Sunteți pe pagina 1din 66
RAPORT DE CERCETARE Cercetarea satisfac ţiei p articipan ţilor la simpozionul desfăşurat la Sinaia, în
RAPORT DE CERCETARE Cercetarea satisfac ţiei p articipan ţilor la simpozionul desfăşurat la Sinaia, în

RAPORT DE CERCETARE

Cercetarea satisfacţiei participanţilor la simpozionul desfăşurat la Sinaia, în cadrul proiectului

Formare profesională pentru implementarea noilor tehnologii în sistemul de sănătate”

Avizat, Manager de proiect, Prof. univ. dr. Hora ţ iu Dorin BOLO Ş IU Întocmit,

Avizat, Manager de proiect, Prof. univ. dr. Horaţiu Dorin BOLOŞIU

Întocmit,

Gheorghe ORZAN

Ivona STOICA

Decembrie 2012

I. SCOPUL ŞI ROLUL CERCETĂRII Îmbunătăţirea calităţii procesului decizional presupune utilizarea cercetărilor de

I. SCOPUL ŞI ROLUL CERCETĂRII

Îmbunătăţirea calităţii procesului decizional presupune utilizarea cercetărilor de marketing în mod eficace şi eficient, pentru mai buna cunoaştere şi înţelegere a nevoilor, cerinţelor şi dorinţelor medicilor, beneficiari ai proiectului POSDRU/81/3.2/S/55648, de cunoaştere şi însuşire a celor mai noi tehnologii în sistemul de sănătate, pentru alegerea celor mai adecvate variante de metode , tehnici şi instrumente care sa sprijine eficient promovarea, însuşirea rapidă şi diseminarea rezultatelor cercetărilor în domeniul medical, precum şi pentru evaluarea rezultatelor cercetărilor efectuate prin intermediul proiectului. Cu ajutorul informaţiilor obţinute prin cercetări de marketing, se poate produce o mutaţie majoră la nivelul managementului proiectului prin trecerea de la managementul reactiv la cel proactiv. Managerii proactivi efectuează modificări pe termen scurt în tacticile de marketing şi elaborează strategii pe termen lung, care să se integreze în noile evoluţii ale micro şi macromediului din sistemul de sănătate. Pentru realizarea scopului cercetării s-a utilizat o metodă specifică cercetărilor directe de marketing de tip cantitativ – sondajul, o cercetare selectivă, folosind chestionarul administrat face to face, ca instrument de culegere a informaţiilor. Cercetarea selectivă de tip sondaj este una dintre cele mai frecvent aplicate metode în domeniul cercetărilor de marketing. Sondajul oferă factorilor decizionali posibilitatea de a identifica soluţii pentru problemele cu care se confruntă sau pentru valorificarea oportunităţilor existente. Aparent nimic mai simplu decât adresarea unor întrebări cuprinse într-un chestionar, sondajul înseamnă o adevărată provocare în privinţa asigurării unui grad ridicat de acurateţe, relevanţă şi reprezentativitate a datelor. Sondajul este o metodă de cercetare care se detaşează net din ansamblul metodelor de culegere a datelor pe care le au la dispoziţie cercetătorii de marketing. Particularităţile sondajului sunt următoarele:

comunicarea cu respondentul. Culegerea datelor presupune comunicarea cu respondentul. Această comunicare are loc verbal, în scris sau prin intermediul calculatorului. Astfel, sondajul se deosebeşte de metode cum sunt investigarea surselor secundare şi observarea.

 reprezentativitatea eşantionului . Sondajul este o cercetare selectivă, deoarece se desfăşoară pe un eşantion

reprezentativitatea eşantionului. Sondajul este o cercetare selectivă, deoarece se desfăşoară pe un eşantion extras din populaţia studiată. Majoritatea sondajelor presupun studierea unui număr mare de cazuri reprezentative. Eşantionul folosit cu ocazia unui sondaj trebuie să fie reprezentativ pentru colectivitatea ţintă, care este analizată. În acest fel, informaţiile rezultate pot fi extinse la nivelul populaţiei ţintă.

caracterul preponderent descriptiv. În majoritatea cazurilor, sondajele se încadrează în categoria cercetărilor descriptive, deoarece sunt focalizate asupra scopului de descriere a caracteristicilor unui anumit fenomen de marketing. Caracterul descriptiv este susţinut de următoarele aspecte: (a) fundamentarea cercetării pe baza unor informaţii prealabile despre fenomenul respectiv, obţinute printr-o cercetare exploratorie preliminară; (b) definirea cu precizie a problemei decizionale şi a scopului cercetării; (c) precizarea clară a nevoilor de informaţii, prin intermediul listei de obiective ale cercetării; (d) definirea clară a coordonatelor cercetării, în ceea ce priveşte unitatea de sondaj, locul, timpul şi modul de desfăşurare a cercetării; (e) caracterul structurat al cercetării. Utilizarea sintagmei caracter preponderent descriptiv subliniază totodată faptul că, în funcţie de problema decizională şi scopul cercetării, o serie de obiective ale sondajului pot avea un caracter exploratoriu sau cauzal. În lista de obiective ale unei cercetări de tip sondaj, unele obiective pot fi astfel concepute încât să permită obţinerea unor informaţii exploratorii, respectiv să faciliteze mai buna cunoaştere a fenomenului investigat. În alte situaţii, unele dintre obiectivele cercetării selective urmăresc studierea relaţiilor cauză-efect dintre anumite variabile de marketing.

caracterul preponderent cantitativ. Majoritatea obiectivelor sondajelor vizează

cuantificarea datelor, în vederea proiectării lor ulterioare, la nivelul populaţiei ţintă. Gama informaţiilor ce pot fi obţinute cu ajutorul unui sondaj este diversă. Să considerăm exemplul unui sondaj care are ca scop studierea preferinţelor, nevoilor, motivaţiilor şi satisfacţiilor oferite de produsele şi serviciile cercetate, studierea comportamentului de cumpărare şi consum de de produse şi servicii. Sondajul oferă informaţii referitoare la:

cine – de exemplu, caracteristicile (numărul de membri, veniturile, stilul de viaţă etc.)

gospodăriilor care consumă cele mai mari, respectiv cele mai mici cantităţi pe persoană; membrul/membrii gospodăriei care cumpără produsele ce urmează a fi consumate de gospodărie; membrul/membrii gospodăriei care influenţează deciziile de cumpărare;

 ce – de exemplu, soiu rile de fructe proaspete care sunt preferate, în funcţie

ce de exemplu, soiurile de fructe proaspete care sunt preferate, în funcţie de faza din ciclul de viaţă al familiei; soiurile care sunt cumpărate de diferitele tipuri de gospodării; măsura în care sunt preferate/cumpărate prioritar produsele care au o anumită marcă sau o anumită regiune de provenienţă;

cum – de exemplu, modalităţile de consum (în stare proaspătă sau preparată); principalele criterii de selecţie a produselor şi a punctelor de vânzare, în procesul de cumpărare; modalităţile de păstrare a produselor în cadrul gospodăriei;

de unde – de exemplu, punctele de vânzare de unde sunt cumpărate produsele (piaţa liberă, producători agricoli, magazine alimentare specializate, magazine de tip supermarket sau hypermarket etc.);

când – de exemplu, ziua/zilele săptămânii când se aprovizionează gospodăria cu fructe proaspete; frecvenţa cumpărărilor;

de ce – de exemplu, motivele datorită cărora sunt preferate, respectiv cumpărate, soiurile de fructe;

cât – de exemplu, cantitatea medie consumată lunar, pe total şi pe tipuri de fructe, de o

gospodărie, pe tipuri de gospodării; cantitatea cumpărată în medie, de fiecare dată etc. Frecvenţa mare a cercetărilor selective de tip sondaj, în ansamblul cercetărilor de marketing, este justificată de avantajele specifice ale metodei.

Principalele avantaje ale metodei sondajului sunt următoarele:

obţinerea de informaţii despre motivele, atitudinile şi preferinţele membrilor unui grup ţintă;

flexibilitatea comunicării verbale sau scrise cu respondenţii;

posibilitatea utilizării de mijloace vizuale, produse, ambalaje;

investigarea influenţei anumitor variabile independente, cum sunt vârsta, veniturile, ocupaţiile, profesiile, sexul sau mediu;

posibilitatea de a prezice comportamentul viitor al unităţii de sondaj/cercetare.

Cei ce apelează la sondaj ca metodă de culegere de date primare trebuie să fie conştienţi de dezavantajele sale. Cercetarea se bazează doar pe declaraţiile respondenţilor, ceea ce poate genera o serie de erori sistematice. Respondenţii pot să denatureze în mod inconştient sau deliberat, informaţiile ce descriu realitatea. Totodată, pot surveni o serie de erori sistematice în ce priveşte, de exemplu:

eşantionarea, formularea întrebărilor, culegerea datelor de operatorii de interviu, prelucrarea şi analiza

informaţiilor. Utilitatea pentru decident a unui sondaj afectat de o eroare totală semnificativă este limitată.

informaţiilor. Utilitatea pentru decident a unui sondaj afectat de o eroare totală semnificativă este limitată. În esenţă, sondajul este o metodă de culegere de date primare, pe baza unui chestionar administrat unui eşantion reprezentativ de respondenţi. Includerea sondajului în categoria metodelor de obţinere a datelor primare se întemeiază pe faptul că permite culegerea de date în mod special pentru abordarea unei anumite probleme decizionale, a unui anumit proiect de cercetare. Indiferent de tipul de cercetare pe care intenţionăm să o desfăşurăm, este necesară parcurgerea unei succesiuni de faze şi activităţi, care contribuie la îndeplinirea scopului cercetării şi soluţionarea unei anumite probleme decizionale de marketing. Atingerea unor înalte cote de profesionalism în domeniul cercetării presupune, în primul rând, cunoaşterea aprofundată a succesiunii şi conţinutului

etapelor procesului de cercetare, detaliate în procesul de proiectare a cercetării şi prezentate concret prin metodologia particularizată pentru fiecare cercetare de marketing realizată. Cunoaşterea celor trei faze ale cercetării – preliminară, de proiectare şi de realizare este o necesitate nu numai pentru cei care oferă servicii specializate de cercetări de marketing. Toţi cei care utilizează astfel de servicii furnizate de terţi vor recurge la cunoştinţele lor în domeniul cercetării, cel puţin în situaţiile în care:

evaluează oportunitatea desfăşurării unei cercetări pentru fundamentarea unei decizii de marketing;

definesc problema decizională şi scopul cercetării;

cooperează cu cel (cei) care proiectează cercetarea, pentru a stabili coordonatele ei;

analizează raportul de cercetare, care prezintă concluziile şi recomandările cercetătorului.

Neglijarea succesiunii fazelor şi etapelor cercetării,a relaţiilor dintre ele sau a unei anumite etape va afecta calitatea cercetării de marketing şi implicit rezultatele ei, ceea ce va limita aplicabilitatea lor în procesul decizional. Procesul de cercetare începe prin definirea problemei decizionale, a scopului şi obiectivelor cercetării. Ca rezultat al fazelor de proiectare şi realizare, cercetările de marketing se finalizează printr-un raport prezentat în formă scrisă şi oral, solicitantului cercetării.

II. METODOLOGIA CERCETĂRII A. FAZA PRELIMINARĂ A CERCETĂRII 1. DEFINIREA PROBLEMEI DECIZIONALE Definirea problemei

II. METODOLOGIA CERCETĂRII

A. FAZA PRELIMINARĂ A CERCETĂRII

1. DEFINIREA PROBLEMEI DECIZIONALE

Definirea problemei decizionale, ca primă etapă a procesului cercetării de marketing, este de o importanţă majoră, aceasta stând la baza definirii corecte a scopului şi obiectivelor cercetării, reprezentând, implicit, un factor determinant al succesului întregului demers ce urmează a fi realizat. Problema decizională se va constitui în identificarea elementelor specifice care a afectat procesul decizional de participare a medicilor la simpozionul de la Sinaia, a aspectelor care au acţionat în mod pozitiv asupra participanţilor dar care i-a şi afectat în mod negativ a căror cunoaştere va contribui la continuitatea desfăşurării de astfel de evenimente în condiţiile îmbunătăţirii acestora şi satisfacerii constante a nevoilor şi aşteptărilor participanţilor.

2. SCOPUL CERCETĂRII

Definit în funcţie de problema decizională specificată anterior, cercetarea cantitativă va avea drept scop studierea satisfacţiei participanţilor privind calitatea prelegerilor, a materialelor şi a serviciilor furnizate la simpozionul desfăşurat la Sinaia în perioada 26-29 noiembrie 2012, simpozion dedicate diseminării rezultatelor cercetărilor privind promovarea şi implementarea noilor tehnologii medicale in regiunea de SUD-EST în cadrul proiectului POSDRU/81/3.2/S/55648 - Formare profesională pentru implementarea noilor tehnologii în sistemul de sănătate” ceea ce va conduce la îmbunătăţirea calităţii acţiunilor ce urmează a fi realizate. Au fost urmărite aprecierile respondenţilor privind calitatea materialelor primite, valoarea informaţiilor transmise, valorificarea evenimentului prin stabilirea de relaţii de coumnicare cu lectorii invitaţi şi între participanţi, caliatea serviciilor prestate precum şi aprecierile privind locul de desfăşurare a simpozionului, serviciile oferite implicit (cazare, masă, ambient), calitatea organizării evenimentului.

3. ELABORAREA OBIECTIVEL OR ŞI IPOTEZELOR CERCETĂRII Pornind de la scopul definit s-au elaborat obiectivele,

3. ELABORAREA OBIECTIVELOR ŞI IPOTEZELOR CERCETĂRII

Pornind de la scopul definit s-au elaborat obiectivele, prin care s-a identificat concret informaţiile necesare acestui demers ştiinţific. S-au definit, astfel, atât obiectivele centrale cât şi obiectivele secundare.

Obiectivele centrale care rezultă din scopul cercetării vizează cunoaşterea următoarelor aspecte:

1. Identificarea notorietăţii proiectului Formare profesională pentru implementarea noilor

tehnologii în sistemul de sănătate”; 2. Identificarea surselor de informare a respondenţilor despre proiectul Formare profesională

pentru implementarea noilor tehnologii în sistemul de sănătate”;

3. Identificarea surselor de informarea respondenţilor privind simpozionul desfăşurat la Sinaia;

4. Stabilirea motivelor de participare la simpozionul organizat la Sinaia;

5. Determinarea gradului de satisfacţie al participanţior privind simpozionului organizat la Sinaia

prin prisma prestigiului profesional al lectorilor care susţin prelegeri, calităţii prezentărilor susţinute de lectori, noutăţii conţinutului informaţional oferit în cadrul prelegerilor, calităţii serviciilor oferite de organizatori.

6. Identificarea gradului de apreciere al respondenţior cu privire la utilitatea participării, valoarea

informaţiilor primite, calitatea prezentărilor, networking, organizarea simpozionului;

7. Determinarea gradului de satisfacţie al respondenţilor privind locul unde a fost desfăşurat

simpozionul;

8. Stabilirea nivelului de informare al respondenţior privind site-ul proiectuluiFormare

profesională pentru implementarea noilor tehnologii în sistemul de sănătate”.

În ceea ce priveşte obiectivele secundare, se va urmări măsura în care unele dintre aspectele vizate prin intermediul obiectivelor centrale variază în funcţie de vechime, frecvenţă de participare la simpozioane şi în funcţie de o serie de criterii demografice.

OBIECTIVE SECUNDARE

9. Determinarea frecven ţ ei de participare a responden ţ ior la simpozioane pe plan

9. Determinarea frecvenţei de participare a respondenţior la simpozioane pe plan naţional şi internaţional;

10. Identificarea specialităţii medicale a respondenţilor;

11. Identificarea vechimii de activitate a respondenţilor în domeniul de specialitate;

12. Identificarea variabilelor demografice ale respondenţilor precum nivelul de instruire, venitul,

vârsta, sexul, mediul de reşedinţă, localitatea şi judeţul de reşedinţă.

13. Idenificarea tipurilor de unităţi medicale în care, respondenţii îşi desfăşoară activitatea;

14. Identificarea feedback-ului respondenţilor prin prisma propunerilor/sugestiilor privind

organizarea simpozionului la care au participat.

ELABORAREA IPOTEZELOR CERCETĂRII

Pornind de la obiectivele astfel formulate, precum şi de la cunoştinţele teoretice şi practice cu privire la problematica investigată, s-au definit ipotezele cercetării:

a. Majoritatea respondenţilor sunt familiarizaţi cu proiectul Formare profesională pentru implementarea noilor tehnologii în sistemul de sănătate”;

b. Majoritatea respondenţilor s-au informat despre proiectul Formare profesională pentru

implementarea noilor tehnologii în sistemul de sănătate” în special prin intermediul site-ului

proiectului, www.performed.ro;

c. Majoritatea respondenţilor au aflat despre simpozionul organizat la Sinaia prin intermediul

invitaţiilor transmise din partea Colegiul Medicilor şi a celor transmise direct la locul de muncă;

d. Majoritatea respondenţilor au avut drept motivaţie de participare la simpozionul organizat la

Sinaia, noutăţi în domeniu medica şi ,dorinţa de perfecţionare prin prisma nevoii de informare;

e. Majoritatea respondenţilor manifestă un grad înalt de satisfacţie privind simpozionului

organizat la Sinaia prin prisma calităţii prezentărilor susţinute de lectori, noutăţii conţinutului informaţional oferit în cadrul prelegerilor, prestigiului profesional al lectorilor care susţin prelegeri,

calităţii serviciilor oferite de organizatori.

f. Majoritatea

respondenţilor

apreciază

pozitiv

variabile

precum

calitatea prezentărilor, utilitatea participării;

organizarea

simpozionului,

g. Majoritatea respondenţilor sunt foarte satisfăcuţi în ceea ce priveşte locul de desfăşurare al

simpozionului;

h. Mai mult de jumătate din respondenţi au accesat cel pu ţin o dată site

h. Mai mult de jumătate din respondenţi au accesat cel puţin o dată site-ul proiectului;

i. Mai mult de 60% din totalul respondenţilor participă la simpozioane medicale pe plan naţional şi

internaţional, o dată la 2-3 luni;

j. Majoritatea respondenţilor sunt medici de familie şi specialişti în reumatologie;

k. Majoritatea respondenţilor au o vechime de peste 10 ani;

l. Majoritatea respondenţilor îşi desfăşoară activitatea într-o unitate medicală aflată în mediul urban, sunt absolvenţi de facultate, au venitul mediu spre ridicat şi sunt de provenienţă din zona Muntenia Sud - Est;

m. Majoritatea respondenţilor activează în propriile cabinete şi la clinici;

n. Majoritatea respondenţilor vor manifesta un feedback pozitiv în ceea ce priveşte simpozionul.

Ipotezele au fost definite conform obiectivelor stabilite mai sus şi sunt corespunzătoare ca număr, drept urmare, cercetarea a fost fundamentată pe baza a 14 obiective şi a 14 ipoteze.

4. ESTIMAREA VALORII INFORMAŢIILOR OBŢINUTE PRIN CERCETARE

În urma cercetării, se estimează că informaţiile obţinute vor genera un grad de cunoaştere ridicat asupra aspectelor specifice desfăşurării de simpozioane în cadrul proiectului , astfel:

satisfacţia respondenţilor are o influenţă majoră asupra revenirii acesora în cadrul unor astfel de evenimente, promovării sale în rândul corpului medical şi vor fi purtători de aprecieri pozitive privind modelul de organizare şi desfăşurare al proiectelor finanţate din fonduri europene; satisfacţia respondenţilor va oferi informaţii complete şi detaliate privind punctele tari şi punctele slabe în proiecatrea şi desfăşurarea viitoare a proiectului şi a manifestărilor promoţionale prin intermadiul simpozioanelor; se estimează că informaţiile ce vor fi obţinute se vor caracteriza prin acurateţe, actualitate, relevanţă şi disponibilitate.

B. PROIECTAREA CERCETĂRII

1. Alegerea surselor de informaţii

Având în vedere obiectivele definite, alegerea sursei de informaţii a avut la bază următoarele

criterii: originea sursei în raport cu echipa de management a proiectului, felul informaţiilor furnizate de

criterii: originea sursei în raport cu echipa de management a proiectului, felul informaţiilor furnizate de sursa de informaţii, identitatea sursei şi costul informaţiei furnizate. Sursa de informaţii a constituit-o medicii, participanţi la simpozion, externă echipei de management a proiectului, informaţiile furnizate fiind informaţii primare, direct de la purtătorii de informaţii, medicii prezenţi la simpozion.

2. Definirea colectivităţii de selecţie şi identificarea unităţilor supuse investigaţiei

În cazul cercetării directe, unitatea de cercetare (unitatea care va face obiectul investigaţiei) va corespunde cu unitatea de observare şi va fi constituită din medici, toate obiectivele formulate, vizând identificarea principalelor caracteristici demografice ale acestora. În cazul informaţiilor primare, unitatea de sondaj (unitatea de la care se recoltează informaţiile) va fi constituită, din medici activând în specialităţi înrudite domeniului patologiei musculoscheletala şi bolile înrudite, din cadrul clinicilor şi unităţilor medicale din localităţile aferente judetelor care se încadrează în regiunea de SUD-EST POSDRU.

3. Stabilirea mărimii eşantionului şi structura sa

În ceea ce priveşte mărimea eşantionului, acesta a fost stabilit în momentul administrării chestionarelor la participanţii la simpozion prezenţi, în ultima zi. Mărimea eşantionului a fost de 70

de medici Schema de eşantionare aplicată la constituirea eşantionului a fost una neprobabilistică, aleatoare, bazată pe metoda cotelor din mulţimea participanţilor la simpozion.

4. Proiectarea chestionarului.

Instrumentul de culegere a informaţiilor este chestionarul. Modelul de chestionar proiectat şi administrat la simpozionul de la Sinaia este prezentat în Anexa 1. Pentru culegerea datelor se va utiliza, ca metodă de culegere a informaţiilor, cercetarea directă. În acest caz informaţiile vor fi culese

direct de la purtătorii lor. Colectivitatea, la care se referă informaţiile, va fi formată din totalitatea participanţilor definit în grupul ţintă. Chestionarul prezent în Anexa 1 a fost proiectat şi pe o platformă online iar chestionarul este activ şi se poate vizualiza accesând link-ul

Informaţiile solicitate prin intermediul chestionarului sunt atât factuale cât şi de opinie.

Întrebările formulate sunt închise, dihotomice, multihotomice şi mixte acestea din urmă dând posibilitatea

Întrebările formulate sunt închise, dihotomice, multihotomice şi mixte acestea din urmă dând posibilitatea respondentului de a oferiri un răspuns corect, în cazul în care variantele menţionate în chestionar nu au fost satisfăcătoare pentru acesta. Chestionarul elaborat a fost testat pilot pe un eşantion de 10 de respondenţi pentru a depista din timp problemele legate de interpretarea greşită sau neînţelegerea anumitor aspecte, de omiterea anumitor situaţii particulare şi pentru aducerea îmbunătăţirilor necesare. În administrarea chestionarului s-a optat pentru distribuirea chestionarelor printre participanţi spre a fi completate cât mai comod, în ultima zi de desfăşurare a simpozionului, având informaţiile proaspăt întipărite în memorie. Informaţiile din chestionarele au fost preluate într-un fişier EXCEl şi apoi s-au încărcat pe platforma online www.esurveyspro.com (Anexa 2) spre a fi înregistrate în baza de date şi ulterior analizate prin pachetul de programe SPSS 19.0, de analiză şi cercetări de marketing.

5. Selectarea modalităţilor de culegere şi sistematizare a informaţiilor

Pentru realizarea scopului şi, implicit, a obiectivelor cercetării, în culegerea informaţiilor s-a optat pentru două modalităţi de cercetare: analiza surselor de date secundare şi sondajul. În prealabil, au fost identificate şi analizate informaţiile ce au legătură cu problematica investigată, existente în interiorul entităţilor cercetate, precum şi informaţiile obţinute din massmedia sau din cadrul diferitelor site-uri de profil (site-urile unităţilor medicale de publice şi private, Casele de Sănătate, Colegiul Medicilor, site-uri ale organizaţiilor profesionale ale medicilor, site-uri de ştiri generale sau dedicate domeniului medical, motoare de căutare) pentru familiarizarea cu temele cercetate. În alegerea surselor de date secundare s-a ţinut cont de natura acestora, sub aspectul credibilităţii şi încrederii. Pentru sistematizarea informaţiilor pe baza modelului de chestionar s-au definitivat instrucţiunile de completare, instruirea operatorilor de interviu, modul de codificare a intrebărilor, criteriile de verificare logică şi sintactică a datelor ce se vor prelua din chestionare, prelucrarea iniţială, grilele de corelaţii, modelele de tabele şi de grafice ce vor permite culegerea şi interpretarea informaţiilor obţinute din cercetare privind principalele elemente de satisfacţie şi interes privind participarea la simpozionul desfăşurat la Sinaia în perioada 26-29 noiembrie la Hotel New Montana. De asemenea, în etapa de selectare a modalităţii de culegere şi sistematizare a informaţiilor au fost definite variabele conceptuale şi operaţionale care fac obiectul cercetării şi au fost determinate relaţiile dintre acestea, identificându-se, astfel, variabilele dependente şi independente.

În aceeaşi măsură, au fost identificate scalele cu ajutorul cărora se vor măsura variabilele, s

În aceeaşi măsură, au fost identificate scalele cu ajutorul cărora se vor măsura variabilele, s- au stabilit metode de scalare (Diferenţiala Semantică, Scala lui Likert) prin care s-e vor recolta informaţiile şi se vor cuantifica pentru prelucrări finale, se vor elabora instrumentele utilizate în acest sens şi se vor elabora machetele de tabele pentru sistematizarea informaţiilor. În funcţie de modul de exprimare vor fi definite, atât variabilele cantitative, exprimate numeric, cât şi variabilele calitative. De asemenea, după modul de manifestare, unele întrebări sunt dihotomice adică, conţin două variante de răspuns iar altele sunt multihotomice, având mai multe variante posibile de răspuns. În urma demersului cercetării, a fost studiată descrierea simpozionului ca modalitate de desfăşurare a evenimentului şi urmărită determinarea gradului de satisfacţie a participanţilor din perspectiva evenimentului (zonă, loc de desfăşurare, parcare, servicii de alimentaţie, servire, cazare, ambient, atmosferă) dar şi din perspectiva calităţii educaţionale a evenimentului (renumele şi pregătirea celor care au conferenţiat simpozionul, calitatea prezentărilor, actualitatea subiectelor şi a informaţiilor transmise). De asemenea au fost solicitate şi o serie de informaţii ce au servit drept scop la cunoaşterea variabilelor demografice ale respondentului. Se va observa ce relaţie există între varibilele dependente şi cele independente supuse analizei, în ce mod va influenţa variabila nivelul de instruire, variabila venit Mai departe, în analiză, se va realiza definirea conceptuală şi operaţională a variabilelor cercetării. Măsurarea fiecărei variabile se va realiza prin intermediul scalelor de măsurare în funcţie de natura variabilei studiate, precum şi de obiectivele urmărite prin cercetare. Astfel, au fost utilizate:

scale nominale (de exemplu: împărţirea pe domenii de specialitate, în categorii); scala interval (de exemplu: importanţa atribuită criteriilor deaprecierea evenimentului desfăşurat, respondentul fiind solicitat să acorde un nivel de importanţă prin intermediul unor scale cu 5 nivele - în ipoteza că distanţele psihologice între cele cinci nivele ale scalei sunt egale, acestea intrând în categoria scalelor interval – diferenţiala semantică); scale proporţionale (de exemplu: identificarea ponderiiindivizilor ce deţin un cabinet particular individual în total eşantion). Pentru sistematizarea datelor s-au proiectat machete de tabele simple sau de contingenţă. Se va impune construirea matricei corelaţiilor, care va prezenta legăturile relevante pentru scopul cercetării şi care vor sta la baza realizării machetelor tabelelor de contingenţă.

relevante pentru scopul cercetării şi care vor sta la baza realizării machetelor tabelelor de contingenţă. 13
relevante pentru scopul cercetării şi care vor sta la baza realizării machetelor tabelelor de contingenţă. 13
relevante pentru scopul cercetării şi care vor sta la baza realizării machetelor tabelelor de contingenţă. 13
C. FAZA DE REALIZARE A CERCETĂRII 1. Recoltarea informaţiilor Perioada în care au fost culese

C. FAZA DE REALIZARE A CERCETĂRII

1. Recoltarea informaţiilor

Perioada în care au fost culese datele a fost 26-29 noiembrie 2012, acestea fiind recoltate de la participanţi, dmedici din domeniile prestabilite grupului ţintă (Reumatologie, Medicină internă, Imunopatologie, Balneofizioterapie, Medicină de familie, Neurochirurgie, Radiologie, Ortopedie, Imagistică medicală, Dermatologie, Gastroenterologie, Endocrinologie).

2. Prelucrarea informaţiilor

Operaţia de prelucrare a constat în editarea, codificarea şi tabularea datelor obţinute în etapa anterioară. Editarea a vizat verificarea şi rectificarea erorilor (acolo unde este posibil) sau eliminarea instrumentelor de culegere a datelor care au fost afectate de erori grave. După editarea datelor s-a procedat la codificarea şi tabularea lor, respectiv, la sistematizarea şi centralizarea cu ajutorul tabelelor, după care, s-a procedat la analiza datelor în conformitate cu scopul şi obiectivele cercetării şi în funcţie de tipul de scală pe care au fost măsurate variabilele înregistrate.

III. Analiza şi interpretarea informaţiilor

Pentru analiza şi interpretarea informaţiilor, se vor utiliza cu preponderenţă, frecvenţele relative pentru o mai uşoară interpretare a distribuţiei eşantionului în funcţie de variabilele cercetate. Studierea legăturilor existente între unele dintre variabilele cercetate şi diferite criterii demografice şi organizaţionale înregistrate se va realiza cu ajutorul tabelului de contingenţă, precum şi prin calculul coeficientului de asociere c al lui Cramer. Tabelul de contingenţă oferă o primă informaţie cu privire la existenţa / inexistenţa asocierii între două variabile nominale. În capetele rândurilor şi ale coloanelor se trec variantele celor două variabile, iar în rubricile (celulele) tabelului sunt înregistrate frecvenţele comune de apariţie ale variantelor celor două caracteristici. Interpretarea existenţei / inexistenţei legăturii dintre cele două variabile se face în funcţie de distribuţia, mărimea şi diferenţele dintre frecvenţele înregistrate în tabel,

frecvenţe care pot fi exprimate în mărime absolută sau, după caz, relativă. Utilizat în cazul

frecvenţe care pot fi exprimate în mărime absolută sau, după caz, relativă. Utilizat în cazul studierii asocierii dintre două variabile nominale, dintre care, cel puţin una, are mai mult de două variante posibile, coeficientul de asociere c al lui Cramer se determină cu ajutorul formulei:

 2   c n  min( c  1)( r  1) ,
2
c
n
min(
c
1)(
r
1)
,
unde:

2 = valoarea calculată 2 ; n = dimensiunea eşantionului cercetat; min (c-1)(r-1) = valoarea minimă dintre (c-1) şi (r-1), unde c reprezintă numărul de coloane şi r numărul de rânduri ale tabelului de contingenţă (numărul de variante ale celor două variabile corelate). Valorile posibile ale coeficientului c sunt cuprinse în intervalul 0, 1, ceea ce permite realizarea de comparaţii între mai mulţi coeficienţi, indiferent de numărul de variante ale variabilelor cercetate. Cu cât valoarea acestuia este mai apropiată de 0, cu atât asocierea dintre cele două variabile este mai slabă şi cu cât se apropie mai mult de 1, cu atât asocierea este mai puternică. În cazul tabelelor de contingenţă vor fi înregistrate frecvenţele relative, astfel, fiind mult mai uşor de observat existenţa anumitor diferenţe în funcţie de variabila cercetată pe sectoare de activitate. Vor fi studiate asocierile relevante pentru scopul cercetării, conform matricei corelaţiilor (ce se va stabili în etapa de selectare a modalităţii de culegere şi sistematizare a informaţiilor). Testarea semnificaţiei asocierilor dintre variabile se va realiza cu testul 2 pentru două variabile.

Testul 2 pentru două variabile studiază semnificaţia diferenţelor dintre subeşantioane, ori de

câte ori acestea au fost constituite după variaţia unor variabile nominale. Aplicarea testului 2

presupune determinarea valorii calculate 2 conform algoritmului cunoscut. Se lansează ipoteza nulă, conform căreia nu există diferenţe semnificative între grupele formate după variaţia variabilei independente din punctul de vedere al variaţiei variabilei dependente, respectiv, asocierea dintre cele două variabile nu este semnificativă.

Valoarea calculată 2 se compară cu valoarea teoretică citită din tabelele repartiţiei 2 pentru

(r-1)(c-1) grade de libertate şi nivelul de semnificaţie , unde r este numărul de rânduri şi c numărul de coloane ale tabelului de contingenţă.

Dacă:  2 calculat >  2 teoretic, ipoteza nulă se respinge , asocierea dintre

Dacă:

 2 calculat > 2 teoretic, ipoteza nulă se respinge, asocierea dintre cele două variabile

este semnificativă;

 2 calculat 2 teoretic, ipoteza nulă se acceptă, asocierea dintre cele două variabile

nu este semnificativă, pentru nivelul de semnificaţie α considerat.

Aplicarea testului 2 , presupune respectarea anumitor cerinţe. În cazul în care dimensiunea

colectivităţii cercetate este mai mare de 40 de unităţi atunci niciuna dintre frecvenţele teoretice “Oij”

din tabelul de contingenţă nu trebuie să fie mai mică decât 1, iar ponderea celor ce au valori mai mici

de 5 să nu depăşească 20% în total.

1. ANALIZA UNIVARIATĂ

În ceea ce priveşte notorietatea proiectului “Formare profesională pentru implementarea

noilor tehnologii în sistemul de sănătate”, se poate observa faptul că, cei mai mulţi respondenţi au

aflat despre proiect prin intermediul Colegiului medicilor (38,6%), urmat de cei care au obţinut

această informaţie de la colegi sau de pe site-ul www.performed.ro (20%). Au existat însă şi

respondenţi care au aflat din mass media (2,9%)sau prin intermediul reţelelor de socializare

(1,4%). Un procent foarte scăzut, de 17,1 % a fost înregistrat de respondenţii care nu au auzit de

apariţia acestui proiect din alte surse decât cele enumerate, sau la momentul participării efective la

Simpozionul Performed de la Sinaia.

Tabel 1.

Notorietatea proiectului

   

Procente

Variabile

Frecvenţe

(%)

Da, din mass-media

2

2.9

Da, prin intermediul Colegiului Medicilor

27

38.6

Da, de la colegi

14

20.0

Da, prin intermediul site-ului proiectului (www.performed.ro)

14

20.0

Da, prin intermediul reţelelor de socializare (Facebook, Twitter, LinkedIn)

1

1.4

Nu

12

17.1

Total

70

100.0

Din tabelul de contingenţă de mai sus se observă au fost înregistrate 70 de chestionare valide.

Figura 1. Notorietatea proiectului Aţi auzit de proiectul „Formare profesionala pentru implementarea noilor tehnologii

Figura 1. Notorietatea proiectului

Aţi auzit de proiectul „Formare profesionala pentru implementarea noilor tehnologii in sistemul de sanatate” inainte de a vă decide să participaţi la simpozion?

inainte de a vă decide să participaţi la simpozion? În cazul surselor de informare utilizate de

În cazul surselor de informare utilizate de respondenţi pentru a se documenta în legătura cu

simpozionul organizat la Sinaia de către echipa Performed, cei mai mulţi dintre aceştia au aflat prin

intermediul invitaţiilor transmise direct la locul de muncă sau prin intermediul Colegiului Medicilor

(37,1% din totalul respondenţilor), 18,6% dintre aceştia au cules informaţii de pe site-ul proiectului

(www.performed.ro), în timp ce 15,7% au avut colegii şi prietenii ca sursă de informare. Nici un

respondent nu a cules informaţii accesând site-uri de socializare. Printre sursele de informare conexe

enumerate de respondenţi, s-a numărat şi revista ,,Viaţa medicală”.

Tabel 2. Surse de informare

   

Procente

 

Variabile

 

Frecvenţe

(%)

Invitatii transmise direct la locul de munca

26

37.1

Informatii transmise prin Colegiul medicilor

26

37.1

Site-ul proiectului (www.performed.ro)

 

13

18.6

Retele

de

socializare

(Facebook,

Twitter,

0

0

LinkedIn)

 
Colegi sau prieteni 11 15.7 Total 70 100 Figura 2. Surse de informare Vă rug

Colegi sau prieteni

11

15.7

Total

70

100

Figura 2. Surse de informare

rugăm săne precizaţi sursele de informare despre acest seminar organizat la Sinaia?

de informare despre acest seminar organizat la Sinaia? Caracterizarea varia ţ iei Distribuţia pe frecvenţe este
de informare despre acest seminar organizat la Sinaia? Caracterizarea varia ţ iei Distribuţia pe frecvenţe este

Caracterizarea variaţiei Distribuţia pe frecvenţe este prezentată sub formă tabelară (Tabelul 2), observându-se că valorile cele mai ridicate corespund surselor de informare pe bază de invitaţii, atât de la locul de muncă, cât şi cele primite prin intermediul Colegiului Medicilor (37,1%) dintre respondenţi au declarat că au fost informaţi prin intermediul celor două surse. Astfel, ipoteza conform căreia majoritatea dintre participanţi au aflat de eveniment prin Colegiul Medicilor şi prin intermediul invitaţiilor transmise la locul de muncă, ipoteză asociată obiectivului cercetării ce a vizat identificarea surselor de informare prin intermediul cărora participanţii au aflat de eveniment, a fost confirmată, întrucât 74,2% dintre participanţi au aflat informaţii despre eveniment din aceste surse. În ceea ce priveşte frecvenţa de participare la simpozioanele medicale naţionale şi internaţionale, cei mai mulţi dintre respondenţi (44,3%) au afirmat faptul că, participă o dată la 2-3 luni la astfel de manifestări ştiinţifice, 21,4% dintre cei intervievaţi participă la astfel de evenimente o dată la 6 luni, 18,6% merg ocazional la astfel de activităţi, în timp ce numai 15,7% dintre aceştia au o frecvenţă de participare la simpozioanele medicale naţionale şi internaţionale o dată pe lună.

Tabel 3. Frecven ţ a de participare     Procente   Variabile Frecvenţe (%) O

Tabel 3. Frecvenţa de participare

   

Procente

 

Variabile

Frecvenţe

(%)

O

data pe lună

11

15.7

O

data la 2-3 luni

31

44.3

O

data la 6 luni

15

21.4

Ocazional

13

18.6

Total

70

100.0

Figura 3. Frecvenţa de participare la simpozioane medicale

Care este frecvenţa de participare la simpozioane medicale pe plan naţional şi internaţional?

medicale pe plan na ţ ional ş i interna ţ ional? Mai mult de jumătate dintre

Mai mult de jumătate dintre respondenţi (60%) au declarat că participă la simpozioane

medicale pe plan naţional şi internaţional, cel puţin o dată la 6 luni; 15.7% - o dată pe lună; 44.3% - o

dată la 2-3 luni. Frecvenţa participării la simpozioane medicale pentru 21.4% dintre persoanele

intervievate este o dată la 6 luni şi pentru 18.6% dintre respondenţi este ocazional.

Deci, se acceptă ipoteza conform căreia mai mult de 60% din totalul respondenţilor participă la

simpozioane medicale pe plan naţional şi internaţional, o dată la 2-6 luni;

Centilele ş i cuartilele sunt prezentate în tabelul urm ător, astfel 25% dintre respondenţi au

Centilele şi cuartilele sunt prezentate în tabelul următor, astfel 25% dintre respondenţi au

declarat o frecvenţă de participare la astfel de evenimente de cel puţin o dată la 2 - 3 luni.

Tabel 4. Indicatori ai tendinţei centrale şi ai variaţiei pentru variabila “frecvenţă participare la

simpozioane medicale”

N

Valid

70

Missing

0

Median

2.00

Mode

2

Percentiles

10

1.00

20

2.00

25

2.00

30

2.00

40

2.00

50

2.00

60

2.60

70

3.00

75

3.00

80

3.00

90

4.00

Din datele culese, motivele care i-au determinat pe respondenţi să participe la acest

simpozion, în ordinea importanţei: aflarea de noutăţi în domeniul de activitate (45,7%), dezvoltare

profesională (34,3%), tematicile abordate (11,4%), şi socializarea cu ceilalţi participanţi (7,1%). Doar

1,4% dintre persoanele intervievate nu au dorit să răspundă la această întrebare.

Tabel 5. Motive de participare

   

Procente

Variabile

Frecvenţe

(%)

Dezvoltare profesională

24

34.3

Tematici abordate

8

11.4

Noutăţi in domeniu

32

45.7

Socializare

5

7.1

Nu răspund

1

1.4

Total

70

100.0

Figura 4. Motive de participare la simpozion Vă rugăm să menţionati motivele participării dvs. la

Figura 4. Motive de participare la simpozion

Vă rugăm să menţionati motivele participării dvs. la simpozion:

să menţionati motivele participării dvs. la simpozion: Măsurarea tendinţ ei centrale - Analizând variabila

Măsurarea tendinţei centrale - Analizând variabila motivele participării la simpozion se observă faptul că grupul modal (majoritar) este constituit de motivul noutăţi în domeniu, având frecvenţa cea mai mare de apariţie în rândul participanţilor. Aşadar, acest element constituie motivaţia principală pentru participarea la simpozion, pentru cei mai mulţi dintre respondenţi. Din distribuţia de frecvenţe prezentată în Tabelul 5 se remarcă faptul că, pe lângă noutăţile în domeniu de care beneficiază participanţii (45,7% dintre participanţi au invocat acest motiv), pe poziţia următoare se situează dezvoltarea profesională pe care o oferă simpozionul (34,3% dintre participanţi au argumentat astfel motivatia participării la simpozion). Aşadar, ipoteza potrivit căreia cei mai mulţi dintre respondenţi vor avea ca principal motiv de participare la proiectul Performed noutăţi în domeniu şi dezvoltare profesională se acceptă.

Indicatorul utilizat pentru caracterizarea tendinţei centrale în cazul acestei variabile este media aritmetică, a cărei valoare este 1,10 - cei mai mulţi respondenţi au apreciat drept foarte satisfăcător

prestigiul profesional al lectorilor . Valoarea medianei (Median = 1) este situată în grupa “

prestigiul profesional al lectorilor. Valoarea medianei (Median = 1) este situată în grupa “foarte satisfăcător”.

Figura 5. Imaginea simpozionului desfăşurat

Apreciaţi imaginea simpozionului desfăşurat prin prisma următoarelor variabile (Top 2 box)

prin prisma următoarelor variabile ( Top 2 box ) Tabel 6. Tendinţa centrală   Statistics Imagine
prin prisma următoarelor variabile ( Top 2 box ) Tabel 6. Tendinţa centrală   Statistics Imagine

Tabel 6. Tendinţa centrală

 

Statistics

Imagine simpozion - prestigiul profesional lectori

N

Valid

70

Missing

0

Mean

1.10

Median

1.00

Std. Deviation

.302

Variance

.091

Skewness

2.725

Std. Error of Skewness

.287

Kurtosis

5.587

Std. Error of Kurtosis

.566

Minimum

1

Maximum

2

Calitatea serviciilor şi calitatea prezentării sunt itemii principali ce contribuie la formarea unei imagini bune în rândul respondenţilor, aceştia declarând într-o mare măsura că sunt foarte satisfăcuţi de aceşti itemi.

Tabel 7.

Imaginea simpozionului Calcularea mediei

Variabile

Media obţinută

Prestigiul profesional al lectorilor care susţin prelegeri

4.9

Calitatea prezentărilor susţinute de lectori

4.92857

Noutatea conţinutului informaţional oferit în cadrul prelegerilor

4.87143

Calitatea serviciilor oferite de personalul din organizare 4.95714 Figura 6 Imaginea simpozionului desfăş urat -

Calitatea serviciilor oferite de personalul din organizare

4.95714

Figura 6 Imaginea simpozionului desfăşurat - Media

Figura 6 Imaginea simpozionului desfăş urat - Media În cazul aprecierilor privind modul de organizare al

În cazul aprecierilor privind modul de organizare al simpozionului, respondenţii :

sunt de acord cu faptul că simpozionul s-a ridicat la nivelul aşteptărilor (1,88);

au fost plăcut impresionaţi de calitatea prezentărilor susţinute la simpozion (1,85);

consideră că participarea la acest simpozion a fost foarte utilă (1,75);

consideră că au primit informaţii valoroase legate de domeniul

în care activează (1,65);

consideră că, acest simpozion i-a ajutat să stabilească legături cu invitaţi de prestigiu din

domeniul medical (1,52).

Tabel 8. Modul de organizare al simpozionului Calcularea mediei

Afirmaţii

Media obtinuţă

Participarea la simpozion a fost extrem de utilă

1.757143

Am primit informaţii valoroase în domeniul meu de activitate

1.657143

Am fost placut impresionat (ă) de calitatea prezentărilor susţinute la simpozion

1.857143

Am beneficiat de ocazia de a stabili legături cu alţi invitaţi de prestigiu

1.528571

Organizarea simpozionului s-a ridicat la nivelul aşteptărilor mele

1.885714

Pentru a testa normalitatea distribuţiei în cazul variabilei prestigiul profesional al lectorilor,

testul statistic utilizat a fost Shapiro-Wilk. După cum se poate observa din tabelul următor, valoarea

Sig. a testului Shapiro-Wilk este egală cu 0, fiind mai mică de 0,05, ceea ce înseamnă că variabila nu

are o distribuţie normală.

Tabel 9. Testarea normalităţ ii distribu ţ iei Kolmogorov-Smirnov a Shapiro-Wilk Statistic df Sig. Statistic

Tabel 9. Testarea normalităţii distribuţiei

Kolmogorov-Smirnov a

Shapiro-Wilk

Statistic

df

Sig.

Statistic

df

Sig.

Imagine simpozion -

prestigiul profesional

lectori

.530

70

.000

.343

70

.000

a. Lilliefors Significance Correction

70 .000 .343 70 .000 a. Lilliefors Significance Correction Cum apreciaţi următoarele afirmaţii referitoare la
Cum apreciaţi următoarele afirmaţii referitoare la simpozion?
Cum apreciaţi următoarele afirmaţii referitoare la
simpozion?

Respondenţii sunt de acord într-o mare măsură (88.6%) cu faptul că „Organizarea simpozionului s-a ridicat la nivelul aşteptărilor acestora”, iar 85.7% sunt de acord cu afirmaţia conform careia “Am fost plăcut impresionat de calitatea prezentărilor susţinute la simpozion”.

Tabel 10. Organizarea simpozionului Calcularea mediei

Afirmaţii

Media obtinuţă

Ambianta si dotarea salilor alocate simpozionului

4.957143

Ambianta camerei de hotel

4.857143

Diversitatea meniului si calitatea meselor servite

4.785714

Organizarea in general

4.914286

Locuri de parcare

4.857143

Va rugam să indicaţ i în ce măsura sunteţ i satisf ă cut/nesatisf ă cut

Va rugam să indicaţi în ce măsura sunteţi satisfăcut/nesatisfăcut privind locaţia aleasă pentru simpozionul la care aţi participat.

ia aleas ă pentru simpozionul la care a ţ i participat. Ambian ţ a/ dotarea s
ia aleas ă pentru simpozionul la care a ţ i participat. Ambian ţ a/ dotarea s

Ambianţa/ dotarea sălilor, organizarea şi locurile de parcare sunt principalii factori ce contribuie la

satisfacţia respondenţilor cu privire la locatia aleasă pentru simpozionul la care au participat. Factorul

care a obţinut cel mai slab scor este constituit din diversitatea şi calitatea meniului, ceea ce înseamnă

că în cazul acestei variabile sunt necesare îmbunătăţiri.

În ceea ce priveşte măsura în care persoanele intervievate au accesat site-ul proiectului www.performed.ro, 65,7% dintre respondenţi au menţionat faptul că au accesat site-ul cel puţin o dată, 15,7% dintre aceştia au menţionat că au auzit de acest site dar că nu l-au accesat deocamdată, în timp ce doar 18,6% nu au auzit de acest site şi în consecinţă nu l-au accesat până în momentul de faţă.

Tabel 11. Distribuţia pe frecvenţe – Accesarea site-ului

   

Procente

Variabile

Frecvenţe

(%)

Da, dar nu l-am accesat

11

15.7

Da, l-am accesat cel putin o data

46

65.7

Nu

13

18.6

Total

70

100.0

Site-ul proiectului „Formare profesio nala pentru implementarea noilor tehnologii in sistemul de sanatate” este

Site-ul proiectului „Formare profesionala pentru implementarea noilor tehnologii in sistemul de sanatate” este www.performed.ro. Va rugam să ne precizati dacă cunoasteti acest site:

. Va rugam să ne precizati dacă cunoasteti acest site: În cazul variabilei specialitatea medicală ,

În cazul variabilei specialitatea medicală, cei mai mulţi respondenţi sunt: medici de familie (40%), urmaţi de cei care au alte specializări (15,7%), medici internişti (12,9%), balneofizioterapeuţi (10%), neurochirurgi (5,7%), reumatologi (4,3%), endocrinologi (2,9%), ortopezi (2,9%) şi imaginistică medicală (1,4%), 4,3% dintre respondenţi nu au vrut să răspundă la această întrebare.

Tabel 12. Distribuţia pe frecvenţe – Specialitatea medicală

   

Procente

Variabile

Frecvenţe

(%)

Reumatologie

3

4.3

Medicină internă

9

12.9

Balneofizioterapie

7

10.0

Medicină de familie

28

40.0

Neurochirurgie

4

5.7

Ortopedie

2

2.9

Imagistică medicală

1

1.4

Endocrinologie

2

2.9

Alta

11

15.7

Nu răspund

3

4.3

Total

70

100.0

Specialitatea medical în care activaţ i. În continuare, este analizată variabila studii , măsurată pe

Specialitatea medical în care activaţi.

Specialitatea medical în care activaţ i. În continuare, este analizată variabila studii , măsurată pe o

În continuare, este analizată variabila studii, măsurată pe o scală nominală. Participanţii la simpozion,

în proporţie de 90% sunt absolvenţi de studii superioare şi în procente mici se găsesc şi respondenţi

care au studii doctorale (5,7%) sau postdoctorale (4,3%).

Tabel 13. Distribuţia de frecvenţe - Ultima formă de studii absolvită

   

Procente

Variabile

Frecvenţe

(%)

Studii universitare

63

90.0

Studii doctorale

4

5.7

Studii postdoctorale

3

4.3

Total

70

100.0

Ultima formă de studii absolvită.

4 5.7 Studii postdoctorale 3 4.3 Total 70 100.0 Ultima formă de studii absolvită . 27
În ceea ce priveşte vechimea respondenţilor în domeniul medical, cele mai multe persoane intervievate (81,4%)

În ceea ce priveşte vechimea respondenţilor în domeniul medical, cele mai multe persoane intervievate (81,4%) au o vechime de peste 10 ani în acest domeniu, 14,3% dintre aceştia au o vechime cuprinsă între 7-10 ani, 2,9% dintre respondenţi au menţionat o vechime cuprins între 3-6 ani, în timp ce doar 1,4% au o vechime de sub 3 ani în domeniul medical.

Tabel 14.

Distribuţia de frecvenţe - Vechime

   

Procente

Variabile

Frecvenţe

(%)

Sub 3 ani

1

1.4

Intre 3-6 ani

2

2.9

Intre 7-10 ani

10

14.3

Peste 10 ani

57

81.4

Total

70

100.0

Care estevechimea dvs. în specialitatea medicală?

Care este vechimea dvs. în specialitatea medical ă ? În general, participanţ ii la acest sim

În general, participanţii la acest simpozion sunt oameni cu experienţă în domeniul medical,

peste 80% dintre aceştia având o experienţă de peste 10 ani în specialitatea medicală în care activează,

în timp ce doar 1.4% dintre respondenţi declară că au o vechime mai mică de 3 ani în domeniul lor de

activitate.

În ceea ce priveşte nivelul veniturilor nete lunare obţinute de către respondenţi, 44,3% dintre aceştia

În ceea ce priveşte nivelul veniturilor nete lunare obţinute de către respondenţi, 44,3% dintre aceştia au menţionat că au venituri nete cuprinse între 1501-2500 lei şi peste 2500 lei, în timp ce numai 11,4 % dintre cei intervievaţi au raportat un salariu cuprins între 1000 – 1500 lei.

Tabel 14.

Distribuţia de frecvenţe – Venit

   

Procente

Variabile

Frecvenţe

(%)

1000-1500 lei

8

11.4

1501-2500 lei

31

44.3

peste 2500 lei

31

44.3

Total

70

100.0

Precizaţi în care dintre următoarele intervale de venit net lunar vă încadraţi?

toarele intervale de venit net lunar vă încadraţ i? Pentru variabila vârsta respondenţilor , 54,3 %

Pentru variabila vârsta respondenţilor, 54,3 % dintre aceştia au vârsta peste 55 de ani, 24,3 % dintre persoanele intervievate au declarat că se regăsesc în intervalul cuprins intre 36-45 de ani, 18,6% au vârsta cuprinsă între 46-55 de ani, în timp ce doar 2,9% dintre respondenţi au vârsta cuprinsă între 26- 35 de ani.

Tabel 15. Distribuţia de frecvenţe - Vârstă

   

Procente

Variabile

Frecvenţe

(%)

26-35 ani

2

2.9

36-45 ani

17

24.3

46-55 ani

13

18.6

peste 55 ani

38

54.3

Total

70

100.0

În ce categorie de vârstă vă încadraţi?

13 18.6 peste 55 ani 38 54.3 Total 70 100.0 În ce categorie de vârstă vă
Valoarea modal ă este reprezentat ă de categoria de vârsta predominant ă în randul respondenţi

Valoarea modală este reprezentată de categoria de vârsta predominantă în randul

respondenţilor, cea de peste 55 ani (54.3%), în timp ce doar 2.9% dintre acestia fac parte din

categoria de 26-35 ani.

Jumătate din totalul respondenţilor au până în 55 ani, iar restul respondenţilor sunt peste 55 ani.

Referitor la sexul respondenţilor, 75,7 % dintre aceştia sunt femei în timp ce doar 24,3 % sunt bărbaţi.

Tabel 16. Distribuţia de frecvenţe - Sex

   

Procente

Variabile

Frecvenţe

(%)

Masculin

17

24.3

Feminin

53

75.7

Sex:

Masculin 17 24.3 Feminin 53 75.7 Sex: 75.7 % dintre respondenţi sunt de gen feminin, iar

75.7 % dintre respondenţi sunt de gen feminin, iar 24.3% sunt de gen masculin.

Unitatea medicală în care respondenţii lucrează, cei mai mulţi dintre aceştia au menţionat faptul că, îşi desfăşoara activitatea într-un cabinet individual (42,9%), 37,1% au afirmat că lucrează într-o clinică, 12,9 % îşi desfăşoara activitatea în policlinică, în timp ce doar 7,1% lucrează în clinică universitară.

Tabel 17.

Distribuţia de frecvenţe – Unitatea medicală

Variabile

Frecvenţe

Procente

(%)

Clinica universitara 5 7.1 Clinica 26 37.1 Policlinica 9 12.9 Cabinet individual 30

Clinica universitara

5

7.1

Clinica

26

37.1

Policlinica

9

12.9

Cabinet individual

30

42.9

Total

70

100.0

Unitatea medicalăîn care vă desfășurați activitatea este:

ă în care v ă desf ă ș ura ț i activitatea este: În cazul variabilei

În cazul variabilei mediul (urban sau rural) în care este amplasată unitatea medicală în cadrul

căreia participanţii îşi desfăşoară activitatea, se poate constata faptul că ipoteza enunţată la începutul

cercetării se acceptă, dat fiind faptul că peste 80% dintre respondenţi au afirmat că unitatea medicală

se situează în mediul urban. Mediul rural este slab reprezentat, 15,7% din respondenţi provin din

mediul rural.

Tabel 18.

Distribuţia de frecvenţe – Localizarea unităţii medicale – mediu urban/rural

   

Procente

Variabile

Frecvenţe

(%)

Mediul urban

59

84.3

Mediul rural

11

15.7

Total

70

100.0

Unitatea medicala in care va desfasurati activitatea se aflain:

Mediul rural 11 15.7 Total 70 100.0 Unitatea medicala in care va desfasurati activitatea se aflain:

31

Referitor la localitatea şi judeţul de provenien ţă al respondenţ ilor, cei mai mul ţ

Referitor la localitatea şi judeţul de provenienţă al respondenţilor, cei mai mulţi dintre aceştia provin din judeţele : Dâmboviţa, Argeşşi Prahova.

Judeţul de reşedinţă:

ţ a, Arge şş i Prahova. Judeţ ul de re şedinţă : Dacă aveţ i alte

Dacă aveţi alte sugestii sau propuneri, vă rugăm să completaţi în rubrica de mai jos.

, vă rug ă m s ă completaţi în rubrica de mai jos. Principalele propuneri/ sugestii

Principalele propuneri/ sugestii din partea respondenţilor : organizarea de noi

simpozioane(8.6%), promovare mai intensă (7.1%) şi abordarea de teme mai variate (4.3%), în timp

ce 12.9% dintre aceştia nu au nimic de propus, declarând că proiectul le-a adus satisfacţie maximă.

2. ANALIZA CORELAŢIILO R ÎNTRE VARIABILE  Corelaţia între variabilele Sex (Q14) şi mediul unitatii

2. ANALIZA CORELAŢIILOR ÎNTRE VARIABILE

Corelaţia între variabilele Sex (Q14) şi mediul unitatii medicale (Q16) în care respondenţii

îşi desfăşoară activitatea.

Pentru a vedea dacă există corelaţie între cele două variabile nominale dihotomice, se aplică

coeficientul de corelaţie Yule.

Case Processing Summary Cases

 

Valid

 

Missing

Total

 
 

N

Percent

N

Percent

N

Percent

q16 *

70

100.0%

0

.0%

70

100.0%

q14

 

q16 * q14 Crosstabulation

 
 

q14

 

Total

   

Masculin

Feminin

 

q16

Mediul

Count

 

16

43

59

urban

%

of Total

22.9%

61.4%

84.3%

Mediul

Count

 

1

10

11

rural

%

of Total

1.4%

14.3%

15.7%

Total

Count

 

17

53

70

%

of Total

24.3%

75.7%

100.0%

Q

16

x

10 10

  1 1 x x

43 43

16

x

0,57

Din cel de-al doilea tabel se poate observa faptul că frecvenţele cele mai multe se află pe

diagonala principală, aspect ce indică legatura directă dintre sexul respondenţilor şi mediul unităţii

medicale în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. în urma calculării coeficientului lui Yule de

asociere, observăm că valoarea acestuia este de 0,57, valoare ce ne indică o legătură pozitivă, existând

o interdependenţă de intensitate medie între cele două variabile studiate.

   Corelaţia între variabilele Vechimea în specialitatea medicala (Q10) şi frecvenţa  
 

Corelaţia între variabilele Vechimea în specialitatea medicala (Q10) şi frecvenţa

 

participării la simpozioane medicale pe plan naţional şi internaţional (Q3)

 
   

Case Processing Summary

   
   

Cases

 
 

Valid

   

Missing

 

Total

 

N

Percent

 

N

Percent

N

Percent

q10 *

70

100.0%

 

0

 

.0%

70

100.0%

q3

   
 

q10 * q3 Crosstabulation

 
       

q3

Total

     

O data pe luna

O data la 2- 3 luni

O data la 6 luni

Ocazional

q10

Sub 3 ani

Count

   

1

 

0

 

0

0

1

%

of Total

 

1.4%

 

.0%

.0%

.0%

1.4%

Intre 3-6 ani

Count

   

1

 

0

 

1

0

2

%

of Total

 

1.4%

 

.0%

1.4%

.0%

2.9%

Intre 7-10 ani

Count

   

1

 

5

 

2

2

10

%

of Total

 

1.4%

 

7.1%

2.9%

2.9%

14.3%

Peste 10 ani

Count

   

8

 

26

 

12

11

57

%

of Total

11.4%

 

37.1%

17.1%

15.7%

81.4%

Total

 

Count

   

11

 

31

 

15

13

70

 

%

of Total

15.7%

 

44.3%

21.4%

18.6%

100.0%

Symmetric Measures

Value

Approx.

Sig.

Nominal by

Phi

.365

.408

Nominal

Cramer's V

.211

.408

Contingency

.343

.408

Coefficient

N of Valid Cases

70

măsura gradul de corelaţie a fost generat contingenţă, care în cazul de faţă este 0.343.
măsura gradul de corelaţie a fost generat contingenţă, care în cazul de faţă este 0.343.

măsura gradul

de corelaţie

a fost generat

contingenţă,

care în cazul de faţă este 0.343. Astfel, ţinând cont de nivelul de semnificaţie de 95%, putem

concluziona faptul că între cele două variabile există o legătură pozitivă de intensitate slabă.

Chiar daca Sig indică o legătura slabă între cele două variabile, putem observa cu ajutorul

graficului că respondenţii cu o vechime de peste 10 ani în domeniu frecventează mai mult

simpozioanele medicale organizate la nivel naţional, cât şi internaţional, cu precădere remarcându-se

cei care participă o dată la 2-3 luni la astfel de activităţi.

cele

două variabile,

coeficientul de

Pentru a

dintre

Corelaţia

activitatea

dintre sexul respondentului si unitatea medicala in care isi desfasoara

 

Unitateamedicala de desfasurare a activitatii

Total

Clinicauniver

Clinica

Policlinic

Cabinet

 

sitara

a

individual

 

Masculin

 

1

11

 

2

 

3

 

17

Sex

Feminin

 

4

15

 

7

 

27

 

53

Total

 

5

26

 

9

 

30

 

70

   

Symmetric Measures

 
 

Value

Approx.

Sig.

Nominal by

 

Contingency

     

Nominal

Coefficient

 

,320

,046

N of Valid Cases

   

70

 

a. Not assuming the null hypothesis.

 
b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis. Cum valoarea coeficientului de contingenta

b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

Cum valoarea coeficientului de contingenta este de 0,320, putem spune ca intre cele doua variabile (sexul respondentului si unitatea medicalain care isi desfasoara activitatea) exista o legatura directa, de intensitate slaba.

exista o legatura directa, de intensitate slaba.  Corelaţia dintre varsta respondentului si venitul sau

Corelaţia dintre varsta respondentului si venitul sau net lunar

 

Correlations

 

Varsta

Venit net lunar

   

Correlation Coefficient

1,000

-,053

Varsta

Sig. (2-tailed)

.

,664

Spearman's rho

N

70

70

 

Correlation Coefficient

-,053

1,000

 

Venit net lunar

Sig. (2-tailed)

,664

.

N

70

70

Cum valoarea coeficientului Spearman este de -0,053 (care tinde spre 0), putem trage concluzia ca nu exista o legatura între vârsta respondentilor şi venitul lunar net.

Frecventa participarii la simpozioane medicale pe plan national şi international (Q3) şi

calitatea prezentarilor sustinute de lectori (Q5_2)

Case Processing Summary Cases   Valid   Missing Total   N Percent N Percent N

Case Processing Summary Cases

 

Valid

 

Missing

Total

 

N

Percent

N

Percent

N

Percent

q3 *

70

100.0%

0

.0%

 

70

100.0%

q5_2

 

q3 * q5_2 Crosstabulation

 
 

q5_2

 

Total

Foarte

Satisfacato

 

satisfacator

r

q3

O data pe luna

Count

8

3

11

 

%

of

11.4%

4.3%

 

15.7%

Total

 
 

O data la 2-3 luni

 

Count

30

1

31

%

of

42.9%

1.4%

 

44.3%

 

Total

 
 

O data la 6 luni

Count

15

0

15

 

%

of

21.4%

.0%

21.4%

Total

 
 

Ocazional

Count

12

1

13

 

%

of

17.1%

1.4%

 

18.6%

Total

 

Total

Count

65

5

70

%

of

92.9%

7.1%

100.0%

Total

 
 

Symmetric Measures

 
 

Value

Approx.

 
 

Sig.

Nominal by

Phi

.350

 

.035

 

Nominal

Cramer's V

.350

.035

Contingency

.331

.035

Coefficient

 

N of Valid Cases

 

70

Cramer's V .350 .035 Contingency .331 .035 Coefficient   N of Valid Cases   70 37
Cramer's V .350 .035 Contingency .331 .035 Coefficient   N of Valid Cases   70 37

37

Din tabelele de mai sus se poate observa ca intre cele doua variabile exista o

Din tabelele de mai sus se poate observa ca intre cele doua variabile exista o corelatie pozitiva

de intensitate slaba. în plus, din grafic se poate concluziona faptul ca marea majoritate a respondenţilor

care participa la simpozioane medicale pe plan national şi international o data la 2-3 luni sunt foarte

satisfacuti de calitatea prezentarilor sustinute de lectori la acest simpozion organizat la Sinaia.

Corelaţia între vechimea în specialitatea medicala (Q10) şi venitul net lunar (Q12)

 

Correlations

 

q10

q12

Kendall's

q10

Correlation

1.000

-.028

tau_b

Coefficient

Sig. (2-tailed)

.

.804

N

70

70

 

q12

Correlation

-.028

1.000

 

Coefficient

Sig. (2-tailed)

.804

.

N

70

70

Spearman's

q10

Correlation

1.000

-.030

rho

Coefficient

Sig. (2-tailed)

.

.804

N

70

70

 

q12

Correlation

-.030

1.000

 

Coefficient

Sig. (2-tailed)

.804

.

N

70

70

In general coeficientul de corelatie Kendall ia valori mai mici decat coeficientul Spearman,

lucru ce se poate oberva şi în tabelul de mai sus. în acest caz, valoarea coeficientului Kendall este de -

0,028 iar cea a lui Spearman de -0,030. Avand în vedere valoarea acestora putem afirma faptul ca între

cele doua variabile studiate există o corelatie negativă, foarte slaba ca şi intensitate.

Corelaţia între Notorietate proiect (Q1) şi accesarea siteului (Q8)

Case Processing Summary Cases Missing

Valid

N

Percent

N

Percent

Total

N

Percent

q1 * 70 100.0% 0 .0% 70 100.0%   q8   q1 * q8 Crosstabulation

q1 *

70

100.0%

0

.0%

70

100.0%

 

q8

 

q1 * q8 Crosstabulation

 
 

q8

Total

 

Da, dar nu l- am accesat

Da, l-am accesat cel putin o data

Nu

q1

Da, din mass-media

Count

1

1

0

2

 

%

of

1.4%

1.4%

.0%

2.9%

Total

 
 

Da, prin intermediul Colegiul Medicilor

Count

6

16

5

27

%

of

8.6%

22.9%

7.1%

38.6%

 

Total

 
 

Da, de la colegi

Count

0

10

4

14