Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Științe Economice
CATEDRA Marketing și Logistică

BACIU NATALIA

“Influența stilului de viață a consumatorului în luarea deciziilor de

marketing.”
362. Marketing și logistică
Teză de licenţă

Sef Departament _________________ Hămuraru Maria

(semnătura)

Conducător ştiinţific: _____________ Tabarcea Ala dr., conferenţiar universitar

(semnătura)

Autorul: ______________ Baciu Natalia

(semnătura)

Chişinău-2019
Cuprins
Introducere
1. Delimitări conceptuale ale stilului de viață și relevanța acestuia în procesul decisional de
marketing
1.1. Definirea conceptului și caracteristici de bază ale stilului de viață
1.2. Metode de cercetare și măsurare a stilului de viață
1.3. Factorii de influență și cristalizare a stilului de viață și relevanța segmentării după stilul de
viață pentru comportamentul consumatorului
2. Analiza activității de marketing a SRL ”Sakura Tur”
2.1. Scurt istoric, sfera de activitate, analiza economico-financiară ale întreprinderii SRL“ Sakura
Tur” și poziția acesteia pe piața Republicii Moldova
2.2. Mediul intern, mediul extern și mixul de marketing la întreprinderea “Sakura tur”SRL
2.3. Analiza procesului decizional de marketing în cadrul întreprinderii “Sakura tur” SRL
III. Direcții de ameliorare a deciziilor de marketing în cadrul companiei, prin prisma
impactului stilului de viață al consumatorului
3.1.Analiza comportamentului și al stilului lor de viață ale consumatorilor serviciilor turistice pe
piața Republicii Moldova
3.2. Cercetarea stilului de viață al consumatorului produselor companiei ”Sakura Tur” și
impactul acestuia în luarea deciziilor de marketing
3.4. Raționalizarea procesului decisional al companiei prin prisma influenței stilului de viață al
cumpărătorilor de serviciilor turistice.
Concluzii și recomandări
Bibliografie
Anexe
Lista abrevierilor. (încă nu este elaborat)
AIO - Activități, Interese, Opinii

VALS - Value and Lifestyle

 Adnotare.
Teza de licență intitulat “Influența stilului de viață a consumatorului în luarea deciziilor de
marketing.” a studentei Baciu Natalia, grupa MK1601, specialitatea Marketing și Logistică.

Cuvinte-cheie: AIO, VALS,

Teza are un volum de XX pagini, este divizat în următoarele compartimente: introducere undese
se descrie lucrarea dată, trei capitole, concluzii și anexe.
Primul capitol reprezintă ”Delimitări conceptuale ale stilului de viață și relevanța acestuia în
procesul decizional de marketing”.Sunt definite conceptul stilului de viață a consumatorului, care
sunt caracteristicile și tipologii ale stilului de viață. Metode de cercetare a stilului de viață și care
sunt factorii de influență și relevanța segmentării după stilul de viață pentru comportamentul
consumatorului.
Al doilea capitol descrie compania ”Sakura Tur” SRL. În acest capitol va fi elaborat un scurt
istoric, sfera de activitate, analiza economico-financiară a întreprinderii și poziția pe piața
Republicii Moldova. Analiza mediului intern și extern, mixul de marketing la întreprindere.
Analiza procesului decizional de marketing în întreprindere.
Al treilea capitol va fi direcția de ameliorare a deciziilor de marketing în cadrul firmelor
prestatoare de servicii din Republica Moldova, prin prisma impactului stilului de viață. În acest
capitol va fi analizat evoluția și tendințele de dezvoltare a pieței serviciului din Republica
Moldova, analiza comportamentului ale consumatorilor servciilor pe piața Republicii Moldova.
Care este impactul asupra luării deciziilor de marketing.
Iar în concluzii au fost elaborate păreri și concluzii, iar în anexă vor fi identificate XXX
1. Delimitări conceptuale ale stilului de viață și relevanța acestuia în procesul
decizional de marketing
Comportamentul consumatorului prezintă un domeniu important de marketing.
Acest domeniu a generat o atenție deosebită de către cercetători încă din anii 1970. Odată cu
globalizarea, a crescut o necesitate de studiere aprofundată a consumatorilor și au crescut
experiențele și consecințele acestui domeniu. Consumatorii din diferite categorii de vârste, profil
demografic, clasă socio-economic, venituri, nivelul educațional, mediu cultural etc demonstrează
diferite tipuri de comportament ale acestora. Comportamentul consumatorului este o parte
centrală în viață. Este un proces care se schimbă mereu, unde toți ajung să fie utilizatori,
cumpărători, vânzători, influenceri etc. Fiecare este implicat într-un proces individual sau
colectiv. Oricine poate cumpăra vreun bun sau vreun bilet la o tombolă din impuls. Oricine
poate cumpăra din obișnuință brand-ul preferat ori să accepte alternative din alte magazine mai
puțin cunoscute. Sau unii trebuie timp de gândire la procurarea unui produs scump, evaluând
rațional opțiunile. Sunt foarte multe întrebări ce privește comportamentul lor: ce este
comportamentul consumatorilor, care este conceptul de comportament și stilul lor de viață, ce
prezintă procesul decizional, care sunt modalitățile de optimizare a deciziilor de marketing.
2.1.Definirea conceptului și caracteristici stilului de viață.
Conceptul de marketing se ia de la activitate economică ce duce spre satisfacerea cerințelor
consumatorilor, cu un nivel înalt de eficiență. Comportamentul consumatorului reprezintă
activitate mentală și fizică fiind conceput de diferiți consumatori (casnici sau oameni de afaceri)
care rezultă deciziile în luarea deciziilor și acțiunea de cumpărare și utilizare a produselor sau
serviciilor. Definiția comportamentului consumatorului poate include o varietate de activități și
roluri ce caracterizează fiecare persoană ca consumator. Consumatorii, includ cumpărători ca
consumatori și utilizatori ca consumatori. De exemplu, un copil poate fi utilizator dar nu poate fi
cumpărător, sau când se fac cadouri unde cumpărătorul nu este utilizator. Figura de jos ilustrează
comportamentul consumatorului.

fig 1.1. Comportamentul consumatorilor.

 Importanța acestor 3 roluri este de a identifica necesitățile și dorințele consumatorilor.
Ignorând unul din aceste roluri și vei pierde consumatorii. În primul rând, rolul utilizatorilor este
important chiar de la începutul creării produsului. Caracteristicile produsurilor trebuie să fie
acelea pe care îl caută utilizatorul și va stârni dorința de a cumpăra.
Celelate roluri sunt deasemenea importante. Plătitorul joacă un rol critic, dacă prețul ori alte
considerații financiare nu-l satisfac, el nicidecum nu va cumpăra acest produs. Fără plătitor nici o
reducere nu va fi.
În final, cumpărătorul prezintă un rol important. Cumpărătorul are o misiune de a găsi produsul
și de a găsi modalitate de a-l obține. Dacă accesul la produs este constrâns, cumpărătorul nu va
cumpăra acest produs. De exemplu, dacă magazinul este deschis doar în timpul săptămânii și nu
la sfârșitul săptămânii acesta va rezulta pierderi din venit. De asemenea, dacă produsul nu este pe
raft va crea probleme de acces de cumpărare.
Conceptul de stil de viață a fost introdus ca un concept modelul de stil de viață și care este
relația potențială cu marketing. Definiția sugerează ca unul dintre cele mai răspândite și
acceptate, ca fiind un proces de stabilire a relațiilor dintre produsul oferit și grupul dintr-un
anumit stil de viață . Este inclus segmentarea pieței pe baza dimensiunii stilului de viață,
poziționarea produsului într-o metodă care va atrage interesele și opiniile consumatorilor țintă și
preluând campanii promoționale specifice care vor exploata stilul de viață dorit pe piață cu
bunul oferit.
Definiţia mai largă pe care Robert Stebbins o dă stilului de viaţă, ca „set distinctiv de paternuri
de comportament împărtăşite, care este organizat în jurul unui set coerent de interese sau condiţii
sociale, sau amândouă, care este justificat şi explicat printr-un set de valori, atitudini şi orientări
şi care, în anumite condiţii, devine baza pentru o identitate socială comună a celor care îl
împărtăşesc” (Robert Stebbins, 1997, pag. 350)
J.F. Engel şi R.D. Blackwell consideră că “stilurile de viaţă sunt modurile în care omul trăieşte,
îşi petrece timpul şi îşi cheltuieşte banii.” Într-o altă definiţie interesantă se afirmă că stilul de
viaţă exprimă “modul de comportare al oamenilor în societate, de stabilire, selectare a gamei lor
de trebuinţe în raport cu idealurile lor”. Renumita publicaţie “The Economist” (într-o manieră
mult simplificată) afirmă că stilul de viaţă reprezintă “felul în care oamenii îşi desfăşoară
activitatea zilnică, în conformitate cu atitudinea lor faţă de viaţă.”
Caracteristica stilului de viață.
Stilul de viață este unul dintre cele mai utile instrumente pentru care marketerii pot oferi
produse și servicii diferențiate. Când un grup de consumatori sunt asemănători în caractersticele
de marketing, însă diferit de consumatori individuale , ei sunt cunoscuți ca segment de piață.
Când aceste grupe participă în activități similare și au interese sau opinii similare, aceste
caracteristici sunt cunoscute ca stil de viață.
În primul rând, aceasta este un fenomen de grup. Stilul de viață a fiecărui individual este
influențat de participarea lor în grupuri sociale și influența lor cu alții. În al doilea rând, stiulul
de viață prevalează diferite aspecte ale vieții. Aceasta presupune că stilul de viață a unui
individual este rezultatul a unui comportament consistent. Cunoscând aspectul de viață a unei
persoane, este posibil de prezis cum această persoană se va comporta în alte locuri. Pentru care, o
persoană care duce un stil de viață activ va fi interesat să călătorească în destinații străine. În al
treilea rând, stilul de viață a unui individual este centrat pe interest. Pentru fiecare individual sunt
anumite zone de interes, care sunt centrate în viața persoanei, cum ar fi: familia, serviciul,
recreație sau politică. În al patrulea rând, stilul de viață variază dependență de persoană,
societate, etc. Schimbarea unei societăți poate influența la schimbarea stilului de viață, fiind
influențat de vârstă, sex, religie, etnicitate și clasă socială. Creșterea numărului de familii, de
familii nucleare și creșterea proporției a femeilor care muncesc au dus la un stil de viață complet
diferit de femeile din trecut. Magazinele, restaurantele, parcurile de distracții, cafenele au crescut
considerabil.
Feldman și Theilbar descriu stilul de viață după următoarele caracteristici.
- Stilul de viață este un fenomen de grup . Stilul de viață este o influență a participarii sale
în grupurile sociale și în relația lor cu alții. Doi doctori într-un singur cabinet au stil de
viață diferit.
- Stilul de viață pătrunde în orice aspect al vieții. Stilul de viață a unui individual poate să
rezulte în comportamentul său. Cunoscând stilul persoanei poate prezice comportamentul
în alte locuri.
- Stilul de viață implică un interes central. Fiecare individual are un/ mai multe interese
centrale cum ar fi familia, serviciul, odihna, necesități sexuale, religia, politica etc.
Aceasta va imbunatăți interactiunea sa cu mediul.
- Stilul de viață se poate schimba . Rata schimbării sociale a avut un impact asupra stilului
de viață. Vârsta, sex, religia, etnicitate și clasa socială.
Muți marketeri încearcă să segmenteze piața prin stilul de viață. Un stil de viață este un model
de trăire exprimat prin diferite activități, interese și opinii. Modelul stilului de viață prezintă
modalitatea oamenilor de a-și petrece timpul, prin extinderea interacțiunilor cu alții și având o
părere generală în viață. În particularitate oamenii își determină singuri stilul lor de viață, însă
stilul de viață poate afecta orice personalitate , de factori demografici: vârsta, educația, venituri și
clasă socială.
 Stilul de viață prezintă un impact puternic prin mai multe aspecte ale procesului decizional ale
consumatorilor, de la identificarea problemei până la evaluarea post-cumpărare. Stilul de viață
este influențat de nevoia produsului, dependență de preferințele brand-ului, de tipul de rețele de
socializare sau de locul unde fac cumpărăturile.
Cunoscând stilul comportamentului consumatorului, putem ști exact ce metode de studiere a
consumatorilor să aplice.
Stilurile individuale de învățare și luarea deciziilor :
1) Solicitant – solicită produse de înaltă calitate, consumatorul caută produse ce vor întâlni
așteptările sale. Are un stil de gândire analitică, comportamentul său este axat pe
atingerea obiectivelor .
2) Urmează după principiul ” preț-calitate” – consumatorul se concentreazp asupra
achiziționării de mărci mai scumpe. Strategia de a alege doar branduri cunoscute, nu pune
atenția asupra termenului lung .
3) Orientat spre noutate și modă – consumatorul îi place produsele inovatoare, este încântat
când vede un lucru nou, se bazează pe observații.
4) Cel pentru care merge la magazin consideră o odihnă – consumatorul merge la
cumpărături sub formă de activitate plăcută, o face doar pentru distracție, preferă să afle
ceva atunci când cumpără din magazin. Acest stil este caracteristic pentru tinerilor
cumpărători care încep să obțină experiență de viață.
5) Economist – un consumator care este sensibil la reduceri și la prețuri mici în general
6) Impulsiv – consumatorul are tendința de a face cumpărături sub influența momentului,
nu-i pasă cât cheltuiește, scopul este de a face cele mai bune cumpărături. Nu este
interesat să caute informați sau să se implice în procesul de învățare.
7) Complexat – pentru acest consumator alegerea mărcilor și a magazinelor de lux este
foarte mult, poate prezenta o supraîncărcare a informației , se pierde din cauza numărului
mare de informație a brand-urilor. Această persoană este foarte complexat de număr mare
de informații.
8) Obișnuit – consumatorul reselectează mărcile/magazinele care ii sunt pe plac. Este un
”stundent” serios , este analitic, alege produse care a avut experiență pozitivă și obligă să
repete.
Diferiți autori au o noțiune a sa referitor la stilul de viață și fiecare un tabel al său care
definește tipurile de stil de viață. Astăzi, stilul de viață este considerat ca un brand , un brand
important pentru multe corporații. Stilul de viață, cum am menționat, este relatat diferit, o
corporație poate să definească stilul de viață ca brand-ul său, deoarece ei promoveazp produse
pentru un anumit stil de viață, mai mult ca atât stilul de viață este mai mult decât o simplă
promovare. Stilul de viață ca brand poate fi definit ca un produs sau serviciu ce asigură
consumatorii cu o atașare emoțională a unui stil de viață identificabil. Consumatorii, apoi,
proiectează acest stil către societate prin procurarea și utilizarea brand-ului.
În trecut, doar careva produse aveau posibilitate de a se exprima, cum ar fi automobilele, sau
articole de vestimentație, aceasta putea fi considerat ca un brand a stilului de viață. În orice caz,
până ce stilul de viață ca brand continuă să se expansioneze, un grup de consumatori au refuzat
idea de stilul de viață considerat ca brand. Naomi Klein, cel mai renumit scriitor anti-branding și
anti-globalist, cu ajutorul grupei sale a opus ideii companiilor de a utiliza stilul de viață în
tacticile de branding. Ironic, această scriitoare a început să-și arate elementele sale de stil de
viață, astfel creând brand-ul ei în urma personalității sale de succes.
Companiile tind la crearea stilului de viață ca brand, deoarece ei pot culege din beneficiile
financiare prin construirea și menținerea unei relații emoționale foarte puternice și de lungă
durată. Profitul înalt este unul dintre motive pentru o companie de a crea stil de viață un brand.
Stilul de viață stabilit poate crea noi produse la un preț scăzut pentru companie, deoarece puterea
unui brand poate oferi o aprobare instantanee a noului produs, evitând campanii de marketing
costisitoare.
Stilul de viață a consumatorilor este foarte importantă, deoarece orice firmă trebuie să-și
cunoască piața și să știe ce produse este nevoie de creat pentru a creat brand-ul său.
1.2. Metode de cercetare și măsurare a stilului de viață
Stilul de viață este un concept în cercetările privind comportamentul consumatorului. Stilul de
viață determină modul de viață a persoanei și modul de cheltuire a timpului și a banilor. Stilul de
viață reflectă ocupațiile, interesele și părerile oamenilor. Fapt care înțelegem că stilul de viață
este interpretat diferit de către oameni, fiecare interpretează, înțeleg și prezic în felul său. Spre
deosebire de valori care sunt stabile, stilul de viață este în continuă mișcare . Fapt care este
necesar de elaborat cercetările stilului de viață cât mai des pentru a fi actuală cu tendițele.
Psihografia reprezintă ca una dintre cele mai comune metode de măsurare a stilului de viață. Cu
ajutorul acestui metode putem obține date cantitative, această metodă poate fi folosită pentru
segmentarea pieței. Metode mai ”ușoare” calitative (focus grup și interviuri ”în profunzime”)
deși nu dau rezultate cantitative, acestea în continuare permit o privire mai profundă la
construirea unei strategii, unei idei interesante. Abordare psihografică generală se bazează pe
luare în considerare a caracteristicilor personale ale fiecărui consumator din grupul studiat,
motivele comportamentului lor ca consumator, valorile vieții, atitudinile comportamentale și
chiar credințe.
Marketerii trebuie să definească și caracteristica de măsurare a stilului de viață, aceste
caracteristici ale stilului de viață este specific pentru anumiți consumatori și categoriile de
produse sunt folositoare pentru marketeri. Pentru a ilustra, de exemplu, o rețea de fast food
identifică clienții după un segment legat de dietă, sau o companie de haine identifică segmentul
de cumpărători care iubesc moda. Marketerii trebuie să definească caracteristicele stilului de
viață în contrast cu demografia, deoarece alte forme nu se potrivesc cum ar fi vârsta, venitul,
ocupația. Marketerii trebuie să creeze diferite metode de măsurare a stilului de viață utilizând
metoda AIO.
Dimensiunile stilului de viață au fost puse în 3 grupuri fundamentale: activități, interese și
opinii. Psychographics prezintă măsurarea dimensiunilor, cunoscute sub denumirea AIO
(Activități, Interese, Opinii) Activități: munca, activități în timp liber, evenimente sociale,
vacanță, disctracțiile, comunitate, modul de cumpărare, sporturi etc. Interese legate de familie,
casă, serviciu, modă, alimente, realizări personale.
Marketerii trebuie să-și dezvolte arsenalul prin formularea unui număr larg de întrebări legate
de consumatori și după care să selecteze un număr mai mic de întrebări ce va defini și descie
segmentul consumatorilor.
Stilurile de viață și de comportament sunt utilizate împreună prin completarea unui celuilalt.
Analiza reflectă valorile vieții și acțiunile într-un context social și cultural. Analiza psihosocială
sau analiza comportamentală se axează pe fundamente și relații psihologice, stilul de viață este
folosit pentru a descrie modul în care trăiește consumatorul.
Stilul de viață este exprimat utilizând următorii parametri:
1. Parametrii culturali. Stilul de viață al consumatorului este reflectată de cultura și valorile sale.
2. Demografia . Subculturile în care fac parte consumatorii oferă atât oportunități, cât și limitări
ale alegerii stilului de viață.
3. Parametrii economici, care reflectă clasa socială a consumatorului afectează capacitatea
cumpărătorului de a alege un stil de viață.
4. Parametrii psihologici. Trăsăturișe de personalitate au un impact asupra alegerii
consumatorului a stilului său de viață și a comportamentrului acestuia .
Astfel, consumatorii sunt caracterizați prin activitățile lor (munca, hobby) interesele și opiniile
lor (AIO)
Una dintre metodele de măsurare a stilului de viață, cu ajutorul acestuia putem obține date
cantitative. Metodele calitative sunt folosite pentru a dezvolta strategii deoarece oferă idei
interesante. Măsurile psihografice sunt mai extinse decât măsurările demografice,
comportamentale și socio-economice.
Categoria AIO pentru studierea stilului vieții.
Activitate Interese Opiniile Demografia
Serviciu Familia Despre sine Vârsta
Hobby Casă Pachete sociale Nivelul de cunoștințe
Odihnă Societate Business Afacere
Distracție Recreare Economia Mărimea familiei
Societate Mâncare Producte Geografia
Cumpărături Mass-media Viitor Mărimea orașului
Sport Realizări Cultura Etapa ciclului de viață
Tabelul. 1.2.1. Categoria AIO pentru studierea stilului vieții
Cu ajutorul AIO se poate de ales cele mai diferite segmente: tradiționale, moderne,
economice, estetice, în același timp grupuri cu segmentul său. Conceptul de "segmentare a
pieței" poate fi considerat un instrument de grupare a consumatorilor în funcție de nevoile lor
prin care se stabilește care vor fi tipurile de consumatori ce vor manifesta o receptivitate sporită
la anumite produse sau mesaje. Analiza psihografică ajută vânzătorilor să înțeleagă , ce fel de
stil de viață fac parte acești cumpărători la procurarea produsului lor, aceasta dă o posibilitate de
a crea o comunicare efectivă cu reprezentanții din diferite segmente.
În același timp putem să întelegem cum să poziționăm produsele noi sau existente, cum să
aducem la cunoștință un consumator dintr-o anumită sferă de viață. Principala idee acestei
metod, de imaginat un produs în conformitate cu acțiunile, nevoile, speranțele, fricile și dorințele
cumpărătorilor.
Scopul segmentării pieței este de a dezvolta un program de marketitng ,elementele cărora să
corespundă cu majoritatea pieței țintă. Publicitatea utilizează astfel de programe care se axează
pe elementele stilului de viață și nu pe caracteristicile produsului.
Utilizarea profilul stilurilor de viață nu este atât de ușoară. Descrierile stilului de viață pot
dezvălui anumite atitudini superioare față de grupurile de consumatori din partea marketerilor și
persoanelor din publicități, aceștia nu reprezintă corect categoriile unde ar putea clasifica
consumatorii, a căror dorințe și aspirații sunt mereu în schimbare , ducînd la o imagine falsă a
segmentului dat.
Metoda VALS (Value and Lifestyle) a fost elaborat de compania SRI International (Simmons
Market Research Bureau, Mediamark Research International Inc.,) în 1978, a fost unica
companie care a primit recunoaștere pentru metoda segmentării psihografice. Compania SRI a
început să cerceteze asupra acestei teme încă din 1960, rezultatele primite au fost introduse în
VALS1. Conform acestei tehnici, consumatorii achiziționează anumite produse și servicii și
caută experiențe care se ridică la nivelul preferințelor sale caracteristice astfel dând satisfacție
vieții lor.
Această tipologie împarte populația americană în 4 grupe de consumatori
1) Consumatori, care se conduc doar după nevoi. Ei cheltuie bani în dependeță de nevoile sale,
nu după dorințe. Este considerat ca unul dintre cele mai sărace grupe, care nu-și pot permite nici
pentru educație.
2) Consumatori, care conduc factorii externi. Această categorie îți permit să facă cumpărături,
aceste persoane au grijă de părerile altora.
3) Consumatori, care conduc factorii interni. Pentru această categorie este important nevoile și
dorințele personale.
4) Consumatori, care fac parte din mici grupe. Aceste persoane sunt individualiști, care prezintă
o combinație dintre cele mai bune caracteristici ale celor 2 grupe precedente. Nu sunt la un
număr mare, această grupa are un rol important sub forma liderilor de opinie, produsele lor fiind
cele mai de succes. Acest segment repede crește.
Grupuri principale ale AIO împărțite în 9 tipuri:
 Supraviețuitorii:
Valorile și stilul de viață: Lupta pentru supraviețuire. Neîncredere. Nu sunt primiți în
societate.
Caracteristica demografică: Nivelul veniturilor mici. Studii școlare este scăzut, mulți
membri minori în familie. Trăiesc în mahalale.
 Comportamentul consumatorilor: Prețul produsului este important și având scop necesar.
 Luptătorii:
Valorile și stilul de viață: Preocupați de securitate. Nesiguranță. Dependenți.
Caracteristica demografică: Venituri mici, nivel scăzut a șomajului. Mediul de rural și
urban.
Comportamentul consumatorilor: Prețul este important. Sunt atenți la cumpărături.
 Emulii:
Valorile și stilul de viață: Ambițioși. Preocupați de statutul său. Energetici.
 Caracteristica demografică: Veniturile medii-mari. Mereu tineri, trăiesc în orașe mari.
Comportamentul consumatorilor: Consumul este vizibil.Produsele lor sunt predispuse la
imitație, merg după modă.
 Realizatorii:
Valorile și stilul de viață: Realizări, succes, materialiști, leadership.
 Caracteristica demografică: Venit înalt. Oameni de afaceri, politici. Nivelul educației
înalt, trăiesc în orașe.
 Comportamentul consumatorilor: Produsele trebuie să ofere o idee de succes. Ultimele
modele, bunuri de lux. Produse noi, inovaționale.
 Atașații
Valorile și stilul de viață: Simpli, nu experimentează, stare de spirit nostalgic
Caracteristica demografică: Venituri mici-mijlocii. Educație mică- medie.
 Comportamentul consumatorilor: Familiali, face parte din piață inferioară.
 Individualiștii:
Valorile și stilul de viață: Individualiști, impulsiv
Caracteristica demografică: Tineri, necăsătoriți. Studenți, părinți bogați
Comportamentul consumatorilor: Își exprimă gustul cuiva, iubesc să experimenteze.
 Experimentaliștii:
Valorile și stilul de viață: Încearcă să obțină experiețe, activi, participă la tot.
Caracteristica demografică: Două surse de venit. Majoritatea au 40ani, nivel înalt de
educație
Comportamentul consumatorilor: Este important procesul, fac sport, sunt creativi
 Conștieți sociali:
Valorile și stilul de viață: Responsabili Caracteristica demografică: Două surse de
venit, nivel de educație înalt
Comportamentul consumatorilor: Conservatori, simpli, au grijă de mediu
 Integrații:
Valorile și stilul de viață: Persoane cu o maturitate psihologică
Caracteristica demografică: Venit înalt, diferite grupe de vârstă, nivel de educație înalt
Comportamentul consumatorilor: Diferite moduri de exprimare, au grijă de ecologie,
prefer produse neobișnuite
Analiza stilului de viață include identificarea consumatorilor. Psychographics a devenit un
element important în cercetarea stilului de viață a consumatorilor.
În anul 1989, sistemul VALS a primit careva schimbări pentru a clarifica mai în detaliat
comportamentul consumatorului, creând astfel o noua metodă de determinare a stilului VALS2.
Grupurile de consumatori se formează în funcție de principiul, statutul sau activitatea persoanei.
Consumatorii orietați pe principii, aleg pe baza convingerilor personale și nu pe opiniile altora.
Consumatorii orientație spre statut, este important părerea altora. Consumatorii orientați spe
acțiune sunt ghidați după activitatea socială și fizică, cu un nivel de risc în alegerea produsului.
Pe langă orientare, consumatorii diferă si după nivelul resuselor. Resuresele sunt acele factori
psihologici, fizici, socio-economici care influențează la alegerea și luarea deciziilor privind
cumpărarea bunurilo. Categoria de stil de viață VALS:
 1) Actulizatorii – sunt oameni de succes, activi, persoane care nu au frică să-și asume
responsabilitatea, au o înaltă stimă de sine. Ei sunt interesați de propria creștere și
dezvoltare. Imaginea lor este foarte importantă pentru ei, dar nu ca o dovadă ci ca o
expresie a gustului. Aceștia sunt oameni de afaceri, ocupă posturi în guvern. Ei au o
gamă largă de interese, percep ușor schimbările. Cumpărăturile sunt sofisticate, produse
de înaltă calitate, la prețuri ridicate, orientate către un anumit grup de consumatori.
2) Satisfăcuți – sunt persoane în vârstă, mulțumiți de viață, le place să petreacă timpul în
gândire și contemplare. Sunt oameni bine educați, probabil la pensie. Ei urmăresc
evenimentele din țară și din lume, folosesc ocazia de a-și extinde orizonturile. Satisfăcuți
de carieră, de familie, își petrec timpul liber acasă. Gusturile lor sunt conservatoare ,
prețuiesc în produs durabilitatea, funcționalitatea și valoarea.
3) Realizatorii – sunt persoane care reușesc să facă o carieră. Ei împărtășesc opinia
majorității, preferă stabilitatea față de risc. Lucrul le ofera un sentimente de nevoie,
securitate materială și prestigiu. Ele se concentrează asupra familiei, carierei. În politică
au păreri conservatoare. Imaginea este importantă. Aleg produsul care-i reamintește
despre succes.
4) Experimentaliștii - tineri, plini de entuziasm, impulsivi. Ei caută ceva schimbări,
experiețe.Ei sunt într-un proces de formare a valorilor și a comportamentelor.
Experimentaliștii nu sunt interesați de politică și nu au opinii bine stabilite. Majoritatea
veniturilor sunt direcționate către cumpărarea îmbrăcămintelor, vizitarea restaurantelor,
cinematografelor.
5) Credincioși – conservatori, dedicați tradiției. Aceștia au convingeri clare, concrete bazate
pe tradiții și valori fundamentale: familie, religie, societate, națiune/ De cele mai multe
ori petrec în familie, în organizații religioase sau caritabile. Prefer produse legate de
familie.
6) Perseverenți – sunt sunt încrezuți, sau siguri în sine, caută aprobare pentru acțiunile lor,
capacitățile sunt limitate. Bani pentru cei care se străduie înseamnă succes, deoarece ei le
lipsesc mereu. Oamenii de multe ori simt ca viața este nedreaptă față de ei. Prefer
produse stilate, la modă care sunt cumpărate de oameni cu mult mai bogați.
7) Practicienii - sunt practici, tradiționali, de sine stătător, orientați spre famile. Cumpără
doar ce este folositor (instrumente, accesorii pentru pescuit etc)
8) Problematici – persoane cu dizabilități, au grijă de starea lor de sănătate, sunt pasivi.
Aceștia sunt cumpărători prudenți care preferă doar brandurile preferate..
Influența stilului de viață asupra comportamentului consumatorului nu este întotdeauna
recunoscută de înșiși consumatori. Cu toate acestea, multe soluții de marketing se axează în mod
deschis pe un stil de viață anumit : rochia sportivă sau conservatoare, prețul prestigios al unui
produs etc.
Stilul de viață este o caracteristică pentru fiecare individ, care se formează în procesul
interacțiunilor sale sociale, pe măsură ce trece prin etapele ciclului său de viață, prin diverse
domenii.
Specificul AIO poate fi utilizat sub două tipuri de bază în stilul de viață. Primul tip, probabil
este utilizat cel mai es ca stilul de viață generală care au fost convinși de a determina un
ansamblu de modele ce prezintă activitatea tipică a individului. Statisticele generale permit
marketerilor să definească modelele generale cum ar fi satisfacția cu viața, orientarea spre
familie, conștiința prețurilor, încrederea în sine, credințe religioase, etc. Abordarea la o cercetare
specifică în stilul vieței include acele elemente care măsoară AIO și VALS .
Analiza stilului de viață se desfășoară atât în domeniu concret de consum cât și în domeniu
unui produs concret, atât și studierea stilului de viață poate fi realizat într-o anumită regiune sau
grup. Marketerii trebuie să poată să identifice tendințele schimbării stilului de viață și să poată
reflecta în deciziile de marketing – design, publicitate, preț. Stilurile de cercetare oferă o imagine
în ansamblu a clienților, o imagine reală a segmentului țintă, a ajuta la prezicerea
comportamentului real al consumatorilor și reacția acestora la activitatea companiei și pieței în
ansamblu .
Creșterea globalizării a pieței necesită ca stategia de marketing să fie planificate pe baza
metodelor VALS, cu scopul de a identifica segmentul stilurilor de viață peste tot. Tipologia AIO
și VALS au adus succes la segementarea pieței canadiene. Un studiu legat de segmentarea din
Europa scris de Ashford și Timms, unde au analizat detaliat interesele și valorile europenilor.
Acest studiu a arătat valoriile dintre țările Europe de vest în decursul anilor. Au arătat că o mare
parte din statele europe sunt fericite.
Nu era nici o diferență semnificativă dintre bărbați și femei, de unde au fost studiați. Dar în
unele țări nivelul de fericire se diferea de alte state.
Stilul de viață este influențat de cultura, clasa socială, grupe de referință și familie. Stilul de
viață a consumatorilor este derivată de diferite sisteme de valori și personalități. Consumatorii
adoptă diferite stiluri de viață dependență de caracterul lor și modul de comportament. Aceste
valori sunt dezvoltate în urma moștenirii și experiențelor de viață, ceea ce subconștient sunt puse
în stilul lor de viață. De exemplu, consumatorii ce valorifică distracția și plăcerea se vor baza pe
un specific de brand al cafelei pentru un gust bogat, alți consumatori care valorifică realizările
vor dori un tip de cafea care conțin stimulatori de productivitate .
1.3. Factorii de influență și cristalizare a stilului de viață și relevanța
segmentării după stilul de viață pentru comportamentul consumatorului
Stilul de viață este un aspect important atunci când analizăm opțiunile consumatorilor. Doar
paentru că ar putea exista două femei cu vârsta și veniturile similare nu înseamnă că vor
achiziționa aceleași produse. (Hickey, M Nader, T Williams, T 2012). Mai jos sunt câteva
exemple despre motivul pentru care stilul de viață este un aspect important de luat în
considerare.
Statutul social. Statutul social este unul dintre elementele cheie oentru care oamenii cumpără
anumite produse și servicii. Ea afectează calitatea și cantitatea pe care oamenii cumpără. Bogații
au mai mulți bani pentru a cheltui pe produse de calitate superioară. Aceștia se pot orienta spre
marcă de gen Louis Vouiton, Toyota, Apple. Deși clasa inferioară se va concentra mai mult pe
necesități și se va achiziționa doar un produs bun, dar apoi va cheltui mai mult pentru hrană și
pentru casă. De exemplu: Dacă comparăm clasa superioară și clasa inferioară în achiziționarea
unei autoturisme. Clasa superioară are mai mulți bani pe care poate să le cheltuie , ei se gândesc
la stil, marcă, confort, siguranță și orice altceva care îi va spori statutul. Acest lucru le-ar putea
face să aleagă un Audi. Dar clasa inferioară are mai puțini bani pentru a cheltui pentru ceva de
lux, astfel persoana se va concentra asupra la ceea ce este mai important. Ei se vor concentra mai
mult pe siguranța și fiabilitate, astfel încât aceștia pot ajunge să cumpere o mașină mai veche, dar
durabilă și practică.

Fig. 1.2. Segmentarea stilului de viață pe grupe.

Elaborat de autor.
Implicarea produselor. Stilul de viață a oamenilor intră în joc atunci când produsele au o
importanță ridicată. Aceste produse prezintă un grad ridicat de risc, sunt complexe sau prețul este
ridicat. De exemplu cumpărarea unei case. Unii oameni ar putea fi iubitori să iasă la plimbare, și
iubesc grădinăritul și doresc liniște. Un cuplu iubește aer curat, și are nevoie de o casă de
dimensiuni medii și o plajă în apropiere. Fiecare va trece printr-un proces de rezolvare a
problemelor pentru a-și găsi casa dorită. Prima persoană ar putea găsi o fermă, iar cealalta o casă
langă plajă. Tot ce cumpără un consummator va reflecta stilul lor de viață într-o anumită formă.
Activități. Activitățile pe care oamenii le iau în mod decisiv determină modul în care vor fi
cheltuiți banii. De exemplu: dacă o persoană este dedicată sălii de sport și lucreaza tot la sală,
atunci este probabil să-și petreacă majoritatea banilor pe haine sportive, pe exerciții și alimente
sănătoase.
Dacă persoană lucrează în oficiu și se ocupă cu sport sau pictură, atunci persoana dată va
cumpăra haine legate de serviciu, apoi pentru sport , abonamente, mancare sănătoasă, iar pentru
pictură , instrumente necesare, cărți etc.
Imaginea de sine. Imaginea de sine este un aspect puternic atunci când ne gândim la modul în
care stilul de viață afectează cumpărăturile. Modul în care cineva consideră că ar trevui să arate
va afecta puternic ceea ce cumpără. De exemplu o mamă care nu poate mânca ce e mai bun dar
se simte sănătoasă și în formă și poate să savureze o cafea cu prietenii. Această mamă probabil
poartă un brand ce se potrivește acestui stil. Sunt multe factori care pot influența obiceiurile de
cumpărarea a oamenilor, iar stilul de viață este cu siguranță un factor puternic. Modul în care
oamenii amestecă suma veniturilor și suma cheltuielilor pe care le fac formează obicei.
Există un număr de factori care influențează comportamentul consumatorilor: vârsta, ciclu de
viață, ocupația, situația economică, stilul de viață, trăsăturile de personalitate și stima de sine.
Odată cu vârsta, oamenii își schimbă pasiunile în domeniul bunurilor și serviciilor. Marketerii
adesea aleg o anumită piață țintă din punctul de vedere ciclul de viață al familial, din punct de
vedere etapei sale și pentru fiecare dezvoltă strategiile de produs și de marketing.
În mod tradițional, ciclul de viață al unei familii este împărțit în două etape:
- Tineri și singuri
- Cupluri căsătorite cu copii
Cu toate acestea, marketerii evidențiază noi etape netradiționlae:
- Cupluri care sunt în concubinaj
- Cupluri căsătorite după muți ani în concubinaj
- Cupluri fără copii
- Părinți singuri
- Părinți cu copii adulți, etc.
De asemenea, conform experților comportamentul consumatorului este influențat în mod
semnificativ de clasele sociale din care face parte. Clasele sociale există în toate țările lumii.
În Europa, acest concept este foarte important pentru înțelegerea comportamentul
consumatorului, încât comunitatea Europeană au elaborat cercetări , chestionare speciale pentru
studiul claselor sociale din diferite țări. Prin clasa sociala putem înțelege că se ascund un grup de
persoane aproximativ cu aceleași caracteristici comportamentale. Fiecare persoană aparține într-
o anumită categorie socială indiferent dacă sunt conștienți de aceasta sau nu.
Stilul de viață este o practică de afaceri care împarte și clasifică informațiile despre clienți în
subgrupe. Este un proces continuu, deorace demografia se schimbă, iar gusturile pot varia în
timp. Noile tendințe și schimbpri sociale determină ce va face sau ce va vrea publicul în
continuare, deci este important de a păstra o privire fermă asupra schimbărilor și să le abordeze
în marketing.
Identificarea subgrupurilor. Subgrupurile se bazează pe modul în care trăiesc clienții și cele
place. Acestea provin dintr-o mulțime de clienți care sunt importanți pentru bradul sau
organizație. Acestea trebuie identificate astfel încât să poată afla ce au nevoie, ce vor și sper să
obțină.
Folosind informațiile din vânzări , datele pot fi analizate pentru a a vedea când au fost cele
mai bune vânzări și care a fost motivul. Programele de fidelizare a clienților reprezintă un
exemplu comun al modului de urmărire a informațiilor demografice. Clienții vor fi motivați să
alăture în cazul în care beneficiază un avantaj, cum ar fi un mic discount , unde se poate de
colectat informații privind data nașterii, sexul, adresa și multe altele. Acest lucru va permite
urmărirea consumatorilor, cine și ce achiziții face pentru a identifica mai ușor tendințele.
Produsele și serviciile pot fi îmbunătățite pentru a răspunde mai bine nevoilor subgrupui care
o utilizează, iar tacticile de marketing pot fi direcționate către publicul respectiv.La rândul lor,
aceste subgrupuri vor deveni mai loiale brandului, deoarece marca continuă să răspundă nevoilor
lor. Este o relație simbiotică care beneficiază în mare măsură ambilor părți.
De exemplu, o unitate de comerț vinde echipament de exerciții și îmbrăcăminte de sport pentru
femei. Este bine dotat cu echipamente de sport , cu rafturi și elemente necesare pentru vânzare.
Este de o calitate excelentă, cu brand de renume. Î nsă problema e că nu se vinde. De ce?
Deoarece clienții trăiesc în suburbii și sunt mult mai probabul să facă exercișii fizice cu copii
lor decât să meargă la o sală de sport și să cheltuie bani mari. Ei au familii și lucrează , sunt
mereu în mișcare. Nici unul din aceastea nu înseamnă că nu doresc să arate bine, ci doar doresc
să se simtă confortabil. Persoana va merge la concurent pentru a cumpăra pantaloni mai
confortabili la un preț mai mic și este în apropiere. Când se știe cine sunt clienții atunci se știe
cum să evalueze această problemă. Factorul de loialitate al clienților. Factorul de fidelitate, este
aplicat în aproape toate domeniile care urmăresc să prezică cît de probabil este posibil ca clienții
actuali să rămână adevărați pentru o marcă. Aceasta implică analiza consumului de bunuri și
servicii oferite.
Cercetătorii au făcut câteva studii pentru a examina influența diferitor factori de stil de viață
cum ar fi: social, cultural și economic.
 Darden și Reynorlds au făcut un studiu în atitudinea și comportamentul de cumpărarea a
femeilor casnice. Au fost identificate patru tipuri majore : cumpărător econom, cumpărător
personalizator, cumpărător apatic și cumpărător etic. Ei au explicat că fiecare cumpărător are
diferite preferințe și obiceiuri de cumpărare. Reynolds și William au cercetat profilurile
psychographice a femeilor care deseori ieșeau la cumpărături. Darden Perrault au examinat
caracteristicile stilului de viață a individualilor care frecvent făceau cumpărături în magazinele
din apropiere versus cele care frecvent făceau cumpărături în magazine din alte localități. Ei au
clasificat respondenții în cinci tipuri de cumpărători: cumpărători simpli, cumpărători care fac
mai cumpărături dintr-o dată, cumpărători de mobilă, cumpărători care iubesc moda și
cumpărătoti care iubesc decorul. Cercetătorii au distins câteva caracteristici ai stilului de viață a
cumpărătorilor cum ar fi: iubitori de modă, încrezuți, inovativi, optimiști financiali și iubitori de
dietă.
Influența culturală tot poate influența la comportamentul de cumpărare. Influența culturală este
un complex de valor, idei, atitudini și alte simboluri care formează comportamentul
consumatorului și sunt transmise din generație în generație. Rolurile, golurile, percepțiile,
metode de consum și aspirațiile a unei societăți reflectă impactul culturii pentru fiecare
individual sau grup la comportamentul de cumpărare. Unul dintre cercetări spun, că în familiile
foarte ocupate, femeile nu erau unicele care se ocupau cu rufele. Odată ce au apărut mașinile de
spălat i-a ușurat viața femeilor, atât bărbaților, cât și copiilor. Influențele subculturilor la
comportamentul consumatorilor includ valori, tradiții și obiceiuri pentru fiecare grup.
Subculturile și microgrupuri nu sunt necesar monolitice, chiar dacă aceștia au similarități,
acestea grupuri au fost creat din diferite segmente. Grupurile religioase, de asemenea au
influență importantă la comportamentul consumatorului. De exemplu, cultura evreilor doresc
produse doar preferabile doar evreilor. Grupurile de vârstă, cum sunt, celibatarii, tinerii, și
bătrânii prezintă, deasemenea, subculturi.
Stilul de viață poate fi definit ca un complex de comportamente ce determină și sunt
determinați de consum. Termenul complex de comportamente referă la comportamentul în cel
mai larg sens. Comportamentul consumatorilor consistă din mai multe activități unde are loc
obținerea, consumarea și folosirea produselor și serviciilor economice.
Stilul de viață a evoluat din mai multe influențe sociale care au fost luate de la fiecare
personalitate în parte. Marketerii trebuie să studieze modul cum consumatorii trăiesc și petrec
timpul și modul cum cheltuiesc banii în urma de a face decizii de cumpărare. Deciziile
influențate de stilul de viață sunt învățate sub formp de rezultate a diferitor influențe culturale,
subculturale, clasă socialp, grupe de referințe și familie.
 Activitățile, interesele și opiniile, reflectă cum consumatorii petrec timpul și ce credințe pe
diverse sociale, economice și politice deținute de aceștia. Când marketerii, acestea variabile pot
contribui la reducerea riscului în procesul decizional.
Stilul de viață definește un întreg sistem de relații cu lumea. Pentru a elabora, oamenii cu
venituri similare din aceeași zonă geografică și din același mediu cultural, au diferite stiluri de
viață. Această divergență se poate intâmpla din factori, precum sunt trăsăturile de personalitate,
inclusiv hobby-uri și interese și de alți factori motivaționali precum politica sau asociațiile
religioase. Stilul de viață reprezintă o componenă a unui set de factori care este cunoscut ca
influența comporatamentul consumatorului, iar ceilalți factori di acest set cuprind aspecte
psihologice, personale , culturale și sociale.
Beneficiile studiilor psihologice și ale stilului de viață au implicații asupra planificării de
marketing. Dezvoltarea produselor poate fi bazată pe cunoașterea avantajelor pe care le doresc
clienții. Strategia competitivă poate fi formulată pe baza gradului în care brand-urile
concurenților satisfac aceste beneficii. Strategiile de promovare pot fi direcționate către anumite
segmente de piață. Selectarea media poate fi adaptată unei audiențe specifice. Decizia de
stabilirea a prețurilor poate fi dezvoltată pe baza dorinței și abilităților clienților să plătească un
preț pentru brand. Distribuirea produselor poate fi selectată pentru a corespunde cerințelor
clienților.
Marketerii ar putea dezvolta perspective de îmbunătățire și multidimensionare la segmente de
piață țintă pentru crearea unui profi real al consumatorilor. De exemplu, o bicicletă poate fi
achiziționată pentru o vearietate de motive, dependență de stilul de viață pe care o duce.
Acestea ar putea fi, de exemplu, iubitori de fitness, sau pentru agrement, sau pentru iubitori de
natură, sau pentru sport, etc. Succesul segmentării de piață poate fi măsurat numai atunci când
un segment identificat poate fi atins prin mixul de marketing. Problemele implicate în obținerea,
analizarea și interpretarea datelor psihologice și a sstilului de viață, nu poate fi redus la
minimum. Este dificil să elaboreze concluzii valide pe baza unor studii unice. O limitare majoră
a studiilor psihografice și a stilului de viață este factorul de cost din cauza studiilor, deoarece
sunt mai scumpe decât alte tipuri de cercetare.
Nu toate stilurile de viață prezintă un interes marketerilor. Identificarea stilurilor de viață
poate fi identificat în urma unor criterii:
- Trebuie să existe, astfel stilul de viață trebuie să fie observabile și previzibile, să existe și
în viitor.
- Trebuie să fie în mod rezonabil discret. Rolul componentelor stilului de viață trebuie să
fie conectate unul cu celălalt, totuși ar trebui să fie perceput de diferit față de celelalte
componente.
 - Trebuie să fie stabil în domeniul comercial, ar trebui să implice o consumare intensă a
produselor și astfel încât acesta să ofere oportunitate marketerilor.
- Trebuie să fie în mod semnificativ repetitiv, astfel încât să fie utilizat și reutilizat
produsul, ca să poate să asigure o cerere continuă pentru bunuri și servicii.
- Trebuie să poată crea campanii publicitare, astfel să poată accepta un tip similar de
publicități.
Numai atunci când criteriile de mai sus vor fi respectate, atunci agențiile de publicitate vor fi
capabili să elaboreze plan de marketing.
În trecut, companiile au produs și au vândut doar un tip de produs destinat pieței în masă. De
atuncea, companiile credeau că toți consumatorii aveau nevoi și dorințe similare. Această
strategie s-a schimbat de atunci cînd companiile au simțit nevoia să-și restrângă piața. Cheia
succesului segmentării pieței și a stilului de viață a consumatorilor, au fost considerate cercetarea
informațiilor consumatorilor. De exemplu, cu ajutorul cardurilor de reducere, supermarketurile
cunosc ce cumpărături fac clienții și care sunt datele princiale ale acestuia. Analiza datelor
primare permite fimele să distingă diferite grupuri de consumatori bazate pe AIO-urile lor.
Stilul de marketing indică modul în care trăiește un individ și modul său de cheltuire a banilor.
Piața este privită ca un segment omogen dar mai mic. Stilul de viață, tendințele culturale și
atitudinile consumatorilor exercită influențe asupra deciziilor consumatorilor.
Studiile de marketing au acumulat informații care demonstrează că stilul de viață a fost în
continuă schimbare. Cercetarea în domeniul stilului de viață devine din ce în ce mai importantă
pentru marketeri, pentru a dezvolta strategii de marketing adecvate. Schimnarea demografiei, și
factorii socio-culturali și diversificarea produselor pe piață au influențat asupra comportamentul
consumatorului și alegerii sale. Produsele prezintă reflecția stilului de viață a consumatorilor. În
mare parte companiile crează un anumit stil de viață la care mulți consumatori încearcă să-l
achiziționeze pentru a se reprezenta. Analiza stilului de viață permite explorarea unor noi
dimensiuni în modul în care consumatorii procesează informații, învață și fac schimbări în
comportament și atitudini. Acestea elemente oferă un domeniu imens pentru marketeri de a-și
proiecta viitoarele proiecte de marketing cât mai eficient .
Deoarece scopul cercetării stilului de viață în domeniul marketingul este acela de a permite
consumatorilor să-și urmărească posibilitățile de a trăi viețile lor cât mai expresiv și să-și
exprime identitatea lor socială, acesta este un aspect cheie ale strategiei, care este concentrat pe
utilizarea produselor la dorință. O perspectică a stilului de viață implică că modelele de
comportament trebuie luate în considerare, cu scopul de a înțelege consumatorul. Examinând
modul în care consumatorii aleg diverse categorii de produse, marketerii pot prezice ce stil de
viață îl au, la care marketerii vor putea formula ușor strategia de promovare.