Etica în cercetarea academică

Etica cercetării se bazează pe o serie de principii, dintre care cele mai

semnificative sunt reprezentate de onestitatea obținerii şi prezentării
rezultatelor,nonvătămarea subiecților umani, respectarea autonomiei subiecților şi
principiul beneficienței.
În cadrul ştiinţific, teoriile existente, care au un număr ridicat de adepţi, vor
a vea tendinţa de a fi instituite ca un mainstream şi apoi, utilizând
instrumentul,,controlului colegial” sau al evaluării colegiale, de a dicta asupra
rezultatelor, nudoar asupra metodei. Metodologia însăşi face parte din corpusul
teoretic al unei paradigme, ca atare controlul metodologic instituie un control al
temelor cercetăriişi, implicit, asupra rezultatelor, raţionalizând ce este şi ce nu este
ştiinţific. Adevărulştiinţific capătă caracterul unui construct social. Fiind o mediere
a interpretărilor, adevărul ştiinţific trebuie supus unui control etic. Care este însă
atitudinea eticărecomandabilă, într-un univers ştiinţific care se constituie tot mai
mult din,,semnificaţii” decât din ,,cunoaştere sistematică”? Aceeaşi dilemă etică
coexistă în toate domeniile în care alteritatea nu mai funcţionează ca limită.
Elementele de eticăafirmativă, punând accentul pe valoarea ,,intersubiectivităţii”.1
Principii etice ale cercetării şi inovării responsabile, sintetizate şi adaptate
după Shamoo şi Resnik:2
Onestitatea
Onestitatea include o serie de comportamente dezirabile – afirmative,
raportarea corectă a rezultatelor şi a metodelor, tehnicilor şi procedeelor utilizate
în obţinerearezultatelor, dar şi limitative –care elimină comportamentele
indezirabile, cum ar fi abţinerea de la fabricarea sau falsificarea datelor şi de la
prezentarea insuficientă aacestora sau a unora dintre ele, lipsa unui
comportament înşelător la adresacolegilor, finanţatorilor şi sponsorilor,
participanţilor la cecetare – cu excepţia cazului când acest comportament este
necesar în scopul cercetării, caz în care este necesar un aviz din partea unei comisii
de etică a cercetării - şi a publicului;
1
Sandu Ştefan Antonio, Elemente etice implicate de propunerea de cercetare – WorkShop -
https://www.academia.edu/37582775/Elemente_etice_implicate_de_propunerea_de_cercetare
2
Shamoo, A., & Resnik, D. (2015). Responsible Conduct of Research. (ed. a 3-a).New York, SUA: Oxford University Press
1
Obiectivitatea
Obiectivitatea, care se obţine prin evitarea erorilor – intenţionate - în
designul cercetării, analiza şi/sau interpretarea datelor, planificarea si elaborarea
proiectului de cercetare, peer review, evitarea situaţiilor de auto-dezamăgire în
procesul decercetare, sinceritate în analiza şi divulgarea eventualelor interese
particulareinclusive de natură financiară ce ar putea afecta cercetarea; o altă
încălcare, de cele mai multe ori involuntară, a obiectivităţii este partizanatul
ideologic, religios, politicsau de orice natură, în cadrul cercetării; o serie de
cercetători debutanţi formulează,de pildă, obiective de genul: doresc să
demonstrez importanţa unei anume practice și sociale, spre exemplu, în creşterea
calităţii vieţii unei categorii de subiecţi, cândindicat ar fi prin cercetare să urmărim
să evaluăm importanţa respectivei practice;diferenţa este că atunci când îţi propui
să demonstrezi ceva, nu te orientezi cu neutralitate epistemică faţă de subiect, ci
cu partizanat; este posibil, dacă cercetătoruleste onest, să apară inclusiv rezultate
contrare celor aşteptate, care să fie în modcorect făcute public, cercetarea
râmânând onestă; dar din persectiva obiectivităţii, idea de neutralitate epistemică,
deşi imposibil să fie totală, aşa cum am dezvoltat anterior, conduce la un
comportament mai prudent în cercetare, care are şanse săcaptureze mai multe
laturi ale fenomenului social şi, implicit, să le expliciteze şi să le includă în teoria
rezultată, atunci când scopul unei cercetări este evidentpartizanatul, şansa unei
conduite neetice este crescută, valoarea socială a ideii ce sedoreşte demonstrată
ştiinţific putând depăşi pentru (pseudo)cercetătorul în cauză valoare a
obiectivităţii ştiinţifice a cercetării;
Integritatea academică
Integritatea academică, exercitată prin sinceritate şi consecvenţă în bunele
practici, respectarea promisiunilor şi a angajamentelor luate, inclusiv a termenelor
şi a proiectului de derulare a cercetării, abţinerea de la comportamente neoneste
chiarşi atunci când acestea ar putea adduce beneficii de natură materială socială
sau profesională; evitarea sistematică a publicării în jurnale cunoscute pentru
exigenţaprocesului de peer review şi preferinţa pentru acele jurnale care au o rată
mică de refuzuri la publicare – eventual în aşa-zisele predatory journals, care
falsifică în partesau în totalitate rezultatul procesului de peer review - poate
constitui, atunci când scopul acestei acţiuni este obţinerea unor credite academice
nemeritate, o lipsă deintegritate; acest lucru este valabil chiar şi atunci când
articolele respective sedovedesc a fi de valoare ştiinţifică reală; fenomenul se
petrece din cauza dorinţei depublicare rapidă sau a neîncrederii în valoarea
propriilor cercetări; în general, însă, lipsa de integritate este corelată cu publicarea
2
unor articole pretinse ca fiind ştiinţifice, dar care nu prezintă rezultatele unor
cercetări efective sau sintezedocumentate de literatura în domeniu; de cele mai
multe ori, respectivele publicaţiisunt simple repovestiri ale unor teorii, mai mult
sau mai puţin documentate, fără relevanţă teoretică sau în practică;
Exigenţa în cercetare
Exigenţa în cercetare se manifestă prin atenţia la propriile erori, examinarea
critică a propriilor lucrări, precum şi celor ale colegilor; tot în această cerinţă a unei
bune cercetări se înscrie necesitatea unui bun management al cercetării,
evidenţierea şi înregistrarea atentă a activităţilor de cercetare, a datelor culese, a
corespondenţei purtate cu finanţatorul, cu editorii etc.;
Deschiderea
Deschiderea, pentru împărtăşirea ideilor şi rezultatelor, inclusiv prin
acceptarea publicării în sistem open acces, acceptarea criticilor şi a opiniilor
diferite.
Respectul pentru proprietatea intelectuală
Respectul pentru proprietatea intelectuală, incluzând aici, dar fără a se
limita laacestea, abţinerea de la plagiat sau autoplagiat, utilizarea unui autor
fantomă care săelaboreze lucrarea în locul autorilor declaraţi ( ghost writing ),
eliminarea sau includerea nejustificată a unui autor din lista de autori, abţinerea
de la utilizarea unor surse nepublicate sau măcăr citarea acestora în limitele
posibilităţilor, abţinerea de la utilizarea unor date sau metode ale altor cercetători,
nepublicate, care ar duce laconfuzia cu privire la prioritatea ştiinţifică asupra
respectivelor date şi metode,includerea în acknowledgement a contributorilor
care nu se califică pentru a fi autori;
Menţinerea confidenţialităţii asupra datelor cercetării
Menţinerea confidenţialităţii asupra datelor cercetării, până la momentul
publicării, cu privire la identitatea participanţilor sau a instituţiilor;
confidenţialitateaar trebui să fie menţinută într-o manieră care să nu contravină
ordinii publice;

Respectarea drepturilor participanţilor la cercetare

3
 Respectarea drepturilor participanţilor la cercetare, inclusiv cel de a se
retrage din cercetare în orice moment, şi obligaţia cercetătorului de a obţine
consimţământul informat de la toţi participanţii la cercetare.
Publicarea responsabilă
Publicarea responsabilă, prin evitarea publicării multiple nejustificate, a
autoplagiatului şi a publicării exclusive în scopul obţinerii de către autor de credit
academic, a unor lucrări care nu contribuie prin nimic la avansul cunoaşterii în
domeniu;
Mentoratul
Mentoratul responsabil al studenţilor şi tinerilor cercetători, incluzând aici
ghidarea acestora pentru a-şi dezvolta propria creativitate ştiinţifică;
coordonatorul, încalitatea sa de mentor, are obligaţia de a explica tinerilor
cercetători şi de a le insufla respectul faţă de principiile eticii cercetării şi faţă de
cerinţele epistemologice ale domeniului.
Alte principii etice în cercetare sunt:
- Respectul faţă de colegi
- Responsabilitatea socială
- Non-discriminarea
- Competenţa profesională
- Principiul legalităţii
- Protecţia subiecţilor umani în cercetare
- Grija faţă de animale

CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ
- una din activităţile umane cele mai pretenţioase din punct de vedere
intelectual
- ca profesie poate fi o sursă de mari satisfacţii şi unul dintre cele mai plăcute
şi interesante moduri de viaţă,
- ocazional poate să fie o sursă de frustare şi stress
Știinţa este rezultatul unor eforturi colective şi de colaborare. Datele publicate
trebuie să fie demne de încredere, corecte şi interpretate corect. Aceasta impune
o CONDUITĂ CORECTĂ în cercetare, evitarea CONDUITEI INCORECTE.

4
CONDUITA INCORECTĂ ÎN ȘTIINȚĂ – DEFINIȚII3
 National Science Foundation (USA): “fabricarea sau falsificarea datelor,
plagiatul sau alte abateri serioase de la practicile acceptate, in propunerea,
desfăşurarea cercetării şi comunicarea rezultatelor.”
 Academia Naţională de Stiinţe a SUA (National Academy of Sciences):
“fabricarea, falsificarea şi plagiatul in propunerea, desfăşurarea şi
comunicarea cercetării; conduita incorectă nu include erorile de judecată,
erorile de inregistrare, selecţie sau analiză a datelor sau conduita incorectă
care nu este legată de procesul de cercetare”
 Medical Research Council (Anglia): “fabricarea, falsificarea, plagiatul sau
inşelăciunea in propunerea, desfăşurarea sau comunicarea rezultatelor şi
abaterile deliberate, periculoase sau neglijente de la practicile acceptate in
desfăşurarea cercetării. Include nerespectarea protocoalelor stabilite de
cercetare dacă aceasta are drept rezultat riscuri inacceptabile pentru fiinţele
umane, alte vertebrate sau mediul inconjurător, precum şi facilitarea
conduitei incorecte in cercetare prin contact cu sau ascunderea unor
asemenea acţiuni ale altora”.
Conduita incorectă poate fi cauzată de:
- fraudă deliberată
- erori oneste sau practici discutabile in cercetare (neglijenţă, superficialitate in
folosirea procedurilor de cercetare, erori necorectate, lucrări de slabă calitate)
FORME ALE CONDUITEI INCORECTE
 Fabricarea de date adică prezentarea de rezultate ale unor experienţe
care nu au fost niciodată executate.
 Falsificarea (“cosmetizarea” rezultatelor) = modificarea datelor
experimentale pentru a se potrivi mai bine cu o curbă teoretică,
eliminarea unor date care sunt prea disparate faţă de o tendinţă
generală, sau schimbarea unor date pentru a le face concordante cu o
teorie, afirmaţie sau concluzie.
PUBLICAREA
 Unii autori practică “ştiinţa in felii” (în engleză “salami science”) adică impart
lucrarea in cele mai mici unităţi publicabile, pentru a creşte numărul de
poziţii în lista lor de publicaţii.
3
Responsible Science: Ensuring the Integrity of the Research Process, Report of the Panel on Scientific Responsibility and the Conduct of
Research, National Academy Press, 1992
5
  Trebuie să se facă totuşi distincţie între publicarea unor rezultate
preliminare, a unei descoperiri izolate sau a unei lucrări de extindere
limitată şi publicarea articolelor complete (“full papers”) care descriu în
detaliu o cercetare încheiată.
 În majoritatea cazurilor distincţia între “articole în felii” (“salami papers”) şi
comunicări preliminare este uşor de sesizat
CALITATEA DE (CO)AUTOR
Cine trebuie să apară drept (co)autori ai articolelor care publică rezultate ale
unor cercetări collective? Soluţia corectă este să fie incluşi în lista de autori numai
cei care au avut o contribuţie intelectuală la lucrare, dar trebuie să fie creditaţi toţi
cei care au avut o asemenea contribuţie.
CONFLICTUL DE INTERESE
Comercializarea rezultatelor cercetării ştiinţifice şi cercetările contractuale
comandate de diferite firme interesate în rezultatele lor pot fi o sursă reală de
conflict de interese, atât la nivel instituţional cât şi individual. [De exemplu in
cercetarea farmacologică].
Consecinţe posibile:
- Pericolul ca cercetătorii cu loialităţi şi interese conflictuale să nu acţioneze
în interesul public
- Suprimarea sau distorsionarea unor rezultate ale cercetării care nu sunt în
favoarea sponsorului/finanţatorului cercetării sau în favoarea intereselor
personale ale cercetătorului asociat cu industria sau cu o altă instituţie
extramurală

Este datoria etică a cercetătorului să prezinte corect, cinstit şi complet

rezultatele activităţii sale chiar dacă acestea contravin intereselor celui care a
plătit cercetarea!4

4
H.H. Bauer, Ethics in science, http://www.chem.vt.edu/chem-ed/ethics/hhbauer/hbauer-summary.html
6
Bibliografie
1. Sandu Ştefan Antonio, Elemente etice implicate de propunerea de cercetare – WorkShop -
https://www.academia.edu/37582775/Elemente_etice_implicate_de_propunerea_de_cercetare

2. Acad. Ionel Haiduc, Etica cercetării ştiinţifice, ACADEMIA ROMÂNĂ 2012

3. Shamoo, A., & Resnik, D. (2015). Responsible Conduct of Research. (ed. a 3-a).New York, SUA: Oxford University
Press

4. Responsible Science: Ensuring the Integrity of the Research Process, Report of the Panel on Scientific
Responsibility and the Conduct of Research, National Academy Press, 1992

5. H.H. Bauer, Ethics in science, http://www.chem.vt.edu/chem-ed/ethics/hhbauer/hbauer-summary.html