Etica cercetarii stiintifice studiului pe modele animale(sobolani Sprague

Dawley)

Etica este ştiinţa moralei. Definirea "eticii" este o problem complex având în vedere pluralismul
societăţii în care trăim, multitudinea de opinii şi varietatea de norme morale, legale, culturale şi sociale
pe care acest concept le include.
Orice activitate de cercetare ştiinţific implic o responsabilitate pe mai multe planuri: ştiinţifică, morală,
socială, politic etc. Cercetătorul ştiinţific care efectueaz o cercetare este direct răspunzător pentru
descoperirea sa. Elementul central, al oricărei etici a activităţii de cercetare ştiinţific îl reprezint
responsabilitatea cercetătorului faţ de munca sa, dar mai ales de rezultatele acesteia. Cercetătorul
ştiinţific trebuie s justifice actul de cercetare, să justifice utilitatea şi valabilitatea rezultatelor obţinute, s
încerce s aduc prin cercetarea sa un beneficiu societăţii.
Modelul studiului:
Studiul se desfasoara pe modele animale, 46 masculi sobolani Sprague Dawley (420-650g) in varsta
de 20 luni la momentul inceperii studiului.Animalele sunt pastrate in conditii de laborator intr-o
facilitate dedicata studiului pe modele animale a Universitatii de Medicina si Farmacie Craiova si a fost
aprobat de Consiliul de etica.
Animalele au fost impartite randomizat in fuctie de greutate in doua grupe la inceputul studiului.
Administrarea tratamentul:Am adminstrat o substanta care stimuleaza recircularea grasimilor (LSE)
urmand schema urmatoare:
Lot rosu - Grup test numar 1 -tratament pe timp de noapte (0.5g/litru apa),pe timp de zi apa..
Lot negru-Grup test numar 2 -tratament pe timp de zi(0.5g/litru apa), pe timp de noapte apa.
Omul de ştiinţă, cercetător, se deosebeşte de ceilalţi prin prezenţa unor trăsături sufleteşti şi morale
caracteristice care reprezint calităţile acestuia. Ele au fost sintetizate de H. Selye, în: entuziasmul şi
perseverinţa, originalitatea, inteligenţa, calităţile etice, contactul cu natura, contactul cu oamenii,
curiozitatea, neliniştea şi interogaţia, nevoia de a răspunde prin descoperiri ştiinţifice la propriile
interogaţii. Orice analiz a procesului de cercetare ştiinţifică, a cărei semnificaţie este căutată, trebuie s
înceap cu studiul particularităţilor psihologice ale cercetătorului ştiinţific.
Teste comporatamentale: urmatoarele teste comportamntale au fost realizate:
Rotor rod-pentru evaluarea functiei motorii si teste de memorie.
Acest fapt este justificat prin aceea ca orice cercetare ştiinţific este un act uman, un tip particular de
activitate a cărei semnificaţie o găsim în persoana celui care a realizat-o. Nu poate si nu trebuie
separata activitatea de cercetare ştiinţific de persoana care o practică.
Exista o corelaţie direct între tipul de personalitate şi activitatea de cercetare ştiinţifică, ce poate
merge chiar pana la o corelaţie extrem de nuanţat a acestui raport. In raport cu activitatea de cercetare
ştiinţific deosebim: - tipul extravertit de cercetător: acesta este înclinat si atras către fapte, obiecte
concrete.
Este dominat de curiozitate, spirit analitic, cultiva detaliile, descompunând întregul în părţile sale
componente. Acesta este un tip de cercetare pragmatic, interesat de "forme", "imagini", "obiecte". Prin
activitatea sa de cercetare ştiinţific urmăreşte s obiectiveze faptele descoperite, cultivând astfel latura
concretă, vizibilă, a faptului cercetat. - tipul introvertit de cercetător: acesta este atras de idei,
construieşte sisteme teoretice de gândire, caut s dea explicaţii celor studiate. Spirit sintetic, vizeaz
esenţialul. Acest tip de cercetător este interesat în primul rând de "idei" şi de "calităţi", fiind un tip
teoretic .
Orice activitate de cercetare ştiinţific îşi propune un anumit scop, reprezentat prin cunoaşterea unui
lucru sau fenomen din realitate. Din acest motiv, înainte de a se trece la efectuarea ei propriu-zisă, este
gândit şi planificată. Ea nu trebuie s se desfăşoare la întâmplare. Este un act strict şi riguros organizat
dup un program stabilit anterior. Nu trebuie s confundăm cercetarea ştiinţific cu descoperirile
întâmplătoare, cu observaţiile empirice etc.
Nu se poate face nici o cercetare ştiinţific având un caracter riguros ştiinţific făr ca aceasta s fie
guvernat de anumite "principii" sau "legi" care s le conducă. Aceste principii sunt necesare, întrucât ele
reprezint normele călăuzitoare de care orice cercetător este obligat s ţin seama în activitatea sa. Ele
reprezint nu numai nişte reguli de urmat de către cercetătorul ştiinţific în activitatea sa de cercetare, ci
şi nişte "repere morale" ce oblig şi impun la o atitudine etic a celui care cerceteaz faţ de obiectul
cercetării sale, dar mai ales de rezultatele obţinute de acesta în urma analizei metodice a obiectului
cercetat.
In cazul studiului nostru progresul cunoaşterii este bazat pe libertatea
cercetării ştiinţifice. Această libertate esteîngrădită de:
•respectarea demnităţii şi a drepturilor omului;
•protecţia animalelor;
•protejarea mediului ambiant.Libertatea cercetării ştiinţifice se asigură prin:
•accesul liber la sursele de informare;
•schimbul liber de idei;
•neamestecul factorului politic în activităţile de cercetare – dezvoltare şi inovare;
•necenzurarea produselor ştiinţifice;
Cinstea cercetătorului faţă de propria persoană şi faţă de ceilalţi cercetători
constituie un principiu etic de bază pentru buna conduită în cercetarea ştiinţifică.
Necinstea poate conducela o imagine nepotrivită a ştiinţei şi poate altera
încrederea reciprocă a cercetătorilor.Onestitatea cercetătorului ştiinţific asigură
respectarea contribuţiilor predecesorilor,concurenţilor şi partenerilor şi conduce
la diminuarea numărului de erori şi exagerări.Îndoiala asupra propriilor rezultate
poate conduce la eliminarea erorilor.Responsabilitatea asupra apariţiei necinstei
revine deopotrivă cercetătorului şi unităţiisau instituţiei de cercetare-dezvoltare.
Universităţile au un rol major în prevenirea necinstei, instruirea viitorilor
cercetători privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică constituind o misiune
deosebit de importantă ainstituţiilor de învăţământ superior.
Cooperarea şi colegialitatea în grupurile de cercetare ştiinţifică reprezintă o
protecţiefaţă de erorile ştiinţifice şi faţă de fraudă, asigurând transparenţa
rezultatelor şi conducând lacreşterea valorii produselor ştiinţifice.Cooperarea
trebuie să permită schimbul de idei, criticile reciproce, verificarea reciprocăa
rezultatelor etc.
Respectul faţă de proprietatea intelectuală şi faţă de probitatea intelectuală
evită cazurilede fraudă sau plagiat.Originalitatea şi calitatea produselor ştiinţifice
trebuie să primeze asupra cantităţii laevaluarea rezultatelor cercetării
ştiinţifice.Criteriile cantitative de evaluare a rezultatelor cercetării ştiinţifice
trebuie corelate cucele care privesc originalitatea şi eficienţa procesului
cunoaşterii.Datele primare care au condus la ieşirea pe piaţă a produsului ştiinţific
trebuie păstrate,în condiţii de siguranţă, pe toată durata stabilită de unitatea sau
instituţia de cercetare-dezvoltare.Datele primare trebuie să permită
reproductibilitatea produsului ştiinţific şi în altegrupuri de cercetare.Datele
contradictorii, diferenţele de concepţie experimentală sau de practică,
diferenţelede interpretare a datelor, diferenţele de opinie sunt factori specifici
cercetării – dezvoltării şinu constituie abateri de la buna conduită în
cercetare..Finanţarea cercetării din fonduri publice trebuie făcută, cu multă
transparenţă, pe bazaunor criterii acceptate de comunitatea ştiinţifică şi care sunt
în concordanţă cu strategianaţională a cercetării ştiinţifice
Declanşarea conflictelor de interese constituie un mecanism de diminuare a
influenţelor nedorite asupra evaluării cercetătorilor ştiinţifici şi a rezultatelor
cercetării. In acest fel seelimină subiectivismul evaluatorilor care, de regulă,
aparţin aceluiaşi domeniu de cercetare.
Studiul va lua sfarsit cand modelele animale vor deceda din cauze naturale urmand a inregistra data
fiecarui deces a modeluli animal realizand astfel a curba a mortalitatii.