995 - cap.II.2.B.
 Boutot, A. Inventarea formelor. Revoluţia morfologică. Trad. rom.
Bucureşti, Ed. Nemira, 1977. Introducere, 3, 4, 7 (şi passim).
 Dick, B. Action research.
www.scu.edu.au/schools/gcm/ar/as/whatisas.html - passim.
 Huberman, A.M. Cum se produc schimbările în educaţie. Contribuţie la
studiul inovaţiei. Trad. rom. Buc., EDP, 1978.
 Jaeger,R.M.(ed.). Complemetary Methods For Research in Education.
Washington, AERA, 1997.
 Kneller, F.G.. Logica şi limbajul educaţiei. Trad. rom., Bucureşti, EDP, 1973
- passim.
 Lecompte, Margaret e.a. The Handbook of Qualitative Research in
Education. San Diego, New York Academic Press, 1992
 Lessard-Hébert, Michelle e.a. La recherche qualitative. Fondements et
pratiques. DeBoeck Université, 1997 Cap. I şi passim.
Bibliografie selectivă

 Mihail, T.M. Cercetarea educaţională proformativă - premisă a evoluţiei

în carieră. Suport de curs. Bucureşti, IŞE, 2004.
 Mihail,T.M. Progresia în cariera profesorală prin cercetare-formare-
dezvoltare. Bucureşti, IŞE, 2004-2005 – în pregătire.
 Naisbitt, J. Megatendinţe. Zece noi tendinţe care ne transformă viaţa.
Trad. rom., Bucureşti, EP, 1989.
 Planchard, E. Cercetarea în Pedagogie. Trad. rom., Bucureşti, EDP,
1972 - passim.
 Regneală, M. Dicţionar explicativ de biblioteconomie şi ştiinţa informării.
Ed. a II-a, rev. şi ad.. Vol. I-II, Bucureşti, F A B R, 2001.
 Würtz, B. New Age. Paradigma… Ed. a II-a, Timişoara, Editura de Vest,
1994. Cap. Noua paradigmă în Psihologie, Psihiatrie şi Pedagogie.
 Petre Burloiu Managementul resurselor umane, Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 1997